RAPORT DE ŢARĂ

MAURITIUS

Nume: Dodan Cristi Daniel

Disciplina: Management Internaţional

Specializare: Management

Grupa: I

Cuprins: Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ....................................................................................................................4

Localizare geografică.......................................................................................................................................4

1.1.1 Suprafaţa şi regiuni geografice....................................................................................................4

1.1.2 Istoricul ţării.................................................................................................................................4

1.1.3 Economie.....................................................................................................................................5

1.1.4 Transport......................................................................................................................................5

1.1.5 Clima............................................................................................................................................6

Date administrative.........................................................................................................................................6

Populaţie..........................................................................................................................................................6

Capitala............................................................................................................................................................7

Capitolul II............................................................................................................................................................7

2.1 Definiţia şi caracteristile culturii.Impactul acesteia asupra managementului..........................................7

2.2 Influenta limbii...........................................................................................................................................9

2.3 Influenta religiei.........................................................................................................................................9

Capitolul 3. COMUNICAREA ŞI MANAGEMENTUL..................................................................................11

3.1 Procesul general de comunicare.............................................................................................................11

3.2. Comunicarea internaţională...................................................................................................................11

3.4. Stiluri de management...........................................................................................................................12

Capitolul 4. DATE DESPRE RISCURILE ÎN AFACERI................................................................................15

4.1 Economia pe scurt.......................................................................................................................................15

4.2 Comerţul exterior....................................................................................................................................17

4.3 Investiţii străine.......................................................................................................................................17

Capitolul 5 NEGOCIEREA INTERNAŢIONALĂ ÎN MAURITIUS.............................................................18

5.1 Conceptualizare.......................................................................................................................................18

5.2 Principii de negociere în Mauritius..........................................................................................................19

Capitolul 6. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE...........................................................................20

6.1. Clasificarea managerilor internaţionali..................................................................................................20

6.2. Selectarea personalului internaţional....................................................................................................20

6.2.2. Criterii de selecţie a personalului....................................................................................................22

6.2.3. Metode de selectare a personalului internaţional..........................................................................24

Concluzii:...........................................................................................................................................................24

Bibliografie........................................................................................................................................................25

Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ

1.1 Date generaleLocalizare geografică

Mauritius cunoscută oficial ca Republica Mauritius, este o ţară insulară din largul

coastelor continentului African în sud-vestul Oceanului, la aproximativ 900Km Est de

Madagascar, aproximativ 2400km sud-est de Africa continentală şi aproximativ 3900 km sud –

vest de India.

Mauritius este situat între longitudinile 57 16 "și 57 49 'longitudine estică, și latitudinile

19 58' și 20 34 'sud.

De asemenea face parte din insulele Mascarene împreună cu insula franceză Reunion situată

la 200 km Sud – Vest.

1.1.1 Suprafaţa şi regiuni geografice

Suprafaţa actuală a Mauritius este de 2040 Km2 din care suprafaţa terenului este de 1849 km2.

Fiind o ţară isulara aceasta este predominant Montana din Oceanul Indian la est de Madagascar,

având cel mai înalt punct la Mont Piton (828m). Mauritius este complet înconjurată de Oceanul

Indian.

1.1.2 Istoricul ţării

Insula Mauritius a fost descoperită în 1507 de portughezul Pedro Mascarenhas. Pe atunci, ea

era încă nelocuită, însă mai apoi, în 1598, amiralul van Warwick a ocupat insula, care a devenit

colonie olandeză și a rămas așa până în 1710, purtând numele principelui Mauriciu de

Orania (în neerlandeză Maurits, latină Mauritius).

Între anii 1715-1810 insula devine colonie franceză – „Île de France” și servește drept o

importantă escală în drumul spre India și Ceylon. În 1810 este ocupată de Marea Britanie și

devine, în urma Tratatului de la Paris (1814), posesiune engleză (rebotezată Mauritius). După

desființarea sclaviei în anul 1834, pe plantațiile de trestie de zahăr sunt aduși muncitori din

India și China. La 12 martie 1968 Mauritius își declară independența de stat în

cadrul Commonwealth-ului, iar la 12 martie 1992 devine republică. Ca urmare a stabilității

politice, în ciuda structurării vieții interne pe comunități etnoconfesionale sau istorice, economia

țării a înregistrat un continuu progres, fapt pentru care Mauritius este considerat „unicul nou stat

industrializat” al continentului african. Președintele Cassam Uteem, ales în 1992 (reales mai apoi

în 1997) promovează o politică de restructurare a economiei, vizând diversificarea ramurilor

industriale active și stimularea turismului. Alegerile legislative, avute loc pe 11 septembrie 2000,

sunt câștigate de opoziție, alianța între Mișcarea Militantă Mauritană (MMM) și Mișcarea

Socialistă Mauritană (MSM). Sir Anerood Jugnauth, membru al MMM, fost premier în

perioada 1982-95, devine șef al guvernului, iar Paul Bérenger, președintele MSM, vicepremier,

urmând ca peste trei ani să preia funcția de prim-ministru. Înțelegerea a fost respectată și Paul

Bérenger devine primul premier neindian din istoria Mauritiusului. Guvernul continuă politica de

dezvoltare a sectorului de înaltă tehnologie (high-tech) în economie.

1.1.3 Economie

De la declararea independenței în 1968, Mauritius s-a dezvoltat de la o economie economie

bazată pe agricultură la o economie diversificată cu venituri medii. Economia se bazează

pe turism , textile, zahăr, şi servicii financiare. În ultimii ani, tehnologia informației și

comunicării, fructe de mare, ospitalitate și de proprietate dezvoltare, sănătate, energie

regenerabilă, precum și educația și formarea profesională au apărut ca sectoare importante,

atragerea de investiții substanțiale atât din investitorii locali și străini. 

Mauritius nu are  resurse naturale și, prin urmare, depinde de produsele petroliere importate

pentru a satisface cele mai multe dintre cerințele sale de energie. Surse de energie locale și

regenerabile sunt biomasa, hidro, energiea solară și eoliană. Mauritius are una dintre cele mai

mari zone economice exclusive din lume, în 2012, guvernul a anunțat intenția de a dezvolta

economia spre Ocean. 

Mauritius este printre primele locuri în ceea ce privește competitivitatea economică, un climat

investițional favorabil, bună guvernare și o economie liberă. 

Mauritius are o economie cu venituri medii superioare , conform Băncii Mondiale în 2011. 

Pentru al cincilea an consecutiv, Banca Mondială clasează Mauritius pe primul dintre economiile

africane și pe locul 19 la nivel mondial din 183 economii în ceea ce privește ușurința de a face

afaceri.

1.1.4 Transport

Din 2005 transportul cu autobuzul public este gratuit pentru studenți, persoane cu dizabilități

și persoane în vârstă. Momentan nu exista căi ferate în Mauritius, fostele căi ferate industriale

private au fost abandonate. Pentru a face față cu creșterea traficului rutier, un sistem de metrou

a fost propusă între Curepipe și Port Louis.

Portul de Port Louis se ocupă de comerț internațional, precum și un terminal de

croazieră. Aeroportul internațional unic pentru aviația civilă este Aeroportul Internațional Sir

Seewoosagur Ramgoolam, care servește, de asemenea, ca bază de operare de origine pentru

compania aeriană națională Air Mauritius 

1.1.5 Clima

Situat în apropierea Tropicul Capricornului , Mauritius are o climă tropicală . Există 2

anotimpuri: vara o umed cald din noiembrie până în aprilie, cu o temperatură medie de 24,7 ° C

și o iarnă uscată relativ rece din iunie până în septembrie, cu o temperatură medie de 20,4 °

C. Diferența de temperatură dintre anotimpuri este doar de 4,3 ° C. Cele mai calde luni sunt

ianuarie şi februarie, cu o zi medie temperatura maximă ajunge la 29,2 ° C și cea mai tare luni

sunt iulie şi august, când media temperaturilor minime noapte scade la 16,4 ° C. Variază anuale

de precipitații din 900 mm de pe coasta de la 1.500 mm pe platoul central. Deși nu există nici

sezonul ploios marcat, de cele mai multe precipitații apare în lunile de vară. Temperatură mare în

laguna variază 22-27 ° C. Platoul central este mult mai rece decât jur de coastă zonele și pot

experimenta la fel de mult ca dubla precipitații. Predominante vânturile comerciale menține în

partea de est a insulei cooler și, de asemenea, tinde să aducă mai mult de ploaie. Poate exista, de

asemenea, o diferență clară a temperaturii și precipitații dintr-o parte a insulei la alta. Ocazional

apar cicloni tropicali, în general, între ianuarie-martie și tind să perturbe vremea pentru doar

aproximativ trei zile.

Date administrative

Populaţie

Populaţie: 1291456 locuitori fiind pe locul 151

Densitate: 630 loc/km2

Populația urbană constituie 41,3% din populația totală a țării, iar ariile urbane principale

sunt (mii locuitori): Beau Bassin-Rose Hill (103,9), Vacoas-Phoenix (100,1), Curepipe

(78,9), Quatre Bornes (75,9). Populația este concentrată în mare parte în zona central-nordică,

îndeosebi ariile urbane Port-Louis (20% din populația Mauritiusului), Beau Bassin-Rose Hill

și Vacoas-Phoenix.

Etnii în Mauritius:

Capitala

Port Louis este capitala și cel mai mare oraș al statului Mauritius. Este situat la

țărmul Oceanului Indian în districtul cu același nume. Este cel mai mare port al insulei. Conform

recensământului din 2003, orașul avea 147 688 locuitori.

Structura şi politica de stat: Republica parlamentară;

Preşedintele: Sir Annerood Jugnauth;

Limba oficială: Engleza;

Moneda: MUR

Capitolul II Impactul culturii asupra managementului

2.1 Definiţia şi caracteristile culturii.Impactul acesteia asupra managementului.

Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale dobândite de un popor şi

transmise din generaţie în generaţie. Ea are următoarele caracteristici:

· Este învăţată. Cultura este dobândită prin învăţare şi experienţă.Ea nu este moştenita

biologic.

· Este împărtăşită. Oamenii aparţinând aceluiaşi grup, organizaţii sau societăţi împărtăşesc

cultura. Ea nu este specifică unei singure persoane.

· Este transmisă din generaţie în generaţie.Cultura este acumulată în timp şi transmisă din

generaţie în generaţie.

· Este simbolică. Cultură se bazează pe capacitatea umană de a simboliza sau de a folosi

unele lucruri pentru a le reprezenta pe altele.

· Este adaptiva. Cultură se bazează pe capacitatea umană de a se schimba şi adapta.

Deoarece în lume există diferenţe culturale înţelegerea impactului culturii asupra

comportamentului este deosebit de importantă .Cultura poate influenţa atitudinea managerială,

ideologia managerială şi chear relaţia dintre intrepinderi şi guvern. Poate că cel mai important

lucru este influenta culturii asupra modului cum gândesc şi se comportă oamenii.

În termeni generali, impactul culturii  asupra managementului internaţional este reflectat de

cerinţele şi comportamentul oamenilor.

 Exista o “iraţionalitate culturală”(E.T.Hall) sau un “inconştient cultural” (Jung) care se

manifesta prin şi în fiecare dintre noi, prin aparentă la o anumită cultura şi care limitează

percepţia şi viziunea asupra realităţii, aducându-ne de fiecare dată la ceea ce ştim, avem dat,

dorim sau voim.analiza unei culturi, ca şi acţiune într-un anumit mediu cultural depind în

proporţii importante de ceea ce este prevăzut voluntar sau involuntar în noi şi determină

obţinerea de rezultate mai degrabă marcate de acest gen desubiectivism decât de obiectivitatea pe

care n e place să o afişăm şi ne-ar conveni să o inducem altora ca imagine despre noi.

Managementul internaţional trebuie să recunoască influienta etnocentrismului şi să ofere

răspunsuri la problemele ridicate de acestea sub mai multe aspecte.Practic, managementul

internaţional trebuie să propună soluţii adecvate în raport cu opoziţia de principiu a

etnocentrismului în ceea ce priveşte cel puţin câteva elemente importante .

  Managementul nu poate fi exportat nici ca stil  nici ca modalitate de aplicare.El trebuie

adoptat la specificitatea culturală a ţării în care se iniţiază sau dezvolta afacerea şi anume la

specificitatea culturală a Mauritius.

Problemele legate de interacţiunea persoanelor de diverse culturi în cadrul organizaţiilor

fac obiectul unei categorii aparte de cercetări de management comparat,şi anume cercetările

sinergetice .

Scopul acestor studii este de a determina în ce situaţii pot fi folosite mijloace şi

instrumente de management universale, având în vedere similarităţile dintre diverse culturi, şi în

ce situaţii sunt necesare abordări specifice, adaptate pluralităţii culturale existente în interiorul

organizaţiei.Studiile sinergetice urmăresc înţelegerea manifestărilor care apar la contactul dintre

culturi şi elaborarea unor metode de acţiune care să permită utilizarea asemănărilor şi

diferenţelor culturale în folosul organizaţiei, ca sursa a dezvoltării acesteia. Managerii care

resping recunoaşterea diferenţelor culturale se lipsesc deci de o serie de instrumente care le-ar

permite să fructifice avantajele de a lucra într-un mediu multicultural.

2.2 Influenta limbii

Limba  este componenta principală a culturii unui popor întrucât cea mai mare parte a

culturii unei societăţi se regăseşte în limbajul vorbit. Ea reflectă natura şi valorile culturii.

În managementul internaţional, limbă are patru semnificaţii distincte. În primul rând, ea

aste un mijloc important de culegere şi evaluare  a informaţiilor.Cele mai viabile informaţii se

obţin atunci când eşti o parte a mediului şi nu doar un observator din afară.În al doilea rând ,

limba permite accesul la societatea locală. Vorbirea  unei limbi de circulaţie universală nu este

suficientă pentru cunoaşterea în profunzime a acelei societăţi. În al treilea rând, limba contribuie

într-o măsură semnificativ la creşterea gradului de comunicare cu partenerii locali sau membrii

canalelor de distributi. În sfârşit, limba se extinde dincolo de capacitatea de comunicare, dincolo

de mecanismul traducerii şi interpretării unui text.

Pentru depăşirea barierelor lingvistice, managerii au la dispoziţie trei posibilităţi:

traducerea directă a materialelor scrise, folosirea de interpreţi şi învăţarea limbii străine.

2.3 Influenta religiei

Pentru înţelegerea deplină a culturii, este necesară şi cunoaşterea  comportamentului mental,

interior care dă naştere manifestaţiilor externe. În general, religia unei culturi este aceea care ne

dă cea mai bună pătrundere psihologică a acestui comportament.Prin urmare, deşi firma

internaţională este interesată în cunoaşterea modului  cum se comportă oamenii ca muncitori sau

consumatori, sarcina conducerii va fi facilitata de înţelegerea motivaţiei unui anumit

comportament.

Religia este unul din elementele cele mai sensibile ale culturii.Religia presupune

existenţei unei forţe supranaturale care ne guerneaza vieţile.Ea defineşte idealurile de viaţă, care

sunt reflectate  la rândul lor în atitudinile şi valorile societăţii şi indivizilor.

Religia sta la baza similarităţilor cultuale în ţările care împărtăşesc aceleaşi cerinţe şi

comportamente. Impactulacestor similarităţi poate fi evaluat prin studierea religiilor dominante

din lume: creştinismul, islamismul, hinduismul, budismul, confucianismul, animismul.

Hinduismul este una din cele mai importante religii ale lumii prin numărul de adepţi

(peste 805 milioane; peste 700 mil. după Encarta), şi prin dinamismul său, şi totodată, una din

cele mai vechi (a apărut cu circa 4000 de ani, în urmă în nordul Indiei). Este dominantă în India,

Sri Lanka, Bali şi Mauritius.

Capitolul 3. COMUNICAREA ŞI MANAGEMENTUL

3.1 Procesul general de comunicare

Comunicarea reprezintă procesul de transmitere a unui mesaj de către emiţător, printr-un

canal de comunicaţii, unui receptor de informaţii.

Elementele procesului de comunicare sunt: emiţătorul, mesajul, canalul de comunicaţie,

receptorul şi reacţia. (fig.3.1.)

Fig.3.1

 Comunicarea este influenţată de următorii factori: protecţionism, liberalism, infrastructura, alte

caracteristici ale economiei.

3.2. Comunicarea internaţională

 Comunicarea are o importanţă deosebită în managementul internaţional datorită

dificultăţilor în transmiterea semnificaţiilor dintre emiţătorii şi receptorii din diferite ţări.

Aşa cum se observă din fig. 3.1.. atât emiţătorul cât şi receptorul sunt influenţată atât de

stimuli externi şi interni. În comunicarea internaţională aceşti stimuli sunt influenţaţi

de  diferenţele naţionale caat şi de cele individuale dintre ţări. În fig. 3.2. sunt prezentate

barierele şi variabilele de comunicare cu carese confrunta emiţătorii şi receptorii mesajelor pe

arena internaţională.

                        Fig. 3.2. Variabilele care influenţează comunicarea internaţională

3.4. Stiluri de management

 Stilul de management poate fi definit ca procesul de influenţare a oamenilor pentru

realizarea anumitor obiective. În managementul internaţional cunoaşterea stilurilor de conducere

este foarte importantă.

În abordarea stilurilor de management în arenă internaţională trebuie analizate două

stiluri comparative:  

1.     Modul cum îi văd managerii pe subordonaţi;

2.     Abordarea stilurilor de conducere prin caracteristicile de comportament autocrat-

participative ale managerilor

1.     Modul cum îi văd managerii pe subordonaţi

La baza stilurilor de management stau opiniile managerilor privind modul de comportament al

salariaţilor. Într-un mod vor conduce managerii care consideră salariaţii leneşi, lucacrand doar

pentru bani şi în altul cei care consideră că subordonaţii îşi asumă initative şi responsabilităţi.

2.     Abordarea stilurilor de management

Stilurile de management pot fi rezumate în trei categorii: autoritar, paternalistic şi participativ

ü Stilul autoritar este specific managerilor care nu accepta sugestii din partea

subalternilor

ü Stilul paternalistic combina concentrarea asupra muncii cu cea a protecţiei

subordonaţilor           

ü Stilul participativ este orientat atât spre realizarea sarcinilor de muncă cât şi asupra

oamenilor. aceşti manageri încurajează subordonaţii să asume autoriatea şi controlul

muncii. managerii cu acest stil

Cercetarea atitudinilor managerilor europeni faţă de stilurile de conducere s-a axat pe

procesul de luare a deciziilor, asumarea riscurilor, planificarea strategică şi proiectarea

organizării. cei francezi şi germani prefera stilul mai autoritar. Managerii scandinavi au un stil

mai participativ. În general, managerii europeni tind să aibă un stil mai participativ

            Managerii  din Mauritius au  o mare capacitate de conducere şi intiativa. Totuşi,

participarea şi controlul intern sunt mai reduse decât în alte ţări. Unele diferenţa dintre managerii

sunt redate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. - Diferenţa între managerii din Mauritius şi cei din Occident

Dimensiune Manageri din Mauritius Manageri din Occident

Stil de conducere Foarte autoritar. Prea multe directive. Mai mic accent pe personalitatea

managerului şi mai mult pe stilul

şi performanţă acestuia.

Structura organizatorică Foarte birocratică, supercentralizata.

Relaţii vagi. Mediu imprevizibil şi

ambiguu.

Mai puţin birocratică, mai multă

delegare. Structura relativ

centralizată.

Luarea deciziilor Deciziile se iau la nivel superior.

Evitarea riscurilor mari.

Tehnici sofisticate de

planificare. Instrumente

moderne de luare a deciziilor.

Evaluarea şi controlul

performantelor

Lipsa sistemelor puternice de evaluare

a performantelor.

Sistem de control modern, cu

accent pe reducerea costurilor şi

eficientă organizaţiei.

Politici de personal Accent mare pe persoanele şi

angajarea persoanelor de “origine

socială sănătoase”.

Politici solide de personal.

Pregătirea salariaţilor este de

regulă criteriul esenţial în

selecţie.

Comunicare Tonul depinde de poziţia socială,

putere şi influenţa familiei. Lanţul de

comandă trebuie respectat strict.

Prieteniile sunt puternice.

Accent pe egalitate şi reducerea

diferenţelor. Prietenia nu este

atât de puternică

                             

Capitolul 4. DATE DESPRE RISCURILE ÎN AFACERI

4.1 Economia pe scurt

Principalii indicatori economici:

Nume Sursă An Notițe

PIB (PPC)

Fondul Monetar

Internațional2012 PIB (PPC) este 20.200 de miliarde de dolari

Banca Mondială 2012 PIB (PPC) este 19245631329 dolari

World Factbook 2012 PIB (PPC) este 20950000000 dolari

PIB (PPP) pe cap de

Fondul Monetar 2012 PIB (PPP) pe cap de locuitor este de $

locuitor

Internațional 15,591.974

Banca Mondială 2012PIB (PPP) pe cap de locuitor este de 14.902

dolari

World Factbook 2013PIB (PPP) pe cap de locuitor este de 16.100

dolari

PIB (PPC) pe persoană

angajată

Banca Mondială1990-

2010

World Factbook 2012

PIB (nominal)

Naţiunile Unite 2012 PIB (nominal) este 10086649093 dolari

Fondul Monetar

Internațional2013

PIB (nominal) este de UŞ 11,930 miliarde de

dolari

Banca Mondială 2012 PIB (nominal) este 10486037634 dolari

World Factbook 2013 PIB (nominal) este de 11.9 miliarde dolari

PIB (nominal) pe cap de

locuitorNaţiunile Unite 2012

Fondul Monetar

Internațional2013

PIB (nominal) pe cap de locuitor este de UŞ $

9,159.681

Banca Mondială 2012

World Factbook 2013

Venitul național brut

(metoda Atlas)Banca Mondială 2012

Venitul național brut este de UŞ 11.070 milioane

dolari

VNB pe cap de locuitor

(metoda Atlas și PPP)Banca Mondială 2012

Venitul național mediu (PPP) din SUA 8.570

dolari per persoana / an

Veniturilor populației sau consumul de cota procentuală :

· Distribuția venitului familiei - Gini index : 39 (2006 estimare)

· Agricultura - produse : trestie de zahăr, ceai, porumb, cartofi, banane,

leguminoase; bovine, caprine; pește

· Rata de creștere a producției : 8% (2000 estimare)

· Şoldul contului curent : 1,339 milioane de dolari (2011 estimare)

799,400,000 dolari (2010 estimare)

· Rezerve de schimb valutar și de aur : 2,797 miliarde dolari (2012 estimare)

2,601 miliarde de dolari (2010 estimare)

· Ratele de schimb : rupii Mauritius pe dolar - 30.12 (26 martie 2014) , 30.99 (o februarie

2010) , 32.86 (2006) , 29,14 (2005) , 27.499 (2004) , 27.902 (2003) , 29.962 (2002) ,

29.129 ( 2001)

4.2 Comerţul exterior

Mauritius exportă peste procesat (15%), zahăr (13%) şi produse textile din: Regatul Unit

(17%), Franta (15%), Africa de Sud (9,2%), SUA (9%) şi Italia (8,1%).

Importurile provin din destinaţii ca: China, India, Franţa, Africa de Sud, Spania,

principale produse fiind petrolul rafinat în proporţie de 8,2%, Autoturisme (3,6%), medicamente

ambulate (2,1%).

4.3 Investiţii străine

Nouă dintre cele mai mari 10 de organizații de afaceri străini sau societățile care

investesc în India (din aprilie 2000 ianuarie 2011) se bazează în Mauritius.  Lista celor mai mari

zece companii străine care investesc în India (din aprilie 2000 ianuarie 2011) sunt următoarele :

· TMI Mauritius Ltd. -> 1600 milioane / $

· Cairn UK Holding, -> 1492 milioane / $

· Oracle Global (Mauritius) Ltd. -> 1083 milioane / $

· Mauritius gestionare a datoriei Ltd .-> 956 milioane / $

· Vodafone Mauritius Ltd. - 801 milioane / $

· Etisalat Mauritius Ltd. - 3228 crore

· CMP Asia Ltd. - 653,740,000 dolari

· Oracle Global Mauritius Ltd. - 563,940,000 dolari

· Merrill Lynch (Mauritius) Ltd. - 483,550,000 dolari

· Sectorul serviciilor financiare

Mauritius a luat toate măsurile necesare pentru a proteja credibilitatea competenței

sale. Mauritius dispune de un cadru legal și de reglementare stricte recunoscute de Fondul

Monetar Internațional., Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Organizația pentru Cooperare

Economică și Dezvoltare (OECD), în vederea combaterii spălării banilor . În plus, Mauritius

apare pe alb Lista OCDE jurisdicții care au implementat substanțial standardele fiscale convenite

la nivel internațional.Peer review recent al Mauritius de Forumul Global al OCDE, susține în

continuare că Mauritius are toate elementele esențiale în loc de un schimb eficient de

contabilitate, bancar, și informații de proprietate / de identitate cu alte țări. Mauritius este, de

asemenea, în conformitate cu normele prevăzute de Organizația Internațională a Comisiilor de

Valori Mobiliare , Iowa Interstate Railroad , Grupul de Acțiune Financiară privind Spălarea

Banilor și Comitetul de la Basel și a adoptat legislația necesară. În acest sens, asistența reciprocă

în penală și aspectele legate de act și de informații financiare și spălării banilor Act 2002, care

oferă un cadru pentru schimbul de informații privind spălarea banilor cu membrii grupurilor

internaționale de informații financiare sunt cazuri în punctul. Legea Asset Recovery a fost

promulgată la lărgește domeniul de aplicare pentru înghețarea activelor necinstite

Capitolul 5 NEGOCIEREA INTERNAŢIONALĂ ÎN MAURITIUS

5.1 Conceptualizare

Negocierea comercială internaţională este un proces organizat de comunicare între firme

provenind din culturi diferite, care îşi propun adaptarea progresivă a intereselor lor legate de

obiectul negocierii în vederea realizării unei înţelegeri de afaceri reciproc acceptabile,

materializată în contractul internaţional.

Elementele de comunicare nonverbală, precum fizionomia, mimică, gestica, postura,

îmbrăcămintea, aspectul general etc. au şi ele o importanţă ce nu poate fi neglijată. Cultura

partenerilor şi puterea de negociere a părţilor negociatoare sunt alte elemente de care trebuie să

se ţină seama. Elementele de tactică şi strategie, capcanele şi trucurile retorice, ca şi cunoştinţele

de psihologie a percepţiei au, la rândul lor, un rol important în obţinerea de avantaje mari în

schimbul unor concesii mici.

5.2 Principii de negociere în Mauritius

Mauritius face parte din grupul ţărilor ACP (African, Caribbean and Pacific states) iar

cadrul juridic de desfăşurare a relaţiilor cu U E. este reglementat în bază Acordului de Parteneriat

de la Cotonou semnat între ţările ACP şi EU. (Cotonou

Partnership Agreement) la 23 iunie 2000. Acest Acord prevede în principal trei obiective majore:

- încurajarea dezvoltării economice şi sociale;

- integrarea graduală a ţărilor slab dezvoltate în economia mondială;

- reducerea şi eradicarea sărăciei

În baza acestui Acord exista înţelegeri privind acordarea de taxe vamale preferenţiale

pentru anumite cote de produse, în special agricole şi alimentare. În continuare, se desfăşoară

negocieri pentru îmbunătăţirea Acordului EPA între UE şi ţările ACP.

Capitolul 6. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE.

6.1. Clasificarea managerilor internaţionali 

Managerii care îşi desfăşoară activitatea pe arena internaţională pot fi clasificaţi din mai

multe puncte de vedere.

Din punct de vedere a naţionalităţii managerilor angajaţi de firme internaţionale aceştia se

grupează în trei categorii:

ü Manageri  din ţară de origine (expatriaţi). Expatriaţii sunt manageri din ţară de origine a

firmei internaţionale şi care trăiesc  / lucrează în străinătate. Ei sunt de regulă manageri

de nivel mediu şi superior.

ü Manageri din ţară gazda (locali). Managerii locali sunt angajaţi din ţară gazda a filialei

firmei internaţionale. Ei sunt de regulă manageri de nivel mediu şi inferior.

ü Manageri din terţe tari. Aceşti manageri nu aparţin nici ţării de origine şi nici celei gazda.

Ei sunt folosiţi de firmele multinaţionale care se afla într-un stadiu avansat de

internaţionalizare.

În prezent a apărut o nouă categorie de manageri numiţi manageri “globali”. Aceştia cunosc

mai mult limbi şi au o experienţă bogată. Ei nu sunt neapărat din terţe tari.

Din punct de vedere istoric, expatriaţii au fost prima categorie de manageri folosiţi de firmele

internaţionale. Firmele multinaţionale americane şi europene au folosit expatriaţii în ţările

subdezvoltate precum Mauritius şi manageri locali în ţările dezvoltate.

6.2. Selectarea personalului internaţional

 Se face diferit faţă de a celui intern datorită unor factori mai complecşi care acţionează

pe arena internaţională şi a numeroaselo dificultăţi întâmpinate de salariaţi în străinătate. Unele

dintre acestea sunt prezentate în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1. Dificultăţi  întâmpinate de salariaţii din terţe tari

Dificultăţi Explicaţii

Blocarea promovării Firmele au tendinţa de m promova personal din ţară de origine

Incertitudinea transferului Nu se ştie cu siguranţă durată transferului următor, tara în care va fi

transferat, poziţia pe care o va avea şi autonomia pe care o va avea

Diferenţa de venituri Salariaţii din terţe tari sunt mai slab plătiţi decât cei din ţară de origine

Dificultăţi de adaptare şi familiarizare Tandinta naturală m noului venit este de a face greşeli

Evitarea proiectelor pe termen lung Ţara de origine se concentrează în special pe proiecte pe termen scurt,

fără riscuri

Delegarea insuficienţă de autoritate În decizii importante nu se deleagă autoritatea personalului din terţe tari

Lipsa de angajare în continuarea organizaţiei ţării

gazda

Managerii din ţările gazda sunt convinşi că personalul din terţe ţări este

mai puţin angajat în continuarea activităţii organizaţiei din ţară gazda

Stil de conducere neadecvat Tandinta de limitare a stiului de conducere a personalului din ţară de

origine

6.2.1. Factori care influenţează selectarea personalului internaţional

      Pot fi grupaţi în trei categorii: caracteristicile firmei, caracteristicile persoanelor individuale

şi caracteristicile ţării străine.

Caracterisiticile firmei care influenţează selectarea personalului sunt:

· Ramura din care face parte întreprinderea: industria, servicii, etc;

· Nivelul tehnologic al firmei;

· Caracterul pieţei: naţională sau internaţională;

· Vechimea firmei;

· Structura firmei: globală, matricala, etc;

· Gradul de angajare în afacerile internaţionale;

· Stilul managerial;

· Costurile.

Caracteristicile persoanei individuale disponibile mai relevante sunt:

· Motivaţia ;

· Sănătatea;

· Capacitatea de a învăţa limbi străine;

· Considerentele familiale;

· Iventivitatea şi iniţiativă;

· Adaptibilitatea;

· Planificarea carierei;

· Aspectele financiare.

Caracteristicile ţării străine ce influenţează selecţia sunt:

· Nivelul dezvoltării tehnologice şi economice;

· Stabilirea politică şi sentimentele naţionaliste

· Gradul de control al investiţiilor străine şi politicile de imigrare;

· Disponibilitatea personalului calificat şi cu experienţa managerială şi nevoia de a

promova managerii locali;

· Mediul socio-cultural.

6.2.2. Criterii de selecţie a personalului

Criteriile de selecţie a personalului din ţară nu sunt suficiente şi pentru alegerea

persoanelor care vor lucra în străinătate. Pe lângă caracteristicile generale ale individului şi

experienţa în muncă, trebuie luaţi în considerare şi unii factori de mediu aşa cum rezultă din

tabelul 6.2.

Tabelul 6.2.

Caracteristici generale Carcatertici privind experienţă Factori de mediu

Sârguinţă în muncă Competenţa tehnică Cunoaşterea activităţii internaţionale a

firmei

Abilitatea de a se înţelege cu alţii Experienţă profesională de afaceri Cunoaşterea limbii locale

Persuasiune Performante trecute Cunoaşterea pieţii străine unde va fi

asignat

Inventivitate Cunoaştere pieţelor produselor şi

politicilor firmei

Contracte pe piaţa străină

Iniţiativa şi imaginaţie Expunerea anterioară la culturi străine Factori personali

Independenţa Eficienta Motivare

Uşurinţă în luarea deciziilor Cunoaşterea muncii de efectuat Vârsta

Perspicacitate Abilitatea de a delega Sănătate

Prevedere Abilitatea de a angaja salariaţi competenţi Situaţia familiară

Capacitatea de a judeca oamenii Abilitatea de evaluare a activităţii altora Numărul şi vârsta copiilor

Curiozitate intelectuală Abilitatea de a se exprima uşor oral şi în

scris

Carisma

Responsabilitate Orientare spre profit Modul de a se îmbrăca

Obiectivitate Receptivitate la idei noi Demnitate şi integritate

Flexibilitate Atitudine nexenofoba Stabilitate emoţională

Tehnica de a vinde Lipsa de prejudecăţi Sociabilitate

Autodisciplină Loialitate faţă de firmă Simţul umorului

Onestitate Spirit cooperant

Capacitatea de a asimila noul

Capacitatea de a învăţa limbi străine

Adaptabilitatea

6.2.3. Metode de selectare a personalului internaţional

            Odată terminat procesul de recrutare, urmează examinarea candidaţilor aleşi. Cele mai

obişnuite metode de selecţie a personalului în firmele din Mauritius sunt testele şi interviurile.

Concluzii:

În final putem concluziona câteva aspecte pozitive cât şi negative intrării pe piaţa

Republicii Mauritius.

Elemente positive:

ü Legãturi aeriene România – Mauritius: cele mai utilizate rute aeriene intre România şi

Mauritius sunt : Bucureşti - Londra /Paris/Geneva, apoi zbor direct către Mauritius.

ü Posibilităţi de transport al mãrfurilor. cãile de transport al mãrfurilor pot fi: maritime sau

aeriene. Calea maritimã este des utilizatã în relaţiile comerciale , principalul port ţării este

Port Louis. Calea aerianã este mult mai costisitoare. Cel mai mare aeroport internaţional

fiind Port Loius.

ü Atragerea ne companii internaţional

Elemente negative:

ü Instabilitate economică;

ü Distanţa mare faţă de putere;

ü Datorii.

Putem spune că este o idee nu tocmai bună să intrăm cu o afacere în această ţară, dar datorită

creşterii economice şi atragerii de investiţii străine Mauritius este o ţară cu potenţial economic,

un aspect pozitiv ar mai fi şi cota impozitlui pe profit de 15%.

Bibliografie

http://www.infoplease.com/country/mauritius.html

www.cia.gov

www.wikipedia.com

www.enciclopedia.com

www.eturism.com

 www.geographic.com

 www.mops.com

Mauritius Country Report

Zait Dumitru - Managementul Intercultural. Valorizarea diferenţelor culturale – Editura Economică

2002

Prodan Aurelia – Managementul Resurselor Umane – Editura Altius Academy 2002