Cursul 1Cursul 1

Istoricul materialelor dentareIstoricul materialelor dentare

Preocuparile oamenilor pentru Preocuparile oamenilor pentru prevenirea si refacerea unor structuri prevenirea si refacerea unor structuri ale ADM sunt foarte vechi.ale ADM sunt foarte vechi.

PROFILAXIA PROFILAXIA aztecii aztecii IndochinaIndochina JaponiaJaponia

Cimenturile dentareCimenturile dentare

Dinamica evolutiva crustantaDinamica evolutiva crustanta Utilizarea cimenturilor la nivelul cavitatii Utilizarea cimenturilor la nivelul cavitatii

orale este foarte vecheorale este foarte veche Populatiile MAYA ale erei precolumbienePopulatiile MAYA ale erei precolumbiene

Primele cimenturi dentare au aparut in Primele cimenturi dentare au aparut in urma cu mai bine de un secolurma cu mai bine de un secol

1832 – cimentul fosfat de zinc1832 – cimentul fosfat de zinc 1880 – cimentul 1880 – cimentul silicosilico-fosfat de zinc-fosfat de zinc 1890 – cimenturile zinc-oxid-eugenol1890 – cimenturile zinc-oxid-eugenol La sfarsitul sec XIX – cimentul oxi-sulfat de zincLa sfarsitul sec XIX – cimentul oxi-sulfat de zinc

• La inceputul sec. XX – SILICATELE (cimenturi La inceputul sec. XX – SILICATELE (cimenturi translucide ) – materiale de electie pentru dintii translucide ) – materiale de electie pentru dintii frontali pana in anii ’60frontali pana in anii ’60

• In anul 1968 – ManchesterIn anul 1968 – Manchester

1971 - Londra1971 - LondraSe lanseaza primele cimenturi polielectrolitice :

-Policarboxilat de zn

-Ionomerele de sticla

Materiale de obturatieMateriale de obturatie

Au si ele o veche istorieAu si ele o veche istorie• China 600 i. Hr – pasta de argint-staniu-mercur China 600 i. Hr – pasta de argint-staniu-mercur

= precursorul amalgamelor moderne= precursorul amalgamelor moderne• Celsus recomanda obturarea cavitatilor cu Celsus recomanda obturarea cavitatilor cu

plumb ( cuvantul plomba provine de la plumb ( cuvantul plomba provine de la latinescul “plumbum” )latinescul “plumbum” )

• Anul 1800 – materiale de obturatie : folii de Anul 1800 – materiale de obturatie : folii de Pb, Zn, Sn si Au. Ele erau presate in cavitati si Pb, Zn, Sn si Au. Ele erau presate in cavitati si apoi prelucrate cu fuloare incinseapoi prelucrate cu fuloare incinse

• 1833 : se introduce amalgamul in SUA printr-o 1833 : se introduce amalgamul in SUA printr-o reclama agresiva.reclama agresiva.

““Razboiul amalgamelorRazboiul amalgamelor” ” 18501850• 1895 – Black “parintele amalgamelor 1895 – Black “parintele amalgamelor

moderne” , normalizeaza proportiile aliajului : moderne” , normalizeaza proportiile aliajului : 66% Ag66% Ag cantitati reduse de Sn, Au, ZNcantitati reduse de Sn, Au, ZN

• 1900 – amalgamul de cupru – proprietati 1900 – amalgamul de cupru – proprietati nesatisfacatoare in obturarea dintilor nesatisfacatoare in obturarea dintilor permanentipermanenti

• Anii ’60 si ulterior ’70 s-au introdus amalgamul Anii ’60 si ulterior ’70 s-au introdus amalgamul cu particule sferice, respectiv amalgamele cu cu particule sferice, respectiv amalgamele cu faza dispersata numite si non-gamma 2faza dispersata numite si non-gamma 2

Rasinile acrilice au fost foarte putin Rasinile acrilice au fost foarte putin utilizate ca materiale de obturatie .utilizate ca materiale de obturatie .

Rasinile diacrilice compozite (RDC)Rasinile diacrilice compozite (RDC)• Real progres in stomatologia adezivaReal progres in stomatologia adeziva• Utilizate in toate ramurile stomatologiei chiar si Utilizate in toate ramurile stomatologiei chiar si

in laboratoare de tehnica dentarain laboratoare de tehnica dentara• Au rasturnat principii de tratament si au Au rasturnat principii de tratament si au

schimbat tehnici de lucru.schimbat tehnici de lucru.• 2 descoperiri importante :2 descoperiri importante :

Gravajul acid al smaltuluiGravajul acid al smaltului Descoperirea dimetacrilatului aromatic Bis – GMA Descoperirea dimetacrilatului aromatic Bis – GMA

(“Rasina lui Bowen”)(“Rasina lui Bowen”)

Protezele dentareProtezele dentare

Diferite popoare : fenicieni, romani, Diferite popoare : fenicieni, romani, egipteni, etrusci, amer-indieni, egipteni, etrusci, amer-indieni, orientul indepartat sau mijlociuorientul indepartat sau mijlociu

Diferite materiale : Diferite materiale : Fenicienii – cele mai vechi proteze Fenicienii – cele mai vechi proteze

alcatuite din dinti sculptati, fixati cu alcatuite din dinti sculptati, fixati cu sarma de aursarma de aur

Japonia antica – protezele erau Japonia antica – protezele erau sculptate din lemn de abanossculptate din lemn de abanos

Deoarece tehnicile de amprentare nu Deoarece tehnicile de amprentare nu erau puse la punct, protezele se erau puse la punct, protezele se sculptau din lemn, fildes, os de sculptau din lemn, fildes, os de hipopotam, etc.hipopotam, etc.

Fildesul s-a impus in realizarea Fildesul s-a impus in realizarea protezei deoarece avea un aspect protezei deoarece avea un aspect fizionomic bun si era stabil in timp.fizionomic bun si era stabil in timp.

Amboise Paré a realizat dinti Amboise Paré a realizat dinti artificiali din fier si os.artificiali din fier si os.

Benvenuto Cellini : Benvenuto Cellini : model machetamodel macheta (din ceara) pe care il acopera cu (din ceara) pe care il acopera cu argila ( prima masa de ambalat ). argila ( prima masa de ambalat ). Astfel se realizeaza un tipar in care Astfel se realizeaza un tipar in care va fi turnat metalul.va fi turnat metalul.

Purmann Purmann • 1700 : modele si machete de ceara1700 : modele si machete de ceara• 1711 : amprenteaza pentru prima oara 1711 : amprenteaza pentru prima oara

un camp protetic edentat totalun camp protetic edentat total

Philipp Pfaff – a fost primul care a folosit un model Philipp Pfaff – a fost primul care a folosit un model de gips realizat dupa o amprenta cu ceara.de gips realizat dupa o amprenta cu ceara.

AluminiuAluminiu• Era utilizat pentru bazele protezelor totale deoarece Era utilizat pentru bazele protezelor totale deoarece

avea o greutate mica, se prelucra usor si se igientiza avea o greutate mica, se prelucra usor si se igientiza optim.optim.

• Fenomene de coroziune in timpFenomene de coroziune in timp• La bazele stantate sau turnate din aluminiu se fixau La bazele stantate sau turnate din aluminiu se fixau

initial dinti umani.initial dinti umani. 1844 in SUA s-au introdus dinti artificiali 1844 in SUA s-au introdus dinti artificiali

confectionati in diferite “intreprinderi” (S.S. confectionati in diferite “intreprinderi” (S.S. White) .White) .

Cauciucul Cauciucul • A revolutionat protetica dentara A revolutionat protetica dentara • Timp de 8 decenii a fost materialul de electie pentru Timp de 8 decenii a fost materialul de electie pentru

confectionarea protezelor mobileconfectionarea protezelor mobile 1871 – Celuluoidul = primul polimer artificial care 1871 – Celuluoidul = primul polimer artificial care

concureaza cauciucul.concureaza cauciucul.• Putea fi colorat in rozPutea fi colorat in roz• Cu toate acestea el nu a putut detrona cauciucul Cu toate acestea el nu a putut detrona cauciucul

deoarece era instabil dimensional, deformabil si avea o deoarece era instabil dimensional, deformabil si avea o tehnologie greoaie de prelucraretehnologie greoaie de prelucrare

In timpul primului razboi mondial datorita crizei In timpul primului razboi mondial datorita crizei de cauciuc castiga tot mai mult teren protezele de cauciuc castiga tot mai mult teren protezele totale cu baza din aluminiu.totale cu baza din aluminiu.

La inceputul sec. XX se lanseaza La inceputul sec. XX se lanseaza procedeul de turnare a aliajelor procedeul de turnare a aliajelor nobile.nobile.

1912 – Otelul inoxidabil1912 – Otelul inoxidabil 1932 – Turnarea otelurilor de Cr – Co1932 – Turnarea otelurilor de Cr – Co

Din anii ’20 incep sa se ocupe de Din anii ’20 incep sa se ocupe de materiale dentare alaturi de materiale dentare alaturi de specialisti si metalurgistii si chimistii.specialisti si metalurgistii si chimistii.

Paşii mari realizaţi de stomatologie în a doua jumătate a secolului XX au fost:• 1949 - arderea ceramicii în vacuum• 1960 - lansarea tehnicii metalo-ceramice• 1958 - 1962 - răşinile diacrilice compozite• 1968 - 1971 - cimenturile polielectrolitice,

ultimele două permiţând dezvoltarea unei noi ramuri, stomatologia refacerilor adezive.

Progrese notabileProgrese notabile extinderea fotopolimerizării ca mecanism de

iniţiere pentru cele mai diferite categorii de materiale;

lansarea adezivilor universali apariţia compomerilor, materiale hibride între

compozite şi cimenturile ionomere; utilizarea titanului în cele mai diverse domenii ale

stomatologiei; sisteme total ceramice; eliminarea mercurului datorită toxicităţii sale şi

elaborarea unor materiale metalice noi de obturaţie, fără mercur;

extinderea implantelor

Clasificare materialelor dentareClasificare materialelor dentare Nu se poate face o clasificare completa Nu se poate face o clasificare completa Vom reda o schema cu principalele clase de materiale Vom reda o schema cu principalele clase de materiale

stomatologice si cateva din domeniile lor de folosire practica.stomatologice si cateva din domeniile lor de folosire practica.

Alegerea unui material dentar – experienta Alegerea unui material dentar – experienta personala a medicului si tehnicianului personala a medicului si tehnicianului dentardentar

1900 : materialele dentare sunt testate 1900 : materialele dentare sunt testate fizic, chimic, mecanic.fizic, chimic, mecanic.

1928 – se infiinteaza Consiliul pentru 1928 – se infiinteaza Consiliul pentru materiale dentare din cadrul ADA materiale dentare din cadrul ADA (American Dental Associantion)(American Dental Associantion)

1976 – legea materialelor dentare pentru a 1976 – legea materialelor dentare pentru a proteja pacientii de materiale riscante .proteja pacientii de materiale riscante .

Etape de testare :Etape de testare :1.1. Specificatii standardSpecificatii standard

2.2. Evaluari de laboratorEvaluari de laborator

3.3. Teste cliniceTeste clinice• Dau verdictul materialului respectiv dupa o Dau verdictul materialului respectiv dupa o

anumita perioada de utilizare clinicaanumita perioada de utilizare clinica• In clinici universitare / spitaleIn clinici universitare / spitale

Teste de laboratorTeste de laborator

Soareci, iepuri, oameni voluntari.Soareci, iepuri, oameni voluntari.1.1. Toxicitatea : testul oral 50. Se aplica zilnic Toxicitatea : testul oral 50. Se aplica zilnic

(14 zile) la animale de laborator materialul (14 zile) la animale de laborator materialul dentar si trebuie sa supravietuiasca dupa 15 dentar si trebuie sa supravietuiasca dupa 15 zile peste 50 % din animale.zile peste 50 % din animale.

2.2. Citotoxicitatea Citotoxicitatea • In vivo: se injecteaza subcutan la soareci si In vivo: se injecteaza subcutan la soareci si

intradermic la iepuri, solutii apoase ale intradermic la iepuri, solutii apoase ale materialelor . Rezultatele se citesc la 72 de ore. materialelor . Rezultatele se citesc la 72 de ore. Examen Anatomopatologic.Examen Anatomopatologic.

• In vitro : se depun substantele testate in placi cu In vitro : se depun substantele testate in placi cu geloza si culturi cu limfoblastigeloza si culturi cu limfoblasti halouri de halouri de toxicitatetoxicitate

3. Alergia - prin testare subcutana la 3. Alergia - prin testare subcutana la iepuri iepuri

4. Carcinogeneza = producerea de 4. Carcinogeneza = producerea de leziuni tumoraleleziuni tumorale

In vitro – culturi de celule hepaticeIn vitro – culturi de celule hepatice In vivo – maimuta Macasus RhesusIn vivo – maimuta Macasus Rhesus