material post-eveniment forumul · proiecte ppp în sectoare precum: apă și canalizare, facility...

ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE

MATERIAL POST-EVENIMENT

FORUMUL „PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT: CONCEPT, TIPURI ȘI APLICARE PRACTICĂ ÎN ROMÂNIA"

– București, 18.06.2019 –

La inițiativa ASOCIAȚIEI PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE și a partenerilor săi, în data de 18.06.2019 a fost organizat la București FORUMUL „PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT: CONCEPT, TIPURI ȘI APLICARE PRACTICĂ ÎN ROMÂNIA". Evenimentul s-a adresat în egală măsură operatorilor de servicii, proiectanților, consultanților, autorităților centrale și locale, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constructorilor și furnizorilor de echipamente și tehnologii și Instituțiilor Financiare Internaționale. Manifestarea și-a propus ca principal obiectiv să constituie un cadru favorabil pentru consultări și dezbateri cu privire la posibilitățile de implementare a unor proiecte de Parteneriat Public Privat în România, acest concept constituind o opțiune solidă atât pentru finanțarea unor investiții esențiale în infrastructura publică locală și regională - în domenii precum alimentare cu apă și canalizare, managementul deșeurilor, educație, sănătate, transport, cât și pentru optimizarea și eficientizarea infrastructurii existente. Programul evenimentului - elaborat în urma unei largi consultări a stakeholder-ilor implicați - a inclus, pe de o parte, exemple de bună practică și de proiecte recent implementate în țări limitrofe României, iar pe de altă parte, prezentarea unor soluții inovative de finanțare, inclusiv prin mix de fonduri europene și fonduri private. Forumul a fost organizat cu sprijinul și cu implicarea directă a unor entități și instituții reprezentative precum FADIDA - Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară din Domeniul Apei, UTCB - Universitatea Tehnică de Construcții București – Facultatea de Hidrotehnică, ARMD - Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor, Ambasada Spaniei – Biroul Economic și Comercial și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România și a beneficiat de participarea unor specialiști reputați, respectiv a unor entități cu experiență și expertiză relevantă în domeniu cum ar fi: BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BEI - Banca Europeană de Investiții – JASPERS și Banca Mondială – International Finance Corporation.

$33)(�1758)7�3$,5)1)57$�3$,܉$,&$62)1)8523)�,85'21(�,܇�)7&),352

'036.6-

v1"35&/&3*"56-�16#-*$�13*7"5�$0/$&15 �5*163*�Ʒ*�"1-*$"3&�13"$5*$Ɖ�

·/�30.¬/*"w

#6$63&Ʒ5* �)05&-�4)&3"50/�o��*6/*&��

� ��

��

�

��

�

��

��

��

��

XXX�BQQGF�SP

2


În debutul evenimentului, INSTITUȚIILE FINANCIARE INTERNAȚIONALE active în domeniul Parteneriatului Public Privat au prezentat audienței o serie de considerente privind necesitatea și oportunitatea utilizării acestui instrument solid de finanțare a investițiilor din diferitele sectoare ale economiei, după cum urmează:

Lectii invatate in pregatirea de PPP

• Suportul politic. Avand in vedere complexitatea si durata lor indelungata, contractele PPP au nevoie de sprijinpolitic pe termen lung

• Un business case bun/VfM ridicat. PPP-urile ar trebui sa fie folosite in primul rand cand proiectul este solid si se determina valoarea sa pentru bani

• Finantarea. Credibilitatea surselor de finantare a PPP-urilor este cruciala, avand in vedere utilizarea atat a taxelorutilizatorilor, cat si a platilor directe ale guvernelor

• Asumarea riscului. Riscul asumat de sectorul privat este reflectat in preturi in masura in care poate fi inteles sicuantificat; asumarea riscului nu este gratuita.

• Structura PPP. Nu exista o formula unica care se potriveste cu toate cerintele: diferite tipuri de structuri PPP suntadecvate in momente diferite si pentru diferite sectoare

• Garantii. Industria PPP pe pietele mai putin dezvoltate trebuie sa dezvolte produse financiare pentru a sporisolvabilitatea PPP-urilor. Instrumentele de garantare au un rol important.

• Cresterea capacitatii. Capacitatea locala a sectorului public si privat in tranzactiile PPP trebuie dezvoltata in timp.

• IFI-urile si alti parteneri internationali ofera suport pentru proiectele PPP, utilizand facilitati de pregatire a proiectelor si posibilitati de crestere a capacitatii unitatilor de implementare

• Consilieri tehnici, juristi si financiari cu experienta internationala in pregatirea PPP-urilor - esentiali

SECȚIUNEA I - RAȚIUNEA REALIZĂRII DE PROIECTE ÎN PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT. ASPECTE LEGALE ȘI METODOLOGICE

Doamna VENERA VLAD, Director Asociat în cadrul BERD a susținut o prezentare privind RAȚIUNEA PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT în cadrul căreia au fost subliniate următoarele:

- Importanța existenței unei legi speciale care să reglementeze Parteneriatul Public Privat (PPP), în acest sens fiind prezentate principiile de bază care trebuie să guverneze această legislație

- Diferitele modele de PPP care pot fi implementate, în funcție de gradul de risc asumat de sectorul privat (Contracte de Serviciu, Contracte de Administrare, Proiectare – Construcție, Concesiune Operațională, Proiectare – Construcție – Administrare – Mentenanță, Proiectare – Construcție – Finanțare – Administrare, Construcție – Administrare – Deținere etc)

- Justificarea PPP: nevoia pe termen lung, mărimea proiectului, valoarea transferului de risc din sectorul public către cel privat, existența interesului sectorului privat de a investi, respectiv voința politică de a aplica regulile specifice contractelor de PPP.

În același timp, s-a precizat că existența unui mediu atractiv pentru PPP este esențială. În acest sens, au fost enumerați factorii cheie care pot influența interesul investitorilor în proiectele PPP: factorii favorizanți (populație, venituri, apropierea geografică, disponibilitatea forței de muncă și a industriilor locale) și factorii politici: stabilitatea politică și susținerea proiectelor PPP, cadrul legal și instituțional, capacitatea de plată etc. De asemenea, în cursul prezentării, Doamna V. Vlad a expus și o serie de experiențe practice ale acestei instituții în finanțarea unor proiecte PPP în sectoare precum: apă și canalizare, facility management, transport urban, termoficare. În plus, au fost reliefate principalele rațiuni care trebuie avute în vedere în alegerea PPP-urilor; beneficiile bugetare, transferul riscurilor, costurile pe durata de viață a PPP și mentenanța serviciilor, precum și avantajele sectorului privat. Prezentarea reprezentantului BERD s-a încheiat cu împărtășirea a numeroase lecții învățate în pregătirea proiectelor PPP. În concluziile expunerii, reiterându-se că angajamentul politic ferm și politicile pe termen lung sunt esențiale în proiectele PPP, a fost subliniat faptul că acestea sunt modele eficiente dar complexe de dezvoltare a proiectelor de infrastructură, cheia succesului fiind motivația administrațiilor publice de a reduce costul global pe durata de viață a proiectelor și transferul riscului.

3


Domnul NICO SAPORITI, reprezentant al IFC - International Finance Corporation, divizie parte a Grupului Băncii Mondiale, a susținut prezentarea DE CE PARTENERIATE PUBLIC-PRIVATE? ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA. Pornind de la definiția Parteneriatului Public Privat, reprezentantul IFC a subliniat faptul că un parteneriat ideal ar implica asumarea de către sectorul public a aspectelor referitoare la riscuri, reglementare, strategie și suportabilitate, în timp ce sectorul privat ar trebui să fie responsabil pentru chestiunile legate de management, expertiză, eficiență și finanțare. Mai departe. Dl. N. Saporiti a prezentat în detaliu avantajele importante ale proiectelor PPP comparativ cu proiectele care au la bază procedurile de achiziții tradiționale, subliniind faptul că experiența a dovedit faptul că proiectele PPP sunt mult mai eficiente decât achizițiile tradiționale, înregistrând niveluri mai reduse al depășirilor de cost și de timp. În același timp, reprezentantul IFC a reliefat necesitatea existenței unui parteneriat real în asumarea riscurilor într-un proiect PPP. Expunerea a cuprins și prezentarea avantajelor și a dezavantajelor proiectelor PPP, precum și a unor sugestii și recomandări rezultate din activitatea practică la nivelul IFC. În acest sens, Dl. Saporiti a subliniat faptul că ingredientele cheie pentru succesul unui PPP se pot sintetiza în felul următor: i) proiectul să facă parte dintr-o strategie pe termen lung, bine întocmită; ii) proiectele PPP trebuie

să genereze beneficii economice și sociale nete, determinate printr-o analiză cost-beneficiu solidă; iii) oportunitatea realizării unui proiect viabil din punct de vedere economic prin PPP sau prin achiziție publică trebuie stabilită în urma unei analize atente; iv) proiectele PPP trebuie să fie suportabile printr-un mix de taxe plătite de utilizatori și a unei contribuții guvernamentale. Expunerea reprezentantului IFC a cuprins și prezentarea unor exemple de proiecte de succes în țări limitrofe României (Serbia, Bulgaria). Astfel, printre proiectele de succes prezentate s-a remarcat și proiectul BELGRADE WASTE TO ENERGY PPP PROJECT (SERBIA), proiect care vizează conformarea cu legislația europeană (ținte pentru eliminarea de la depozitare, recuperare și reciclare). În privința posibilităților de implementare a unor Parteneriate Public Private în România, reprezentantul IFC a apreciat că există posibilități reale de realizare a unor astfel de proiecte, un exemplu fiind cel legat de asigurarea construcției și operării în condiții de eficiență a unei facilități de procesare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, apreciindu-se că acesta din urmă este capabil capabil să atragă capital privat și expertiză tehnică suficientă pentru realizarea unui proiect PPP care să rezolve pe termen lung problema gestionării deșeurilor municipale.

4


Domnul JEAN TILLY, Deputy Adviser în cadrul Diviziei Deșeuri Solide și Energie din cadrul BEI – JASPERS a susținut o prezentare referitoare la MODELUL DE CONTRACT PROIECTARE, CONSTRUCȚIE, OPERARE – DBO – PENTRU FACILITĂȚILE DE TRATARE A DEȘEURILOR DIN ROMÂNIA. Astfel, în debutul prezentării sale Dl. J. Tilly a precizat câteva elemente de context general acesta fiind caracterizat prin realizarea prin intermediul POS Mediu a 32 de proiecte vizând realizarea de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) la nivel județean, dintre care 14 fiind proiecte fazate în cadrul POIM 2014-2020. O problemă tipică a proiectelor SMID a fost legată de întârzierile mari – uneori de până la 5 ani – înregistrate între momentul finalizării facilităților și cel al demarării operării efective a acestora. În acest sens, pornind de la experiența ultimilor ani în punerea în funcțiune a proiectelor SMID din România și de la practica din alte state europene (Cipru, Croația, Marea Britanie) s-a propus de către echipa JASPERS în strânsă cooperare cu Beneficiarul Proiectului SMID Galați, Consiliul Județean Galați și cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice - ANAP, utilizarea modelului de contract de tip DBO - PROIECTARE, CONSTRUCȚIE, OPERARE.

A fost precizat faptul că modelul utilizat are la bază experiența recentă a proiectului aferent orașului Limassol (Cipru) care a vizat realizarea unei instalații de tratare mecano - biologică – MBT, a unui depozit și a unei stații de transfer. În cursul prezentării au fost detaliate cerințele principale incluse în cadrul documentației de atribuire a contractului DBO pentru instalația de tratare mecano - biologică din cadrul SMID Galați, cu mențiunea că mai sunt de clarificat anumite aspecte cu reprezentanții ANAP, în special cele referitoare la durata contractului (5-10 ani) și autoritatea contractantă (Consiliul Județean sau Asociația de Dezvoltare Intercomunitară). În finalul expunerii au fost detaliate principalele componente ale instalației MBT din județul Galați care urmează a face obiectul contractului DBO:

- pre-tratare mecanică pentru recuperarea reciclabilelor și pentru producerea de RDF cu valoare calorică înaltă;

- digestie anaerobă a fracției organice pentru a produce biogaz, tratarea digestatului înainte de depozitare;

- utilizarea biogazului pentru producerea de electricitate și căldură în cadrul unei unități CHP - Combined Heat and Power.

Case study: Limassol (MBT plant, landfill, and transfer station)

Contracting Authority

Cyprus’ Ministry of Interior, Technical Services, Solid waste Management Department

Type of procedure International open tender procedureAward criterion Lowest price

Budget €60.1 million for design-construction

€60.7 million for 10 years of operation

Tender issued 12/2013Submission deadline 03/2014Contract duration 12 months for Design – Construction of Part I (fencing, landfill site,

waste Leachate - wastewater treatment plant and the necessary collection tanks, entrance gate building, weigh bridges and other infrastructure works necessary for the operation of the landfill) 21 months for Design – Construction of total project 10 years for operation

Contract signature 03/2015Start of operation (incl. trial operation)

08/2017

5


care pot participa într-un astfel de proiect, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un contract pentru a fi considerat drept Parteneriat Public Privat.

CONDIȚIILE DE SUCCES ALE UNUI PPP?Pentru ca un proiect PPP să reprezinte o reuşită, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

• angajament politic puternic din partea sectorului public;

• capacitatea sectorului public de a gestiona proiecte complexe și de a înființa echipe de management și monitorizare a proiectelor;

• calitatea pregătirii proiectelor de parteneriat (studii tehnice, juridice, de fezabilitate financiară, evaluare prealabilă, evaluare a riscurilor, sprijin bugetar);

• o structură adaptată condițiilor specifice ale proiectului;

• calitatea contractelor cu preocuparea pentru echilibrul dintre părți și durabilitatea relațiilor, precum și convergența așteptărilor cetățenilor, a sectorului public și a celui privat;

• stabilitatea cadrului contractual și a cadrului juridic și fiscal;

• transparență în procesul de licitare și selecție competitivă a partenerului privat;

• rigurozitate în monitorizarea și controlul implementării angajamentelor ambelor părți.

Doamna CĂTĂLINA MARCU, Avocat Coordonator în cadrul MARCU & ASOCIAȚII S.C.A. a susținut prezentarea ASPECTE LEGALE PRIVIND PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT. În debutul expunerii sale Doamna C. Marcu a reamintit audienței faptul că încă din anul 2004 Comisia Europeană a adoptat Cartea Verde cu privire la Parteneriatul Public Privat, înțelegând utilitatea promovării acestui concept la nivelul țărilor membre UE. În același timp, s-a precizat și faptul că pe plan intern, au existat începând cu anul 2010 mai multe inițiative legislative prin care s-a încercat adaptarea acestui mecanism la realitățile economice și politice românești. S-a subliniat faptul că de-a lungul timpului a fost inițiat un număr limitat de proiecte PPP, existând dubii cu privire la posibilitatea efectivă, reală a autorităților publice de a implementa astfel de proiecte. Totodată, s-a observat o dorință relativ redusă a jucătorilor din mediul privat de a se implica în astfel de proiecte cu caracter de noutate pentru România. Din punct de vedere legislativ, în luna Mai 2018 a intrat în vigoare OUG nr. 39/2018, actul normativ care reglementează în prezent instituția Parteneriatului Public-Privat. Se consideră că în prezent cadrul legal în domeniul PPP-urilor se dovedeşte a fi mai actual și mai adaptat cerințelor economice decât actele normative anterioare. În continuarea expunerii au fost prezentate în mod detaliat o serie de aspecte de real interes pentru audiență cu referire la scopul unui PPP, entitățile

Printre aceste condiții se remarcă durata de minim 5 ani a contractului de PPP, contribuția partenerului public de cel mult 25% din valoarea totală a investiției (cu excepția situației în care se utilizează fonduri nerambursabile) și obligativitatea ca majoritatea veniturilor care urmează să fie obținute de partenerul privat din utilizarea bunului sau operarea serviciului să provină din plăți efectuate de partenerul public. Au fost de asemenea prezentate și explicitate formele posibile de PPP – PPP contractual, PPP instituțional – precum și o serie de aspecte privind opțiunile și modalitățile de finanțare a proiectelor PPP. În privința procedurii prin care pot fi realizate proiectele PPP, s-a precizat că pentru alegerea procedurii de atribuire a contractului se va analiza dacă din punct de vedere economic contractul este ,,on balance sheet”, caz în care va greva bugetul public şi va fi atribuit conform procedurilor din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice sau este ,,off balance sheet”, situaţie în care proiectul nu va fi inclus cu toată valoarea sa în bugetele publice, fiind atribuit ca o concesiune, conform procedurilor din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. În ceea ce privește contractul PPP, a fost subliniat că acesta este un contract administrativ iar durata acestuia se stabilește, în principal, în funcție de perioada de amortizare a investițiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect și în funcție de modalitatea de finanțare a acestor investiții. Expunerea Doamnei D. Marcu s-a încheiat cu o serie de reflecții și considerații referitoare la condițiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea unor proiecte PPP de succes.

6


8CLIFFORD CHANCE BADEA |

KEY BANKABILITY ISSUES WHEN ASSESSING A PROJECT

1. Contracting Authority/ Counterparty risk

2. Government participation in the project company

3. Payment Structure

4. Termination Rights

5. Termination Compensation

6. Direct Agreements/Step –in rights

7. Governing law and Dispute Resolution

Doamna ANDREEA ȘIȘMAN, Coordonator PPP/ Proiecte în cadrul CLIFFORD CHANCE BADEA a susținut prezentarea PARTENERIATELE PUBLIC - PRIVATE – O ALTERNATIVĂ PENTRU FINANȚAREA INFRASTRUCTURII. ASPECTE LEGALE ȘI FINANCIARE CHEIE PENTRU REALIZAREA CU SUCCES A PROIECTELOR PPP. Prezentarea a debutat cu o succintă trecere în revistă a bazei legale în domeniul PPP, fiind subliniată introducerea în legislație o dată cu OUG. nr. 39/2018 a conceptului de proiecte strategice. În continuare au fost prezentate aspectele considerate cheie în pregătirea unui proiect PPP: i) realizarea unui due diligence complet din punct de vedere legal, tehnic, financiar și de mediu ; ii) parcurgerea unui proces transparent de achiziție; iii) luarea în considerare a aspectelor referitoare la bancabilitate. În ceea ce privește realizarea due diligence dpdv legal, acesta trebuie să vizeze etapele și nivelul de aprobare a proiectului, legislația de achiziții aplicabilă, legislația privind regimul legal al proprietății și exproprierilor, precum și legislația specifică domeniului. Cu referire la procesul de achiziție, s-a precizat că acesta trebuie să asigure o competiție cât mai largă și o alocare optimă a riscurilor.

Aspectele referitoare la bancabilitate sunt cele pe care potențialii finanțatori ai proiectelor PPP se concentrează atunci când aceștia analizează posibilitatea de a acorda finanțare. Aceste aspecte se referă în esență la următoarele: a) compania de proiect are dreptul legal de a ocupa terenul, de a construi și opera infrastructura; b) proiectul este realizat și intră în operare - fără costuri suplimentare care nu sunt incluse în planul financiar, la timp și conform specificațiilor ; c) proiectul generează suficient cashflow pentru a plăti costurile și datoriile, poate gestiona situațiile care ar putea afecta cashflow-ul proiectului și în cele din urmă permite finanțatorilor să își recupereze fondurile investite în cazul în care astfel de situații nu pot fi gestionate în mod corespunzător. Alocuțiunea a continuat cu o prezentare in extenso a principalelor aspecte de bancabilitate care sunt luate în considerare atunci cand sunt evaluate proiectele de PPP, fiind expuse o serie de experiențe și situații concrete rezultate din activitatea practică. De asemenea, în finalul prezentării Doamna A. Șișman a prezentat audienței o serie de prevederi referitoare la bancabilitate, incluse în cadrul OUG nr. 39/2018.

7


În calitate de de KEY NOTE SPEAKER, Doamna ANA MARIA MIHĂESCU a susținut prezentarea O DECADĂ DE FINANȚĂRI DIRECTE ȘI PPP - SUCCES SAU EȘEC?

KEY NOTE SPEAKER – ANA MARIA MIHĂESCU

Astfel, expunerea doamnei A. M. Mihăescu – intitulată sugestiv O DECADĂ DE FINANȚĂRI DIRECTE ȘI PPP - SUCCES SAU EȘEC? - a relevat faptul că din cele peste 80 de proiecte importante derulate sub coordonarea acesteia, în domenii precum producție, agricultură, industrie și sănătate, cele mai importante dintre acestea sunt acelea în cadrul cărora a fost posibilă realizarea unor investiții semnificative în îmbunătățirea sistemului medical și a asistenței medicale din România. În mod particular, au fost expuse audienței prezente la Forum rezultatele deosebite atinse în urma derulării unor proiecte pentru dezvoltarea unui sistem eficient al serviciilor ambulatorii de dializă în România, prin intermediul Parteneriatului Public Privat. Grație acestui instrument de finanțare au fost obținute beneficii importante pentru comunitate din punct de vedere al calității serviciilor oferite pacienților, coroborat cu obținerea unor economii importante pentru sistemul românesc de sănătate. La finalul expunerii, în semn de apreciere pentru contribuțiile deosebite ale doamnei A. M. Mihăescu avute de-a lungul timpului, organizatorii evenimentului i-au acordat acesteia DIPLOMA ȘI PREMIUL DE EXCELENȚĂ pentru promovarea Parteneriatului Public – Privat.

Având o carieră de succes atât pe plan local cât și internațional, doamna ANA MARIA MIHĂESCU a contribuit de-a lungul timpului la înființarea Eximbank, activând în cadrul băncii ca director, vicepreședinte și președinte. Doamna A. M. Mihăescu a lucrat de asemenea 25 de ani în cadrul Grupului Băncii Mondiale – International Finance Corporation - în ultimii zece ani fiind manager regional, coordonând de la București, activitatea IFC în 11 țări Europene. Din această poziție aceasta a aprobat finanțări în România de cca 2,5 miliarde de dolari. Din anul 2017 Doamna A. M. Mihăescu este membru independent în consilii de administrație sau de supraveghere: Raiffeisen Bank România, Medlife SA, ICME sau Prietenii Muzeului Național de Artă. Forumul „PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT: CONCEPT, TIPURI ȘI APLICARE PRACTICĂ ÎN ROMÂNIA" a reprezentat un foarte bun prilej pentru a fi prezentate audienței o parte din realizările remarcabile și proiectele derulate sub coordonarea doamnei A. M. Mihăescu în perioada în care aceasta a activat în cadrul Băncii Mondiale.

8


1. Have insight in expectations

2. Relevant enough sie & scope

3. Deal flow

4. Establish public consortium

5. Functional specifications

6. Early private sector involvement

7. Need for diligent market consultation

8. Manage public sector knowledge

9. Choose best tender proces

10.Make aware of public sector comparator

11.No contractual mistakes

12. Minimize transaction costs

13. Fair risk rentention SPV

14. Attention for team composition (cultures)

15. Select on ability to manage

16. Refrain from asking additional securities

17. Use outcome lenders due diligence in negotiations

18. Avoid conflicts of interest

19. Too many risk in SPV makes a project not bankable

20. Do not include any form of toll or usage risk

21. Integrated risk management, mutual partnership

21 factors of success for PPP development

SECȚIUNEA II - EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ & STUDII DE CAZ – SESIUNEA 1

Domnul JAAP VEENENBOS, Consultant - GrECo Risk Engineering GmbH, a susținut prezentarea FACTORI CRITICI DE SUCCES PENTRU DEZVOLTAREA PROIECTELOR DE PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT. În ceea ce privește rațiunea realizării de proiecte PPP, s-a precizat faptul că acestea aduc o valoare adăugată pentru sectorul public și pentru contribuabili. Pe de o parte, proiectele PPP nu contribuie la creșterea datoriei publice iar pe de altă parte, acestea vin cu soluții inovative (value for money). În același timp au fost fost prezentate o serie de argumente care justifică succesul de care s-au bucurat proiectele de PPP în Europa, câteva dintre acestea fiind redate în cele ce urmează: i) alocarea echilibrată a riscurilor; ii) procesele de achiziție transparente și profesioniste; iii) disponibilitatea unor consultanți experimentați și competenți; iv) voința politică de a dezvolta PPP-uri; v) utilizarea experiențelor de succes și a bunelor practici; vi) promovarea unor proiecte de valori adecvate și cu fluxuri de tranzacții suficiente.

De asemenea, au fost subliniate și potențialele capcane care apar de regulă în derularea proiectelor PPP:

- sub/supra-estimarea costurilor - alocarea greșită a riscurilor - lipsa unei abordări parteneriale de tip win-win - tendința de a reinventa roata - promovarea unor proiecte inadecvate (fără valoare economică adăugată) - inflexibilitatea sectorului public la schimbări sau idei noi.

În cursul expunerii au fost reliefați și factorii critici (21 de factori) care pot afecta succesul unui proiect PPP, atât la nivelul sectorului public, cât și la nivelul sectorului privat. În încheierea expunerii sale. Dl. J. Veenenbos a prezentat câteva concluzii, dintre care s-au remarcat lipsa contribuției proiectelor PPP la creșterea datoriei publice, importanța înțelegerii și evaluării corecte a riscurilor, precum și asigurarea unei abordări integrate în gestionarea acestora.

9


18

Lessons learnt (1)

• Service delivery sooner than expected, no time overruns• Value for money, less cost overruns• Life cycle optimalisation• Minimalize traffic hinderance• Bids offered below “ceiling price”• Open dialogue: better quality• Not easy cooperating for 30 years. It takes two to tango:

changes necessary on both sides

19

Lessons learnt (2)

• Professional contractmanagement: senior skills and competences• Board members should also grow within new approach, adapting decision

making • Outsourcing strategy: keep strategic and tactical forces in-house, outsourcing

operational functions.• Learn by doing: start with a small project, and step up with the same team;

knowledge management key for improvement• Transparant communication and thorough preparation (training!)

Domnul JOOST JANSEN, Consultant senior pentru infrastructură și PPP, Guvernul Regatului Olandei a susținut prezentarea EXPERIENȚA OLANDEZĂ: KEEPING OUR HEADS ABOVE WATER în cadrul căreia a expus o serie de considerații referitoare la experiențele în pregătirea și implementarea proiectelor de tip PPP, din perspectiva Agenției Ministerului pentru Infrastructură și Managementul Apelor. Aceasta este o structură înființată în anul 1798 care are 9000 de angajați și un buget anual de investiții de cca 5 miliarde Euro. Au fost prezentate schimbările realizate de-a lungul timpului la nivelul acestei Agenții în derularea proiectelor de Parteneriat Public Privat. Astfel, în prezent, strategia de achiziții pentru proiectele PPP are în vedere: i) elaborarea unor cerințe funcționale care să stimuleze la maxim creativitatea constructorilor; ii) conceperea de contracte bazate pe performanță și nu pe realizarea anumitor infrastructuri concrete; iii) orientarea spre oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și nu spre preț; iv) testarea în avans a pieței (consultări, cercetări de piață, zilele industriei) pentru a reduce posibilele bariere; v) concentrare pe valoarea adăugată.

Cu acest prilej, au fost menționate cele mai relevante proiecte de PPP realizate în perioada 2002 – 2016. A fost, de asemenea, subliniată preferința pentru derularea unor contracte integrate de tip DBFM – Design, Build, Finance and Maintenance/Proiectare, Construcție, Finanțare și Mentenanță prin care riscurile sunt alocate părții care este în măsură să gestioneze și să controleze mai bine riscurile. În plus, în privința sistemului de plată au fost reliefate diferențele între mecanismul de plată tradițional (care presupunea obținerea de venituri de către Constructor încă din faza de proiectare și construcție) vs. mecanismul de plată aferent contractelor de tip DBFM (în cadrul cărora constructorul obține venituri constante abia de la finalul construcției când infrastructura este disponibilă/funcțională). În finalul expunerii, Dl. J. Jansen a prezentat o serie de lecții învățate în pregătirea și derularea proiectelor de Parteneriat Public Privat.

10


5© 2019. For information, contact Deloitte Romania

Structura tipica a unui PPP

Consultanti- Financiar- Tehnic- Juridic

Consultanti- Tehnic- Juridic

Consultanti- Financiar- Tehnic- Juridic

SPV

Furnizori

Operator

Contractor

Creditori

Partener public

Investitori privati

Contract de concesiune

Contract de furnizare

Contract de constructie

Contract de operare si intretinereContract intre actionari

Finantare in capital

Finantare bancara

Contract de finantare

Participare incapital

Domnul GEORGE MUCIBABICI, Președinte Deloitte România, a susținut prezentarea PARTENERIATUL PUBLIC – PRIVAT, ALTERNATIVĂ DE DEZVOLTARE PENTRU OBIECTIVELE DE INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ.

Expunerea reprezentantului Delloite România a debutat cu o fereastră introductivă în cadrul căreia au fost prezentate aspecte deosebit de importante precum:

§ Avantajele Parteneriatelor Public – Private pentru autoritățile publice locale § Elementele cheie pentru succesul unui PPP § Structura tipică a unui PPP § Etapele necesare încheierii unui contract PPP (pregătirea; decizie; atribuirea contractului).

În mod particular au fost subliniate necesitatea existenței unui cadrul legal permisiv și a unui angajament solid al autorității publice de a sprijini proiectul pe tot parcursul derulării acestuia. În același timp s-a precizat că este necesară o foarte bună pregătire dpdv tehnic, financiar și juridic a proiectului, ca pre-condiție pentru determinarea atractivității proiectului pentru potențialii investitori.

Cea de-a doua parte a expunerii reprezentantului Delloite România a prilejuit prezentarea experienței extrem de diversificate a acestei entități în domeniul PPP și a portofoliului de proiecte derulate atât în România, în sectoare și sub-sectoare precum: autostrăzi, aeroporturi, spitale, parcări publice, stațiuni turistice, energie, incineratoare, cât și la nivel global, în țări cum ar fi: Serbia, Albania, Croația, Slovacia, Marea Britanie, Olanda, Cehia, India, Chile, Filipine, Belgia, Canada. Cu acest prilej au fost expuse audienței o serie de lecții învățate din proiectele realizate anterior, printre acestea fiind menționate: i) proiectele PPP sunt procese de lungă durată și, în cele mai multe cazuri, nu se suprapun cu mandatul politic al partenerului public; ii) partenerul public trebuie să coopereze pe parcursul întregului proces cu consultanții, întrucât negocierile cu investitorul selectat pot încetini în contextul cadrului legislativ rigid; iii) există în continuare o percepție greșita la nivelul autorităților asupra eligibilității unui proiect pentru PPP, profitabil vs. interes public, redevență vs. taxa de disponibilitate; iv) modul de împărțire a riscurilor trebuie să fie echilibrat între partenerul privat și partenerul public; v) în proiectele PPP este benefică atragerea de finanțări UE si/sau a IFI; vi) există încă o reglementare excesivă și restrictivă, documentație în exces si prematură, precum și o fiscalitate excesivă și neadaptată PPP-urilor; vii) lipsa de perseverență în pregătirea și executarea unui proiect (PPP vs. achiziție publică din bugetul propriu).

11


Poznan PPP Project Timetable

April 2011 Call for Tender

September 2011 Prequalification of 5 bidders

November 2011 - July 2012 5 competitive dialogue meetings

November 2012 3 bidders submit an offer

December 2012 Tender awarded to SITA Zielona Energia

April 2013 Signature of PPP Contract

March 2014 Final Building Permit

April 2014 Start of construction

November 2016 - 2041 Commercial operation

Key Figures of Poznan WtE Project

¢ Design:ü Plant capacity: 210 000 tons/year (MSW)ü 2 lines x 13,5 tons/h @ 8,4 MJ/kgü CHP max. 34 MWth / max. 15 MWel

¢ Project costs:ü Construction ~170 M€ü Total (including interests during construction) : ~220 M€

¢ Financing:ü Debt/Equity ratio: 80/20ü Loan maturity : construction + 20-22 yearsü Full non recourse financing

¢ Gate fee equivalent:ü : ~60 €/t (assuming cohesion funds of 80 M€, net of energy revenues and VAT)

Domnul STEPHANE HEDDESHEIMER, CEO, SUEZ Polonia, a susținut prezentarea UN STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA FINANȚAREA ȘI REALIZAREA UNEI INFRASTRUCTURI EFICIENTE DE MANAGEMENT A DEȘEURILOR – referitoare la proiectul POZNAN ENERGY FROM WASTE, un proiect de valorificare energetică a deșeurilor în valoare de cca. 220 milioane Euro prin care a fost posibilă realizarea unei facilități cu o capacitate de 210.000 tone/an, pusă în funcțiune în anul 2016. Ideea proiectului a apărut în anul 2010, an în care autoritățile locale din orașul Poznan (al cincilea oraș ca mărime din Polonia) au decis să aloce un teren de 4 hectare pentru construirea unei facilități de tip WASTE TO ENERGY (WtE), pentru deșeurile nereciclabile. A fost subliniat faptul că finanțarea acestei investiții s-a realizat printr-un mix de fonduri europene (contribuție UE de cca 82 milioane Euro) și fonduri private (PPP). Proiectul a fost realizat în urma unei proceduri de atribuire care a inclus 5 runde de întâlniri de dialog competitiv, fiind nevoie de aproximativ 2 ani de la publicarea anunțului de participare până la semnarea contractului de Parteneriat Public Privat. Proiectul este un exemplu de alocare echilibrată a rsicurilor între Partenerul Privat (proiectare, costuri de investiții, termeni de finanțare, termen de finalizare, garantarea perioadei de funcționare a instalației, capacitate, performanța energetică, costurile de operare și întreținere) și Partenerul Public (alimentarea instalației cu deșeuri în volumul și cu puterea calorică necesară, schimbarea prețurilor energiei, schimbări legislative). De asemenea a fost precizat faptul că proiectul a obținut premii din partea unor prestigioase publicații de specialitate:

§ Project Finance European Waste Deal of the Year 2013 - Infrastructure Journal § Best Pathfinder Project 2014 - Partnerships Bulletin

Redăm mai jos câteva dintre reperele temporale care au marcat derularea proiectului PPP POZNAN ENERGY FROM WASTE, însoțite de o serie de date și caracteristici tehnice și financiare relevante ale acestuia:

SECȚIUNEA II - EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ & STUDII DE CAZ – SESIUNEA 2

12


The Concession Contract (2000)

ANB: some values of Performance

Indicator units 2001 2004 2008 2013 2018

No of customers no. 77.800 88.600 103.700 122.500 130.477

Connections with big pressure issues no. 5.086 387 - - -

Metered connection pipes % 90,35 99,35 99,95 99,99 99,99

Written complaints recorded no. 11.460 8.116 1.065 936 607

Call Center complaints recorded no. - 141.053 258.011 350.170 236.160

Water meters replaced no. 6.750 17.850 34.480 25.400 7.710

Average drinking water consumption l/day/pers 397 247 183 153 149

Volume of drinking water produces Mm3 548 387 287 197 170

Volume of water losses Mm3 250 192 133 69 40

Domnul VALENTIN ZAHARIA, Director Optimizare Sisteme Apă și Canalizare în cadrul Apa Nova București a susținut o prezentare a CONTRACTULUI DE CONCESIUNE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Astfel, a fost în mod deosebit subliniată situația existentă înainte de semnarea contractului de concesiune, cu accent pe nivelul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare și pe finanțarea serviciului. În privința procedurii de atribuire a contractului a fost subliniat modul transparent de derulare a procesului, un rol esențial fiind îndeplinit de către International Finance Corporation, Divizie a Băncii Mondiale. În cursul prezentării au fost expuse principalele obligații care îi revin Concesionarului - Apa Nova București – și stadiul actual al îndeplinirii acestora. În esență a fost subliniat faptul că îndeplinirea sarcinilor de către Concesionar se reflectă în final în atingerea NIVELELOR DE SERVICII, respectiv a celor 23 de indicatori cheie - referitori la calitatea apei potabile, serviciul de canalizare, relația cu clienții și consumul de apă industrială. De asemenea, a fost menționat faptul că în pofida efortului investițional substanțial de peste 500.000.000 Euro pe parcursul întregii perioada a concesiunii, tariful practicat de către Apa Nova București este unul competitiv, grație măsurilor de eficientizare implementate (în special reducerea cu 60% a consumului de energie și reducerea de cca 6 ori a volumului pierderilor).

Prezentarea a prilejuit un moment oportun pentru împărtășirea unor experiențe și lecții învățate, după cum urmează: § realizarea unui Parteneriat Public Privat sustenabil are nevoie de un cadru legal

adecvat § implicarea expertizei internaționale în procesul de pregătire a Parteneriatului Public

Privat este decisivă pentru garantarea susenabilității acestuia § alocarea echilibrată a obligațiilor partenerilor este esențială § valoarea investițiilor care trebuie realizate de către partenerul privat este un indicator

important al capacității și credibilității acestuia însă aceasta trebuie în mod obligatoriu însoțită de know how tehnologic și managerial

§ performanța în cadrul Parteneriatului Public Privat este garantată prin Nivelul Serviciilor (Indicatori cheie de performanță).

În privința evoluțiilor preconizate în operarea infrastructurii, au fost menționate preocupările Apa Nova București în domeniul pregătirii și profesionalizării continue a angajaților și al automatizării și digitalizării tuturor proceselor, prin implementarea celor mai moderne și mai performante tehnologii și echipamente atât la nivelul personalului propriu, cât și în relația cu utilizatorii serviciului.

13


“Facility Management” – Program PPP Turcia

CARACTERISTICI PROGRAM PPP IN TURCIA29 spitale noi• 17 spitale au o capacitate totala de 26,000 paturi

• 7 spitale sunt deja in operare• Costul total al investitiilor - €14 miliarde

• 28 de ani - perioada de proiect PPP

Domeniul• Lucrari si servicii legate de Managementul Facilitatilor

(fara servicii clinice medicale)• Plati de disponibilitate si plati pentru servicii (Availability

Payment and Service Payments) in moneda locala peperioada operarii:

• Forex si mecanism de protectie impotriva riscurilor• Plati de servicii exclusiv pentru compania de proiect/SPV

in primii cinci ani ai fazei de operare, urmata de testarea

pietei la fiecare 5 ani pentru ca anumite servicii sa seadapteze conditiilor pietei.

IMPLICAREA SI SPRIJINUL BERDProgramul BERD pentru spitalele PPP in Turcia

• O investitie de pana la €950m imprumut sau capital propriu

pentru spitalele PPP din TurciaSuportul BERD

• Sprijin privind policile si legislatia in sector pentruMinisterul Sanatatii si sponsori

• Acordare de asistenta tehnica pentru MS - dezvoltarea uneimetodologii VfM, constituirea unei unitati de implementare simonitorizare a PPP

8 sub-proiecte semnate sub acest Program, cu EUR 584m

finantare acordate de BERD• Spitalul Adana – EUR 551 mn - Dec. 2014 • Spitalul Ankara Etlik – EUR 1.1 bn - Iun. 2015• Spitalul Konya – EUR 363 mn – Dec. 2015• Spitalul Elazig – EUR 413 mn – Dec. 2016• Spitalul Bursa – EUR 489 mn – Apr. 2017• Spitalul Izmir – EUR 778 mn – Dec. 2017• Spitalul Koceali – EUR 400 mn – Noi. 2016• Spitalul Gaziantep – EUR 603 mn – Ian. 2017

Doamna VENERA VLAD, Director Asociat în cadrul BERD, a susținut o a doua intervenție în cadrul lucrărilor Forumului intitulată EXPERIENȚA BERD PRIVIND PPP. Prezentarea a cuprins două teme principale, respectiv: i) Programul PPP pentru spitale în Turcia. Facilities Management PPP și ii) Facilitatea BERD de pregătire a proiectelor de infrastructură (IPPF).

Astfel, în ceea ce privește tema Programul PPP pentru spitale în Turcia. Facilities Management PPP, D-na Vlad a prezentat situația Sectorului de sănătate din Turcia, confruntat înainte de anul 2005 cu dificultăți serioase în asigurarea unei asistențe medicale la standarde de calitate acceptabile, în principal din cauza existenței unei infrastructuri medicale precare. Astfel, s-a precizat că în anul 2005 autoritățile turce au luat decizia de implementare a unui program ambițios de modernizare a infrastructurii și a asistenței medicale până în anul 2023, prin intermediul PPP, adaptând în acest sens modelul PFI din Marea Britanie. Au fost detaliate obiectivele și caracteristicile acestui program prin care au fost planificate investiții de cca 14 miliarde de Euro. Au fost de asemenea expuse audienței și câteva exemple concrete de proiecte de succes implementate în sistem PPP, cum ar fi Spitalele Ankara Etlik și Konya.

Cu privire la Facilitatea BERD de pregătire a proiectelor de infrastructură (IPPF), reprezentantul BERD a subliniat principalele caracteristici ale acestui instrument, acestea referindu-se în special la următoarele:

• Pregătirea PPP-urilor bancabile și a proiectelor comerciale din sectorul public

• Finanțat direct de către BERD

• Aplicabil pentru toate țările în care funcționează BERD, toate sectoarele de infrastructură eligibile

• Echipa IPPF alocată în cadrul Sectorului dedicat Infrastructurii al BERD; lucrează în stransă legătură cu alte IFI-uri.

În plus, a fost prezentat și Programul de certificare PPP în cadrul căruia IPPF poate finanța costul total al unui training PPP pentru funcționari din sectorul public. Conform datelor furnizate în finalul prezentării, în anul 2018 au fost instruiți 25 participanți iar pentru anul 2019 se află în pregătire o nouă sesiune de instruire pentru cca. 25-30 participanți.

14


1.3 Districtizarea sistemului de alimentare cu apa al Municipiului Braila

COMPANIA DE UTILITATI PUBLICEDUNAREA BRAILA

COMPANIA DE UTILITATI PUBLICEDUNAREA BRAILA

2. Activitatea de reducere a pierderilor comerciale prin inlocuirea contorilor existenti

Municipiul Braila

Consum facturat

consumatori casnici (mc)

Nr. Bransamente consumatori

casnici

Volum facturat (mc) / bransament an

2016 1631431 22172 73.58

2017 1803688 22337 80.75

2018 1890604 22550 83.84

Domnul STERE JIRU, Șef Serviciu Producție în cadrul SC CUP DUNĂREA BRĂILA a susținut prezentarea STRATEGIA DE REDUCERE A PIERDERILOR DE APĂ ÎN CADRUL COMPANIEI DE UTILITĂȚI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA. Expunerea reprezentantului Operatorului Regional din județul Brăila a avut ca scop împărtășirea către publicul prezent la Forum a programului extrem de ambițios stabilit pentru perioada 2016-2020 pentru reducerea pierderilor de apă. Prezentarea a vizat în special măsurile întreprinse în Municipiul Brăila. Astfel, au fost prezentate audienței informații privind: i) activitatea de configurare a DMA-urilor (zonelor de management al apei) în cadrul rețelei din municipiul Brăila și transformarea sistemelor de alimentare cu apă din localitățile limitrofe municipiului Brăila în DMA-uri, respectiv realizarea unor DMA-uri la nivelul stațiilor de hidrofor din municipiul Brăila; au fost de asemenea prezentate o serie de date și informații rezultate din monitorizarea prin sistemul SCADA disponibil la nivelul Operatorului Regional în cadrul mai multor DMA-uri; ii) activitatea de reducere a pierderilor comerciale prin înlocuirea contorilor existenți. A fost subliniat faptul că în urma măsurilor tehnice și operaționale adoptate, pierderile in cadrul rețelelor de distribuție au scăzut de la 48,7% în anul 2014 la 40.92 % în anul 2018.

15


FORUMUL APPFE - PRILEJ PENTRU DEZBATERI, DISCUȚII ȘI PENTRU STABILIREA DE COLABORĂRI VIITOARE

16


La finalizarea lucrărilor Forumului, participanții și organizatorii acestuia au subliniat calitatea deosebită a prezentărilor susținute de specialiștii în domeniul Parteneriatului Public Privat, atât din România, cât și din străinătate. În vederea multiplicării impactului și a rezultatelor manifestării, ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE va demara în perioada următoare, cu sprijinul partenerilor săi, o serie de acțiuni și inițiative concrete de diseminare și de promovare a proiectelor de succes prezentate la nivelul autorităților centrale și locale din România. De asemenea, pornind de la experiențele de succes în finanțarea mixtă a proiectelor de investiții – din fonduri europene și din fonduri private – vor fi întreprinse demersuri către autoritățile competente pentru conștientizarea beneficiilor asigurării complementarității fondurilor europene cu Parteneriatul Public Privat, premisă pentru finanțarea în viitor a unor investiții considerabile în infrastructură și pentru atragerea expertizei relevante existente în piață.

În încheierea evenimentului, în semn de apreciere pentru CONTRIBUȚIILE ESENȚIALE ALE UNOR ENTITĂȚI ȘI ACTORI RELEVANȚI LA PROMOVAREA ȘI SUSȚINEREA PARTENERIATULUI PUBLIC - PRIVAT, organizatorii evenimentului și partenerii acestora au acordat o serie de DIPLOME ȘI PREMII DE EXCELENȚĂ (selecție foto mai jos).

FORUMUL APPFE – CONCLUZII & FOLLOW-UP CEREMONIA DE ACORDARE A PREMIILOR DE EXCELENȚĂ PENTRU CONTRIBUȚII ESENȚIALE LA PROMOVAREA ȘI DEZVOLTAREA

PARTENERIATULUI PUBLIC - PRIVAT

17


*****

Eveniment organizat în parteneriat cu:

SECRETARIATUL APPFE AUGUST 2019

FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ DIN DOMENIUL APEI

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ PENTRU MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

material post-eveniment forumul · proiecte ppp în sectoare precum: apă și canalizare, facility...

Documents