1

MATERIAL DE INFORMARE PRIVIND

PROIECTUL DE LA ROSIA MONTANA

I. POZITIONAREA GUVERNULUI & A PSD

DE CE A FOST TRIMIS IN PARLAMENT PROIECTUL SI NU A FOST ADOPTAT PRIN

DECIZIA GUVERNULUI

Guvernul Romaniei nu isi putea asuma unilateral un proiect care priveste exploatarea

resurselor si care a generat controverse in spatiul public. O astfel de asumare unilaterala

ar fi putut genera tensiuni nedorite si ar fi reprezentat si o decizie lipsita de

transparenta.

Guvernul USL si-a asumat raspunderea de a oferi un raspuns final oamenilor din Rosia

Montana, asa ca a scos, dupa 15 ani, proiectul din sertar si l-a pus pe masa

Parlamentului pentru dezbatere.

Doar prin dialog si deschidere in Parlamentul Romaniei se poate ajunge la o decizie pe

care sa o accepte toti romanii.

Acesta este rolul Comisiei Speciale din Parlament - important este ca atunci cand se va

lua o decizie, sa stim ca fost luata in cunostinta de cauza.

Parlamentarii din comisia speciala au acces si la documentele care nu au putut fi

desecretizate, ca urmare a impedimentelor de ordin legal. Deci, va fi vorba de o decizie

in baza tuturor elementelor.

Comisia speciala parlamentara are suficiente parghii astfel incat sa lamureasca orice

controversa legata de proiectul de la Rosia Montana.

CARE ESTE POZITIA PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT CU PRIVI RE LA PROIECTUL

MINIER DE LA ROSIA MONTANA

2

Partidul Social Democrat se va pronunta asupra proiectului de la Rosia Montana doar

dupa o dezbatere serioasa si dupa ascultarea argumentelor tuturor partilor. Este datoria

oricarui politician responsabil sa trateze serios dezbaterea, sa asculte punctele de

vedere ale ambelor tabere - si a celor care vor locuri de munca, si a celor care pun

accent pe protectia mediului si a resurselor. In caz contrar, am da dovada de demagogie

pe o chestiune de interes national.

Sa ne pronuntam inainte de finalizarea dezbaterii ar fi un semn de superficialitate

politica. Nu poti pretinde o dezbatere corecta, deschisa si transparenta, cu argumente

pro si contra unui proiect, daca la finalul zilei deja stii ca, indiferent de argumentele

expuse, respectivul proiect va fi respins.

Anii trecuti, PSD a respins vechiul proiect, cerand transparenta, criterii mai sigure de

mediu si beneficii mai mari pentru Romania.

II. COMPARATIA NOULUI PROIECT NEGOCIAT DE

GUVERNUL USL CU VECHIUL PROIECT SUSTINUT DE

BASESCU

Redeventa miniera aplicabila proiectului minier va fi de 6% (fata de 4% cat e media in

Europa) cu optiunea statului roman de a solicita plata acesteia in natura.

Investitorul se angajeaza sa intreprinda conservarea, amenajarea si revitalizarea

patrimoniului cultural, sa asigure protectia mediului si eliminarea poluarii istorice, sa

contribuie la dezvoltarea economica si culturala durabila a comunitatii din Rosia

Montana.

Acest proiect poate deveni cel mai sigur, avand cel mai inalt grad de securitate ecologica

din lume, dintre cele peste 500 de astfel de exploatari care functioneaza si care in

proportie de 99% folosesc procedeul cianurarii.

S-a obtinut asigurarea angajarii doar a romanilor – deci, locuri de munca pentru romani,

si venituri din taxe pentru statul roman. Se vor crea 2.300 de locuri de munca in faza de

constructie si 900 in faza de exploatare.

S-a obtinut asigurarea ca se va lucra mai ales cu companii romanesti – deci, beneficiu

suplimentar pentru economie.

3

Proiectul Rosia Montana va genera pentru bugetul de stat si bugete locale venituri de

aproximativ 2,3 miliarde dolari si un efect direct in economia Romaniei de aproximativ

2,9 miliarde dolari.

CARE SUNT, CONCRET, PREVEDERILE ACTUALULUI PROIECT MINIER DE LA ROSIA

MONTANA, COMPARATIV CU CEL SUSTINUT IN PERIOADA GUVERNELOR CONDUSE DE PDL

PROIECT VECHI PROIECT NOU

ECONOMIE:

Redevențe – 4%

Participația statului - 19%

Redevențe – 6%

Participația statului – 25%

Beneficii pentru economia României – 50% din cash flow pentru economia Românească

Peste 70% din beneficiile economice ale proiectului minier de la Roșia Montană rămân în Romania.

După renegociere, cca 78% din beneficiile economice din

exploatarea minieră de la Roșia Montană rămân în România (detalii la p. 6-7)

Acest lucru înseamnă câteva miliarde de euro pentru economia românească, bani cu care se pot dezvolta și ale sectoare de producție sau de servicii la nivel național.

Contribuția de 1% la PIB-ul României Contribuții de 3-4% la Produsul Intern Brut

Locuri de muncă Locuri de muncă garantate pentru români, în România;

Investitorul va avea obligația, prin contract, să păstreze un număr fix de locuri de muncă pe toată durata de exploatare – adică pe durata celor 16 ani.

Peste 98% din locurile de muncă în acest proiect minier vor fi ocupate de cetățeni români.

Dezvoltarea comunității locale și creșterea economică a unui singur județ

În termenii noului contract, câștigă România și românii

MEDIU

O concentrație de cianură de 5-7 ppm în iazul de decantare.

O concentrație de cianură în iazul de decantare de doar 3 ppm (părți pe milion) – una dintre cele mai scăzute concentrații care se regăsesc în exploatații miniere din cadrul Uniunii Europene.

4

Răspunderea de mediu nu era clar reglementată. Nu vrem să se repete incidentul dela Baia Mare.

Pentru stabilirea răspunderii de mediu s-au făcut numeroase evaluări de risc, au fost analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluție a proiectului, au fost selectate în final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu.

Multe aspecte de mediu nu erau clarificate Toate celelalte aspecte de mediu – de la protejarea

biodiversității, până la împăduriri, asigurarea unui nivel redus de zgomot și vibrații și multe altele sunt clar detaliate sub formă de condiții stricte în acordul de mediu care are valoare de lege.

De exemplu, investitorul va fi obligat să împădurească de patru ori mai mult decât despădurește: Investitorul va despăduri treptat 250 de ha, în schimb este obligat să împădurească 1000 ha înainte de începutul lucrărilor de construcție a minei.

PATRIMONIU

Vorbim despre un nou contract între statul român și RMGC.

Din partea guvernelor anterioare ar fi avut parte de mai multă ”înțelegere”.

Am criticat întotdeauna această ”înțelegere” care însemna și trecerea cu vederea a unor condiții care trebuiau impuse.

1. Statul are astăzi 2 obiective clare cu privire la patrimoniu: 2. Reguli clare de protecție a patrimoniului și garanții că se

respectă aceste reguli; 3. Investiții pentru amenajare și dezvoltare, astfel încât

reabilitarea patrimoniului să aducă mai mulți turiști și bani din turism.

Bugetele programate pentru restaurarea și revitalizarea integrală a sitului cultural de la Roșia Montană au fost ridicate la 70 de milioane de dolari și reprezintă investiții fără precedent în politicile de patrimoniu cultural din Romania.

Obligăm investitorul să investească masiv în cele mai importante galerii romane din zonă – Cătălina-Monulești, Piatra Corbului, Jig/Văidoaia.

Galeriile romane nu numai că nu vor dispărea, dar toate vor fi restaurate și amenajate spre vizitare turistică.

Obligăm investitorul să amenajeze parcuri arheologice – o premieră pentru România – în zonele protejate Carpeni, unde se găsesc locuințe romane și la Tău Găuri, unde există un monument funerar roman.

Obligăm investitorul să restaureze toate casele din centrul istoric al localității. Peste 300 de case vor fi reabilitate astfel încât să poată fi locuite, în condiții civilizate, atât de oamenii din comunitate, cât și de către turiștii care vin la Roșia Montană.

Obligăm investitorul să amenajeze un Complex Muzeal al Mineritului, fără precedent în Romania, care să fie atracția turistică principală a Munților Apuseni.

Toate aceste obligații sunt incluse în contract (Acordul de Mediu) și sunt practic literă de lege, nicidecum opționale.

5

00.1512 2 2

2.52.53

4 4 45

6

4

6

0 0.152 2 2

2.5

4 4 4

6

4

6

III.DETALIERI PRIVIND BENEFICIILE ECONOMICE ALE

PROIECTULUI

CARE ESTE NIVELUL REDEVENTEI NEGOCIATE, COMPARATIV CU ALTE STATE?

Redevența minieră în UE și în lume – România, la vârful clasamentului

*Surse: 1. PriceWaterhouseCoopers – Impozit pe profit, redevențe și alte taxe miniere, 2012 https://www.pwc.com/en_GX/gx/energy-utilities-mining/publications/pdf/pwc-gx-miining-taxes-and-royalties.pdf 2. Banca Mondială - Redevențele Miniere - Un studiu global al impactului lor asupra investitorilor, guvernului și societății civile. http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf

6

INCASARI STATUL ROMAN

Proiectul Rosia Montana contribuie cu peste 2,3 miliarde USD la bugetele locale si nationale doar prin taxe, impozite si veniturile din cota de participatie la capitalul social al RMGC

* Toate sumele sunt in milioane $

7

VALOAREA ADAUGATA A PROIECTULUI IN URMA NEGOCIERII

Pretul mediu de referinta pentru aur este estimat la 1200 USD/uncie si 20 USD/uncie pentru argint Beneficiile economice directe generate de proiect estimate la 6.7 miliarde USD

Beneficiul direct al Romaniei de peste 5,3 miliarde USD: - 2,3 miliarde USD pentru stat din impozite si taxe - 2,9 miliarde USD incasari directe ale furnizorilor si fortei de munca din Romania

Cota beneficiilor directe ale statului din Proiect vor fi 78% in favoarea Romaniei fata de 22% Gabriel Resources.

*Toate sumele sunt in milioane $

8

IV. DETALIERI PRIVIND CONDITIILE DE PROTECTIE A

MEDIULUI

CARE ESTE ROLUL MINISTERULUI MEDIULUI?

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice este cel care CONDUCE procedura de evaluare a

impactului asupra mediului şi PROPUNE Guvernului emiterea acordului de mediu, în

conformitate cu legislația în vigoare.

Acordul de mediu conține condițiile şi măsurile pentru protejarea mediului: apă, aer,

biodiversitate, sol, zgomot şi vibrații, patrimoniu social şi cultural, precum şi monitorizarea

acestora pe perioada de construire, operare, închidere şi post închidere a activității miniere.

Cum a actionat Ministerul Mediului?

De la inceputul anului, s-a inceput o negociere tehnica, pe toate capitolele, pentru a se realiza

un nou proiect. Proiectul din anii trecuti a fost respins, asa cum si-a asumat USL in campanie,

pentru ca nu respecta standardele de mediu!

Scopul guvernului - sa impuna conditii de mediu la cele mai inalte standarde europene. S-au

preluat in proiect TOATE standardele cerute de legislatia europeana.

Exista acum ce nu exista inainte:

- Garantii suplimentare (duble) de mediu

- Masuri de siguranta sporita, inclusiv in caz de accident

- Protejarea biodiversitatii si monitorizarea continua a calitatii aerului, solului si apei

- Reducerea la jumatate a concentratiilor de cianuri

- Aducerea in Romania a celei mai performante tehnologii de extragere a aurului – i s-a impus

investitorului sa faca acest lucru

CARE SUNT CONDITIILE DE MEDIU IMPUSE DE GUVERN PROIECTULUI?

Prin noile conditii impuse, acest proiect poate deveni cel mai sigur din Europa, avand cel mai

inalt grad de securitate ecologica din lume, dintre cele peste 500 de astfel de exploatari care

functioneaza si care in proportie de 99% folosesc procedeul cianurarii, pentru separarea aurului

si argintului de roca.

GARANTII DE MEDIU

Prin noul proiect, Statul a impus o garanție de mediu dublă față de ceea ce prevedea anterior

proiectul.

9

- Garanția de mediu a crescut de la 76 la 146 mil de dolari și respectă principiul

”poluatorul plătește”.

- Garanția de mediu va acoperi: închiderea progresivă și reabilitarea minei la cele mai

înalte standarde de mediu; închiderea în condiții de siguranță a instalațiilor de

deșeuri miniere; monitorizarea post- închidere așa cum prevede legislația UE

transpusă în Romania.

- În orice situație, mediul de la Roșia Montană va fi reabilitat.

CIANURI

A fost coborata la jumatate concentratia de cianuri - chiar mai jos decat cere Uniunea

Europeana Proiectul initial permitea o concentrație de cianură de 5-7 ppm în iazul de

decantare.

- Investitorul va utiliza cea mai modernă tehnologie pentru neutralizarea

cianurii, astfel încât în iazul de decantare va fi o concentrație de doar 3 ppm (părți pe

milion) – una dintre cele mai scăzute concentrații care se regăsesc în exploatații

miniere din cadrul Uniunii Europene.

- Cianura va fi folosită numai în circuit închis și controlat și numai în perimetrul uzinei.

- Transportul cianurii se va face strict controlat, în conditii de siguranță maximă.

GARANTII PENTRU ACCIDENTE

Au fost impuse garantii suplimentare pentru situatiile de accident. Se respectă principiul

”poluatorul plătește” și tot el este obligat să reabiliteze integral mediul și să îl lase curat și verde

- Pentru stabilirea răspunderii de mediu s-au făcut numeroase evaluări de risc, au fost

analizate zeci de scenarii pentru toate etapele de evoluție a proiectului, au fost

selectate în final 45 de scenarii relevante pentru riscurile de mediu. Ne-am oprit la 6

scenarii relevante care definesc toate fazele de exploatare – de la faza inițială și până

la faza de închidere a minei și reabilitarea ecologică.

- Au fost impuse masuri de siguranta sporita pentru prevenirea deversărilor

accidentale datorate fenomenelor meteorologice: iazul de decantare Corna va fi

construit cu o capacitate de înmagazinare a două viituri maxime probabile

consecutive evaluate la cca. 5.500.000 m3

PREVENIREA POLUARII

Au fost impuse noi forme de monitorizare a calitatii aerului si apei

- Monitorizarea permanenta a calitatii apei subterane: prin forajele de control care

se vor amplasa în amonte şi aval de iazul de decantare si barajul acestuia, barajul

Cetate, halda de minereu sarac, uzina de procesare.

10

- Monitorizarea şi epurarea apelor vor continua si in perioada post-inchidere, în

funcţie de evoluţia indicatorilor de calitate a apei evacuate din zona proiectului.

- Calitatea aerului va fi monitorizata permanent

o două dintre staţiile de monitorizare vor fi dotate şi cu staţii de monitorizare

meteorologică, în vederea caracterizării modelelor eoliene locale şi a

condiţiilor micro-meteorologice din văile Roşia şi Corna.

o se va instala şi o staţie de monitorizare meteorologică suplimentară, în

apropierea uzinei de procesare a minereului.

o instalaţiile vor fi proiectate, construite, exploatate şi întreţinute, închise şi

urmărite pe perioada postînchidere astfel încât emisiile asociate să nu

conducă la depăşirea standardelor de calitate pentru aerul ambiental în zona

de influenţă.

Se va asigura protectia fonica si seismica

- Se vor instala bariere acustice cu rol de pereţi de izolaţie fonică de proximitate de-a

lungul traseelor de transport şi a drumurilor de acces sensibile.

- Se vor amplasa panouri de zgomot portabile în jurul zonelor unde se lucrează cu

excavatoare sau perforatoare de rocă.

- Pentru protecţia seismică a obiectivelor de patrimoniu se va institui o supraveghere

seismică permanentă a lucrărilor de derocare din viitoarele cariere. În acest sens, se

va crea o reţea fixă de seismografe digitale cu trei componente amplasate la

principalele obiective ce trebuie protejate și o rețea mobilă compusă din trei

seismografe portabile amplasate pe un profil longitudinal între obiectivul de protejat

şi focarul exploziilor.

PROTEJAREA BIODIVERSITATII

Biodiversitatea va fi protejata, se vor face plantari si impaduriri:

- Coridoarele ecologice de protecţie existente şi potenţiale vor fi extinse.

- Se vor realiza reţele ecologice funcţionale de terenuri împădurite şi perdele

forestiere.

- Se va stabili o reţea de zone de protecţie a biodiversitatii care sa ofere conservarea

habitatelor prioritare.

- Speciile protejate vor fi duse in zone naturale sigure: relocarea se va face inainte de

inceperea activitatilor de constructie de catre personal specializat (biologi, pedologi),

intr-un mozaic de habitate similar.

- Inchiderea si reabilitarea progresiva a minei va fi facuta astfel încât să permită

renaturarea progresiva a covorului vegetal si peisajelor perturbate.

11

- Dupa inchiderea proiectului, se va proceda la acoperirea completă cu vegetaţie a

amplasamentului şi la repopularea zonei cu specii autohtone.

LACUL DE DECANTARE

Protectie sporita a iazului de decantare: Proiectarea fundamentală a barajului iazului de

decantare Valea Corna va fi făcută astfel încât să se asigure:

- evitarea avarierii structurilor (taluzurile barajelor) în cazul unui cutremur cu

magnitudine de pana la 8 pe scara Richter; şi

- că structurile (taluzurile barajelor) nu suferă avarieri ireversibile (rămân stabile,

putând necesita lucrări de remediere) în cazul unui cutremur cu magnitudine 8 pe

scara Richter.

ESTE ACORDUL DE MEDIU ACELASI LUCRU CU AVIZUL DE MEDIU?

ACORDUL (sau acordul de mediu) NU trebuie confundat cu AVIZUL, care, în cazul de față, se

referă la avizarea proiectului de lege legată de exploatarea minieră de la Roşia Montană.

ACORDUL de mediu se referă la acel document care se eliberează pe fundamentul legii votate

de Parlament. Acesta este motivul pentru care decizia Ministerului Mediului şi Schimbărilor

Climatice depinde de votul Parlamentului.

ACORDUL de mediu nu poate fi eliberat, în cazul proiectului de la Roșia Montană, anterior

aprobării unor elemente esențiale ce garantează siguranța proiectului şi elimină riscurile de

mediu. Pentru ca acordul de mediu să poată fi semnat în deplină responsabilitate, este nevoie

de aprobarea garanțiilor de mediu şi a celor financiare cuprinse în proiectul de lege supus

aprobării Parlamentului. De asemenea, este necesară validarea statutului de proiect de interes

public deosebit, pentru a se putea respecta unele dintre standardele înalte de protecție a

mediului, impuse, odată cu acest caz, pentru prima dată în România.

Elaborarea acordului de mediu este, la fel ca proiectul de lege, rezultatul unei consultări şi

munci în echipă. Comisia de Avizare Tehnică, ce ar duce la bun sfârşit procedura de emitere a

acordului, este compusă din reprezentanți ai ministerelor de linie, ai Institutului Geologic al

României, ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale şi ai Academiei Romane.

ESTE OTRĂVIREA CU CIANURI A SOLULUI ŞI A APEI O CERTITUDINE?

Cianura este un produs chimic folosit pe scară largă în Uniunea Europeană. În cele 28 de state

membre (inclusiv Germania, Marea Britanie, Belgia, Republica Cehă) se produc anual 167.000

tone cianură. Un procent de aproximativ 87% din producția totală se foloseşte în alte sectoare

industriale decât industria minieră şi se foloseşte la fabricarea medicamentelor, vitaminelor,

12

bijuteriilor, adezivilor, componentelor calculatoarelor, materialelor izolatoare neinflamabile,

cosmeticelor, produselor din nailon, coloranților, plexiglasului etc.

După mai bine de un secol de folosire a cianurii în industria minieră, la nivel mondial se cunosc

foarte bine modalitățile de utilizare şi neutralizare a cianurii, astfel încât riscurile pentru oameni

şi mediu să fie minime. Mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau

Suedia folosesc în siguranță tehnologia bazată pe cianuri.

La Roşia Montană, extragerea aurului folosind aceeaşi tehnologie este metoda optimă datorită

tipului de minereu existent aici. În plus, cea mai mare parte din cantitatea de cianură este

consumată în urma transformărilor chimice în cadrul procesării minereului în uzină. Cantitatea

de cianură rămasă în sterilul de procesare se neutralizează aplicându-se un procedeu modern şi

eficient de oxidare. Acest procedeu este utilizat de peste 3 decenii, în peste 80 de mine din

întreaga lume. După neutralizare, sterilul cu un conținut scăzut de cianură ar fi depozitat într-un

iaz de decantare special construit, unde concentrația de cianură va continua să scadă până la 3

ppm, în medie. Aceasta este una dintre cele mai scăzute concentrații în exploatările aurifere, la

nivel mondial.

Totuşi, pericolul în industria minieră îl reprezintă riscul ruperii barajelor iazurilor de decantare.

Din acest motiv, pentru proiectul de la Roşia Montană s-au cerut alternative tehnologice care să

diminueze riscul. Astfel, sistemul iazului de decantare este compus din: iaz de decantare

principal, iaz de decantare secundar şi un sistem de 3 lagune. Filtrațiile din iazul principal sunt

reluate de cel secundar. În cazul unor precipitații abundente, surplusul de apă ar fi preluat de

iazul secundar şi de cele 3 lagune.

Cata cianura se va folosi zilnic?

Nu este importantă cantitatea, ci concentrația de cianură. La Roșia Montană concentrația de

cianură va fi de 3 ppm, mult sub media de 10 ppm reglementată de Comisia Europeană.

Cianura se aduce pe amplasament în forma solidă (care nu este deloc periculoasă). Se respectă

cele mai înalte standarde de securitate.

RMGC a semnat Codul Internațional de Management a Cianurii, care este mai strict decât orice

legislație din domeniu. Acesta a fost elaborat de Programul de Mediu al Națiunilor Unite,

împreună cu industria minieră mondiala, după accidentul de la Baia Mare. Codul face referire la

producătorii de cianură, transportatorii și companiile miniere care folosesc cianura.

O companie minieră, semnatară a Codului, este obligată să colaboreze cu un producător

certificat de Cod și cu un transportator certificat de Codul Internațional de Management a

Cianurii.

In ce alte industrii se foloseste cianura?

13

Producția de mase plastice, adezivi, industria cosmetică, farmaceutică, industria textilă (în

procesul de fabricație a blugilor), industria alimentară (aditivi alimentari, aditivi anti-îngroșare

pentru sarea de masă și pentru sarea industrială), erbicide, fertilizatori etc.

Unde se mai foloseste cianura?

In Romania - peste tot unde avem industrie farmaceutică, cosmetică, alimentară (Cluj, Iasi,

București).

În toate marile capitale ale Europei, în care există aceste industrii.

Exista pericolul infiltrarii cianurilor in panza freatica?

Nu. Pentru că iazul se află într-o zonă unde forajele geotehnice au indicat rocă dură acoperită

cu straturi de argilă compactate în milioane de ani (argila este cel mai bun impermeabilizant

natural) și nu există pânză freatică.

EXISTĂ ALTE PROCESE TEHNOLOGICE PENTRU EXTRACȚIA AURULUI DIN MINEREU, PE

CARE ROMÂNIA REFUZĂ SĂ LE FOLOSEASCĂ?

Nu. Specialistii arata ca, deşi industria minieră a cheltuit, la nivel mondial, milioane de dolari de-

a lungul anilor încercând să identifice soluții alternative pentru cianuri, în prezent nu există

niciun substitut mai eficient, mai uşor de folosit, mai puțin costisitor şi mai sigur din punctul de

vedere al mediului şi pentru sănătatea oamenilor.

În lume, mai produc aur cu aceeaşi tehnologie cu cianuri Suedia, Turcia, Spania, Rusia, SUA,

China, Australia, Noua Zeelandă.

La nivel mondial, la ora actuală nu există o altă tehnologie pentru extracția aurului din minereu

aferentă acestei componente de roci existente la Roşia Montană în afară de cea bazată pe

cianuri. Tehnologia propusă este de ultimă generație și respectă cele mai înalte standarde

impuse în industria minieră (BAT – Best Available Techniques), precum şi toate prevederile

legislației naționale şi comunitare aplicabile.

La nivel internațional, Codul Internațional de Management al Cianurii prevede standarde şi

condiții obligatorii de management ale acestei tehnologii, pe care le-a impus şi Ministerul

Mediului şi Schimbărilor Climatice în cazul proiectului de la Roşia Montană.

Tehnologia care ar urma să fie utilizată în proiectul de la Roşia Montană este aceeaşi cu cea

folosită la mina Kitila din Finlanda, care este de 6 ori mai mare, ca zăcământ, decât cea aflată în

România. Mina Kitila se află la o distanță de 15 km de Levi - cea mai renumită stațiune de schi

de la Cercul Polar. Mina Kitila produce anual 6 până la 7 tone aur.

ÎN URMA EXPLOATĂRII, LA ROSIA MONTANA VA RĂMÂNE UN DEȘERT?

Nu.

14

Garanțiile financiare constituite, conform prevederilor legislației naționale și internaționale în

vigoare, vor acoperi, în orice moment, costul lucrărilor de închidere, reabilitare şi monitorizare

post - închidere, conform cu impactul generat de fiecare stadiu de dezvoltare al proiectului.

Garanțiile de mediu de închidere și reabilitare sunt estimate, în noua formulă a proiectului, la

146 milioane USD, față de 76 milioane propuse inițial de investitor. Valoarea va fi actualizată

periodic, în funcție de evoluția prevederilor legislației naționale și internaționale în domeniu.

Referitor la garanția privind răspunderea de mediu, destinată acoperirii scenariilor de risc

analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, aceasta este estimată la

25 milioane USD, față de 19 milioane inițial, valoare care, de asemenea, va fi revizuită periodic

și va fi ajustată în funcție de activitățile derulate și de evoluția proiectului. Această evoluție este

progresivă. Altfel spus, nu este prevăzută o intervenție simultană în toate cele 4 cariere.

DE CE REFUZA ROMÂNIA SĂ ȚINĂ CONT DE REZOLUȚIA ANTI-CIANURI A PARLAMENTULUI

EUROPEAN?

Rezoluția Parlamentului European referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiilor

de minerit pe bază de cianură în Uniunea Europeană are caracter de RECOMANDARE. Comisia

Europeana a afirmat ca nu va da curs acestei recomandari, deoarece reglementarile europene

impuse mineritului ce utilizeaza cianuri sunt foarte stricte din punctul de vedere al masurilor de

siguranta si protejare a mediului.

Până în prezent, Comisia Europeană a răspuns ferm că Directiva Europeană de Management a

Deșeurilor din Industria Extractivă este cea care reglementează concentrația de cianură în iazul

de decantare (10 miligrame per litru). În proiectul românesc, concentrația maximă admisă a

fost coborâtă la mai puțin de jumătate față de norma reglementată la nivel european.

NU există vreo interdicție sau obligație care să constrângă din punct de vedere al legislației

europene România să utilizeze sau să refuze utilizarea unei anumite tehnologii.

ESTE ADEVARAT CA ROŞIA MONTANĂ VA FI O BOMBĂ ECOLOGICĂ, DACĂ SE ÎNCEPE

EXPLOATAREA?

Nu.

La Roşia Montană, există acum o bombă ecologică. În prezent, la Roșia Montană mediul este

afectat de cca 2.000 de ani de minerit, existând o poluare atât a solului, cât și a apelor de

suprafață și subterane. În zonă există:

18 halde de steril neecologizate;

2 cariere abandonate;

o rețea de 140 km galerii subterane care produc ape acide;

15

o medie de 80 m3/oră ape acide care sunt deversate în bazinul hidrografic Arieș din

zona Roșia Montană;

un conținut ridicat de metale grele în apele de suprafață, care ajung să depășească

cotele maxime admise de peste 100 ori;

ecosistemul acvatic este puternic afectat în aval pe cca 40 km de bazin hidrografic

contaminat cu metale grele;

flora şi fauna din zonă sunt afectate, ca urmare a condițiilor vitrege de mediu;

aproximativ 255 ha vegetație forestieră sunt degradate de activitățile miniere.

Noul proiect prevede refacerea mediului.

ESTE ADEVARAT CA LA ROŞIA MONTANĂ SE CAUTĂ, DE FAPT, ALTE MINEREURI?

Nu.

În urma cercetărilor geologice, au fost identificate 47 elemente chimice. 45 dintre ele se află în

concentrații foarte apropiate de media scoarței terestre din România, adică mult sub limita de

exploatare. Celelalte două sunt Au și Ag.

Licența minieră a companiei RMGC se referă la aur și argint. La fel și tehnologia de procesare. În

cazul în care, în viitor, s-ar descoperi și alte minereuri, ar fi nevoie de o altă tehnologie de

procesare. Adică de o altă licență și alt proiect.

ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale) este cea care controlează și monitorizează, în

România, orice activitate de exploatare și explorare.

MAI EXISTA UNDEVA EXPLOATARI CU CIANURI ATAT DE MARI? IN EUROPA - IN LUME?

Mina Kitila din Finlanda este cea mai mare mina de aur din Uniunea Europeană. Această mina

folosește aceeași tehnologie, care se va folosi și la Roșia Montană, și produce 6-7 tone de aur

pe an. Mina Kitila se află la proximativ 15 km de cea mai mare stațiune de ski situată de asupra

Cercului Polar.

In Europa mai sunt cateva mine de aur, tot cu cianura, in Suedia, Turcia, Spania. Iar in lume

produc aur cu aceeasi tehnologie cu cianura: SUA, Rusia, China, Australia, Noua Zeelanda etc.

Mina de la Roșia Montană va produce 15 tone de aur pe an, mai mult decât întreaga UE la un

loc.

Din punct de vedere al suprafeței, toate cele patru cariere propuse la Roșia Montană, la

suprafața maximă de exploatare, vor avea o întindere cât este astăzi suprafața carierei de la

Roșia Poieni - Cuprumin.

16

CE E DIFERIT ACUM DE SITUATIA DIN 2000, CAND A FOST ACCIDENTUL DE LA BAIA MARE?

Atunci nu exista Codul Internațional de Management a Cianurii.

Nu exista Directiva europeană de management a deșeurilor din industria extractivă, directivă

care reglementează concentrația de cianură în iazul de decantare (la 10 miligrame pe litru), iar

la Baia Mare existau sute de miligrame pe litru în iazul de decantare.

CUM E SECURIZAT IAZUL DE DECANTARE? DE CE NU S-AR REPETA SCENARIUL BAIA

MARE?

La Baia Mare era un iaz de șes, în care toate patru laturile erau din steril.

La Roșia Montană va fi un iaz de decantare de vale (naturală, cu pereți solizi), care va fi blocată

cu un baraj. Sterilul va fi depozitat în spatele barajului. La Roșia Montană va fi un baraj din

anrocamente, nu din steril, construit ca un baraj hidrotehnic (care ține apa în spate).

În aval de barajul principal va fi construit un baraj secundar de retenție, care să capteze

eventualele scurgeri sau infiltrații.

Institutul Norvegian de Geotehnică, printre cele mai pricepute din lume, care a făcut, un raport

pe barajul de la Roșia Montană a tras următoarele concluzii: 1. Barajul de la Roșia Montană este

de 100 de ori mai sigur decât orice altă construcție similară din lume. 2. Probabilitatea ca

barajul să cedeze este de 1.000 de ori mai mică decât la orice construcție similară din lume.

17

V. DETALIERI PRIVIND ACUZELE DE

NECONSTITUTIONALITATE ADUSE PROIECTULUI DE LEGE

Ingrijorarile exprimate cu privire la caracterul neconstitutional al Proiectului de lege nu au

sustinere nici in textul constitutional propriu-zis, nici in practica constanta de interpretare si

de aplicare a acestuia dezvoltata de Curtea Constitutionala, pentru urmatoarele argumente:

Nu exista niciun text constitutional sau legal care sa interzica sau sa limiteze abilitatea

Parlamentului de a emite o lege de aprobare a unui contract incheiat de o autoritate a

statului cu entitati de drept privat.

Desi chestiunea aprobarii prin lege a unor masuri cu aplicabilitate individuala,

particulara a fost dezbatuta de judecatorii Curtii Constitutionale, orientarea constant

majoritara a Curtii este aceea de a valida asemenea acte normative cu putere de lege

(ultimul exemplu - legea privind Rompetrol, chiar anul acesta!). Solutia aprobarii unui

contract printr-un act normativ cu putere de lege a fost frecvent intalnita si a fost

validata din punct de vedere constitutional. Numeroase contracte, cu impact

semnificativ asupra economiei romanesti au fost aprobate prin lege sau prin acte

normative cu putere de lege (ordonante simple, ordonante de urgenta), precum:

o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2001 privind unele masuri pentru

privatizarea Societatii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galati,

publicata in M.Of. nr. 627/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

o Legea nr. 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale

a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, publicata in M. Of. nr. 1148/2004;

o Legea nr. 570/2004 privind unele masuri pentru privatizarea societatilor

comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice "Electrica

Dobrogea" - S.A. si "Electrica Banat" - S.A., precum si unele masuri pentru

reglementarea activitatilor societatilor comerciale din domeniul distributiei de

energie electrica, publicata in M. Of. nr. 1198/2004;

o Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2005 privind unele masuri pentru

derularea si finalizarea privatizarii societatilor comerciale filiale de distributie si

furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. si "Electrica Oltenia" -

S.A., publicata in M. Of. nr. 668/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;

(v) Ordonanta Guvernului nr. 33/2006 privind unele masuri pentru finalizarea

privatizarii Bancii Comerciale Romane - S.A. publicata in M. Of. nr. 668/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare;

18

o Proiectul de Lege privind aprobarea Memorandumului de Intelegere incheiat

intre statul roman si The Rompetrol Group N.V. (Memorandumul Rompetrol)

semnat la Bucuresti la 15 februarie 2013, validat prin Decizia Curtii

Constitutionale nr. 333/2013. Asadar, in cazul Rompetrol, Curtea a respins

exceptia de neconstitutionalitate ridicata de opozitia parlamentara

considerand ca legea este in acord cu principiile constitutionale.

Criticile de neconstitutionalitate referitoare la prelungirea licentelor miniere si la exproprieri

provin dintr-o cunoastere sau intelegere incompleta a prevederilor legale aplicabile in

industria mineritului.

Actuala licenta a fost data de guvernul din care a facut parte Traian Basescu. Si este o

licenta pentru 20 de ani.

Actuala lege a minelor – Legea nr.85/2003 reglementeaza in detaliu obligatiile anuale

ale titularilor de licenta si drepturile de control ale ANRM. Indiferent de durata

licentei sau de prelungirea acesteia, titularii licentelor trebuie sa prezinte in fiecare an

ANRM, spre aprobare, planul de exploatare, precum si situatia rezervelor. Orice

nerespectare a acestor obligatii, sau neconformare de catre titularii de licenta cu

planurile de exploatare aprobate de catre ANRM, poate conduce la aplicarea unor

sanctiuni, inclusiv la suspendarea sau retragerea licentelor.

Astfel, conform Legii minelor nr.85/2003, statul – prin ANRM – are control efectiv si

continuu asupra exploatarilor miniere din tara, pe intreaga durata a licentelor de

exploatare.

Posibilitatea prelungirii duratei licentelor miniere cu perioade de pana la 20 de ani, asa

cum e reglementata prin proiectul de lege, se afla sub controlul exclusiv al statului

roman, prin ANRM. Astfel, licentele se pot prelungi cu perioade de pana la 20 de ani

fiecare, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

o in cazul proiectelor miniere de interes public national deosebit, proiecte care au

un grad mare de complexitate;

o necesitatea prelungirii duratei licentei rezulta din studiul de fezabilitate al

fiecarui proiect minier in parte.

ANRM verifica, de la caz la caz, daca potrivit studiului de fezabilitate, exploatarea

miniera presupune o durata de exploatare, precum si o durata de inchidere si

ecologizare a minei, care sa justifice prelungirea duratei licentei cu o perioada de pana

la 20 de ani. Astfel, statul, prin ANRM, exercita un control efectiv asupra fiecarui proiect

minier in parte.

19

De altfel, trebuie precizat ca prin Constitutie nu se impune un termen limita pentru

prelungirea duratei licentelor de exploatare. Aceste durate trebuie determinate doar

de considerente de oportunitate, apreciate tot de statul roman, prin ANRM, in cazul

proiectelor miniere, pe baza studiilor de fezabilitate.

In ceea ce priveste critica referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor referitoare la

procedura de expropriere, si acestea credem ca se datoreaza unei intelegeri gresite a

procedurii reglementate prin proiectul de lege.

Potrivit proiectului de lege, in cazul exproprierilor necesare pentru proiecte miniere de

interes public deosebit expropriator este statul roman, prin Ministerul Economiei.

Ministerul Economiei poate actiona prin intermediul titularilor de licenta, dar aceasta nu

inseamna decat ca titularii de licenta actioneaza ca simpli mandatari, obligati sa

respecte o procedura clara, reglementata de lege in cel mai mic detaliu. Acest

mecanism se aplica deja in cazul altor proiecte de utilitate publica si interes public

national; in cazul exproprierilor necesare pentru construirea autostrazilor, procedura de

expropriere este facuta de CNADNR, pentru proiecte energetic, de catre Electrica S.A.,

etc. Se observa ca, potrivit legilor in vigoare, tot societati comerciale aplica, in fapt,

procedura de expropriere, dar sub controlul strict al autoritatilor publice. Acelasi

principiu este respectat si de proiectul de lege: titularii de licenta ar actiona sub

controlul strict al Ministerului Economiei, expropriator fiind statul roman.

De altfel, posibilitatea exproprierii in vederea desfasurarii de proiecte miniere este deja

reglementata, inca din 2003, de Legea minelor nr.85/2003. Procedura de expropriere

propusa prin proiectul de lege este similara celei aplicabile exploatarilor de lignit,

reglementata prin Legea nr.255/2010.

Nici critica conform careia prin abilitarea, in baza proiectului de lege, a unor autoritati ale

statului de a efectua anumite operatiuni, se incalca principiul separatiei puterilor in stat, nu

are sustinere.

Atributiile diferitelor autoritati ale statului se stabilesc prin acte cu putere de lege si

sunt detaliate prin legislatia secundara. Niciun principiu constitutional nu impiedica

puterea legiuitoare de a stabili noi atributii (sau de a modifica ori ajusta atributii deja

existente) in sarcina autoritatilor publice, prin acte normative speciale, cu putere

normativa egala sau superioara actelor normative-cadru care guverneaza activitatea

respectivelor institutii.

20

Aceasta este chiar situatia Proiectului de lege prin care se stabilesc o serie de obligatii

in sarcina anumitor autoritati publice, care completeaza si califica lista atributiilor

stabilite cu titlu general in actele normative de organizare si functionare a acestora.