mataii deyi vanamai,i niu/albga - cdn4.libris.ro yoga - mataji devi vanamali.pdf · tipurile de...
TRANSCRIPT
MATAII DEYI VANAMAI,I
NiU/albgapermanenta comuniune cu Absolutul
Thaducere: Aretina Timoce
CorecturS.: Irina Magdalena Nugi
Editura ATMANprUnatc infutru.
CuPRrNs
INTRODUCERE
locul Bhagavad Gita-ei ln cadrul literaturii sacre
Mesajul Bhagavad Gita-ei
rhi<[ practic
de studiu
Vedele
Puranele
Fovestirile
Mahabharata
Planul mirgav al indepirtirii pandava-;ilor
Declaratia de rizboi
krthasarathy
LARII.]NAVISHADAYOGA
2
6
7
10
11
t414
t719
27
22
YOGA DESCUMPANIRII LUI AR]TINA
De ce cimpul de lupti?
rllegoria carului de luptilbga gi descumpinirea
N.SANKHYAYOGA
25
29
34
36
rcGA DISCRIMINARIIY"ga(Gne sunt eu
lloemea
Srrdharma (legea propiei tab fiiny)
Lrydtorul
4t43
44
47
49
51
indatorirea unui IGhatriya
Relagiile cu ceilalgi
Yoga acgiunii
Rezultatele nu pot fi manipulate
Viaga este o formi de Yoga
Sthitha Prajna (omul cu o minte ferru f.xatd asapra Absolutului)
III. KARMAYOGA
53
56
59
63
64
66
YOGA FAPTEI
Esenta sistemului Karma Yoga
Yajna (rhual aedic de oferire d.e ofande intr-un foc sacrifcial)
De ce si acgioni.m?
Svabhava gi Svadharma
(fide litaaa fayd d.e propria narurd ;i legea propriei finye)
73
83
85
89
90
IV. JNANA KARMA SANNYASAYOGA
YOGA CUNOA$TERII, A FAPTEI
$r A RENUNTARII Lq. FAPli4. 95
AYatara (incarnare a Supremului) 96
Motivul existengei avatara-;ilor 98
Secretul acEiunii 101
Non-aqiunea in acgiune 702
Yajna (sacrifcia sau focalizarea pe un obiect fird a urmdri un interes egoist) 1 0 5
V. KARMASANNYASAYOGA
YOGA RENUNTARII IA FAP]A
Raiul pe pimAnt
Postura de meditagie
111
118
119
YI. ATMASA&TYAMAYOGA
YOGACONCENTMRIISinele &vin este obiectul fericirii
Sinele este prietenul gi dugmanul
&area de egalitate in faga a tot
Meditagia
Va media in yoga
Yoghinul nu cunoa$te egecul
Vtr.INANAVIINAI$AYOGA
123
124
125
126
127
129
r32
i
I
iit
l
F
YOGA CUNOA$TERII $I A iNlELECenrtBhakti sau dwogiunea
Hinga supremi
C-ele doui naturi
Esenga tuturor lucrurilor
Clm si invingem maya
Tipurile de devogiune
Calit{ile dwotului suprem
YItr. AI$HARA BRAHMA YOGA
r37
138
r39
r40
t42
144
145
r48
Yrf,GA SALVARII iN SRAHMAN
ldhyatma (Atman sau natura lui Brahman)
ferma
.ldibhuta (lunea *periengei fzice grosiere)
ldidaiva (Puntsha sau Fiinya Coimicd)
ldiyajna (Purashottamd" Fiinla Supre-rnd)
Lrrrhia]hanea
r53
r53
r54
r55
r56
r56
r57
r59
SamSkafa-ele (tendinle impregnate in mintea noastrd subconstienti)
Ultimul gind
Purushottam o- (Brahman, Abso lutul manifestat)
Punctul de plecare
Ciclurile cosmice
I)t RAJA VIDYA RAIA GUHYA YOGA
t6tt62
r64
t65
t67
YOGA SUPREMEI CUNOA$TERI
$I A SUPREMEI TAINE
Dumnezeu se afi. in prezent
Totul este divin
Creatia
Yoga permanentei comuniuni
Religia
Dumnezeu este impartial
Nicio discriminare
)LVIBHUTIYOGA
t7l172
174
175
177
179
181
182
YOGA INTNUCHIPARILOR DIVINEMetode prin care putem percepe divinul
Importanta relagiilor
Manifestirile divine extraordinare
Manifestirile complexe
Formele glorioase ale lui Dumnezeu sunt nesfrrqite
Puterea supremS" a infinitului
Clasificarea categoriilor
Lectia
185
t87
190
191
r92
194
195
196
r97
)il. YISHVARUPA DARSHANA YOGA
VIZIUNEA CELUI CU MULTE FORME
Infinitate si eternitate
Viziunea cosmici
Dincolo de spagiu;i timp
Ratiunea acestei viziuni
Dumnezeu este prietenul nostru
)(II. BHAKTI YOGA
r99
200
202
205
248
209
YOGA DARUIRII DE SINE
Iubirea necesiti reciprocitate
Adorarea formei
Yoga supremS.
Abandonul deplin
Antrenamentul mingii
Bhakti (deuoyiunea)
Bhakta (deaotul)
Calitigile unui bhakta
Omniprezenga divini
)ilr. TGHETRA KSHETRAJNA VTBHAGA YOGAyoGA DrscRrMrNARrr iNrnp NATURA $r sPrRrT 233
Cele doui.zeci de virtugi 241
Progresul pe calea evolutiei spirituale 243
Brahman 245
Ordinea ascendenti a intelegerii 247
Cel care vede 249
Puterea cunoasterii 250
213
2t42t7220
22t
224
))<
226
1)7
11Cr
XIV. GI.INAIRAYA VIBHAGA YOGA
YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE
Nemurirea
Cunoagterea
Procesul evoluEiei
Ratiunea existenEei unei aparente inlintuiriGuna-urile
Ata;amentul fagi de guna-uri
Semnele guna-urilor
Acgiunea perfecti
Dincolo de guna-uri
X\T. PURUSHOTTAMAYOGA
253
254
255
256
257
258
260
262
263
265
YOGA SPIRITULUI SUPREM
Copacul de ashvatta
Purushottama
Cunoscitorul lui Purushottama
Adorarea neincetati
X\[. DEYASURASAMPATH VIBHAGA YO GA
269
269
2751-7C]
280
YOGA DEOSEBIRII INTRESTAREA DIVINA $I STAREA DEMONICACum ne putem transforma propria naturS.
insugirile divine
insusirile demonice
Bine si riuShastra-ele
O lege pentru toti
283
285
286
286
287
290
292
XWI. SRAD DHATRAYA VIBHAGA YOGA
YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE
incalcarea shastra-elor
Credinga ne indrumi pa;ii
Tipuri de credingi
Guna-urile ne influen;e az,i. deciziile
Austeritatea trupului
Alimentagia satwa-ici
AlimentaEia rajas-ici
Alimentagia tamas-ici
Aqiunile obligatorii
Tipurile de yajna (ritualari, ncrifici)
Tipurile de tapas (austerbnfr)
Tipurile de dhana (acyiani caitabile)
Aum Tht Sat @antrd, tripk drfini,rc a Sapremului Brahman)
XV[I. MOI$HA SANNYASA YOGA
295
296
297
298
299
300
300
301
302
302
303
305
305
306
YOGA RENUNTARII $I A ELIBEMRII-ty g" (rmungarea menuk la iniyititiaa personald)
Renungarea
C-auzele aqiunii
Mecanica actiunii
Tipurile de cunoa;tere
Tipurile de acgiune
Tipurile de agengi ai acgiunii
Tipurile de intelect sau buddhi
Tipurile de determinare
Tipurile de fericire
309
311
312
3r6317
318
318
319
321
322
323
Svadharma 324
Sistemul castelor 325
Svadharma si svabhava 327
Ghidarea practici pentru viati 330
Rezumat aI celor patru naturi 331
LJrmarea principiilor spirituale 332
De la om la omul divin 333
Cum si ne armonizi.m viata spirituali cu viaga materiali 334
Pasi pentru atingerea stirii de unitate 336
Relagia supremi 337
Bhakti - suprema cunoasrere 339
Stadii pentru a atinge aceasti stare 340
\fiaga in ignoranti 341
lelul tuturor dharma-elor 344
Thina tainelor 345
Un sfat aparent contradictoriu 347
Sfrrgitul expunerii 348
REZUMATUL II{VAIATURTLOR BHAGAVAp crTA-ErNitya yoga- permanenta comuniune cu Absolutul 353
GLOSAR
NUMELE LUI KRISHNA
NUMELE LI.II ARJI.]NA
367
370
371
INTRODUCERE
Aum Sri Krishnayo Poromootmone' nomeha!. ,
Aum Sri Porthosorathoye' namaho.
in India, totul se incepe cu o rugiciune. Fie ca ne imbliemori alegem numele unui copil, fie ci mincim sau mergem
la culcare, fie ci ridicim o casi ori contemplim luna noui,rotul este o formi. de adorare, pentru ci totul este pitruns de
spiritul divin. Nimic nu este prea lumesc ori prea grosier, ;inicio acgiune nu poate fi legati doar de planul material. iniapt, nu existi o limiti clari tntre sacru gi profan intrucAt,
dintr-o anumita perspectiva, totul este sacru, totul este divin,totul este patruns si impregnat de spiritul dumnezei.t.. ittLrpani;ade se spune: Isaauasyamidam sdraAm - ,,'Iotul aici
este doar Ishvara, Domnul Suprem".
Am ales si incepem prezentul studiu asupra hi Srimad
B h agau ad G i td cu o rugaciune adresati cir gii inse;i * B h agau ad
Gita-ei -, care este in fapt un dialog intre Narayana, Sinele
Suprem, ;i Arjuna, Sinele intrupat, pe care Narayana dorqte
'a il ilumineze.
Tiadigia ne spune ci acest dialog a fost scris cu slove
de citre Vyasa, un intelept din vechime, renumit pentru
.unoasterea sa. Acest dialog dintre Narayana;i Arjuna are loc
in cadrul grandioasei epopei Mahabharata, binecuvdntAnd
;ititorii cu nectarul etern al filosofiei aduaita, cea care alungisuferintele existentei fiintelor umane.
Mata.ii Devi Vanamali - Nitya Yoga
Am adus apoi inchinare miretului Krishna, intrupareadivini, fiul lui \&sudeva, distrugitorul fortelor malefice si
invi.tdtorul inregului univers. Tocmai de aceea el, mi"requlKrishna, este considerat afi Gurul universal. Faptul ci putemciti acum aceasti carte, se datoteazi, gratiei sale dumnezeiqtiinfinite. Iar faptul ci intelegem ceea ce citim, se datoreazifaptului ci el este substanta insisi a consriinlei noastre. Elsingur este atet poyestirorul, cAt si ascultitorul. El patrundegi imbrigigeazd, frinta noasrri. intreaga. Prin urmare, vomincepe fiecare capitol al acestei cirti cu o rugi inchinatalui, cel care este Congtiinta Supremi, cel care a jucat rolulconducitorului carului de lupta al lui Arjuna.
in paginile care rror urma, vom studia intelesurile acestei
cLrti, Srimad Bhagauad Gita. Mulgi dintre noi am auzitprobabil de ea ;i poate chiar am si citit-o. Totugi, inaintesi ii descoperim mesajul ei aparte, ar fi bine si cunoasremc6.teva dintre aspectele care ii conferi locul ei unic in istoriascripturilor religioase.
LOCUL BHAGAVAD GITA-EIiru ceoRUL LTTERATURTT sACRE
De-a lungul timpului, lumea avlzut foarte multe scrieri,atat sacre, cit si profane, ater profunde, cAt si superficiale,de care oamenii s-au agiEat, ca si cum doar acele scrieri arfi continut intregul adevir al viegii. Timpul a fost misuracu care majoritatea scrierilor s-au confruntat, si astfel multedintre ele s-au pierdut in uitare. Bhagauad Gita a fost unadintre scripturile sacre care au trecut testul timpului, iarastizi, mai mult ca orice alti scriere pe care lumea a creat-o,ea are un mesaj profund si iluminator penrru umanirareaafati in suferinti. Ea aduce nu doar o razi"de sperangi, ci maidegrabi o explozie de raze de lumini in mintea descurajati
2
q
INTRODUCERE
a unei umaniti{i afate in pragul unui rizboi catastrofic, gi
despre care crede ci nu este opera sa. Niciunul dintre noi nupoate si spun5. ci nu are nicio implicare in aceasti situagie,
ci este inocent, intrucAt tot riul care se Petrece in aceastS"
lume, in zilele noastre, isi are ridicinile in negativitatea
creat|de noi toti. insi multi dintre noi nu suntem pregitigici accepti.m aceste aspecte ;i ne gisim proiectaEi vrAnd-
nevrind intr-o linie a unui front de lupti pentru care nusuntem deloc pregltigi. Rispunsurile gata pregitite pe care nile oferi ;tiinga gi tehnologia ne-au inselat agteptirile. Visurilenoastre pline de avint tineresc intr-o societate utopici bazati"
pe iubire gi pace s-au ftrAmigat in bucigi. IJmanitatea este
ingrozit5. si descopere ci pa;nicul robot ;tiingific pe care
l-a creat s-a transformat intr-un adevirat monstru - unFrankenstein care este gata sa igi inghita propriul fruritor.
Istoria religiilor a fost o istorie a fanatismului cu care
mintea omeneasci s-a ag5.Eat de una sau alta dintre credingele
care le-au exclus atunci pe toate celelalte. Astfel, religia,
care ar fi trebuit si fie energia unificatoare, a devenit o forg5.
motrice pentru disensiuni ;i uri. Toate scripturile gi toate
religiile cauti Adevirul Divin. Adevirul Suprem este insiunic ;i etern. Mintea omeneasci l-a ciutat inci din zorii
civilizagiei, pe diferite cii. $i atunci, de unde apar aceste
diferenge dintre religii? Acestea apar lntrucit Adevirul, degi
este unic;i etern, se exprimi in cadrul dimensiunii temporale
gi prin intermediul mingii umane.
Tocmai de aceea fiecare scripturS. conEine invariabil douielemente, unul temporar gi efemer, gi unul etern, nepieritor,
care este mereu acelagi, neschimbat de-a lungul tuturorveacurilor, indiferent de locul ;i timpul in care se manifesti,.
Chiar daci, Bhagauad Gita deline o localizare temporali gi
spaliali, spiritul ei este atAt de profund 9i universal, incAt
mesajul ei a fost venerat de-a lungul timpului de intreaga
3
Mataji Devi Vanamali - Nitya Yoga
umanitate. Atunci clnd comparem Bhagauad Gita cualte mari scrieri religioase ale lumii, ingelegem ca ea nu se
diferentiaza ca o lucrare in sine, precum este cazul mesajuluiviegii spirituale al unor suflete iluminare ca Iisus, Mohamedsau Buddha, si nu este nici rezultatul unei vd.rste spiritualea omenirii precum stnt Wdele sau Upani;adele. BhagauadGita este in fapt un episod anume din povestirea epici a
unei giri numite Bharata (India), si apare inrr-un momenrcritic al vietii unuia dintre personajele principale din acel
episod. Ea prezinti nu numai toate fagetele hinduismului,ci mai degrabi toate fatetele unei religii in universalitateaei, fhri, limitirile spatiului gi timpului. indrumarile pe care
Krishna, intruparea dumnezeiasci, le oferi in Bhagauad Gita,dacd, ar fi intelese de fiecare fiinti umand. a zilelor noasrre,ar putea fi salvatoare pentru lumea in care tr5.im, lume ce
a devenit bolnav de materialisti. indrumarile din BhagauadGita atprind atAt aspecre metafizice si etice, cit si aplicarealor practici in viata de zi cu zi. Si aceasta deoarece adevirataspiritualitate nu este niciodati complet separari de lume.Tianscendentul ;i empiricul sunr intotdeauna strAns legate.Deschiderea fiecirui capitol din Bhagauad Gita di astfelnastere unor intrebiri importante referitor la cum anumeputem si ne ducem viara in spirit si, in acelasi timp, sicontinuem si triim intr-un mod armonios si echilibrat inlume.
Bhagauad Gita este situati la mijlocul marii epopeiepice, Mahabharata, iar aceasri localizare a ei esre esentialipentru intelegerea importangei ei. Fundaiul pe care se
desfrsoari ne ajuti. si realizi"m ci invS"ti.turile BhagauadGita-ei nu sunt doar un alt sistem spiritual ori o alti doctrinietici, ci alcituiesc un trarar asupra aplicirii practice a acestei
filosofii in viata noastri" cotidiani. Ea ne oferi o lectie asupraaplicatiei practice a eticii si spiritualitiEii in viata omeneasci.
4
INTRODUCERE
Si este singura scripturi care ne spune ci" sunrem pe deplinresponsabili pentru vietile noasrre si, prin urmare, trebuiesi ne lui.m viata in miini, si fim stipAnii ei si si actioni.mfolosind cit mai bine inzestririle pe care le avem.
Nestiute sunt ciile Domnului. Scopul cosmic al creatieidumnezeiesti este simplu si direct. El este orientar inspreanihilarea deplini a ego-ului individual, penrru ca fiinta sipoati atinge uniratea cu Supremul Absolut. De-a lungulcomplexei si adesea stranii gesaturi a existentei individuale,acest scop esre urmat ln mod constant ;i cu fermitate, chiarsi atunci cind nu suntem pe deplin constienil de aceasra.
De multe ori, inainte si ne eliberim de sclavia ego-ului sisi devenim instrumenrul perfect al vointei dumnezeiesti,trebuie si. traversS.m o perioadi de purificare, care face partedin evolutia noastri spirituali interioari si care trebuie pusiin miscare de o revolutie exterioari., ce adesea poate fi denaturS. frzici. Observim ci., cu cAt este mai rapidi evolugiainterioari., cu arat mai violenti pare si fie revolugia exterioari"ce o genereazi. impunsS.rura durerii di adesea un impulsmult mai puternic decit mingAierea plini de dragoste,lmpingAndu-l pe jiua, spiritul intrupat, citre descoperireascopului existengei sale. Cu cAt este mai evoluat ciutitorulspiritual, cu atat mai severe sunt testele pe care el trebuiesi le treaci. BinecuvAntati sunt, intr-adevir, cei chemati siia parte la gribirea acestui scop cosmic! Mesajul BhagauadGita-ei se adreseazi neimblinzitului Spirit ce isi are silasulln fiinta umani gi care nu o va lisa si-si giseasci linisteapini cind bd.tilia finali nu este cistigati si astfel, stareade eliberare este atins5". $i aici existi" un aspecr, pe caretrebuie si ni-l aducem in permanenti aminte, ;i anume civiaga este aidoma unei piese de teatru in care Spiritul Eternse manifesti pe sine insugi in fiinta umani sub forma luiAfinan, pentru a parricipa la maratonul pelerinajului citre
*
Mataji Devi Vanamali * Nitya Yoga
sine insugi! Na;terea ;i moartea nu sunt decAt jaloane de-a
lungul ciii, si toate trupurile pe care le ocupem pentru ovreme nu sunt decit case ce ne gizduiesc pentru o vreme,
de-a lungul drumului. Diferitele circumstanle in care ne
aflim in anumite momente trebuie folosite drept stimulente
care si ne ajute in propria ascensiune. Avem eternitatea la
dispozigia noastri ;i nemurirea drept scop, gi pe Dumnezeuinsusi drept singurul gi unicul nostru tovaris de drum!
MESA'UL BHAGAVAD GITA-EI
Mesajul Bhagauad Gita-ei a fost creat pentru a ne ajuta
si in;elegem ci Dumnezeu este singurul nostru prietenadevirat, singura rudi, dar;i ghidul nostru spiritual perfect,
mereu prezent li.ngi noi, gata oricind si ne ajute, chiar gi sine duci pe brage, daci este nevoie. Singura condigie este ca
noi si il alege* pe Dumnezeu prin propriul nostru liber-arbitru - si inEelegem ;i astfel si acceptim c5" cel mai mare
scop al vieEii noastre este El, si ciutim neincetat si atingem
starea de comuniune cu El gi si devenim una cu El. De
indati ce Dumnezeu prime;te primul loc in viata noastri,
restul puzzle-ului incurcat al viegilor noastre se va ageza aga
cum trebuie.
Dar trebuie si ne aducem aminte ci acgiunea pe care
aceste decizii o pun in m$care nu este o acfiune de naturiumani, ci o acgiune rcilizati. pentru divin gi de citre divin.Omul ideal pentru aceasti acgiune nu este fiinga emancipati,
dedicati aqiunilor sociale, ci Omul-Dumnezeu, cel care s-a
golit pe sine insusi de ego, devenind astfel un instrument purin miinile Divinului, o fiingi dedicati elevirii gi buni.stiriiumanitigii. Daci civilizagia trebuie si aibl intr-adevir un
viitor, acesta poate si apari doar prin producerea unorasemenea suflete iluminate, Ei nu prin producerea a si mai
6