Măsuri complexe de combatere şi profilaxie a terorismului în

Republica Moldova

Terorismul este problema globală a contemporaneităţii şi acesta este un fapt general

recunoscut. Activităţile disparate a unor ţări aparte, precum şi a unor organizaţii aparte sunt

insuficiente pentru o luptă eficientă împotriva acestui fenomen internaţional. Lupta împotriva

terorismului internaţional necesită participarea în acest proces a tuturor ţărilor şi elaborarea unor

soluţii unice de combatere a lui. Republica Moldova este membru cu drepturi depline al

comunităţii mondiale şi în condiţiile globalizării, unităţii economice şi politice a comuntăţii

mondiale nu poate rămâne pasivă faţă de problema combaterii terorismului, inclusiv, a

terorismului internaţional. Problema în cauză ţine şi de faptul că „Moldova tot mai des intră în

vizorul de interes al diferitor organizaţii teroriste” [29].

Parlamentul Republicii Moldova, la 12 octombrie 2001, a adoptat „Legea cu privire la

combaterea terorismului”, la fel au fost ratificate convenţiile internaţionale cu privire la lupta

împotriva terorismului şi crimei organizate (Convenţia Europeană pentru reprimarea terorismului

(18.06.1999), Convenţia internaţională privind reprimarea finanţării terorismului (18.07.2002)).

Republica Moldova a aderat la Convenţia internaţională privind suprimarea terorismul cu bombe

la 18 iulie 2002, Republica Moldova a semnat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea

actelor de terorism, la fel a fost ratificat Tratatul de colaborare a ţărilor-membre a comunităţii

statelor independente în lupta contra terorismul (27.07.2001) şi formarea centrului Antiterorist

(CAT) al ţărilor–membre a Comunităţii Statelor Independente, semnat de preşedinţii acestor state

la

1 decembrie 2000 (Centrul antiterorist este structura specializată în sarcina cărei se include

elaborarea propunerilor şi planurilor operaţiunilor antiteroriste, coordonarea interacţiunii

serviciilor secrete ale ţărilor CSI în domeniul luptei împotriva terorismului internaţional şi altor

manifestări extremiste). CAT nu este împuternicit să reprezente poziţiile şi părerile ţărilor

membre a CSI în relaţii internaţionale).

Un moment important în domeniul luptei contra terorismului, răspândirii armei de

distrugere în masă şi comercializării ilegale a armamentului a fost semnarea Planului de Acţiuni

Republica Moldova – Uniunea Europeană (adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova la 22

aprilie 2005). În punctul 14 al acestui Plan se evidenţiază importanţa colaborării vis-à-vis de

consolidarea rolului ONU în combaterea terorismului, precum şi de aplicarea practică a

Convenţiei ONU în stoparea finanţării terorismului şi asigurarea drepturilor omului împotriva

acestuia.

Pentru realizarea unei colaborări eficiente cu structurile UE delegaţia Serviciului de

informare şi securitate a Republicii Moldova a participat la şedina a 4a plenară SEEIC (South-East

European Intelligence Conference). În rezultatul acestei colaborări, forţele speciale ale

Ministerului Afacerilor Interne au început a folosi programul „Antiteror” care acumulează

informaţii despre oamenii ce au legătură cu activitatea teroristă şi finanţarea terorismului, atât în

UE, cât şi în ţările CSI [30].

O mare însemnătate pentru Republica Moldova o are şi Planul Individual de Acţiuni şi

Parteneriat Republica Moldova – NATO (IPAP), aprobat de către guvernul Republicii Moldova la

24 mai 2006. Punctul 1.4.1. al acestui plan este consacrat Luptei împotriva terorismului şi crimei

organizate, în el se prevede fortificarea potenţialului Republicii Moldova în lupta cu terorismul,

inclusiv a capacităţii de gestionare a consecinţelor crizelor provocate de actele de terorism”. IPAP

prevede crearea centului Antiterorist pe lângă Serviciul de Informare şi Securitate al Republicii

Moldova, perfecţionarea legislaţiei naţionale şi îmbunătăţirea colaborării interdepartamentale

privind lupta contra terorismului, precum şi „perfecţionarea interacţiunii unităţilor militare şi

subdiviziunilor antiteroriste speciale, pregătirea lor către o posibilă participare la operaţiuni sub

egida NATO, în conformitate cu deciziile corespunzătoare ale autorităţilor moldoveneşti” [31].

Terorismul s-a răspândit pe larg în ţările CSI. Savantul rus V.Petrişev menţionează că, în

ultimul timp, ţinând cont de faptul că globalizarea fenomenului terorismului depăşeşte uşor

hotarele naţionale, tot mai des se întreprind măsuri de a elabora o abordare unică a procesului de

evaluare a terorismului în general. Respectiv, cu cât mai repede această circumstanţă va fi

percepută în întreaga lume cu atât mai productive vor fi eforturile comune în lupta contra

terorismului în dimensiune globală. Acest savant, de asemenea, subliniază faptul că lupta

împotriva terorismului pe teritoriul CSI este complicată graţie a mai multor factori. În acest mod,

după destrămarea URSS, politicienii unui şir de state a CSI „s-au distanţat de concetăţenii săi de

ieri şi caută noi prieteni şi parteneri în statele dezvoltate ale Europei şi Americii”, contribuind

astfel la „răspândirea proceselor separatiste, agravarea relaţiilor între naţiuni, creşterea tensiunii

sociale, apariţia mişcărilor sociale extremiste de natură politică, naţionalistă şi clericală, la

extinderea influenţei asupra vieţii sociale a structurilor criminale, la amplificarea procesele de

dezintegrare”. Ambianţa ce s-a compus în ţările CSI, potrivit opiniei aceluiaşi autor, este

favorabilă apariţiei organizaţiilor teroriste care se ivesc în perioada revoluţiilor şi crizelor [18, p.

117-118].

În această regiune s-a format un complex întreg de premize cu caracter politic, social,

naţionale, ideologic, psihologic care favorizează creşterea terorismului. Acestea sunt: destrămarea

URSS şi, respectiv, a sistemului lui de organe de drept, paralizarea puterii, criza social-

economică, scăderea bruscă a nivelului de viaţă a populaţiei, apariţia păturii de oameni bogaţi,

care au acumulat capitalurile lor nu întotdeauna prin cele mai corecte căi, pericolul şomajului,

instabilitatea întregului sistem de relaţii şi structuri sociale, distrugerea orientărilor obişnuite de

concepţii, acutizarea contradicţiilor sociale, politice, naţionale şi religioase diverse, degajarea

potenţialului agresiv al oamenilor, decăderea generală a moravurilor, triumful cinismului,

nihilismului, legalizarea prostituţiei, creşterea bruscă a criminalităţii.

Dat fiind că poblema terorismului este destul de actuală pentru toate ţările CSI, în limitele

acesteia au fost adoptate următoarele documente: Concepţia securităţii colective; Decizia cu

privire la măsurile comune de luptă contra crimei organizate şi altor tipuri de infracţiuni

periculoase pe teritoriul statelor – membri ai Comunităţii; Tratatul de colaborare privind paza

hotarelor statelor membre a Comunităţii Statelor Independente şi altele, în care ţările CSI au

anunţat disponibilitatea lor faţă de o colaborare strânsă în domeiul contracarării ameninţărilor

teroriste [18, p. 117].

La 5 iunie 2003 Parlamentul a desemnat Serviciul de Informare şi Securitate ca organ

competent al Republicii Moldova pentru relaţiile oficiale cu Centrul antiterorist CSI. În cadrul

acestui organ funcţiona o subdiviziune specializată în lupta contra terorismului.

În competenţa ei era recepţionarea prealabilă a informaţiei şi intenţiilor sau planurilor concrete cu

caracter terorist al unor persoane sau grupări, precum şi curmarea acestor acţiuni [32]. Din

17 noiembrie 2006 în Republica Moldova a început să funcţioneze Centrul antiterorist pe lângă

Serviciul de Informare şi Securitate. Formarea Centrului de luptă împotriva terorismului este unul

din obiectivele incluse în Programul naţional de realizare a Planului de Acţiuni Republica

Moldova – Uniunea Europeană, precum şi a Planului Individual de Acţiuni şi Parteneriat

Republica Moldova – NATO. Obiectivele acestui centru ţin de coordonarea tehnică a măsurilor

de prevenire şi luptă cu terorismul; evaluarea factorilor de risc şi de ameninţare teritorială a

securităţii naţionale a Republicii Moldova; stocarea şi analiza informaţiei cu privire la starea,

dinamicitatea şi tendinţele răspândirii fenomenului terorismului şi a altor manifestări extremale;

elaborarea şi punerea în acţiune a sistemului naţional de informare în cazul ameninţării teroriste;

realizarea schimbului de informaţie cu structurile străine şi internaţionale ce se ocupă de

activitatea de preîntâmpinare şi combatere a terorismului etc. [33].

Din 2001 pe teritoriul CSI are loc instruirea comună a subdiviziunilor antiteroriste a

serviciilor secrete. În 2001-2002 ele au avut loc cu participarea detaşamentelor speciale ale

Kirghiziei, Tadjikistanului, Uzbekistanului şi Kazahstanului („Sud – Antiteror”), în 2003 cu

participarea Rusiei şi Ukrainei („Azov – Antiteror”), iar la 28-30 iunie 2004 pe teritoriul Moldovei

– „Vest - Antiteror – 2004” la care au participat serviciile secrete ale Republicii Belarusi,

Moldovei, Rusiei şi Ucrainei [34].

Antrenamentele „Vest - Antiteror – 2004” modelau situaţia care a necesitat utilizarea unor

resurse mari pentru efectuarea operaţiunilor speciale în cadrul obiectelor transportului aerian şi

căii ferate. Potrivit concepţiei antrenamentelor, conducerea supremă a Republicii Moldova, în

conformitate cu Regulamentul face apel la Consiliul şefilor de stat a CSI cu privire la posibilitatea

de antrenare a subdiviziunilor speciale KGB a Republicii Belarusi, KNB a Kazhahstanului, FSB a

Rusiei şi SB a Ucrainei la efectuarea operaţiunilor speciale de eliberare a „ostaticilor” şi neutrali-

zarea „teroriştilor” la obiectele capturate [34].

Unul din cele mai importante aspecte ce determină lupta împotriva terorismului şi profilaxia

acestuia în statul de drept este crearea unui mediu corespunzător social-politic şi anti-criminal în

ţară, a unui program antiterorist. Programa generală de stat cu privire la măsurile de lupta contra

terorismului în Moldova a fost elaborată şi adoptată în 2002 . Ea include: măsuri de drept,

modificarea, schimbarea, concretizarea şi adoptarea noilor articole din Constituţie cu privire la

lupta cu terorismul; adoptarea de către Parlamentul RM a „Legea Republicii Moldova cu privire

la combaterea terorismului” (12 octombrie 2001); ratificarea convenţiilor internaţionale cu privire

la lupta cu terorismul şi crima organizată; ratificarea Acordului şi formarea Centrului antiterorism

a ţărilor membri ai Comunităţii Statelor Independente, semnate de preşedinţii ţărilor - membri CSI

la 1 decembrie 2001; crearea în cadrul Serviciului de Informare şi Securitate a Moldovei a

subdiviziunii „A” pentru efectuarea operaţiunilor antiteroriste; măsuri generale de preîntâmpinare,

inclusiv de stabilire a controlului asupra „pieţelor” de armament şi altor mijloace de distrugere în

masă; măsuri administrative de regim, în care se includ şi măsurile de colaborare statală în

domeniul luptei cu terorismul; măsuri speciale (operative de cercetare, tehnice şi de pază) de

preîntâmpinare a manifestărilor teroriste [36].

Principiile de bază în lupta contra terorismului sunt determinate de art. 1 a „Legii cu privire

la combaterea terorismului”. Această lege pentru prima dată în istoria ţării noastre, a fixat din

punct de vedere legislativ, sistemul de măsuri de contracarare a acestei ameninţări. Potrivit art. 1

al legii date, baza juridică a activităţii de luptă împotriva terorismului o constituie: Constituţia

Republicii Moldova, Convenţia Europeană cu privire la lupta împotriva terorismului, principiile

general recunoscute şi normele dreptului internaţional, tratatele internaţionale, parte a căreia este

Republica Moldova, prezenta lege şi alte acte normative ce reglementează relaţiile domeniului dat

[37].

Cele mai importante şi responsabile componente a activităţii antiteroriste sunt: descope-

rirea cauzelor şi înlăturarea condiţiilor ce generează terorismul, elaborarea politicii de stat de

contracarare a terorismului ca fenomen social-politic, coordonarea eforturilor structurilor de forţă

şi civile, centralizarea conducerii acţiunilor de profilaxie şi luptă cu terorismul, precum şi

asigurarea multilaterală a măsurilor militare, speciale şi ideologice.

Statul poartă principala responsabilitate pentru contracararea terorismului şi el trebuie să

iniţieze măsurile necesare şi să realizeze acţiuni de drept adecvate proporţiei fenomenelor

existente întru apărarea societăţii. Este necesară interacţiunea şi coordonarea tuturor forţelor

sănătoase ale societăţii cointeresate în soluţionarea problemei.

Noi considerăm că, activitatea antiteroristă în Moldova trebuie să includă măsuri şi acţiuni

permanente ale statului la nivel naţional ce ţin de analiza situaţiei sociale, prognozarea,

preîntâmpinarea acţiunilor teroriste posibile, care pot ameninţa securitatea naţională a statului şi

a orânduirii lui constituţionale.

Unirea eforturilor societăţii civile întru soluţionarea problemei date este unul din

obiectivele de bază. Aceasta este posibil numai în baza influenţei educaţional–ideologice asupra

populaţiei. Aceste probleme e necesar de a le reflecta în programul de luptă contra terorismului.

Obiectivul de bază – influenţarea ideologică a acestor grupuri de populaţie care pot deveni

obiectul propagandei teroriste, educarea lor ghidată cu scop clar, determinat spre percepţia şi

cunoaşterea de către ei însăşi a fenomenului terorismului.

În lupta contra terorismului în legislaţie trebuie să fie preconizate măsuri cu caracter

profilactic. În acest caz, trebuie să discutăm despre măsurile orientate spre preîntâmpinarea

activităţii teroriste, inclusiv, profilaxia conflictelor sociale, ce pot fi urmate de manifestări

teroriste, profilaxia crimelor cu caracter terorist.

Considerăm că pentru a realiza activitatea antiteroristă în Moldova trebuie soluţionate

următoarele obiective:

Elaborarea metodicii de depistare şi înlăturare a factorilor şi condiţiilor ce

facilitează dezvoltarea mişcărilor extremiste şi teroriste, referitor la fiecare tip de terorism

contemporan şi la modul de efectuare a operaţiunilor teroriste;

Elaborarea şi realizarea măsurilor eficiente în vederea micşorării bazei sociale a

terorismului din contul trasării măsurilor politico-informaţionale şi sociale;

Pronosticarea dezvoltării terorismului şi depistarea izvoarelor sociale şi cauzelor

dezvoltării lui;

Demascarea şi lichidarea surselor de finanţare, inclusiv legale şi ilegale, ale

teroriştilor atăt din interior, cât şi din exterior;

Izolarea teroriştilor de sursele de completare cu armament şi de sursele materiale;

Controlul producerii, importului şi vânzării armamentului.