masurari topografice manual de buzunar (1)

Upload: marian-chetreanu

Post on 29-Oct-2015

126 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

  • 30 40 50 Topografie manual de buzunar

  • IntroducereAceasta brosura prezinta principiile de baza ale topografiei . Cele mai importante instrumentesunt: nivelele, si statiile totale; ele sunt destinate lucrarilor topografice de zi cu zi. Oricine doreste sa afle unde sunt acestea folosite va gasi raspunsul in paginile urmatoare .

    Care sunt particularitatile cele mai importante ale acestor instrumente ?

    Ce trebuie tinut cont cand

    masuram cu nivela ori cu statia?

    Care sunt efectele

    erorilor instrumentale? Cum pot fi aceste erori

    depistate, determinate si eliminate?

    Cum poate fi facuta

    o lucrare simpla de topografie ?

    Utilitatea nivelelor si statiilor totale este prezentata in cateva exemple practice . In plus, sunt explicate si programele utilizate ; acestea sunt incorporate in statiile totale produse de Leica Geosystems si pot rezolva problemele chiar mai usor si elegant . Echipat cu cunostintele din aceasta brosura si cu manualul de utilizare oricine poate executa lucrari simple de topografie eficient si corect .Brosura nu descrie gama de produse Leica Geosystems ;

    Dar nici nu prezinta performantele fiecarui tip de instrument . Aceste aspecte sunt acoperite de brosurile mai vaste, de consutanta tehnica, si de pagina de internet (www.leica-geosystems.com).

    2

  • Cuprins

    Nivela 4 Statia totala 5

    Coordonate 6 Masurare unghiuri 7

    Pregatirea masuratorii 8

    Asezarea statiei oriunde 8 Calarea instrumentului 8 Setarea statiei totale Pe un punct cunoscut 9

    Masurarea cu nivela 10

    Diferenta de nivel intre doua puncte 10 Masurarea distantei (optic) cu nivela 11 Linia (drumuirea) de nivelment 12 Trasarea cotelor 13 Profile longitudinale si transversale 14 Nivela digitala 15 Laserul rotativ 15

    Masurarea distantelor fara reflector 19 Recunoasterea automata a tintei (ATR) 19 Trasarea profilelor sablon 20

    Erori instrumentale 22

    Inspectarea axei de vizare 22 Inspectarea EDM la statiia totala 23 Erori instrumentale la staia totala 24

    Probleme simple de topografie 26

    Alinierea dintr-un punct de mijloc 26 Masuratori de pante 27

    Programe 29

    Calculul ariei 29 Trasare 30 Puncte inccesibile 31 Distanta intre puncte 32 Intersectie inapoi 33

    Masurarea cu statia totala 16Extrapolarea unei linii drepte 16 Trasarea polara 16 Puncte pe aceeasi verticala 17 Radiate (metoda polara) 18

    Programele disponibile 34 Topografie cu GPS 35

    3

  • NivelaO nivela este esential sa cuprinda o luneta care sa se roteasca in jurul aei verticale; este utilizata pentru a crea o linie de vizare orizontala asa ca diferenta de nivel poate fi determinata si se poate face o trasare .

    Nivelele Leica Geosystems sunt echipate si cu un cerc orizontal , foarte util in cazul trasarilor de unghiuri drepte, , adica la efectuarea profilelor transversale. Nivelele pot fi uitlizate la determinarea distantei , optic, cu o precizie de 0.1 0.3 metri.

    4

  • Statia totalaNivela Statia totala

    A total station consists of a theodolite with a built-in distance meter (distancer), and so it can measure angles and distances at the same time. Todays electronic total stations all have an opto-electronic distance meter (EDM) and electronic angle scanning. The coded scales of the horizontal and vertical circles are scanned electronically, and then the angles and distances are displayed digitally. The horizontal distance, the height difference and the coordinates are calculated automatically and all measurements and additional information can be recorded.

    Statiile totale Leica au incorporate programe care usureaza munca in teren. Cele mai importante informatii legate de aceste programe sunt prezentate in sectiunea Programe. Statiile totale sunt utilizate oriunde se cere pozitia in plan sau cota unui punct .

    5

  • Coordonate

    Directia de referinta Abscisa (x)Pentru a descrie un punct sunt necesare doua coordonate. Coordonate- le polare au o linie si un unghi. Coordonatele carteziene au doua linii intr-un sistem ortogonal. Statia totala masoara coordonate polare ;acestea sunt transformate in coordonate carteziene intr0un sistem ortogonal, acecstea pot fi facute atat in teren direct in statia totala cat si la birou.

    D

    Py P

    x

    Ordonata (y)

    Coordonate polare Coordonate carteziene

    X

    Recalcularedate: D,

    cerute: x,ydate: x,y cerute: D,

    Y P

    y = D sin x = D cos

    D = Vy2 + x2 sin = y/D ori cos = x/D

    DX

    Y

    6

  • Masurarea unghiurilorNivela Statia totala

    Unghiul este reprezinta diferenta dintre doua directii. Unghiul orizontal dintre doua directii , catre punctele P1 si P2 este independenta de diferenta de nivel intre aceste puncte , asigurat de miscarea miscarea stricta pe verticala a telescopului cand acesta este inclinat, oricare ar fi orientarea sa. Aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Unghiul vertical este dat de diferenta dintre o directie fixata (denumita Zenit) si directia catre punctul ales.

    Unghiul vertical este de asemenea corect doar daca citirea zero corespunde perfect cu directia Zenitului , si aceasta presupunere este intalnita doar in conditii ideale. Deviatia de la cazul ideal sunt datorate erorilor axelor instrumentului si datorita calarii imperfecte . Z1 = unghi zenital catre P1 Z2 = unghi zenital catre P2 = Unghiul orizontal dintre

    doua directii , catre punctele P1 si P2 ; unghiul dintre doua plane verticale ce trec prin directiile de vizare ale punctelor

    P1

    Zenith

    Z1

    Z2 P2

    7

  • Asezarea statiei oriunde

    Calarea aparatului

    1. Extinde picioarele trepiedului atat cat este nececsar si apoi strange suruburile .

    2. Asaza trepiedul asfel

    incat platanul lui sa fie cat mai orizontal iar picioarele lui sa fie bine infipte in pamant.

    3. Acum, si doar acumj,

    montati instrumentul pe trepied si fixati-l cu surubul pompa.

    Dupa punerea in statie a aparatului, se caleaza aproximativ cu bula sferica. Rasucim doua suruburi concomitent in sensuri opuse . Degetul aratator de la mana dreapta indica directia in care se va deplasa bula (fig, dreapta sus). Acum folosind al treilea surub pentru a aduce in centru bula (fig, dreapta jos). Pentru verificare se roteste aparatul cu180. Bula ar trebui sa ramana cerculetul reper. Daca nu trebuie refacuta calarea (vezi manualul de utilizare).

    Oglinda suspendata ce directioneaza lumina orizontala in centrul firelor reticulare chiar si atunci cand calarea nu este perfecta (fig, jos). Daca lovim usor un picior al trepiedului se va vedea cum linia de vizare balanseaza in sus si in josdar totusi revine mereu in acelasi punct. Aceasta este o metoda de a testa functionalitatea compensatorului .

    A A

    C C

    B B

    La nivela,compensatorul are grija de calarea precisa a instrumentului.Compensatorul se compune practic dintr-o

    8

  • Setarea statiei totale pe punct

    Pregatirea Masuratorii

    1. Aseaza trepiedul aprox deasupra punctului.

    2. Verifica trepiedul din

    diverse parti si corecteaza-l astfel incat platanul sau sa fie aprox. Orizontal si deasupra punctului (fig, sus stanga).

    3. Infige picioarele

    trepiedului in pamant si cu surubul pompa se fixeaza aparatul pe trepied.

    5. Aducem bula nivelei sferice in cerculatul reper ajustand lungimea picioarelor trepiedului (fig, jos).

    6. Dupa calarea precisa, slabim surubul pompa pentru a deplasa aparatul pe platanul trepiedului astfel incat spotul laser este exact pe punct.

    7. Strangem la loc surubul

    pompa. 4. Activam laserul pentru

    centrare (sau pentru instrumentele mai vechi, uita-te prin ocularul de centrare) si rasuceste suruburile de calare pentru a aduce laserul de centrare sau sistemul optic perfect deasupra (fig, sus dreapta).

    9

  • Diferenta de nivel intre doua punctePrincipiile de baza pentru determinarea diferentei de nivel intre doua puncte

    Diferenta de nivel este calculata din diferenta citirilor pe cele doua mire de pe punctele A si B.

    Pentru a elimina erorile sistematice legate de conditiile atmosferice sau erorile liniei de vizare, aparatul trebuie la fie la jumatatea distantei dintre cele doua puncte A

    R = spate V = fata

    B

    H = R -V = 2.521 - 1.345 = 1.176Citire: 2.521 Citire: 1.345

    2715

    2614

    2513

    2412

    2311

    10

  • Masurarea distantelor optic cu nivela

    Masurarea cu Nivela

    Retuculul are doua fire stadimetrice situate simetric fata de firele reticulare . Spatiul dintre ele este facut ca distanta sa fie obrinuta prin multiplicarea distantei citita pe mira intre repere cu100.

    Examplu: Citirea la firul de sus

    B = 1.829 Citirea la firul de jos

    A = 1.603 Distanta pe mira

    I = B-A = 0.226 Distance = 100x I = 22.6

    B A

    Precizia masuratorii: 10 30 cm

    D

    11

  • Linia (Drumuirea) de nivelment

    Daca punctele A si B sunt la mare departare unul fat de celalalt , dif. De nivel dintre ele este determinata printro linie de nivelment , in care

    4. Mutam instrumentul in S2 (mira ramane in punctul 1). R V R V

    R V

    distanta intre capetele unei statii intre 30 si 50 metri. Se masoara distantele de la aparat la ambele mire cu pasul; acestea trebuie sa fie aproximativ egale.

    5. Rotim cu grija mira din punctul 1 cufat catre aparat

    6. Citim in spate si

    continuam ca mai sus. A S1 1

    S2 2

    S3

    B H H

    1. Asezarea instrumen-tului in S1.

    2. Asezam mira in punctul A

    perfect pe verticala;facem citirea si notam cota (in spate R).

    3. Asezam mira in punctul

    1 (pe o broasca de nivelment ); facem citirea si notam cota (in fata V).

    Diferenta de nivel intre A si B este egala cu suma citirilor in spate si in fata .

    Station Point Spate R Fata V Cotat Remarci

    A 420.300 S1 A +2.806

    1 -1.328 421.778 = cota A+R-V S2 1 +0.919

    2 -3.376 419.321 S3 2 +3.415

    B -1.623 421.113 Sum +7.140 -6.327

    -6.327 +0.813 = cota B cota A H +0.813 = diferenta de nivel AB

    12

  • Trasarea cotelor

    Masurarea cu Nivela

    La o excavatie punctul B trebuie materializat la o cota H = 1.00 mai jos de nivelul strazii (Punctul A). 1. Asezati nivela astfel ca

    distantele de la aceasta la ambele puncte sa fie egale.

    2. Asezam mira in A si

    citim R = 1.305.

    O alta metoda folosita este de a calcula inainte citirea pe mira in B: V= R - H = 1.305 - (-1.000)

    = 2.305 Mira este apoi miscata in sus si in jos pana cand citirea pe imra corespunde cu cea calculata ; talpa mirei indica cota punctului cautat.

    BA

    3.Asezam mira in Bsi citim in fata V = 2.520.

    Diferenta h intre cota masurata si cea dorita in B este calculata: h = V R - H = 2.520 1.305 1.00 = +0.215m

    4. Marcam in punctul B cota

    h obtinuta (0.215m deasupra terenului).

    R=1.305

    AH= 1.00 m H

    B

    V=2.520

    h= +0.215 m

    13

  • Profile longitudinale si transversale

    Profilele longitudinale si transversale sunt la baza proiectarii si trasarii cailor de comunicatie(ex: drumuri) dar si pentru calculul volumelor si ajustarea proiectului la conditiile din teren. Inainte de toate axul proiectat este trasat in teren si marcat la intervale regulate. Profilul longitudinal este creat in lungul axului, cota punctelor din ax sunt apoi citite cu nivela . In punctele din ax sunt masurate profilele transversale perpendicular pe ax si in punctele de schimbare a pantei terenului. Cota punctelor de pe profilele transversale este calculata cunoscand cota instrumentului. In primul rand punem mira pe un punct cunoscut ; cota instrumentului rezulta din suma cotei punctului si citirea pe mira .

    Acum scadem citirea pe mira (in punctele de pe trofilul transversal) din cota instrumentului si rezulta cota punctului masurat . Distanta de la ax la punctele de pe profil poate fi masurata cu ruleta sau citita optic cu nivela. Cand desenam profilul longitudinal cota punctelor trebuie sa fie la o scara mai mare (ex. 10x)

    Profile longitudinale Cota de referinta: 420 m Profil transversal 175 Cota de referinta: 420 m

    25 m

    424.00

    14

  • Nivela digitala

    Masurarea cu Nivela

    Nivelele digitale produse de Leica Geosystems primele din lume care sunt echipate cu procesor de imagine digitala pentru determinarea cotei si distantei ; codurile de bare sunt citite electronic, complet automatitat . Citirea pe mira si distanta sunt afisate si pot si memorate; cotele punctelor masurate sunt calculate continuu deci nu mai apar erori la citire, inregistrare

    sau calcul . Leica Geosys-tems ofera si un pachet software pentru postprocesarea masuratorilor.

    Laserul rotativ Pe satiere unde trebuiesc trasate un numar mare de puncte cu difetite cote trebuiesc trasate sau monitorizate, de cele mai multe ori se justifica utilizarea unui laser rotativ. Acest instrument este dotat cu o raza laser care prin rotatie desctie un plan laser, care serveste ca plan de referinta pentru trasarea sau monitorizarea punctelor.

    Planul laser poate fi gasit cu un detector special montat pe mira ; acesta este deplasat pe verticala pana cand intalneste planul laser, apoi se poate face citirea pe mira . Nu este necesara prezenta unui operator la instrument.

    15

  • Extrapolarea unei linii drepte Trasarea polara a unui punct

    1. Asezam instrumentul in punctul B.

    2. Punctul tinta A, intoarcem

    luneta si marcam punctul C1.

    3. Vizam din nou punctul

    A.

    4. Intoarcem luneta si marcam punctul C2. Punctul C, se afla la mijlocul laturii C1 - C2.

    Eroarea liniei de vizare este responsabila pentru discrepanta dintre C1 si C2. Daca nu avem eroare la linia de vizare, erorile aparute sunt date de combinarea erorii de vizare cu eroarea axei orizontale si eroarea axei verticale .

    Elementele de trasat (unghi si distanta) , legate de un punct cunoscut A si o directie AB.

    1. Pune aparatul in A si vizam B.

    2. Introducem zero la

    cercul orizontal.

    3. Rotim instrumentu lpana cand la cercul orizontal apare .

    4. Miscam reflectorul pe directia vizei , masurand distanta continuu pana cand ajungem in punctul P.

    B

    A B C

    P

    A

    D

    16

  • Puncte pe aceeasi verticala

    Masurarea cu Statia Totala

    Coborarea/urcarea unei vericale dintr-un punct si inspetarea verticalitatii unei constructii poate fi facuta intr-o singura fata a lunetei, doar daca rotatia lunetei decrie un plan perfect. Pentru a se lamuri problema se procedeaza ca mai jos:

    Mijlocul segmentului B-C este exact pe verticala punctului A . Motivul necoincidentei celor doua puncte poate fi eroarea axei orizontale si/sau eroarea axei verticale .

    Aceasta procedura necesita o calare foarte precisa a instrumentului .

    A

    1. Tintim un punct la inaltime A, inclinam luneta spre sol si marcam punctul B.

    2. Repetam procedeul in fata a doua si marcam punctul C.

    C B

    17

  • Radiate (metoda polara)Pentru a desena un plan de situatie este necesara pozitia in plan si cota punctelor care definesc obiectele, acestea se obtin masurand unghiuri si distante. Pentru aceasta aparatul trebuie asezat pe un punct care are coordonate intr-un anumit sistem de coordonate. Este necesar si un al doilea punct cu coordonate cunoscute pentru orientare; pe directia acestuia se introduce zero la cercul orizontal .

    Daca punctele cunoscute au coordonate untr-un sistem bine definit setarea statiei si orientarea aparatului pot fi facute automat (vezi manualu de utilizare) utilizand coordonatele acestora

    18

  • Masurarea distantelor fara reflector

    Masurarea cu Statia Totala

    Each of the TCR total stations from Leica Geosystems includes not only a conventional infra- red distancer that measu-

    The "DISTO" hand-held laser meter from Leica Geosystems is another simple instrument that uses a visible laser beam

    Recunoasterea Automata a Tintei- ATR

    res to prisms, but also an integrated laser distancer that requires no reflector. You can switch between these two distancers. This arrangement brings many advantages where points are accessible only with difficulty or not at all, for example during the recording of frontages, in positioning pipes and for measurements across gorges or fences. The visible red laser dot is also suitable for marking targets in connection with the recording of tunnel profiles or with indoor work.

    and needs no reflector; it is particularly suitable for indoor measurements to ascertain spacings, areas and volumes.

    Statiile totale TCA sunt echipate cu un sistem ATR. Acestea permit vizarea prismei mai usor si mai rapid.Este suficient sa vizam aproximativ pe reflector , iar sistemul ATR se ocupa de vizarea precisa si de masurarea punctului . Aceasta tehnologie poate fi folosita si la trasari . Sistemul ATR poate fi folosit si sa urmareasca tinta in timp se aceasta se deplaseaza .

    Aplicatia practica a acestui sistem este ghidarea precisa a masinilor de constructii . Avantajele ATR: Masura-tori rapide combinate cu o precizie constanta independenta de operator.

    19

  • Trasarea profilelor sablon

    In timpul alinierii constructiei, este util sa se extrapoleze laturile acesteia pana dincolo de limitele excavatiei si acolo se vor bate un tarusi . Acestia pot fi legati cu fire pentru o mai buna materializare a peretilor . In exemplul de mai jos , profilele sablon trebuie ridicate paralel la peretetii propusi si la distantele a respectiv b fata de margini, ca in fig. de mai jos. 1. Se stabileste o linie de

    baza AB paralela cu latura stanga la o distanta suficienta c.

    2. Marcam punctul A la o distanta d de latura de sus , va fi prima locatie pentru statia totala.

    3. Se marchiaza punctul B

    cu un bat la capatul liniei de baza.

    4. Se pune aparatul in A, se

    vizeaza B, apoi se traseaza A1, A2 si A3 in concordanta cu planul de trasare al constructiei.

    5. Cu viza la B introducem la

    cercul orizontal zero, intoarcem statia cu 100 gon (90) si trasam linia AC cu punctele A4, A5 si A6.

    6. Punctele de pe rpfilul sablon vor fi trasate in acelasi fel, incepand cu punctele A1 pana la A6.

    Daca fundatia nu a fost sapata, se pot trasa laturile H1H2 si H1H3. Pentru constructiile mai mici e mai simplu de folosit un echer topo si o ruleta.

    20

  • Masurarea cu Statia Totala

    a

    A d A4 A5 A6

    b

    A1 H1

    c

    A2

    A3H2

    B

    21

  • Inspectarea axei de vizare

    La nivelele noi compensato-rul a fost calibrat la tempera-tura camerei, deci linia de vizare ramane orizontala chiar si la inclinari mici. Situatia se schimba atunci daca temperatura variaza cu mai mult de 10 15 grade, sau daca instrumentul este supus unor vibratii puternice . In aceste cazuri se recomanda verificarea liniei de vizare 1. Pe o zona plana, punem

    doua mire la aprox. 30 metri .

    2.Asezam aparatul la mijloc

    intre cele doua mire (este suficienta masurarea cu pasul)

    3. Facem citirile pe mire si calculam diferenta de nivel (fig alaturata). Citire pe mira A = 1.549 Citire pe mira B = 1.404 H = A B = 0.145

    4. Punem aparatul la 1m in

    fata mirei A si facem citirea. Citire pe mira A = 1.496

    5. Calculam citirea pe

    mira B : Citire pe mira A = 1.496 - H = 0.145 Citirea corecta

    B = 1.351 6. Avand deja citirea B,

    se constata o diferenta la citirea reala pe mira , mai mare de 3mm, se cere corectarea acestei erori (vezi manualul).

    22

  • Inspectare EDM la statiile totale Erorile instrumentale

    Marcam foarte precis patru baze cu laturile intre 20 m si 200 m).

    Folosind un distomat nou sau nul deja calibrat masuram aceste baze de trei ori. Valoarea medie, este corectata de influentele atmosferice (vezi manualul de utilizare) si va fi folosita ca valoarede referinta.

    Utilizand aceste baze , le masuram cu fiecare distomat de cel putin patru ori pe an. Daca nu avem erori care sa depaseasta tolerantele , distomatul este in ordine .

    23

  • Erorile instrumentale la statia totala

    In caz ideal, statia totala trebuie sa indeplineasca conditiile:

    a) Linia de vizare ZZ perpendicular pe axaorizontala KK b) Axa orizontala KK perpendiculara pe axa verticala VV c) Axa VV strict verticala d) Zero la cercul vertical strict catre zenit

    Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, termenii urmatori sunt folositi pentru a descrie erorile specifice: a) Eroarea liniei de vizare sau eroarea de colimatia c (deviation from the right angle bet- ween the line of sight and the tilting axis)

    (unghiul intre directia firului cu plumb si axa verticala). Efectul acestor trei erori la masurarea unghiurilor orizontale creste odata cu cresterea diferentei de nivel intre statie si punct vizat . Masurand in ambele fete ale aparatului se elimina erorile de colimatie si axei orizontale Eroarea de colimatie (si pentru statiile de precizie mare, si eroarea axei orizontale, care de obicei este foarte mica) poate fi de asemenea determinata si memorata . Aceste erori sunt luate ulterior in considerare de fiecare data cand un unghi este masurat si se poate spune ca un unghi este masurat fara erori chiar si la masurarea intr-o singura pozitie . Determinarea si memorarea acestor erori este prezentata detaliat in manualul de utilizare .

    Inclinarea axei verticale nu este socotita eroare instrumentala; ea pare deoarece instrumentul nu a fost bine calat, si nu poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Influenta sa asupra unghiurilor este corectata automat de compensatorul electronic dubluaxial . d) Eroarea de index i , unghiul dintre directia zero la cercul vertical si directia zenitala

    Nota:Erorile instrumentale se schimba odata cu temperatura, datorita vibratiilor si datorita transpotului indelungat. Daca vrei sa masori intr-o singura fata trebuie sa determini si sa salvezi erorile in prealabil.

    V

    K Z

    b) Eroarea axei orizontale a (neperpendicularitate intre aza orizontala si cea verticala) c) Inclinarea axei verticale 24

    Poate fi eliminata prin masuratori in ambele fete. Z

    V

    K

  • Erorile instrumentale

    i c a

    Inclinarea axei verticale Eroarea de index (i)(V index)

    Eroarea liniei de vizare (c)(Hz colimatia)

    Aroarea axei orizontale (a)

    25

  • Aliniere dintr-un punct de mijloc

    Daca avem de aliniat puncte iar capetele aliniamentului nu au vizibilitate intre ele , procedamastfel:

    1. Selectam doua puncte 1 si 2 (aprox in aliniament) din care sa vedem ambele capete ale aliniamentului. Punctele vor fi marcate .

    4. Din punctul 3 aliniem pct 4 pe linia 3-A si se continua in acelasi fel pana cand nu mai sunt deviatii in plus la punctele intermediare .

    2. Din punctul 1 aliniem punctul 2 pe latura 1 A A

    3. Din punctul 2 aliniem pct 3 pe linia 2 E 1 E

    2

    43

    26

  • Masuratori de pante

    Probleme simple de topografie

    Daca pantele trebuie determinate in % sau trebuiesc trasate pentru santurile conductelor sau fundatiilor, avem doua metode: 1. Cu nivela

    Masuram diferenta de nivel si distanta . Panta este calculata cu formula: 100 H / D = panta %

    2. Cu teodolitul sau

    statia totala Asezam aparatul intr-un punct in lungul liniei de trasat si o mira undeva in lungul liniei de trasat .

    Cu luneta vizam mira la aceeasi inaltime cu cea a aparatului. Cercul vertical afisaza unghiuri zenitale dar poate fi trecut in %, deci putem citi direct pantele . Distanta nu este relevanta . Se inlocuieste mira cu un baston cu prisma . Ridicam reflectorul la inaltimea aparatului si vizam centrul prismei.

    H

    i

    D

    V%

    i

    27

  • Calcularea Ariei

    Programe

    1. Asezarea statiei intr-un punct cu vizibilitate max aspura intregii zone. Nu este necesara orientarea aparatului.

    2. Masuram punctele de pe conturul ariei dorite in ordinea lor pe contur in sens orar . Punctele trebuiesc masurate si cu distanta. A

    B

    C 3. Dupa acesta aria este

    calculata automata prin apasarea unui singur buton . D

    29

  • Trasarea

    1. Asezarea instrumentului intr-un punct cunoscut si orientarea acestuia conform cap. Setarea statiei totale din manualul de utilizare.

    2. Introducem coordona-tele punctului ce trebuie trasat. Programul automat calculeaza directia si distanta (sunt necesari doi parametri pentru trasare) 3. Rasucim aparatul

    pana cand indica zero la cercul orizontal.

    Ca o alternativa , coordonatel punctelor care trebuiesc trasate pot fi bagate de la birou in memoria aparatului, in acest fel in teren este necesar sa introducem doar numele punctului .

    N

    4. Punem reflectorul in acest punct P.

    5. Masuram distanta;

    diferenta de distanta D pana la punctul P va fi afisata automat

    P'

    D P

    30

  • Puncte inaccesibile

    Programe

    1. Asezam reflectorul vertical la baza punctului dorit. Statia totala poate fi situata oriunde.

    2. Masuram distanta pana la reflector.

    3. Vizam punctul inaccesibil. H

    4. Diferenta de nivel H intre punctul de la sol si cel de sus este afisata printr-o singura comanda si este afisata

    31

  • Distanta intre puncte

    Programul determina distanta si diferenta de nivel intre doua puncte.

    1. Asezam statia in orice punct.

    2. Masuram oricare doua puncte A si B.

    3. Distanta D si diferenta de

    nivel H sunt afisate imediat .

    AH

    D

    32

  • Retrointersectia (intersectia inapoi)Programe

    Acest program calculeaza pozitia in plan si inaltimea unei statii concomitent cu orientarea aparatului, din masuratori pe cel putin doua puncte, de coordonate cunoscute .

    Procedeul si potiunile de masurare sunt descrise in maualul de utilizare. Nota: Cand facem lucrari topo care implica si cote trebuie tinut cont si de masuratrea inaltimii aparatului si a reflectorului .

    HN (x)

    Hz=0

    Intersectia inapoi are avantajul , la lucrarile mari de ridicare topo sau trasare, ca poti alege punctul cel mai favorabil pentru a fi stationat . NU mai este obligatorie stationarea unui punct cunoscut , situat nesatisfacator .

    E (y)

    33

  • Programe disponibile

    Inregistrare puncte Orientare si transfer cota Retreointersectie Distanta intre puncte Trasare Cote inaccesibile Intersectie inapoi Linie de referinta Puncte ascunse Calculul Ariei Metoda seriilor Drumuire

    Retrointersectie locala COGO (calcule topo) Scanare automata a suprafetelor Modelul digital al terenului Offset

    34

  • Surveying with GPSTopografie cu GPS

    Masuratorile cu GPS-ul utilizeaza semnalul emis de sateliti avand traictorii si coordonate astfel ca orice punct de pe suprafata pantului poate fi determinat indiferent de conditiile meteo. Precizia de determinare depinde de tipul recepto-rului si de metoda de ma-surare sau post-procesare Comparativ cu statia totala, punctele nu trebuie sa aiba vizibilitate intre ele. Astazi semnalul este prea putin obstructionat (pomi , cladiri ..) si de aceea poate fi facuta o masuratoare buna . Echipamentul GPS se poate utiliza in multe tipuri de lucrari topo.

    Ehipamentele GPS de la Leica Geosystems pot fi folosite pe trepier pe baston pe vapoare, autovehicule pe constructii in aplicatii statice sau kinematice.

    35

  • Leica Geosystems AG CH-9435 Heerbrugg

    (Switzerland) Phone +41 71 727 31 31

    Fax +41 71 727 46 73 www.leica-geosystems.com