MĂŞTILE COSMETICE

Măştile cosmetice sunt amestecuri de substanţe de diferite origini care se combină în diferite proporţii ,obţinându-se efecte multiple în funcţie de substanţele componente.

Măştile au origini îndepărtate în istorie ,mărturie stau descoperirile din diferite epoci .Diferite recipiente şi ustensile s-au descoperit şi în mormintele faraonilor.Măştile aveau la început un scop medical şi apoi scopul lor s-a diversificat,având şi scop de înfrumuseţare.

Compoziţia măştilor a fost iniţial naturală dar pe măsură ce industria chimică s-a dezvoltat măştile au început să fie preparate industrial din substanţe sintetizate în laborator.Din păcate astfel s-au pierdut o parte din calităţile naturale ale substanţelor.

Odată cu aproprierea de anii contemporani ,se încearcă o întoarcere la compoziţiile naturale ale măştilor.

Prepararea şi aplicarea măştilor cosmetice.Pentru ca o mască să aibă efectul dorit ea trebuie să îndeplinească anumite

condiţii :- să conţină substanţe potrivite tenului şi efectului dorit- să aibă consistenţa unei paste ,fără cocoloaşe sau particule care ar

putea să zgârie faţa- să nu aibă miros urât şi să nu conţină substanţe alergene- ustensilele folosite trebuie bine dezinfectate pentru a nu transmite

infecţii- înainte de aplicarea măştii zona ochilor se protejează cu cremă grasă- în timpul acţiunii măştii ,dacă nu se face vopsit de gene ,comprese care

să asigure relaxarea clientei- ştergerea măştii se face fără a freca pielea,dacă s-a aplicat o mască

astringentă ,aceasta se înmoaie cu o compresă umezită şi apoi se şterge

- în cazul în care se aplică măşti preparate industrial ,acestea se lasă să acţioneze atât cât prevede prospectul pentru a nu provoca reacţii alergice

Aplicarea măştilor în funcţie de efectele şi modul lor de preparare

1. Măştile astringente ,absorbante sunt specifice tenurilor grase cu pori dilataţi,rolul lor fiind de-a absorbi surplusul de sebum şi de a închide porii.Sunt preparate de obicei pe bază apoasă şi au în compoziţie carbonaţi,caolin,argilă.2.Măşti emoliente specifice tenurilor normale,uscate şi deshidratate au în compoziţie făinuri şi uleiuri vegetale,lapte praf,pulpa unor fructe:caise,piersică ,banana cu efect emolient.3.Măşti nutritive ,hrănitoare specifice tenurilor uscate,deshidratate ,senile şi au rol de revitalizare a ţesuturilor .Au în compoziţie substanţe grase :smântâna,gălbenuşul de ou ,produse apicole etc.4. Măşti tonice pentru tenurile senile sau tenuri care din anumite suferă de o diminuare temporară a tonusului muscular.Au în compoziţie mentol, camfor,sucuri de fructe tonice (struguri albi,portocale,fragi ) ,miere etc.5.Măşti specifice activării circulaţiei sanguine .Aceste măşti se aplică calde sub forma măştilor calde,mască de parafină,împachetări faciale calde .

Măştile calde se prepară din mere fierte în lapte şi aplicate sub formă de pastă caldă pe faţă ,cartof fiert în lapte aplicat cald pe faţă.Există de asemenea o serie de măşti gata preparate care în contact cu pielea au o serie de reacţii chimice ce determină încălzirea lor.

Împachetările faciale calde sunt realizate astfel :se confecţionează din tifon sau diftin subţire o mască ce acoperă faţa dar lasă descoperite orificiile ochilor ,nasului şi a gurii.Această compresă se îmbibă în uleiuri vegetale calde sau vitamina A călduţă ,după care se aplică pe faţă .Peste compresa caldă se aplică o folie care să menţină căldura un timp mai îndelungat.

Masca de parafină are următoarea compoziţie : 70 g parafină solidă,,10 g ceară de albine,10 g glicerină,20 g ulei de parafină.Masca de parafină are avantajul că aplicată pe faţă la o temperatură mai ridicată,peste 50 grade C nu produce arsuri.Ea este aplicată peste un strat de cremă grasă pentru ca efectul de hrănire şi înmuiere a stratului cornos să fie mult amplificat.Condiţia ca aceste efecte să se producă este ca stratul de mască să fie compact,să nu aibă nici o fisură pentru ca aerul să nu pătrundă.Masca se aplică cu o pensulă mai lată şi moale.În timpul acţiunii măştii clienta trebuie să nu aibă grimase ale feţei pentru ca masca să nu se fisureze.După 20 min masca se îndepărtează ,desprinzându-se în bucăţi de pe faţă cu ajutorul unei spatule.Sub mască pielea trebuie să fie umedă şi catifelată şi uşor congestionată,astfel vom constata că efectul dorit s-a realizat.

Deoarece toate aceste măşti prin efectul termic pe care îl realizează ,acţionează asupra tonusului muscular,slăbindu-l,nu se aplică decât rar,de 3-4 ori pe an.6.Măşti hidratante care se aplică tenurilor deshidratate.Se prepară pe bază apoasă din infuzii,sucuri de fructe şi legume la care se adaugă alte substanţe :alge marine ,caolin,argilă depinde de tipul de ten pe care se instalează deshidratarea.7.Măştile descuamante sunt specifice tenurilor cu tulburări pigmentare ,asfixice sau acneice la care este necesară refacerea tegumentului.Au în compoziţie substanţe keratolitice:acid salicilic,rezorcină .8.Măşti medicamentoase aplicate tenurilor acneice şi au în compoziţie:sulf,ihtiol,acid salicilic,infuzii din plante cu acţiune antibactericibă sau în unele cazuri extreme se introduc cantităţi mici de antibiotice unguent sau pulbere.9.Măşti biologic active se aplică tenurilor senile cu tonus muscular diminuat.Au în compoziţie substanţe regeneratoare : produse apicole,vitamine,extracte placentare,fitohormoni,enzime ,colagen etc.

Substanţe componente ale măştilor Substanţele introduse în măşti pot avea mai multe origini:

1. origine animală2. origine minerală 3. origine vegetală

1. Substanţe de origine animală Oul se poate folosi la ambele tipuri de ten dar diferenţiat:la tenul gras ,albuşul,iar la tenul uscat ,gălbenuşul.Albuşul bătut spumă amestecat cu mălai se poate folosi ca mască de gomaj la tenul gras.Amestecat cu câteva picături de lămâie devine o mască astringentă pentru tenul gras cu porii dilataţi.Gălbenuşul are un efect hrănitor amestecat cu uleiuri vegetale,miere,smântână,polen şi alte substanţe hrănitoare sau emoliente.

Laptele are un efect hrănito şi este specific tenurilor uscate.Dă un efect de luminozitate pentru tenurile normale sau cele care prezintă imperfecţiuni de ordin pigmentar.Laptele împreună cu măr formează o pastă care se aplică sub formă de mască caldă,se amestecă cu cartof sau caolin etc.Brânza de vaci are un amestec uşor emolient şi hrănitor şi se foloseşte la tenurile uscate şi deshidratate.Iaurtul se combină cu caolinul,puţin zahăr şi se obţine un efect astringent pentru tenurile grase.Caimacul este un produs gras şi se amestecă cu suc sau pulpă de morcov,miere,polen în măşti pentru tenurile uscate ,senile.Laptele praf este o pulbere gălbuie care se amestecă cu uleiuri vegetale,miere,infuzie,sucuri de fructe şi legume cu un bun efect hrănitor şi emolient. Mierea are o compoziţie complexă:apă ,substanţe zaharoase şi nezaharoase ,fermenţi,vitamine de aceea este una din cele mai importante substanţe care se introduce în măşti.Pentru tenul uscat se poate combina cu caolin,gălbenuş,smântână,lapte praf.Pentru tenul gras se poate combina cu lămâie,drojdie şi albuş de ou.Acţiunea este tonică,cicatrizantă,hemostatică,dezinfectantă,bacteriostatică şi regeneratoare.Lăptişorul de matcă este o substanţă depusă de albine cu consistenţă moale,cremoasă,alb-gălbuie.Compoziţia este formată din apă,proteine,lipide ,glucide ,vitaminele b,c ,microelemente,fermenţi hormoni ,antibiotice.Lăptişorul de matcă este un bun regenerator şi tonifiant şi echilibrează funcţiile pielii.Sunt indicate special tenurilor devitalizate,senile,tenuri ridate timpuriu.Polenul conţine lipide,substanţe minerale,vitamine,pigmenţi,fermenţi,hormoni,esenţe aromate.Este folosit pentru prepararea măştilor revitalizante,antirid şi nutritive.Utilizarea se face cu atenţie deoarece poate provoca alergii.2. Substanţe de origine minerală Caolinul este o pulbere albă ,gălbuie,cenuşie sau uşor maronie în funcţie de locul de unde este extrasă şi de puritate.Este o substanţă neutră şi de aceea este indicată tuturor tipurilor de ten.Amestecat cu infuzie formează o mască neutră care poate fi aplicată şi tenurilor uscate la care într-o anumită etapă au fost mai multe comedoane sau se poate aplica numai pe axul facial.De asemenea caolinul poate constitui o bază pentru alte tipuri de măşti destinate oricărui tip de ten.Talcul este o pulbere fină ,albă ,foarte aderentă,fără gust şi miros.poate constitui bază pentru diferite tipuri de măşti.Alaunul se prezintă sub forma unor cristale incolore ,fără miros cu gust astringent.Acţiunea este astringentă şi uşor dezinfectantă.Acidul acetic este un lichid limpede ,incolor,cu miros înţepător ce se foloseşte diluat pentru vaporizări după dezincrustare ca metodă de reacidifiere.Este un bun tonic.Acidul boric se prezintă sub forma unor lamele cristaline lucioase cu aspect sidefiu ,cu gust acrişor.Acţiunea lui este antiseptică,dezinfectantă ,antiinflamatoare.Acidul citric are un gust acrişor ,fără miros,acţiunea este astringentă,antiseptică ,antipruriginoasă şi de albit.Se foloseşte sub formă de pulverizări după dezincrustare sau în unele măşti pentru tenurile grase.

Acidul salicilic se prezintă sub forma unor cristale incolore ,fără miros ,cu gust acru.Prezintă o acţiune antiseptică,în concentraţie mică ajută la refacerea pielii ,în schimb în concentraţii mari provoacă descuamaţii masive ale pielii.Camforul are o formă cristalină cu miros puternic,gust iute,puţin amar.Împreună cu mentolul se foloseşte în măşti la tenurile grase asfixice şi acneice,datorită proprietăţii lor calmante,răcoritoare,revitalizante şi tonice.Carbonatul de calciu este o pulbere albă ,fără miros ,fără gust,acţiunea este astringentă ,absorbantă şi se utilizează în măşti la tenurile grase.Carbonatul de magneziu este o pulbere albă fără gust şi miros,acţiunea este absorbantă şi astringentă.Împreună cu caolinul şi carbonatul de calciu formează o mască pentru tenul gras.Parafina se foloseşte topită în măşti calde ce se aplică în special tenurilor uscate şi deshidratate.Sulful este o pulbere gălbuie ,foarte fină,are o acţiune antiseptică la tenurile acneice.Oxidul de zinc este o pulbere albă ,opacă ,foarte aderentă şi foarte astringentă.În cantitate mare usucă şi aspreşte pielea.Se utilizează în cantitate mică pentru că se îndepărtează greu de pe piele.3. Substanţe de origine vegetală .Pentru prepararea măştilor din plante se

folosesc anumite părţi din care se extrag substanţele al căror efect se urmăreşte.

Substanţele active din plante se pot extrage prin mai multe metode:1. Infuzarea este operaţia de extracţie în care produsul vegetal este

menţinut în contact cu apa fierbinte un anumit timp după care se lasă să se răcească şi se strecoară soluţia obţinută.Aceasta se numeşte infuzie.La infuzie se folosesc :teiul,muşeţelul ,sunătoarea,coada şoricelului etc.

2. Decocţia este operaţia de extracţie în care produsul vegetal se pune în apa rece,care se pune la fiert un anumit timp,se lasă să se răcească şi se strecoară.Soluţia obţinută se numeşte decocţie.Prin această metode se extrag substanţele active mai ales din tulpini şi rădăcini la care este nevoie de un timp mai îndelungat pentru ca substanţele active să difuzeze în apă.

3. Maceraţia este operaţia de extracţie în care produsul vegetal se menţine cu lichidul extractiv la temperatura obişnuită un anumit timp,agitând din când în când soluţia ,după care soluţia extractivă se strecoară.Acest produs se numeşte macerat.Maceraţia poate fi :

- apoasă dacă agentul extractiv este apa- alcoolică dacă agentul extractiv este alcoolul,în acest caz produsul final

este o tinctură.

Plante folosite în măşti Muşeţelul are un efect calmant,antiseptic şi decongestiv.Se foloseşte sub formă de infuzie la tenurile iritate şi congestionate sub mai multe forme :la băi de aburi,comprese,pentru ştergerea feţei după demachiere sau pulverizări. Nalba are o acţiune emolientă,antiinflamatoare ,tonică datorită prezenţei vitaminelor A,B,C şi F.La tenul uscat ,deshidratat şi ridat se aplică comprese.Pentru

a-i mări efectul antiinflmator se poate folosi în combinaţie cu muşeţel ,sunătoare şi salvie. Sunătoarea de la care se folosesc florile conţin glicozide ,flavonoide ,hipericin şi tanin,are o acţiune antiinflamatoare,cicatrizantă şi calmantă . Pentru tenul gras se foloseşte oţetul de sunătoare preparat prin maceraţie alcoolică. Menta ale cărei frunze conţin ulei volatil cu componente pe bază de mentol şi substanţe antibiotice, are o acţiune tonică şi se foloseşte la tenurile ofilite,ridate,senile. Teiul de la care sunt folosite florile are o acţiune calmantă,liniştitoare şi este recomandată sub formă de infuzie la toate tipurile de ten. Lăptuca ale cărei frunze opărite se folosesc sub formă de cataplasme pentru tenurile congestionate.Se recomandă pentru albirea şi luminozitatea tenului.Conţin vitaminele B,C,E şi caroten. Coada şoricelului de la care se folosesc florile şi frunzele conţin un ulei volatil bogat în azulenă cu acţiune antiseptică şi antiinflamatoare.Se poate folosi sub formă de comprese la toate tipurile de ten. Salvia are o acţiune antiseptică şi astringentă datorită compoziţiei sale chimiceSub formă de comprese se poate folosi la tenul uscat ,iar la tenurile grase se recomandă oţetul de salvie ce se prepară în amestec cu sunătoare şi rozmarin ,sub formă de maceraţie alcoolică. Rozmarinul conţine ulei volatil,tanin şi vitamina C.Datorită acţiunii sale cicatrizante este folosit la tenurile cuperozice şi acneice sub formă de infuzie. Albăstrelele sub formă de infuzie se pot folosi pentru cearcăne,ochi congestionaţi sau comprese la tenurile ridate datorită proprietăţilor tonice.Legume şi fructe folosite în măşti Lămâia este bogată în vitamina C care se păstrează în formă activă datorită acidului citric.Este folosită pentru tratarea tenului gras.Se mai poate folosi pentru decolorarea petelor de pe faţă ,pentru a da luminozitate şi la tenurile uscate alături de substanţe potrivite Exemplu:1/2 linguriţă de suc de lămâie,1 gălbenuş şi o linguriţă de ulei vegetal. Portocalele este folosită în cosmetică datorită efectului său tonic asupra tenului prevenind formarea ridurilor.Este folosită la ionizare ,măşti la toate tipurile de ten ,inclusiv la tenurile uscate datorită acidităţii medii pe care o are. Merele au un conţinut bogat în vitamine,enzime,proteine,săruri minerale şi tanin din cuza căruia mărul expus la aer se oxidează şi capătă o culoare brună.Sucul de măr ajută la tonifierea ţesuturilor.Din măr fiert în lapte se prepară o pastă care se aplică caldă la tenurile uscate pentru luminozitate.Contra cearcănelor se aplică catplasme din pulpa de măr copt la coptor. Piersicile sunt folosite ca remediu pentru tratarea tenurilor seboreice,se poate folosi şi la tenurile uscate la ionizări. Strugurii se pot folosi în măşti la tenurile grase cu pori dilataţi.Pulpa strugurilor se poate folosi şi la ionizare.Pentru că strudurii se oxidează repede este bine să se adauge puţină vitamina C.Nu se folosesc struguri roşii pentru că conţin tanin şi pot provoca alergii. Bananele au un efect tonic asupra tenului,se pot folosi la ionizare sau în măşti tonice ,emoliente. Caisele sunt tonifiante atât pentru tenul uscat cât şi pentru tenul gras,se pot folosi la ionizare sau măşti. Gutuile au un puternic efect astringent fiind recomandate pentru tenurile grase cu secreţie sebacee abundentă.

Căpşunile şi fragii sunt tonifiante ale tenului.Pentru tenurile uscate se recomandă sucul de căpşuni amestecat cu caimac de lapte sau smântână.Pentru tenurile grase se poate amesteca sucul cu o linguriţă de caolin şi câteva picături de lămâie.Atenţie mărită se acordă acestor fructe pentru că multe persoane sunt alergice. Cartoful este recomandat tenurilor uscate şi ofilite la care le redă moliciunea şi catifelarea .Se poate prepara o mască caldă din cartof fiert,piure şi lapte călduţ. Roşia este recomandă tenurilor grase pentru ionizare sau în măşti.Se pot aplica felii de roşii pe faţă cu efect astringent. Morcovul este folosit pentru a reda prospeţimea tenului ,pentru a atenua petele,are un bun efect vitaminizant şi de catifelare.Sucul sau pulpa se pot folosi la ionizare sau în măşti. Castravetele are un efect hidratant şi uşor astringent.Pot fi folosiţi sub formă de suc în creme ,loţiuni ,măşti,emulsii.La tenul uscat,deshidratat are un efect uşor descuamant şi hidratant folosit la ionizare sau aplicat ,rondele pe faţă.La tenurile grase se poate folosi la ionizare,măşti sau sub formă de lapte de castraveţi pentru ştergerea feţei. Laptele de castraveţi se prepară astfel: se macerează timp de 24 h ,în 200 ml lapte câteva rondele de castraveţi.Apoi se filtrează şi foloseşte dimineaţa sau seara ,lăsându-l să se usuce pe faţă.După aceea se clăteşte şi se aplică crema. Loţiunea de castraveţi: 50 ml suc de castraveţi ,10 ml alcool,0,25 g acid citric,10 g miere.Are un efect uşor astringent şi tonic folosit în special la tenurile grase.