mase ceramice

8/7/2019 MASE CERAMICE

http://slidepdf.com/reader/full/mase-ceramice 1/5

MASE CERAMICE

GENERALITAI

Introducerea ceramicii în stomatologie se datoreaza în primul rînd calitatilor esteticedeosebite precum si faptului ca este un material inert foarte bine tolerat de tesuturi.

Marile avantaje ale acestui material sunt: cromatica ideala (apropiata de cea a dintilor naturali, stabilitate coloristica, transluciditate), biocompatibilitatea, conductivitatea termicaredusa, inertia chimica, rezistenta mecanica la rupere si încovoiere, densitatea de suprafata siluciul.

Dezavantajele ceramicii sunt: rezistenta scazuta la tractiune, pretul de cost ridicat, faptulca prelucrarea si ajustarea dupa finalizarea suprafetelor este imposibila iar prezenta unor fisuriinterne si externe duc la fractura.

INDICAII

La ora actuala, în domeniul protezelor unidentare, masele ceramica pot fi utilizate în

urmatoarele cazuri:

1. incrustatii

2. coroane jacket

3. coroane mixte

4. dispozitive corono-radiculare

5. fatete de ceramica prefabricate

CLASIFICARE

În functie de tehnologia confectionarii unor piese protetice avem:

1. arderea pe folie de platina

2. tehnica metalo-ceramica

3. fabricarea industriala de fatete sau dinti artificiali

4. sisteme speciale integral ceramice

COMPOZIIA CHIMIC

Din punct de vedere chimic, ceramica dentara este un silicat complex. Materiile primecare intra în compozitia sa, sunt: feldspatul, cuartul si caolinul. Pe lînga acestea mai sunt

prezenti: oxizi metalici, fondanti, pigmenti, lianti, compusi alcalino-pamantosi.

Feldspatul este un produs de origine minerala, care dupa ardere devine sticlos si îsi pastreaza forma.



Cuartul determina transluciditatea materialului si ramîne nemodificat la temperaturanormala de ardere a portelanului, ceea ce contribuie la stabilitatea masei în timpul încalzirii.

Caolinul este un material argilos care da portelanului opacitatea si împreuna cu apaformeaza o suspensie care se poate modela. La sistemele ceramice moderne continutul de caolineste exterem de redus putînd chiar sa lipseasca.

Alumina (trioxidul de aluminiu) este o substanta dura si rezistenta. Ceramica ce continemai mult de 75% alumina face parte din categoria ceramicilor aluminoase.

Fondantii sunt compusi alcalini si alcalino-pamîntosi cu rol în scaderea temperaturii deardere.

Pigmentii coloranti anorganici reprezentati de oxizi metalici.

Liantii organici sunt: amidonul, glucoza sau zaharoza, dextrina, care au rol în marireacapacitatii de omogenizare a mase ceramice.

Masele ceramice au o compozitie usor diferita de la o varietate la alta în functie de

tehnologia de lucru.

În general apar sub forma de pulberi care se amesteca cu lichidul dar unele maseceramice moderne pot sa se prezinte sub forma de lingouri.

PROPRIETI

Duritatea este mai mare decît cea a smaltului si decît a aliajelor cobalt-crom sau nichel-crom.

Conductivitatea termica este scazuta.

Contractia termica se datoreaza eliminarii apei si poate sa ajunga pîna la 30-40%.

Transluciditatea maselor ceramice arse în vid este apropiata de cea a smaltului, nuantele prezinta o stabilitate absoluta.

Fragilitatea se datoreaza faptului ca rezistenta la compresie este superioara rezistentei latractiune.

Masele ceramice sunt materiale inerte nefiind atacate de acizii obisnuiti si nici de altiagenti chimici cu exceptia acidului fluorhidric.

Masele ceramice nu sunt atacate de saliva, sunt foarte bine tolerate de parodontiul deînvelis precum si de tesuturile dentare. Ceramica dentara nu retine placa bacteriana gratieexcelentei configirati de suprafata. Este un izolator termic pentru dentina si pulpa, împiedicîndtransmiterea variatiilor termice din cavitatea bucala.

Duritatea mare a maselor ceramice asociata cu fragilitatea, cer o mare precizie înstabilirea raporturilor ocluzale; în caz contrar duc la instalarea dezechilibrului ocluzal, a

bruxismului, durerilo si cracmentelor ATM, disfunctiilor musculare sau la fracturareamaterialului. Din punctul de vedere al uzurii antagonistilor naturali, acesta este mai crescut decîtîn cazul altor materiale stomatologice.



ASPECTE TEHNOLOGICE

CONFECIONARE COROANELOR JACKET CLASICE

Etapele clinico-tehnice sunt urmatoarele:

1. examenul pacientului

diagnosticul

stabilirea indicatiei de tratament

alegerea culorii

2. prepararea dentara

3. amprenta

stabilirea relatiilor intermaxilare

realizarea unei restaurari provizoriii. realizarea

modelului de lucru

ii. montarea însimulatoare ApDM

iii. adaptareafoliei de platina

iv. modelarea si

arderea succesiva astraturilor de portelan

4. proba în cavitatea bucala

v. glazurarea restaurarii

5. cimentarea în cavitatea bucala

Prepararea dentara trebuie facuta astfel încît sa lase loc unui strat de portelan uniform cugrosimea de1mm. Exceptie fac marginea incizala sau fata ocluzala unde avem nevoie deo grosime de 1,5 mm din motive estetice si de rezistenta. Înlaturarea stratului uniform

impune realizarea prepararii cervicale sub forma unui prag circular cu latimea de 1mm, lanivelul gingiei sau subgingival.

Amprenta se va realiza cu materiale cu precizie mare, în trei timpi.

Montarea în simulatoare ApDm este obligatorie.

Modelul cu bonturi mobilizabile trebuie turnat din gipsuri dure sau extradure sau obtinut prin galvanoplastie.



Adaptarea foliei de platina trebuie sa fie cît mai precisa. Folia de platina cu grosimea de0,0025 mm se decupeaza cu foarfeca si se aplica pe bont cu o spatula din lemn de portocal. Se

preseaza pe bont excesul si se acorda o atentie deosebita unghilui intern al pregului. Adaptareafinala se face cu instrumente de brunisare. Matricea se arde în vacuum, 2-3 minute, la otemperatura ceva mai mare decît cea de ardere a portelanului (~1200rC), astfel se eliminagrasimile si gazele de la suprafata foliei.

Modelarea si arderea succesiva a straturilor de portelan cuprinde mai multe etape:

- masa de pulbere pentru miezul aluminos este amestecata cu lichidul

- pasta obtinuta se depune cu ajutorul pensulei pe suprafata matricei din folie de platina care a fost umezita

- se condenseaza pasta prin trecerea peste o suprafata zmtata si tamponarea cu hîrtieabsorbanta

- se usuca la gura cuptorului si se arde în vid la 900ºC, timp de 5 minute

- miezul aluminos confera rezistenta coroanelor jacket datorita continutului mare deoxid de aluminiu, deoarece acesta este relativ opac, se aplica în strat subtire pesuprafata vestibulara (0,3 mm), în timp ce, pe suprafata orala, grosimea stratului va fimaxima (se lasa doar 0,3mm pentru dentina si smalt)

- se prepara si se depune pe miezul aluminos masa de dentina astfel încît sa fiesupradimensionata cu 25-30%

- se condenseaza pasta, se creaza spatiul pentru smalt

- se aplica portelanul pentru smalt, se condenseaza usor si se absoarbe excesul de apa

- se usuca la gura cuptorului si se arde 4 minute la 900ºC în vid

- se lasa sa se raceasca lent

- se modeleaza coroana cu freze si pietre

- se îndeparteaza folia de platina

În cadrul probei în cavitatea bucala se verifica: adaptarea interna, adaptatra marginala,se ajusteaza

punctele de contact proximale si adaptatea ocluzala. Se fac retusurile de forma, se noteazadeficientele de culoare.

În laborator se depun masele de corectura, se ard 3-4 minute la 950ºC în vid.

De obicei coroanele jacket sunt realizate din mase ceramice autoglazurante si nu necesitao faza separata de ardere a glazurii; totusi evista si variante la care se depune masa de glazura,se usuca apoi se arde 2 minute la 700ºC, la presiune atmosferica normala.



Cimentarea în cavitatea bucala se face de obicei cu cimenturi adezive a caror nuanta estealeasa astfel încît sa nu modifice culoarea restaurarii.

Alte variante tehnologice de obtinere a restaurarilor integral ceramice sunt: ardereamaselor ceramice pe model refractar, turnarea, frezarea computerizata, infiltrarea sisinterizarea, injectarea la temperatura joasa sau ridicata, realizarea piesei protetice prinsonoeroziune.

mase ceramice

Documents