masa monetara in romania

7/21/2019 Masa monetara in Romania

1/24


2/24

Cuprinsul prezentrii:

Problema 1:Cuvinte cheie

Problema 2:Obiectivele studiului

Problema 3:Partea teoretica

Problema 4: Partea practica


3/24

Problema 1:Cuvinte cheie

Masa monetara

Indicatori monetari

Agregate monetare

Contrapartidele

masei monetare

Produs intern brut


4/24

Problema 2:Obiectivele studiului

biectivele propuse:

Insusirea de notiuni-cheie: masa monetara,indicatori monetari, agregate monetare,

contrapartidele masei monetare, produs intern

brut;

Intelegerea exacta a conceptului de masa

monetara;

Cunoasterea rolului masei monetare, a

indicatorilor si agregatelor monetare in economie

si importanta acestora;

Perceperea modului de calcul al masei monetare;

Perceperea legaturii dintre masa monetara si

PIB.


5/24

INTRODUCERE

ACTUALITATEA TEMEI

Prezenta lucrare este realizat n vederea prezentzii ct mai detaliat a

masei monetare si modul de desfurare a acesteia pe teritoriul romanesc .

Acest proiect conine date referitoare la masa monetara, la indicatori

agregate si contrapartidele masei monetare.

Proiectului i sunt anexate cteva documente, avnd rolul de a completa

datele studiului. In ceea ce priveste masa monetara exist preocupri

privind disfuncionalitile care pot s apar n interiorul ei i, de aceea, se

studiaz indicatorii, agregatele i manifestri a acestora, consecinele lor.

Economitii analizeaz masa monetara dup criterii specifice,

atribuindu-i numeroase caracteristici.

Asadar masa monetara joac un rol decisiv, dar n egal msur detine o

pozitie privilegiat

i n analizele decidentilor de politici economice.


6/24

Problema 3:Partea teoretica

3.1. Notiuni introductive - Conceptul de masa monetaraMasa monetara este o marime eterogena, reprezentand totalitatea

mijloacelor banesti existente in economie la un moment dat, adica

toate activele financiare care pot fi folosite pentru achizitia de

bunuri si servicii si pentru plata datoriilor.

Statistic, masa monetara se poate determina pe baza bilantului

centralizat al intregului sistem bancar, din care se scad transferurile

intre banci.

Masurarea masei monetare se poate realiza prin urmatoarele doua

modalitati:

1) prin insumarea cantitatilor de moneda: Mm = 1A + 2A + 3A + 4A

2) prin insumarea datoriilor : Mm = 1P + 2P + 3P + 4P


7/24

3.2. Structurarea masei monetare

Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se

recurge la structurarea acesteia.

Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza

dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala.

A. Sfera pe care o serveste masa monetara;

B. Natura social economica a detinatorilor de moneda;

C. Rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare;

D. Gradul de lichiditate al diferitelor componente.

Majoritatea monetaristilor au apreciat ca in structura acesteia pot fi

incluse urmatoarele active, potrivit gradului de lichiditate al acestora:

- moneda efectiva sau numerarul;

- moneda de cont, respectiv disponibilitatile in conturi curente curente;

- depunerile la termen si in vederea economisirii;

- alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.


8/24

3.3. Agregatele monetare

Agregatele monetare (monetary aggregates) reprezinta integrarea succesiva a

tuturor activelor monetare si financiare, in scopul obtinerii totalului masei

monetare. Reprezinta un instrument modern de analiza a structurii masei monetare

si a circulatiei banesti.

La modul general, se poate aprecia ca agregatele monetare se clasifica in trei grupe:

a) moneda primara(baza monetara, moneda de rezerva) care cuprinde bani creati

de Banca Centrala.b) moneda mijloc de plata(masa monetara in sens restrans M1) care cuprinde

instrumenetele de plata create de Banca Centrala si de celelalte institutii financiar

bancare.

c) moneda ca avutie neta

(masa mijloacelor de detinere a averii), care cuprinde pe

langa instrumentele de plata, instrumentele financiare lichide care nu se folosec ca

atare in plati .


9/24

In raport cu gradul de lichiditate a diferitelor active cuprinse in structura masei

monetare s-au construit agregatele monetare, simbolizate cu M1, M2, M3, L:

agregatul M1 (masa monetare in sens restrans, lichiditate primara) este formata din

moneda efectiva (bilete de banca) si disponibilitati la vedere din conturile de la banca:

M1 = Numerar + Depozite la vedere si in conturi curente

agregatul M2 (masa monetara standard, cvasimoneda sau lichiditate secundara) este

mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea

economisirii.

M2 = M1 + cvasi-moneda sau M2 = M1 + depozite la termen si in vederea

economisirii

agregatul M3 - include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura

carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa.

M3 = M2 + Alte active monetare

agregatul L (agregatul monetar al masei monetare cel mai larg) inglobeaza toate

celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung, care

pot fi transformate mai lent in lichiditati.

L = M3 + Alte active financiare


10/24

3.4. Masa monetarn Romnia

n cazul Romniei, analiza masei monetare este realizatprin utilizarea

urmtoarelor

agregate:

masa monetarn sensul larg (M2)

masa monetarn sensul restrns (M1)

cvasi-bani

Tot pentru analiza masei monetare se

determin

i

indicatorul baza

monetar

M0, calculate ca medie zilnicila sfritulperioadei.

3.5. Produsul Intern Brut

Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflectsuma valorii

de piaa tuturormrfuriloriserviciilor destinate consumului final, produse n

toate ramurile economiei n interiorul unui stat n decurs de un an.


11/24

3.5. Relaiadintre masa monetariPIB

1. Trecerea de la economia realla cea monetar- se face prinobinerea

dimensiunii valorice a PIB cu ajutorul

preurilor,

iar valoarea

real

din bunuri

este exprimatprin intermediul etalonului monetar.

2. Viteza de

circulaie

a monedei- cretereanivelului masei monetarereflect

sporirea dimensiunilor economice imonetare aleactivitii. Pentru a evidenia

importana

acestui indicator, masa

monetar

trebuie

corelat

cu PIB (ca indicator

care reflectevoluiatranzaciilor). Astfel, se msoarun raport PIB/Mm (unde

Mm reprezintmediacantitiidemoneddin fiecare lun)ieste denumit generic,

viteza de circulaiea monedei.

3. Gradul de monetizare al economiei- i

ndicatorul grad de monetizare al economiei

reprezintraportul dintre masamonetariPIB, exprimnd nivelul intermedierii

financiare ntr-o ar,isecalculeazca raport ntre masamonetarn sens largi

PIB (M2/PIB).


12/24

Problema 4: Partea practica

STUDIU DE CAZ

Produsul Intern Brut (P.I.B.)

si Masa monetara


13/24

PIB mld . USD)

0

50

100

150

200

250

1862

1900

1920

1933

1944

1950

1955

1964

1970

1979

1987

1992

2000

2012

PIB

(mld.

USD)

Sursa: Produsul Intern Brut al Romniei 1862- 2000 Serii statistice seculare

i argumente metodologice.

Primul PIB al Romniei a fost calculat la ceva mai mult de 2 miliarde de dolari

la proclamarea regatului din 1881 urcase la peste 3 miliarde dolari si a trecut de 6

miliarde dolari la sfrsitul secolului XIX.

Realizarea Romniei

Mari a adus n 1920 o

crestere a PIB cu circa

50 ,

pn

la aproape

12 miliarde dolari.

Astfel, n 2012, PIB-

ul a fost de circa

180 miliarde dolari,

cu valoarea lor la zi,

si un PIB pe locuitor

de circa 11.000

dolari.

4.1. Produsul Intern Brut P.I.B.)


14/24

Variatia creterii PIB 2005

-2013)

P.I.B .

287,2

513,6

342,4

503,9

404,7

491,3

593,3 587,4

663,7

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

P.I.B.

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC

Creterea a fost determinat n mod semnificativ, de majorarea

volumului de activitate i n consecin a valorii adugatebrute

din informaii i comunicaii i din activitile profesionale,

tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i

activitide servicii suport etc.


15/24

Factori de influen ai creterii PIB n 2005-2013 pe

categorii de resurse

-30

-20

-100

10

20

30

40

50

60

PIB

Impozite nete pe produs

Servicii

Constructii

Agricultura, silvicultura,piscicultura, exploatare

forestiera

Industrie

PIB 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 5,8 5,7 5,7

Impozite nete peprodus

9,4 7,5 4 5,5 5 4,8 4,8 4,7 4,7

Servicii 9,4 7,3 6,6 6,5 6 5,8 5,8 5,7 5,7

Constructii 9,8 19,4 17,2 11 10,5 10,5 9,8 9,7 9,4

Agricultura, silvicultura,

piscicultura, exploatare

-18,7 3,3 3 3,2 3,5 3,5 2,5 2 1,6

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013



16/24

Factori de influen ai creterii PIB n 2005-2013 pe

categorii de utilizatori


-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40 Modificarea stocurilor

Consumul colectiv efectiv al

adm. publice

Cheltuiala de consum

individual al adm.publice

Export net

Formarea bruta a

capitalului fix

P.I.B.

Modificarea stocurilor -2,2 0,3 0 0 0,1 0 0,1 0 0

Consumul colectiv

efectiv al adm. publice

13,5 2,7 4,2 3,7 2,7 2,5 2 3 2,3

Cheltuiala de consum

individual al adm.publice

4,9 2,7 4 3,5 3 3 2,5 3,7 2,3

Export net -4,5 -6,4 -5,7 -4,5 -4 -3,2 -2,6 -2,7 -2,5

Formarea bruta a

capitalului fix

12,6 16,1 15,7 13 11,5 11 10,5 10 10

P.I.B. 4,1 7,7 6,5 6,3 5,9 5,8 5,8 5,7 5,7

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


17/24

Factori de influen

ai creterii PIB n

2012 pe categorii de

resurse

5,7

10

-2,7

3,7

0

3

-4 -2 0 2 4 6 8 10 12

P.I.B.

Formarea bruta a capitalului fix

Export net

Cheltuiala de consum individual al

adm.publice

Consumul colectiv efectiv al adm. publice

Modificarea stocurilor

Factori de influent

ai cresterii PIB n

2012 pe categorii de

utilizatori

5,7

5,3

2

9,7

4,7

5,7

0 2 4 6 8 10 12

P.I.B.

Industrie

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Constructii

Servicii

Impozite nete pe produs




18/24

4.2. Masa monetara in Romnia

Agregat

monetar

Milioane lei

M

0

31.876,7

M

1

88.222,1

M

2

220.506,6

M

3

220.767,2

Sursa: www.bnr.ro

Agregatul

monetar2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

M0-milioane lei 14.670 23.058 26.960 25.617 28.253 32.357 31.877

% fa de anul

anterior27% 57% 17% -5% 10% 15% -2%

Sursa: www.bnr.ro

14.670

23.058

26.960 25.617 28.253

32.357 31.877

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evolutia agregatului monetar

M0-milioane lei


19/24

4.3. Relaia dintre masa monetar i PIB

Anul 2008 2009 2010 2011 2012

M3 174,0 189,6 202,8 216,2 279,1

M2 173,6 188,0 199,6 212,1 251,8

M3(%PIB)

33,8

38,1

38,2

37,4

37,4

M1 92,5 79,4 81,6 85,8 92,3

Numerar in cir culatie 25,3 24 26,8 30,6 35

Depozite la vedere 67,2 55,4 54,8 55,2 69,3

Evolutia principalelor agregate monetare in perioada 2008-2012 (mil. lei)

Sursa: www.bnr.ro

Contrar opiniilor exprimate destul de frecvent, masa monetar n sens restrns, s-a

diminuat odat cu recesiunea. Ea a revenit lent spre valoarea de plecare din anul 2008,

fra atinge,ns,nivelul dereferintal celui mai bun an economic depnacum prin

prisma nivelului PIB.

Numerarul aflat n circulatie a preluat treptat o parte din diminuarea depozitelor .


20/24

Stopare a tendinei de cretere a adncimii financiare

0

10

20

30

40

50

Credit sector privat/PIB Masa monetara/PIB

Credit sector privat/PIB 27 36 38 40 40 39 42

Masa monetara/PIB 32 36 34 38 39 38 37

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

%, sfarsitul perioadei

Sursa: www.bnr.ro


21/24

Dinamica anualreal a M3 scade rapid din 2008iintr n

teritoriul negativ n 2009, pe fondul

deteriorrii

evoluiei

activitii

economice i alderulrii unui proces de dezintermediere pe plan

global

i

local, cu

implicaii

asupra

evoluiei

creditului intern.

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

M1

M3

PIB

Sursa: www.bnr.ro%, termeni reali, sfarsitul perioadei


22/24

Concluzii

Politica monetara si implicit masa monetara, ca

parte componenta a politicii la nivel macroeconomic,

trebuie sa asigure atingerea echilibrului pe piata

monetara. Trebuie, insa, sa mentionam ca politica

monetara nu dispune de un scop independent, ci, in

activitatea sa, Banca Centrala utilizeaza anumite

instrumente de interventie directa pe piata monetara

si isi stabileste obiectivele politicii monetare in stransa

corelatie cu obiectivele politicii economice generale.

Se impune in acest context identificarea masurii in

care Banca Centrala reuseste sa controleze oferta

propriei sale monede, respectiv daca baza monetara

este complet sau partial exogena, ceea ce presupune,

printre altele, ca finantarea deficitului bugetului de

stat prin creatie monetara sa fie strict limitata .


23/24

Bibliografie

- Nicolae Dardac, Teodora Barbu: Moneda, banci si politici

monetare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005;

- Vasile Turluc: Moneda si credit, Editura Universitatea Al.

I. Cuza, Iasi, 2006;

- Violeta Elena Dragoi, Madalina Antoneta Radoi: Moneda,

Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010;

- Frederic Mishkin: The Economics of Money, Manking and

Financial Markets, Pearson Addison Weslley, 8th Edition,

2007;

- www.bnr.ro

Site-ul Bancii Nationale a Romaniei;

- www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica;


24/24

Va multumesc!

masa monetara in romania

Documents