marturii romanesti peste hotare

406
VIRGIL CÂNDEA MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE III

Upload: danube-visitors

Post on 03-Jan-2016

426 views

Category:

Documents


17 download

DESCRIPTION

Insemnari de calatorie

TRANSCRIPT

Page 1: Marturii Romanesti Peste Hotare

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTIPESTE HOTARE

III

Page 2: Marturii Romanesti Peste Hotare
Page 3: Marturii Romanesti Peste Hotare

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE BIBLIOTECA METROPOLITANĂ

AL ACADEMIEI ROMÂNE BUCUREŞTI

VIRGIL CÂNDEA

MĂRTURII ROMÂNEŞTIPESTE HOTARE

CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI

ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE

SERIE NOUĂ

III

INDIA – OLANDA

Editura Biblioteca Bucureştilor Bucureşti – 2011

Page 4: Marturii Romanesti Peste Hotare

Editor coordonator: Ioana FeodorovColectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel Cain Revizie finală: Andrei PippidiCulegere computerizată: Iuliana DeacCopertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan

© Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Bucureşti, pentru toate volumele

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CÂNDEA, VIRgIlMărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare

despre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010-

vol.ISBN 978-973-8369-69-6Vol. 3. : India - Olanda. - 2011. - ISBN 978-973-8369-93-1

008(=135.1)(100)

Page 5: Marturii Romanesti Peste Hotare

NOTA EDITORUlUI

Volumul III al lucrării Mărturii româneşti peste hotare cuprinde note privitoare la optsprezece state, de la India la Olanda, dintre care trei ocupă un spaţiu editorial mai mare: Israel, Marea Britanie şi îndeosebi Italia. La fel ca în volumele anterioare din Seria nouă, au fost reunite în textul de faţă notele cuprinse în volumele I şi II ale primei ediţii (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1991 şi 1998), adăugirile şi îndreptările din vol. II. Cu capitolul Olanda din volumul de faţă se încheie reeditarea materialului documentar prezentat de Virgil Cândea în prima ediţie a lucrării, urmând ca în volumul IV, prevăzut pentru anul 2012, şi în următoarele să fie publicate notele inedite păstrate în arhiva sa.

Cele mai multe surse bibliografice noi consultate de grupul de lucru şi de colaboratorii Institutului de Studii Sud-Est Europene menţionaţi în continuare se regăsesc citate integral în notele respective. Câteva au fost înregistrate în lista Abrevierilor, iar sursele la care s-a apelat pentru volumele I şi II, dar care nu mai apar în volumul de faţă, nu mai apar aici.

Pe lângă revizuirea întregului volum III, Profesorului Andrei Pippidi i se datorează un mare număr de note noi, în special la capitolele Italia şi Marea Britanie, în care piesele culturale româneşti au fost adesea descrise în premieră de domnia sa.

Andrei Timotin a adăugat capitolului Italia notele culese în stagii de cercetare în Italia, precum şi date bibliografice extrase din mai multe ediţii de documente şi comentarii recente. La capitolul Macedonia a îmbogăţit şi corectat informaţiile despre aşezămintele româneşti. Actualizarea informaţiilor despre bisericile româneşti şi corectura transliterării titlurilor din limba greacă i se datorează de asemenea.

Daniel Cain a adăugat informaţii privitoare la Macedonia, în urma deplasărilor sale în regiunea Bitola, a revizuit datele despre Muntenegru şi a contribuit la revizia finală a întregului volum.

Revizuirea şi completarea datelor privitoare la ţările arabe cuprinse în volum şi la alte câteva state în care am avut prilejul de a călători, căutând

Page 6: Marturii Romanesti Peste Hotare

VI VIRGIL CÂNDEA

mereu urme româneşti, se datorează autoarei acestor rânduri (Iordania, Liban, Japonia, Mexic etc.). Am acordat o atenţie specială localităţilor din Palestina, aflate azi în Iordania ori Liban, unde s-au aflat, sau încă se mai află, aşezăminte care au fost susţinute prin danii de către domnitorii români. Câteva stagii de cercetare la Londra mi-au îngăduit să completez datele privitoare la bunurile româneşti păstrate la British Museum, Victoria & Albert Museum ş.a., iar printr-o excelentă colaborare cu dl. Matei Stîrcea-Crăciun (Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, Bucureşti) am putut amplifica informaţiile privitoare la operele sculptorilor Constantin Brâncuşi şi Paul Neagu păstrate în colecţii britanice.

La capitolul Marea Britanie am avut privilegiul de a colabora cu Milan Grba (British Library, Departamentul pentru Carte Est-Europeană) care, cu răbdare şi meticulozitate, a reunit peste 400 de note noi privitoare la manuscrise, cărţi, foi volante şi hărţi despre români şi spaţiul locuit de ei din cele mai vechi timpuri. Metodologia de ultimă generaţie a catalogării pieselor în această ilustră bibliotecă ne-a permis să înregistrăm, cu detalii bogate, piese a căror prezenţă nu a putut fi urmărită şi în alte mari biblioteci sau arhive, organizate mai puţin riguros.

Documentarea despre Marea Britanie a beneficiat de adăugiri şi din partea d-lui. Constantin Ardeleanu (Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi), precum şi de comentariile publicate de Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscris şi Carte Rară a Bibliotecii Academiei Române (Bucureşti), ca urmare a cercetărilor pe care le-a întreprins în biblioteca de la King’s College, Londra.

Astfel, faţă de versiunea publicată în 1998, corpusul de referinţe privitoare la Marea Britanie a crescut de la 589 de note la 908 (aşadar, cu cca. 35%). În afară de sporul cantitativ, această nouă versiune aduce o reorganizare a materialului, prin ordonarea judicioasă a unora dintre colecţii şi localităţi, precum şi numeroase corecturi şi completări.

Cristian Luca (Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi) şi Ovidiu Cristea (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Bucureşti) au adăugat la capitolul Italia peste 100 de note noi, valorificând cercetările proprii în arhivele şi bibliotecile italiene, precum şi lucrări personale şi ale altor cercetători. Capitolul Italia cuprinde şi completările lui Daniel Suceava (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, Bucureşti), un statornic colaborator al echipei noastre. Astfel, capitolul s-a îmbogăţit cu 158 de note noi (983, faţă de 825 în prima ediţie). Ovidiu Olar ne-a comunicat date noi privitoare la Olanda. Capitolul Lituania a fost revizuit de Mihai Mitu, care şi-a păstrat interesul

Page 7: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE VII

constant pentru lucrarea de faţă, încă din vremea colaborării sale cu Virgil Cândea. Vlad Alexandrescu, Ambasador al României în Luxemburg, a revizuit cu multă amabilitate capitolul privitor la această ţară, aducându-i importante adăugiri. Am obţinut îndreptări utile la capitolul India de la Liviu Bordaş, care ne-a scris de la Calcutta. Iolanda Costide, custodele „Moştenirii artistice Paul Neagu” (Paul Neagu Estate), ne-a furnizat date precise despre locaţia mai multor opere ale sculptorului român, răspândite în Marea Britanie.

Iuliana Deac a asigurat, cu aceeaşi competenţă şi minuţie, tehnoredactarea primară şi revizia tehnică a întregului volum.

Tuturor colegilor şi colaboratorilor menţionaţi mai sus le exprimăm vii mulţumiri pentru munca lor fără preget şi pentru solidaritatea pe care au dovedit-o, însoţindu-ne în continuare pe acest drum anevoios, dar plin de învăţăminte.

Mulţumim de asemenea Gabrielei Dumitrescu şi Claudiei Nichita (custode al Cabinetului de lectură „Virgil Cândea” de la Biblioteca Academiei Române), care ne-au ajutat la clarificarea unor date incerte prezente în unele referinţe.

Din nou, recunoştinţa noastră se îndreaptă în mod deosebit către Domnul Florin Rotaru, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu” a Municipiului Bucureşti, care ne susţine, statornic şi necondiţionat, în efortul nostru de a pune în lumină patrimoniul românesc înstrăinat.

Ioana Feodorov

Page 8: Marturii Romanesti Peste Hotare
Page 9: Marturii Romanesti Peste Hotare

EDITOR’S NOTE

The third volume of Romanian Traces Abroad encloses notes that refer to 18 states, from India to Holland, three of which occupy a larger space: Israel, Great Britain, and particularly Italy. The same as in the previous volumes of the New Series, the present text comprises the notes that were included in volumes I and II of the first edition (Ed. Enciclopedică, Bucharest, 1991 and 1998) and the additions and corrections of volume II. With the chapter on Holland in the present volume, the re-editing of the material that Virgil Cândea published in the first edition comes to an end. Volume IV, planned for release in 2012, and the following volumes will present the unpublished notes that were preserved in his archive.

Most of the new bibliographical sources that the project team and the further-mentioned partners of the Institute of South-East European Studies surveyed are mentioned in full, in the relevant notes. A few were recorded in the list of Abbreviations, while sources cited in volumes I and II, no longer used in the present one, were left aside.

Besides revising the entire volume III, Professor Andrei Pippidi contributed a large number of new notes, especially to the chapters Italy and Great Britain, where Romanian cultural items were often described by him for the first time.

Andrei Timotin added to the chapter on Italy the notes that he collected himself while on recent research trips, as well as bibliographical data extracted from several editions of documents and commentaries. For the chapter on Macedonia, he enriched and revised the information on Romanian institutions. He also brought the data on Romanian churches up to date, and corrected the transcript of Greek titles.

Daniel Cain added information regarding Macedonia after travelling in the region of Bitola, he revised the data on Montenegro, and contributed to the overall revision of the volume.

The review and completion of data concerning Arab countries comprised in this volume, and several other states where I had the opportunity to travel, always looking for Romanian traces, are due to the author of these lines

Page 10: Marturii Romanesti Peste Hotare

X VIRGIL CÂNDEA

(Jordan, Lebanon, Japan, Mexico, etc.). We have given special attention to those places in Palestine, today in Jordan or Lebanon, where institutions existed, or still exist, that were supported through grants by the Romanian princes. Several research trips to London allowed me to complete data on Romanian items preserved at the British Museum, Victoria & Albert Museum, a. o. Based on my excellent cooperation with Mr. Matei Stîrcea-Crăciun (Institute of Anthropology „Francisc Rainer” of the Romanian Academy, Bucharest), I was able to enlarge the information regarding the works of sculptors Constantin Brâncuşi and Paul Neagu that are preserved in British collections.

For the chapter on Great Britain we had the privilege to work with Milan Grba, Lead Curator for Southeast European Studies with The British Library (London, UK), who, patiently and diligently, recorded for us more than 400 notes on manuscripts, books, pamphlets, and maps concerning the Romanians and the area that they have inhabited since the beginnings of time. The state-of-the-art methodology of cataloguing proper to this illustrious library allowed us to record, in rich detail, items whose presence could not be traced in other great libraries and archives, less rigorously organized.

Our research on Great Britain benefited from additional material from Mr. Constantin Ardeleanu (Faculty of History, “Lower Danube” University, Galaţi), as well as from comments published by Gabriela Dumitrescu, Head of the Department of Manuscripts and Rare Books at the Library of the Romanian Academy (Bucharest), following her research in the library of King’s College, London.

Thus, compared to the version printed in 1998, the corpus of notes concerning Great Britain has increased from 589 to 908 (i.e., by almost 35%). Besides the mere increase in quantity, this new version brings a rearrangement of the whole material through a judicious structuring of several collections and localities, as well as by means of a vast effort of correction and completion.

Cristian Luca (Faculty of History, “Lower Danube” University, Galaţi) and Ovidiu Cristea (Institute of History „Nicolae Iorga” of the Romanian Academy, Bucharest) added to the chapter on Italy over 100 new notes, based on their own research in Italian archives and libraries, as well as on their and other authors’ published works. The chapter on Italy encloses completions received from Daniel Suceava (Institute of Art History „G. Oprescu” of the Romanian Academy, Bucharest), a constant team member of our project. Thus, the chapter increased with 159 new notes (984, instead of the 825 of the first edition). Ovidiu Olar provided us with new

Page 11: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XI

data on Holland. The chapter on Lithuania was revised by Mihai Mitu, who harbours a constant interest for this project ever since he worked together with Virgil Cândea. Vlad Alexandrescu, Romanian Ambassador to Luxemburg, kindly revised the chapter that refers to this country, providing important additional data. We received useful improvements for the chapter on India from Liviu Bordaş, writing to us from Calcutta. Iolanda Costide, Custodian of the Paul Neagu Estate (UK), provided us with precise data on the location of several works by the Romanian sculptor, in various cities of Great Britain.

Iuliana Deac achieved, with the same competence and care, the basic technical edition and technical revision of the entire volume.

To all the above-mentioned colleagues and foreign team members, we express our deep gratitude for their diligent work, and the solidarity that they show by constantly accompanying us on this hard, but gratifying road.

We thank Gabriela Dumitrescu and Claudia Nichita (who is the custodian of the „Virgil Cândea” Reading Room at the Library of the Romanian Academy) for helping us elucidate imprecise data in certain notes.

Again, our gratitude goes in particular to Mr. Florin Rotaru, General Director of the „Mihail Sadoveanu” Metropolitan Library of Bucharest, who keeps supporting us, steadily and unconditionally, in our effort aimed at shedding more light on the Romanian heritage abroad.

Ioana Feodorov

Page 12: Marturii Romanesti Peste Hotare
Page 13: Marturii Romanesti Peste Hotare

ABREVIERI

A. Cărţi, articole, colecţii de documente

Anglo-Romanian Relations – Anglo-Romanian Relations after 1821, Iaşi, 1983Anuichi, Relaţii – Silviu Anuichi, Relaţii bisericeşti româno-sârbe în secolele al XVII-lea

şi al XVIII-lea (extras din BOR, nr. 7-8), Buc., 1980 Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,

Leipzig, 1927 Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982 Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,

1986.Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor Tierrei

Romanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la Biblioteca Regală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220)

Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine, Iaşi, 1912

Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre, Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II, Buc., 2004-2006

Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipru şi la Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215)

Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc, 1937Bezviconi, Contribuţii – Gheorghe Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-

ruse (din cele mai vechi timpuri până la 1854), Buc., 1958Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,

1982Bodin, Documente – D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre

Principatele Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,

1913Bogdanović – Dimitrije Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Jugoslaviji, XI-XVII

veka, Belgrad, 1982Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit et

commenté par Jacques Bouchard, Atena–Montréal, 1989BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc, 1903-

1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944 Bulgarelli, Gli avvisi – Tullio Bulgarelli, Gli avvisi a stampa in Roma nel Cinquecento,

Roma, 1967

Page 14: Marturii Romanesti Peste Hotare

XIV VIRGIL CÂNDEA

Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu – Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena Georgescu-Ionescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963

Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I-II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides pécuniaires fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1, p. 123-151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84) (republicat în idem, Relaţii româno-elene. Studii istorice şi filologice (secolele XIV-XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703-732, 733-754).

Camariano-Cioran, L’Epire – Ariadna Camariano-Cioran, L’Epire et les Pays Roumains, Iannina, 1984

Cat. exp. brit. – Documente privind istoria României din colecţii britanice. [Catalogul expoziţiei], Bucureşti, aprilie – iunie 1982, Buc., 1982

Cat. mss. rom., I-IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelor româneşti, I, Buc., 1907; şi Remus Caracaş, II, Buc., 1913; şi G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici, IV, Buc., 1967

Călători străini, I-X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I-X/1-2, Buc., 1968-2001

Cândea – Simionescu, Athos – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Le Mont Athos. Présences roumaines, Buc., 1979

Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II-IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, [II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţe culturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987

CIL – Th. Mommsen (et al.), Corpus inscriptionum latinarum, I-XVI + Supplementa, Berlin, 1862-1955

Constantinescu, Repertoriu – R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească din colecţii străine, Buc., 1986

Cordescu, Istoricul – Mihail-Virgiliu Cordescu, Istoricul şcoalelor române din Turcia, Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limba română din Lipsca, Viena şi Berlin, Buc., 1906

Costăchescu, Documente moldoveneşti, I-II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374-1437), II. (1438-1456), Iaşi, 1931-1932

Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria României, Buc., 1963

Cronici turceşti, I-III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, I (ed. Mihail Guboglu), Buc., 1955; II (ed. Mihail Guboglu şi Mehmet A. Mustafa), Buc., 1974; III (ed. M.A. Mehmed), Buc., 1980

Deletant, Mărturii româneşti – Dennis Deletant, Mărturii româneşti în arhive şi biblioteci britanice („Magazin istoric”, 16, 1982, nr. 9, p. 29-30)

Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III-V = Desăvârşirea unităţii naţional-statale a poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, vol. III-V, Buc., 1986

DGLR – Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-VII, Buc., 2004-2009DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951-1960. A.

Moldova, veacurile XIV-XV, vol. I; veacul XV, vol. I-II; veacul XVI, vol. I-IV;

Page 15: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XV

veacul XVII, vol. I-V; B. Ţara Românească, veacurile XIII-XV; veacul XVI, vol. I-VI; veacul XVII, vol. I-IV; C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. I-II; veacul XIV, vol. I-IV

Documente Callimachi, I-II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I-II, Buc. 1901-1902

Drăguţ, Dicţionar – Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Buc., 1976

DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I-III, XIX, XXI, XXII; B. Ţara Românească, I-VII, XI, XXI-XXIV; C. Transilvania, X-XI; D. Relaţii între Ţările Romane, I, Buc., 1965-1988

Edizioni italiane – Istituto centrale per il catalogo unico delle biblioteche italiane e per le informazioni bibliografiche, Le edizioni italiane del XVI secolo, t. 1, Roma, 1985

Fejér, I-XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I-XLII, Buda, 1829-1844

Flügel, Katalog, I-III – G. Flugel, Die arabischen, persischen und türkischen Handschriften der k.k. Hofbibliothek, I-III, Viena, 1865-1867

Fontes, I-IV – Fontes historiae daco-romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed. Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu), Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV (ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, Tudor Teoteoi), Buc., 1982

Forrer – Ludwig Forrer, Handschriften Osmanischer Historiker in Istanbul („Der Islam”, 26, 1942, p. 173-220)

Füves, Katalogos – Füves Odön, Katalogos tōn ellīnikōn entypōn tīs vivliotīkīs tou Ellīnouorthodoxon Serbikou Episkopatou sto Saint-Entre tīs Ouggarias („Eranistīs”, 3, 1965, p. 97-105)

Geist I – Sidney Geist, Brâncuşi. Un studiu asupra sculpturii. În româneşte de Andrei Cretzianu, Buc., 1973

Geist II – Sidney Geist, Brâncuşi. A Study of the Sculpture, New York, 1983 Giedion Welcker I – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi, Basel – Stuttgart,

1958 Giedion Welcker II – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi. În româneşte de Olga

Buşneag şi Ruxandra Buşneag Iotzu, Buc., 1981 Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains à l’enseignement

de la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient („Revue Roumaine d’Histoire”, 9, 1970, p. 823-835)

Göllner, Faima – Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane (AIINC, 8, 1939-1942, p. 123-196)

Göllner, Michael der Tapfere – Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943)

Göllner, Turcica, I-III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI. Jahrhunderts, I-III, Buc. – Berlin – Baden-Baden, 1961-1968

Gratziou, Handschriften – Olga Gratziou, Die dekorierten Handschriften des Schreibers Matthaios von Myra (1596-1624), Atena, 1982

Page 16: Marturii Romanesti Peste Hotare

XVI VIRGIL CÂNDEA

Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo. Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea („Ephemeris dacoromana”, 4, 1930, p. 212-256)

Grămadă, Vicina – N. Grămadă, Vicina („Codrii Cosminului”, 2, 1925, p. 435-459) Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative

privind istoria Europei orientale şi centrale (1263-1683), Buc., 1978 Hudiţă, Recueil – Ioan Hudiţă, Recueil de documents concernant l’histoire des Pays

Roumains tirés des archives de France, XVIe et XVIIe siècles, Iaşi, 1929 Hudiţă, Répertoire – Répertoire des documents concernant les négociations diplomatiques

entre la France et la Transylvanie au XVIIe siècle (1636–1683), Paris, 1926 Hurmuzaki, II/1, III/1-2, IV/1, V/1-2, VI-IX/1-2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente

privitoare la istoria românilor, vol. II, partea 1 (1451-1575), Buc., 1891; vol. III, partea I (1576-1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576-1600), Buc., 1888; vol. IV, partea 1 (1600-1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650-1699), Buc., 1885; vol. V, partea 2 (1650-1699), Buc., 1886; vol. VI (1700-1750); Buc., 1878; vol. VII (1750-1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376-1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1 (1650-1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751-1796), Buc., 1899

Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510-1600): Documente culese din arhive şi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893; vol. 2 (1601-1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641-1703), Buc., 1900

Hurmuzaki – Densusianu, I/1-2, II/2-5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199-1345), Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346-1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451-1517), Buc., 1891; vol. II, partea 3 (1518-1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531-1552), Buc., 1894; vol. II, partea 5 (1552-1575), Buc., 1897 Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente din Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884

Hurmuzaki – Hodoş, XVI-XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XVI (1603-1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846), Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916

Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din secolul al XVI-lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă Şchiopul, Buc., 1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle lui Mihai-vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715): Documente greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716-1777), Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760 – c 1820), Buc., 1936

Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cu traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol. II, partea 3 (1510-1527), Buc., 1892

Page 17: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVII

Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare la istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc., 1914

Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şi rapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX, partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus; ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms. pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942

Hurmuzaki – Odobescu, supl. ½-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3 (1709-1812), Buc., 1889

Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria României, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din „Wiener Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a, a vol. XX/1 din Hurmuzaki – Nistor, cu rezumate dezvoltate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate şi cu o introducere de Dan Berindei)

Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoare la istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909

Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culese din diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescu şi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1886

Iacovachi-Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V. T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera, Buc., 1988

IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983

IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, Inscripţiile Daciei romane, I-III, Buc., 1975-1984

IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie (Ier-IIIe siècles). t. I. L’Italie et les provinces occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996

Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon ellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915

Illiri şi daci – Hadrian Daicoviciu, Draga Garašanin, Ion Glodariu, Ljubiša Popović, Miloje Vasić, Nicolae Vlassa, Illiri şi daci, Cluj – Buc., 1972

Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc., 1977

Page 18: Marturii Romanesti Peste Hotare

XVIII VIRGIL CÂNDEA

Iorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897

Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21, 1898-1899, p. 1-108)

Iorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc., 1934-1936

Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t. 36, 1914, p. 447-517)

Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la vie byzantine, Buc., 1935

Iorga, La figuration des évangélistes – N. Iorga, La figuration des évangélistes dans l’art roumain et l’école chypriote-valaque (BCMI, 26, 1933, p. 1-4)

Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915)

Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români în Orient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880)

Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria românilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916

Ivanova – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski răkopisi v sbirkata na M.P. Pogodin, Sofia, 1981

Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei lui Horea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III; Buc., 1982-1984

Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstennyja žalovanyja l’gotnyja i podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka („Drevnosti. Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago Arheologičeskago Obščestva”, 4, 1907, vypusk 1)

The Jews of România – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times. Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982

Koikilidīs, Kataloga – Kleopa M. Koikilidīs, Kataloga cheirografōn Ierosolymitikīs Vivliothīkīs, Ierusalim, 1899

Konstantin Danil – Vukosava Popović, Kataloški spisak, în Konstantin Danil 1789 (?)-1873, Zrenjanin, 1961

Legrand XVII/1-4 – Emile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I-IV, Paris, 1894-1896

Legrand XVIII/1-2 – Emile Legrand, Louis Petit, Hubert Pernot, Bibliographie hellénique ou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-huitième siècle, I-II, Paris, 1918-1928

Legrand, Recueil – Emile Legrand, Recueil de documents grecs concernant les relations du patriarchat de Jérusalem avec la Roumanie (1569-1728), Paris, 1895 (Bibliotheque grecque vulgaire, VII)

Lesviodacs – [Meletie mitropolitul Athinelor], Istorie bisericească [...] tălmăcită [...] de pah[arnicul] Alecsandru Geanoglu Lesviodacs, Buc., 1845

Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn scholeiōn tīs Tourkokratias, Atena, 1989

Page 19: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIX

Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in Ungarn, 1458-1541. 8. Mai – 1 November 1982, Viena, 1982

MCRT – Szilágyi Sándor (ed.), Erdélyi orzayyülesi emlékek. Monumenta comitialia regni Transsylvaniae, 1540-1699, I-XXI, Budapesta, 1875-1898

MHH Diplomataria – Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria, I-XLII, Budapesta, 1857-1948

MHH Scriptores – Monumenta Hungariae Historica. Scriptores, I-XXXVIII, Budapesta, 1857-1906

Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I-V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană. Documente, Mărturii, Buc., I-V, 1982-1990

Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich et Josephus Müller (ed.), Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I-VI, Viena, 1860-1890

MIPC, Bugetul 1914-1915 – Ministerul Instrucţiunei Publice şi Cultelor, Bugetul bisericilor şi şcolilor româneşti din Peninsula Balcanică, 1914-1915 (Arh. Naţ. Rom., fondul Ministerului)

Mircea, Catalogul – Ion-Radu Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, 1369-1600. Secţia istorică de la Arhivele Statului din Bucureşti, Buc., 1947

Mircea, Manuscrise, I – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci străine, I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367-379)

Moschonas, I-III – Theodoros Moschonas, Katalogoi tīs Patriarchikīs Vivliothīkīs, I-III, Alexandria, 1945-1947

MRV – I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana. Manoscritti, Documenti, Cartes, [Città del Vaticano], 1996

The Netherlands – Bulgaria – J. Slot, C. Georgieva, A. Rimpova, The Netherlands – Bulgaria. Traces of Relations through the Centuries, Sofia, 1981

Nilles, Symbolae, I-II – Nicolaus Nilles, S.J., Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, I-II, Oenipontae (Innsbruck), 1885

Omagiu Găzdaru – Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, I. Studii istorico-filologice, Freiburg i. Br., 1974

Opisanie pergamentnyh rukopisej – M.V. Cenkina, T.N. Protas’eva, L.M. Kostjuhina, V.S. Golysenko, Opisanie pergamentnyh rukopisej Gosudarstvennogo istoričeskogo muzeja, čast’ 2: Rukopisi bolgarskie, serbskie, moldavskie („Arheograficeskij ežegodnik za 1965 goda”, Moscova, 1966)

Oprişan, Raport 1942 – Arhiva MAE, Raportul nr. 763/ 1. F./ GL din 2 mai 1942 al lui Emil Oprişan, consul general al României la Skoplje

Österreich und die Osmanen – Österreich und die Osmanen. Gemeinsame Ausstellung der Österreichischen Nationalbibliothek und des österreichischen Staatsarchivs. Katalog, Viena, 1983

Pall, Inochentie Micu-Klein, I-III – Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma, 1745-1768, vol. I-III, Cluj-Napoca, 1997

Panaitescu, Călători poloni – P.P. Panaitescu, Călători poloni in Ţările Române, Buc., 1930

Papadopoulos, Ell. vivl., I-II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466 ci. – 1800), I-II, Atena, 1984-1988

Page 20: Marturii Romanesti Peste Hotare

XX VIRGIL CÂNDEA

Papazoglou, Anthimos – Georgios R. Papazoglou, Anthimos o ex Iōanninōn, vivliografis tou XVII aiōna („Epeirotika Chronika”, 23, 1981, p. 335-345)

Pascu – Marinescu, Răsunetul – Ştefan Pascu, C.Gh. Marinescu, Răsunetul internaţional al luptei românilor pentru unitate naţională, Cluj-Napoca, 1980

Pennington, Muzica în Moldova medievală – Anne E. Pennington, Muzica în Moldova medievală. Music in Medieval Moldavia (ed. Titus Moisescu), Buc., 1985

Petranu, Revendicările – Coriolan Petranu, Revendicările artistice ale Transilvaniei, Arad, 1925

Petrescu-Dîmboviţa – M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Buc., 1977

Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne, Buc. – Paris, 1980

Pippidi, Tradiţia politică – Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în ţările române în secolele XVI-XVIII, Buc., 1983

Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987

Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains – Andrei Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains. Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Paris, 2006

Ploeşteanu, Românii – Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole, I, Târgu Mureş, 1994

Politis I – Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les Principautés danubiennes au XVII-ème siècle. Lucas Buzău [sic] et son cercle, în Dixième Congrès international des bibliophiles, Athènes, 30 septembre – 6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 1-11

Politis II – Linos Politis, Un copiste éminent du XVIIe siècle: Mathieu métropolite de Myra („Studia codicologica”, 124, 1977, p. 375-394)

Popa-Lisseanu, Izvoarele, I-XV – G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I-XV, Buc., 1934-1939

Popescu-Spineni – Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice, din antichitate până în pragul veacului nostru, Buc., 1978

Popescu-Vâlcea, Miniatura – G. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981Primo catalogo collettivo – Centro nazionale per il catalogo collettivo unico delle

biblioteche italiane e per le informazioni bibliografiche, Primo catalogo collettivo delle biblioteche italiane, VII, Roma, 1973

Radojčić, Rapports – Sv. Radojčić, Rapports artistiques serbo-roumains, în Actes du Colloque, Sinaia, 1963, p. 23-30

Rally, I-II – Alexandre Rally et Getta Hélène Rally, Bibliographie franco-roumaine, première partie, I-II, Paris, 1930

Răduţiu – Gyémánt – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania, 1690-1847 [Buc., 1993]

Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, R. Constantinescu, Constantin Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie şi culegere de texte, Buc., 1976

Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958

Page 21: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXI

Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente externe, Buc., 1980

Românii la 1859, I-II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa europeană. Documente externe, I-II, Buc., 1984

Russo, Studii istorice, I-II – Demostene Russo, Studii istorice greco-române (ed. Ariadna şi Nestor Camariano), I-II, Buc., 1939

Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman, Buc., 1980Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare – Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan, Izvoare

privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473), Cluj-Napoca, 1989

Rykaczewski, Inventarium – E. Rykaczewski (ed.), Inventarium omnium el singularum privilegiorum, literarum, diplomatum quaecumque, în Archivio regni in arce Cracoviensi continentur, Paris, 1862

Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi – Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, limbajele materiei, simbolism hylesic: studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte, Buc., 2010

Stoicescu, Rep. Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974

Sturdza, Grandes Familles – Mihail Dimitri Sturdza, Grandes Familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris, 1983

Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români („Analele Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133-156)

Suciu – Constantinescu – I.D. Suciu şi Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I–II, Timişoara, 1980

Tappe, Documents – E.D. Tappe, Documents Concerning Rumanian History (1427-1601), Londra – Haga – Paris, 1964

Térképék katalógusa, I – Csendes László, Földabroszok máppak térképék. A Habsburg birodalom és az Osztrák-Magyar monarchia térképeink Katalógusa (B.IX.C, 1700-1919) [Catalog de hărţi ale Imperiului Habsburgic şi ale monarhiei austro-ungare, 1700-1919], Budapesta, 1981

Térképék katalógusa, II – Nemesné Ipoly Márta, Földabroszok máppak térképék. Katonai vonatkozású térképék a Habsburg birodalom és as Osztrák-Magyar monarchia korából 1700-1919 [Catalog de hărţi militare ale Imperiului Habsburgic şi ale monarhiei austro-ungare, din perioada 1700-1919], Budapesta, 1982

Theiner, I-II – Augustus Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacram illustrantia. 1216-1534, I-II, Roma, 1859-1862

To ellīniko vivlio – Aikaterinī Koumarianou, Loukia Droulia, Euro Layton, To ellīniko vivlio, 1476-1830, Atena, 1986

Tselikas, Katagrafī – Agamemnonos Tselikas, Katagrafī tou Archeiou tou Patriarcheiou Ierosolymōn, Atena, 1992

Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1938, p. 141-218)

Turdeanu, La broderie religieuse – Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie. Les épitaphioi moldaves au XVe et XVIe siècles (C. Lit. 4, 1940, p. 164-214)

Page 22: Marturii Romanesti Peste Hotare

XXII VIRGIL CÂNDEA

Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos (C. Lit., 4, 1940, p. 60-113)

Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel Mare (C. Lit., 5, 1942, p. 101-240)

Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile miniaturii româneşti (BIRS, 1, 1941, p. 95-152)

Turdeanu, Moldavie, 1457-1504 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à l’époque d’Etienne le Grand (1457-1504) (RES, 5-6, 1960, p. 21-66)

Turdeanu, Moldavie, 1504-1552 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de 1504 à 1552 (RES, 9-10, 1965, p. 97-142)

Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985

Die Türken vor Wien – Robert Heissenberger (ed.), Die Türken vor Wien. Europa und die Entscheidung an der Donau, 1683. Sonderaustellung des Historischen Museums der Stadt Wien, Salzburg, 1982

Ţovaru – S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934Uljanickij, Materialy – V.A. Uljanickij, Materialy dlja istorij vzajmnyh otnošenij Rossii,

Pol’ši, Moldavij, Valahij i Turcij v. XIV-XV vv., Moscova, 1887Umetnosti u Banatu, VI-X – Olivera Milanović-Javič, Iz slikarstva i primenjene umetnosti

u Banatu (Grača, 6-7, 1976, p. 117-135; 8-9, 1978, p. 121-143; 10, 1981, p. 63-151)

Umetnosti Vojvodine, I-III – Olivera Milanović, Iz slikarstva i primenjene umetnosti Vojvodine („Grača, 1, 1957, p. 47-104; 2, 1958, p. 67-130; 3, 1959, p. 85-141)

Urechia, I-XIII – Vasile Alexandrescu-Urechia, Istoria românilor. Curs făcut la Facultatea de Litere din Bucureşti, I-XIII, Buc., 1891-1901

Uricariul, I-XVI, XVIII-XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, I-XXV, Iaşi, 1852-1895

Uricariul, XVII – Registru hronologic de actele ce se află la Muntele Athonului, în Uricariul, XVII, Iaşi, 1891, p. 102-115

Urkundenbuch, I-VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Müller (ed.), II-III; Gustav Gündisch (ed.), IV-VI, Sibiu, 1892-1937; Buc., 1975-1981

Varia, Brâncuşi, 1986 – Radu Varia, Brâncuşi, New Yok, 1986Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente

turceşti, Buc., 1984Veress, Acta et epistolae, I – Andrea Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae

Hungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914Veress, Annuae litterae – Andrea Veress, Annuae litterae Societatis Jesu de rebus

transylvanicis temporibus principum Bàthory (1579-1613), Budapesta, 1921Veress, BRU, I-III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I-III, Buc., 1931-

1935Veress, Documente, I-XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,

Moldovei şi Ţării Româneşti, I-XI, Buc, 1929-1939

Page 23: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIII

Veress, Román Kiadványainok – Veress Endre, A Budai Egyetem Nyomda román Kiadványainok dokumentumai 1780-1848 [Documente din 1780-1848, referitoare la publicaţiile româneşti ale Tipografiei Universităţii din Buda], Budapesta, 1982

Vranoussis, Egkōmiastikī – Leandros Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia tous treis ierarches Meletiō Pīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergo tou Mathaiou Myreōu, în Pepragmena tou B’ Diethnous Krītologikon Synedrion, Atena, 1968, p. 368-411

Zapasko – Isaević, I-II/1-2, – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaević, Pamjatki knižnovogo mistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574-1700), I-II/1-2, Lvov, 1981-1984

1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional statale a poporului român. Documente externe, I-II, Buc., 1983

B. Periodice

AARMSI, s. II „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti, seria II, 1886-1907

AARMSL, s. II „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II, Bucureşti, 1889-1907

AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Bucureşti, 1867-1878; Analele Academiei Române, seria II, Bucureşti, 1879-1916

AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi Nistru, Chişinău, 1929-1939

ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău, 1929-1938

AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872AI, „Arhiva istorică a României”, Bucureşti, 1864-1865, 1867AIESEE, Bulletin „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud-Est

Européen”, Bucureşti, 1963AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962-AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860-1862; Bucureşti, 1939-1946Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889-1916; „Arhiva. Organul

Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921-1940ARMSI, s. III „Academia Română”, seria III, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,

1922-1947

Page 24: Marturii Romanesti Peste Hotare

XXIV VIRGIL CÂNDEA

ARMSIA, s. IV, „Academia Română“, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, seria IV, Buc., 1976-

ARMSL, s. III „Academia Română“, seria III, Memoriile Secţiunii literare, Bucureşti, 1923-1948

ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842-1882, 1925-1960AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, Seria Istorie, Bucureşti, 1951-AUC „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, Serie nouă. Secţia III

(Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955-AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, Seria Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976-; Seria

Şt. filologice, 1962-AVSL „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843-1851; Neue

Folge, Braşov, 1853-1871; Sibiu, 1872-1944; Bistriţa, 1944BBRF „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970-BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes – Paris, 1877-1971 BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Bucureşti, 1915-1916, 1924-1938 BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Bucureşti, 1908-1945 BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Bucureşti, 1930-1935 BIES, „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Bucureşti, Iaşi,

1914-1923 BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti, 1941 BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970-1973, titlu schimbat al BCMIBNJ, „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena – Berlin, Wilmersdorf, 1920-BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Bucureşti, 1874-1916, 1921 BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Bucureşti, 1912-

1947 CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă

Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924-1939 CI, „Cercetări istorice. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din

Iaşi”, Iaşi, 1925-1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943-1947 CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Bucureşti, 1867-1944 C. Lit., „Cercetări literare”, Bucureşti, 1934-1943 CT, „Columna lui Traian”, Bucureşti, 1870-1877, 1882-1883 DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925-1940 EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964-EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923-1945 EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874-1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884-

1917,1930-1947 FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959-GB, „Glasul Bisericii”, Bucureşti, 1944-Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957-KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,

Köln – Viena, 1971-1977 KH, „Kwartalnik Historyczny”. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie, Lvov,

Cracovia, 1887-

Page 25: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXV

KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1878-1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931-1936; 1941; Iaşi, 1937-1940

LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923-1946; 1954-MB, „Mitropolia Banatului”, Arad – Timişoara, 1951-MI, „Magazin istoric”, Bucureşti, 1967-MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Bucureşti,1845-1847MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876-1944 1955-MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950-MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vîlcea, Craiova 1950-MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855-1878; 1914-1934NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904-1926NRB „Noua revistă bisericească”, Bucureşti, 1919-1930NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Bucureşti, 1908-1912, 1925-

1926OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935-RA, „Revista Arhivelor”, Bucureşti, 1924-1947, 1958-RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953-RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921-RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Bucureşti, 1963-RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Bucureşti, 1924-1946 RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Bucureşti, 1915-1946; serie

nouă, Buc., 1990-RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Bucureşti, 1882-1885, 1891,

1893-1894, 1902-1903, 1909-1914, 1922 RIR, „Revista istorică română”, Bucureşti, 1931-1947 R. Ist., „Revista de istorie”, Bucureşti, 1974-1989RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Bucureşti, 1952-RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Bucureşti, 1974 RMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumentelor istorice şi de artă,

Bucureşti, 1984 RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Bucureşti, 1962-RRHA-BA, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, [série] Beaux-Arts, 1970-RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Bucureşti, 1967-RS, „Romanian Studies”, Leiden, 1970-RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,

1918-1934SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Bucureşti, 1957-SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen i

filosojsko-obščestven”, Sofia, 1913-1949SCIA, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Bucureşti, 1954 SCIATMC = „Studii şi cercetări de istoria artei”, [seria] Teatru, Muzică, Cinematografie,

1954-1997, 2007- SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958-SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927-1939, 1952-

Page 26: Marturii Romanesti Peste Hotare

XXVI VIRGIL CÂNDEA

SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München – Leipzig, 1936-1944; Südost-Forschungen, Oldenburg – München, 1946-

SI, „Studii italiene”, Roma, Bucureşti, 1934-1943 SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Bucureşti, 1956-SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Bucureşti, 1957-SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969-SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii

Nauk”, St. Peterburg, 1882-1926SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Bucureşti,

1919-1924SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”, Nova

Serija), Belgrad, 1888-1948, 1951-Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Bucureşti, 1949-1973SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor «V.

Babeş» şi «Bolyai», Seria Ştiinţe sociale, 1956-1958; Studia Universitatum «Victor Babeş» et «Bolyai»”, Historia. 1958-1959

TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878-1911VV, „Vizantijski Vremennik”, St. Peterburg, 1894-ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln – Viena, 1978-

A Obiecte de artăAM Aşezăminte, monumenteDOC DocumentCR Carte rară

H HărţiMUZ Piese muzealeMS Manuscris

C. Clase de referinţe

acad. Academiciana. Chr. Ante Christumar. Arab(ă)arh. ArhivăArh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale ale

Românieiarom. Aromân(ă)B. A. R. Biblioteca Academiei

Române bg. Bulgar(ă)

B.C.U. Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti

B.N. Biblioteca Naţională, Bucureşti

Buc. Bucureştic. Cadru de microfilmcat. Catalogcil. Cilindrucol. Colecţie, colonelcoord. Coordonare, coordonator

D. Abrevieri uzuale

Page 27: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVII

d Diametrudos. Dosared. Ediţie, editoreng. Englez(ă)ex. Exemplarf. Filăfacs. Facsimilfasc. Fasciculăfig. Figurăfr. Francez(ă)g Gramgerm. Germangr. Grec, greacăH. Hegirah Înălţimeinv. Inventarital. Italian(ă)L Lungimel Lăţimelat. Latin(ă)lt. Locotenentm. Decedatmf. Microfilmms(s) Manuscris(e)mun. Municipiun. Născutorig. Original

OSU, HRL Ohio State University, Hilandar Research Library and Resource Center for Medieval Slavic Studies

p. Paginăpach. Pachetp. Chr. Post Christumpl. Planşăr. Recto, rolă de microfilmrec. Recenzieref. Referinţă, referitorrom. Român(ă)s. Series.a. fără datares.n. serie nouăsec. Secolsf. Sfârşitsl. Slav(ă), slavon(ă)s.l. fără localizaresupl. Suplimentt. Tomtc. Turc(ă)trad. Traducerev. Versovol. Volum

Page 28: Marturii Romanesti Peste Hotare
Page 29: Marturii Romanesti Peste Hotare

INDIA 1

INDIA

CALCUTTA

ASIATIC SOCIETY LIBRARY

MS

1 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până la 1512, cu informaţii despre campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş. Copie după manuscrisul autograf din 1555-1556 (ms. 211, t. 7-8). Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

NATIONAL LIBRARY BUHAR LIBRARY COLLECTION

MS

2 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (ms. 10). Ref.: ibidem, p. 197.

PATNA (BANKIPORE)

KHUDA BAKHSH ORIENTAL PUBLIC LIBRARY

MS

3 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 532-534).Ref.: ibidem.

Page 30: Marturii Romanesti Peste Hotare

2 IORDANIA

IORDANIA

AL-KERAK

AM

1 – Şcoală locală cu limba de predare greacă şi arabă, ajutată prin daniile lui Gheorghe Castriotul, mare comis al Ţării Româneşti (1706) şi ale lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei (1728, danie întărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano – Cioran, Aides

pécuniaires, II, p. 76-77.

Page 31: Marturii Romanesti Peste Hotare

IRLANDA 3

IRlANDA

DUBLIN

CHESTER BEATTY LIBRARY

MS

1 – Seyyid Loqmān, Süleyman-nāme [Cartea lui Soliman], 1579. Cronica domniei lui Soliman Magnificul, cu informaţii despre relaţiile româno-otomane în perioada 1520-1566.Ref.: Oktay Aslanapa, Turkish Art and Architecture, Londra, [1971], p. 317.

TRINITY COLLEGE LIBRARY

H

2 – Principatus Moldaviae nova et accurata descriptio, delineante Principe Demetrio Cantemirio, un exemplar al hărţii tipărite în Olanda, 1737 (Col. Greffier Fagel, nr. 1174).Ref. şi reprod.: E.D. Tappe, Another specimen of Dimitrie Cantemir’s Map of Moldavia

(RER, 3-4, 1957, p. 220-223).

KILKENNY

KILKENNY CASTLE

DOC

3 – Scrisoare, din 23 februarie 1684, despre capturarea domnului Moldovei, Gheorghe Duca, de către un detaşament polon.Ref.: Calendar of the Manuscripts of the Marquess of Ormonde, n.s., VII, Londra, 1912,

p. 199.

Page 32: Marturii Romanesti Peste Hotare

4 ISRAEL

ISRAEl1

BETHLEHEM2 (ar. Bayt Lahm)

MĂNĂSTIREA GRECO-CATOLICĂ EMMANOUEL

A

1 – Pictura murală a bisericii mănăstirii, lucrare iconografică a arhimandritului Sofian Boghiu şi a lui Mihai Moroşan, executată în 1979 cu ajutorul tatălui acestuia, Gavril Moroşan, cu încuviinţarea Patriarhului Iustinian al Bisericii Ortodoxe Române.Ref.: Mihai Moroşan, 1983.

NAOS GENNĪSEŌS KYRIOU

(Biserica Naşterii Domnului)

AM

2 – Ctitoria împăraţilor Constantin şi Elena (333) şi Iustinian (531), ajutată şi cu danii româneşti de la Matei Basarab (1645), mile pentru reconstrucţie (1672) etc.Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 520, 525; Hurmuzaki – Murnu – Litzica,

XIII, p. 469, 474; D. Stăniloae, Viaţa şi activitatea patriarhului Dosoftei al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, Cernăuţi, 1929, p. 9; Lucian Făgărăşanul, Popas la Peştera din Bethleem („Telegraful Român”, 123, 1981, nr. 47-48, p. 7); Viorel Sălăgean, Crăciunul la Bethleem („Adevărul”, s.n., 3,1991, decembrie 29, nr. 558, p. 5: după o tradiţie locală, iconostasul a fost donat de domnitorul Şerban Cantacuzino).

SPĪLAION GENNĪSEŌS (Peştera Naşterii)

A

3 – Stea de argint aurit, 1717, cu inscripţia Hic de Vergine Maria Jesus Christus natus est, aşezată pe o placă de marmoră în faţa altarului de la intrarea în peşteră, donaţie a lui Nicolae Mavrocordat, la acea dată fost domn al Ţării Româneşti. Ref.: Lucian Făgărăşanul, Popas la Peştera din Bethleem, p. 7.

1 Au fost incluse în acest capitol şi teritoriile ocupate în urma războiului israeliano-arab din 1967. Sunt menţionate în note localităţile trecute sub administraţie palestiniană până în 1997.

2 Sub administraţie palestiniană.

Page 33: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 5

EIN HAROD (Ihud)

MISHKAN LEOMANUT

(Centrul de artă)

MUZ

4 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

ELEON (MUNTELE ~) (Muntele Măslinilor)

MĂNĂSTIREA PATER NOSTERA SURORILOR CARMELITE

AM

5 – Aşezământ carmelit de călugăriţe înfiinţat în 1920, consacrat rugăciunii Tatăl nostru, al cărei text în 35 de limbi este expus pe plăci de faianţă colorate. Textul românesc se află în biserică, pe peretele de sud.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 97.

RUSSKIJ HRAM VOZNESENIJA GOSPODNJA (Mănăstirea rusă Înălţarea Domnului)

AM

6 – Aşezământ monahal de călugăriţe, ctitorit de Biserica rusă în 1875. În obşte vieţuiesc şi monahii din România (şase în 1986).Ref.: ibidem, p. 100-104.

7 – Morminte de monahii românce care au vieţuit în mănăstire (Cimitirul mănăstării).Ref.: ibidem, p. 102.

GIV’ATAYIM

COLECŢIA DAVID VINITZKY

MUZ

8 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

Page 34: Marturii Romanesti Peste Hotare

6 ISRAEL

manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

HAIFA

COLECŢIA MIZZI STEINBERG

MUZ

9 – Documente şi piese muzeale, sec. XIX-XX (acte, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

HOLON

COLECŢIA SHMUEL KIMHI

MUZ

10 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA MARTIN TANNZAPH

MUZ

11 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

IERIHON (ebr. Yariō, ar. Ārīā)

AM

12 – Chilii româneşti (2) înfiinţate în 1930: a maicii Galinia Gheorghiţan (de la mănăstirea Agafton din Moldova) şi a maicii Profiria (locuită în 1986 de maicile Magdalena Părăială de la Schitul Rogoz şi Casiana de la Agafton). Ref.: Bălan, Mărturii, p. 201-203.

Page 35: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 7

MONĪ SARANDARIŌN (Mănăstirea Patruzeci de Mucenici)

MUZ

13 – Toacă din fier cu inscripţie de donaţie de la Manolachi Barbu din Bârlad, 20 septembrie 1882.Ref.: Beza, Urme, p. 116.Reprod.: ibidem, p. 113.

NAOS EVAGGELISMOU (Biserica Buna Vestire)

14 – Mormântul protosinghelului Damian Stog (Tighina – Biserica Sf. Antim din Bucureşti, fost egumen al schitului românesc de la Iordan, ucis în timpul conflictului israeliano-arab şi înmormântat lângă biserică, nord-est).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 200-201, 218-219.

SCHITUL ROMÂNESC SF. IOAN BOTEZĂTORUL

AM

15 – Aşezământ, construit în 1935-1936, după planurile arh. D. Ionescu-Berechet. Iconostas sculptat din lemn de stejar de Gh. Dima, cu icoane pictate de D. Belizarie. Pictura murală realizată de pictorul Gh. Vânătoru (1968-1969) (în Valea Iordanului, 8 km de Ierihon).Ref.: Vasile Târgovişteanul, Aşezăminte româneşti din Ţara Sfântă (APOR, 21-22,

1982-1983, p. 123-125); Lucian Făgărăşanul, Sfântul Ioan Botezătorul („Telegraful Român”, 131, 1983, nr. 1-4, p. 7); Bălan, Mărturii, p. 217-219; http://www.jerusalem.ro/ierihon.htm.

16 – Cimitir cu morminte ale vieţuitorilor Schitului.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 219.

IERUSALIM (Ebr. Yeruşalaim, Ar. al-Quds al-Şarīf)

AM

17 – Şcoală cu limbile de predare greacă şi arabă, înfiinţată la 1706 de Gheorghe Castriotul, mare comis al Ţării Româneşti şi ajutată de Grigore II Ghica, domnul Moldovei, în 1728 (danie întărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano-Cioran, Aides

pécuniaires, II, p. 76-77.

Page 36: Marturii Romanesti Peste Hotare

8 ISRAEL

BEIT HASFARIM HALEUMI VE HAUNIVERSITAYI Biblioteca Naţională şi Universitară Evreiască)

MUZ

18 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

BISERICA ROMÂNEASCĂ SF. GHEORGHE

AM

19 – Aşezământ format din biserică şi cămin pentru pelerini, construit în 1935-1938 după planurile arh. D. Ionescu Berechet şi arh. A. Baramki. Pictură murală realizată de pictorii Gh. Popescu şi Niculina Dona în 1963 (str. Şivtei Israel 46, cartierul Mea Şarim).Ref.: Lucian Făgărăşanul, Biserica şi Căminul românesc de la Ierusalim („Telegraful

Român”, 129-130, 1981-1982, nr. 47-48, p. 7); Vasile Târgovişteanul, Aşezăminte româneşti din Ţara Sfântă (APOR, 21-22, 1982-1983, p. 125); http://www.jerusalem.ro.

Reprod.: Vasile Târgovişteanul, Aşezăminte româneşti din Ţara Sfântă, p. 124; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [64-68].

COLECŢIA ZUSIA EFRON

MUZ

20 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA DAVID LEVI

MUZ

21 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, documente, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA RAUL SIHIOL

MUZ

22 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

Page 37: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 9

manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA ELSE USSISHKIN

MUZ

23 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA MOSHE USSOSKIN

MUZ

24 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX, (scrisori, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

BISERICA CATOLICĂ A ADORMIRII MAICII DOMNULUI

A

25 – Pictură murală, 1975, executată de pictorii români Mihai şi Gavril Moroşan (Muntele Sion).Ref.: Mihai Moroşan, 1984.

HA’ARCHION HATZIONI HAMERKAZI (Arhivele Sioniste Centrale)

MUZ

26 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

27 – Scrisoare din 3/15 martie 1882 a Comitetului Central al Societăţii pentru Emigraţiunea Israeliţilor din România către Moses Gaster, prin care i se comunică alegerea ca membru în conducerea Societăţii (Arhiva Gaster). Ref. şi reprod.: Şlomo Leibovici Laiş, „Făclia a fost aprinsă în România” (MI, 28, 1994,

nr. 7, p. 61, facsimil).

Page 38: Marturii Romanesti Peste Hotare

10 ISRAEL

MUZ

28 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

HAUNIVERSITA HAIVRIT (Universitatea Ebraică)

AM

29 – Instituţie inaugurată la l aprilie 1925, având sprijinitori din România, savanţi, profesori şi intelectuali, membri ai „Asociaţiei Prietenilor Universităţii din Ierusalim”, între care: profesorul Ion Cantacuzino, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, C.I. Parhon, Ştefan Minovici etc. La inaugurare a fost publicată la Bucureşti revista „Puntea de fildeş” (1925-1926). Asociaţia a publicat „Buletinul Asociaţiei Prietenii Universităţii din Ierusalim” (1928). Universitatea a primit donaţii de cărţi şi periodice de la Academia Română, Institutul Social Român şi editurile Cartea românească, Cultura naţională, Casa poporului, Socec, Universala-Alcalay etc.Ref.: Şlomo Leibovici-Laiş, Intelectualii români şi Universitatea Ierusalimului (MI, s.n.,

32, 1998, nr. 2, p. 59-60).

HAUNIVERSITA HAIVRIT. HAMERKAZ LETOLDOT IANADUT ROMÂNIA

(Universitatea Ebraică. Centrul de Cercetări asupra evreilor din România)

MUZ

30 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

HAUNIVERSITA HAIVRIT. HA’ARCHION HAMERKAZI LETOLDOT HA’AM HAIEHUDI

(Universitatea Ebraică. Arhivele Centrale de Istorie a Poporului Evreu)

MUZ

31 – Documente diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

Page 39: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 11

32 – Corespondenţă, 1926-1940, a oamenilor de ştiinţă şi cultură români care au fondat în 1926 „Asociaţia română a prietenilor Universităţii din Ierusalim” (C.I. Parhon, C. Rădulescu-Motru, Ion Cantacuzino, C. Ionescu-Mihăieşti, David Emanuel, Gala Galaction, Tudor Arghezi etc.).Ref.: Gh. Cunescu, A. Gutman, Universitatea ebraică din Ierusalim („Revista Cultului

Mozaic”, 24, 1980, nr. 456, p. 1-6).

MS

33 – Torah, suluri pe pergament (peste 3 000), sec. XIX-XX, provenind din sinagogi din România.Ref.: Moses Rosen, Omagiu şi recunoştinţă („Revista Cultului Mozaic”, 27, 1983, nr. 525,

p. 1).

ELLĪNORTHODOXON PATRIARCHEION IEROSOLYMŌN (Patriarhia Greco-Ortodoxă a Ierusalimului)

AM

34 – Aşezământ sprijinit în sec. XVI-XIX prin danii româneşti de la domnitorii Petru Şchiopul, Mihai Viteazul, Radu Leon, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Matei Basarab, Gheorghe Duca, Ştefan Petriceicu, Şerban Cantacuzino, Istratie şi Dafina Dabija, Antonie Ruset, marele comis Gheorghe Castriotul, Nicolae şi Ioan Mavrocordat etc. şi prin veniturile mănăstirilor şi bisericilor închinate din Bucureşti (Sf. Sava, Sf. Gheorghe Nou, biserica Răzoare, Văcăreşti), Galaţi (Sf. Gheorghe), Iaşi (Sf. Sava, Cetăţuia, Barnovschi, Sf. Ioan Nou, Bârnova, Hlincea, Galata, Schitul Dealul Mare – Hadâmbul), Râmnicu Sărat (biserica Asanache), Târgovişte (biserica Stelea) şi din judeţele Bacău (Caşin şi schitul Frumoasa), Buzău (schiturile Ungurelu şi Barbu), Dolj (schitul Ţânţăreni), Ilfov (Gruiu, Comana, Negoieşti, Plătăreşti, Tânganu), Ismail (Adormirea), Neamţu (Bistriţa, Tazlău), Prahova (Proviţa), Putna (Soveja), Suceava (Probota), Teleorman (schitul Drăgăneşti) etc.Ref.: État général des possessions des Saints-Lieux d’Orient dans les Principautés Unies,

s.l., 1864; Marin Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilor închinate, Buc., 1936, p. 129-130; Beza, Urme, p. 20.

ARCHEIO TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN (Arhiva Patriarhiei Ierusalimului)

DOC

35 – Documente (7) din 1446, 1728, 1767-1768, 1804 şi 1806 referitoare la moşia Jurjiniţa (ţinutul Soroca), închinată Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. I, VII, X-XI, XIII-XIV).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 355, nr. IV D 114, 14.

36 – Hrisov din Huşi, 16 aprilie 1527, prin care Petru Rareş dăruieşte mănăstirii Probota satul Dobruşa din ţinutul Soroca. Original slavon cu pecete şi traduceri în franceză, greacă şi română (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Dobrousīs, nr. II).

Page 40: Marturii Romanesti Peste Hotare

12 ISRAEL

Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu muntele Sinai (ARMSI, s. III, 1.13,1932-1933, p. 337); Beza, Urme, p. 24-25; Tselikas, Katagrafī, p. 341, nr. IV D, 112, 9 a.

Publ.: DIR, A, XVI, vol. I, p. 243-244.Reprod.: ibidem, p. 25.

37 – Hrisov, 17 iunie 1558, prin care Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, închină Patriarhiei din Ierusalim moşia Ocna (ţinutul Orhei). Text în slavonă cu traduceri în română (24 august 1818), franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oknas kai Oknitzas, nr. 1).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 337, nr. IV D, 112, 2 a.

38 – Hrisov, din 11 mai 1570, prin care Bogdan Lăpuşneanu, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Probota moşiile Dobruşa (ţinutul Soroca) şi Călugăreni (ţinutul Orhei). Text în slavonă, cu traduceri în franceză şi greacă (fond, E, poz. G, nr. 1; dos. Dobrousīs, nr. XIV).Ref.: ibidem, p. 341, nr. IV D, 112, 9 g.

39 – Mărturie, din 7 iulie 1604, prin care Matei Sturdza confirmă că Ursu, pârcălab de Bârlad, a cumpărat o parte din moşia Gurbăneşti (ţinutul Botoşani). Text din slavonă. Copie din 1780 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, II).Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 28.

40 – Act, din 2 iulie 1605, prin care se întăreşte lui Ursu, pârcălab de Bârlad, cumpărarea unor părţi din moşiile Gurbăneşti şi Dochia (ţinutul Neamţ) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, I).Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 30.

41 – Acte (4), din 7 iulie 1606, 19 septembrie 1610, 21 mai 1636 şi 18 iunie 1787 referitoare la moşia Gurbăneşti (ţinutul Botoşani). Texte în română (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. III, XV, XXVIII).Ref.: ibidem, p. 355, nr. IV D 114, 12.

42 – Hrisov, din 21 mai 1610, prin care Constantin Movilă, domnul Moldovei, întăreşte lui Ursul pârcălab cumpărarea a jumătate din moşia Gurbăneşti (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, III).Ref.: Beza, Urme, p. 25; Tselikas, Katagrafī, p. 353, nr. IV D 113, 27.

43 – Hrisov, din 26 martie 1617, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei întăreşte lui Ianache postelnicul stăpânirea proprietăţii Stolniceni din moşia Scumpia (ţinutul Bălţi). Copie slavonă, cu traduceri în greacă, română şi rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Skoumpias kai Stolnitzeni, V).Ref.: ibidem, p. 336, nr. IV D 112, l a.

44 – Act, din 19 mai 1620, prin care postelniceasa Maria, soţia lui Dimitrie Chiriţă Paleologu, închină mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Holercani (ţinutul Orhei). Copie în română şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Cholerkani nr. V).Ref.: ibidem, p. 341, nr. IV D 112, 10 a.

Page 41: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 13

45 – Hrisov, din 14 iunie 1620, prin care Gaspar Gratiani, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Holercani închinată de Maria Chiriţoaia. Traducere românească cu traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Cholerkani, nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 342, nr. IV D 112, 10 b.

46 – Act, din 10 martie 1622, prin care Sofronia, soţia lui Ursu, şi fiicele sale Anastasia şi Anghelina vând lui Ianache postelnicul jumătate din moşia Gurbăneşti (ţinutul Botoşani) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, IV).Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 26.

47 – Hrisov, din Iaşi, 23 martie 1624, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei, întăreşte diferite proprietăţi cumpărate de Ianache postelnicul din Stolniceni şi moşia Scumpia (ţinutul Bălţi). Copie din 1813 şi traducere în greacă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Skoumpias kai Stolnitzani nr. X).Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai,

p. 337; Beza, Urme, p. 16; Tselikas, Katagrafī, p. 342, nr. IV D 112, 11 a.

48 – Hrisoave (2), din 20 decembrie 1626, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei întăreşte dania moşiei Gurbăneşti (ţinutul Botoşani). Copii în română cu traduceri în rusă (fond E, poz. G, pach. A).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 350 nr. IV D 113, 2 (după dată, emis de Miron Barnovschi).

49 – Poruncă, din 10 august 1628, a lui Miron Barnovski Movilă, domnul Moldovei, privind hotărnicia moşiei Gurbăneşti (ţinutul Botoşani) a lui Enache postelnicul (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, V)Ref.: Beza, Urme, p. 25; Tselikas, Katagrafī, p. 353, nr. IV D 113, 25.Publ.: DRH, A, XIX, p. 535. Reprod.: Beza, Urme.

50 – Hrisov, din 17 septembrie 1629, prin care Miron Barnovski Movilă, domnul Moldovei, întăreşte lui Enache postelnicul stăpânirea unei părţi din moşia Gurbăneşti (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, VI).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 352-353, nr. IV D 113, 22.

51 – Mărturie, din 24 septembrie 1629, privind cumpărarea de către Enache postelnicul a unei părţi din moşia Gurbăneşti (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, VII).Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 23.

52 – Mărturie, din 1631, a marilor boieri privind cumpărarea de către Enache postelnicul a unui sfert din moşia Drujeni (ţinutul Iaşi). Original şi copie din 5 octombrie 1756 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, VIII).Ref.: ibidem, p. 352, IV D 113, 21.

53 – Hrisov, din l februarie 1631, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei, întăreşte lui Enache postelnicul moşia Drujeni (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, VIII).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D 113, 20.

54 – Hrisov din 6 martie 1633, prin care Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, întăreşte dania proprietăţii Stolniceşti din moşia Scumpia (ţinutul Iaşi) către mănăstirea Sf. Sava

Page 42: Marturii Romanesti Peste Hotare

14 ISRAEL

din Iaşi. Traducere în română, întărită de Departamentul Pricinilor Străine la 10 iulie 1779 şi în rusă, franceză şi greacă (fond. E, poz. G, nr. 1; dos. Skoumpias kai Stolnitzeni, nr. XIII).Ref.: ibidem, p. 336, nr. IV D 112, l g.

55 – Hrisov, din 4 noiembrie 1633, prin care Alexandru Iliaş, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Scumpia, Stolniceni şi Şătrari (ţinutul Iaşi). Original slavon cu traduceri în română, rusă, franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Skoumpias kai Stolnitzeni, IV).Ref.: ibidem, p. 337, nr. IV D 112, l (după dată, emis de Moise Movilă).

56 – Hrisov, din 15 ianuarie 1634, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Gligeni (ţinutul Soroca) dăruită de Enache postelnicul. Original slav, cu traducere română (fond E, poz. G, nr. 1; dos Sorokas, nr. VI).Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai,

p. 337-338; Beza, Urme, p. 161; Tselikas, Katagrafī, p. 343-344, nr. IV D 112, 11 e.

57 – Hrisov, din 1634, al lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, prin care se întăresc mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Gurbăneşti, Drujeni şi Budeşti (ţinutul Iaşi), Forţeşti (ţinutul Neamţ) etc. Regest din 10 decembrie 1726 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XI).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D 113, 17.

58 – Hrisov, din 17 mai 1634, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Larioneşti, Misceni, Căcăţeni, Brakeu (?), Gligeni, Mateuţi şi Slobozia-Sauca (ţinutul Soroca) dăruită de Enache postelnicul. Original, cu traduceri în franceză, greacă şi rusă (fond E, poz. G, nr. 1; nr. 1; dos. Sorokas, nr. XIV).Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai,

p. 338; Beza, Urme, p. 16; Tselikas, Katagrafī, p. 342, nr. IV D 112, 11 b.

59 – Act, din 17 iulie 1634, prin care Stratulat paharnicul şi soţia sa Varvara hotărăsc ca, după moartea lor, jumătate din moşia lor Budeşti (ţinutul Iaşi) să rămână mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (fond E, poz. G 2, pach. A, XII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 352, IV D 113, 18.

60 – Hotărnicie, din 18 iulie 1636, prin care se desparte o jumătate din moşia Budeşti (ţinutul Iaşi) în folosul lui Stratulat (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, X).Ref.: ibidem, p. 352, IV D 113, 16.

61 – Hrisov, din 19 septembrie 1636, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei întăreşte mănăstirii Sf. Sava moşiile Gurbăneşti, Brăiţenii (ţinutul Fălciu) şi Drujeni (ţinutul Iaşi). Copie (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 4.

62 – Hrisov, din 4 mai 1642, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava moşia Gligeni (ţinutul Soroca) închinată de postelnicul Enache. Original cu traducere în română (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. VII).Ref.: ibidem, p. 344, nr. IV D 112, 11 th.

63 – Hrisov, din 8 aprilie 1655, prin care Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei,

Page 43: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 15

întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Holercani, în urma procesului dintre vistiernicul Constantin Ramandi, nepotul postelnicului Chiriţă şi mănăstire. Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Cholerkani, nr. XIV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, loc. cit., Beza, Urme, p. 18; Tselikas, Katagrafī, p. 342,

IV. D. 112, 10 g.

64 – Documente (4), din 1658, 1703 şi 1757, privind moşiile Rogojeni-Hizdieni (ţinutul Iaşi): întărire a vânzării moşiei Hizdieni lui Toma vornicul Cantacuzino, 1658; act de danie al moşiei Hizdieni de către Iordache Paharnicul lui Gheorghe Jora, 1703; hrisov, 1703, prin care moşia Hizdieni e întărită lui Gheorghe Jora; hotărnicie a moşiilor Hizdieni, Paşcani, Buciuceni etc., 1757; (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. X-XIII). Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 354-355, nr. IV D 114, 11.

65 – Act, din 6 aprilie 1661, privind confirmarea alegerii ieromonahului Nectarie Sinaitul ca patriarh al Ierusalimului, menţionând participarea la alegere a reprezentanţilor domnilor Ţărilor Române (Syllogī diaforōn eggrafōn; Patriarchika grammata).Ref.: ibidem, p. 394, nr. VII A, 37.Publ: A.I. Papadoupoulos-Kerameus, Analekta, I, St. Peterburg, 1894, p. 278-279.

66 – Hrisov, din 1670, a lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, privitor la moşiile Duşmani şi Logofeteni (ţinutul Iaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Copie în greacă (fond E, poz. G., nr. 1; dos; Logotheteniou).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 338, nr. IV D 112,4 g.

67 – Documente (2), din 1670 şi 1673, privitoare la moşia Logofeteni-Danu (ţinutul Iaşi): hrisov din 1673 al lui Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, privind moşiile Logofeteni, Duşmani şi Strujeni (ţinutul Iaşi); hrisov din 1670 a lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, privind aceleaşi moşii dăruite mănăstirii Cetăţuia (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. IV-V).Ref.: ibidem, p. 355, nr. IV D 114, 13.

68 – Documente (3), din 1670 şi 1815-1816, privitoare la moşia Pârcova (ţinutul Hotin) a mănăstirii Cetăţuia: hotărnicie a Pârcovei, 1816; carte de judecată a mănăstirii Cetăţuia privind aceeaşi moşie, 3 aprilie 1815; hrisov de danie al lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, din 23 august 1670 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. 113).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 9.

69 – Hrisov, din 28 ianuarie 1670, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava moşia Stolniceni (ţinutul Iaşi). Traduceri în rusă, franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Skoumpias kai Stolnitzeni, nr. XVIII).Ref.: ibidem, p. 337, nr. IV D 112, le.

70 – Act, din 9 august 1671, prin care Istrati vistiernicul şi soţia sa, Chinta dăruiesc mănăstirii Cetăţuia moşia Dăieni (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, V).Ref.: ibidem pr. 353, nr. IV D 113, 24.

71 – Poruncă, din 18 octombrie 1672, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, scuteşte de dări moşiile Sturzeni şi Duşmani (ţinutul Iaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Stourzeni, Zapodeni, nr. IV).

Page 44: Marturii Romanesti Peste Hotare

16 ISRAEL

Ref.: N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai, p. 338-339; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 349, nr. IV D 112, 20a.

72 – Hrisov, din 18 octombrie 1672, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei, scuteşte moşiile Pârcova şi Frăseni (ţinutul Hotin), de dările cuvenite mănăstirii Cetăţuia. Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas Dintzeneou, nr. IX).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 340, nr. IV D 112, 7g.

73 – Hrisov, din 25 ianuarie 1673 (=7181), prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Larioneşti (ţinutul Soroca) dăruită de postelnicul Enache. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XXIII).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 338-339; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī,

p. 343, nr. IV D 112, 11 g (greşit: moşia Arioneşti; mănăstirea Sf. Sava din Ierusalim).

74 – Hrisov, din 28 februarie 1673, privitor la moşiile Duşmani şi Logofeteni (ţinutul Iaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Copie în greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Logotheteniou).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 338, nr. IV D 112, 4b.

75 – Hrisov, din 28 martie 1673, prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, scuteşte de dări moşia Pârcova a mănăstirii Cetăţuia. Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas – Dintzenian; nr. XII).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, loc. cit.; Tselikas, Katagrafī, p. 340, IV D 112, 7d.

76 – Hrisov, din 2 mai 1673, prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, interzice încălcarea moşiei Logofeteni (ţinutul Iaşi), aparţinând mănăstirii Cetăţuia, închinată Patriarhiei din Ierusalim. Original şi traducere în greacă (fond E, Poz. G, nr. 1; dos. Logotheteniou, nr. I).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 338, nr. IV D 112, 4a.

77 – Poruncă, din 3 august 1673, a divanului Moldovei către vătămanul şi locuitorii din Zahoreni (ţinutul Iaşi) prin care li se face cunoscută porunca lui Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, de a trimite mănăstirii Cetăţuia venitul anual al moşiei. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zachareni ī Ketrisi, nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 349, nr., IV D. 112, 19a.

78 – Porunci (2), din 9 august 1673, ale lui Ştefan Petriceicu şi a doamnei sale Maria, privitoare la moşia Zahoreni (ţinutul Iaşi) dăruită mănăstirii Cetăţuia. Originale (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zachareni ī Ketrisi, nr. IX-X).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 349,

nr. IV D 112, 19 b-g.

79 – Hrisov, din 24 mai 1678, prin care Antonie Ruset, domnul Moldovei, întăreşte satele Ustia şi Zabiceni (ţinutul Orhei) mănăstirii Bârnova din Iaşi închinată Sf. Mormânt din Ierusalim. Original în română şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oustia-Zaloutzeni, nr. XX).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 339-340; Beza, Urme, p. 30; Tselikas, Katagrafī,

p. 340, nr. IV D 112, 8 b.Publ.: Florenţa Ivaniuc, Documente româneşti în arhive străine (I) (BOR, 97, 1979,

nr. 5-6, p. 772).

Page 45: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 17

Reprod.: Beza, Urme, p. 30; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. Marcu Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111727.

80 – Act din 13 martie 1679, prin care doamna Dafina Dabija închină mănăstirii Bârnova diferite moşii, între care Ustia şi Zăluceni (ţinutul Orhei), împreună cu sălaşe de ţigani. Original, cu traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oustia – Zaloutzeni, nr. XIX)Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, op. cit., p. 333-334; Beza, Urme, p. 30; Tselikas,

Katagrafī, p. 340, IV D 112, 8a.

81 – Firman, sec. XVIII, al unui sultan otoman, către un domn al Ţării Româneşti.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 498, nr. 10 (fără

precizări).

82 – Hrisov din 12 iunie 1724, prin care Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, întăreşte stăpânirea mănăstirii Galata asupra moşiilor Melintia şi Foleşti (ţinutul Iaşi). Copie autentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Melintia kai Folesti, nr. IV).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 346, nr. IV D. 112, 16a.

83 – Firman din aprilie 1725, prin care Călugării Patriarhiei din Ierusalim sunt scutiţi de vamă în porturile Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 462, nr. VII B, seria 7, 354.

84 – Hrisov din Iaşi, 24 august 1729, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei, hotărăşte, în pricina dintre Daniil Arapul, egumen de Bârnova şi mănăstirea Solea pentru satul Ustia din Orhei. Original şi traduceri în limbile franceză şi greacă (fond E. poz, O, nr. 1; dos. Oustia-Zaloutzeni, nr. XXIII).Ref. şi publ.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 340: Florenţa Ivaniuc, loc. cit., p. 773;

Tselikas, Katagrafī, p, 341, nr, IV D 112, 8 g.Reprod.: Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111

662.

85 – Porunca otomană, din 4 iulie 1733, privind scutirea de vamă a călugărilor Patriarhiei din Ierusalim la trecerea Dunării, când călătoresc în Ţările Române.Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 462, nr. VII B, seria 7, 357.

86 – Poruncă, din 23 iulie 1736, a lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, către Lupu Gheuca stolnicul, privitoare la moşia Jurjiniţa (ţinutul Soroca) aparţinând mănăstirii Probota. Copie autentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. I).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 18 a.

87 – Hrisov, din 5 august 1740, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei, întăreşte stăpânirea mănăstirii Galata asupra moşiilor Rusava, Melintia, Foleşti şi Soci (ţinutul Iaşi) şi dă dreptul egumenului să încaseze zeciuială din venituri. Original cu traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Melintia kai Folesti; nr. V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, loc. cit.; Beza, Urme, p. 30; Florenţa Ivaniuc, op. cit.,

p. 774; Tselikas, Katagrafī, p. 346-347, nr. IV D 112, 16b.Publ.: Paul Mihail, Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607-1806),

Iaşi, 1948, p. 91, nr. 66 (Copie din 1818).

Page 46: Marturii Romanesti Peste Hotare

18 ISRAEL

Reprod.: Beza, Urme, p. 30; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111 728.

88 – Hrisov, din mai [1749-1753 sau 1756-1757], prin care Constantin Racoviţă, domnul Moldovei, hotărăşte asupra drepturilor mănăstirii Sf. Sava, închinată Sf. Mormânt, privind moşiile Larioneşti, Sudarea, Căcăţeni şi Slobozia Sauca (ţinutul Soroca). Copie şi traducere în rusă (fond E, poz. Gr, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XLII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 343, nr. IV D 112, 11e.

89 – Hrisov, din 16 mai 1756, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei, dă dreptul egumenului mănăstirii Sf. Sava din Iaşi să primească zeciuială din veniturile moşiilor Mereşcăuţi, Misceni, Căcăţeni, Slobozia Sauca, Larioneşti, Glîngeni, Mateuţi, Sudarea, Heciu, Caralasăuca şi Lipoveni din ţinutul Soroca. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XL). Ref.: ibidem, p. 343, nr. IV D 112, 11d.

90 – Poruncă, din 20 ianuarie 1756, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni şi Brăiţeni. Original şi copie (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XVII).Ref.: ibidem, p. 351, IV D 113, 12.

91 – Hrisov, din 11 august 1156, prin care Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheri, Brăiţeni, Drujeni şi Budeşti (ţinutul Iaşi). Copie din 1819 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XVIII). Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 29.

92 – Poruncă, din 7 noiembrie 1756 a lui Matei Ghica, domnul Moldovei, prin care întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni şi Brăiţeni. Original şi copie (fond E, poz. G 2, pach. A, XVI).Ref.: ibidem, p. 351-352, nr. IV D 113, 13.

93 – Hrisov, din 12 iunie 1757 al lui Scarlat Ghica, domnul Moldovei, prin care întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni (ţinutul Iaşi) şi Brăţeni (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. G, nr. 2, pachetul A, XIX)Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 11.

94 – Hotărnicie, din 29 martie 1761, (semnată de Ştefan Popescu, vornic de poartă etc.), privind moşiile Melintia şi Foleşti ale mănăstirii Galata. Traducere rusă (Fond E, poz. G, nr.1; dos. Melintia kai Folesti, nr. VI/7269).Ref.: ibidem, p. 347, nr. IV D 112, 16g.

95 – Act de împăcare, din 8 octombrie 1761, prin care mănăstirea Sf. Sava acceptă jumătate din moşia Cucueţi (ţinutul Bălţi). Copie cu traducere în rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Koukouetzi nr. II).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 14 a.

96 – Hrisov, din 3 mai 1763, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei, întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiei Cucueţi (ţinutul Bălţi) şi dă drept egumenului să încaseze zeciuială din venituri. Copie cu traducere în rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. III).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 14b.

Page 47: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 19

97 – Poruncă, din 12 mai 1763 a lui Grigore Callimachi, domnul Moldovei, privind hotărnicia moşiilor Dobruşa şi Jurjiniţa (ţinutul Soroca), aparţinând mănăstirii Probota. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. II).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 18b.

98 – Hrisov, din 1 iulie 1763, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei, întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiei Cucueţi (ţinutul Bălţi). Copie, (fond E, poz. G., nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. IV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 340; Tselikas, Katagrafī, p. 345-346, nr. IV D 112,

14g.

99 – Hotărnicie, din 15 iulie 1764 a lui Ioan Meleghi, vornic de poartă, pentru moşiile Zapodeni, Plopeni şi Chilieni (ţinutul Iaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Copie (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Stourzeni – Zapodeni, nr. VIII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 350, nr. IV D, 112, 20b.

100 – Hrisov din 3 noiembrie 1764, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei, întăreşte drepturile mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiilor Larioneşti, Unguri, Caralasăuca etc. (ţinutul Soroca). Original în română (fond E. poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XLVI). Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341-342; Beza, Urme româneşti, p. 18; Tselikas,

Katagrafī, p. 343, nr. IV D 112, 11 st.

101 – Act, din noiembrie 1765, prin care membri ai familiei Sturdza închină mănăstirii Galata din Iaşi moşia Piscăreşti (ţinutul Orhei). Copie şi traduceri în rusă, franceză şi greacă (fond E, Poz. G, nr. 1; dos. Piskarestion, nr. II).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 339, nr. IV D 112, 6a.

102 – Hrisov, din 15 mai 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei întăreşte mănăstirii Sf. Sava stăpânirea asupra moşiilor Larioneşti, Misceni, Merachiu, Sudarea, Căcăţeni, Mihălăşeni, Săuca, Măriţeni, Heciu şi Gligeni (ţinutul Soroca). Original şi traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. LI).Ref.: ibidem, p. 343, nr. IV D 112. 11z.

103 – Hrisov, din 17 iulie 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei întăreşte mănăstirii Probota stăpânirea moşiei Dobruşa (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Dobrousīs, nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 341, IV D 112, 9b.

104 – Hrisov, din 30 iunie 1768, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava stăpânirea moşiei Ocniţa (ţinutul Orhei). Original şi traducere în greacă (fond E, poz. G, nr. l, dos. Oknas kai Oknitzas, III).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341; Beza, Urme, p. 18; Tselikas, Katagrafī, p. 337,

nr. IV D 112, 2b.

105 – Act, din ianuarie 1772, prin care Ştefan Hurmuzaki, pârcălab de Hotin, recunoaşte dreptul mănăstirii Cetăţuia asupra moşiei Pârcova (ţinutul Hotin). Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas – Dintzeniou, nr. V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341-342; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī,

p. 339, nr. IV D 112, 7a.

Page 48: Marturii Romanesti Peste Hotare

20 ISRAEL

106 – Act, din 30 ianuarie 1772, prin care feldmareşalul [A.P. Rumianţev] confirmă drepturile mănăstirii Cetăţuia asupra moşiei Pârcova (ţinutul Hotin), potrivit hrisovului de danie al voievodului Gheorghe Duca. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas – Dintzeniou, nr. VI). Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 339, nr. IV D 112, VIIb.

107 – Act, din 3 februarie 1772, al administraţiei militare ruse prin care se confirmă mănăstirii Sf. Sava stăpânirea moşiilor Ciapreu ş.a. Original în rusă şi traducere română (Fond E, poz. G, nr. 1; dos. Tsapreou, nr. V).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 13b.

108 – Act, din 16 mai 1772, prin care Inochentie, episcop de Huşi, arată că în hotărnicia moşiilor Coşcăuţi şi Coruşniţa, aparţinând episcopiei, a intrat şi moşia Jurjiniţa, toate din ţinutul Soroca. Copie autentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. III).Ref.: ibidem, p. 348-349, nr. IV D 112, 18g.

109 – Hrisov, din 3 martie 1776, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei, întăreşte hrisovul lui Alexandru Lăpuşneanu din 1558 privind închinarea moşiei Ocna (ţinutul Orhei) Patriarhiei din Ierusalim. Original şi traduceri în franceză şi greacă, (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oknas kai Oknitzas, nr. V).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 337, nr. IV D 112, 2g (greşit: Alexandru Ghica).

110 – Act, din 10 iunie 1779, prin care mănăstirea Sf. Sava din Iaşi cumpără cu 80 lei a treia parte din moşia Brăiţeni (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XX).Ref.: ibidem, p. 351, IV D 113, 9.

111 – Hotărnicie, din 14 mai 1781, întărită de domnul Moldovei Constantin Moruzi, privitoare la moşia Cucueţi (ţinutul Bălţi) a mănăstirii Sf. Sava din Iaşi. Copie cu traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. V).Ref.: ibidem, p. 346, nr. IV D 112, 14d.

112 – Hrisov, din 29 iulie 1781, prin care Constantin Moruzi, domnul Moldovei, dăruieşte fiicei sale Catinca moşia Oneşti (ţinutul Iaşi). Original şi traducere rusă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Oneşti, nr. II).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 347, nr. IV D 112, 17 a

(datat: 1789, iar dania este din 1781, cf. scrisoarea urm.).

113 – Act, din 15 august 1781, prin care domniţa Catinca Moruzi primeşte de la mănăstirea Cetăţuia un loc din jurul mănăstirii Hlincea şi dă în schimb moşia Oneşti (ţinutul Iaşi), primită în dar de la tatăl său Constantin-Vodă. Original şi traducere în rusă (Fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oneşti, nr. III).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 347, nr. IV D 112, 17b.

114 – Act, din 2 septembrie 1782, prin care Teodor şi Vasile, fii Sofroniei, vând căpitanului Ursu părţi din moşia Băzdăţeni (Basarabia). Original şi traducere greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Mpazdazeni, nr. 11/1782).Ref.: ibidem, p. 338, nr. IV D 112, 5a.

115 – Act, din 21 ianuarie 1783, prin care Andrei Raţă şi ai lui vând căpitanului Ursu

Page 49: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 21

partea lor din moşia Băzdăţeni. Original şi copie în greacă (fond E, Poz. G, nr. l dos. Mpazdazeni, nr. III).Ref.: ibidem, p. 338-339, nr. IV D 112, 5b.

116 – Act, din 6 martie 1783, prin care Longin Raţă vinde mănăstirii Cetăţuia moşia Băzdăţeni. Original şi traducere în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Mpazdazeni, nr. IV).Ref.: ibidem, p. 339, IV D, 112, 5g.

117 – Poruncă, din 20 iulie 1783 a lui Alexandru Mavrocordat „Delibei”, domnul Moldovei, prin care întăreşte stăpânirea moşiei Vetrişoara (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. G nr. 2, pach. A, XXI).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 8.

118 – Act, din 5 septembrie 1783, prin care Ioniţă şi Gheorghe Mârza dăruiesc mănăstirii Sf. Sava din Iaşi a cincea parte din moşia Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXII).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D 113, 14.

119 – Poruncă, din 15 decembrie 1783, prin care Alexandru Mavrocordat „Delibei”, domnul Moldovei, cere măsurarea moşiilor Alboteşti, Gurbăneşti, Becherii, Drujeni (ţinutul Iaşi) şi Brăiţeni (ţinutul Fălciu), aparţinând mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXIII).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 10.

120 – Dosar, 15 mai 1784, privind pricina mănăstirii Sf. Sava din Iaşi cu soţia lui Ioan (sic!) relativă la moşia Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond, E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXIV).Ref.: ibidem, p. 350, nr. IV D 113, 1.

121 – Act din 30 iunie 1784 prin care Ioan Raţă închină mănăstirii Cetăţuia partea lui din moşia Băzdăţeni. Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Mpazdazeni, nr. V).Ref.: ibidem, p. 339, nr. IV D 112, 5d.

122 – Act, din 1 aprilie 1785, prin care se întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Sava asupra moşiei Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXV).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 5.

123 – Act, din 25 aprilie 1785, prin care Vasile Scov dăruieşte mănăstirii Cetăţuia moşia Nestoreni (ţinutul Iaşi). Original (fond e, poz. G, nr. 1; dos. Sturzeni-Zapodeni nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 350, nr. IV D 112, 20g.

124 – Poruncă, din 7 mai 1785, prin care Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnul Moldovei, hotărăşte zi de judecată între egumenul mănăstirii Cetăţuia şi Ştefan Butuc, moşnenii din Stănileşti, pentru moşia Oneşti. Original şi traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oneşti, nr. IV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 347-348, nr. IV D

112,17g. Publ.: Florenţa Ivaniuc, op. cit., p. 773-774.

Page 50: Marturii Romanesti Peste Hotare

22 ISRAEL

Reprod.: Beza, Urme, p. 28; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111693.

125 – Poruncă, din 3 iunie 1787, a lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei, privind măsurătoarea moşiei Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXVI).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 351, nr. IV D 113, 6.

126 – Poruncă, din 28 iulie 1787, a lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei, privind măsurătoarea moşiei Alboteşti (ţinutul Bacău) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXVII).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 7.

127 – Anafora, din 13 martie 1795, a divanului Moldovei, întărită de domnul Mihai Suţu, privind procesul dintre mănăstirea Cetăţuia şi Antonie Butuc, relativ la moşia Oneşti. Original cu traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oneşti, nr. V).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 17 d.

128 – Act, din 14 aprilie 1797, prin care Ioniţă Popescu şi ai lui dăruiesc mănăstirii Galata din Iaşi moşia Coşciugeni (ţinutul Lăpuşna). Original întărit de mitropolitul Iacob Stamati şi de Alexandru Callimachi, domnul Moldovei. O copie rezumată şi traducere rusă (fond E, poz. G, nr. l; dos. Kostouzeni, nr. IV-V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 346, nr. IV D 112, 15

a-b. Publ.: Florenţa Ivaniuc, op. cit., p. 774-775. Reprod.: Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111

658.

129 – Poruncă, din 11 iunie 1801, a lui Constantin Ipsilanti, domnul Moldovei, să se cerceteze drepturile de proprietate asupra moşiilor Dăienii şi Moreni (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, X).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D, 113,19.

130 – Hotărnicie, din 13 iulie 1802, privind moşiile Moreni (ţinutul Iaşi) şi Dăienii lăsate mănăstirii Cetăţuia de banul Ilie Canta (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 3.

131 – Act, din 20 septembrie 1803, prin care căminarul Ioan Başotă, adevereşte închinarea moşiei Trifeşti (ţinutul Orhei) de către Ecaterina Macri mănăstirii Sf. Sava. Original cu întărirea mitropolitului şi divanului Moldovei (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Trifesti nr. XXIV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Beza, Urme, p. 18; Tselikas, Katagrafī, p. 344,

nr. IV D 112,12a.

132 – Hrisov, din 15 octombrie 1803, prin care Alexandru Moruzi, domnul Moldovei întăreşte închinarea moşiei Trifeşti (ţinutul Soroca) de către Ecaterina Macri mănăstirii Sf. Sava. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dosar Sorokas, nr. XXV).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, loc. cit.; Tselikas, Katagrafī, p. 344, nr. IV D 112, 12b.

133 – Rapoarte (2) către Poartă, din 1804, ale domnului Moldovei, Alexandru Moruzi, referitoare la atitudinea antigrecească a armenilor şi „latinilor” (catolici) care încălcau

Page 51: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 23

astfel dispoziţiile otomane (Kylindroi eggrafōn ktīmatikōn kai genikōn ypotheseōn, 95, 1-2).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 190, IV A 95, 1-2.

134 – Hotărâre, din 26 septembrie 1809, prin care divanul Moldovei (mitropolitul Gavriil şi trei boieri) confirmă proprietatea mănăstirii Sf. Sava asupra a jumătate din moşia Ţapreu, închinată de Sava, protomaistru de negustori. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Tsapreou, nr. XII).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 345, nr. IV D 112, 13g.

135 – Firman al sultanului Mahmud II, 1811, prin care recomandă câţiva pelerini ruşi domnului Ţării Româneşti.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 495, nr. 18; Beza,

Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38).Reprod.: ibidem, pl. IX.

136 – Acţiune, 20 iunie 1819, a lui Gherasim, egumenul mănăstirii Cetăţuia, împotriva boierilor Cătuleşti, în pricina moşiei Moreni (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G 2, pach. A, XII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 352, nr. IV D 113, 15.

137 – Act, întărit la 30 decembrie 1819, de Departamentul Pricinilor Străine din Moldova, prin care Sava, protomaistor al negustorilor, închină mănăstirii Sf. Sava din Iaşi jumătate din moşia Ciapreu. Copie (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Tsapreou, nr. IV).Ref.: ibidem, p. 344-345, nr. IV D 112, 13a.

138 – Scrisori şi documente, circa 1830-1900, între care corespondenţa cu Dionisie, fost până în 1864 egumen al mănăstirii Cetăţuia din Iaşi (Fakeloi allīlografiōn kai kataloipōn patriarchōn kai allōn ieromenōn, 1, 4).Ref.: ibidem, p. 579, nr. IX Z 1, 4.

139 – Permis de liberă trecere, Bucureşti, 1842, acordat de Alexandru Dimitrie Ghica, domnul Ţării Româneşti, arhimandritului Antonie Rusu (Ktīmatiko Tmīma, cilindrul 220, 31).Ref.: ibidem, p. 279, nr. IV A, cilindrul 220, 31.

140 – Scrisori din Ţara Românească şi Moldova, 1845-1849. Trei pachete neinventariate. (Tmīma allīlografias, 193-195).Ref.: ibidem, p. 564, nr. VIII A 193-195.

141 – Document, din 1846, privind instalarea egumenului mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, de către Chiril II patriarhul Ierusalimului (Autoteleis fakeloi ek tou Genikou Archeiou, nr. 26).Ref.: ibidem, p. 555, nr. VII E 26.

142 – Memorii şi documente diverse, [post 1863], privind moşiile secularizate din România ale Patriarhiei Ierusalimului (Kodikes zīteiōn nr. 2).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G 2.

143 – Documente, [post 1863], în limbile franceză şi greacă, relative la averile din România ale Sfântului Mormânt (Fakeloi diaforōn ktīmatikōn ypotheseōn, nr. 80).Ref.: ibidem, p. 332, nr. IV D 80.

Page 52: Marturii Romanesti Peste Hotare

24 ISRAEL

144 – Scrisori, din 1884-1885, primite de patriarhul Ierusalimului de la ierarhi ai bisericilor autocefale între care şi Biserica Ortodoxă Română (Eiserchomenī allīlografia, nr. 305).Ref.: ibidem, p. 567, nr. VIII A 305.

145 – Documente diverse privitoare la proprietăţile din România, 1903 (Fakeloi Genikou Archeiou, P., nr. 332).Ref.: ibidem, p. 549, nr. VII D 18.

146 – Documente diverse, 1903-1906, privind moşiile din Bucovina ale Patriarhiei din Ierusalim (Autoteleis fakeloi ek tou Genikou Archeiou, nr. 11).Ref.: ibidem, p. 553, nr. VII E 11.

MS

147 – Katastichon tīs eksodou, [Ierusalim], 1662-1664, 54 f., 27 x 9,5 cm. Cuprinde lista cheltuielilor făcute între 3 mai 1662 şi 15 decembrie 1664 de monahul aghiotafit Luca, în călătoria sa, când a trecut şi prin Bucureşti (Oikonomika katasticha palaias seiras, nr. 2).Ref.: ibidem, p. 3, nr. I A 2.

148 – Dositei Notara, patriarhul Ierusalimului, Scrisori, 1680-1705, adunate şi îngrijite pentru tipar de Theofan Sofroniou, Ierusalim, 1888. 907 p. Cuprinde şi scrisori către corespondenţi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 12).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 12.

149 – Dositei Notara, Scrisori, 1682-1706, ordonate cronologic, către diverşi corespondenţi, între care şi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 15).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 15.

150 – Hrisant Notara, Peri aforismou [Despre afurisenie], (ante 1714). Lucrare întocmită la cererea lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 16).Ref.: ibidem, p. 386-387, nr. VI St. 16.

151 – To katastichon dia ta eksoda tou chaniou kai tōn parekklesiōn eis to Voukouresti, [Bucureşti], 1718-1719. 20 f. 34 x 11,8 cm. Evidenţa cheltuielilor bisericii şi hanului Sf. Gheorghe Nou şi a celorlalte proprietăţi din Bucureşti închinate Patriarhiei din Ierusalim (Oikonomika katasticha palaias serias, nr. 71).Ref.: ibidem, p. 9, nr. I A 71.

152 – Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, Scrisori, 1720-1730, către diverşi corespondenţi, între care şi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 9.

153 – Condici de corespondenţă primită şi expediată, în anii 1746-1956, de Patriarhia din Ierusalim cuprinzând şi informaţii despre relaţiile cu instituţii româneşti (Kōdikes exerchomenōn epistolōn; Patriarchikī Allīlografia, passim).Ref.: ibidem, p. 568-572, nr. VIII B; p. 572-573, nr. VIII G.

Page 53: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 25

154 – Katagrafī tōn kontraktōn dia ta ktīmata tou Agiou Tafou, [sec. XIX], cuprinzând evidenţa contractelor încheiate de moşiile din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. Z).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 6.

155 – Katalogos tōn topografikōn planōn, tōn orothetikōn martyriōn kai tōn typikōn grammatōn [...] tōn ktīmatōn tou Agiou Tafou, [sec. XIX], Cuprinde actele de închinare, hotărnicii şi planuri ale moşiilor din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond, E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. D).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 3.

156 – Katagrafes proskynītōn, 1820-1920. Registre (100), cuprinzând numele închinătorilor şi donatorilor, pelerini la Sfântul Mormânt, între care şi credincioşi români din Principate sau Basarabia (Proskynitiko Tmīma).Ref.: ibidem, p. 369-372, nr. V A 1-54, V B 1-23; V G 1-18; V D 1-5.

157 – Vivlion periechon orismous, ypomnīmata, praktika peri ton en Vlachia ypo tou Kouza kaschethentōn monastīriakōn ktīmatōn, 1827-1865 [Carte cuprinzând hotărâri, memorii, procese-verbale privitoare la averile mănăstireşti confiscate de Cuza în Ţara Românească], documente din anii 1827-1865 referitoare la domeniile închinate Patriarhiei din Ierusalim, secularizate în Principatele Unite în 1863 (Ktīmatiko tmīma: katasticha, nr. 77).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 77.

158 – Condici (20) de corespondenţă, primită între 1830 şi 1900, de Patriarhia din Ierusalim din ţări europene, între care Ţara Românească, Moldova, apoi Principatele Unite (Tmīma allīlografias. Eiserchomenī allīlografia, nr. 1-2, 183-189, 193-195, 304-310).Ref.: ibidem, p. 558, 563-564, 567, nr. VIII A 1-2, 183-189, 193-195, 304.

159 – Peri tou klīrou kai tīs kyvernīsīos tōn ekklesiastikōn yparchontōn (Vlachia)..., l ianuarie 1838, condică privind personalul şi administrarea moşiilor din Ţara Românească ale Sfântului Mormânt (Ktīmatologia-katagrafes pragmatōn..., nr. 79).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 79.

160 – 1840, Katastichon en ho prōton etachthī katalogos tōn dikaiōmatōn kai chrīon tōu emperiechomenōn en autō lekouïtorōn, Bucureşti, 1840 [-1848], evidenţă de drepturi şi obligaţii ale „locuitorilor” (gr. lekouïtorōn) din metoacele din Ţara Românească ale Patriarhiei Ierusalimului (Oikonomika katasticha metochiōn ektos Palaistinīs, nr. 17).Ref.: ibidem, p. 81, nr. J Th 17.

161 – Condici (12), din 1855-1909, cuprinzând evidenţa manuscriselor şi cărţilor aflătoare în biblioteca Patriarhiei din Ierusalim, Biblioteca mănăstirii Sf. Sava din Palestina şi a Şcolii patriarhale din Ierusalim, între care volume provenind din Ţările Române (Vivlia kouretīriōn Vibliothīkīs kai Archeiou, nr. 1-12). Ref.: ibidem, p. 383-384, nr. VI E 1-12.

162 – Procheiro katasticho dosolīpsiōn adīlou epitropou eis Voukouresti me viografikes sīmeiōseis, [Bucureşti], 1860-1872. Registru de afaceri ale unui epitrop anonim

Page 54: Marturii Romanesti Peste Hotare

26 ISRAEL

al metoacelor din Bucureşti ale Patriarhiei Ierusalimului, cu însemnări biografice din anii 1860-1863 şi 1871-1872 (Oikonomika katasticha metochiōn ektos Palaistinīs, nr. 21).Ref.: ibidem, p. 82, nr. I J 21.

163 – Katastichon tōn līpseōn kai doseōn, s.l., 1861-1867. 43 f. 23,6 x 19 cm. Condică de ofrande pentru pomenire la Sfântul Mormânt ale credincioşilor din Rusia şi România (Oikonomika katasticha palaias seiras, nr. 375).Ref.: ibidem, p. 57, nr. I A 375.

164 – Genikī katagrafī tīs proikos tou ierou agiotafikou monastīriou Tazlaiou ītis egeneto epi tīs īgoumenias tou panosiatatou agiou prōtosyghelou kyriou Modestou [Tazlău], 26 noiembrie 1862 [Catagrafie generală a averii sfintei mănăstiri Tazlău a Sfântului Mormânt, în timpul egumeniei prea cuviosului protosinghel hagiul kyr Modest, la 26 noiembrie 1862] (Ktīmatologia-katagrafes pragmatōn..., nr. 82b).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 82b.

165 – Condici (2), scrise după 1863, cuprinzând copii de hrisoave şi acte din anii 1827-1863, privind domeniile din Ţările Române închinate Sfântului Mormânt (Biblia anaforōn, nr. 2-3).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G, 8-9.

166 – Katagrafī tōn dikografōn en energeia yptoheseōn tōn monasterion tou Panagiou Tafou en Vessaravia, l iunie 1872. Cuprinde lista proceselor în curs privitoare la moşiile din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. E).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 4.

167 – Roumanikōn zītema. Praktika synedriaseōn, s.l., 1879. Condică privind chestiunea domeniilor secularizate din România. Procese verbale de şedinţe (Vivlia anaforōn, ypomnīmatōn kai apofaseōn, nr. 1).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G, 1.

168 – Katagrafes ktīmaton tou Ierou Koinou tou Panagiou Tafou stī Rossia kai Vessaravia, 1872-1881, [Catagrafia averilor comunităţii Sfântului Mormânt din Rusia şi Basarabia] (Ktīmatologia–Katagrafes pragmatōn, nr, 83). Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 83.

169 – Kōdix en ō kategrafīsan en metafrasei ta chrysovoulla tōn īgemonōn Vlachias peri tōn ktīmatōn kai monastīriōn tou Panagiou Tafou, [Ierusalim], cca. 1880, cuprinzând traducerile hrisoavelor domniei de închinare a mănăstirilor din Ţara Romanească la Sfântul Mormânt (Ktīmatologia–Katagrafes proikes Grafeiou Archigrammateia, nr. 21). Ref.: ibidem, p. 117, nr. III B 21.

170 – Katalogos eggrafōn tōn en Vessaravia ktīnatōn tou Panagiou Tafou, [circa 1886], condică de acte privind averile din Basarabia închinate Sfântului Mormânt. Original în greacă şi traducere separată în rusă din 1886 (fond E, poz. G, nr. 2, pach, B, nr. B şi G).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 1-2.

171 – Katalogos eggrafōn tōn en Vessaravia ktīmatōn tou Panagiou Tafou, katina apostellontai ek tōn arckeiōn tou grafeiou tou en Kōnstantinoupolei Metochiou pros ton en Moscha panosiologiōtaton archimandritīn kyrion Arsenion egkrisei kai diatagī tou

Page 55: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 27

Makariōtatou īmōn despotou, Constantinopol, 27 februarie 1886 (notă finală), condici de regeste a 65 hrisoave şi acte din anii 1527-1893 privitoare la proprietăţile din Basarabia închinate Sântului Mormânt: moşiile Scumpia, Stolniceni, Ocna, Ocniţa, Hizdieni, Logofeteni, Băzdăţeni, Piscăreşti, Pircova-Dinţenî, Ustia-Zăluţeni, Dobruşa, Holercani, cele din ţinutul Soroca (circa 20 moşii), Trifeşti, Ţapreu, Cucueţi, Costiugeni, Melintia, Foleşti, Oneşti, Jurjiniţa, Zahareni, Chetriş, Sturzeni, Zapodeni, Duşmani etc. (descrise în acest volum la datele respective). Actele fuseseră trimise de la Metocul din Constantinopol al Sfântului Mormânt arhimadritului Arsenie la Moscova, probabil pentru dovedirea drepturilor Patriarhiei din Ierusalim asupra proprietăţior din Basarabia (fond E, poz. G, nr, l).Ref.: ibidem, p. 336, nr. IV D 112.

172 – Perigrafī merous titlōn schetizomenōn pros ta vessaravika ktīmata ton Panagiou Tafou, [circa 1896], condici (3) cuprinzând rezumatele a 30 de hrisoave şi acte originale slavone şi române din anii 1604-1819, cu traduceri în rusă, privitoare la moşii din Basarabia ale mănăstirilor Cetăţuia şi Sf. Sava din Iaşi, emise de domnitorii Moldovei: Constantin Movilă (1610), Moise Movilă (1626, 1631), Miron Barnovski Movilă (1628-1629), Vasile Lupu (1634, 1637), Matei Ghica (1756), Constantin Racoviţă (1756), Scarlat Ghica (1757), Alexandru Ipsilanti (1781), Alexandru Mavrocordat „Delibei” (1783), Constantin Ipsilanti (1801), şi de donatorii sau dregătorii Enache postelnicul, Eustratie, Ioan şi soţia, Ilie Canta banul, Ursu pârcălab, Gheorghe şi Ioniţă Mârza, Matei Sturdza, boierii Cătuleşti, Stratulat paharnicul şi soţia sa Varvara, soţia lui Ursu cu fiicele Anastasia şi Anghelina, acte de proprietate şi pricini diverse ale acestora. Actele (descrise separat în volumul de faţă) se referă la moşii aflătoare în ţinuturile: Bacău (Alboteşti). Botoşani (Gurbăneşti), Fălciu (Vetrişoaia), Galaţi (Dücheni), Iaşi (Budeşti, Drujeni, Moreni), Neamţ (Fârteşti), Vaslui (Brâiţeni) etc. (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, B, nr. VI (copie), B, nr. XIII (trad. rusă).Ref.: ibidem, p. 350-353, nr. IV D, 113, 1-3; p. 354, nr. IV, 114, 5 (copie) şi 10 (trad. rusă).

173 – Apantīsis peri ton elleipontōn eggrafōn anaforikōs eis ta en Vesaravia ktīmata tou Panagiou, Tafou, atina zītountai ek Moschas kata tīn para tou Makariotatou īmōn despotou pemftheisan rossikīn sīmeiōsin, 1896. Cuprinzând lista unor acte de danie cerute de la Moscova, privitoare la averile din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. H şi Th).Ref.: ibidem, p. 354, nr. W D 114,7 (aparent, completare la condica descrisă la nr. 170).

174 – Logariasmoi pōlīseōs ktīmatōn Voukovinīs, s.l., 1906, socoteli privind vânzarea averilor din Bucovina ale Patriarhiei din Ierusalim (Fakeloi logistikōn katastaseōn kai oikonomikī allīlografia, 124).Ref.: ibidem, p. 98, nr, II B 124.

H

175 – Plan al moşiei Moreni (ţinutul Iaşi), 1801 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B. nr. I).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 8.

176 – Chartes Vessaravias, sl., hărţi ale Basarabiei (Planoi-Chartes kai schedia- grammata, nr. 44).Ref.: ibidem, p. 368, nr. IV E, 44.

Page 56: Marturii Romanesti Peste Hotare

28 ISRAEL

177 – Ktīmata Vessaravias, s.l., s.a., planuri ale moşiilor din Basarabia închinate Patriarhiei din Ierusalim (Planoi-Chartes kai schediagrammata, nr. 45).Ref.: ibidem, p. 368, nr. IV E, 45.

BIBLIOTHĪKĪ TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN (Biblioteca Patriarhiei Ierusalimului)3

DOC

178 – Scrisoare, [1564-1568] prin care călugării de la mănăstirea Sf. Sava de lângă Ierusalim mulţumesc doamnei Ruxandra, domnului Alexandru Lăpuşneanu, fiilor (Bogdan, Mihail şi Constantin) şi fiicelor (Anastasia, Anisia şi Marica) pentru ajutorul dat. Copie deteriorată (fond Nea Syllogī, ms. 46).Ref.: Kl. M. Koikilidīs, Kataloipa cheirōgrafōn Ierosolymitikīs vivliothīkīs, Ierusalim,

1899, p. 84-86, nr. 46; Ierosol. vivl., V, p. 364-366; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 209 (datează 1565); idem, Urme, p. 16.

Publ.: N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 13, 1932, p. 335-337); Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 1-2.

Reprod.: Beza, Urme, p. 18.

179 – Meletie Pigas, Scrisori (340), 1574-1598, copiate de Maxim Peloponisianul între 1600-1601. 564 + 3 f., 31 x 21 cm. Text în greacă. În cuprins scrisori către Petru Şchiopul (1574-1578; 1589), Mihai Viteazul (23 mai – 5 august şi 29 august 1597), Ieremia Movilă (14 iunie 1597, 6 august şi 7 noiembrie 1598), Eftimie mitropolitul Ungrovlahiei (6 august 1597), Gheorghe Movilă mitropolitul Moldovei (7 septembrie 1597, 3 noiembrie 1598) (ms. 524).Ref. şi publ.: M. Gedeon, Chronika tou patriarchikou oikou kai naou, Constantinopol,

1884, p. 144-145 (doc. 1574-1579); W. Regel, Analecta byzantino-russica, Spb., 1891, p. XXII-CXIV, CXIX-CXX; Ierosol. vivl., I, p. 466-468; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 47-49, 59-60, 106-107 (4 doc. 1574-1579, 1589, 1597); ibidem, XIV/3, p. 2 (doc. 1589, datat circa 1530); Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus XIII, p. XXX-XXXI, 343-352; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXIII-XXXV, 316-322 (9 doc. 1597-1598); M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 163-167 (2 doc 5 şi 29 august 1597).

180 – Firman al sultanului Murad III, din 1590, pentru călugării greci de la Sfântul Mormânt care mergeau în Ţara Românească să ceară mile şi închinări.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 451, nr. 15; M.

Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38).

181 – Hrisov, din 15 octombrie 1682, de la Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, privind ctitoria sa, mănăstirea Cotroceni. Lipsă sfârşitul. Copie în cuprinsul

3 Cuprinde fondurile Bibliotecii principale (Kyrios Patriarhchikī vivliothīkī, la care trimitem numai prin numărul manuscrisului), al Bisericii Învierii (Anastasis), ale mănăstirilor Sf. Avraam, Sf. Sava, Sfânta Cruce, Noua Colecţie (Nea Syllogī) şi fondul Patriarhului Nicodim.

Page 57: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 29

celor 7 file manuscrise legate împreună cu o tipăritură: Martin Crusius, Turcograecia, Basel, 1584 (ms. 488).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 450-453

182 – Însemnare, din 9 martie [1703-1707] (în text: 1661), a lui Marcu beizade cu informaţii despre încercările lui de a ocupa tronul Ţării Româneşti şi pelerinajul la Ierusalim (pe o carte din fondul Sf. Sava).Ref. şi publ.: Stojanović, Zapisi i natpisi, I, p. 479 (fără alte indicaţii); P.P. Panaitescu,

Marco Pseudo-Beizadea, în Închinare fraţilor Lapedatu, Buc., 1936, p. 637-644; E. Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 182.

183 – Act din Constantinopol, august 1706, prin care Dositei, patriarhul Ierusalimului, întăreşte daniile lui Gheorghe Castriotul mare comis al lui Constantin Brâncoveanu destinate Sfântului Mormânt din Ierusalim şi pentru întreţinerea de şcoli de limbă greacă şi arabă în Siria şi Palestina (cod. Diaforōn epistīmōn eggrafōn, f. 33-34).Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, II, St. Peterburg, 1894, p. 307-309.

184 – Scrisoare, din august 1714, a comunităţii Sfântului Mormânt către patriarhul Hrisant Notara referitoare la alegeri de arhierei şi la relaţiile dintre Patriarhia Ierusalimului şi Ţările Române (cod. Diaforōn epistīmōn eggrafōn, f. 44-47).Publ.: ibidem, p. 335-339; Ierosol. vivl., V, p. 472, nr. 2.

185 – Firman al sultanului Ahmed III, din 1718, prin care aprobă cererea reprezentanţilor Patriarhiei din Ierusalim de a strânge danii în eparhiile Brăila şi Rusciuc.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 482, nr. 7; M.

Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38).Reprod.: ibidem, pl. VIII.

186 – Hrisov, din iunie 1721, de la Nicolae Mavrocordat, privind închinarea mănăstirii Văcăreşti către Patriarhia din Ierusalim (cod. Diaforōn epistīmōn eggrafōn, f. 79).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 472-473, nr. 3. Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, p. 48-52.

187 – Hotărâre, din decembrie 1724, a lui Atanasie V, patriarh de Constantinopol, referitoare la pomeniră patriarhilor Ierusalimului în bisericile închinate din Ţările Române (cod. Diaforōn epistīmōn eggrafōn, f. 37).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 470-471, 478, nr. 2, 9. Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, II, p. 381-384.

188 – Sigilion, din 1729, al lui Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, referitor la spitalul înfiinţat de Nicolae Karaianis, cuprinzând şi informaţii despre Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti şi stolnicul Constantin Cantacuzino (cod. Diaforōn epistīmōn eggrafōn, f. 64-67).Publ.: ibidem, p. 327-335.

189 – Firman al sultanului Mahmud I, din H. 1158 (1745), prin care aprobă cererea reprezentanţilor Patriarhiei din Ierusalim de a strânge danii în toate eparhiile dintre Constantinopol şi Ţările Române (fond Avraam, fost Anastasis).Ref.: ibidem, IV, p. 482, nr. 12.

Page 58: Marturii Romanesti Peste Hotare

30 ISRAEL

MS

190 – Psaltire, sec. XI, 256 f. 21 x 16,2 cm. Text în greacă. La f. 256v, însemnare încadrată în chenar ornamentat, în limbile slavonă şi greacă, a lui Evloghie Moldoveanul de la Putna, privind legarea manuscrisului la Constantinopol, 30 aprilie 1558 (fond Sf. Sava, ms. 293).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 410-421; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina (ARMSL,

s. III, t. 6, 1932-1934, p. 197); idem, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 37); Beza, Urme, p. 19, 23; Constantinescu, Repertoriu, p. 44, nr. 212.

Reprod.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, pl. 3 şi 4 (însemnarea lui Evloghie).

191 – Miscelaneu, sec. XIV-XVI. 313 f. 23 x 15,7 cm. Text în greacă, în cuprins: Canon către Sf. Născătoare de Dumnezeu şi Minei pentru lunile ianuarie – februarie. La f. 1, însemnare de Ioachim Vlahul, fost egumen al mănăstirii Sf. Ecaterina de la Sinai despre mănăstirea Sf. Sava, care şi-a reluat activitatea cu ajutorul domnilor Ţării Româneşti, 1533-1534, când Ioachim a poruncit strângerea cărţilor risipite ale mănăstirii (fond Sf. Sava, ms. 160).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 266-267; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 197; idem,

Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 36; Beza, Urme, p. 16; Constantinescu, Repertoriu, p. 174, nr. 889.

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 718 (însemnarea lui Ioachim Vlahul).

192 – Toma d’Aquino, Zītīmata tina [Unele chestiuni], copie din sec. XV a traducerii greceşti. 180 f. 28,5 x 21,5 cm. La f. 1: însemnare a lui Dosoftei arhidiaconul Notara (viitor patriarh de Ierusalim) care primise manuscrisul în martie 1664 de la Dositei, episcop de Roman, marele cărturar şi viitor mitropolit al Moldovei (ms. 157).Publ.: Ioan Dură, O Dositheos Ierosolymōn kai ī prosfora autou eis tas Roumanikas

Chōras kai tīn Ekklīsian autōn, Atena, 1977, p. 91 (însemnarea). Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 254.

193 – Octoih. Partea I, sec. XVI. Text slavon cu o însemnare din 11 iunie 1594: „în anul 7102 luna iunie în 11 zile pe vremea patriarhului Sofronie păstorind în Ierusalim şi Ţarigrad, Ieremia în Alexandria, Meletie în Damasc şi domnind pentru păcatele noastre sultanul Murad [III] în Ţarigrad [...], pe vremea aceea am ajuns şi eu mult-păcătosul Mardarie ieromonahul, român din mănăstirea domnească din Bucureşti cu hramul Treimii, [Radu Vodă], şi cu alţi 500 fraţi călugări [la Sfântul Munte]. Iar cinci ani după ce am venit din Ţara Românească la Sfântul Mormânt al lui Hristos Dumnezeul-nostru şi, totodată, cu închinăciune la sfintele locuri de la Sinai, în Egipt, şi în Alexandria, şi în Damasc, s-a împlinit un an întreg” (fond Sf. Sava, ms. sl. 7).Ref.: N. Krasnosel’cev, Slavjanskija rukopisi patriaršej biblioteki v Ierusalime, Kazan,

1889, p. 11-12; VI. A. Rozov, Bolgarskija rukopisi Ierusalima i Sinaja („Minalo”, 3, 1914, nr. 9, p. 32); E. Turdeanu, Un moine roumain au Mont Athos, aux Lieux Saints et en Egypte à la fin du XVIe siècle (RER, 3-4, 1957, p. 234-235); Svetla Džurova, Nadja Danova, Kniga za bălgarskite hadžii, Sofia, 1985, p. 300; Constantinescu, Repertoriu, p. 44.

Page 59: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 31

194 – Tetraevanghel, 11 decembrie 1532, scris de diacul Ivanco şi de popa Simion din Frăţâneşti. 325 f. Text în slavonă. Dăruit în august 1623 de ieromonahul Partenie Rusul de la mănăstirea Suceviţa, bisericii Sf. Mihail din Ierusalim (fond Sf. Sava, ms. sl. 2).Ref.: N. Krasnosel’cev, op. cit., p. 8-9; Vl. Rozov, op. cit., p. 30-31; E. Turdeanu, Oameni

şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 43-45); idem, Moldavie, 1504-1552, p. 130-131; Matejic, p. 5, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 44, nr. 209.

Reprod.: Washington, Library of Congress, Photoduplication Service; OSU, HRL.

195 – Tetraevanghel, scris de diaconul Mihail în Suceava, 21 septembrie 1545 – 21 mai 1546, 6 f. pergament + 259 f., 33,7 x 23,7 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale în aur şi culori. La p. 6, însemnare din 1680 a lui Dositei patriarhul Ierusalimului despre luarea manuscrisului de la mănăstirea Sf. Nicolae Probota pentru Sfântul Mormânt (fond. Avraam, ms. 11).Ref.: Koikilidīs, p. 95-96, nr. 2; Ierosol. vivl., V, p. 407-408; Beza, Biblioteci mănăstireşti,

p. 208; Beza, Urme, p. 29; Vl. Rozov, op. cit., p. 37; D. Stăniloae, Viaţa şi activitatea patriarhului Dosofteiu al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, Cernăuţi, 1929, p. 9; N. Iorga, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, în mănăstirea Sf. Ioan şi la Muntele Sinai (BCMI, 27, 1931, p. 181-183, datând manuscrisul din sec. XV); Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 115-116, 136; Turdeanu, Études, p. 200; Matejić, Supplemental Cheklist I, p. 7 (datat: 1455); Constantinescu, Repertoriu, p. 46, nr. 218.

Reprod.: Washington, Library of Congress, Photoduplication Service; OSU, HRL.

196 – Tetraevanghel, scris de popa Nicolae din porunca lui Iliaş Rareş, 1546-1551 (cf. însemnare, f. 377). 380 f., 33 x 21 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale în culori. Manuscris adus din Moldova de patriarhul Dositei (fond Avraam, ms. 12).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 409; Beza, Urme, p. 29; idem, Byzantine Art in România, Londra,

1940, p. 55; Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 138-139; Turdeanu, Études, p. 202-293; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 90 (data: 1551); Constantinescu, Repertoriu, p. 46, nr. 219.

Reprod.: Beza, Urme, p. 24; idem, Byzantine Art in Romania, p. 55.

197 – Tetraevanghel, Moldova, 20 iunie 1543. Pergament. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale în culori. Ferecătură cu pietre preţioase; coperta I: „Pogorârea la iad”, coperta a II-a „Fecioara Măria”, cu inscripţie în slavonă: „Acest Tetraevanghel l-a făcut şi îmbrăcat Iliaş şi Constantin voievod, fiii lui Petru (Rareş) voievod, pentru sănătatea lor şi a urmaşilor şi părinţilor lor, Ioan Petru voievod, din mila lui Dumnezeu, gospodar al ţării Moldovei şi doamna sa, Elena, care a răposat la anul 1549”. Dăruit, probabil, bisericii Sf. Dumitru din Suceava (fond Biblioteca principală). Ref.: Beza, Urme, p. 113-114; N. Iorga, Două evangheliare ale fiilor lui Petru Rareş

(BCMI, 27, 1934, p. 87-88); E. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, I, 1953, p. 206-207); idem, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 42-45); Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 134-135; Turdeanu, Études, p. 185-186, 198-199; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 94 (datat 1594); Constantinescu, Repertoriu, p. 45, nr. 215.

Page 60: Marturii Romanesti Peste Hotare

32 ISRAEL

Reprod.: Beza, Urme, p. 108, 110 (facsimil şi ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania, Londra, 1940, pl. LVII.

198 – Tetraevanghel, Moldova, 1551. Pergament şi hârtie. Text în slavonă. Miniaturi în plină pagină, frontispicii şi iniţiale ornate, ferecătura din aramă ciocănită, cu aplicaţii de argint aurit şi pietre preţioase; coperta I: „Înălţarea”, coperta a II-a: „Sf. Nicolae”, iar în chenar inscripţie în slavonă: „Acest Tetraevanghel l-a făcut şi l-a ferecat Elena, stăpâna şi doamna răposatului Ioan Petru (Rareş) voievod, din mila lui Dumnezeu gospodar al Ţării Moldovei. Şi l-a dăruit pentru a sa pomenire la mănăstirea Probota, unde este hramul sfântului ierarh şi făcător de minuni Nicolae, anul 1551” [fond Biblioteca principală].Ref.: A.I. Jacimirskij, Slavjanskija rukopisi v rumynskich bibliotek, p. 292; N. Iorga, Încă

o sabie a lui Constantin vodă Brâncoveanu (RI, 19, 1933, p. 11); N. Iorga, Două evangheliare ale fiilor lui Petru Rareş, op. cit., p. 87-90; Beza, Urme, p. 113; idem, Byzantine Art in Roumania, p. 56; E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 52-54); Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 122, 139; Turdeanu, Études, p. 203; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 34; Constantinescu, Repertoriu, p. 45, nr. 214.

Reprod.: Beza, Urme, p. 109 (ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania, p. 55; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [54-55].

199 – Condică, 1543-1590, pentru consemnarea ajutoarelor primite de Sfântul Mormânt, printre care din Bucureşti şi Moldova din 1556 (fond Sf. Sava, ms. 496).Ref.: Ierosol. Vivl., II, p. 566-567; Beza, Urme, p. 23.

200 – Miscelaneu, 1585-1593. 240 f. 16 x 10,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrieri teologice de Sf. Atanasie al Alexandriei, Anastasie Sinaitul, Sf. Teodor Studitul etc. La f. 13, însemnare a lui Ioachim arhimandritul, privind numirea sa ca preot în Iaşi la mănăstirea Galata, 1629 (fond Sf. Sava, ms. 88).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 162-165; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 125; Beza, Biblioteci

mănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 197; Beza, Urme, p. 19, 25.

201 – Miscelaneu, scris de Ierotei mitropolitul Monemvasiei în Rusia (f. 1-193) şi Ţara Românească (f. 197-396), 1588-1591. 489 f., 31 x 21,5 cm. Text în greacă, în cuprins scrieri teologice folosite şi la redactarea cărţii lui Dositei al Ierusalimului, Tomos katallagīs, Iaşi, 1692 (ms. 111).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 194-197; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 720 (însemnare, 1588-

1591).

202 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, 1594. 420 f. 39,5 x 26,6 cm. Text în greacă. La f. 419: colofonul (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 4).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 199, nr. 4; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 100, 720; Beza, Biblioteci

mănăstireşti, p. 207; Beza, Urme, p. 24 (ms. pierdut).

203 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor, 22 februarie 1599. 265 f., 35,5 x 25 cm. Text în greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori. La f. 258v, colofonul, la f. 259v, însemnare de donaţie a lui Constantinos Corpete Lepe din Ankara şi Dimitrios din Atena, pentru biserica Fecioara Maria din Iaşi. La f. 1: o însemnare din 3 august 1677, consemnând trimiterea la Ierusalim a manuscrisului de către patriarhul Dositei (fond Avraam, ms. 6, fost la Sf. Sava).

Page 61: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 33

Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 204; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 720; N. Iorga, Miniatura românească din secolul al XVII-lea (BCMI, 24, 1931, p. 145-146); Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme, p. 18; D. Russo, Studii istorice, I, p. 169; Gratziou, Handschriften, p. 150-151, nr. 10.

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 720-721 (însemnare, f. 259v).Reprod.: Beza, Urme, p. 15; N. Iorga, op. cit., p. 145; Gratziou, Handschriften, pl. 43.

204 – Antologika pandektī, sfârşitul sec. XVI. 336 f., 31,6 x 21,6 cm. Însemnare din 29 iunie 1606 referitoare la moartea lui Ieremia voievod (Movilă), înlocuit la l iulie cu fratele său Simion (fond Sf. Sava, ms. 213).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 324; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 723; Sp. Lambros, Enthymīseōn

ītoi chronikōn sīmeiomatōn syllogī prōtī (NE, 7, 1910, nr. 2-3, p. 184); Iorga, Studii şi documente, XXII, p. 87; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 197; Beza, Urme, p. 19.

205 – Ceaslov, scris în Ţara Românească, începutul sec. XVII (fond Sf. Sava, ms. sl. 9).Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 246, nr. 1283. Reprod.: B. A. R., mf. 318.

206 – Liturghier arhieresc, sec. XVII. 108 f. 20 x 14,5 cm. Text în greacă, însemnare privind cumpărarea manuscrisului la 15 noiembrie 1682, la Iaşi, de ieromonahul Partenie din Pelopones (ms. 74).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 158.

207 – Miscelaneu, sec. XVII. 228 f. 7 x 15 cm. Text în greacă. Pe coperta a II-a (interior) însemnare din 22 iunie 1801 privitoare la mazilirea lui Constantin Ipsilanti, domnul Moldovei, înlocuit cu Alexandru Suţu, mare dragoman al Porţii (ms. 439).Ref.: ibidem, I, p. 425-426; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 197;

Beza, Urme, p. 19 (localizarea şi data greşite).

208 – Miscelaneu, sec. XVII. 140 f. 19,6 x 13,6 cm. Text în greacă. La f. 50-59: Ioan Cariofil, Versuri (fond Sf. Sava, ms. 619).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 617-619.

209 – Miscelaneu, sec. XVII. 49 f. + 22 + 2 p. Text în greacă. La f. 1-49: fragment din scrierea lui Meletie Sirigul contra lui Chiril Lucaris, copiată de Nectarie, patriarhul Ierusalimului după ediţia din Bucureşti, 1690 (fond Sf. Sava, ms. 502).Ref.: ibidem, II, p. 568.

210 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, 24 ianuarie 1610, conform colofonului (f. 292r): „din dorinţa şi cu cheltuiala preacinstitei şi înălţatei doamne Cătălina, mare băneasă a Craiovei”, dăruit mănăstirii Sf. Sava de lângă Ierusalim. 294 f. 42,8 x 28 cm. Text în greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale şi zoomorfe în culori. Una din cele două file ornamentate a fost sustrasă (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 37).Ref.: ibidem, III, p. 196-197, V, p. 405; N. Bănescu, Din viaţa trecutului nostru: femei

iubitoare de carte şi frumos (AO, 1926, p. 8); N. Iorga, Miniatura românească în secolul al XVII-lea (BCMI, 24, 1931, p. 145-146; rec. I. Minea, în CI, 8-9, 1932-

Page 62: Marturii Romanesti Peste Hotare

34 ISRAEL

1933, p. 296-297); Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme, p. 18-19; Gratziou, Handschriften, p. 160, nr. 27.

Reprod.: Beza, Urme, p. 14, 15, 16; Gratziou, Handschriften, fig. 106.

211 – Miscelaneu, cuprinzând alocuţiuni şi versuri alcătuite de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, post 1611. Manuscris autograf. 86 f. 28,2 x 20,5 cm. Text în greacă; f. 1-49: Evanghelii; f. 50-66: Viaţa Sfintei Paraschiva cea nouă, menţionând strămutarea moaştelor în Moldova etc. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori. La f. 1, o însemnare în greacă: „dăruit de mine, Nicolae (Milescu), odată mare spătar al Ungrovlahiei, sfintei biserici a Născătoarei Domnului, zisă Barnovschi, la Iaşi, 1660, unde s-a scris spre folosul şi mântuirea sufletului” (ms. 161).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 257-258; N. Iorga, Miniatura românească din secolul al XVII-lea,

op. cit., p. 147-148; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 37); idem, Urme, p. 20 şi 30; Iulian Ştefănescu, Viaţa Sfintei Paraschiva cea Nouă de Matei al Mirelor (BIR, 3, 1933, p. 347-77); Gratziou, Handschriften, p. 162, nr. 31; Constantinescu, Repertoriu, p. 43, nr. 208, p. 246, nr. 1281).

Publ.: Vios kai politeia tīs osias mītrōs īmōn Paraskeuīs tīs Neas tīs en Epivatōn („Analekta Ierosolymitikīs Stachyologias”, 1, 1891, p. 438-453); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 201, (însemnarea spătarului Nicolae Milescu); Beza, Urme, p. 30 (idem).

Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 146 (însemnarea); M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, op. cit., pl. I-II.

212 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, 4 mai 1616. Text în greacă. Miniaturi cu imaginile evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu motive vegetale şi zoomorfe în aur şi culori, ferecătură. Sub miniatura reprezentând pe Sf. Ioan însemnare de donaţie, în greacă, de la postelnicul Gavriil Filip pentru domnul Moldovei, Gheorghe Duca, 1670.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207-208; idem, Urme, p. 24-25, E. Turdeanu, La

reliure roumaine (RER, 1, 1953, p. 215); Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 98; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, Buc., 1984, p. 10.

Reprod.: Beza, Urme, miniaturi p. 24-25, 32-33, ferecătură: p. 20, 76, 78; idem, Byzantine Art in Romania, pl. LXXII; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [48-50]; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., pl. I.

213 – Vios kai politeia tou osiou patros īmōn Savva, traducere în neogreacă de Neofit Rodinos din Cipru, la Iaşi în „Dacia de Sus”, 1619. 190 f. 20,2 x 14,2 cm. Manuscris autograf (fond Sf. Cruce, ms. 90).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 149; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 37. Reprod.: ibidem, pl. V.

214 – Vios kai politeia tou osiou kai theoforon patros īmōn Savva, traducere de Neofit Rodinos, Iaşi, 1619. 239 f. Copie (fond Sf. Sava, ms. 293/a).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 235-236, nr. 5.

215 – Tetraevanghel, scris în Moldova de Porfirie, ucenic al lui Matei al Mirelor, 14 decembrie 1633, din porunca lui „Vasile (Lupu) Coci [...], mare vornic”, dăruit la Sfântul

Page 63: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 35

Mormânt. 234 f., 41,4 x 27 cm. Text în greacă. Miniaturi cu imaginile evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale şi zoomorfe în aur şi culori (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 3).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 197-199; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina (ARMSL,

III, t. 6, 1932-1934); Beza, Urme, p. 27; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., p. 11.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 133, 726 (însemnarea); N. Iorga, Miniatura

românească din secolul al XVII-lea, p. 146.Reprod.: Beza, Urme, p. 23, 26, 27, 36-37 (planşe), 46-47 (planşe).

216 – Tetraevanghel, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1642-1643. 40 x 30 cm. Text în greacă, însemnări la portretele donatorilor: „Ruga preacredinciosului domn Io Matei Basarab, voievodul Daciei Ungrovlahiei şi preacredincioasei doamne Elena”; în dreptul portretului voievodului: „Chipul preacredinciosului şi preastrălucitului şi preavestitului domn, Io Matei Basarab voievod, care s-a ridicat domn şi stăpânitor de către tot norodul clericilor şi laicilor, boierilor şi ostaşilor în Ungrovlahia, patria lui, în anul 7140 (1632), iar Sfânta Evanghelie s-a scris pe cheltuiala sa la 1642-1643”. Miniaturi în plină pagină (Evangheliştii, zodiacul, portretele donatorilor). Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale în aur şi culori. Ferecătură în argint: Coperta I, „Înălţarea”, coperta a II-a, „Răstignirea” (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 19; se păstrează în Tezaur).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 223; N. Bănescu, Din viaţa trecutului nostru: femei iubitoare de

carte şi frumos (AO, 4, 1926, p. 8); D. Ionescu, Quelques miniatures trouvées dans un Evangile du XVIIe siècle, în Mélanges offerts à N. Iorga, Paris, 1933, p. 894, n. 1; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme, p. 111; E. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, l, 1953, p. 216); Papazoglou, Anthimos, p. 342-343, nr. 14; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 100; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., p. 12, 45-47, nr. 2.

Publ.: Hurmuzaki, XIV/1, p. 132-133 (însemnările la portretele donatorilor).Reprod.: I. Sylvestre, Universal Paleography, London, 1850, pi. 94; Ierosol. vivl., III,

p. 222-223, pl. 1-2 (portretele domneşti), p. 246-247; Beza, Urme, p. 102-103, 150-151 (miniaturi), p. 118-119, 126-127 (ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania, pl. LXXXI, LXXXIII, LXXXVIII; MI, 2, 1968, nr. 10, coperţile (Zodiacul); Popescu - Vâlcea, Miniatura, fig. 120-122; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [47-48]; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., pl. III-IV.

217 – Nichifor Vlemmides, Epitomī logikīs, scris de Porfirie din Ianina în Iaşi, 1644, 140 f., 20,8 x 15,1 cm. La f. 3, însemnare de posesor, Nicolae Gavriil Dakianou („din Dacia”); la f. 140, însemnare de posesor: Ioan Apostolachi paharnicul (ms. 480).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 438-439.

218 – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1646-1647. 261 f. Text în greacă, în colofon: „Această dumnezeiască şi sfântă evanghelie s-a scris în Ungrovlahia, domn fiind domnul Io Matei Voievod, în anul 7155”. 261 f., 41,7 x 28,5 cm. Text în greacă. Miniaturi cu imaginile evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale, zoomorfe şi antropomorfe în aur şi culori (fond Avraam, ms. 2, fost Anastasis, ms. 1).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 193-196; V, p. 405; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 130 (însemnare);

N. Iorga, Miniatura românească din secolul al XVII-lea, p. 145 (datat greşit: 1643); M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 196; idem, Urme, p. 26-27

Page 64: Marturii Romanesti Peste Hotare

36 ISRAEL

(datat greşit: 1643); Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 100; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., p. 11-13, 15.

Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 145; idem, Les arts mineurs, I, pl. 24-25; Beza, Urme, p. 27, 32; idem, Byzantine Art in Romania, Londra, 1940, p. 90-95; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 13-17, 22, 28.

219 – Tetraevanghel, scris în Moldova, 16 ianuarie 1665, din porunca domnitorului Eustratie Dabija şi a doamnei Ecaterina pentru mănăstirea Caşin (f. 5), 3 f. pergament + 340 f. 41,9 x 28 cm. Text în greacă. Miniaturi cu portretele evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale şi zoomorfe; stema Moldovei în frontispicii şi în chenarul colofonului (fond Avraam, ms. 1).Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 93-95, nr. 1; Marie Vogel, Victor Gardthausen, Die griechischen

Schreiber des Mittelalters und der Renaissance, Leipzig, 1909, p. 414 (datat greşit 1173); Ierosol. vivl., V, p. 404-405; Nicolae Grămadă, Câteva note din manuscrise bizantine (CC, 4-5, 1927-1928, p. 566-567); Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 208; Beza, Urme, p. 29; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 102; Matejić, Supplemental Checklist, 1, p. 6; Constantinescu, Repertoriu, p. 45-46, nr. 217.

Reprod.: Beza, Urme, p. 22-23 (data greşită), 28 (idem), 29; Washington, Library of Congress, Photoduplication Service; OSU, HRL.

220 – Miscelaneu, 1675. 48 f. 14,2 x 10,5 cm. Text în greacă, în cuprins: Apocalipsul Mariei şi Versuri. La f. 37-38: Laude pentru cei patru patriarhi şi pentru arhiereii şi mitropoliţii şi domnitorii Vlaho-Bogdaniei (fond Sf. Sava, ms. 696).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 651.

221 – Dositei Notara, Epistolar, 1696-1705. Copii. La f. 624-625, scrisoare din 1705 prin care cere manuscrise de scrieri teologice şi anunţă că a publicat recent în Ţara Românească o carte (Tomos charas) din care trimite un exemplar.Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 271, nr. 8.

222 – Teofil Coridaleu, Peri ouranou pragmateian Aristotelous (1) şi Peri psychīs Aristotelous (2), copiat Georgios Hypomenas, Târgovişte, 1698 (1) şi Piteşti, 28 octombrie 1700 (2). 204 + 442 p. 21,3 x 16,3 cm. Însemnări de studenţi de la Academia Domnească din Bucureşti şi de donaţie, 1699, 1722, 1744 (ms. 406).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 411; Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III,

t. 9, 1938-1940, p. 32).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 457 (însemnare, martie 1712).

223 – Hrisant Notara, Peri aforismou, sfârşitul sec. XVII, cu dedicaţie pentru Constantin Brâncoveanu. 38 f. 20,4 x 15,4 cm. În frontispiciu, desen în peniţă reprezentând portretul lui Zotu Ţigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul (ms. 224).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 301; Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 37; Mihail G.

Stephănescu, O piatră de mormânt uitată şi o pecete necunoscută (BMI, 40, 1971, nr. 4, p. 62).

Reprod.: Beza, op. cit., pl. VI; Mihail G. Stephănescu, op. cit., p. 60, fig. 3; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [63].

224 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. 21 x 16 cm. Text în greacă, în cuprins, scrisori autografe şi copii, între care la f. 21v, scrisoare de la Eugenios Voulgaris, către Nichifor

Page 65: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 37

Theotokis, profesor la Academia Domnească din Iaşi; scrisoare de la Neofit Cavsocalivitul din Bucureşti către un patriarh; scrisoare din Bucureşti a lui Alexandru Turnavitul către Constantin Mavrocordat (ms. 424).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 419-421.

225 – Samuil Kapasoulis, Opere, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, 170 f., 19,2 x 15,6 cm. În cuprins şi documente diverse, copii de scrisori etc. La f. 2: versuri de mulţumire ale autorului dedicate lui Constantin Brâncoveanu, 26 noiembrie 1692, pentru cartea de retorică ce urma a fi tipărită; f. 28: Gherasim Palladas, Prefaţă la Retorica lui Kapasoulis, adresată lui Constantin Brâncoveanu; f. 43v: act din 6 decembrie 1694 pentru vânzarea unei case Mărioarei Mavrocordat de către Hrisoscoleu, soţul său; f. 153v: Catalog al domnilor Ţării Româneşti; f. 155: Lista mitropoliţilor Ungrovlahiei; f. 155: Titulaturile domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei (ms. 487).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 440-450; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 297 (doc. 1694).Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul (ARMSI, s. III, t.

13, 1932-1934, p. 114-115: Prefaţa la Retorică).

226 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 346 f., 20,3 x 15,5 cm. Text în greacă, în cuprins copii de acte imperiale şi patriarhale vechi, scrieri teologice şi laice, versuri etc. f. 163: sigilion de la Calinic II, patriarh de Constantinopol, referitor la mănăstirea Hurez din februarie 1702; f. 185: scrisoare din Constantinopol, 1639, a lui Nichifor, patriarh de Alexandria, despre moartea lui Mitrofan Critopol în Ţara Românească; f. 204: scrisoare din septembrie 1689 de la Calinic II către mitropolitul Ungrovlahiei; f. 248-260: scrierea lui Sevastos Kyminitis, profesor la Academia Domnească din Bucureşti, Peri diaforas theias ousias kai theias energeias (ms. 276).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 333-353; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 270 (doc. 1689), 345-348

(doc. 1702); Iorga, Studii şi documente, XIV, p. 5 sqq.Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, p. 115-118 (doc.

1702).

227 – Meletie Smotriţki, [Apologia călătoriei în Orient], Bucureşti, sfârşitul sec. XVII. Copie, scrisă de popa Flor de la biserica Sf. Gheorghe-Vechi, a traducerii după lucrarea din 1624 (fond Sf. Sava, ms. sl. 8).Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 246, nr. 1282. Reprod.: B. A. R., mf. 318.

228 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, s.l., sec. XVIII. Copie după ediţia tipărită la Snagov, 1697. 42 f., 22 x 15,5 cm (ms. 385).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 400.

229 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII, 247 f., 22 x 16,5 cm. Text în greacă, în cuprins, scrieri patristice şi clasice. La f. 243-246: Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivlion anagnōseōs (fond Sf. Cruce, ms. 64).Ref.: ibidem, III, p. 122-123.

230 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 268 f.. 21,5 x 17 cm. Text în greacă, în cuprins scrieri religioase şi laice. La f. 194, scrisoare a lui Procopie către Teodor filosoful, profesor la Academia Domnească din Bucureşti (ms. 388).Ref.: ibidem, I, p. 401-403.

Page 66: Marturii Romanesti Peste Hotare

38 ISRAEL

231 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 562 p. Lipsesc primele 32 p. Text în greacă, în cuprins, scrieri apocaliptice, hagiografice, ascetice etc. La p. 443-454, Ştefan Brâncoveanu, Cuvânt panegiric la Adormirea Maicii Domnului, copie după ediţia Bucureşti, 1703 (fond Sf. Sava, ms. 492).Ref.: ibidem, II, p. 565-566.

232 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 333 f., 21,2 x 15,5 cm. Text în greacă, în cuprins, texte diverse copiate pentru studii, printre care epigramă de Ierotei al Sidei din 28 iulie 1705 pentru o fântână săpată din porunca lui Constantin Brâncoveanu, laudă pentru activitatea Academiei Domneşti, epigramă a lui Teodosie dedicată domnului Ţării Româneşti (ms. 468).Ref.: ibidem, I, p. 434-435.Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXXVII; Hurmuzaki – Murnu –

Litzica, XIII, p. XLI.

233 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. Text în greacă. La f. 1-8 şi 218-219: laudă domnului Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti la venirea la a doua domnie, 17 august 1796 (ms. 330).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 374.

234 – Miscelaneu, sec. XVIII. 114 f., 16 x 11,4 cm. Text în greacă, între alcătuitori (f. 1): Ioan Nichifor, Bucureşti, 7 noiembrie 1744. Cuprinde scrieri ale Sf. Atanasie cel Mare etc.Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 35-36, nr. 17.

235 – Dositei Notara, Paraleipomena ek tīs Istorias peri tōn en Ierosolymois patriarcheusanton, s.l., 1709. XXIV + 970 f., 33 x 22,5 cm. Cuprinde partea nepublicată în ediţia din Bucureşti, 1714, informaţii despre istoria Moldovei şi Ţării Româneşti în a doua jumătate a sec. XVII şi îndeosebi despre relaţiile patriarhului Ierusalimului cu aceste ţări (fond Sf. Cruce, ms. 11).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 32-34. Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, I, p. 231-307.

236 – Miscelaneu, s.l., post 1730, cuprinzând şi Eklogī tīs Psaltīriou, Buc., 1769 (copie, p. 144 sqq.). La f. 88, însemnare din 1730 a posesorului, trimis la Ierusalim pentru a-1 invita pe patriarh la mănăstirea Văcăreşti din partea domnitorului Nicolae Mavrocordat (fond Nea Syllogī, ms. 43).Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 81-82, nr. 43; Ierosol. vivl., V, p. 359-361.

237 – Miscelaneu, s.l., 1730-1736, 3 tomuri. 164 f., 19,42 x 14,8 cm. Text în greacă. 79v: scrisoare de la Dositei al Ierusalimului către Nicolae Milescu, 13 decembrie 1679, copie; f. 95: scrisoare de la Nicolae Milescu către Dositei al Ierusalimului, 7 iulie 1698, cu referiri la China supusă, traducerea greacă de Hrisant Notara. Copie (ms. 233).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 305-310.Publ.: K. Sathas, Mesaionikī vivliothīkī, t. III, Atena, 1872, p. 90-95 (doc. 1698);

Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 223; Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, p. 111-112 (doc. 1679).

238 – Epistolar, s.l., 1724-1740. 181 f., 33 x 21 cm. Autograf al patriarhului Silvestru

Page 67: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 39

al Antiohiei. Text în greacă. La f. 82, 101-102, scrisori (4) de la Silvestru către Grigore II Ghica, domnul Moldovei, şi Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, mulţumind pentru dania acordată mănăstirii Kykkou din Cipru şi cerând ajutoare (1739); f. 137: traducerea hrisovului din 3 mai 1745 prin care Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei, acordă un ajutor Patriarhiei din Antiohia; f. 174: scrisoare de la Silvestru către stolnicul Ioniţă Rosetti din Ţara Românească (10 februarie 1739) (ms. 124)Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 203-219; Hurmuzaki – Iorga XIV/2, p. 1118; Beza, Urme, p. 62

(nr. ms. greşit).Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, p. 110-111, 120-

121; idem, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 7-10).

239 – Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivliōn anagnōseōs, copie din 15 iunie 1741. 10 + 382 + 5 f., 20,5 x 16 cm (ms. 435).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 424.

240 – Miscelaneu, scris de ieromonahul Ioachim din Smirna la Paşcani, 29 ianuarie 1744, 323 p., 27,8 x 21,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrieri de retorică de Teofil Coridaleu, Alexandru Mavrocordat etc. (ms. 159).Ref.: ibidem, I, p. 254-255.

241 – Teofil Coridaleu, Eis ta peri psychīs tou Aristotelous vivlia ypomnīmata, scris de Constantin, elev al lui Teodor al Dristrei, profesor la Academia Domnească din Bucureşti, 21 aprilie 1751. 217 f., 28,5 x 19,5 cm (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 13).Ref.: ibidem, III, p. 213.

242 – Teofil Coridaleu, Eis ta peri psychīs tou Aristotelous vivlia ypomnīmata, scrisă de Constantin din Zagora, Bucureşti, 1753. 338 f, 22 x 16,8 cm (ms. 536).Ref.: ibidem, I, p. 472.

243 – Miscelaneu, 1756, cu documente din arhiva lui Ioachim din Smirna, dascăl al şcolii din Neochori, 142 f. 21,5 x 16,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrisoare a elevilor din Neochori către domnul Moldovei: 2 scrisori din 1743-1747 ale lui Ioachim către Constantin Mavrocordat şi către patriarhul Ierusalimului, reclamând pe domnul Moldovei că nu şi-a ţinut făgăduinţele de a-i ajuta pe elevii străini; scrisoare din Paşcani, l august 1756, către mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei (ms. 252).Ref.: ibidem, I, p. 321-322; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1114 (doc. 1743-1747), 1136

(doc. 1756).

244 – Miscelaneu, s.l., 1763. 63 p., 21,8 x 16 cm. Text în greacă. F. 1-61: Hrisant Notaras, Diagnosis peri tōn thronōn tōn ekklesiōn..., copie de Grigore din Vatoped după Syntagmation, Târgovişte, 1715, p. 66-89 (fond Sf. Sava, ms. 505).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 570-572.

245 – Miscelaneu, s.l., post 1766, 204 p., 20 x 15 cm. Text în greacă. La f. 1-86: Ioan Cariofil, Egcheiridion..., copie de Parthenios Kidoniatul protosinghelul (fond Avraam, ms. 21). Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 125-127, nr. 21.

Page 68: Marturii Romanesti Peste Hotare

40 ISRAEL

246 – Miscelaneu, s.l., 1768, scris de Ioan preotul în mănăstirea Cotroceni. 48 f. 20 x 14,5 cm. Text în greacă. Cuprinde rânduieli (Diataxeis) pentru clerici şi laici, însemnarea copistului (f. 40): 30 aprilie 1768 (ms. 27).Ref.: ibidem, p. 66, nr. 27.

247 – Kitāb salāt as-sawā‘ī, scris de Ğirğis Mūsa din Lydda, 1769, copie după ediţia Bucureşti, 1702 (ms. ar. 52).Ref.: Beza, Urme, p. 30; Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I,

Città del Vaticano, 1944, p. 639, nr. 3.Reprod.: Beza, Urme, p. 31 (incipit).

248 – Miscelaneu, scris de monahul Partenie din Tesalia, 1783. 212 f. 22,5 x 16 cm. Text în greacă, în cuprins: însemnări, copii de scrisori etc. La f. 116-138: Apologie din 1783 a lui Procopie scrisă la Bucureşti (ms. 362). Ref.: Ierosol. vivl., I, 385-386.

249 – Miscelaneu, s.l., 1793-1820. Text în greacă, în cuprins scrisori, documente originale şi copii, între care, f. 70: scrisoare, circa 1783-1802, adresată domnului Ţării Româneşti, Mihai Suţu; f. 73v: scrisoare adresată soţiei lui Mihai Suţu; f. 75v: scrisoare, circa 1792-1807, adresată lui Alexandru Constantin Moruzi, domnul Ţării Româneşti; f. 91: scrisoare către Filaret mitropolitul Ungrovlahiei, f. 95: scrisoare din 21 noiembrie 1793 a lui Neofit VII, patriarh de Constantinopol, către Filaret al Ungrovlahiei pentru alegerea lui Iosif, episcopul Sebastei, ca episcop al Argeşului; f. 100v: scrisoare adresată lui Dositei [Filitti], mitropolitul Ungrovlahiei (1793-1810); f. 102: scrisoare de la Sevastia [Suţu], doamna Ungrovlahiei, către patriarhul de Constantinopol, mulţumind pentru binecuvântarea căsătoriei domniţei Eufrosina cu beizadea Dimitrie Moruzi; f. 104: scrisoare sinodală de la Chiril VI, patriarh de Constantinopol (1813-1818), către mitropolitul Ungrovlahiei [Costandie Filitti], cerându-i să aprobe despărţenia dintre comisul Vasilache Ruset şi soţia sa Ruxandra; f. 123v: scrisoarea domnului Ţării Româneşti Mihail Constantin Suţu către Atanasie, mitropolitul Nicomediei; f. 124: scrisoare de la Alexandru Constantin Moruzi, domnul Moldovei, către Atanasie, mitropolitul Nicomediei; f. 124v: 2 scrisori ale lui Alexandra Constantin Moruzi către Atanasie, mitropolitul Niceii; f. 130v, scrisoare din 25 aprilie 1819 adresată lui Nicolae Suţu; f. 141v: scrisoare de la Eufrosina Callimachi, doamna Ţării Româneşti, către un boier; f. 151: cerere a membrilor Eterici din Iaşi, 12 aprilie 1820, către domnul Moldovei Mihail Suţu; f. 153: scrisoare din aprilie 1820 a lui Mihail Suţu către Atanasie, mitropolitul Nicomediei, anunţându-i apariţia volumului de Opere ale lui Ioan Hrisostom; f. 154: scrisoare de la Mihail Suţu către Grigore V, patriarh de Constantinopol, cerându-i copii vechi din operele lui Ioan Hrisostom; f. 233v: însemnare despre înlocuirea lui Grigorie cu Partenie ca mitropolit al Proilaviei, 24 septembrie 1806 (fond Patriarhul Nicodim, ms. 12). Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 183-191. Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul (ARMSI, s. III, t.

13, 1932-1934, p. 121-129) (9 doc. 1793-1820).

250 – Miscelaneu, s.l., 1797. 71 f., 22,5 x 15 cm. Text în greacă. La f. 9-31 scrierea lui Ioan Cariofil, Erōtapokriseis anagkaiai, redactată la Bucureşti, sfârşitul sec. XVII. Copie (ms. 363).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 386.

Page 69: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 41

251 – Miscelaneu, s.l., începutul sec. XIX, 47 f. Text în greacă, în cuprins, însemnări despre evenimente din Ierusalim şi Palestina, 1786-1814, scrise de un egumen din Jaffa. La f. 4-6, Laudă către Sf. Gheorghe de Lambru Fotiade, rostit în 1781 la Bucureşti, de un student al lui (ms. 287).Ref.: ibidem, I, p. 358.

252 – Miscelaneu, s.l., începutul sec. XIX. 324 f. Text în greacă, în cuprins exerciţii epistolare. La f. 316-319, copie după scrisoarea din 29 aprilie 1809 a sinodului aghiotafit din Ierusalim către [fostul] domn al Ţării Româneşti Constantin [Ipsilanti] (fond Patriarhul Nicodim, ms. 1).Ref.: ibidem, III, p. 177-178 (numele destinatarului: Alexandru Constantin Mavrocordat,

probabil confuzie cu C. Ipsilanti, înlăturat de ocupaţia rusă încă din 1807).

253 – Maximos Symaios, Sīmeiōmata me katastrōthenta en tōi istorikōi tīs Ierousalīm, s.l., începutul sec. XIX, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile Patriarhiei de Ierusalim cu Ţările Române în sec. XVII (fond Sf. Mormânt, ms. 186, f. 89v-105v, 209-210v).Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 87-122.

254 – Maximos Symaios, Oi apo tīs ektīs oikoumenikīs synodou patriarchai tīs Ierousalīm achris etous, 1810-ou, s.l., [1810]. 22,6 x 16 cm. În cuprins şi informaţii despre relaţiile dintre Patriarhia Ierusalimului şi Ţările Române în sec. XVII-XVIII (fond. Sf. Cruce, ms. 56, f. 321-439). Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 111-114; Beza, Urme, p. 26. Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 1-86.

255 – Neofit Peloponesianul, Eklogī tou Psaltīriou pantōs eis te doxologian kai aitīsin, s.l., 1812. Copie după ediţia tipărită la Bucureşti, 1769, în timpul lui Grigore Alexandru Ghica (ms. 93).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 168-169.

256 – Iatrosofion kai katastichon, mănăstirea Călui – Ţara Românească, 1804-1827. 140 f., 19 x 13,5 cm. Fost al lui Partenie Tesaliotul, iconom al Patriarhiei Ierusalimului şi egumen al mănăstirii Călui, metoc patriarhal (ms. 95).Ref.: ibidem, I, p. 169-171.

257 – Miscelaneu, s.l., 1812-1835. 61 f., 30 x 21 cm. Text în greacă, în cuprins, scrieri şi documente relative la politica Rusiei în Orient. F. 19: scrisoare din Bucureşti, 6 iulie 1812 a lui Pavel Ciceagov către divanul Ţării Româneşti, comunicând încheierea păcii între Rusia şi Imperiul Otoman; f. 19v: articolele din tratatul de pace ruso-otoman de la Bucureşti, 6 martie 1812, relative la Moldova (anexarea Basarabiei) şi Ţara Românească; f. 24: articole din Convenţia de la Akkerman, 25 septembrie 1826, referitoare la prevederi ale Păcii de la Bucureşti din 1812; f. 29-31: documente referitoare la principatele Moldovei şi Ţării Româneşti semnate la Akkerman, 25 septembrie 1826, de reprezentanţii Rusiei şi Franţei; f. 56: acord între Rusia şi Imperiul Otoman, semnat la Adrianopole, 2/14 septembrie 1829, referitor la principatele Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 508).Ref.: ibidem, I, p. 458-459.

258 – Miscelaneu muzical, s.l., ante 1821. 58 f., 21 x 15 cm. Text în greacă. F. 49v-50v:

Page 70: Marturii Romanesti Peste Hotare

42 ISRAEL

însemnare din aprilie 1821 despre mişcarea eteristă condusă de Alexandru Ipsilanti şi Mihail Suţu, domnul Moldovei (ms. 34).Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 76, nr. 34.

259 – Neofytos Kyprios, Eikosaeterīs e exalouthīsis tīs istorias tōn en tī Ortodoxō Ekklīsia tōn Ierosolymōn diatrexantōn meta to 1821 etos kai exīs mechri ton enestōtos etous 1841, s.l., 1841, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile dintre Patriarhia Constantinopolului şi Ţările Române la începutul sec. XIX.Publ.: Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 457-509.

260 – Miscelaneu, s.l., circa 1846. Text în greacă. Cuprinde comentarii la Aristotel, Fizica, scrieri de Sf. Ioan Hrisostom etc. La f. 29 sqq., Teodosie Christodoulos protospătarul, Logos epikīdeios eis ton... metropolitīn... Grīgorion, rostit la Chişinău, 7 ianuarie 1846. La sfârşit versuri menţionând şi Dacia (fond Nea Syllogī, ms. 45).Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 83-84, nr. 85; Ierosol. vivl., I, p. 364.

CR

261 – Kitāb al-ūrūlūğiyūn, Bucureşti, 1702, tipărit de Antim Ivireanu. Exemplar incomplet, cu adausuri manuscrise (ms. ar. 206).Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I, p. 632.

THĪSAUROS TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN (Tezaurul Patriarhiei Ierusalimului)

A

262 – Ripide (2) de argint aurit, reprezentând pe avers: „Iisus pe tron”; pe revers: „Sfânta Treime” şi portretele donatorilor: Radu Paisie (1535-1545) domn al Ţării Româneşti şi fiul său, Pătraşcu cel Bun. Inscripţie de donaţie în slavonă pentru mănăstirea Mislea.Reprod.: Beza, Urme, p. 111-112; Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România,

Buc., 1973, p. 36; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [45].

263 – Epitaf, 1614, broderie cu fir de aur, argint şi mătase pe fond de catifea roşie, 131 x 109 cm. Inscripţie de donaţie în greacă de la Scarlat şi doamna Bălaşa. În colţul din dreapta, imaginea donatoarei cu inscripţie.Ref.: Beza, Urme, p. 193. Reprod.: ibidem, p. 199-203; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [56].

264 – Aghiazmatar, Moldova, 1656, argint cu aplicaţii de aur, ornat, cu stema Moldovei. Inscripţie de donaţie în slavonă de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei.Ref.: Beza, Urme, p. 108, 111.Reprod.: ibidem, p. 103; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [62]; V. Cândea,

Creaţia artistică şi istorică românească de cultură şi civilizaţie (MI, 19, 1985, nr. 8, coperta II).

Page 71: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 43

265 – Epitrahil, Moldova, 1657-1658, broderie cu fir de aur şi argint. Inscripţie de donaţie în slavonă de la domnul Gheorghe Ştefan şi soţia sa Safta.Ref.: Beza, Urme, p. 108. Reprod.: ibidem, p. 110, 112.

266 – Cruce din argint aurit, [circa 1661-1665], dăruită de Eustratie Dabija, domnul Moldovei; h = 141 cm. Pe suport, stema Moldovei şi iniţialele domnului.Ref.: ibidem, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 106-109; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [41-42].

267 – Placă de aur ornată, aşezată pe locul Crucii Răstignirii, sfârşitul sec. XVII, dăruită de familia Cantacuzino. Inscripţie în greacă.Ref.: Beza, Urme, p. 188. Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [60].

268 – Sabie de paradă, în teaca originală, [începutul sec. XVIII]. Mâner de fildeş, lamă de oţel ornamentată, cu aplicaţii de aur şi pietre preţioase. Inscripţie în greacă. A aparţinut, probabil, lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: P. Uspenskij, în VV, 4, 1897, supl., p. 41; Is. S., în VV, 6, 1899, p. 327; C. Marinescu,

Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 20, 1927, p. 1-7); Radu Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 4-9); Beza, Urme, p. 115-116; N. Iorga, Încă o sabie a lui Constantin Brâncoveanu (RI, 19,1933, p. 11); M. Beza, Noi urme româneşti la mănăstirea Sinai şi la Ierusalim (BG, 5, 1934, p. 564-565); E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28, 1935, p. 12-13); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945, p. 403).

Reprod.: Beza, Urme, p. 116; E. Vârtosu, op. cit., p. 12-13; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [53].

269 – Artofor de argint, sfârşitul sec. XVIII, dăruit de Iacob Moscopoleanul, 1793.Ref.: Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 38. Reprod.: ibidem, pl. XI.

270 – Candelă de argint, sec. XIX, cu inscripţie de donaţie de la Smaranda Bogdănescu din Iaşi, 10 iulie 1844.Ref.: Beza, Urme, p. 27-28. Reprod.: ibidem, p. 22.

271 – Artofor de aur, donat în octombrie 1844 (inscripţie în greacă), de Mihail Sturdza, principele Moldovei, doamna Smaragda şi unul din fii.Ref.: Beza, Urme, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 108; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [57].

272 – Chivoturi din argint aurit (2) donate, în mai 1853 (inscripţie din 30 mai 1853), de egumenul mănăstirii Cetăţuia, Dionisie Filipopolitul.Ref.: Beza, Urme, p. 108. Reprod.: ibidem, p. 112; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. 58-59.

273 – Dveră, atelier românesc, broderie cu fir de aur, argint şi mătase pe fond de catifea roşie, înfăţişând „Pogorârea lui Iisus în iad”. 76 x 0,61 cm.

Page 72: Marturii Romanesti Peste Hotare

44 ISRAEL

Ref.: Beza, Urme, p. 193.Reprod.: ibidem, p. 196–197.

274 – Epitaf, atelier românesc, broderie cu fir de argint, ferecată în argint, reprezentând „Adormirea Maicii Domnului”.Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940,

p. 38).

275 – Epitaf, atelier românesc, broderie cu fir de argint pe fond de mătase. Inscripţie de donaţie în greacă de la Bălaşa Economu, Băii, monahia Iosifora şi Mărioara.Ref.: ibidem, p. 38. Reprod.: ibidem, pl. XII.

NAOS ARCHAGGELOU MICHAĪL (Biserica Sf. Arhanghel Mihail)

AM

276 – Aşezământ, ctitorit către începutul sec. XIX de închinători români, ca schit şi metoc pentru găzduirea pelerinilor veniţi din ţară. Rânduielile liturgice au fost săvârşite în română până la începutul sec. XX, când aşezământul a devenit paraclis al Patriarhiei din Ierusalim (str. Sf. Francisc, lângă Patriarhie).Ref.: Beza, Urme, p. 116; Bălan, Mărturii, p. 160. Reprod.: Beza, op. cit., p. 113, 115.

277 – Nume de pelerini români din 1872, 1888 etc. săpate pe împrejmuirea de piatră a bisericii.Ref.: Beza, loc. cit.; Bălan, Mărturii, loc. cit.Reprod.: Beza, op. cit., p. 114-115; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [70-71].

NAOS ZŌODOCHOU PĪGĪS (Biserica Ortodoxă Izvorul Tămăduirii)

A

278 – Pictură murală, 1975-1976, realizată de pictorii Mihai şi Gavril Moroşan, din România. Ref.: Mihai Moroşan, 1984.

PATRIARHIA GRECO-CATOLICĂ MELKITĂ A ANTIOHIEI ŞI A ÎNTREGULUI RĂSĂRIT,

ALEXANDRIEI ŞI IERUSALIMULUI

A

279 – Pictura murală a bisericii principale a Patriarhiei, 1974-1975, executată de pictorii Mihai şi Gavril Moroşan, din România.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.

Page 73: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 45

THE SIR ISAAC AND LADY WOLFSON MUSEUM

MUZ

280 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

YAD VASHEM (Institutul pentru memoria Holocaustului)

MUZ

281 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

KIBBUTZ HULDA

ARCHION GORDONIA AL SHEM PINCHAS LAVON (Arhiva Pinchas Lavon Gordonia)

MUZ

282 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

KIBBUTZ SHAMIR

ARCHION KIBUTZ SHAMIR (Arhiva Kibuţului Şamir)

MUZ

283 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

Page 74: Marturii Romanesti Peste Hotare

46 ISRAEL

MĀR SĀBĀ

MONĪ AGIOU SAVVA (Mănăstirea Sf. Sava)

AM

284 – Aşezământ, înfiinţat în anii 486-491, ajutat cu danii din Ţările Române de la domnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş (1527), doamna Ruxandra Lăpuşneanu (1564-1568), Petru Şchiopul (1583), Enache postelnicul (1610), şi din veniturile mănăstirilor închinate cu hramul Sf. Sava din Iaşi şi Bucureşti. Nartexul bisericii Sf. Nicolae (din peşteră), a fost construit cu cheltuiala monahului Anania Vlahul (inscripţie, 1893). În mănăstire au vieţuit şi monahi din Ţările Române.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 197; M. Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilor

închinate, Buc., 1936, p. 129; Beza, Urme, p. 13-19; Bălan, Mărturii, p. 176-184.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [72-73] (biserica Sf. Nicolae);

Bălan, Mărturii, p. 272-273, pl. IIIv (idem).

CR

285 – Psaltire, Bălgrad (Alba Iulia), 1651.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 209; Beza, Urme, p. 13. Reprod.: ibidem, p. 17.

286 – Biblia, Bucureşti, 1688, cuprinzând însemnări ale unor pelerini români din 1761.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 209; Beza, Urme, p. 13. Reprod.: ibidem, p. 17 (pagina cu însemnări).

287 – Iisus Hristos, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (biserica Sf. Nicolae din Peşteră).Ref.: Beza, Urme, p. 19. Reprod.: ibidem, p. 13.

288 – Fecioara Maria, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (biserica Sf. Nicolae din Peşteră).Ref.: ibidem, p. 19.Reprod.: ibidem, p. 13; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [75].

289 – Sf. Nicolae, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (biserica Sf. Nicolae din Peşteră).Ref.: Beza, Urme, p. 19.Reprod.: ibidem, p. 14; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [72].

Page 75: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 47

NAZARET-ILIT

BISERICA GRECO-CATOLICĂ MELKITĂ BUNAVESTIRE

AM

290 – Pictură murală, 1975, executată de pictorii Mihai şi Gavril Moroşan din România.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.

PETAH TIKVA

COLECŢIA WALTER ZWIEBEL

MUZ

291 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

RAMALLAH4 (ar. Rāmallāh)

AM

292 – Şcoală în limbile greacă şi arabă ajutată prin danii de Gheorghe Castriotul, mare comis al Ţării Româneşti (1706) şi Grigore II Ghica, domnul Moldovei (1728, danie întărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano – Cioran, Aides

pécuniaires, II, p. 76-77.

TABOR (Muntele ~) (ebr. Har Tavōr, ar. Ğebel et-Tūr)

ORTHODOXOS MONĪ TĪS METAMORFŌSEŌS (Mănăstirea ortodoxă Schimbarea la faţă)

AM

293 – Biserica mănăstirii, ctitorie din anii 1859 a arhimandritului Irinarh Rosetti de la Mănăstirea Neamţ şi a ucenicului său, ierodiaconul Nectarie Banul, cu rânduieli liturgice în română până în 1890, când a fost închinată Patriarhiei din Ierusalim. Mănăstirea este locuită astăzi de călugări greci şi aparţine de Mitropolia Ortodoxă de Nazaret.

4 Sub administraţie palestiniană.

Page 76: Marturii Romanesti Peste Hotare

48 ISRAEL

Ref.: Nicolae Timuş, Stareţul român Irinarh al mănăstirii de pe Muntele Tabor („Luminătorul”, 70, 1937, p. 537-541; rec. G.I. Moisescu, în BOR, 55, 1937, p. 575-576); Ioanichie Bălan, p. 380-381; Bălan, Mărturii, p. 138-139.

294 – Mormântul arhimandritului Irinarh Rosetti, m. 26 decembrie 1859 (în pridvorul bisericii).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 139; http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/muntele-tabor-

manastirea-schimbarea-fata-91057.html.

A, CR

295 – Piese din vechea zestre românească a mănăstirii: candele de argint, Evangheliar de la Mănăstirea Neamţ, ferecat în argint, cărţi româneşti.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 139.

TEL AVIV (Ebr. Yafo, Ar. Tell ’Abīb)

ARCHION UMUZEON SHEL TNUAT HA’AVODA (Arhiva şi muzeul Mişcării Muncitoreşti Evreieşti)

MUZ

296 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş. Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

ASOCIAŢIA CULTURALĂ MONDIALĂ A EVREILOR ORIGINARI DIN ROMÂNIA (ACMEOR)

A, DOC, MS

297 – Colecţii de bunuri culturale din sec. XIX-XX (opere de artă, picturi, cărţi rare, desene, scrisori de la Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Gala Galaction etc.), ilustrând istoria relaţiilor dintre români şi evrei şi a comunităţii evreieşti din România.Ref.: Cristian Popişteanu, La Tel Aviv, un sanctuar de cultură românească (MI, 28, 1994,

nr. 8, p. 68).

BETH HATEFUTSOTH. THE NAHUM GOLDMANN MUSEUM

OF THE JEWISH DIASPORA

MUZ

298 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

Page 77: Marturii Romanesti Peste Hotare

ISRAEL 49

manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

COLECŢIA ITZAK ARTZI

MUZ

299 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

COLECŢIA RUBIN GOLDBERG

MUZ

300 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

COLECŢIA DAN ISHANI

MUZ

301 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş. Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

COLECŢIA ELISHEVA ROTEM

MUZ

302 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (documente, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

HA’ARCHION LETOLDOT HAHAGANAH (Arhiva de istorie a Haganei)

MUZ

303 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (documente, manuscrise,

Page 78: Marturii Romanesti Peste Hotare

50 ISRAEL

afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

MACHON JABOTINSKI BEISRAEL (Institutul Jabotinski din Israel)

MUZ

304 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.

WADI QELT5 (Ebr. Nahal Perat)

MONĪ OSIOU GEŌRGIOU TOU CHŌZEVITOU (Mănăstirea Cuviosul Gheorghe Hozevitul)

AM

305 – Aşezământ, ctitorit în sec. V, reconstruit în 1878, lângă peştera în care a pustnicit Sf. Profet Ilie (la 20 km. de Ierusalim, spre Ierihon). Aici au vieţuit şi monahi români, între care Sf. Ioan Iacob Hozevitul, canonizat de Patriarhia Ierusalimului, şi ucenicul său monahul Ioanichie Pârâială. Astăzi este locuit de câţiva călugări greci.Ref.: Beza, Urme, p. 116; Bălan, Vetre, p. 379; Bălan, Mărturii, p. 206-210. Reprod.: Beza, Urme, p. 113-114.

306 – Racla cu moaştele Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Crăiniceni-Păltiniş, jud. Botoşani, 23 iulie 1913 – Peştera Sf. Ana, Hozeva, 5 august 1960), descoperite în 1980 (depusă în Paraclisul Sf. Gheorghe Hozevitul).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 208, 210-213.

CR, DOC, MS

307 – Documente (acte de danie), cărţi vechi şi manuscrise româneşti (Biblioteca mănăstirii). Ref.: ibidem, p. 210 (fără alte indicaţii).

5 Sub administraţie palestiniană.

Page 79: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 51

ITAlIA

ALESSANDRIA

AM

1 – Biserica ortodoxă Sfântul Ierarh Varlaam (Piazzetta Andrea Bini, 5, 15121).Ref.: http://bisericaromanaortodoxalessandria.wordpress.com.

ANCONA

ARCHIVIO COMUNALE

H

2 – Andrea Benincasa, Portulan, s.l., 1490, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: G. Călinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în Omagiu lui Ramiro

Ortiz, Buc., 1929, p. 55; Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 53.

AREZZO

CHIESA SANTA MARIA IN GRADI

MUZ

3 – Inscripţie, sec. II, fragment (B) în onoarea lui C. Cilnius Proculus, demnitar roman de rang senatorial, fost guvernator al Moesiei Superioare, participant la primul război dacic, apoi însărcinat cu respingerea unui atac sarmat împotriva Daciei. Alt fragment (A) dispărut.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 142, nr. 128 (ambele fragmente).

ASSISI

BIBLIOTECA COMUNALE

MS

4 – Frater Elemosina, Liber memorialis diversarum ystoriarum, sec. XIII, cuprinzând

Page 80: Marturii Romanesti Peste Hotare

52 ITALIA

informaţii referitoare la participarea românilor la persecuţii, împreună cu tătarii, împotriva catolicilor din Peninsula Balcanică şi, în 1241 la asediul oraşului Assisi (cod. Assisinus, 314). Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV

(AIINC, 10, 1945, p. 154-157).

BOLOGNA

BIBLIOTECA COMUNALE DELL’ARCHIGINNASIO

DOC

5 – Scrisoare din 2/14 martie 1845, de la I. Heliade Rădulescu, către cardinalul Giuseppe Mezzofanti, referitoare la eforturile sale de a introduce alfabetul latin în Ţările Române (Fondo G. Mezzofanti carteggio 745, cart. 14).Ref. şi publ.: Carlo Tagliavini, Una lettera inedita di I. Heliade Rădulescu (RI, 10, 1924,

nr. 9-12, p. 255-256).

MS

6 – Antonio Maria Mauro, Diverse materie in lingua moldava, ante 1783, manuscris autograf privind învăţarea limbii române de către misionari catolici din Moldova (Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, Alcuni manoscritti rumeni sconosciuti di missionari cattolici italiani in

Moldavia (sec. XVIII) („Studi rumeni”, 4, 1929-1930, p. 41-104); Omagiu Găzdaru, p. 43-44; G. Piccillo, Su un ms. romeno-italiano della seconda metà del Settecento („Limba română”, 46, 1997, p. 175-180); Teresa Ferro, I missionari cattolici in Moldavia. Studi storici e linguistici, Cluj-Napoca, 2005, p. 140-150.

Publ.: C. Tagliavini, loc. cit.

7 – Vincenzo Gatti, prefetto delle Apostoliche missioni di Moldavia, Discorsi, predici scrise în Moldova, sec. XVIII-XIX (Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, La langue roumaine dans les écrits des

missionaires italiens (XVIIe-XVIIIe siècles) (RESEE, 26, 1988, p. 205-214); Gh. Chivu, Consideraţii asupra scrierilor misionarilor italieni din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea („Comunicările Hyperion. Filologie”, 8, 1999, p. 129-136); Teresa Ferro, loc. cit.

8 – Predici (20) sec. XVIII-XIX, alcătuite de misionari catolici italieni în Moldova (Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo). Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.

9 – Michele Sassiano di Nocera de Pagani, Envezzatura crestinaska, sec. XVIII-XIX, catehism catolic în română, scris de un misionar catolic în Moldova (Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.

Page 81: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 53

10 – Predici da recitarsi ai vesperi, post 1804.Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.

11 – Giuseppe Mezzofanti, Discorso sulla lingua valacca, 1815 (Fondo G. Mezzofanti).Ref.: C. Tagliavini, în AO, 1923, nr. 11-12, p. 175; idem, Una lettera, loc. cit.Publ.: Card. G. Mezzofanti, Discorso sulla lingua valacca a cura di C. Tagliavini, Bologna,

1923 (extras din „L’Archiginnasio”, 18, 1923, p. 206-213).

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

DOC

12 – Scrisoare din martie 1463, a cardinalului de Mantova, relativă la atacul antiotoman al lui Vlad Ţepeş din noaptea de 16 spre 17 iunie 1462 şi la „Campania lungă” a lui Iancu de Hunedoara (ms. 770, vol. 8, f. 281).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,

p. 112).Publ.: Radu Lungu, À propos de la campagne antiottomane de Vlad l’Empaleur au sud du

Danube (Hiver 1461-1462) (RRH, 22, 1983, nr. 2, p. 147).

13 – Instrucţiuni din 7 ianuarie 1596, ale papei Clement VIII, către episcopul de Caserta, Benedetto Mandina, trimis la împăratul Rudolf II şi la regele Poloniei, în legătură cu intervenţia polonă din Moldova, din august – octombrie 1595 (ms. 1499, II).Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 6-8 (fragm.); Radu Constantinescu, Lupta pentru

unitate naţională a Ţărilor Române (1590-1630). Documente externe, Buc., 1981, p. 46-48 (fragm.); Ştefan Andreescu, La Pologne, la Moldavie et la „Sainte Ligue” en 1596, une nouvelle source (RRH, 22, 1983, p. 239-255).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 51, c. 100-127.

14 – Scrisoare poloneză din Hotin, 11 noiembrie 1673, relatând victoria trupelor polone, moldoveneşti şi muntene împotriva armatei otomane. Text în italiană. Copie (ms. Ghiselli 36, p. 481-485).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 131; XX, p. 216 (extras).

15 – Raport italian despre asediul Vienei din 1683, menţionând şi participarea românilor (Fondo Ghiselli 770, vol. 44, f. 82 sqq.).Ref.: C. Şerban, Documente inedite sau puţin cunoscute despre asediul Vienei din 1683, în

vol. Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 69, n. 96.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 57, c. 503-558.

16 – Manifest din 15 decembrie 1690 adresat locuitorilor Transilvaniei din tabăra de la Târgovişte, prin care principele Emeric Thököly cheamă la luptă împotriva germanilor. Copie (Fondo Marsigli, ms. 54, f. 603).Publ.: Veress, Documente, XI, 448-450.

17 – Dare de seamă din 1691-1692 a contelui Luigi Ferdinando Marsigli, către curtea

Page 82: Marturii Romanesti Peste Hotare

54 ITALIA

din Viena, asupra Imperiului Otoman şi negocierilor începute cu Alexandru Mavrocordat Exaporitul şi cu Zulfikar Efendi (Fondo Marsigli, ms. 55, f. 238).Publ.: N. Iorga, Manuscripte, p. 66-67.

18 – Corespondenţa contelui Luigi Ferdinando Marsigli, 1691-1699, cuprinzând ştiri privind situaţia Ţărilor Române, relaţiile acestora cu Imperiul Otoman, planurile unei campanii antiotomane cu participarea Ţărilor Române, date de istorie românească veche, cetăţile româneşti, noile frontiere trasate după cucerirea Transilvaniei de către imperiali, măsuri privind dezvoltarea comerţului pe Dunăre etc. Între scrisori: din 1695, 13 septembrie (Bucureşti), octombrie (Sibiu), 5 noiembrie (Karlowitz) şi 9 ianuarie 1699 (Karlowitz) referitoare la preparativele Păcii de la Karlowitz şi scrisoarea din 29 octombrie 1699 (Viena) a lui Kaunitz, privind 3 000 de familii de valahi din Bosnia (Fondo Marsigli, ms. 55, f. 261, 501 şi ms. 58, f. 314, 342).Ref. şi publ.: N. Iorga. Manuscripte, I, p. 94-97.

19 – Corespondenţa stolnicului C. Cantacuzino cu L.F. Marsigli, cuprinzând şi o scrisoare din 1694 privind situaţia politică din Imperiul Otoman (Fondo Marsigli, ms. 57, f. 203 sqq.).Ref.: N. Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 1901, p. 67-68; Ramiro Ortiz,

Per la storia della cultura italiana in România, Buc., 1916, p. 187-196.

20 – Conscriptio districtuum, sfârşitul sec. XVII, lista districtelor şi satelor din Banat, cuprinzând 390 de localităţi.Ref.: Pavel Binder, Lista localităţilor din Banat de la sfârşitul secolului al XVII-lea

(„Studii de istorie a Banatului”, II/I, Timişoara, 1970, p. 61-68).Publ.: Szilágy Aron – Szilágy Sándor, Török – magyarkori emlékek. VII, Pest, 1872,

p. 329-334.

21 – Documente din sec. XVII-XVIII privitoare la Transilvania (Fondo Marsigli).Ref.: Maria-Emilia Amaldi, La Transilvania attraverso i documenti del Conte Luigi

Ferdinando Marsigli, Roma, 1930 (rec. Rodolfo Mosca, în „L’Europa Orientale”, 12, 1932, p. 435-436); RIR, 3, 1933, p. 127.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 39.

MS

22 – Evanghelie, sec. XII, pergament. Text în greacă, însemnare autografă: „A smeritului şi păcătosului Antim al Ungrovlahiei”, Antim (Daniil) Critopol, mitropolit al Ţării Româneşti după 1370, cu sediul la Severin, apoi la Curtea de Argeş (ms. 3638).Ref.: Nicolae N. Popescu, Antim Critopol (BOR, 64, 1946, nr. 10-12, p. 604); Wilhelm

Weimberger, Wegmiser durch die Sammlungen altphilologischer Handschriften („Akademie der Wissenschaften in Wien. Philosophischhistorische Klasse Sitzungsberichte”, 209, nr. 4, p. 30); Pr. N.I. Şerbănescu, Mitropoliţii Ungrovlahiei (BOR, 77, 1959, nr. 7-10, p. 739); Daniel Barbu, Manuscrise bizantine din România, Buc., 1984, p. 8 şi n. 27; Titus Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 290, n. 22 (datează în sec. XIII-XIV).

23 – Tommaso Alberti, Viaggio [...] da Constantinopoli in Polonia [...] 1612-1613, descriind şi trecerea autorului prin Moldova (ms. 99, f. 5 sqq.).

Page 83: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 55

Ref. şi publ.: Alberto Bacchi della Lega, Viaggio a Constantinopoli di Tommaso Alberti (1609-1621), Bologna, 1889; N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor noastre („Buletinul societăţii geografice române”, 19, 1898, p. 58-63); M. Găzdaru şi D. Găzdaru, Călători şi geografi italieni în sec. XVII. Referirile lor despre Ţările Române („Arhiva”, 1939, p. 183-189); Călători străini, IV, p. 357-365.

24 – Manuscrise orientale cu ştiri privind şi istoria românilor, foste ale lui L.F. Marsigli, pe baza cărora acesta a alcătuit L’État militaire de l’Empire Ottoman, ses progrès et sa décadence, 1732.Ref.: V. Rosen, Remarques sur les mss. orientaux de la collection Marsigli à Bologne,

Roma, 1955.

25 – Relatione de’ felici progressi dell’armi christiane contra il Turco, post 1683, relatând izgonirea din Ucraina a lui Gheorghe Duca, domnitorul moldovean, fuga peste Dunăre a doamnei Anastasia Duca şi prinderea domnului Moldovei de către polonezi (Fondo Ghiselli, ms. 46, f. 897 sqq.).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 141-142 (extras).

26 – Luigi Ferdinando Marsigli, Discorso della miniera del sale in Transilvania e del fonte igneo in detta provincia, 1690 (Fondo Marsigli, ms. 88).Ref.: L. Frati, Il Catalogo dei manoscritti di L.F. Marsigli conservati nella Biblioteca

Universitaria di Bologna, Firenze, 1928; Călători străini, VIII, p. 47.

27 – Constantin Cantacuzino stolnicul, Catalogo dei principi della Valacchia (1290-1694) şi Catalogo dei principi di Moldavia (1395-1694), Bucureşti, 1694. Două liste cronologice ale domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti întocmite pentru L.F. Marsigli (Fondo Marsigli, ms. 57).Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 437. Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 69-79; idem, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 1901,

p. 50-59. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 44.

28 – Luigi Ferdinando Marsigli, [Descrierea naturală, civilă şi militară a Daciei Ripense, Mediteranee şi Transalpine], la care sunt alăturate hărţile topografice ale fiecăreia, împărţirea lor în comitate, lista genealogică a principilor care au domnit în a doua şi a treia [Dacie], [1698], în italiană (Fondo Marsigli, ms.108).Ref.: Dumitru Zaharia, Mărturii străine despre unitatea românilor (MI, 14, 1980, nr. 6,

p. 12-15); Andrei Pippidi, Cunoaşterea Sud-Estului european ca ştiinţă: opera inedită a lui Luigi Ferdinando Marsili („Buletin. Sud-Estul şi contextul european“, 2, 1994, p. 13-20).

29 – Luigi Ferdinando Marsigli, La popolazione di Transilvania composta di varie nazioni di diverse lingue, religioni e vestiti, f.a. (Fondo Marsigli, ms. 15).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, VIII, p. 47.

30 – Luigi Ferdinando Marsigli, Relazione militare di Transilvania, f. a. (Fondo Marsigli, ms. 54).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, loc. cit.

Page 84: Marturii Romanesti Peste Hotare

56 ITALIA

31 – Luigi Ferdinando Marsigli, Relazioni delle confini della Transilvania fatti con l’Imperio Ottomano fra l’anno 1700-1701 (Fondo Marsigli).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, loc. cit.

32 – Luigi Ferdinando Marsigli, Autobiografia, cuprinzând însemnări din călătoriile sale din 1687-1696 prin Transilvania şi Ţara Românească (Fondo Marsigli).Publ.: Emilio Lovarini, Autobiografia di L. F. Marsigli, Bologna, 1930; Al. Marcu, Date

ce ne privesc în Autobiografia contelui Marsigli, în Închinare Iorga, Cluj, 1931, p. 247-253; Călători străini, VIII, p. 48-63.

33 – Lexicon geografic italo-român, sfârşitul sec. XVII (Fondo Marsigli).Ref.: C. Tagliavini, Un frammento di terminologia italo-rumena ed un dizionaretto

geografico dello Stolnic C. Cantacuzino („Revista filologică”, 1, 1927, p. 167-184; rec. N. Iorga, în RI, 13, 1927, p. 438); Giuseppe Piccillo, A proposito del ms. romeno Marsigli 61 attribuito allo Stolnic Constantin Cantacuzino (sec. XVII) („Studii şi cercetări lingvistice”, 32, 1981, p. 503-519); N.A. Ursu, Şi totuşi cine este traducătorul Foletului Novel? („Limba română”, 43, 1994, p. 468-469); Gh. Chivu, Manuscrisul Marsigli 61. Ipoteze privind paternitatea primului lexicon geografic italo-român, în vol. Per Teresa. Obiettivo Romania. Studi e ricerche in ricordo di Teresa Ferro, a cura di G. Borghello, D. Lombardi, D. Pantaleoni, Udine, 2009, p. 287-293.

Publ.: C. Tagliavini, loc. cit.

34 – Lexicon Marsilianum, începutul secolului XVIII, 81 f., dicţionar latin-român-maghiar (2394 cuvinte), atribuit de Carlo Tagliavini unui sas din Transilvania (Fondo Marsigli).Ref. şi publ.: C. Tagliavini, «Il Lexicon Marsilianum». Dizionario latino-rumeno-

ungherese del sec. XVII, Buc., 1930.

35 – Luigi Ferdinando Marsigli, Lettera intorno al ponte fatto sul Danubio sotto l’imperio di Traiano indirizzata al r.p.d. Bernardo di Montfaucon, 27 aprilie 1715 (Fondo Marsigli, ms.101, f. 116-129). Ref. şi publ.: Giornale de’ letterati d’Italia, 22, 1715, p. 116-132.

H

36 – Hartă a Europei din 1482 cuprinzând şi Ţările Române (Hărţi, nr. 3).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,

p. 331).

37 – L.F. Marsigli, Mappa Geografica facta in usum Commerciorum [...] cum Imperio Ottomanico şi hărţi ale Ţărilor Române, alcătuite pentru lucrarea Danubius Pannonico-Mysicus, 6 vol., Haga, 1726.Ref.: L. Frati, op. cit., p. 11, 19, 28, 51; Maria Emilia Amaldi, La Transilvania attraverso

I documenti del conte Luigi Ferdinando Marsigli („L’Europa Orientale”, 9, 1929, p. 368); Ana Toşa-Turdeanu, Opera cartografică a lui Marsigli şi importanţa ei pentru ţara noastră („Studii de bibliologie”, 13, 1974, p. 211-231).

38 – Cetăţi din Banat (11), relevee realizate de corpul de ingineri militari austrieci

Page 85: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 57

sub conducerea lui L.F. Marsigli, 32 x 45 cm. Planurile cetăţilor Arad, Bocşa, Caransebeş, Cenad, Făget, Igriş, Idioara, Lipova, Lugoj, Mehadia etc. (Fondo Marsigli, ms. 21).Ref.: E. Veress, A Bologna Marsigli – iratok magyar vonatkozásai, Budapesta, 1906,

p. 8-9; Gheorghe Sebestyén, Unele cetăţi ale Banatului şi desenele lui L.F. Marsigli (RMM – MIA, 1, 1984, nr. 1, p. 41-49).

Reprod.: ibidem; Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 39, c. 616-637.

CR

39 – Avisi nuovi di Alba Giulia del primo Maggio MDXCVII. Per li quali s’intende la presa di due Terre del Turco, fatta dalle genti del Serenissimo Prencipe di Transilvania, Bologna, 1597, cuprinzând informaţii despre campaniile lui Mihai Viteazul (A.V. Tab. I.N. III. 2314).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 661, nr. 2306; Edizioni italiane, nr. 3320.

40 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole. În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul Moldovei (Fondul Marsigli, 3574).Ref.: Božidar Rajkov, Pojava I razvitie na naucnija I kulturen interes kam Abagara, în

Abagar na Filip Stanislavam, Sofia, 1979, p. 25.Publ.: ibidem, p. 41-49.

41 – Biblia, traducere română de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, Bucureşti, 1688, exemplar fost al papei Benedict XIV.Ref.: BRV, IV, p. 206-207, nr. 87.

42 – Psaltire în română, Iaşi, 1748, tipărită de Duca Sotiriovici, 564 f. A aparţinut papei Benedict XIV (AMO, VII, 27).Ref. şi reprod.: BRV, IV, p. 69, nr. 101; C. Tagliavini, O Psaltire românească necunoscută

din 1748 (ARMSL, s. III, t. 11, 1941-1942, p. 173-184 + V pl.; rec. N. Camariano, în RIR, 13, 1943, p. 183).

BOLZANO

CHIESA DEI FRANCESCANI

AM

43 – Mormântul doamnei Irina, soţia lui Petru Şchiopul, decedată la 3 noiembrie 1592.Ref. şi publ.: Pater Virgilius Greiderer, Chronica franciscana, ed. 2, Ad Claras Acquas

(Anaracchi), 1894, p. 394 (inscripţia de pe piatra tombală); Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 288.

44 – Mormântul lui Petru Şchiopul, fost domn al Moldovei, decedat la Bolzano, 1 iulie 1594.Ref.: N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio (ARMSI, s. III, 12, 1932,

Page 86: Marturii Romanesti Peste Hotare

58 ITALIA

p. 226); Antonio Rusconi, Mormântul de la Bolzano al lui Petru Şchiopul, domn al Moldovei („Cuget clar”, 1934, p. 153-157); Nicolae Şerbănescu, Un domn român pribeag în Austria: Petru Şchiopul (1591-1594) (APOR, 1964, p. 78-85).

Publ.: Pater Virgilius Greiderer, op. cit. (inscripţia de pe piatra tombală); Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 451.

BRESCIA

BASILICA SANTA MARIA DELLE GRAZIE

AM

45 – Antonio Carra, Monument funerar al lui Tommaso Caprioli (1575-1608), fost general imperial în Transilvania; inscripţia aminteşte luptele purtate de general în „Dacia”, împotriva lui Sigismund Báthory, Mihai Viteazul, Ieremia şi Simion Movilă şi ajutorul acordat lui Radu Şerban.Ref. şi publ.: Mihail G. Stephanescu, Une page d’histoire roumaine sur une pierre tombale

italienne du XVIIe siècle (RRHA-BA, 15, 1978, p. 121-130). Reprod.: ibidem, p. 124, 125.

CAPISTRANO

ARCHIVIO COMUNALE

DOC

46 – Scrisoare din Viena, 6 martie 1453, a lui Ladislau, regele Ungariei, către călugărul Ioan de Capestrano prin care cere ca Iancu de Hunedoara să fie ajutat să ctitorească un lăcaş pentru Fraţii minoriţi din Chilia.Publ.: B. Pettko, Kapisztrán Jánczlevelezése a Magyarokkal (TT, 24, 1901, p. 164-165);

DRH, D, I, p. 433-435.

47 – Scrisoare din Hunedoara, 14 septembrie 1455, de la Iancu de Hunedoara către călugărul Ioan de Capestrano.Publ.: B. Pettko, op. cit., p. 182-183.

CASTIGLIONE OLONA

SAN GIOVANNI BATTISTA BATTISTERO

A

48 – Frescă de Masolino da Panicale, „Ospăţul lui Irod”, cu un presupus portret al lui Ioan de Hunedoara, 1432-1433 (?)Ref.: Andrei Pippidi, Trei note despre Ioan de Hunedoara, în Vocaţia istoriei. Prinos

Page 87: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 59

Profesorului Şerban Papacostea, Brăila, 2008, p. 560-562.Publ.: Florio Banfi, Una scena del Rinascimento ungherese in un affresco del Battistero di

Castiglione Olona („Corvina“, XV, 29-30, 1935, p. 68-74).

CATANIA

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

H

49 – Giambattista Agnese, Hartă nautică, 1562, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 128.

CAVA DEI TIRRENI

BADIA DEI BENEDETTINI

H

50 – Carta nautica anonimă, prima jumătate a secolului XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 29.

CIVIDALE

MUSEO DI ARCHEOLOGIA

A

51 – Frontonul Muzeului, realizat în 1892 de sculptorul George Vasilescu la cererea guvernului italian.Ref.: Petre Oprea, Sculptorul George Vasilescu, (1864-1898) („Revista muzeelor”, 6,

1969, nr. 4, p. 370); Ioan Opriş, 1985 (referinţa).

FERMO

BIBLIOTECA COMUNALE

H

52 – Atlante anonimo, sec. XVI, cu 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 160.

Page 88: Marturii Romanesti Peste Hotare

60 ITALIA

FERRARA

BIBLIOTECA COMUNALE ARIOSTEA

CR

53 – Successi felicissimi del prencipe di Transilvania peri quali s’intendono molte vittorie ottenute contra Turchi & Tartari, con altri particolari degni da essere intessi, Ferrara [retipărire a ediţiei din Roma], 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204641).Ref.: Andrei Timotin, 2011.

54 – Relationi della guerra contra Turchi così in Ungheria, come in altri parti. Dove s’intende i progressi fatti dal Prencipe di Transilvania in Moldavia, Valachia & Bulgaria, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204642).Ref.: idem.

55 – Ultimi avvisi della vittoria havuta dal Transilvano contra Turchi con la morte di Sinam Bassà anegato nel Danubio et la presa della città di Lippa con altri luochi, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204644)Ref.: idem.

56 – Avvisi novi delle molte vittorie de’ Christiani, havute contra Turchi dopo la morte di Sinam Bassà, Ferrara, c. 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204646).Ref.: Edizioni italiane XVI, n. 3318; Andrei Timotin, 2011.

57 – Copia delli novi avisi della rotta data dal Transilvano ultimamente all’Essercito turchesco con la morte di diece mila turchi, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204649).Ref.: Andrei Timotin, 2011.

58 – Lettera di Mahumet III, Imperator de’ Turchi scritta al Sereniss. Sigismondo Batori prencipe de Transilvania, Moldavia, Valachia, & c. Tradotta di lingua turchesca in lingua italiana, Ferrara [retipărire a ediţiei din Bologna], 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204650)Ref.: idem.

59 – Successi della guerra d’Ungheria di Transilvania & d’altre parti fatta l’anno presente 1595 da’ Christiani contra Turchi, Ferrara, 1595. 8 f. (Q 10.9.59, inv. 204651).Ref.: idem.

60 – Segnalata vittoria havuta novamente dal Sereniss. Principe di Transilvania, con morte di settanta mila Turchi, tradotta fedelmente, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204652).Ref.: idem.

61 – Miracolose vittorie havute ultimamente dal Serenissimo Prencipe di Transilvania contra i Turchi, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204653).Ref.: idem.

62 – Risposta del Serenissimo Prencipe di Transilvania, & c. ad una lettera che’l

Page 89: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 61

Gran Turco scrisse già al detto principe [...] tradotta dall’idioma transilvano nell’italiano, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204654).Ref.: idem.

63 – Avvisi novi di Alba Giulia del primo di maggio 1597, Bologna, 1597.Ref.: Edizioni italiane XVI, n. 3320.

BIBLIOTECA DELLA LIBERA UNIVERSITÀ DI FERRARA

DOC

64 – Documente (2) din 1581-1582 referitoare la demersurile lui Petru Cercel pe lângă Senatul veneţian, pentru a obţine tronul Ţării Româneşti, şi la refuzul lui Iancu Sasul de a ceda lui Petru Şchiopul tronul Moldovei (I, 193, N.C. 6, f. 196v, 223). Ref.: Hurmuzaki, XI, p. 106, 139.

FIRENZE (Florenţa)

AM

65 – Biserica ortodoxă Înălţarea Domnului (Via Costa di San Giorgio 26).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/175.

ARCHIVIO NOTARILE DISTRETTUALE DI FIRENZE

DOC

66 – Contracte (2) din 26 septembrie 1870 şi din 1873, referitoare la cumpărarea şi vânzarea unei case a principelui Alexandru Ioan Cuza (filza 5482, rep. 73/15).Ref. şi publ.: Nicolae Ghinea, Alexandru Ioan Cuza à Florence (RRH, 29, 1990, nr. 3-4,

p. 370-373).

ARCHIVIO DI STATO6

67 – Decret de unire între bisericile ortodoxă şi catolică, Florenţa, 5 iulie 1439, semnat şi de Damian, mitropolit al Moldo-Vlahiei şi locţiitor de Sebastia şi de protopopul Constantin, locţiitor al mitropolitului Moldo-Vlahiei (probabil al celui din scaunul Romanului).Publ.: Mansi, Conciliorum amplissima Collectio, Florenţa-Veneţia, 1798, vol. XXXI A,

col. 1036, 1040; „Arhiva”, Iaşi, 5, 1893, p. 558; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 40.

68 – Documente (4) din 1453 referitoare la Iancu de Hunedoara: instrucţiuni către ambasadorii florentini şi o scrisoare către republica Siena (Dieci di Bailia, Legazioni et

6 Despre aceste arhive, v. Archivio di Stato di Firenze. Archivio Mediceo del Principato. Inventario sommario, 1951; Archivio Mediceo avanti il Principato, Roma, 1955; pentru inventarele mai vechi, G. Camerani, Bibliotegrafia degli archivi florentini („Archivio Storico Italiano”, 114, 1956, p. 304-319).

Page 90: Marturii Romanesti Peste Hotare

62 ITALIA

commisaria, Reg. nr.4, f. 44v-45v, 55v-56, 60-61; Reg. di lettere interne et esterne 1453, Carteggio Missive, vol. 39, f. 44-46v).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453, I

(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 456-469).Publ.: idem, op. cit., II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 560-562, 571-573, 583-585).

69 – Document din Buda, 1479, despre efectivele oştilor maghiare şi ale Ţărilor Române mobilizate pentru campania antiotomană (Carte Strozziane, filza 304, no. 37).Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 33-34.

70 – Raport din 1547 asupra luptelor anti-otomane şi despre activitatea lui Giorgio Martinuzzi (Archivio Mediceo, Carteggio di Cosimo I, f. 53).Ref.: N. Iorga, Un raport necunoscut asupra împrejurărilor turceşti în 1547 (RI, 18, 1932,

p. 102-103).

71 – Raport din Turda, 27 august 1551, al lui G.B. Castaldo (Archivio Mediceo, Carteggio di Cosimo I, filza 404, f. 416)Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

72 – Documente (70) din 1575-1612, rapoarte şi scrisori adresate marelui duce de Toscana sau cancelariei ducale, cu informaţii despre luptele dintre Gáspár Békés şi Ştefan Báthory, principele Transilvaniei (1575), uciderea lui Ion Potcoavă (1578), prezenţa lui Petru Cercel la curtea Franţei, la Veneţia (1581), recomandarea nunţiului Poloniei pentru Petre Şchiopul (1583), situaţia în Transilvania sub conducerea lui Sigismund Báthory şi participarea cavalerilor toscani la luptele contra turcilor în armata principelui Transilvaniei, originea românilor, evenimentele din Ţările Române în timpul domniei lui Mihai Viteazul şi ecourile victoriilor sale, situaţia din Ţările Române după moartea lui Mihai Viteazul (Carte Strozziane, filza 301, p. 144-146; Francia, filza 4610, f. 290; Germania, filza 4333, f. 170, 177, 182; Mediceo, filza 280, f. 264; 3296; 3311; 4293, f. 200-203, 480, 542, 624; 4352; 4353; 4355; 4356; 4357; 4466, f. 429; 4469, nr. 2, 29, 33, 34, 48, 51, 58, 61, 63, 71-73, 78-82, 85, 87, 97, 100, 105-106,111, 113,119, 134, 142; 4573; 4578; Venezia, filza 2987, f. 386).Publ.: Veress, Documente, II, p. 66-68, 70-71, 151-154, 192-195, 282-285; III, p. 92-94,

199-200, 252, 267-273; 300-301; IV, p. 137, 142, 172, 184, 196-197, 200-202, 218-228, 238-240, 245-246, 249-250, 261-263, 265-272, 279-293, 301-303, 305-308, 312-313; V, p. 1-2, 9-11, 13-14, 16-17, 35-39, 41-42, 50-51, 56, 64-65, 84, 156-161, 164-165, 190-192, 201, 214-215, 220-221, 233-234, 239-241, 246-249, 319; VI, p. 345-346; VII, p. 50, 121-122; VIII, p. 48-49, 257-258; Călători străini, III, p. 409-412 (doc. 1598, Alba Iulia, memoriul lui Paolo Giorgi), p. 505-517 (4 doc., 1595-1596, scrisori de la Cosimo Capponi).

73 – Scrisoare din 12 iulie 1578, a lui Filippo Talducci, despre executarea la Lvov a lui Ioan Potcoavă, domnul Moldovei (1577) şi consecinţele pentru raporturile Poloniei cu Imperiul Otoman. Moldova şi cazacii.Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. CL-CLI.

74 – Fragment de scrisoare, din 1582, a domnului Moldovei Petru Şchiopul către regele Poloniei (Miscellanea Medicea, filza 19, inserto 6, f. 39r).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

Page 91: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 63

75 – Raport, din 1583, cu privire la audienţa la regele Poloniei Ştefan Báthory a unui sol de la Poartă, în care este vorba de execuţia lui Iancu Sasul, fostul domn al Moldovei, şi de Petru Şchiopul, care se plânge de atacurile cazacilor (Fond Mediceo, filza 4293, f. 200).Ref.: idem.

76 – Raport în latină, din august 1587, al unui agent al lui Petru Şchiopul la Poartă, tradus din româneşte de Vlad, fiul lui Miloş-Vodă, despre intenţia turcilor de a ataca Polonia (Miscellanea Medicea, filza 101, inserto 31, f. 2-3).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Cazacii migratori, Moldova şi Marea Neagră la începutul

secolului al XVII-lea, în vol. Marea Neagră. Puteri maritime – puteri terestre (sec. XIII-XVIII), coord. Ovidiu Cristea, Buc., 2006, p. 274-275.

77 – Documente din 1589-1624 referitoare la situaţia Ţărilor Române în cursul conflictelor militare polono-otomane: expediţii otomane în Moldova, campanii ale lui Mihai Viteazul, evenimente din timpul domniilor lui Aron Tiranul, Ieremia Movilă, Ştefan Tomşa şi Gavril Movilă, tratativele de pace polono-otomane din 1621. Rapoarte, scrisori (2) de la Mihai Viteazul (1595), fragment din memoriile lui Ştefan Báthory, scrisoarea din august 1595 către marele duce Ferdinand de Toscana, discursul cancelarului polon la instalarea lui Ieremia Movilă, memoriul din 1602 al lui Germanico Malaspina, corespondenţa lui Alessandro Cilli despre relaţiile româno-poloneze (1613-1615), avvisi despre incursiuni turco-tătare în Moldova şi Ţara Românească (1618-1620) etc. Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 241-244 (2 scrisori, 1595, de la Mihai Viteazul);

ibidem, VI, p. 239 (memoriu din 1602, G. Malaspina); Elementa ad fontium editiones, XXVII-XXVIII. Res Polonicae ex Archivo Mediceo Florentiae, ed. V. Meysztowicz et W. Wyhowska de Andreis, Rome, 1972 (rec. A. Pippidi, în RESEE, 11,1973, nr. 4, p. 749-752).

78 – Raport, din 1590 (?), al lui Giovan Antonio Seruigi, din Polonia, referitor la Ţara Românească şi locuitorii ei, vechii daci, care se trag din romani (Mediceo del Principato 4293, p. 447).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

79 – Rapoarte anonime, Relazione dalle cose di Transilvania, din 1591, şi Relatione della Transilvania dell’anno 1592, servind de recomandare pentru Sigismund Báthory, care plănuia o căsătorie în Italia (Manoscritti 746, inserti 20, 21).Ref.: idem.

80 – Raport, din 9 februarie 1591, despre audienţa solilor lui Sigismund Báthory la Florenţa şi lista darurilor aduse de ei, între care „un vas de aur antic cu o inscripţie greacă” (Mediceo del Principato, filza 4469).Ref.: idem.Publ.: Veress, Documente, III, nr. 176 (datat eronat în 1592, fără localizare).

81 – Documente din 1595 relative la luptele antiotomane ale românilor (Fondo Mediceo, filza 4352).Publ.: A. Veress, Nunţii apostolici în Ardeal (1592-1600) (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928,

p. 350).

82 – Documente (5) din 1591-1592, 1595, privind relaţiile Florenţei cu Transilvania:

Page 92: Marturii Romanesti Peste Hotare

64 ITALIA

rapoarte (2) relative la solia trimisă de Sigismund Báthory la Pisa (1591) şi Florenţa (1592), rapoarte (2) intitulate Relatione delle cose di Transilvania (1591) şi Relatione della Transilvania (1592) şi raport despre perspectivele comerţului florentin în Transilvania (1595) (Fondo Mediceo, filza 863, f. 153-154; filza 4469, nr. 34, ms. 740, nr. 20; ms. 743, nr. 20; ms. 746, nr. 20-21).Ref.: Veress, Documente, III, p. 267-268, 281; Călători străini, III, p. 435.Publ.: Angelo Pernice, Un episodio del valore toscano nelle guerre di Valachia alla fine

del secolo XVI („Archivio Storico Italiano”, 1925, vol. III, p. 249-281); Andrei Oţetea, Ştiri italiene privitoare la Ţările Româneşti (CI, IV, 1928, nr. 1, p. 54-63).

83 – Înştiinţare din 1593 a lui Sinan-paşa către locuitorii Oradei şi Bihorului referitoare la scutirea de tribut în primul an (Miscellanea Medicea, f. 102, inserto 39).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

84 – Documente (6) din 1594-1597 referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul: scrisori de la Aron Vodă, domnitorul Moldovei, principele Sigismund Báthory, nunţiul papal Malaspina, rapoarte despre luptele de la Târgovişte şi Giurgiu (1595) şi moartea lui Andrei Báthory (Fondo Mediceo, filza 4469).Publ.: Hurmuzaki – Essarcu, III/1, p. 459, 494-496, 499-502, 508-509, 511-516; Călători

străini, IV, p. 157-165 (rap. din 1599 al lui G. Malaspina); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 271-283 (idem).

85 – Scrisori (2) în latină, din Bucureşti, 1595, adresate de Mihai Viteazul cancelarului István Jósika privind relaţiile domnului Ţării Româneşti cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory (copii) (Fondo Mediceo, filza 4293, r. 448-449).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 241-244.

86 – Scrisoare din Alba Iulia, 18 februarie 1595, de la Simon Genga către fratele său Ioan Baptista Genga, ambasadorul principelui Sigismund Báthory la Roma, referitoare la veştile ajunse în Transilvania privind luptele lui Mihai Viteazul contra turcilor şi tătarilor (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 44).Ref.: A. Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan Paşa din 1595 (ARMSI, s. III,

t. 4, 1925, p. 74); N. Iorga, Nouă izvoare despre campania munteană din 1595 (RI, 11, 1925, p. 162-170).

Publ.: A. Veress, op. cit., p. 97-100.

87 – Tratat încheiat la 20 mai 1595, la Alba Iulia, între Sigismund Báthory şi Mihai Viteazul (Miscellanea Medicea, filza 101, inserto 40, f. 1-7)Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

88 – Tratat încheiat la 3 iunie 1595 între Sigismund Báthory şi domnul Moldovei, Ştefan Răzvan (Miscellanea Medicea, filza 101, inserto 40, f. 8-12)Ref.: idem.

89 – Scrisoare din Praga, 8 august 1595, a agentului Curtio Pichena către Ferdinando I, mare duce de Toscana, despre nemulţumirea locuitorilor din Ţara Românească şi Moldova, faţă de condiţiile impuse de Sigismund Báthory prin tratatele semnate cu domnitorii români (Fondo Mediceo, filza 4352, nr. 75).

Page 93: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 65

Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 249-250; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 61.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 198-199.

90 – Scrisoare din Sebeş, 28 august 1595, a lui Alfonso Visconti, episcop de Cervia, către Gianbattista Genga în care se relatează lupta de la Călugăreni, capturarea mai multor steaguri între care şi cel „sfânt”, purtat de Mehmet paşa (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 75).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 63-65. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 198-199.

91 – Rapoarte (5) din Târgovişte, Braşov, Sibiu şi Alba Iulia, 18 octombrie – 6 decembrie 1595, ale lui Filippo Pigafetta, trimise cancelarului marelui duce de Toscana, Belisario Vinta, privind campania din Ţara Românească contra turcilor (Fondo Mediceo, filza 1216, f. 294-297; filza 1231, f. 46-53; filza 4469, nr. 90, 102).Ref.: A. Veress, op. cit., p. 86-87, 89-90, 93-94; N. Iorga, op. cit., p. 162-170; Cl. Isopescu,

Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento (BSHAR, 16, 1929. p. 64); Călători străini, III, p. 541-548, 554.

Publ.: A. Veress, op. cit., p. 101-108, 115-117, 119-128, 130-139; Cl. Isopescu, op. cit., p. 64-66; Călători străini, III, p. 543-559; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, p. 121-125, 131 (doc. 18 octombrie şi 26 noiembrie).

92 – Scrisori (4) din Târgovişte, Giurgiu şi Braşov, 19 octombrie – 15 noiembrie 1595, de la Silvio Piccolomini către marele duce de Toscana, relative la campania din Ţara Românească contra turcilor (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 86, 91, 95, 98).Ref.: A. Veress, op. cit., p. 88, 91, 94-95; N. Iorga, op. cit., p. 162-170; Călători străini,

III, p. 563-565.Publ.: A. Veress, op. cit., p. 108-114, 117-119, 128-130; Călători străini, III, p. 566-574.

93 – Tratat din Alba Iulia, 20 mai 1595, între Sigismund Báthory şi o delegaţie de boieri munteni, cuprinzând clauze contrare politicii lui Mihai Viteazul (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 143, f. 261-264: Capitulazioni di Valachia).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 472-476 (anexa C. Esarcu); Mihai Viteazul în conştiinţa

europeană, I, p. 87-99.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 334-338.

94 – Tratat din 1595 între Sigismund Báthory şi Ştefan Răzvan, domnul Moldovei, privind condiţiile alianţei antiotomane, 2 copii (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 54, f. 272-275; nr. 55, f. 265-267).Ref.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 92. Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 477-480 (anexa C. Esarcu). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 137-141, 144-147.

95 – Scrisoare din 1595 (copia de la Alba Iulia datată 10 noiembrie) trimisă de un polon din tabăra lui Zamoyski din Moldova către un prieten din Transilvania, despre tratative între poloni şi turco-tătari la instalarea lui Ieremia Movilă (Fondo Mediceo, filza 4293, f. 542).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

Page 94: Marturii Romanesti Peste Hotare

66 ITALIA

96 – Scrisori apocrife (2) din 1595 şi 1596, relatând pretinsele călătorii ale lui Paolo Giorgi ca sol al guvernului habsburgic în Moldova şi Bulgaria (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 56, 147).Ref.: Călători străini, III, p. 378-390.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a

Clemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 93-97 (scris. 1595); idem, Nunţii apostolici în Ardeal (1592-1600), Buc., 1928, p. 48-52; Călători străini, III, p. 395-398, 401-403.

97 – Document din Alba Iulia, 4 ianuarie 1597, cuprinzând o relatare anonimă a înţelegerii dintre Sigismund Báthory şi Mihai Voievod, referitoare la continuarea războiului împotriva turcilor (Fondo Mediceo, filza 4469, f. 119).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 92-94. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 297-298.

98 – Document din Alba Iulia, 4 ianuarie 1597, cu ştiri de la Constantinopol despre primirea de către Mihai Viteazul a steagului Sultanului, despre numirea noului han al Crimeii şi despre tulburările din Bulgaria (Fondo Mediceo, filza 4469, f. l19).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 90-91.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 298-299.

99 – Rapoarte ale unui anonim aflat la Istanbul în 1614-1617, avvisi de la Dubrovnik şi din Levant din 1620-1621, rapoartele lui Antonio Barilli şi Costantino Rossi către marele duce de Toscana în 1623 şi rapoarte din 1623-1628 ale contelui de Césy, ambasadorul Franţei la Poartă, referitoare la prădăciunile cazacilor pe ţărmul Mării Negre şi la mişcări de trupe otomane şi polone în jurul Moldovei (Fondo Mediceo, 4278, f. 7, 25, 28, 33, 57-58, 73-77).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Cazacii navigatori, Moldova şi Marea Neagră la începutul

secolului al XVII-lea, în Marea Neagră. Puteri maritime – puteri terestre (sec. XIII-XVIII), coord. Ovidiu Cristea, Buc., 2006, p. 276-278.

100 – Avviso din 20 august 1620 despre atacul cazacilor care au jefuit Varna, omorând mii de locuitori turci şi greci ai oraşului, la care a luat parte un fiu natural al lui Mihai Viteazul, numit Dumitraşcu (Fondo Mediceo del Principato, 4278, f. 112-118).Ref.: Andrei Pippidi, op. cit., p. 278-279.

101 – Rapoarte de la Dubrovnik, din anii 1620-1621, despre revolta lui Gaspar Gratiani şi înlocuirea lui cu Alexandru Iliaş, luptele din Moldova etc. (Fondo Mediceo del Principato, 4278, f. 119-121, 133-134, 135).Ref.: Andrei Pippidi, op. cit., p. 280-282.

102 – Document din 1621, cuprinzând condiţiile puse pentru pacea de la Nikolsburg de către Gabriel Bethlen în legătură cu Transilvania (Miscellanea Medicea, 294, inserto 5, f. 271-276).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

103 – Rapoarte din Constantinopol, din anii 1637-1640, despre rivalitatea dintre Matei Basarab şi Vasile Lupu, adresate lui Perseo Falconieri de către Jacopo Franceschini, călugăr minorit conventual (Fondo Mediceo del Principato, 4274).Ref.: idem.

Page 95: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 67

104 – Raport din Constantinopol, 10 decembrie 1688, al ambasadorului francez Pierre de Girardin, referitor la acţiunile Franţei pentru soluţionarea conflictului dintre Imperiul Otoman şi Polonia (chiar cu preţul de a se ceda acesteia Moldova şi Ţara Românească), pentru a reuşi astfel să izoleze Imperiul Habsburgic (Fondo Mediceo, ms. 214).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, p. 79-80.

105 – Documente relative la Anton Maria del Chiaro, devenit secretar al domnilor Ţării Româneşti, 1710-1716 (Fondo Mediceo, filza 2204).Ref.: C. Boroianu, Anton Maria del Chiaro („Studia Bibliologica”, 3, 1969, p. 117).

106 – Rapoarte diplomatice toscane de la Constantinopol din anii 1779-1859 cu informaţii despre situaţia internă şi internaţională a Principatelor în epoca de sfârşit a domniilor fanariote şi în conjunctura războaielor ruso-turce de la finele sec. XVIII şi din primele decenii ale sec. XIX, răscoala lui Tudor Vladimirescu şi ocupaţia ruso-turcă (1848-1851).Ref.: Matei Ionescu, Călătorie de documentare arhivistică în Italia (RA, 1969, nr. 1,

p. 241-244).

107 – Scrisori (3) din noiembrie 1784 – februarie 1785 ale arhiducelui Leopold de Toscana către fratele său Iosif II, cuprinzând comentarii asupra evenimentelor din Transilvania (răscoala lui Horia).Ref.: Octavian Beu, Răscoala lui Horia în corespondenţa împăratului Iosif II cu arhiducele

Leopold de Toscana, în Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lapedatu, Buc., 1936, p. 51-60.Publ.: Alfred von Arneth, Joseph II, und Leopold von Toscana. Ihr Briefwechsel, Viena,

1872.

108 – Rapoarte (8) din 1821 de la R. Lützer, reprezentant al marelui ducat al Toscanei la Constantinopol, referitoare la răscoala lui Tudor Vladimirescu (Ministero degli Affari Esteri, busta 2396).Publ.: Revoluţia din 1821, p. 114-115, 224-227, 291, 308, 356-357, 373-374, 379-380,

423-424.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 29, c. 25-37, 45-56, 67-80, 103-106.

MS

109 – Stanislas Orzechowski, Annales Polonici ab excessu Sigismundi, 1554, copie din 1590-1595 a pasajelor relative la originea latină a românilor.Ref. şi publ.: Elementa ad fontium editiones, XXVII-XXVIII, Res Polonicae ex Archivo

Mediceo Florentiae, ed. V. Meystowicz et W. Wyhowska de Andreis, Rome, 1972, p. 18-21 (rec. Andrei Pippidi în RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 749).

110 – Ştefan Báthory, Reminiscentiae de rebus bellicis circa arcem Szatmár gestis (1562-1567), manuscris original, 1586, cuprinzând ştiri despre luptele din jurul Sătmarului dintre oştile împăratului habsburgic şi ale principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, la care a luat parte şi autorul, viitor principe transilvan şi rege al Poloniei.Ref.: Endre Veress, Reminiscentiae regis Stephani Báthori de rebus bellicis circa arcem

Szatmár gestis (EM, 4, 1933, p. 377-404); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 447.Publ.: Veress, op. cit., f. 405-412.

Page 96: Marturii Romanesti Peste Hotare

68 ITALIA

111 – Relazione sulle vicende del Regno di Valacchia dal 1593 a 1600 scritta dal voevoda Michele il Bravo, dopo la sconfitta da lui subita in Transilvania per opera del capitano imperiale Giorgio Basta, memoriu al lui Mihai Viteazul în care îşi justifică politica (Mediceo, filza 4469, doc. 168).Ref.: N. Iorga, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 339-

349). Publ.: Angelo Pernice, Un episodo del valore toscano nella guerra di Vallachia alla

fine del secolo XVI („Archivio Storico Italiano”, 1925, p. 282-297); Aurel Decei, în Literatura română veche, II, Buc., 1969, p. 40-56; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, p. 625-645.

H

112 – Giovanni da Carignano, [Portulan], s.l., circa 1310, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre, Copie (Carte nautiche, nr. 2).Ref.: A.D. von den Brincken, Ost- und Sudosteuropa in der abendländischen kartographie

des Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 255-256); Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 2.

113 – Pietro Vesconte, [Hartă nautică], s.l., 1311, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Carte nautiche, nr.l).Ref.: ibidem, nr. 3.Reprod.: Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo, illustrate da

Theobaldo Fischer („Ongania”, 1881, nr. 2).

114 – Gugliemo Saleri di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1385, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Carte nautiche, nr. 3).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 20, nota 2; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 14.

115 – Graziano Benincasa, [Hartă nautică], s.l., 1461, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 5, 6).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249-250, nr. 36-37.

116 – Giacomo Bertran di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1482, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 7).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 44.

117 – M. di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1487, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 8).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 45.

118 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 59.

119 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV sau începutul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv.sommario, nr. 11).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 61.

Page 97: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 69

120 – G. Russo, [Hartă nautică], s.l., 1520, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 12).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 88.

121 – Anonim portughez, [Atlas], s.l., sec. XVI, cuprinzând 24 hărţi nautice între care şi aceea a litoralului românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 17).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 180.

122 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 16). Ref.: ibidem, p. 255, nr. 181.

123 – Reinaldo Bartolomeo de Ferreiros şi Matteo Prunes, [Hartă nautică], s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 14).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 152.

124 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XVI sau XVII, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 18).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 182.

125 – Vincenzo Demetrio Volzio da Ragusa, [Hartă nautică], s.l., 1607, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 19).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 197.

126 – Placido Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1615, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 21).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 201.

BIBLIOTECA MARUCELLIANA

H

127 – [Atlas anonim], s.l., sec. XVII, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (B. VIII. 26).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 212.

128 – Luigi Ferdinando Marsigli, Traiani Pontis Descriptio (A, CCLV, 4).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

BIBLIOTECA MEDICEA LAURENZIANA

MS

129 – Theodoros din Hermopolis, Epitome, circa 575, cuprinzând novela XI-a lui Justinian, 14 aprilie 535, în care sunt menţionate prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Vărădia (Recidiva = Arcidava), copie din sec. XIV (ms. Plutonius, LXXX, 4).Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 20.

130 – Imnuri (2) anonime, sec. XII, în onoarea împăratului Ioan II Comnenul, care

Page 98: Marturii Romanesti Peste Hotare

70 ITALIA

amintesc de luptele acestuia cu turcii, pecenegii (skythes) şi ungurii între anii 1122 şi 1127. Sunt menţionate râurile Halys şi Dunărea (ms. Plutonius, XXXI, 2, f. 6v).Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Ymnoi tōn dīmōn eis ton autokratora Iōannīn Komnīnon (NE,

2, 1905, p. 385-395); Fontes, IV, p. 60-61.

131 – Nicolaos Calliclis, Epigrame şi poezii ocazionale (sec. XII) referitoare la epoca sa, menţionând pe sciţi (în sensul de pecenegi), daci şi peoni (români şi unguri), geţi (prin care înţelegea bulgari) (ms. Laurentianus XXXII, 33).Ref. şi publ.: Leo Sternbach, Dissertationes philologicae Academiae Litterarum

Cracoviensis, 36, 1903, p. 313-392; Sp. Lambros, NE, 8, 1911, p. 3-59, 124-192; Fontes, III, p. 46-49.

132 – Noul Testament şi Psalmii, sfârşitul sec. XII, VI + 359 f., 18,6 x 13,2 cm. Pergament. Iniţialele, titlurile şi siglele liturgice în cerneală roşie. La f. 5r însemnare despre moartea lui Vladislav II, domnul Ţării Româneşti, 22 august 1456. Transferat în 1790-1794 din Constantinopol la Florenţa (Ms. Plut. 6. 36).Ref.: Anthony Cutler, The aristocratic Psalters in Byzantium, Paris, 1981, p. 36 (Bibliothèque

des Cahiers Archéologiques, XIII); comunicat de Constanţa Costea, 1997.

133 – Manuil Philis, Tō sebastō Patrikiotī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în greacă în care descrie preluarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani (Mediceus-Laurentianus XXXII, 9).Ref. şi publ.: Manuelis Philae Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,

p. 158-159.

134 – Du Vignau, secretar al ambasadorului francez la Poartă, L’État present de la puissance ottomane. Avec les causes de son accroissement, celles de sa décadence, Paris, 1687, lucrare dedicată marelui duce de Toscana, cu referiri la Ţările Române şi dorinţa acestora de a se ridica împotriva puterii otomane. Copie, (fondo Mediceo-Palatino, 214).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 75; Virgil Cândea, Sieur du Vignau, un alt model

posibil al lui Cantemir („Academica”, 1, 1991, nr. 4, p. 32).Publ.: Iorga, op. cit., p. 75-79 (fragmente).

H

135 – Perrino Vesconte, [Hartă nautică], s.l., 1327, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Med. Palat. 248).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 9, nota 3; idem, Scizia, p. 248, nr. 8. Reprod.: A.E. Nordenskiöld, Periplus, Stockholm, 1897, pl. VII, fig. 1.

136 – Portolano Laurenziano-Gaddiano, s.l., 1351, atlas anonim, hărţi cuprinzând în harta 7 şi litoralul românesc al Mării Negre (Gaddiani reliqui, 9).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 10.Reprod.: L. Serristori, Illustrazione di una carta del Mare Nero del MCCCLI, Firenze,

1857; Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo („Ongania”, 1881, nr. 5); A.E. Nordenskiöld, Periplus, Stockholm, 1897, p. 21.

137 – Carta nautica anonima, s.l., circa 1524, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Med. Palat. 249).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 90.

Page 99: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 71

138 – Giovanni Martines de Messina, [Hartă nautică], s.l., 1568, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 134.

BIBLIOTECA NAZIONALE CENTRALE

DOC

139 – Scrisoare, din 4 februarie 1564, redactată de Antonio Pandolfi, despre criza politică din Moldova de la mijlocul secolului al XVI-lea (Ms. Palatin 815, f. 893-906).Ref. şi publ.: Gianluca Masi, La lettera di Antonio Pandolfi a Piero Machiavelli sulle

vicende del principato di Moldavia negli anni 1547-1563 (Cod. Pal. 815 della Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze) („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 6-7, 2004-2005, p. 363-386); Andrei Pippidi, Criza politică din Moldova anilor 1547-1564. O mărturie neaşteptată (RI, s.n., 16, 2005, nr. 1-2, p. 153-168).

MS

140 – Biografia lui Filippo Scolari de Ozora (Pippo Spano), s.l., sec. XV, participant la lupta românilor din Banat împotriva turcilor în 1419-1426 (Manuscritti 740, 5).Ref.: Domenico Mellini, Vita di Filippo Scolari, Firenze, 1570 şi 1606; G. Lăzărescu,

N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 61-66; Ioan Haţegan, Pippo Spano şi lupta antiotomană din Banat în primele decenii ale sec. XV-lea („Studii şi comunicări”, Caransebeş, 2, 1977, p. 389-402); idem, Banatul şi începuturile luptei antiotomane (1389-1426). Rolul lui Filippo Scolari (R. Ist., 31, 1978, nr. 6, p. 1025-1039).

141 – Mariano Jacopo Taccola, Tractatus de re militari et machinis bellicis. Liber tertius de ingeneis ac edifitiis non usitatis, [1427]-1433. 48 f., 22,5 x 30 cm. Tratat de tehnică militară cu ilustraţii şi hărţi, cuprinzând şi informaţii asupra teritoriului Ţărilor Române: populaţie, limbă, viaţa materială etc.Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Principatele Române în secolul XIV-lea – Codex

Latinus Parisinus, Buc., 1979.

142 – Giovanandrea Gromo, Compendio di tutto il Regno posseduto dal Re Giovanni Transilvano ed di tutte le cose notabili d’esso Regno, lucrarea consilierului secret al lui Ioan Sigismund al Transilvaniei (1540-1571) (fondo Magliabecchi, XIII, 9, ms. V, cl. XIII, cod 969).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del

Cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 40-41); Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiuni documentare la relaţiunile dintre Italia şi Transilvania în sec. XVI (AIINC, 10, 1945, pl. 334-337); G. Lăzărescu, N. Stoicescu, op. cit., p. 292-297.

Publ.: AVSL, 1855, p. 1-50; Cl. Isopescu, op. cit., p. 41-47; Aurel Decei, Giovanandrea Gromo, Compendio di tutto il regno posseduto dal re Giovanni Transilvano e di tutte le cose mirabili d’esso regno („Apulum”, 2, 1943-1945, p. 140-214; rec. D. Bodin, în RIR, 16, 1946, p. 394); Călători străini, II, p. 325-371.

Page 100: Marturii Romanesti Peste Hotare

72 ITALIA

143 – Raport în limba franceză, din 1740-1741, al unui ofiţer austriac despre călătoria în Imperiul Otoman, în care descrie Orşova veche, Podul lui Traian şi Calafat (Fond Palatino, ms. 999).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

CR

144 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codicelui Sagredo, 1421 (pierdut) cuprinzând Legenda maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (fondo Magliabecchi).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria

Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

145 – Giovanni Battista di Burgo, Viaggio di cinque anni in Asia, Africa ed Europa del Turco, vol. I-III, Milano, 1686, cuprinzând şi ştiri despre Ţările Române.Ref.: P.P. Panaitescu, Doi călători italieni necunoscuţi în ţările noastre („Studii italiene”,

1, 1934, p, 1-7).

H

146 – Planisfero catalano anonimo, s.l., sec. XIV sau XV, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sez. Palat, Portol. nr. 16).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 57. Reprod.: Raccolta di mappamondi... („Ongania”, 1881, nr. 13).

147 – Il mappamondo catalano di Firenze, s.l., sfârşitul sec. XIV sau începutul sec. XV, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Theobald Fischer, Sammlung mittelalterlicher Welt- und Seekarten italienischen

Ursprungs aus italienischen Bibliotheken und Archiven, Veneţia, 1886, p. 214; Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 19.

148 – Planisfero anonimo, s.l., 1417 (?), 1447 (?), 1457 (?), reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sez. Palat, 1).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 22.

149 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante. s.l., sec. XVI, 12 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. XIII, P, ms. 5).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 107.

150 – Giambattista Agnese, [Atlas], s.l., sec. XVI, 15 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. XIII, P. ms. 5).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 183.

151 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Magl., cl. XIII, ms. 4).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 184.

152 – Atlante anonimo, s.l., 1564 (?), 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. XIII, ms. 4).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 130.

Page 101: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 73

153 – Angelo da Marsiglia, [Hartă nautică], s.l., 1571, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Portulano 6).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 140.

154 – Baldasare Maggiolo Visconte, [Hartă nautică], s.l., 1583, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Portulano 3).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 145.

155 – Nicola Reynoldi, Hartă nautică, s.l., 1612, (1651?), reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sez. Pal. nr. 11).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 199.

156 – Carta idro-geografica anonima, s.l., sec. XVII, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Fondo senza normi topografici).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 213.

BIBLIOTECA RICCARDIANA

H

157 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 3827).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 66.

158 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, cu 14 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 3139).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 185.

159 – Placido Caloiro Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1629, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 3829).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 204.

CHIESA SANTA ANNUNZIATA

A

160 – Compoziţie votivă din ceară şi ghips, sec. XV, reprezentând însemnele heraldice ale unor luptători celebri ajutaţi de Fecioara Maria, între care Iancu şi Matia Corvin şi Filippo Scolari (Pippo Spano). Ref.: Ferdinando Leopoldo del Migliore, Firenze città nobilissima, Florenţa, 1684, p. 286-

287; Matthias Corvinus, p. 173-174.

GALLERIA DEGLI UFFIZI

A

161 – Andrea del Castagno, Philippus Hispanus de Scolaris, frescă transferată pe

Page 102: Marturii Romanesti Peste Hotare

74 ITALIA

pânză, circa 1450, 245 x 165 cm. Portretul florentinului Pippo Spano, comite de Timiş, provenind din Villa Carducci din Legnaia, dintr-o serie de „Uomini illustri”.Ref.: Marita Horster, Andrea del Castagno, Londra, New York, 1980, p. 31, nr. 179;

Matthias Corvinus, p. 136, nr. 8a.

162 – Cristophanus dell’Altissimo, Philippus Scolari, sec. XVI, ulei pe pânză, 58 x 47 cm. Portretul lui Pippo Spano, comite de Timiş.Ref.: Matthias Corvinus, p. 137, nr. 8b.

GIARDINO BOBOLI

A

163 – Captivi daci comati, statui de porfir (2) prima h 230 cm, provenind probabil din Porticus porphyretica (Forul lui Traian din Roma), foste în colecţia din Palazzo Valle Capranica, apoi din aceea a cardinalului Ferdinando de Medici din 1584.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 81, nr. 21-22.Reprod.: C.T. Saltman, The Cambridge Ancient History, Plates, vol. V, Cambridge,

1939, p. 94-95; Russu, op. cit., p. 84, fig. 22-23; N. Sabău, Trei statui din porfir, reprezentând daci, la Florenţa („Apulum”, 14, 1986, p. 483-491, fig. 4-5).

OPIFICIO DELLE PIETRE DURE

A

164 – Captiv dac, statuie de porfir (fragment), h 130 cm. Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 81, nr. 23. Reprod.: N. Sabău, op. cit., fig. 3.

PALAZZO PITTI

A

165 – Captiv dac, statuie de marmură.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 20.Reprod.: ibidem, p. 83, fig. 21.

PALAZZO VECCHIO

H

166 – Picturi murale, circa 1570, reprezentând hărţi ce cuprind şi Ţările Române (lângă Sala dei Gigli).Ref.: Al. Marcu, Hărţi româneşti zugrăvite la Florenţa pe la 1570 („Roma”, 2, 1922,

nr. 78, p. 14); G. Călinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în Omagiu Ramiro Ortiz, Buc., 1929, p. 56.

Page 103: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 75

SOCIETÀ COLOMBARIA

H

167 – Giacomo de Zeroldi (Giroldi), Atlante, 1446, 6 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 30.

GENOVA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

168 – Documente, sec. XIII-XV, cuprinzând informaţii despre istoria Moldovei şi Dobrogei, din secolele XIII-XV în relaţiile cu coloniile genoveze din Chilia, Cetatea Albă şi Vicina. Sunt amintiţi: Iacobus Valahus, Ioan Valahus din Suceava, Radu, Stoica, Dimitrie, Constantin din Vicina etc. (Officium Provisionis Romaniae, ad. ann; Mass. Caffe, ad ann).Ref.: N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; G.I. Brătianu, Le

commerce génois sur le Danube à la fin du XIIIe siècle (BIES, 9, 1922, nr. 5-6, p. 50-54); N. Iorga, I Genovesi nel Mar Nero, Genova, 1925; G.I. Brătianu, Noms romans dans les régistres des notaires génois de Crimée à la fin du XIII-e siècle („Romania”, 51, 1925, p. 268-272); idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII-e siècle, Paris, 1929; N. Bănescu, Vechi legături ale ţărilor noastre cu genovezii, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 32-35; G.I. Brătianu, Notes sur les Génois en Moldavie au XVe siècle (RIR, 3, 1933, p. 152-158); G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 3, 4-6, 16-25, 27-53, 63.

Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 3-6, 16-23, 27-53, 63 (14 doc., 1391-1482); G.I. Brătianu, Actes des notaires génois de Pera et de Caffa de la fin du XIII-e siècle (1281-1290), Buc., 1927; idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire au XIII-e siècle, Paris, 1929 (doc. 1274-1296); N. Bănescu, op. cit., p. 35-37, (19 doc. din 1447-1465); Giovanna Balbi-Silvana Raiteri, Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Caffa e a Licostomo (sec. XIV), Genova, 1973, 242 p.

169 – Documente (4) din 1289-1290 privind relaţiile comerciale dintre Caffa, Vicina şi Cetatea Albă (Notaio Lamberto di Sambuceto).Ref. şi publ.: Michel Balard, Gênes et l’Outre Mer, vol. I, Les Actes de Caffa du notaire

Lamberto de Sambuceto, 1289-1290, Paris-La Haye, 1973, nr. 258, 488, 569, 885, rec. Petre Ş. Năsturel, în RER, 15, 1975, p. 219-221 şi Octavian Iliescu, în RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 527.

170 – Documente din Chilia, Lycostomo, Napoli şi Pera, 1360-1361, 1373, 1383-1384, scrise de notarii genovezi, cuprinzând informaţii despre porturile de la gurile Dunării şi coloniile comerciale de acolo, situaţia politică, viaţa urbană, traficul naval, sistemul monetar etc. (Fondi: Notaio Antonio di Ponzo; Notaio Domenico di Carignano; Notaio Oberto Grassi).

Page 104: Marturii Romanesti Peste Hotare

76 ITALIA

Ref.: Robert Henri Bautier, Notes sur les sources d’histoire économique médiévale dans les archives italiennes (Ecole française de Rome, „Mélanges d’archéologie et d’histoire”, 60, 1948, p. 187-188); Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d’archivio su Genova e l’Europa centro-orientale nell’ ultimo Medioevo („Rivista storica italiana”, 82, 1971, nr. 1, p. 132-143); Octavian Iliescu, Nouvelles éditions d’actes notariés instrumentés au XIVe siècle dans les colonies génoises des bouches du Danube (RESEE, 15, 1977, nr.l, p. 113-129); Victor Eskénasy, Les Génois en Mer Noire: à propos d’une nouvelle édition des documents de Kilia (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 87-95).

Publ. şi reprod.: Geo Pistarino, Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia da Antonio di Ponzo (1360-1361), Genova, 1971; Giovanna Balbi-Silvana Raiteri, Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Caffa e a Licostomo (sec. XIV), Genova, 1973, p. 185-242 (2 pl.); M. Balard, Gênes et l’Outre Mer, t. II, Actes de Kilia du notaire Antonio di Ponzò, 1360, Paris, La Haye-New York, 1980 (123 doc., 1360).

171 – Documente (3) din 1386 relative la o ambasadă genoveză din Caffa aflătoare la Moncastrum (Cetatea Albă), în drum spre capitala Moldovei (Mass. Caffe, 1386, f. 316, 324, 390).Ref.: G.G. Musso, Note d’archivio sulla „Massaria” di Caffa („Studi genuesi”, 1964-

1965); Ş. Papacostea, Aux débuts de l’État moldave. Considérations en marge d’une nouvelle source (RRH, 12, 1973, nr. 1, p. 141-142); idem „Quod non iretur ad Tanam”. Un aspect fondamental de la politique génoise dans la Mer Noire au XIVe siècle (RESEE, 17, 1979, nr. 2, p. 215, n. 42); Ştefan S. Gorovei, Enigmele Cetăţii Albe (MI, 28, 1994, nr. 8, p. 50).

172 – Act notarial din 6 iunie 1398 atestând prezenţa genoveză la Licostomo, ceea ce modifica data ocupării gurilor Dunării de către Mircea cel Bătrân (Notaio Boveto Tommaso, filza 1). Ref. şi publ.: Şt. Andreescu, Acte medievale din arhive străine (R. Ist., 34, 1981, nr. 9,

p. 1732-1736). Reprod.: ibidem, p. 1735.

173 – Document din Caffa, 1408-1410, redactat de notarul genovez Oberto Grassi, procură pentru soluţionarea unei moşteniri „in partibus Vallachiae”, atestând relaţiile comerciale dintre colonia genoveză şi Moldova (Notaio Labaino Giovanni, filza 1).Ref., publ. şi reprod.: Ştefan Andreescu, Au temps de la chute de Constantinople: nouvelles

données sur les relations roumano-génoises (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 333-339).

174 – Documente din 1437 şi 1438 privind comerţul Cetăţii Albe cu coloniile genoveze din Crimeea (Archivo Segreto, Diversorum Filze, 3029-3030 doc. nr. 153 şi 155).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Noi informaţii genoveze cu privire la Cetatea Albă, în

idem, Izvoare noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 11-21.

175 – Documente (3) din 1437, 1443, 1453 referitoare la relaţiile comerciale ale Genovei cu Moldova (Archivio Segreto nr. 3034; Notaio Andrea Testa, filza 1).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Trois actes des archives de Gênes concernant l’histoire de

la Mer Noire au XVe siècle (RESEE, 21, 1983, nr. 1, p. 31-50).Reprod.: ibidem, p. 37, 42-43, 49.

Page 105: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 77

176 – Document din 18 februarie 1446 care atestă prezenţa genoveză pe „drumul moldovenesc” (Archivio Segreto Div. Filze, nr. 3036).Ref.: Iorga, Acte şi fragmente, III, Buc., 1897, p. 23; Jacques Heers, Gênes au XVe siècle:

activité économique et problèmes sociaux, Paris, 1961, p. 383; Ştefan Andreescu, Genovezi pe drumul moldovenesc (II) (RI, s.n. X, 1999, p. 99-108; republ. în idem, Din istoria Mării Negre. Genovezi, români şi tătari în spaţiul pontic în secolele XIV-XVII, Buc., 2001, p. 106-116).

Publ.: ibidem.

177 – Document din 20 martie 1448 care atestă implicarea negustorului moldovean Teodorcha de Telicha în centrele genoveze din zona pontică (Archivio Segreto, Diversorum reg., nr. 539).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Un om de afaceri român în spaţiul pontic la mijlocul

veacului al XV-lea: „Teodorcha de Telicha” (SMIM, XVI, 1998, p. 23-30); republicat în idem, op. cit., p. 80-88.

178 – Document foarte probabil din 1455 care reflectă situaţia raporturilor moldo-genoveze în acel an (Primi cancellieri, busta 96).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Problema exportului de cereale din Ţările Române către

spaţiul pontic în secolul al XV-lea (SMIM, XVII, 1999, p. 111-127; republicat în idem, op. cit., p. 59-79) (publicare parţială).

179 – Documente din 22 decembrie 1459 menţionând prezenţa la Caffa a unui ambasador al lui Ştefan cel Mare (Registri del Banco di S. Giorgio, reg. 1420, carte 75).Ref.: P.P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne à la Mer Noire (RIR, 3, 1933,

p. 190). Reprod.: B. A. R., arhiva B.P. Hasdeu, pachetul nr. 2.

180 – Document din 13 martie 1461 cate oferă informaţii despre împrumutul acordat de negustorul moldovean Teodorcha de Telicha prinţului de Mangop.Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Date noi despre „Teodorcha de Telicha”, în idem, Izvoare

noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 102-112.

181 – Document din 12 ianuarie 1468 cu privire la arestarea în Moldova a fostului consul din Caffa, Gregorio de Reza şi a suitei sale (San Giorgio, Cancellieri di San Giorgio, filza 223).Ref.: Enrico Basso, „De rebus castri Ilicis et alia”: Genova, la Moldavia e la Valacchia

fra cooperazione e contrasto nel secondo Quattrocento, în vol. Italia e Romania. Due popoli e due storie a confronto (sec. XIV-XVIII), a cura di Sante Graciotti, Firenze, 1998, p. 93-94; Alfonso Assini, Una „filza” ritrovata. La riscoperta di importanti documenti genovesi su Costantinopoli e il Mar Nero („Romania Orientale”, 12, 1999, p. 30); Ştefan Andreescu, Un nou act genovez cu privire la Ştefan cel Mare, în idem, Izvoare noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 87-92.

Publ.: ibidem.

182 – Document din 1470 referitor la medicul Isac, trimis al lui Uzun Hasan, suveranul statului Ak-Kuyunlu din Persia, la Ştefan cel Mare (Registri del Banco di S. Giorgio, reg. 1420, carte 67).

Page 106: Marturii Romanesti Peste Hotare

78 ITALIA

Ref.: P.P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne à la Mer Noire (RIR, 3, 1933, p. 190).

Reprod.: B. A. R., arhiva B.P. Hasdeu, pachetul nr. 2.

183 – Document din 7 iulie 1472 care menţionează activităţile comerciale desfăşurate de un negustor moldovean la Caffa.Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Date noi despre „Teodorcha de Telicha”, în idem, Izvoare

noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 102-112.

184 – Document din 8 iulie 1474 care menţionează un transport de sclavi din Caffa care a ajuns la „un loc din Valahia dinspre Germania” (locum Velachi partium Alamanie), (Notai antichi, nr. 904).Ref.: Ştefan Andreescu, Genovezi pe drumul moldovenesc (I), în idem, Din istoria Mării

Negre. Genovezi, români şi tătari în spaţiul pontic în secolele XIV-XVII, Buc., 2001, p. 104.

185 – Act din 18 mai 1476, prin care Raffaele Tarigo se angajează faţă de familia tânărului genovez Ronaldo Roveto să-l răscumpere din Moldova, unde se afla împreună cu un grup de tineri, între care probabil şi moldoveni refugiaţi din Caffa (Notaio de Cairo Andrea, filza 31).Ref.: Ştefan Andreescu, Autour de la dernière phase des rapports entre la Moldavie et

Gênes (RRH, 21, 1982, nr. 2, p. 264-267); Mircea Halunga, Genovezi în Moldova lui Ştefan cel Mare şi destinul lor (MI, 26, 1993, nr. 4, p. 4-51).

Publ. şi reprod.: Ştefan Andreescu, op. cit., p. 266-267.

186 – Rapoarte (35) din 1563-1574 ale agenţilor genovezi la Constantinopol, între care Gio. Agostino Grillo şi Battista Ferraro, cuprinzând ştiri din Moldova: acţiunile lui Despot Vodă, a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan Tomşa, Petru Şchiopul, Ioan Vodă, intervenţia lui Ştefan Báthory în Moldova (Fondo Constantinopoli, I-II). Publ.: Hurmuzaki, XI, p. 59-72, 76-78, 84, 87-88, 90-91, 95.

187 – Scrisoare, circa 1566, a lui Gheorghe Heraclid Despot, pretendent la tronul Moldovei, către senioria din Genova, oferindu-şi serviciile (Sala 58, Lettere Principi, nr. 2787).Ref., publ. şi reprod.: Virginia Sacerdoţeanu, Ceva cu privire la pretendentul Gheorghe

Despot (RI, 20, 1934, p. 3-7).

188 – Scrisoare din 30 martie 1673 de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, adresată republicii Genova (Sala 58, Lettere Principi, nr. 2787).Publ.: B.P. Hasdeu, în CT, 1882, p. 477-478.

BIBLIOTECA DELLA SOCIETÀ LIGURE DI STORIA PATRIA

H

189 – Girolamo Costo da Genova, [Hartă nautică], s.l., a doua jumătate a secolului XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 157.

Page 107: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 79

190 – Giovanni Battista Cavallini da Livorno, [Hartă nautică], s.l., 1639, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 207.

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

MS

191 – La destruction de l’Empire du Turc divisée en trois parties, s.l., circa 1650, cuprinzând propuneri pentru includerea Ţărilor Române într-o coaliţie antiotomană având în vedere luptele lor pentru eliberare (ms. Campori, 1087).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 205 (extras).

H

192 – Mapamundus, s.l., sec. XV, descriind şi zona dintre fluviile Don şi Dunăre, inclusiv Dacia (ms. A III l, fila 247v).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 4 (parţial).

LA MAIORANA (Artena)

MUZ

193 – Inscripţie în versuri, fragmentară, gravată pe un bloc de calcar, 33,5 x 33,5 cm (partea vizibilă). În versul 2: [...]e tuas nives Getarum (piesă zidită în incinta unei ferme, pe drumul spre Colleferro).Ref. şi publ.: L. Quilici, în Comunità indigene e problemi della romanizzazione nell’

Italia centro-meridionale (IV-11 sec. av. C.). Coll. inf. Roma, febbr. 1990 („Institut Historique Belge de Rome. Études”, 29, 1991, p. 215, n. 26); IDRE, I, p. 102, nr. 86.

LUCCA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

194 – Scrisori (11) din 1675-1689 de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, stolnicul Constantin Cantacuzino şi misionari franciscani în Moldova, cuprinzând informaţii politice din Ţările Române şi activitatea misiunilor catolice (Archivio Buonvisi, filza 4, nr. 7; filza 17, nr. 17; filza 20, nr. 38; filza 44, nr. 30, 52, 55; filza 52, nr. 31-32, 93; filza 54, nr. 13-19).Ref.: Viorica Lascu, Documente inedite privitoare la situaţia Ţărilor Române la sfârşitul

secolului XVII (AIIC, 12, 1969, p. 231-241).Publ.: ibidem, p. 242-265.

195 – Scrisoare din Viena, 13 mai 1684, a cardinalului Francesco Buonvisi, nunţiu

Page 108: Marturii Romanesti Peste Hotare

80 ITALIA

apostolic la Viena, către Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (Archivio Buonvisi, parte II, filza 20, nr. 138).Ref.: Viorica Lascu, Situaţia Ţării Româneşti în 1688, într-un raport inedit al generalului

Federico Veterani (SUBB, Historia, 1967, fasc. 2, p. 29, n. 40).

196 – Federico Veterani, Relazione della mia marcia di Vallacchia, con quelle possibile circostanze che la mia capacità ha potuto racorre, 1688, cuprinzând informaţii despre situaţia geografică, economică, militară a Ţării Româneşti. Copie (Archivio Buonvisi, parte II, filza 44, nr. 34).Ref.: Viorica Lascu, op. cit., p. 29-41.Publ.: G. Coatu, Două relaţii despre Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVII (25

august şi 1 octombrie 1688) (CL, 74, 1941, p. 476-478, originalul de la Arhivele din Urbino); Viorica Lascu, op. cit., p. 41-43 (Copie).

197 – Fr. Antonio Georgini, Relazione dello stato di Moldavia e Buczacco, Moldova, 1688, descriere a unui misionar catolic, cu informaţii despre situaţia politică, economică şi religioasă a ţării (Archivio Buonvisi, parte II, filza 44, nr. 23).Ref.: Viorica Lascu, op. cit., p. 36, nr. 52.

BIBLIOTECA CAPITOLARE

DOC

198 – Tratat de pace, Adrianopol, 12 iunie 1444, încheiat pe zece ani între Imperiul Otoman şi regatul Ungariei, cuprinzând şi stipulaţiile referitoare la Ţara Românească.Ref. şi publ.: Fr. Pall, Ciriaco d’Ancona e la crociata contro i Turchi, Vălenii de Munte,

1937, p. 55-56; DRH, D, I, p. 377-379.Reprod.: Fr. Pall, op. cit., pl. II.

BIBLIOTECA PUBBLICA

MS

199 – Giovanni Mascellini, Breve Relazione dell’Impero Ottomano nell’anno 1668, manuscris original al lucrării oferite lui Cosimo III, ducele Toscanei, cuprinzând şi informaţii despre potenţialul militar al Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul lui Vasile Lupu şi Matei Basarab (ms. 298).Ref.: C. Pizzi, Une relation sur Constantinople, inédite et méconnue, du XVIIe siècle, în

Actes du Xe Congres International d’Études byzantines (Istanbul, 15-21 X 1955), Istanbul, 1957, p. 244-247; N. Vătămanu, Contribution à l’étude de la vie et de l’oeuvre de Giovanni Mascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE, 16,1978, nr. 2, p. 274-275).

H

200 – Carta nautica anonima, s.l., sfârşitul sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (ms. 2720).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 73.

Page 109: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 81

201 – Anonim grec, Atlante, s.l., sec. XVI, cu 6 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (ms., nr. 1898).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 164.

MANTOVA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

202 – Documente (38) din 1575-1605: rapoarte ale agenţilor mantovani şi scrisori (2) de la principele Sigismund Báthory adresate ducelui de Mantova, cu privire la înfrângerea lui Gáspár Békés în lupta cu Ştefan Báthory (1575), prezenţa lui Petru Cercel la curtea Franţei (1581), relaţiile lui Petru Şchiopul cu arhiducele Ferdinand la Innsbruck (1592), luptele şi victoriile lui Mihai Viteazul contra turcilor, descrierea de către un martor ocular a uciderii lui Mihai Viteazul şi situaţia în Ţările Române după moartea lui Mihai Viteazul (Francia, filza 659; Germania, busta 456, 484, 533, 575; Gonzaga, busta 480, 548, 549; Polonia, busta 558; Ungheria, busta 533, 534, 553).Publ.: Veress, Documente, II, p. 66-67, 69, 71, 191; III, p. 297, 302; IV, p. 61-64, 277-279,

303-304, 308, 310-311, 316-319; V, p. 77, 156; VI, p. 333-334, 358-360, 365-366, 371-372, 384-385, 387-389, 392-394, 402-404, 407-409, 411-412, 414, 419-421, 436, 438-439, 442; VII, p. 92-94, 105-107, 118-121, 242; Călători străini, III, p. 654-660 (2 doc., scrisori din Braşov şi Alba Iulia, nov. 1595, de la Aloise Davilata şi solul toscan Cesare Viadana); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 114-117, 422-423, 428-431,438-439.

203 – Documente (6) din 1590-1594 cuprinzând contractul de arendă al vămii mari din Moldova şi scrisori ale lui Ioan Marini Poli de Ragusa, fost vameş al Moldovei, despre relaţiile şi procesul acestuia cu Petru Şchiopul la Innsbruck (busta 533).Publ.: Veress, Documente, III, p. 223-225, 244-245, 295-296, 327-331; IV, p. 18-25, 97-

99.

204 – Scrisoare din Iaşi, mai 1601, a lui Ieremia Movilă către cancelarul polonez Jan Zamoyski, relativă la scrisoarea primită de la Ibrahim paşa, cu informaţii despre Mihai Viteazul şi la porunca sultanului ca Ieremia şi Simion Movilă să-l sprijine la nevoie pe Sigismund Báthory (Ungheria, busta 553).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 373-374.

MUSEO COMUNALE

H

205 – Carta nautica anonima, s.l., prima jumătate a sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 28.

Page 110: Marturii Romanesti Peste Hotare

82 ITALIA

MILANO

AM

206 – Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh.Ref.: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, 1989.

ARCHIVIO DI STATO

DOC

207 – Scrisoare, 10 octombrie 1444, adresată ducelui Francesco Sforza de către conducerea Ragusei, cu ştiri despre Iancu de Hunedoara care trecuse Dunărea la 29 septembrie (Carteggio Sforzesco, cartella 647).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.

208 – Documente (14) din 1452-1453 relative la legăturile dintre Iancu de Hunedoara şi Francesco Sforza, ducele Milanului: scrisori de la Iancu de Hunedoara, Nicodemos Tranchedini, Francesco Visconti, Giovanni Dezenno, Angelo Simonetta, dregători şi diplomaţi milanezi şi Jacopo del Bene, ambasador florentin (Arch. ducale <Sforzesco>, cartella 266, fasc. Firenze, p. 91-92, 97-98, 103-104, 106-107, 118-119, nr. 32; cartella 640, fasc. Ungaria, p. 85-86, 93-96, 102-111).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453, (I)

(RESEE, 13,1975, nr. 3, p. 453-456).Publ.: ibidem, II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 560, 563-571, 573-575, 578-583, 585-587).

209 – Documente (15) din anii 1457-1498 referitoare la istoria românilor: campania turcă în Balcani şi Ţara Românească (1457), soli ai lui Ştefan cel Mare (1469), luptele acestuia cu turcii (1474), bătălia de la Podul Înalt (1475), pacea cu turcii, apoi bătălia de la Războieni (1476), proiecte de campanii antiotomane (1479), incursiune turcească în Transilvania (1490) şi Polonia (1498) (Missive, 38, f. 86v; Polonia; Turchia; Ungheria 1490-1500; Venezia 1457-1470).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 37, 40, 45-47, 51-59, 65, 69-71; Războieni,

p. 172-174, 176-177, 196-197, 209-210.

210 – Documente, 1462, 1475, cuprinzând ştiri despre luptele românilor cu Imperiul Otoman.Publ.: I. Bianu, Ştefan cel Mare. Câteva documente din Archivul de Stat de la Milan (CT,

1883, p. 30-47).

211 – Scrisori (3) în italiană, din 1462 şi 1475, ale despotului de Arta Leonardo Tocco despre mişcările oştirii otomane contra Ţărilor Române: prima, din 20 mai 1462, este adresată lui Francesco Sforza, duce de Milano, iar celelalte două, din 10 ianuarie, respectiv 31 iulie 1475, sunt adresate conducerii Veneţiei (Carteggio Sforzesco, cartella 647).Publ.: Andrei Pippidi, Lettres inédites de Léonard III Tocco (RESEE, 32, 1994, p. 67-72).

Page 111: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 83

212 – Documente (9), datând din perioada 1468-1492, cu privire la atitudinea lui Ştefan cel Mare faţă de Poartă şi la relaţiile politico-diplomatice ale domnului Moldovei cu Matia Corvin şi cu Sf. Scaun (ASM, Archivio Ducale Sforzesco. Potenze Estere, Illiria, Polonia, Russia, Slavonia, cart. 640, [1450-1531], fasc. [4], Ragusa–Ungheria; Turchia–Levante, cart. 647 [1442-1532], fasc. [1], Albania, Illiria, Polonia, Russia, Slavonia, cart. 640 [1450-1531], fasc. [2], Ragusa, Ungheria, cart. 650, 1452 [1441]-1490, fasc. [3], 1467-1490; Potenze Estere, cart. 354, 1468, fasc. 2, Febbraio; Venezia, cart. 364, 1477, fasc. [3], Marzo; [5], Maggio; Napoli, cart. 244, Giugno–Dicembre 1484, fasc. 2, Luglio; Ungheria, cart. 650, 1452-1490, fasc. [3], 1467-1490; Venezia, cart. 382, 1492, fasc. [10], Ottobre).Ref. şi publ.: Al. Simon, Cr. Luca, Documentary Perspectives on Stephen the Great and

Matthias Corvinus („Transylvanian Review”, 17, 2008, p. 85-113).

213 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţă principilor creştini victoria de la Podul Înalt, cerând sprijin militar pentru a opune rezistenţă în continuare Porţii Otomane (2 copii în italiană).Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit. (CT, 7, 1876, p. 420-422); I. Bogdan, Documentele lui

Ştefan cel Mare, II, p. 319-323.

214 – Scrisori (6) din 18 iulie 1475, 3 iulie, 8 septembrie şi 4 decembrie 1476, 1 februarie 1477 şi 22 octombrie 1479 adresate papei Sixt IV, ducilor de Ferrara, Milano ş.a., cu informaţii despre evenimentele din Moldova şi Ţara Românească, după bătălia de la Vaslui, acţiunile otomane împotriva Ţărilor Române, campania din Transilvania din 1479.Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 14-16, 20-21, 24-25, 27-28, 30, 32-33; Războieni,

p. 179-180; 190, 208.

215 – Scrisoare din Chilia, 2 august 1484, prin care sultanul Baiazid II anunţă senatului ragusan victoria în lupta contra oastei lui Ştefan cel Mare şi ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă. Traducere din limba slavonă în latină.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, I, p. 38-39.

216 – Scrisoare din Cracovia, 1498, prin care călugărul Andrei Polaniecki informează despre cruzimile şi devastările suferinte din partea „duşmanilor credinţei creştine, adică turci şi valahi”, care au prădat două oraşe şi nenumărate sate din Rusia Mică (Carteggio Sforzesco, cartella 640).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.

217 – Documente (4), din 1530 şi 1534, referitoare la relaţiile lui Ioan Zápolya cu Ferdinand I de Habsburg, în contextul disputei pentru coroana Ungariei (ASM, Piccoli acquisti, doni, depositi, rivendicazioni. Sequestro Sotheby’s, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cristian Luca, Documente italiene inedite privind relaţiile politice ale lui Ioan

Zápolya cu Ferdinand I de Habsburg („Sargetia”, 27, 1997-1998, p. 473-484).

218 – Foaie volantă, s.l., s.a.: Ordini circolari per il Te Deum cantatosi in questa Metropolitana ed in tutte e Piazze di questo Stato il giorno di S. Carlo per la Resa dell’importante Piazza di Temesvar seguita li 13 ottobre 1716 sotto l’impareggiabile

Page 112: Marturii Romanesti Peste Hotare

84 ITALIA

condotta di S.A.S. il S. Principe Eugenio di Savoya (Militari, parte antica 166, Guerra Turchia).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.

219 – Foaie volantă, 2 p., tipărită la Milano, s.a., Ponti della capitolazione pretesi degli assedianti della Fortezza di Temesvar (Militari, parte antica 166, Guerra Turchia).Ref.: idem.

BIBLIOTECA AMBROSIANA

DOC

220 – Documente (2) din circa 1459-1470 şi prima jumătate a sec. XVI cuprinzând o descriere a Ţărilor Române cu porturile principale şi aprecieri asupra rolului militar al acestora într-o eventuală campanie otomană (ms. misc. D 181 Sup., f. 105v; ms. R 94 Sup., f. 298, 304).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 37, 72-73.

221 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţă principilor creştini victoria obţinută asupra turcilor la Podul Înalt, 10 ianuarie 1475, şi le solicită ajutorul pe mare şi pe uscat, întrucât sultanul în persoană va interveni în primăvara următoare în Moldova. Versiune latină şi traduceri în italiană şi germană (Sezione storica-militare-guerre, Turchia).Ref. şi publ.: C. Esarcu, Documente inedite din Biblioteca Ambroziana din Milano,

relative la victoria lui Ştefan cel Mare de la Racova: 1475 (CT, 7, 1876, p. 420-422); Războieni, p. 128-130.

222 – Scrisoare din Buda, 13 februarie 1475, prin care Leonardo da Oretona anunţă pe Romano Roseto, reprezentant al ducelui Ferrarei, victoria repurtată de Ştefan cel Mare asupra turcilor (Racova, 1475) şi faptul că se pregăteşte o nouă expediţie condusă chiar de sultan, împotriva domnului român (Sezione storica-militare-guerre, Turchia).Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit., p. 424; Războieni, p. 130-132.

223 – Documente din 1551 privind solia lui Ştefan Rareş, domnul Moldovei, la Ferdinand de Habsburg (pentru ajutor contra turcilor) şi cucerirea Transilvaniei de către austrieci.Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1865, partea a II-a, p. 152-154; 2, 1865, p. 43-47.

224 – Scrisori (2) din 1551 de la George Martinuzzi către principele Frederic, palatin renan, privind evenimente din Ţările Române şi de la sultanul Soliman II către G. Martinuzzi, promiţând sprijin Transilvaniei contra germanilor (ms. f. 6v şi ms. Sup. 102, f. 8).Publ.: Veress, Documente, I, p. 44-45, 49-50.

225 – Documente (58) din 1551-1594: scrisori de la sultanul Soliman II, cardinalul George Martinuzzi, Cesare Speziano, nunţiu papal la Praga şi Filippo Pigafetta; informaţii despre intervenţia în Transilvania a lui Mircea Ciobanul, Ştefan şi Ilie Rareş (1551), prevederile despre Ţările Române în tratatul de pace austro-turc din 1568, înfrângerea lui Petru Şchiopul de către Ioan Vodă (1574), prinderea acestuia, incursiunea lui Ştefan Báthory

Page 113: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 85

în Moldova (1576), acţiunile lui Petru Cercel pentru obţinerea tronului Ţării Româneşti (1581); obligaţiile militare româneşti faţă de Poartă (1586, 1588, 1590), executarea lui Ioan Potcoavă (1587), înlocuirea, pe tronul Ţării Româneşti, a lui Ştefan Surdul cu Alexandru cel Rău (1592), zvonuri de răscoală în Valahia (1592), propagandă engleză anticatolică în Ţările Române (1593), proiect de călătorie a lui Sigismund Báthory în Polonia, Austria şi Italia (1593), condiţiile arhiducelui Ferdinand pentru a conduce luptele antiotomane (1593-1594), convertirea la catolicism a lui Aron-vodă, pretenţii austriece asupra Transilvaniei (1593), încercări de atragere a Poloniei şi Spaniei în luptele contra turcilor, speranţe de răscoale antiotomane ale supuşilor creştini ai Porţii (1594), Aron-vodă şi cazacii (1594), Petru Şchiopul în exil la Bolzano (1594), moartea lui, posibilitatea convertirii fiului său Ştefan la catolicism (1594) (ms. D. Sup. VI, 7-10; ms. D. 188, Inf. avvisi 1575-1576; ms. D. 215 Inf.; ms. D. 454 Inf.; ms. D 484 Inf.; ms. D. 506 Sup. ; ms. G 54 Inf.; ms. H 19, Sup. III; ms. H. 155 Inf.; ms. R 103, 125; ms. S. 102 Sup.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 41-44, 77-78, 88-90, 95, 105-108, 193-196, 198, 248-

249, 268-269, 286, 289, 309, 343, 365, 369, 372, 378, 380, 389-390, 399, 405-409, 417-418, 425-426, 429-435, 446-447, 449, 486, 492, 495.

226 – Scrisori (3) din 1552 de la regele Ferdinand I al Ungariei adresate generalului Castaldo cuprinzând instrucţiuni privind relaţiile cu domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. f. 6). Publ.: Veress, Documente, I, p. 105-107, 113.

227 – Documente (172) din 1594-1598: rapoarte ale lui Cesare Speziano, nunţiu papal la Praga sau scrisori către acesta cu informaţii despre incursiuni tătăreşti în Moldova (1594), evenimente din Transilvania (1594), luptele antiotomane ale Ligii Sfinte, campaniile lui Mihai Viteazul, Sinan Paşa în Ţara Românească şi relaţiile Moldovei cu Polonia (1595-1598).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 6, 23, 29-31, 33-35, 45-46, 48-53, 66-79, 91-96, 99-103,

108-109, 112-119, 128-130, 132-149, 156-162, 167-171, 173-182, 185-196, 198-201, 203-204, 210-218, 221-231, 233, 235-236, 240-243, 245-247, 249-257, 260-263, 265-268, 270, 273-286, 294-295, 298, 300-304, 306-307, 311-313, 317-330; Călători străini, II, p. 399-400 (doc. 1595); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, p. 130-131 (doc. 1595).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 53.

228 – Scrisori din 1595-1596 adresate de Antonio Possevino episcopului de Vercelli, relatând evenimentele din Transilvania (ms. Trotti 74).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153).

229 – Scrisoare din 3 iulie 1602 a generalului George Basta relativă la bătălia de lângă Alba Iulia, la care au luat parte şi trupe din Moldova şi Ţara Românească (ms. S. 115 Sup., f. 85).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. XV.

230 – Scrisoare din 29 august 1602 a lui Cesare Speziano, episcop de Cremona, către Sigismund Báthory, felicitându-l pentru renunţarea la tronul Transilvaniei (ms. S. 115 Sup., f. 44).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 59 (extras).

Page 114: Marturii Romanesti Peste Hotare

86 ITALIA

MS

231 – Peri ktiseōs tis Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronică anonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi) către anul 559 (ms. B VII 29).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujčev, Palermo, 1976, p. 61; Fontes, IV,

p. 20-23.Publ.: Cronica Monemvasiei, traducere Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiu

introductiv şi note explicative Al. Madgearu, Iaşi, 2005.

232 – Athanasios din Emesa, Epitomī, sec. XI, cuprinzând novelele lui Justinian în care se menţionează (nov. XI, 14 aprilie 535), prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Vărădia (Recidiva – Arcidava). Copie, sec. XII (ms. L. 49 Sup. 13, 9). Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.

233 – Manuscris latin menţionând o inscripţie creştină descoperită la Napoca (Cluj) (ms. O 125 Sup., f. 291).Ref.: C. Daicoviciu, Există monumente creştine în Dacia Traiană din secolul II-III?

(„Anuarul Institutului de Studii Clasice din Cluj”, 2, 1933-1935, p. 199, n. 4); I. Barnea, Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR, 13, 1943, fasc. 3, p. 31-32).

234 – Cronică bizantină anonimă, s.l., sec. XIV, cuprinzând şi o relatare privind înfrângerea lui Iancu de Hunedoara în 1448 la Kosovopolje (Câmpia Mierlei) (ms. G. 69 Sup. ).Ref. şi publ.: P. Schreiner, Die byzantinischen Kleinkroniken, I, Viena, 1975, p. 596-597;

Fontes, IV, p. 562-563.

235 – Extras intitulat Viae militares ad ducendos exercitus contra Turcas, din scrierea Quibus itineribus Turci sint aggrediendi, dedicată în 1502 regelui Vladislav II al Ungariei de către Felix Petančić, plagiată după lucrarea din 1479 a lui Martino Segono adresată papei Sixt IV cu îndemn la cruciadă. Descrie şi avantajele militare ale teritoriului românesc într-o eventuală campanie antiotomană: căi de comunicaţie, forme de relief, cetăţi (ms. I, 204 inf., f. 18v, 20v şi Q 116 sup., f. 209r-214v).Ref. şi publ.: Agostino Pertusi, Martino Segono di Novo Brdo, vescovo di Dulcigno: un

umanista serbo-dalmata del tardo Quattrocento. Vita e opere, Roma, 1981, p. 96-102.

236 – Ioan Mezerzius, arhidiacon la Cojocna, apoi canonic la Alba Iulia, Colecţie de inscripţii romane (circa 120) copiate ante 1516 după originale din Transilvania, Oltenia şi Banat. Copie de Mariangelus Accursius.Ref.: IDR, I, I, p. 38.

237 – La Transilvania, 1584, lucrare istorică şi geografică a iezuitului Antonio Possevino (ms. Trotti 74).Ref. şi publ.: Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI.

Note e documenti, Roma, 1931; Călători străini, II, p. 527-593.

238 – Francesco Marcaldi, Narratione dell’Imperio et Stato della Casa Ottomana,

Page 115: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 87

circa 1588, cu informaţii despre tributul şi obligaţiile militare ale Ţărilor Române faţă de Imperiul Otoman. Copie (ms. h Sup. IV, f. 36 sqq.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 210.

239 – Urbano Monte, Trattato Universale. Descriptione et sito de tutta la terra sin qui conosciuta, s.l., 1590, cuprinzând şi informaţii despre geografia Ţărilor Române, cu menţionarea unor oraşe (ms. A, 260, Inf., f. 63, 82v sqq.).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del

Cinquecento (BSHAR, 16,1929, p. 66).

240 – Luca Testanova, Relatione di Constantinopoli, s.l., 1592, descriind şi regimul politic din Ţările Române sub dominaţia otomană (ms. D 506, Sup. , f. 43, 50v, 53v).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 248-249 (extrase).

241 – Ragguaglio dello Stato nel quale si ritrova quest’anno 1594 il governo del’Imperio turchesco e della causa perchè egli habbia volto l’Armi al presente nelle parti di Hungaria, s.l., 1594, relatare anonimă, cu informaţii despre aprovizionarea cu cai ai armatei otomane din Moldova şi Ţara Românească. 2 copii (ms. D 454 Inf., f.33; ms. S. 115 Sup., f. 19).Ref.: ibidem, XI, p. 388 (nota 4).

242 – Paolo Giorgi, [Discurs despre bulgari], rostit la Alba Iulia, 10 ianuarie 1595, cuprinzând şi informaţii despre situaţia politică şi militară din Moldova şi Dobrogea (3 copii).Ref.: Călători străini, III, p. 379-389.Publ.: V. Makučev, în „Glasnik srpskog ucenog drugstva”, s. II, 15, 1883; G. Bascapé,

Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 178-183; Călători străini, III, p. 391-394.

243 – Relaţie din 18 mai 1595 a călătoriei în Transilvania a lui Alfonso Visconti, nunţiu apostolic pe lângă principele Sigismund Báthory (DS, VI, 341/2).Ref.: Călători străini, III, p. 455-473.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a

Clemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 75-77; Călători străini, III, p. 474-476.

244 – Leonida Pindemonte, Discorso sopra la Transilvania, sfârşitul sec. XVI (ms. G. D., 289 inf.).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 53, c. 231-275.Publ.: G. Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931,

p. 193-195 (parţial).

245 – Bernardino Quirini, Relatione [...] intorno le cose del suo vescovato, 1599, cu informaţii despre Moldova, unde autorul a călătorit ca misionar catolic (ms. H 80 inf., f. 118-121).Ref.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16,1929, p. 86); D. Zaharia, loc. cit.; Călători străini,

IV, p. 31-32.

Page 116: Marturii Romanesti Peste Hotare

88 ITALIA

Publ.: „Buletinul Instrucţiunii Publice”, 1868, p. 182-191; Hurmuzaki – Esarcu, III/1, p. 545-551; Chiril Karalevski, Bernardino Quirini, episcop de Argeş, 1591-1604, („Revista catolică”, Buc., 1915, p. 518-532); Cl. Isopescu, op. cit., p. 86-87; Călători străini, IV, p. 33-44.

Reprod.: B. A. R., ms. italian nr. 10 (copie).

246 – Pietro Busto, Descrizione della Transilvania, 1595, relatare a unui muzicant de la curtea lui Sigismund Báthory (2 copii) (cod. S. 86 Sup., f. 142-150).Ref.: Călători străini, III, p. 436.Publ.: G. Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931,

p. 169-172; Călători străini, III, p. 437-448.

247 – Filippo Pigafetta, Scrittura della difesa di Transilvania, 2 mai 1598, trimisă la Ferrara, cardinalului Paravicino (ms. R. 98, f. 103-104 sqq.; ms. D. 476 Inf., f. 1 sqq.; ms. 9 Sup. XIV, f. 103v sqq.).Ref.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16, 1929, p. 64); Călători străini, III, p. 541.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 346-347; Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e

la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 188-191; Călători străini, III, p. 560-562.

248 – Inscripţii romane (7) din Apulum (Alba Iulia) copiate de pe originale, sec. XVI (ms. C 61 Inf., f. 128-138).Ref.: Russu, IDR, 1,I, p. 38.

249 – Federico Borromeo, Geografia universale, începutul sec. XVII, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (G 24 Inf. Ins., nr. 6).Ref. şi publ.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16,1929, p. 68).

CR

250 – Serenissimi Regis Poloniae Sigismundi Primi victoria contra Vayvodarum Moldaviae, Bruxelles, sept. 1531, cuprinzând informaţii despre lupta de la Obertyn.Ref.: Andrei Pippidi, 2004.

251 – Novi Avvisi de progressi fatti nella Valacchia, Persia et nell’Ungheria..., Pavia, 1599, cuprinzând veşti despre incursiunile lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre, până în munţii Balcani (H.I.S.).Ref.: Göllner, Faima, p. 251-252; idem, Michael der Tapfere, p. 77; idem, Turcica, II,

p. 707, nr. 2410. Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 174-175.

252 – Relatione dell’acquisto di Transilvania dall’ Illus. et Eccell. Michel vaivoda. Luogotenente Generale. Per nome della C.M. dell’Imperatore, Mandata dall’ambasciatore del detto Vaivoda al Sereniss. Matias li 13. Novembre, 1599. Nuovamente ristampata... In Trivigi. Appresso Fabritio Zanetti, 1599 (Mailand Y III 60).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere, p. 5, nr. 85. Publ.: ibidem, p. 181-183.

Page 117: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 89

H

253 – Francesco Pizigani, [Hartă nautică], s.l., 1373, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 12. Reprod.: Raccolta di mapamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo („Ongania”,

1881, nr. 6).

254 – Grazioso Benincasa, Alianţe, s.l., 1469, 7 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (S.P.II, 6).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 41.

255 – Atlante anonimo ibero, s.l., sec. XV (?), 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (S.P. II, 5).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 76.

256 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV (?), reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (F. 260, M.).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 71.

257 – Atlante catalano anonimo, s.l., sfârşitul sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (S.P. II, 4).Ref.: ibidem, nr. 77.

258 – Giacomo de Ziredis (Giroldi), Atlante, s.l., 1443, 6 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (S.P.II, 3).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 27.

259 – Visconte Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1524, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Gabinetto delle Monete).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 92.

260 – Visconte Maggiolo, Mappamondo, s.l., 1527, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Gabinetto delle Monete).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 95.

261 – Visconte Maggiolo, Planisfero, s.l., 1587, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 149.

262 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, cu 10 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (S.P. II, 7).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 161.

BIBLIOTECA NAZIONALE BRAIDENSE

MS

263 – Geronimo Frachetta, Discurso [...] en que muestra las causas de la flaqueza

Page 118: Marturii Romanesti Peste Hotare

90 ITALIA

de las fuerças ottomanas. En Roma a 24 de ottobre 1599, cuprinzând informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul (A.E. XII, 32, nr. 14, f. 13-13v). Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 471-472.

264 – Sumar de documente diplomatice, [Milano, post 1597], privind istoria politică a Poloniei în anii 1593-1597, ai domniei regelui Sigismund III, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (ms. AD XV 8, nr. 11).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 111.

BIBLIOTECA ED ARCHIVIO SOLA – BUSCA – SERBELLONI

H

265 – Albino da Canepa de Genova, Hartă nautică, s.l., 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 46.

266 – Anonim spaniol, Atlas, s.l., sec. XVI (?), cu 4 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 165.

MIRABELLA ECLANO (AVELLINO)

AM

267 – Mănăstirea ortodoxă Bunavestire, înfiinţată în 2007 (Via Airola, 41, Mirabella Eclano).Ref.: http://episcopia-italiei.it.

MODENA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

268 – Scrisoare din Buda, 9 iulie 1480, a reginei Beatrice a Ungariei către ducele de Ferrara, anunţându-l că armatele lui Matia Corvin şi Ştefan cel Mare au eliberat în Transilvania părţile ocupate de trupele otomane şi de Basarab Ţepeluş.Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 34-35.

269 – Documente (13) din 1521-1555 referitoare la istoria Moldovei: rapoarte ale trimişilor Modenei la Cracovia cu informaţii despre expediţii otomane în Moldova (1521, 1524), bătălia de la Obertyn (1531), raporturile moldavo-polone, sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş (1538), convertirea lui Ilie Rareş (1551), uciderea fratelui său Ştefan (1553), venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu şi a lui Mircea Ciobanul în Ţara

Page 119: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 91

Românească, intervenţia polonă în Moldova (1553) şi a lui Lăpuşneanu în Transilvania (1555) (Dispacci Polonia, I, III).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 2-3, 25, 35-37, 42, 44, 46-47, 56.

270 – Scrisoare din Viena, 1552, prin care Hippolito Pallavicino îl informează pe ducele de Ferrara despre uciderea lui Ştefan Rareş, domnul Moldovei, din ordinul generalului Castaldo (Dispacci Ambasciatori Estensi, Germania, busta 16).Publ.: Veress, Documente, I, p. 105.

271 – Documente (11) din 1579, 1583-1589: scrisori de la Petru Cercel şi Ioan (Ştefan) Bogdan, ducele Alfonso II de Ferrara, cardinalul Lodovico d’Este, Jacques de Germigny, ambasador la Constantinopol, relative la eforturile celor doi pretendenţi la domniile Ţării Româneşti şi Moldovei (Archivio Estense, busta Oriente).Publ.: Hurmuzaki – Iorga XI, p. 97-100, 180-183, 187-189, 193,196, 199-200.

272 – Scrisori (6) din 1580-1583, primite de Petru Cercel, la Veneţia, de la sultanul Murad III, care îi promite tronul Ţării Româneşti la intervenţia regelui Franţei şi de la Alfonso II, ducele de Ferrara, care-i doreşte dobândirea tronului, precum şi scrisori adresate ducelui, prin care agenţii îl ţin la curent cu demersurile pentru obţinerea unui ajutor bănesc în vederea plecării lui Petru Cercel la Ragusa (Stati varii, f.193; Dispacci di Venezia, busta 61, 80; Levante, Minuta ducale).Publ.: Veress, Documente, II, p. 184, 195-196, 226, 242.

273 – Documente (11) din 1596 şi 1599-1601, cuprinzând o scrisoare anonimă de la Cluj cu informaţii privind intenţiile de expansiune în Banat ale turcilor şi rapoartele lui Cesare Florio din Praga, trimise ducelui de Modena, relative la evenimentele din Transilvania, soliile lui Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II, acţiunile lui G. Basta (Avvisi, busta 15; Carteggio Ambasciatori, Germania, busta 57).Publ.: ibidem, V, p. 34-35, 208-209, 226-227, 242-244, 260-261, 318-319, 351; VI, p. 224-

225, 278, 328-329; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 180-181, 188-189, 331-332, 388-389, 421-422.

274 – Rapoarte (2) din Iaşi, 14 iulie 1645 şi Varşovia, 13 martie 1646, ale misionarului Antonio di Brisello, adresate ducelui de Modena, relative la campania tătarilor în Moldova, un proces împotriva iezuiţilor în Iaşi şi solii ale Moldovei şi Ţării Româneşti în Polonia.Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 230-231; Călători străini, V, p. 393-398.

275 – Raport din Viena, 24 august 1670, trimis ducelui de Modena, cuprinzând informaţii primite de la Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, relative la ordinul Porţii Otomane adresat locuitorilor Ţărilor Române de a fi gata de luptă (Affari Esteri). Publ.: Veress, Documente, XI, p. 122-123.

BIBLIOTECA ESTENSE

DOC

276 – Rapoarte (4) din 1593 ale lui Germanico Malaspina, nunţiu în Polonia, cu informaţii despre un pretendent moldovean (Petru Cazacul ?), propaganda anglicană în

Page 120: Marturii Romanesti Peste Hotare

92 ITALIA

Principate, eforturile lui Sigismund Báthory de a lua tronul Poloniei, zvonuri despre o intervenţie militară otomană în Moldova (1*16, Lettere di Polonia).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 315, 317, 339-340, 353.

MS

277 – Relatare anonimă, post 1668, despre Turcia, menţionând schimbarea lui Alexandru Iliaş cu Gheorghe Duca, în Moldova, raporturile dintre Ţările Române şi Poartă (Ms. Campori, APP. 683, f. 88).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 215-216(extras).

278 – Relazione della corte, repubblica e regno di Polonia di monsignor Pignatelli, nuntio apostolico, oggi cardinale, dell’anno 1673, menţionând potenţialul militar al Moldovei şi raporturile cu Imperiul Otoman (ms. Campori 1609, f. 204v).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 216 (extras).

279 – Scritture del Michele Apaffi, Principe della Transilvania, o prezentare a situaţiei Transilvaniei la sfârşitul sec. XVII şi a relaţiilor sale cu Imperiul Habsburgic (DCC XLIII, busta 26).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 51, c. 67-79.

CR

280 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând cinci capitole privitoare la istoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia (1467) dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare.Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.J. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui

Johannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).Publ.: Die ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900.

H

281 – Mappamondo anonimo, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 72.

PINACOTECA ESTENSE

A

282 – [Giulio Romano], Columna Traiană, Roma, sec. XVI, 124 f., reproduceri ale basoreliefurilor grupate în 12 tablouri, executate pentru a servi ca model compoziţiilor artistului, discipol al lui Rafael Sanzio (expuse în coridorul din capătul Pinacotecii).Ref.: Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana

(EDR,7, 1937, p. 77-116).Reprod.: ibidem, p. 79, 81, 83, 85, 87-89, 91, 92-95, 97-99, 101-105, 107.

Page 121: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 93

MONTECORVINO ROVELLA

AM

283 – Mănăstirea ortodoxă Sfinţii Cosma şi Damian (Via Diana 6, Montecorvino Rovella).Ref.: http://episcopia-italiei.it.

MONTEFIORE

SCUOLA SUPERIORE DI ELETTROTECNICA

DOC

284 – Matricole, 1908, menţionând între auditorii cursurilor pe Henri Coandă, colaborator al profesorului Gianni Caproni, pionier al aviaţiei.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 266.

MURANO

MONASTERO SAN MAFFIO

AM

285 – Altarul bisericii, 1590, zidit cu contribuţia bănească a lui Mihnea Turcitul, domnul Ţării Româneşti. Inscripţia, în latină, menţionează că domnul Valahiei Transdanubiene, „regionis in Dacia Romana colonia”, a construit altarul ca mulţumire pentru ocuparea tronului, în biserică se afla mormântul doamnei Marietta Adorno Vallarga, mătuşa domnitorului, călugărită la San Maffeo.Ref.: C. Erbiceanu şi N. Iorga, Scrisori ale unei familii domneşti din Muntenia şi Moldova,

în veacul al XVI-lea („Arhiva”, 6, 1895, p. 112-113); N. Iorga, Contribuţiuni la istoria Munteniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (ARMSI, s. II, t. 18, 1896, p. 1, 66-67).

MONASTERO SAN MICHELE

H

286 – Mauro Camaldulense, Mappamondo, s.l., 1459, în care sunt cuprinse „Vlachia pizola” şi „Vlachia grande”.Ref.: V.A. Urechia, Chartografia română (AARPAD, s. II, t. II, 1881, p. 420); George

Călinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în Omagiu lui Ramiro Ortiz, Buc., 1929, p. 54.

Reprod.: V. A. Urechia, op. cit., pl. I.

Page 122: Marturii Romanesti Peste Hotare

94 ITALIA

NAPOLI

ARCHIVIO DI STATO

DOC

287 – Documente privind domnia lui Ioan Zápolya în Transilvania (1510-1526) şi activitatea lui G. Martinuzzi.Ref.: Ováry Lipót, Kutatások a Nápolyi Farnese levéltárban, [Cercetări în arhiva

napolitană Farnese] („Századok”, 11, 1877, p. 1-17).

288 – Rapoarte (2) din Praga, 25 august 1537 şi Olmütz, 26 iunie 1538, despre relaţiile lui Petru Rareş cu Polonia.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, p. 274, 281.

289 – Rapoarte diplomatice italiene (29) din 1596-1601 privind luptele lui Mihai Viteazul (Carte Farnesiane, 129, 172).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 258, 276-277, 282, 297, 310, 314, 621, 660-662, 833,

924-925, 935-936, 941, 1029, 1036-1037, 1056, 1071-1072, 1136, 1153, 1157, 1176, 1198, 1215, 1222-1223.

290 – Rapoarte ale trimişilor italieni la Praga cu ştiri despre Ţările Române la începutul sec. XVII (Carte Farnesiane, 172).Ref.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Vodă”, (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910, p. 48).

291 – Rapoarte (3) din Praga, 1600 şi 1610, adresate ducelui de Parma, relative la Sigismund Báthory: încercarea sa de a reveni cu armata în Transilvania (mai 1600) şi arestarea lui împreună cu Marcu-Vodă la Praga (Carte Farnesiane, fascio 129, nr. 9).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 101; VIII, p. 79, 89-90.

292 – Rapoarte italiene (3) din Viena şi Praga, 1604, 1605, 1608, adresate ducelui de Parma, cu informaţii despre raporturile dintre imperiali şi tătari, implicând Transilvania şi Ţara Românească, luptele dintre Radu Şerban şi Ştefan Bocskay, soarta lui George Basta şi opinia lui asupra cărţii lui Ciro Spontoni despre campaniile sale (Carte Farnesiane, 129-130).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 358-359, 363, 381 (extrase).

293 – Raport din Praga, 18 iunie 1616, către ducele de Modena cu informaţii despre campania polonă în Moldova pentru ocuparea unor cetăţi ocupate de trupele otomane (Carte Farnesiane, 172).Publ.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Vodă” (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910,

p. 1066).

294 – Raport italian din Viena, 27 iulie 1617, către ducele de Parma, referitor la ambasada lui Gaspar Gratiani, dragoman al Porţii, trimis împreună cu paşa de Buda la imperiali (Carte Farnesiane, 128).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 35 (extras).

Page 123: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 95

295 – Scrisori italiene (2) din Viena, 1620-1621, cu informaţii despre expediţia trupelor tătare şi otomane în Austria şi Principate, numărul victimelor în luptele dintre armatele polonă şi otomană (Carte Farnesiane, 130).Publ.: Iorga, op. cit., p. 186-189.

296 – Scrisoare din 9 octombrie 1621, a lui Antonio Calori, relativă la luptele antiotomane din Moldova (Carte Farnesiane, 130).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLVI.

297 – Rapoarte (2) din St. Peterburg, 23 februarie şi 19 octombrie 1821, ale ducelui de Serracapriola, ministrul Regatului celor Două Sicilii, referitoare la tratativele dintre Imperiul Otoman şi Sardinia, privind comerţul acesteia în Marea Neagră, inclusiv porturile româneşti la Dunăre (Legatione Russia, Diversi, 1686).Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre Principatele

Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 1-2.

298 – Rapoarte din 10 martie şi 10 aprilie 1821 în care diplomatul Navoni comunică ministrului Pignatelli diferite informaţii privitoare la Tudor Vladimirescu: motivele Revoluţiei, explicaţia numelui de Vladimirescu etc. (Legazione Constantinopoli, diverşi, vol. 243).Ref.: Anna Muzzo, La rivoluzione greca e la questione d’Oriente nella corrispondenza

dei diplomatici napoletani (1820-1830), Salerno, 1934, p. 40; D. Bodin, Tudor Vladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 56-57).

Publ.: A. Oţetea, Contribution à la question d’Orient, Buc., 1930, p. 326 (doc. CCCXXIV), p. 330 (doc. CCCXXVI).

299 – Rapoarte (5) din 1840-1843 ale consulilor Sardiniei, privitoare la mişcările revoluţionare română şi bulgară de la Craiova, Galaţi şi Brăila.Publ.: D. Bodin, Nouvelles informations sur les mouvements révolutionnaires roumains

et „sclavons” de Craiova, Galatz et Brăila de 1840-1843 („Balcania”, 6, 1943, p. 169-200).

300 – Documente (112) din 1856-1859: rapoarte ale reprezentanţilor Regatului celor Două Sicilii la Constantinopol, Viena, Peterburg, Odessa, Galaţi şi Smirna, privitoare la mişcarea unionistă din Principate şi înfăptuirea Unirii (Ministero degli Affari Esteri).Publ.: Pasquale Buonincontro, L’unione dei Principati danubiani nei documenti

diplomatici napoletani (1856-1859), Napoli, 1972 (rec. C. Şerban, în R. Ist., 27,1974, nr. 3, p. 497-499); Documente 1859, I, p. 66-69, 98-99, 118-122, 133-134, 162-164, 359-361, 382-383, 405-406, 442-444, 448-449, 451-452, 462-463.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 23/3, c. 125-130; r. 33/1, c. 36-39, 43-50, 141-144, 172-178, 212-216, 222–228; r. 33/2, c. 1-2, 48-51.

H

301 – Bartolomeo Olives di Maiorca, Atlante, s.l., 1561, 12 planşe, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Museo storico-paleogr., ms. col. nr. LXV).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 127.

Page 124: Marturii Romanesti Peste Hotare

96 ITALIA

CR

302 – „Giornale del regno delle Due Sicilie”, Napoli, nr. din 13 aprilie, 18 şi 21 mai, 18 iunie 1821, cuprinzând ştiri despre Revoluţia lui Tudor Vladimirescu.Ref.: D. Bodin, Tudor Vladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942,

p. 54-60).

BIBLIOTECA BRANCACCIANA

DOC

303 – Raport din 1587 al lui Annibale di Capua, nunţiu apostolic în Polonia, cuprinzând ştiri despre situaţia catolicismului în Moldova, de unde primise un „statut sinodal”.Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 21-22.

304 – Scrisoare din Viena, 20 (6?) august 1594, privind pregătirea Ţărilor Române pentru luptele antiotomane (II, C. 8, f. 186v).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 7.

305 – Scrisoare din Roma, 30 mai 1598, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Imperiul Otoman, Polonia şi Ţările Române (II, C. 9, f. 335v).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 112 (fragment).

306 – Document de la sfârşitul anului 1602 referitor la atitudinea antiotomană a Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. E 5, f. 289v).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 269.

MS

307 – Designatio S.R.I., statuum et nominum eorum qui hactenus ad instituta imperialia comitia apud electoralem moguntinensem Cancellarium designatam Ratisbonae comparuerunt de anno 1602 et 1603, cuprinzând şi referiri la atitudinea ostilă a Moldovei şi Ţării Româneşti faţă de Imperiul Otoman (ms. E 5, f. 289v).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 269 (extras).

308 – Francisc Soimirovich, Relazione sopra i Valacchi 1685, descriere a Ţărilor Române, reproducând parţial relaţiunile lui Baksić şi Bandini (ms. VF 3, f. 55 sqq.).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi despre ţările

noastre, Buc., 1899, p. 57-81.

BIBLIOTECA NAZIONALE

DOC

309 – Document din 1526 menţionând efectivele trupelor moldovene şi muntene care au participat la lupta de la Mohács (ms. X G 22, f. 110-124).

Page 125: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 97

Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3, p. 332).

310 – Document din 1608 referitor la bătălia de la Ştefăneşti, în urma căreia Constantin Movilă ia tronul Moldovei cu ajutor polon (ms. XCG 13, f. 75).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 364-365.

311 – Memoriu din [1684] al ambasadorului veneţian Alvise Contarini cuprinzând referiri la rolul posibil al Ţării Româneşti şi Moldovei în cadrul coaliţiei antiotomane dintre Imperiul Habsburgic, Polonia şi Veneţia; originea latină a poporului şi limbii române; calitatea cavaleriei muntene şi pretenţiile Poloniei asupra Principatelor (ms. XE 7 fol. III, f. 122, 134).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 150-151, nota 3; Dumitru Zaharia, Cercetări în

arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3, p. 332).

312 – Conscriptio Comitatum Hungariae a singulis Comitatibus jussu Suae Caes, et Reg. Apostolicae Majestatis..., 6 martie 1772, cuprinzând date statistice despre populaţia românească din Transilvania (ms. XIII, A. 32).Ref.: D. Zaharia, op. cit., p. 331, n. 2.

MS

313 – Dioscoride din Anazarb, De materia medica, sec. I. Copie din sec. VII. Pergament. 142 f., 29,7 x 24 cm. Text în greacă. Cărţile I-IV cuprinzând descrierea a cca. 600 plante medicinale, unele cu numele lor dacice. 409 miniaturi de plante („Dioscorides Neapolitanus”, fost Suppl. graecum 28).Ref. şi publ.: Natalia Trandafirescu, Glosele dacice din lucrarea lui Dioscorides, „Peri tês

hyles iatrikês” (RA, 1980, nr. 3-4, p. 317-334). Reprod.: ibidem, p. 335-364.

314 – Summario dell’entrata del Turco, circa 1550, menţionând şi tributul Moldovei, Ţării Româneşti şi Transilvaniei (ms. XF 19, f. 407v).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 40.

315 – Giovanni Michele, [Relatare despre Transilvania], s.l., 1563, cuprinzând şi informaţii despre bogăţiile naturale, venituri etc. (ms. XG 23, f. 110-123).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit., p. 332, n. 5.

316 – [Descriere a statelor europene], 1573, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române, conflictele moldo-polone şi cuantumul tributului plătit Porţii (ms. XG 8, p. 152, 231v).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 82 (extras).

317 – Vita del padre Giulio Mancinelli della Compagnia di Gesù scritta da lui medesimo, 1582-1586, menţionând şi trecerea sa prin Moldova şi Ţara Românească, propaganda făcută în comunitatea armeană din Iaşi şi pe Nichifor, locţiitor al patriarhului de Constantinopol (ms. XI A 65; ms. XI A 66, f. 14, 21lv, 248, 268, 275v).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del

Cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 55); A. Pippidi, Sous le regard d’Occident. La

Page 126: Marturii Romanesti Peste Hotare

98 ITALIA

mission de Mancinelli à Constantinople et en Moldavie, în vol. Interferenţe româno-elene (sec. XV-XX), ed. Leonidas Rados, Iaşi, 2003, p. 165-174.

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 115-118 (extras); Călători străini, II, p. 523-526.

318 – Relatare din circa 1588-1599, a lui Ruggieri, nunţiu papal în Polonia, privitoare la teritoriul locuit de români corespunzând vechii Dacii (ms. XG 15, f. 67-69).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit., p. 331.

319 – Relatione del Viaggio di Terra Santa, fatto dal Padre Donato Antonio Martucci da Conversano de’ R.R. P.P. dell’Oratorio di Napoli, l’anno 1606, menţionând monedele care circulau în Imperiul Otoman (şi Ţările Române) şi valorile lor de schimb (ms. XII D. 40, p. 22v).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 368 (extras).

320 – Alexander Cillius Pistoriensis, Relatione delle cose notabili successe in Pollonia l’anno 1607, parte II, cuprinzând şi informaţii asupra încercărilor Poloniei de a obţine suzeranitatea asupra Moldovei şi Ţării Româneşti după bătălia de la Teleajen cu Mihai Viteazul (20 octombrie 1600).Ref. şi publ.: Andrei Oţetea, Ştiri italiene privitoare la Ţările Româneşti, 1592-1608 (CI,

4, 1928, nr. 1, p. 52-54, 63-64).

321 – Alexander Cillius Pistoriensis, Relatione di 3 conventi fatti in Pollonia dalla nobilità, s.l., 1609, cu informaţii despre victoria lui Potocki în Ţara Românească (1607) şi luptele pentru domnie între fiii lui Ieremia Movilă (ms. XG 13).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 371-373 (extrase).

322 – Fulvio Ruggieri Bolognese, Descritione di tutto il regno di Pollonia, s.l., 1615, cuprinzând şi expunerea vizitei lui Bonifacio Vannozzi, trimis al nunţiului Caetano, în iulie 1596, la cancelarul Ioan Zamoyski, cu informaţii despre activitatea Ligii antiotomane din care făceau parte şi Ţările Române, evenimente din viaţa politică a acestora şi luptele lui Mihai Viteazul (ms. XG. 12).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1256-1258.

323 – Nuovo Tratado de Turquia, capitulo primero, Constantinopol, 1616, scris de capelanul ambasadorului francez la Poartă, Harlay de Césy, cuprinzând informaţii despre Ţările Române şi domnia lui Gaspar Gratiani în Moldova (ms. I F 8, f. 9, 18v, 22).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 459-461.

324 – G. Domenico Filippeschi, Ragguaglio di quanto e successo nell’assedio di Vienna e poco avanti e dopo di esso, fondato sopra notizie avute da persone state presenti a quanto e accaduto in tale congiuntura, s.l., circa 1684, menţionând şi participarea trupelor române la asediul Vienei, cu inscripţia crucii ridicate de Şerban Cantacuzino (ms. XG 5, f. 135-306).Ref.: D. Zaharia, O cronică napolitană despre participarea românilor la asediul Vienei

(RA, 1983, nr. 3, p. 267); C. Şerban, Documente inedite sau puţin cunoscute despre asediul Vienei din 1683, în vol. Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 67, nr. 2.

Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 136, 139-140 (extras); D. Zaharia, op. cit., p. 267-269 (traducere românească de Ana-Cristina Halichias şi Constantin Vlad, extrase).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 67, c. 131-387.

Page 127: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 99

325 – Notizia generale de’ prencipi sovrani ecclesiastici e secolari viventi circa l’anno 1685 e delle loro residenze, rendite, arme, livree ed ordini cavalereschi, s.l., 1685, menţionând şi pe principii Şerban Cantacuzino, Grigore Ghica şi Mihail Apaffy, capitalele Ţărilor Române şi însemnele lor heraldice (ms. XI A 63).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 213-214 (extras).

H

326 – Jaime Olives di Maiorca, s.l., [Hartă nautică], 1559, reprezentând şi litoralul romanesc al Mării Negre (XII D 98).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 121.

327 – Atlante idro-geografico, s.l., sec. XVI, cu 13 planşe reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (VIII D 6).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 190.

328 – Atlante idro-geografico, s.l., sec. XVI, cu 28 planşe reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (VIII D 7).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 191.

BIBLIOTECA DELLA SOCIETÀ NAPOLETANA DI STORIA PATRIA

DOC

329 – Scrisori (3) din 1759-1775, de la Ioan Teodor Callimachi (1759) şi Grigore III Ghica (1775), domni ai Moldovei, şi Nicolo de Caro din Napoli, către Grigore III Ghica (1765), referitoare la relaţiile cu contele Guglielmo de Ludolf şi procurarea unui almanah cu pronosticuri politice (fond Ludolf).Publ.: N. Iorga, Deux lettres de princes roumains aux Archives de Naples (RHSEE, 4,

1927, p. 122-123).

MS

330 – Condizioni politiche e morali della Turchia, s.l., a doua jumătate a sec. XVIII, menţionând tributul plătit Imperiului Otoman de Ţara Românească şi Moldova (fond Ludolf).Publ.: ibidem, p. 124 (fragment).

MUSEO NAZIONALE

A

331 – Captivi daci (3): statuie înaltă (h 234 cm), statuie înaltă (h = 238 cm), descoperite în Forul lui Traian din Roma şi bust colosal de dac comatus (colecţia Farnese).

Page 128: Marturii Romanesti Peste Hotare

100 ITALIA

Ref.: A. Ruesch, Museo Nationale di Napoli. Guida, ed. II, Napoli, 1911, p. 22; I.I. Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 18; p. 86, nr. 33.

Reprod.: ibidem, p. 80, fig. 19; p. 82, fig. 20; p. 86 fig. 27.

332 – Diplomă militară romană, 7 ianuarie 230, tabella I, 18 x 14 cm, cuprinzând numele veteranului Aurelius Decianus, fiul peregrinului Decianus din colonia Malva (Romula, com. Dobrosloveni, satul Reşca, jud. Olt).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 168-169, nr. 166.

PADOVA

ARCHIVIO DEL CONTE CITTADELLA

H

333 – Giacomo Russo da Messina, [Hartă nautică], 1588, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 151.

334 – Giovanni Oliva da Messina, [Hartă nautică], 1601, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 194.

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

DOC

335 – Matricole şi documente, 1264-1837, referitoare la studenţi ai Universităţii din Padova, originari din Transilvania (Arch. Cancellariae Univ. Pat. Matricula, ad. ann.; Arch. Ant. Univ. Pat.: Acta Univ. Jw., vol. 3, f. 49; vol. 8, f. 19; vol. 14/1592, f. 20; vol. 15/1605, f. 1; vol. 20/1662, f. 1; vol. 463, f. 44, 168-181; vol. 464, f. 83, 184; vol. 477, f. 142, 363; Appendix, vol. 481; Catalogus germ. Art. 459, f. 14, 53; 130, 141, 160, 162, 184, 229, 272, 295, 298, 348; vol. 460, f. 57, 110, 118, 226; vol. 462, 465, 466; vol. 470, f. 40; vol. 471, f. 29; vol. 474, f. 113; vol. 476; Liber expensarum Germ. Art., vol. 478; Registro di bidelli. Doctorali et Catalogus Germ. Doct., vol. 468; Arch. Capt. Pat. Diversorum, 1416-1419, f. 149; 1448-1449, f. 15; 1464-1467, f. 219v, 239; 1467-1469, f. 29, 70v, 99, 108, 118, 120; 1469-1472, f. 448v, 472v; 1473-1475, f. 195v; 1476-1481, f. 6v, 18; 1483-1485, f. 27v; 1487-1498, f. 253; 1498-1500, f. 85; 1500-1508, f. 124v etc.).Ref.: A. Veress, Matricula et acta Transylvanorum Hungarorumque in Universitate

Patavina studentium [...] (1264-1837), Budapesta, 1914, p. 7-8, 12-22, 41, 45, 53, 67-68, 71-74, 85, 87-91, 94, 96, 99, 101, 104, 106, 108, 110, 112-133, 138-139, 141, 143, 147, 153.

Reprod.: ibidem, p. 88-89 (diploma lui Georgio Schirmer din Sibiu, 19 februarie 1579).

336 – Document din Padova, 29 noiembrie 1586, referitor la studiile lui Ioannes

Page 129: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 101

Hertelius din Transilvania la Universitatea din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 463, f. 310v).Publ.: ibidem, p. 222.

337 – Diplomă, 27 mai 1632, pentru titlul de doctor în filosofie şi medicină obţinut la Universitatea din Padova de Toma Ozoly din Cluj (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 275, f. 42-44).Publ.: ibidem, p. 267.

338 – Documente (13) din 1639-1643, referitoare la studentul Benedictus Arcosinus din Transilvania (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 477, f. 363, 442-444, 450-461).Publ.: ibidem, p. 268, 270-276.

339 – Documente din 1662-1663, referitoare la Laurentius Toppeltinus din Mediaş ca student al Universităţii din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 464, f. 82-83, 184-206).Publ.: ibidem, p. 280-281 (extrase).

340 – Matricola din 17 septembrie 1667, menţionând ca student al Universităţii din Padova pe Constantin Cantacuzino din Ţara Românească, viitorul stolnic (Arch. Cancellariae Univ. Pat. Matricula, vol. 698, f. 208, nr. 47).Ref.: Ştefan Crudu, Manoil şi Nicolae Mano doctori ai Universităţii din Padova

(„Studii italiene”, 5, 1938, p. 145-148); R. Ortiz – N. Cartojan, Un grande erudito romeno a Padova: lo „Stolnic” Constantin Cantacuzino, Bucureşti, 1943, p. 62 sqq.; Corneliu Dima-Drăgan, Le patriarche Chrysanthe Notaras et le docteur Jean Comnène – étudiants à Padoue (RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 691-693); Lucia Rosetti, Constantin Cantacuzino, studente romeno a Padova („Quaderni per la storia dell’Università di Padova”, vol. I, Padova 1968; rec. în RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 577-578).

341 – Diplomă din 20 august 1688 pentru titlul de doctor în medicină obţinut de Martinus Herrmannus din Transilvania la Universitatea din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 281, f. 70-72).Publ.: A. Veress, op. cit., p. 282.

342 – Documente din 1853-1854 referitoare la studiile lui Iosif Hodoş, Al. Papiu Ilarian şi Simion Bărnuţiu la Universitatea din Padova: aprobări ale Ministerului de Interne din Viena de a se înscrie la examene, foi matricole, autorizaţii de şedere în Padova etc. (Arhiva Facultăţii de drept).Ref.: Al. Marcu, Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş, la studii în Italia. Cu

documente inedite (ARMSI, s. III, t. 7, 1935, p. 246, 255, 260, 268, 272, 284, 288).

MS

343 – Legenda maior Sancti Gerhardi, sec. XV, biografie anonimă a primului episcop de Morisena (Cenad), cuprinzând informaţii asupra formaţiunii statale a lui Ahtum dintre Dunăre, Tisa şi Mureş, în sec. XI (cod. 1622).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea, referitoare la istoria

Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388); idem, Une source précieuse

Page 130: Marturii Romanesti Peste Hotare

102 ITALIA

de l’histoire de la Roumanie: le manuscrit „Deliberatio” (XI-e siècle) (RRH, XVIII, 1979, nr. 2, p. 259).

Publ.: Florio Bánfi, Vita di S. Gerardo da Venezia nel Codice 1622 della Biblioteca Universitaria di Padova („Benedictina, III-IV, 1948); E. Glück, op. cit., p. 395-397 (fragment).

344 – Vita II Sancti Gerardi. Legenda minor, sec. XVI, cuprinzând informaţii despre viaţa religioasă din Banat în timpul păstoririi lui Gerard Sagredo din Veneţia ca episcop catolic de Cenad. Copie (ms. lat. 1622).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 63.Publ.: Ed. I. Madzar, în: I. Szentpétery, Scriptores rerum hungaricarum, II, Budapesta,

1938, p. 471-479.

345 – Catalogus Hungarorum studentium qui Bibliothecam Universitatis Patavinae liberaliter adauxerunt, 1261-1691, Padova, sec. XVII, menţionând printre donatorii de cărţi, studenţi din Transilvania (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 460, f. 3-4).Publ.: A. Veress, op. cit., p. 291-296 (extrase).

346 – Album heraldic cu numele studenţilor de peste mări („Oltramarini”), sec. XVIII, menţionând pe Gheorghe Hypomenas din Trapezunt, Palade şi Gheorghe Damian din Ţara Românească, bursieri ai principelui Constantin Brâncoveanu şi pe Mihail Schendos, cărturar grec, viitor medic al lui Brâncoveanu şi Nicolae Mavrocordat şi secretar al lui Dimitrie Cantemir.Ref.: C. Dima-Drăgan, L’album héraldique des étudiants d’outre-mer de l’Université de

Padoue (XVIIe-XVIIIe siècles) (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 271-280).Reprod.: ibidem, p. 275, 277.

CR

347 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codicelui Sagredo 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI.Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria

Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).

348 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramente Eucharistiae (et a 11.), Paris, 1709. La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisas theseis, Iaşi, 1682 (S.N. 4264).Ref.: G.S. Ploumidis, Ta en Padouī palaia ellīnika vivlia (Biblioteca

Universitaria – Biblioteca Civica) meta prosthīkōn eis ta bibliografias E. Legrand kai D. Gkinī – B. Mexa („Thīsaurismata”, 5, 1968, p. 209).

349 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika, Veneţia, 1718, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (87 a 247).Ref.: ibidem.

350 – Meletios, mitropolitul Athenei, Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române (4 b 31).Ref.: ibidem.

Page 131: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 103

351 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn eurestheisai, Veneţia, 1734, dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat al Moldovei (5 a 69). Ref.: ibidem.

352 – Marcos Antonios Cazzaitis, Geografia in dialogo, Veneţia, 1738, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române (46 a 178).Ref.: ibidem, p. 210.

353 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais, tou [...] Michaīl Voivonda...; Matei al Mirelor, Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1742.Ref.: ibidem, p. 224-225; Papadopoulos, Ell. vivl., I, f. 406, nr. 5407.

354 – Ioannes Komnenos, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia, 1745, scris din porunca lui Constantin Brâncoveanu, menţionând şi daniile româneşti (2 b 258).Ref.: Ploumidī, op. cit., p. 210.

355 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţie dedicată domnitorului Constantin Mavrocordat (5 b 175).Ref.: ibidem.

356 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas, t. I-VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române (4 b 158-163).Ref.: ibidem.

357 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folosite în cancelariile Ţărilor Române (5 b 168).Ref.: ibidem, p. 211.

358 – Anton Maria del Chiaro, Gnōmika palaiōn tinōn filosofōn, Veneţia, 1780, retipărire a ed. Târgovişte, 1713 (2 b 215).Ref.: ibidem.

359 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voivonda, Veneţia, 1785 (2 b 220).Ref.: ibidem.

360 – Georgios Konstantinou, Dictionarium quatuor linguarum.../ Lexikōn tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786, cu liste de prenumeranţi din Ţările Române (5 b 3).Ref.: ibidem.

361 – Ernestus Decani Bistrizio Transylvanus, Dissertatio inauguralii medica de graviditate extrauterina, Padova, 1827, teză susţinută la Universitatea din Padova, 9 iunie 1827 de Emest Deak din Bistriţa.Ref.: A. Veress, Matricula et acta Hungarorum in Universitate Patavina studentium

(1264-1864), Budapesta, 1915, p. 139.

Page 132: Marturii Romanesti Peste Hotare

104 ITALIA

362 – Ludovicus Simonis, Dissertatio inauguralis medica de delirio cum tremore, Padova, 1834. Teză susţinută la 3 martie 1834 de Ludwig Wilhelm Godfried din Sighişoara.Ref.: ibidem, p. 241.

CHIESA SAN FRANCESCO

AM

363 – Inscripţie pe marmură, 1628, purtând numele lui Stephanus Rokosius, medic din Transilvania, decedat la Padova, 23 aprilie 1628.Ref.: I. Ph. Tomasini, Urbis Patavinae inscriptiones sacrae et profanae, Padova, 1649,

p. 243; A. Veress, op. cit., p. 117.

CHIESA SAN LORENZO

AM

364 – Mormântul lui Valentin Graeff Bakfark (Valentinus Grefius Transylvanus lautist sas, din Braşov), mort de ciumă ante 1571 la Padova.Ref.: Viorel Cosma, Exegeze muzicologice, Bucureşti, 1984, p. 47.

MUSEO CIVICO

CR

365 – Benedictus Arcosinus Transylvanus, Philosophiae et medicinae Elogium, Padova, 1639. Teză susţiută de medicul ardelean la Universitatea din Padova, 2 noiembrie 1639.Ref. şi reprod.: A. Veress, op. cit., p. 124 (şi pl.).

UNIVERSITÀ DEL BO

AM

366 – Inscripţii murale, sec. XVI-XVIII, menţionând nume de studenţi şi profesori din Ţările Române: Stephanus Galffy (1579), Johannes Hertelius (1591, 1595), Benedictus Arcosinus (1640-1641), Andreas Petsi (1662), Laurentius Toppeltinus (1663), Martinus Herrmann (1669).Ref.: A. Veress, Matricula et acta hungarorum in Universitate Patavina studentium (1264-

1864), Budapesta, 1915, p. 89, 99, 106-107, 125-126, 130-132.

367 – Stolnicul Constantin Cantacuzino, bust de marmură de sculptorul Ion Popescu, inaugurat la 1 aprilie 1966 în amintirea cărturarului, fost student la Padova în anii 1667-1668 (în Cortile).Ref.: Alexandru Balaci, 1997.

Page 133: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 105

PALERMO

ARCHIVIO DI STATO

DOC

368 – Atto di morte, 30 noiembrie 1852, eliberat de Primăria oraşului Palermo, Serviciul de stare civilă, atestând decesul lui Nicolae Bălcescu la 29 noiembrie 1852, ora 1930 (ora Siciliei, unde se păstra vechiul orar bizantin = 1330 ora italiană) (nr. c. 664, vol. 376).Ref. şi publ.: Nicolae Bălcescu, Opere, ed. G. Zane, vol. IV, Bucureşti, 1964, p. 415-417. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Ministerul Instrucţiunii, dos. nr. 601/1863 (extrasul); B. A. R.,

ms. rom. 4819 (fotocopie).

BIBLIOTECA COMUNALE

MS

369 – P. Ransano, Annales omnium temporum, s.l., ante 1492, menţionând cucerirea şi colonizarea Daciei şi latinitatea poporului român (ms. 3, Q.q.C. 60).Ref.: A. Armbruster, La romanité des Roumains, [trad. Cireaşa Grecescu], Bucureşti, 1977,

p. 64; Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1976, nr. 4, p. 439-440); D. Zaharia, Ransano despre latinitatea poporului român, în vol. Ştefan Meteş la 85 ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 247-248.

CIMITERO ROTOLI

A

370 – Stelă funerară, marmură, post 1921, în amintirea lui Nicolae Bălcescu, înmormântat, după o ipoteză dovedită inexactă, în groapa comună nr. 15 din acest cimitir. Inscripţie în română: „Cel din urmă al meu cuvânt va fi încă un imn ţie, ţara mea mult dragă”, însemnare a lui Bălcescu din decembrie 1851 şi în italiană (lângă groapa comună nr. 15).Ref.: Sulla tomba di Balcescu („România”, 2, 1921, nr. 7, 5 aprilie, p. 1-2); Alessandro

Isăceanu, La tomba di Nicolae Bălcescu (ibidem, 1921, 20 octombrie , p. 1-2); idem, Mormântul lui Nicolae Bălcescu („Săgetătorul”, 1921, 5 noiembrie, p. 1-20); Alexandru Arbore, Unde a murit N. Bălcescu la Palermo („Cuget clar”, 2, 1929, p. 78-83); Constantin Kiriţescu, Mormântul lui Nicolae Bălcescu („Universul”, 1933, 23 mai, p. 5 şi „Cele trei Crişuri”, 1933, 14 iulie – august, p. 93); idem, Mormântul lui Nicolae Bălcescu la Palermo („Universul”, 1935, 15 mai, p. 9); P.V. Haneş, La mormântul, lui N. Bălcescu („Preocupări literare”, 2, 1937, mai – iunie, p. 192-194); Gaetano Falzone, Contributo alla conoscenza del luogo e della data di morte di Nicolae Bălcescu („Atti della Reale Accademia di Scienze, Lettere ed Arte”, s. IV, 5, 1946, partea 2, p. 4); Constantin Kiriţescu, Controversa în jurul mormântului lui

Page 134: Marturii Romanesti Peste Hotare

106 ITALIA

Nicolae Bălcescu („Universul”, 16 martie 1947, p. l, 3); Petru Iroaie, Uno scrittore romeno morto in esilio a Palermo („Sicilia del Popolo, Palermo”, 1947, 29 martie); Alexandru Balaci, Adevărul asupra mormântului lui Nicolae Bălcescu („Revista Fundaţiilor Regale”, 17, 1947, nr. 8-9, p. 148-154); G. Zane, Cercetări vechi şi discuţii noi despre mormântul lui Bălcescu, în N. Bălcescu, Opere, II/1, Bucureşti, 1948, p. 317-328 şi II/2, p. 305-309; Nicolae Bălcescu a Palermo (con documenti inediti), Palermo, 1953; Şerban Gheorghiu, Bălcescu la Palermo (MI, 11, 1977, nr. 11, p. 11).

CONVENTO DEI RR PP CAPPUCCINI FUORI LE MURA

AM

371 – Locul de veci al lui Nicolae Bălcescu situat în această mănăstire, potrivit autorizaţiei de înmormântare şi registrului de corpuri depuse (în groapa comună a săracilor sau, după o ipoteză neconfirmată, în galeria catacombelor din coridorul central, corp îmbălsămat, expus).Ref.: Gaetano Falzone, Nicolae Bălcescu, scrittore nazionale rumena („Europa fascista”,

1942, nr. 7, maggio); idem, op. cit., în „Atti della Reale Accademia...”, (v. supra); Al. Balaci, op. cit., p. 151-154; Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 12; Dan Berindei, Ultimii ani de viaţă şi activitate ai lui Nicolae Bălcescu (R. Ist., 30, 1977, nr. 11, p. 2006-2007).

372 – Placă comemorativă, marmură albă, în amintirea lui Nicolae Bălcescu (la intrarea în catacombe). Ref.: Şerban Gheorghiu, loc. cit.

DOC

373 – Licenza per sepultura, 29 noiembrie 1852, autorizaţia de înmormântare a corpului lui Nicolae Bălcescu, decedat în acea zi la Palermo, eliberată de Primăria oraşului, sectorul Agata (Archivio del Convento).Ref. şi publ.: Gaetano Falzone, op. cit., („Europa fascista”, 1942, nr. 7, maggio); Al. Balaci,

op. cit., p. 154; Şerban Gheorghiu, op. cit. (traducere).Reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit. (facsimil).

374 – Registrul corpurilor depuse pentru înmormântare, menţionând numele lui Nicolae Bălcescu, decedat la 30 (sic!) noiembrie 1852 (Archivio del Convento).Ref.: Gaetano Falzone, op. cit. („Europa fascista”, 1942); Al. Balaci, op. cit., p. 153-154. Reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 13 (facsimil).

GIARDINO GARIBALDI

AM

375 – Nicolae Bălcescu, bust, 1964 (Piazza Marina, aleea principală).Ref. şi reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 11.

Page 135: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 107

LOCANDA „ALLA TRINACRIA”

AM

376– Placă memorială, marmură, în amintirea lui Nicolae Bălcescu, decedat în acest hotel la 29 noiembrie 1852. Inscripţie în italiană (via Butera 34, cartierul Calsa, pe faţada clădirii).Ref.: Constantin Kiriţescu, Mormântul lui Nicolae Bălcescu la Palermo („Universul”, 15

mai 1935, p. 9); George Lefteriu, Constantin Kiriţescu ca realizator, în Omagiu lui Constantin Kiriţescu, Buc., 1937, p. 152-153; Al. Balaci, op. cit., p. 149; Octavian Paler, Via Butera nr. 34 („Tribuna”, 1970, 1 oct., p. 8); Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 12.

Reprod.: MI, 20, 1986, nr. 12, p. 47.

PARMA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

377 – Rapoarte (3) din Vácz, 20, 31 august şi 14 octombrie 1538 ale episcopului Stephanus Broderics despre campania otomană în Ţările Române şi necesitatea sprijinirii rezistenţei militare prin trupe şi fonduri băneşti (Carte Farnesiane). Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, p. 284-286, 289-290.

378 – Scrisoare din Košice, 14 martie 1600, a lui Gheorghe Basta către ducele de Parma, Ranuccio Farnese, despre neîncrederea pe care o are faţă de Mihai Viteazul, care nu va putea fi scos din Transilvania decât cu forţa (Carte Farnesiane).Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 455, p. 353-354; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,

V, p. 250-251.

BIBLIOTECA NAZIONALE

MS

379 – Dell’Europa e sue provincie, sec. XVI, lucrare anonimă cuprinzând şi descrierea Ţării Româneşti şi Moldovei (ms. 1433).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 72 (parţial).

380 – Descrizione dello stato della religione cristiana, cioè del numero distinto delli cristiani et eretici che habitano l’Europa, fatta dal signor N. N., l’anno 1686, menţionând şi Ţara Românească şi Moldova (ms. 1491, nr. 4).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 73.

Page 136: Marturii Romanesti Peste Hotare

108 ITALIA

H

381 – Fraţii Pizigani, Planisfero, s.l., 1367, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Vicina, p. 442; idem, Scizia, p. 248, nr. 11.Reprod.: M. Jamard, Les monuments de la Géographie, Paris, f.a., pl. X, 2.

382 – Visconte Maggiolo, Atlante, s.l., 1512, 4 hărţi nautice, cuprizând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 22, 1614).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 85.

BIBLIOTECA PALATINA

H

383 – Diego Homen, [Hartă nautică], s.l., 1561, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 40 dell’ Inventario).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 124.

BIBLIOTECA REALE

384 – Giorgio Giovanni di Venezia, [Hartă nautică], s.l., 1494, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 30, 1622).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 54.

385 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 29, 1621).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 70.

386 – Visconte şi Giovanni Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1525, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 31,1623).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 93.

387 – Luigi Cesani d’Idria, Atlante, s.l., 1581, cu 4 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 24, 1616).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 143.

388 – Giovanni Battista e Pietro Cavalini da Livorno (sau Giovanni Battista Cavallini), Atlante con tre fogli, s.l., mijlocul sec. XVII, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (II, 2, 1619). Ref.: ibidem, p. 256, nr. 210.

PAVIA

ARCHIVIO DI STATO

DOC

389 – Matricolele Universităţii, sec. XIV-XIX, cuprinzând şi nume de studenţi din Transilvania, îndeosebi în domeniul medicinei.

Page 137: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 109

Ref.: Szögi Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten der habsburger Monarchie 1790-1850, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism, Târgu Mureş, 1994, p. 161, n. 13.

Publ.: Endre Veress, Monumenta Hungariae Italica, III, Olasz egyetemeken járt magyarországi hallgatók anyakönyve és iratai [Matricole şi acte privitoare la auditorii maghiari din universităţile italiene], Budapesta, 1941, p. 342-353.

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

H

390 – Jaime Olives di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1557, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (sala dei mss., P.G. Scaf. I, a sinistra).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 115.

MUSEO DI SCIENZE NATURALI

MUZ

391 – Colecţii de minerale şi fosile din Transilvania (287 piese) aduse în 1774 şi 1781 de Lazaro Spallanzani şi din Banat, dăruite în 1775 de Francesco Griselini.Ref.: Emil Pop, Naturalişti italieni din veacul al XVIII-lea, cercetători ai ţinuturilor

româneşti, Timişoara, 1942, p. 42-43, 71-80; Ileana Bozac, Le voyage de Spallanzani en Transylvanie (RRH, 4, 1965, nr. 1, p. 96); Andrei Pippidi, Spallanzani en Transylvanie, în vol. Europa vonzaban. Emlekkönyv Kosáry Domokos, Budapest, 1993, p. 85-91.

PERUGIA

BIBLIOTECA AUGUSTA E ANTICO ARCHIVIO DEL COMUNE DI PERUGIA

MS

392 – Alessandro Guagnini, Vita Despothi Principis Moldaviae, 1564, 387 p., 17 x 22 cm, cuprinzând biografia lui Despot Vodă, domnul Moldovei (ms. I, 32).Ref.: Inventari dei manoscritti delle biblioteche d’Italia. Biblioteca comunale di Perugia,

Roma, 1895, p. 168, nr. 63; C. Radu, Vita Despothi Principis Moldaviae (DI, 3, 1934, p. 1-8); C. Marinescu, À propos d’une biographie de Jacques Basilicos l’Héraclide récemment découverte, în Mélanges d’histoire générale, Buc., 1938, p. 381-397; Călători străini, II, p. 291-296.

Publ.: C. Radu, op. cit., p. 9-41; C. Marinescu, op. cit., p. 398-417; Călători străini, II, p. 297-300.

Page 138: Marturii Romanesti Peste Hotare

110 ITALIA

PIACENZA

BIBLIOTECA COMUNALE

H

393 – Giovanni Oliva, Atlas, s.l., 1622, cu 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 202.

PISA

ARCHIVIO DI STATO

H

394 – Giovanni Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1603, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 196.

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA

H

395 – Bartolomeo Olives di Maiorca, Atlante, s.l., 1532, 11 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 98.

MUZ

396 – Inscripţie, post 79, în memoria lui Tiberius Plautius Marcus Silvanus Aelianus, demnitar roman (m. a. 79), guvernator al Moesiei, relatând între meritele acestuia, transferul a peste 100 000 locuitori daci din nordul în sudul Dunării, prevenirea unei invazii sarmate, relaţiile cu regii bastarnilor, roxolanilor şi dacilor, menţinerea păcii în această zonă de frontieră a Imperiului Roman (în mausoleul Plautii-lor).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 125-128, nr. 113.

RAVENNA

MUSEO NAZIONALE

MUZ

397 – Inscripţie, sec. I, în onoarea lui M. Apicius T., ofiţer roman, fost prefect al Legiunii XIII Gemina, probabil în Dacia.

Page 139: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 111

Ref. şi publ.: G. Bavini, Guida del Museo Nazionale di Ravenna, Milano, 1962, p. 19-20, nr. 4; IDRE, I, p. 149, nr. 135.

398 – Stelă funerară, 164 x 51,5 x 24 cm (spartă), având în nişa centrală bustul şi numele lui Quintus Decimius Dacus, secund al trierei „Pinata” (optio de III Pinata), vas din flota de la Ravenna.Ref., publ. şi reprod.: G. Bavini, op. cit., p. 22-24, fig. 4; Guido A. Mansuelli, Le stele

romane del territorio ravennate e del basso Po: inquadramento storico e catalogo, Ravenna, 1967, p. 123-125, nr. 11, fig. 14; IDRE, I, p. 149-150, nr. 136, pl. VI.

RIMINI

LAPIDARIO ROMANO

MUZ

399 – Inscripţie, post 168, în onoarea lui C. Nonius Caepianus, fost prefect al Ala I Asturum, cu garnizoana la Hoghiz (jud. Braşov).Ref. şi publ.: Angela Donati, Rimini antica. Il lapidario romano, Rimini, 1981, p. 110,

nr. 38; IDRE, I, p. 146-147, nr. 132.

ROMA

AM

400 – Columna lui Troian, inaugurată la 12 mai 113, executată din marmură de Carrara, h = 39,83 m. Potrivit inscripţiei de pe soclu, monumentul, închinat împăratului Traian, a fost ridicat „pentru a se arăta cât de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturi atât de mari”, aşadar în amintirea lucrărilor uriaşe de evacuare a colinei dintre Capitoliu şi Quirinal necesare construirii Forului lui Traian. Pe fusul coloanei sunt reprezentate în relief episoade din cele două războaie (101-102 şi 105-106) pentru cucerirea Daciei (Foro Traiano).Ref. şi reprod.: W. Froehner, La colonne Trajane, Paris, 1865; C. Cichorius, Die Reliefs

des Trajanssäule, Berlin, 1896-1900; T. Antonescu, Columna Traiană, vol. I, Iaşi, 1910; Stuart Jones, The historical interpretation of the Reliefs of Trajan’s Column („Papers of the British Scool at Rome”, 5, 1910, p. 433-439); E.M. Panaitescu, Coloana lui Traian în lumina noilor cercetări (RI, 6, 1920, p. 235-243); K. Lehmann-Hartleben, Die Trajanssäule, Berlin–Leipzig, I-II Bd., 1926; C.T. Saltman, The Cambridge Ancient History, Plates, vol. V, Cambridge, 1939, p. 2-3, 36-40; Giuseppe Lugli, Il triplice significato: topografico, storico e funerario della Colonna Traiana (ARMSI, s. III, t. 25, 1943, p. 835-842); P. Nicorescu, Coloana Traiană, Iaşi, 1943; C. Daicoviciu şi H. Daicoviciu, Columna lui Traian, ed. 2, Buc., 1967; Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie al României (mulaje); Saint-Germain-en-Laye, Musée des Antiquités Nationales (reproducere în cupru galvanic).

401 – Arcul lui Constantin, ante 315, monument de marmură, h = 20,50 m, L = 25,50

Page 140: Marturii Romanesti Peste Hotare

112 ITALIA

m, l = 7,70 m, consacrat împăratului Constantin cel Mare. Pe latura sudică, basorelief reprezentând pe Traian şi un grup de prizonieri daci în frunte cu Decebal. Pe cele două laturi lungi, pe coloane corintice, opt statui colosale de prizonieri daci provenind din Forul lui Traian.Ref. şi reprod.: Salomon Reinach, Répertoire des reliefs grecs et romains, Paris, 1912,

I, p. 238-257; E. Rodocanachi, Les monuments antiques de Rome encore existants, Paris, 1920, p. 133-141; Gh. Florescu, Arcul lui Constantin cel Mare, Buc., 1927; Russu, Daco-geţii, p. 68, nr. 5-12; Antonio Giuliano, Arco di Costantino, Milano, 1955.

402 – Mănăstirea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (Via Ardeatina, 1741). În acelaşi loc se află şi sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.Ref.: http://episcopia-italiei.it.

ACCADEMIA DI ROMANIA

AM

403 – Palat construit între 1927 şi 1933 după planurile arh. Petre Antonescu, cu sprijinul financiar al Băncii Naţionale a României, ca sediu al Şcolii Române din Roma înfiinţată în 1922 de Vasile Pârvan. Activă până în 1947, când a fost desfiinţată. Şcoala a permis specializarea la Roma a numeroase serii de arheologi, filologi, istorici, artişti şi arhitecţi români şi a publicat revistele ştiinţifice „Ephemeris Dacoromana” (1923-1945) şi „Diplomatarium italicum” (1925-1940). Din 1966 în clădire funcţionează Centrul Cultural Român (Valle Giulia). Ref.: Alexandru Marcu, Şcoala Română din Roma (BG, 1, 1930, nr. 3, p. 147-151); George

Lăzărescu, Şcoala Română din Roma, Buc., 1996; Cristian Păunescu, Ctitorii ale Băncii Naţionale a României în Italia (MI, s.n., 32, 1998, nr. 2, p. 65-67).

ACCADEMIA DI SAN LUCA

DOC

404 – Matricole, sec. XIX, menţionând nume de pictori români care au studiat aici, la Academia de Belle-Arte San Luca, printre care G. Tattarescu, Petre Alexandrescu, Sava Henţia ş.a.Ref.: Alexandru Marcu, Un pittore romeno all’ Academia di San Luca: Giorgio Tattarescu,

Roma, 1923.

ANTIQUARIO COMUNALE DEL CELIO

MUZ

405 – Inscripţie, sfârşitul sec. II, 80 x 17 cm, fragment de oală din calcar, fostă bază de statuie a unui senator care îndeplinise ante 185 funcţia de legat, probabil al Legiunii V Macedonica din Dacia.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 45-46, nr. 11.

Page 141: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 113

ARCHIVIO CAETANI

DOC

406 – Documente (8) din 1594-1599 şi 1646 de la Sigismund Báthory (1594), Mihai Viteazul (5 mai 1595 şi 9 septembrie 1597), St. Goslavski (1595), Nicolae Perloki, Toma Kendi (1599) şi discursul lui Carlo Magno de la Veneţia (1646) (120.548, 144.921, 144.939, 146.165, 170.174, 197.928).Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, Miscellanea di piccole notizie riguardanti la storia romena

dei secoli XVI e XVII (DI, 1, 1925, p. 224-258).

ARCHIVIO CENTRALE DELLO STATO

DOC

407 – Contracte din 1573-1575 prin care Girolamo Muziano din Brescia se angajează să graveze, după desenele lui Giulio Romano, scenele de pe Columna lui Traian, în vederea publicării lor.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del Reale

Institute d’archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 22, n. 1); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7,1937, p. 102; localizare după M. Macrea, neverificată).

408 – Documente (35) din 1582-1584, 1595-1662, referitoare la pretendenţi domneşti români, între care Petru Cercel, campaniile lui Mihai Viteazul, propaganda catolică în Moldova şi proiecte de invazie otomană în Ţările Române (Carte Orsini: pacco II B.Prot. VII, 63, f. 92, 301, 306, 336; pacco 390, f. 212; pacco 398, f. 2, 21, 32, 34, 58, 106, 411; pacco 399, f. 3; pacco 399-a, f. 57, 92, 99, 166-167, 307, 415; pacco 402, f. 91-92, 94, 128, 154, 180, 191, 218, 243, 246, 248, 252, 262, 271, 277).Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, op. cit. (DI, I, 1925, p. 224-258).

409 – Documente, sec. XVII, referitoare la istoria Transilvaniei şi a Principatelor cu date despre istoria politică, social-economică şi ecleziastică a Transilvaniei, despre mecanismul dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească şi planurile diplomaţiei habsburgice faţă de Principatele dunărene în ajunul păcii de la Karlovitz (Fondo Santa Croce; Fondo Paesi Stranieri).Ref.: Matei Ionescu, Călătorie de documentare arhivistică în Italia (RA, 1969, nr. 1,

p. 241-244).

410 – Scrisoare din Cracovia, 6 februarie 1649, a arhiepiscopului de Adrianopol, Ioan, relativă la o confruntare dintre moldoveni şi tătari (Fondo Santa Croce).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 236-237.

411 – Documente, 1877-1895, referitoare la Războiul pentru independenţa României, relaţiile româno-italiene, situaţia politică din România (fond Francesco Crispi).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10.

Page 142: Marturii Romanesti Peste Hotare

114 ITALIA

412 – Documente, 1912-1919, referitoare la relaţiile româno-italiene (Carte Bissolati; Carte Salandra).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 58, c. 1-41; r. 18-20/3.

413 – Telegrame (10) din 1914-1916, ale lui Carlo Fasciotti, ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, către Antonio Salandra, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, privind situaţia politică din România şi preparativele de război împotriva Puterilor Centrale (Presidenza del Consiglio dei Ministri, Carte Salandra, busta 7, fasc. 52-53). Publ.: 1918 la Români, I, p. 444-447, 483-484, 493-495, 503-504, 656-668, 673-679,

692-696. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 19/2, c. 132-134, 148-151, 194-195, 210-214, 224-

230; r. 191, c. 76, 83-85, 89-90, 151-159.

414 – Documente din 1915-1919 referitoare la soldaţii români din armata austro-ungară aflaţi ca prizonieri în Italia: statistici (18 000 în 1915, 100 000 în 1918), constituirea Legiunii române care urma să lupte în cadrul armatei italiene şi a Comitetului pentru unitatea română iniţiat de Simion Mândrescu, Vladimir Ghika, Mihai Sturdza etc. (Presidenza del Consiglio dei Ministri, fasc. 1938, 1946, 1948, 19297, 19397, 194321).Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţii

naţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10/3, c. 117; r. 11/3, c. 187-204; r. 12/3, c. 146,

157-158; r. 13/1, c. 29, 33, 56-57, 60-62, 104; r. 13/2, c. 153; r. 14/1, c. 20, 56-57; r. 17/3, c. 208.

415 – Documente (14) din 3 martie – 22 noiembrie 1918 de la baronul Sidney Sonnino, ministrul de Externe al Italiei, V. Em. Orlando, preşedintele Consiliului de Miniştri, R. Gallenga, ministru subsecretar de stat al Afacerilor Interne, Stephen Pichon, ministrul de Externe al Franţei, Petroziello, şef de cabinet al ministrului de Interne, precum şi acte ale Comitetului de acţiune al românilor din ţările aliate, ale Comitetului naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina, Grupului românilor din Elveţia, Comitetului de acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina şi Consiliului Naţional al Unităţii Române din Roma, privind activitatea pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român şi relaţiile româno-italiene (Ministero dell’Interno; Presidenza del Consiglio dei Ministri, fasc. 19.3.8, 19.3.14, 19.4.3, 19.4.6.130, 19.11.5, 19.29.7, 19.43.21, 19.43.74).Publ.: 1918 la Români, II, p. 1084-1085, 1106-1109, 1123-1128, 1130-1133, 1142-1143,

1145-1146, 1148-1149, 1156-1158, 1179-1180, 1229-1230.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10/3, c. 124-126, 130-135, 177-178, 180-182; r. 13,

c. 90-91, 121-122; r. 13/1, c. 60-62; r. 13/2, c. 151-153; r. 13/3, c. 173-174, 217-218; r. 17/1, c. 57; r. 94, c. 53-55.

416 – Documente (2) din 1918: scrisoare din Roma, iulie, a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Vittorio Emanuele Orlando, trimisă profesorului S.C. Mândrescu, exprimându-şi adeziunea la Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina şi telegramă din Roma, 2-4/15-17 octombrie, prin care Simion Mândrescu, preşedintele

Page 143: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 115

Comitetului, mulţumeşte pentru aprobarea organizării Legiunii române (Presidenza del Consiglio dei Ministri, fasc. 19. 3.8). Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente

(RA, 1978, nr. 4, p. 414-415). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10/3, c. 120,126.

417 – Memoriu din Paris, 24 februarie 1920, al delegaţiilor română, sârbo-croată-slovenă şi cehoslovacă, răspuns la nota de protest a Ungariei adresată Conferinţei de Pace în legătură cu hotărârile referitoare la graniţele noului stat ungar (fond Presidenza del Consiglio dei Ministri, fasc. 19. 29. 16).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, VI, p. 32-51. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 12/1, c. 149-166.

418 – Documente, circa 1920-1940, referitoare la lupta pentru independenţa politică a statului român în perioada dintre cele două războaie mondiale, primejdia propagandei fasciste etc. (Ministero della Cultura Popolare, busta 114, 409-411).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,

p. 333, n. 14).

419 – Corespondenţă de presă, 1930-1940, de la ziaristul Marco Manchini, trimis la Bucureşti, privitoare la politica externă a României, activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu, atitudinea guvernului român faţă de conflictul italo-etiopian etc. (Ministero della Cultura Popolare, busta 167, fasc. 115, cat. G.l, busta 412, 61/9). Ref.: ibidem (RA, 1973, nr. 1, p. 113).

420 – Documente, 1933-1944, referitoare la constituirea şi activitatea Comitetului antifascist român, acţiunile coloniei române din Franţa, starea de spirit a populaţiei şi armatei române la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial (Miscellanea, cat. G l, busta 66/509).Ref.: ibidem.

MS

421 – Relatare italiană anonimă, s.l., 1606-1607, cuprinzând date despre evenimentele din Moldova (Fondo Santa Croce).Publ.: Al. Lapedatu, O naraţiune contemporană a luptelor dintre Movileşti, 1606-1607

(CL, 1906, p. 1143-1146).

422 – Angelo Petricca da Sonnino, Del modo facile d’espugnare il Turco, s.l., 1640, cuprinzând (f. 98-99) şi informaţii despre Ţările Române, prin care autorul a călătorit, propuneri de coaliţie anti-otomană ş.a. (Fondo Santa Croce).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 199-202 (extrase); Călători străini, V, p. 58-59.

423 – Niccolò de Porta, Discorso toccante la maniera di governo che usano i Turchi per conservare la Moldavia e Valacchia, s.l., 1697 (Fondo Santa Croce, ms. E. 18).Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente geografice, I, Buc., 1900, p. 18-28. Reprod.: B. A. R., copie manuscrisă; Arh. St. Buc., mf. Italia, r. 21, c. 1-19.

Page 144: Marturii Romanesti Peste Hotare

116 ITALIA

ARCHIVIO DELLA SACRA CONGREGAZIONE “DE PROPAGANDA FIDE”

DOC

424 – Raport, din 13 iunie 1637, al misionarului Benedetto Emanuele Remondi către secretarul Congregaţiei „De Popaganda Fide”, monseniorul Francesco Ingoli, despre situaţia misiunii şi a misionarilor franciscani din Ţările Române (APF, Scritture originali riferite nelle Congregazioni Generali, vol. 79, f. 443r-444r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, E. Zuică, Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici

din Ţările Române în epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (SMIM, 22, 2004, p. 264-265).

425 – Scrisoare, din 2 iulie 1637, a franciscanului Benedetto Emanuele Remondi către ambasadorul francez de la Constantinopol, Philippe de Harlay, conte de Césy, solicitând protecţia politică franceză pentru misionarii catolici din Ţările Române (APF, APF, Scritture originali riferite nelle Congregazioni Generali, vol. 79, f. 440).Ref. şi publ.: ibidem, p. 267.

426 – Scrisoare, din 7 iulie 1640, a misionarului Benedetto Emanuele Remondi, informându-l pe monseniorul Francesco Ingoli asupra intenţiei domnului Moldovei de a trimite o solie la Roma (APF, Scritture originali riferite nelle Congregazioni Generali, vol. 138, f. 358).Ref. şi publ.: ibidem, p. 269-270.

ARCHIVIO GENERALE DELLA COMPAGNIA DI GESÙ

DOC

427 – Raportul iezuitului Giulio Mancinelli (Vitae 46) despre misiunea îndeplinită la Constantinopol în anii 1583-1586, cuprinde referiri la vizita pe care a făcut-o în Moldova.Ref.: Andrei Pippidi, Sous le regard d’Occident: la mission de Mancinelli à Constantinople

et en Moldavie, în vol. Interferenţe româno-elene (secolele XV-XX), ed. L. Rados, Iaşi, 2003, p. 165-174.

Publ.: Pietro Pirri S.I., Lo Stato della Chiesa ortodossa di Costantinopoli e le sue tendenze verso Roma in una memoria del P. Giulio Mancinelli S.I., în vol. Miscellanea Pietro Fumasoni-Biondi, Roma, 1947, p. 85-103.

ARCHIVIO GENERALE DELL’ ORDINE DEI FRATI MINORI

MS

428 – Glosar italo-român, 1719, al misionarului franciscan Silvestro Amelio.Ref.: Ov. Densusianu, Manuscrisul românesc al lui Silvestro Amelio, din 1719 („Grai

şi suflet”, 1, 1924, p. 286-311); G. Piccillo, Il glossario italo-moldavo di Silvestro Amelio (1719). Studio filologico-linguistico e testo, Catania, 1982.

Publ.: ibidem.

Page 145: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 117

429 – Catehism, 1719, al misionarului franciscan Silvestro Amelio.Ref.: Ov. Densusianu, op. cit., p. 290-300; N. Drăganu, Catehismul din manuscrisul de la

1719 al lui Silvestro Amelio, copie după cel al lui Vito Piluzio tipărit la 1677 („Făt Frumos”, 1, 1926, p. 34-38).

Publ.: G. Piccillo, „Katekismu krestinesku” di Silvestro Amelio (1719) („Balkan Archiv”, 17-18, 1992-1993, p. 433-538).

430 – Dictionarium latino-valachico, cca 1820-1830 (Fondi Misti, M 79).Ref.: Viorel Achim, Un glosar latin-român din jurul anului 1830 provenit din Ţara

Românească, în vol. Floarea darurilor. In Memoriam Ion Gheţie, ed. Violeta Barbu, Alexandru Mareş, Buc., 2006, p. 247-259.

Publ.: ibidem, p. 253-258.

ARCHIVIO STORICO-DIPLOMATICO DEL MINISTERO DEGLI AFFARI ESTERI

DOC

431 – Documente, 1862, relative la ecourile Unirii Principatelor Române în Transilvania, unde românii cereau independenţa şi unirea cu Principatele.Ref.: Emilia Poştăriţă şi Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia

(RA, 1979, nr. 4, p. 457-458).

432 – Rapoarte din 1876-1878 ale agentului Italiei la Bucureşti, baronul Fava, relative la neutralitatea României la începutul războiului ruso-turc, relaţiile cu Rusia şi Imperiul Otoman, întrevederile româno-ruse de la Livadia, intrarea în război şi proclamarea independenţei României, luptele din Bulgaria, acţiunile diplomatice ale României pentru recunoaşterea independenţei (Seria politica, pacco 1395, nr. 546, 668, 717, 721, etc.; nr. 1456).Ref.: Eliza Campus, Despre fondul „România” din arhiva Ministerului de Externe din Roma

(„Studii”, 22, 1969, nr. 5, p. 947-967); Dumitru Zaharia, Dumitru Bălăntoc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1976, nr. 4, p. 440-441); Dumitru Zaharia, op. cit.; Dan Berindei, Représentants etrangers à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (RRH, 16, 1979, p. 279-295); N. Ciachir, Războiul pentru independenţa României, Buc., 1977; Dumitru Zaharia, Politica externă a României în anii 1876-1877 oglindită în actele diplomatice ale agenţiei italiene din Bucureşti („Carpica”, 9, 1977, p. 105-114); Vito Grosso, L’atteggiamento diplomatico italiano sulla questione romena al Congresso di Berlino (RRH, 17, 1978, nr. 1, p. 77-92).

Publ.: Independenţa României, H/1, p. 127-139, 156-158, 169-173, 185-194, 233-244, 251-260, 264-265, 269-270, 276-279, 283-288, 296-299, 301-304, 308-311, 324-328, 356-357, 364-365, 370-373, 375-382, 395-398; 11/2, p. 17-20, 26-29, 33-35, 65-66, 71-74, 81-85, 89-92 (42 doc.).

433 – Rapoarte din 1877 ale consulilor Italiei din Rusciuc şi Sulina privind acţiunile militare ruse şi otomane în Delta Dunării şi preparativele intrării României în război, în anexe, planuri, schiţe, situaţii statistice ale efectivelor statelor în conflict (Serie politica, pacco 1456, nr. 83, 544, 559; pacco 1458 şi 1459, passim).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 1977, nr. 3, p. 321).

Page 146: Marturii Romanesti Peste Hotare

118 ITALIA

434 – Documente (5) din 26 mai, 13 iulie, 3 august, 5 şi 25 decembrie 1879 relative la recunoaşterea oficială a independenţei României (Registre Copialettere, vol. 1202, 1879-1880, România, f. 174-175, 195-197, 206-207, 227-230, 232-235).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 246-248,

251-254, 263-266, 274-276.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 69, c. 257-258, 260-264, 279-286.

435 – Scrisori (25), din 1879-1887, ale contelui Giuseppe Tornielli-Brusati către Alberto Pansa, diplomat italian acreditat la Bucureşti, către Carlo Nicolis di Robillant, ambasador al Italiei la Viena, şi către Agostino Depretis şi Benedetto Cairoli, miniştri italieni ai afacerilor externe, referitoare la misiunea sa diplomatică în România în perioada 1879-1887 (Carte Pansa, busta 6; Archivio dell’Ufficio del Personale, serie VII, Tornielli-Brusatti, T 1; Carte Depretis, busta 23, fasc. 81).Ref.: Rudolf Dinu, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società, 1879-1914, ed. 2, Buc.,

2009, p. 211-272.Publ.: ibidem, p. 274-304.

436 – Jurnal, 1879-1883, al lui Alberto Pansa, diplomat italian acreditat la Bucureşti în 1879 şi 1881-1883, conţinând informaţii privind istoria Legaţiei italiene în Bucureşti (Carte Pansa, busta 1).Ref.: ibidem, p. 371-372.Publ.: ibidem, p. 374-385 (fragmente).

437 – Rapoarte (28), din 1880-1887, ale contelui Giuseppe Tornielli-Brusati către miniştrii de externe italieni Benedetto Cairoli şi Pasquale Mancini şi către Carlo Nicolis di Robillant şi Edoardo de Launay către Barillari, ambasador italian la Berlin, referitoare la misiunea sa diplomatică în România (Rapport di Arrivo, Romania, busta 1396, 1397 ; Carte Crispi, busta 72, fasc. 107).Ref.: ibidem, p. 305-342.Publ.: ibidem, p. 344-369.

438 – Scrisori (13), din 1885-1904, ale lui Emanuele Beccaria, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti (1895-1911), către Alberto Blanc, Giacomo Malvano, secretar general al ministrului italian al afacerilor externe, şi Tommaso Tittoni, ministru italian al Afacerilor Externe, conţinând informaţii privind istoria Legaţiei italiene în Bucureşti (Archivio dell’Ufficio del Personale, serie VII, Beccaria Incisa, B 8, fasc. 11; Archivio Riservato di Gabinetto, casetta verde no. X, fasc. 7).Ref.: ibidem, p. 371-373.Publ.: ibidem, p. 388-418.

439 – Scrisori (4) din 1892-1894 ale marchizului François de Curtopassi, ministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, adresate marchizului Antonio de Rudini, ministrul Afacerilor Externe al Italiei, privind luptele politice ale românilor din Transilvania (P. 38, Romania).Publ.: 1918 la Români, I, p. 208-210, 227-229, 238-240, 243-245. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 22, c. 825-829, 839-842, 848-852, 887-891.

Page 147: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 119

440 – Rapoarte diplomatice italiene trimise din Bucureşti şi Galaţi cu ştiri privind desfăşurarea răscoalei din 1907.Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 1977, nr. 3, p. 321).

441 – Scrisori (2) din 1914 şi 1915 de la G. Auriti, prim secretar al Legaţiei Italiei la Bucureşti, către marchizul A. de San Giuliano, ministrul de Externe al Italiei şi de la G. Serpi, viceconsul italian la Brăila, către C. Fasciotti, ministrul plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, privind activitatea „Ligii culturale” în sprijinul luptelor românilor din Transilvania (P. 38, Romania).Publ.: 1918 la Români, I, p. 418-419, 573-576. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 89, c. 1220-1221; r. 90, c. 253-255.

442 – Documente din 1914-1916 privitoare la preliminariile intrării României în Primul Război Mondial.Ref.: Glenn E. Torrey, The Rumanian-Italian Agreement of 23 september 1914 (SEER,

iulie, 1966, p. 403-420); idem, Rumania’s decision to intervene Brătianu and the Entente, June–July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 5, 8-11, 13, 15, 18, 21-22); idem, Romania and the belligerents, 1914-1918 (RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 56, 62-63).

Publ.: I Documenti Diplomatici Italiani, seria IV, 1908-1914, vol. XII, Roma, 1964; seria V, 1914-1918, vol. I, Roma, 1954.

443 – Documente din 1916-1918, referitoare la foştii soldaţi din armata austro-ungară, prizonieri în Italia, care au cerut să fie eliberaţi pentru a putea lupta pe unul din fronturile aliate; activitatea Asociaţiei profesorilor universitari din România şi a Societăţii românilor din Transilvania, Banat şi Bucovina; formarea Legiunii române (clasa 70, fasc. 151, 157).Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţii

naţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 78, c. 15-16, 107, 111-112, 116-117, 131-136,

137-138.

444 – Documente din 1919-1920, relative la poziţia Italiei faţă de Bulgaria în chestiunea Dobrogei.Ref.: Francesco Guida, La politica italiana nei confronti della Bulgaria dopo la prima

guerra mondiale (La questione della Dobrugia) (EB, 1983, nr. 1, p. 49-58).

445 – Rapoarte, 1919-1944, ale reprezentanţilor diplomatici ai Italiei în România, cuprinzând informaţii privind situaţia politică şi economică din ţară, reacţia împotriva Diktatului de la Viena etc.Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,

1979, nr. 4, p. 458).

446 – Documente (207), din 1927-1956, referitoare la înfiinţarea institutelor de cultură italiană şi a şcolilor italiene din străinătate, a Institutului de Cultură Italiană din Bucureşti, a catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Roma, precum şi la activitatea profesorului Claudiu Isopescu în perioadele 1939-1942 şi 1951-1954 (fondo Romania, Affari Politici şi Personale; Archivio Trattati. Carteggi relativi a trattati, accordi, convenzioni (1871-1963); Archivio Ministero della Cultura Popolare şi Archivio Scuole).Ref.: Monica Joiţa, Relaţii culturale româno-italiene (1927-1956). Documente diplomatice

Page 148: Marturii Romanesti Peste Hotare

120 ITALIA

italiene / Relazioni culturali italo-romene (1927-1956). Documenti diplomatici italiani, vol. 1, Cluj-Napoca, 2007, p. 11-22.

Publ.: ibidem, p. 25-254.

447 – Documente (5) din 1930, 2 februarie – 25 mai 1931: telegrame şi rapoarte de la Legaţia Italiei la Bucureşti şi circulare ale Ministerului Italian al Afacerilor Externe, relative la îngrijorarea României faţă de revizionism, raporturile româno-bulgare, întâlnirea suveranilor român şi iugoslav la 11 mai 1931 pe Dunăre, manifestările profranceze din România etc. (fondo Romania, Rapporti politici, telepressi 3339/1132 Al/1930; rap. 11 mai 1931; circulara 217010/12 mai 1931).Ref.: Eliza Campus, Mica înţelegere, ed. a II-a, Buc., 1997, p. 109, n.68; p. 110-111, n. 74,

81; p. 113, n. 88.

BIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA DEI LINCEI

DOC

448 – Scrisoare din 1890 a lui B. P. Hasdeu, către învăţatul italian G.I. Ascoli, cu observaţii lingvistice (Archivio Ascoli, pacco 75/58).Publ.: Petre Ciureanu, B.P. Hasdeu şi Ion Bianu către Graziadio Isaia Ascoli (CL, 74,

1941, nr. 5-6, p. 617-621); Al. Săndulescu (coord.), B.P. Hasdeu şi contemporanii săi români şi străini, traduceri şi note de Nicolae Mecu, Viorica Nişcov, Al. Săndulescu, vol. III, Bucureşti, 1984, p. 11.

BIBLIOTECA ANGELICA

CR

449 – Avviso della presa della città di Strigonia. Et la Rotta data all’Essercito Turchesco dal Serenissimo Matthias, con morte di oltra di 12 Mila Turchi, & del Bassa di Themisuar, Roma, 1594.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 237; G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia

până la 1600, Buc., 1972, p. 166–169.

450 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze del serenissimo Prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S. A. contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.

451 – Avviso nuovo di Transilvania nel quale s’intende la rotta di venticinque mila turchi data dal serenissimo Prencipe di Transilvania. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 253; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.444.

452 – Avviso dei progressi del Prencipe di Transilvania dove s’intende quello che ha fatto in Moldavia, Valachia & Bulgaria. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 257; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.407.

453 – Lettera di Mahumet III, Imperator de’Turchi, scritta al Sereniss. Sigismondo

Page 149: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 121

Battori Prencipe di Transiluania, Moldauia, Valachia, &c. Tradotta di lingua turchesca in lingua italiana. Data in Constantinopoli il primo della Luna d’Ottobre, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 248.

454 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invittissimo Prencipe di Transilvania contra Sinan Bassà in Valachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 250; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.423.

455 – La nuova Rotta che ha dato il Re di Polonia Al Prencipe de Tartari, & al Sangiaco di Teina, nella Vallachia Superiore. Dal Campo di Polacchi in Valachia Superiore de 24 d’Ottobre 1595. Fiorenza, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 251.

456 – Avviso della terza vittoria del serenissimo et fortissimo Prencipe di Transilvania, Valachia et Moldavia seguita a di 28 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 252; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.424.

457 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli 12 di novembre 1595 dove s’intende quello che ha causato in detta città la perdita fatta di Sinan Bassà nella Vallachia. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 254; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.369.

458 – Relatione del consiglio tenuto dal Sereniss. Prencipe di Transiluania dopo l’acquisto di Gorgio. Con la risolutione presa, & partenza di S. Altezza di Vallachia, & arriuo a Corona, Città della Transiluania. Adi 14. di Nouembre 1595. Doue s’intende anco il numero de’Turchi ammazzati, & affogati in Vallachia, & delli stendardi, & artiglerie tolte a Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 255.

459 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città del’Ungheria superiore tra gli esserciti della Maestà del’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, et quello del Gran turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596. Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 274; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.413.

460 – Avviso del’acquisto di Braila, città della Valachia. Per le genti del Serenissimo Prencipe di Transiluania. Seguito del mese di Nouembre 1595. Et della rotta data da quelli del presidio di Lippa al Behy di Cenad. Con la presa di cento Carri & di molti Turchi, & l’intimatione delli Stati in Alba Giulia per li 13 de Decembre. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 261.

461 – Avvisi nuovi di Vienna della presa fatta dall’eccelletiss. Conte di Sualzeburgh della fortezza di Tatta, Vespino, et Pellotta et altri luoghi, con la ruvina della gran fortezza di Sighet. [Roma, 15962].Ref.: Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.370.

462 – Avvisi nuovi di Albagiulia del Mese de Genaro del presente Anno 1597. Per li quali s’intende la uenuta dal uaiuoda di Vallachia in quella Ciità & quello che disse al Sereniss. Prencipe, co’i presenti che diede à S. A. & quelli che l’A. S. diede a lui e l’arriuo di tre Chiaussi, et altri avvisi di Praga di 24 Febraro, doue s’intende l’arriuo del Prencipe in quella Città. Roma, 1597.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 279.

Page 150: Marturii Romanesti Peste Hotare

122 ITALIA

463 – Avviso de i progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopo l’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.

464 – Ragguaglio dell’acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissima nell’Ungheria, per la Maestà dell’Imperatore, seguito à di 29. di Marzo 1598. Con altri auisi di Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.

465 – Avvisi dell’armata turchesca guidata dal general Sinan Bassà detto il Cicala et il suo successo dalli 19 fino à 24 di settembre l’anno 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 308; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.350.

466 – Avviso della rotta che ha data il Vaivoda di Valacchia alle genti del turco in Bulgheria & della presa di Nicopoli, capo di detto Regno di Bulgheria, fatta dal medesimo Vaiuoda a principio d’Ottobre 1598, con gran mortalità di turchi & acquisto di 140 pezzi d’artiglieria. [s.l., 1598]. Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 314; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.420.

467 – Copia d’una lettera scritta dal Signor Michele Vaiuoda di Valacchia Al Sereniss. Arciduca Massimiliano. Con la quale da minuto conta a S. A. di tutti i progressi e danni che egli ha fatto al gran Turcho nella Tracia e Bulgaria, dal principio, che pigliò l’armi contra esso Turco, fino al suo ritorno in Valacchia. S’intende ancora in detta lettera la destruttione fatta da esso Vaiuoda, di due mila villagi, e di sei città principali della Bulgaria, e la Tracia. La Copia di detta Lettera è venuta con il presente Ordinario di Vienna, delli 5 di Dicembre 1598. Roma, [1598].Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 324.

468 – Petrus Arcudius, Libri VII de Concordia Ecclesiae Occidentalii & Orientalis in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie către Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui Mihai Viteazul (0.15.11).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 205-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 889.

469 – Parthenii Patriarchae Constantinopolitani Decretum synodale super caluinianis dogmatibus, Paris, 1643. Text în limbile greacă şi latină cu menţiunea la p. 72 că se reproduce textul grec tipărit la Iaşi, mănăstirea Trei Ierarhi, 1642 (C.l.11.13).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 348, nr. 4671.

470 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709. La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisas theseis, Iaşi, 1682 şi la p. 193-198 (intercalate), extras din Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (K. 8.6) (B. 3.14.8).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, 393, nr. 4441 şi 5222.

471 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...] Liber de officiis, Leipzig, 1722 (XX.4.25).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.

Page 151: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 123

BIBLIOTECA BORGHESE

DOC

472 – Document din Györ, 15 septembrie 1619, prin care Ştefan Csaky, episcop ales de Alba Iulia, recomandă pe discipolul său Gheorghe Buitul din Caransebeş, care a avut de suferit de pe urma prigoanei calvinilor, către directorul Colegiului germano-ungar din Roma, patronat de Congregaţia de Propaganda Fide, ca să-şi poată continua studiile acolo, după ce predase şi predicase doi ani la Alba Iulia. Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 104. Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIII, p. 235 (fragment).

BIBLIOTECA CASANATENSE

DOC

473 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli IV. Di Givgno, & di Alba Giulia delli 12 del medesimo Mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 238.

474 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze del serenissimo Prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S. A. contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.

475 – Avviso di Ungheria e di Transilvania. De progressi di quei Serenissimi. Di Vienna li 18. Di Nouembre. 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 256.

476 – Avvisi nuovi di Transilvania et di Vallachia per li quali s’intendono li prosperi successi del seren. Principe contra turchi. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 266; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.362.

477 – Avvisi della rotta data dalle genti del sereniss. Prencipe di Transilvania ai Turchi, & tartari a Lippa, con morte di ottomila di essi, presa di tre Belii, & acquisto d’artiglerie, stendardi, bagaglie, & leuata dell’assedio. Con altri auuisi nuoui di Vallachia. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 276.

478 – Avviso dei progressi del Sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il Turco, dopo l’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598 (Mise. 4° 776/2244).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere, p. 80, nr. 71; idem, Turcica, II, p. 681, nr. 2350;

Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 142-145; Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.

479 – Ragguaglio dell’acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissima nell’Ungheria, per la Maestà dell’Imperatore, seguito à 29. di Marzo. 1598. Con altri

Page 152: Marturii Romanesti Peste Hotare

124 ITALIA

auisi di Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.

480 – Avviso della Rota data dal Signor Michele Vaivoda di Valachia al Turco Nel mese di Marzo 1599, Roma, 1599, relatând victoriile campaniei lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre (Mise. 4° 774/2244).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 708, nr. 2412; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV,

p. 149-151; Bulgarelli, Gli avvisi, n. 342; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.421.

481 – Avize (9) din Roma şi Veneţia, aprilie – octombrie 1601, despre evenimentele din Transilvania (intrarea lui Mihai Viteazul în Transilvania, relaţiile dintre Mihai Viteazul şi generalul Basta, bătălia de la Gorăslău, moartea lui Mihai Viteazul, fuga lui Sigismund Bàthory în Moldova) şi despre dorinţa Ţării Româneşti de a avea domn pe Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, aflat la Innsbruck (cod. 983, f. 40, 74, 101/104, 105, 123, 188, 222).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 357, 367, 386, 400-401, 446-447, 453-454, 457-458,

466; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 323-324, 332, 340.

482 – Pseudo-Dorothei al Monemvasiei, O chronografos, toutesti Vivlion istorikon, Veneţia, 1676, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (BB.VI.20).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2077.

483 – Nektarios patriarchīs Ierosolymōn, Pros ta proskomistheisas theseis [...] peri tīs archīs tou Papa antirrhīsis, Iaşi, 1682 (B.V.32).Ref.: ibidem, I, p. 324, nr. 4367.

484 – Dosithei Notara şi Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (L.L. XI. 2).Ref.: ibidem, I, p. 331-332, nr. 4445.

485 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (L.L. XI, 3).Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4443.

486 – [Antoine Arnauld, P. Nicole], La Perpétuité de la Foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie, t. I-IV, nouv. ed., Paris, 1704, cuprinzând în t. II lucrarea spătarului Nicolae Milescu; Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendeus (H.H., VI. 6-9).Ref.: ibidem, I, p. 357, nr. 4781; II, p. 189, nr. 500.

487 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias, Râmnic, 1705.Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4444 (L.L. XI. 4).

488 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709. La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisas theseis..., Iaşi, 1682 şi la p. 195-198 (intercalate), extras din Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyophyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (G. VII. 10).Ref.: ibidem, I, p. 393, nr. 5222.

489 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrapfka kai sfairika, Paris, 1716, dedicată lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, I, p. 330, nr. 4431 (B. XI. 46).

Page 153: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 125

490 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...] Liber de officiis, Leipzig, 1722 (K. XII. 86).Ref.: ibidem, I, p. 283, nr. 3815.

491 – [Thomas à Kempis], De imitatione Christi ab... Petro Martyre Calomati [...] graece editus [...]. Peri mimīseōs Christou [...], Veneţia, 1746, dedicată lui Mihail Racoviţă, domnul Moldovei (F. XIV. 53).Ref.: ibidem, I, p. 424, nr. 5627; II, p. 225-226, nr. *597.

H

492 – Angelus Eufredutius, [Hartă nautică], s.l., 1556, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 4866).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 114.

493 – G. Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1558, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nr. 4865).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 118.

BIBLIOTECA CHIGIANA

DOC

494 – Raport din 1575 al lui Girolamo Lippomano, ambasador veneţian în Polonia, despre raporturile polono-moldoveneşti în sec. XV-XVI (RI, 26, f. 118r).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 374-375.

495 – Scrisoare din Alba Iulia, 24 mai 1587, de la rectorul colegiului iezuit din Alba Iulia Joannes Lelesius către un anonim din Polonia, prin care îl informează despre intenţia turcilor de a-1 susţine pe principele Transilvaniei pentru ocuparea tronului Poloniei. Copie contemporană (ms. II, 43, f. 240). Publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitorum Transylvaniae temporibus principum

Báthory (1571-1613), II, Budapesta, 1913, p. 210.

496 – Scrisoare din Roma, 1594, prin care cardinalul P. Aldobrandini îl informează pe nunţiul Spaniei asupra eforturilor principelui Sigismund Báthory de a opune rezistenţă păgânilor, solicitând răsplătirea acestuia cu ordinul Lâna de aur de la regele Spaniei (M. III. 59, f. l4).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 93-94.

BIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA NAZIONALE DEI LINCEI E CORSINIANA

MS

497 – Relazione seconda dell’armata polacca dalli 18 Agosto vicino Iassi nella Moldavia sino ali 4 Ottobre 1686 (ms. 266).

Page 154: Marturii Romanesti Peste Hotare

126 ITALIA

Ref.: I. Bianu, Relaţiune asupra excursiunii sale în Galiţia, la Lemberg şi Cracovia (AARPAD, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 20).

498 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând câteva capitole privitoare la istoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia, 1467, dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare.Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui

Iohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, t. 16, 1934-1935, p. 36).Publ.: Die ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900.

499 – Morando di Fossati di Milano, Discours de la mort de Michel Vayuode de Valaquie, après la victoire obtenue par luy & Georges Baste, cõntre Sigismond Battori: traduit de l’Italien, imprimé à Prague en Septembre, 1601, Paris, 1601. Textul italian tipărit la Praga, a fost trimis la Paris editorului Denis Duval cu o scrisoare expediată din Frankfurt, 26 septembrie 1601, reprodusă în ediţia franceză, întrucât cuprindea date suplimentare despre Mihai Viteazul (Miscellanea 171 D. 5).Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, 460-463; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,

IV, p. 376-379.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 172-175.

BIBLIOTECA DORIA-PAMPHILI

DOC

500 – Rapoarte din 1595, 1600-1606, ale cardinalului Cinzio Aldobrandini, ale unor misionari în Moldova şi scrisori ale papei Clement VIII relative la situaţia Bisericii catolice în Ţările Române, informaţii despre Mihai Viteazul etc. (fondo Aldobrandini, vol. 5, 7. 56).Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, Documente inedite din Biblioteca Doria Pamfiliana din Roma

(CT, 7, 1876, p. 229-324); Anton Mesrobeanu, Contribuţie la istoria catolicismului în Moldova (CC, 4, 1928, nr. 2, p. 76-91); Călători străini, IV, p. 45-55 (raport din 1602, B. Quirini); p. 185-187 (raport din 1604, St. Balthazar); p. 190-195 (raport din 1601, A. Bobbi).

501 – Scrisoare din Alba Iulia, 2 februarie 1600, de la Mihai Viteazul, adresată papei Clement VIII, solicitând ajutor bănesc pentru susţinerea luptelor sale contra otomanilor.Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 26-27.

502 – Scrisoare din Praga, 10 aprilie 1601, de la Demetrie Napragi, episcopul Transilvaniei, adresată papei Clement VIII, cerând să fie ajutat să se întoarcă în Transilvania, de unde fusese alungat de Mihai Viteazul.Publ.: ibidem, p. 350-351.

CR

503 – Avvisi (46) din 1601-1602, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul, sfârşitul său şi luptele succesorilor (fondo Aldobrandini).

Page 155: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 127

Publ.: N. Buta, I Paesi Romeni in una serie de „avvisi” della fine del Cinquecento (DI, II, 1930, p. 125-132, 134-141, 144-146, 182-186, 188-213, 216-218, 220-225, 227-229, 233-238, 241-248, 255-258).

BIBLIOTECA NAZIONALE CENTRALE VITTORIO EMMANUELE II

DOC

504 – Privilegii (4) din 8, 27-29 ianuarie 1583 ale regelui Poloniei Ştefan Báthory, referitoare la activitatea misiunilor iezuite din Alba Iulia şi Cluj (fondo Gesuitico nr. 3281/1152, f. 392-393, 398).Ref.: Veress, Annuae litterae, p. 243, nr. 22-24, 27.

505 – Document din 21 august 1605, referitor la preoţi iezuiţi din Transilvania (fondo Gesuitico, ms. 3774/1645).Ref.: ibidem, p. 266, nr. 350.

MS

506 – Maximilianus Transylvanus, De admirabili et novissima Hispanorum in Oriente navigatione, Roma, 1523, relatare a călătoriei lui Magellan în jurul lumii, scrisă de un autor sas din Transilvania (R.M. Sc. III 216).Ref.: E. Glück, Maximilianus Transylvanus, autorul celei mai vechi relatări a expediţiei

lui Magellan (MI, 19, 1985, nr. 7, p. 22-23, 32).

507 – Abbate Ruggiero, Relatione copiosissima del regno di Polonia, s.l., 1568, cuprinzând informaţii despre originea şi limba poporului român (fondo Gesuitico, ms. 399, f. 356).Ref. şi publ.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana

del cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 73-74).

508 – Historia della vocatione e peregrinatione del nostro padre della Compagnia di Gesù, discepolo del padre Francesco Borgia, s.l., sfârşitul sec. XVI, cuprinzând viaţa misionarului Giulio Mancinelli, cu date relative la trecerea sa prin Moldova şi Ţara Românească în 1583-1586 (fondo Gesuitico, ms. 7, f. 128-130, 165-167).Ref.: ibidem, p. 55; Călători străini, II, p. 522.

509 – Ricevimenti di Personaggi in Col 10. Rom O. con Prediche di Varie lingue, Roma, sec. XVII, 48 f. La f. 37, predica „valacca” ţinută în 11 decembrie 1608, la Colegiul roman, de Franciscus Lovas. Text în română cu caractere latine (fondo Gesuitico, ms. 2370/241).Ref., publ. şi reprod.: Claudiu Isopescu, O predică românească ţinută în Roma la 1608

(CC, 2-3, 1925-1926, p. 278-284, cu facsimil); idem, Una predica rumena tenuta a Roma nel 1608 („Archivum Romanicum”, 13, 1929, p. 392-396).

510 – Angelo Petricca da Sonnino, Relatione dello Stato presente della Christianità di Pera et Constantinopoli, s.l., circa 1640, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române prin care autorul a călătorit, propuneri de coaliţie antiotomană ş.a. (fondo Gesuitico, ms. 386).

Page 156: Marturii Romanesti Peste Hotare

128 ITALIA

Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 199-202 (extrase); Călători străini, V, p. 56, 58-59.

CR

511 – Annuae Litterae Societatis Jesù ad patres et fratres eiusdem Societatis, Roma, vol. I-XXXV, 1581-1654, publicaţie anuală a rapoartelor privind activitatea Ordinului iezuiţilor, cuprinzând în volumele pe anii 1581-1583, 1585-1588, 1590-1600, 1603-1608, 1610-1613, informaţii despre misiunile din Transilvania, colegiile iezuite din Alba Iulia şi Cluj, evenimentele politice importante şi relaţiile superiorilor provinciali cu principii Transilvaniei. Publ.: A. Veress, Annuae litterae, p. 1-198, 218-219 (fragmente).

512 – Girolamo Frachetta, Oratione Prima al sereniss. et generosiss. Sigismondo Battori Prencipe di Transilvania..., Roma, 1595, discurs dedicat principelui Transilvaniei la începutul campaniei Ţărilor Române împotriva turcilor (mise. Val. 595, 8).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 533-534, nr. 2034.

513 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città dell’Ungheria superiore tra gli esserciti della Maestà dell’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, et quello del Gran Turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596, 24°, 4 f.Ref.: Primo catalogo collettivo, n. 7.11.413.

514 – Nuovo avviso della resolutione fatta per il Serenissimo Prencipe di Transiluania di restituire quella Prouincia all’Imperio Romano. Per auuiso certo, che si ha d’Alba Giulia dell 6. d’Aprile 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 291.

515 – Avviso della rotta data sotto la città d’Albaregale ai turchi dall’eccellentissimo signor Duca di Mercurio. Con la morte de doi Bassà et acquisto di 19 pezzi d’arteglieria, oltre il ricchissimo bottino, et liberatione dell’assedio posto ultimainente alla detta città d’Albaregale. Roma, 1601.Ref.: Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.422.

516 – Avviso della vittoria che ha havuta il sig. Giorgio Basti generale di S. M. Cesarea, della rotta, che ha data al Bassà di Tieffempach della presa della gran città di Tergamesta con la prigionie di detto Bassà et la morte di cinque milia turchi et la presa di quarantacinque pezzi di artegliaria. Roma, 1601.Ref.: ibidem, n. 7. 10.735.

517 – G.N. Doglioni, Anfiteatro di Evropa, 1601, cu referiri la luptele din Transilvania ale lui Mihai Viteazul, cu o hartă a Transilvaniei.Ref.: M. şi D. Găzdaru, Călători şi geografi italieni în sec. XVII. Referirile lor despre

Ţările Române („Arhiva”, 46, 1939, p. 193-204).

518 – Petrus Arcudius, Libri VII De Concordia Ecclesiae Occidentalis & Orientalis in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie către Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui Mihai Viteazul (8.4. N. 17).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 206-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 89.

Page 157: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 129

519 – Ioannis Lucii Dalmatini, De regno Dalmatiae et Croatiae libri sex, Amstelaedami, 1666, cuprinzând informaţii despre românii din Croaţia şi o listă de cuvinte şi propoziţii româneşti întocmită de Francisc Şoimirovici (9.6. E. 14); ed. Frankfurt 1668 (6.16. N. 6).Ref.: Omagiu Găzdaru, p. 19, nota 36.

520 – Alberto Vimina, Historia della guerre civili di Polonia, 1671, cu referiri la Moldova din această epocă.Ref.: M. şi D. Găzdaru, op. cit. („Arhiva”, 47, 1940, p. 83-87).

521 – Notizie del Mondo, Roma, 27 noiembrie 1784 – 14 iunie 1785, cuprinzând ştiri despre răscoala din Transilvania, după informaţii din Viena şi Buda în numerele: 95, 98, 102, 104/1784; nr. 1-3, 6, 7, 10, 12, 15, 18, 19, 21, 24, 27, 36, 48/1785.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 189-195.

522 – Diario Estero, Roma, februarie – mai 1785, cu ştiri despre răscoala lui Horea şi măsurile guvernului imperial pentru dezarmarea nobilimii (Periodice, nr. 1059, 1061, 1085).Publ.: ibidem, p. 196-197.

523 – Gazzetta di Parma, Parma, 4 februarie – 1 aprilie 1785, numerele 5, 6, 8, 13, cuprinzând corespondenţe din Cluj şi Viena despre încetarea răscoalei lui Horea şi executarea fruntaşilor.Publ.: ibidem, p. 198-199.

524 – Giuseppe Adamo, [Teatro], Milano, 1920. La p. 51-83, piesa La Leggenda valacca, comedie într-un act.Ref.: V. Cândea, 1982.

H

525 – Bartolomeo de Pareto, [Hartă nautică], s.l., 1455, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Stanza delle carte nautiche).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 34. Reprod.: ibidem, p. 256, pl. II.

526 – Hărţi nautice anonime (2), s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (nella sala delle carte nautiche – sala nr.68).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 174, 175.

527 – G. Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1561, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Carte geogr. e nautiche, nr. 2).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 126.

528 – Antonio Millo, [Hartă nautică], s.l., 1584, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 147.

529 – Antonio Millo, Planisfero, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (sala nr. 68).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 176.

Page 158: Marturii Romanesti Peste Hotare

130 ITALIA

530 – Placido Caloiro Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1636, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 206.

BIBLIOTECA DI ARCHEOLOGIA E DI STORIA DELL’ARTE

A

531 – Iacopo Ripanda, Desene, ante 1506, 55 f., pergament, cuprinzând toate scenele de pe Columna lui Traian, copiate integral pentru prima oară, cu ajutorul unor eşafodaje speciale.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del R.

Istituto d’Archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 9-28); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96).

Reprod.: R. Paribeni, loc. cit.

BIBLIOTECA UNIVERSITARIA ALESSANDRINA

DOC

532 – Scrisoare din Subotica, 11 septembrie 1448, a lui Pasquale de Sorgo, negustor raguzan, către N. Ansalo, aflat la Arta, în Arcadia, furnizând informaţii asupra puterii armate a lui Iancu de Hunedoara cu două luni înaintea bătăliei de la Kosovo (DDD, R. 15, în Archigymnasio Sapientiae).Ref.: Aurel Decei, Oastea lui Iancu Huniade, înainte de bătălia de la Kosovo (1448) (RIR,

16, 1946, p. 40-50).Publ.: Radoslav M. Gruić, în „Bull. Soc. Sc. Skoplje”, 1, 1925, p. 79-91; N. Iorga, Du

nouveau sur la campagne turque de Jean Hunyadi en 1448 (RHSEE, III, 1926, p. 14-19).

MS

533 – Legenda Sancti Gerhardi, episcop de Morisena-Cenad, cu referiri la istoria românilor din Transilvania în sec. XI. Copie din sec. XVII (cod 25, f. 721-725).Ref.: Eugen Glück, Izvoare narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei.

Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

CR

534 – Avviso novamente venuto dalla Corte di Viena del felice successo delle due gran rotte, che hano ricevuto li turchi da l’essercito dell’Imperatore. Con la morte di sedecimila turchi. Pesaro, 1593.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 232; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.739.

535 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invitissimo Prencipe di Transilvania contra Sinan Bassà in Vallachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 250; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.423.

Page 159: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 131

536 – Avvisi nuovi di Vienna della presa fatta dall’eccellentiss. Conte di Sualzeburgh della fortezza di Tatta, Vespino, et Pellotta et altri luoghi, con la ruvina della gran fortezza di Sighet. [Roma, 1596?].Ref.: Primo catalogo collettivo, no 7. 11.370.

537 – Avviso della vittoria che ha havuto il sig. Nicolò Palfi, per la Maestà dell’Imperatore, della presa della città di Tolma. Et con’ ducento pezzi d’artegliaria presi, con morfolità di quattro mila Turchi. Roma, 1599.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 345; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.425.

538 – Petrus Arcudius, Libri VII De Concordia Ecclesiae Occidentalis & Orientalis in septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie către Sigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui Mihai Viteazul (S.q. 24, p. 3).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 205-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 889.

BIBLIOTECA VALLICELLIANA

DOC

539 – Discorso ultimo fatto a Papa Gregorio XIII e poi a Papa Sisto V e a Papa Clemente VIII, memoriu din 1584. Autorul evidenţiază rolul posibil al regatului polonez pentru distrugerea Imperiului Otoman, menţionând importanţa militară a Ţărilor Române (cod. L, Scritt. 11, f. 11).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 378-379 (extras).

540 – Scrisori (5) din 1592, de la Attilio Amalteo, către iezuitul A. Possevino şi papa Clement VIII, cuprinzând informaţii din Transilvania (cod. 33, p. 225-231, 261-266).Ref.: Călători străini, III, p. 331-334, 345-347.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a

Clemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 7, 11, 20-21, 26-29, 31; Călători străini, III, p. 335-344.

541 – Scrisori (4) din 1592-1595 de la nunţiul Poloniei, Germanico Malaspina, în care mulţumeşte lui Aron, domnul Moldovei, pentru bunăvoinţa manifestată faţă de activitatea părinţilor iezuiţi în Moldova şi îl asigură pe Ieremia Movilă, domnul Moldovei, de sprijin la regele Poloniei (cod. L. 18, f. 19, 130, 174, 196).Publ.: Veress, Documente, III, p. 321; IV, p. 196, 305, 321-322.

542 – Documente, 1593-1595, referitoare la luptele antiotomane, la politica Poloniei faţă de Moldova şi Ţara Românească (ms. N. 16 şi ms. N. 35).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,

p. 332, n. 11).

543 – Documente (2) din 1594-1601, relative la istoria Ţărilor Române: conjuraţia împotriva lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (1594), scrisoarea sultanului Mehmet III către acesta (1595), conflictele din 1595, 1599 etc. (ms. 16, f. 212; ms. 34, f. 358-359).

Page 160: Marturii Romanesti Peste Hotare

132 ITALIA

Publ.: Veress, Documente, IV, p. 115-117, 123-125, 196, 228-230, 319-322; V, p. 12-13; VI, p. 13.

544 – Documente (12) din 1594-1595, de la Germanico Malaspina, nunţiu în Polonia, regele Sigismund al Poloniei, Ioan Zamoyski şi papa Clement VIII, privind relaţiile dintre Polonia şi Moldova (ms. 16, 34).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 21-22, 25-26, 67-69, 102, 104-107, 110-111, 162-166. Reprod.: B. A. R., Col. Al. Em. Lahovary, copii.

545 – Documente (11) din 1594-1599 referitoare la istoria Ţărilor Române în cadrul relaţiilor Imperiului Habsburgic cu Polonia şi Suedia şi la campaniile lui Mihai Viteazul: jurământul lui Sigismund III, regele Poloniei, către regele Suediei, jurământul lui Ieremia Movilă, scrisori de la papa Clement VIII, nunţiul Malaspina şi cardinalul Andrei Báthory, rapoarte de la G. Doria şi anonime (ms. 16, f. 12-19, 245; ms. 34, f. 156, 277, 371, 521, 527; ms. 35, f. 230; ms. 54, f. 378).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 461, 480-482, 485, 489-492,498-499, 540-544.

546 – Document din 1595 cuprinzând raportul unui anonim despre răscoala antiotomană a lui Mihai Viteazul, campania din sudul Dunării din iarna 1594-1595 şi despre înlocuirea lui Aron Vodă cu Răzvan pe tronul Moldovei, (ms. 16, f. 38). Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 85-87. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 67-68.

547 – Scrisori (2) din 1595 referitoare la atitudinea Poloniei faţă de Ţările Române în cadrul coaliţiei antiotomane (ms. 34, f. 277, 507, Scritt 21, 79).Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 406-409.

548 – Scrisoare din Istanbul, 1595, prin care sultanul Mehmed III oferă principelui Sigismund Báthory stăpânirea Ţărilor Române în schimbul supunerii faţă de Poartă (ms. 16, f. 226-227).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 228-230.

549 – Scrisoare din Istanbul, 1595, prin care ambasadorul Edward Barton cere să i se trimită cai şi căruţe prin Moldova cu banii recuperaţi din împrumutul acordat principelui Sigismund Báthory şi lui Aron Vodă (ms. 16, f. 213-214).Publ.: ibidem, p. 319-321.

550 – Scrisoare din Csenger, 12 februarie 1600, a lui Giorgio Basta referitoare la ocuparea cetăţii Hust şi la relaţiile încordate cu Mihai Viteazul (ms. 16, f. 242).Ref. şi publ.: Endre Veress, Basta György hadvézer levelezése és tratai (1597-1607)

(Corespondenţa lui Georgio Basta şi actele lui, 1597-1607), II, Budapesta, 1913, p. 349-350, doc. 444; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 241-243.

551 – Raport din octombrie 1600 a lui Jan Zamoyski, mare cancelar al Poloniei, despre luptele împotriva lui Mihai Viteazul în Ţara Românească (ms. 35, f. 271).Ref.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 597.

552 – Raport anonim din Praga, 20 august 1601, despre lupta de la Gorăslău dintre trupele lui George Basta şi ale lui Mihai Viteazul (ms. 16, f. 248v).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 222-224; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 657-661.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 209-212.

Page 161: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 133

MS

553 – [Neagoe Basarab, Învăţături către fiul său Teodosie], versiune greacă, [Constantinopol, circa 1557], III + 255 f., 16,6 x 10,9 cm. Copie a traducerii lui Manuil din Corint, cu mici modificări efectuate de Teodor Mamalachos (trimis al ţarului Ivan IV Vasilievici la Patriarhul ecumenic, 1557), pentru a atribui opera marelui cneaz Vasile III Ivanovici (1505-1533), călugărit sub numele de Varlaam. Falsul avea ca scop să dovedească ortodoxia şi nivelul înalt de cultură creştină al lui Ivan IV, care pretindea recunoaşterea titlului de ţar (ms. gr, R. 100).Ref. şi reprod.: Santo Luca, Manoscritti greci dimenticati della Biblioteca Vallicelliana

(„Augustinianum”, 1988, dec., p. 661-702 cu un facsimil); MRV, p. 89-94, cu facsimil, p. 92, fig. 33 E; G. Mihăilă, Originalul slavon al învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, în G. Mihăilă (ed.), Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Ediţie facsimilată după unicul manuscris păstrat, Buc., 1996, p. XCVII-XCIX; A. Pippidi, Une découverte concernant les «Enseignements» de Neagoe Basarab (RER, 19-20, 1995-1996, p. 239-244).

554 – Vaivoda cum Principum Valachiae et Moldaviae res gestae contra Turcas, anno 1595 (ms.16).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,

p. 332).

555 – Aron Vaivoda Principis Moldaviae res gestae contra Turcas, anno 1595 (ms. 16).Ref.: ibidem.

556 – Res gestae Michaelis Vaivodae Principis Valachiae et Aron Vaivodae Principis Moldaviae contra Turcas, anno 1595 (ms. 16).Ref.: ibidem.

557 – [Relatare istorică asupra războiului purtat de poloni contra lui Mihai, voievodul Moldovei şi al Ţării Româneşti], sfârşitul secolului XVI, cuprinzând şi capitolul „Statura di Michel Vaivoda de Valachi”, descrierea fizică a domnitorului. Text în italiană (ms. N. 35, f. 230).Ref. şi publ.: ibidem; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 198. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 662.

CR

558 – Avviso dei progressi del Principe di Transilvania dove s’intende quelli che ha fatto in Moldavia. Roma, 1595 (Ms. N. 16, N.35).Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 257; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.407; Dumitru

Zaharia, op. cit., p. 332.

559 – Avviso nuovo di Transilvania nel quale s’intende la rotta di venticinque mila turchi data dal serenissimo et Prencipe di Transilvania. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 253; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.444.

560 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze del

Page 162: Marturii Romanesti Peste Hotare

134 ITALIA

serenissimo prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S.A. contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.

561 – Avviso della presa di Lippa, et della battaglia seguita alli 23. d’Agosto tra le genti del Serenissimo prencipe di Transiluania & Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 242.

562 – Lettera di Mahumet III. Imperator de’ Turchi, scritta al Sereniss. Sigismondo Battori Principe di Transiluania, Moldauia, Valachia, &c. Tradotta di lingua turchesca in lingua italiana. Data in Constantinopoli il primo della Lunna d’Ottobre. [s.l.], 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 248.

563 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invitissimo Prencipe di Transilvania contra Sinan Bassà in Vallachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 250; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.423.

564 – Avviso della terza vittoria del serenissimo et fortissimo prencipe di Transilvania, Valachia et Moldavia seguita a di 28 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 252; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.424.

565 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli 12 di novembre 1595 dove s’intende quello che ha causato in detta città la perdita fatta di Sinan Bassà nella Vallachia. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 254; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.369.

566 – Relatione del consiglio tenuto dal Sereniss. Prencipe di Transiluania dopo l’acquisto di Gorgiò. Con la risolutione presa, & partenza di S. Altezza di Vallachia, & arriuo a Corona, Città della Transiluania. A dì 14 di Nouembre 1595. Doue s’intende anco ili numero de’ Turchi ammazzati, & affogati in Vallachia, & delli stendardi, & artiglerie tolte a Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 255.

567 – Avvisi nuovi di Transilvania et di Vallachia per li quali s’intendono li prosperi successi del seren. Principe contra turchi. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 266; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.362.

568 – La Rotta che ha data il sereniss. Prencipe di Transilvania ai Turchi e Tartari sotto Temesuar alli 15. di Giugno 1596. Con la presa di Fellac Sangiacato dell’Vngheria Superiore. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 267.

569 – Avviso de gli apparati, della pompa e del numero de’soldati con che Mehamet re de turchi parti di Constantinopoli per venire alla guerra din Ungheria il di 20 giugno 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 268; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.404.

570 – Relatione dell’ambascieria mandata da Mehemet, Gran Turco al Serenissimo Prencipe di Transiluania per dimandarli pace, a dì 4. di Settembre 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 272.

Page 163: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 135

571 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città del’Ungheria superiore tra gli esserciti della Maestà del’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, et quello del Gran turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 274; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.413.

572 – Avvisi nuovi di Albagiulia del primo di maggio M.D.XCVII per li quali s’intende la presa di due terre del turco fatta dalle genti del sr. Prencipe di Transilvania. Roma, 1597.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 280; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.368.

573 – Avviso de i progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopo l’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: ibidem, nr. 7. 11.405.

574 – Ragguaglio dell’ acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissima nell’ Ungheria, per la Maestà dell’ Imperatore, seguito a dì 29. di Marzo. 1598. Con altri auisi di Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.

575 – Nuovo avviso della resolutione fatta per il Serenissimo Prencipe di Transiluania di restituire quella Prouincia all’Imperio Romano. Per auuiso certo, che si ha d’Alba Giulia dell 6. d’Aprile 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 291.

576 – Avviso della rotta che ha data il Vaivoda di Valacchia alle genti del turco in Bulgheria & della presa di Nicopoli capo di detto Regno di Bulgheria, fatta dal medesimo Vaiuoda a principio d’Ottobre 1598, con gran mortalità di turchi & acquisto di 140. pezzi d’artiglieria. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 314; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.420.

577 – Avviso della rotta data dal signor Michele Vaivoda di Valacchia al turco nel mese di marzo 1599. Roma, 1599.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 342; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.421.

578 – Avviso dell’ambascieria mandata dal Valacco all’Imperatore et de i presenti, che esso Valacco hà inuiati à Sua Maestà Cesarea, et di quelli che dalla Maestà sua sono stati inuiati à lui; et dell’imprese che egli disegna di f are contra il Turco. Roma, 1600.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 353; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.411.

579 – Avviso della rotta data sotto la città d’Albaregale ai turchi dall’eccellentissimo signor Duca di Mercurio. Con la morte de doi Bassà et acquisto di 19 pezzi d’arteglieria, oltre il ricchissimo bottino, et liberatione dell’assedio posto ultimamente alla detta città d’Albaregale. Roma, 1601.Ref.: Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.422.

580 – Avviso della vittoria che ha havuta il sig. Giorgio Basta generale di S. M. Cesarea, della rotta, che ha data al Bassà di Tieffempach della presa della gran città di Tergamesta con la prigionie di detto Bassà et la morte di cinque milia turchi et la presa di quarantacinque pezzi di artegliaria... Roma, 1601.Ref.: ibidem, nr. 7. 10.735.

Page 164: Marturii Romanesti Peste Hotare

136 ITALIA

H

581 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sala cataloagelor).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 63.

582 – Carta nautica catalana anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sala cataloagelor).Ref.: ibidem, nr. 64.

583 – Anonimo portoghese, sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 177.

CHIESA SANTI SERGIO E BACCO

AM

584 – Fostul mormânt al lui Ioan Inochentie Micu Klein, cu inscripţie în latină, menţionând data morţii episcopului la Roma, 23 [corect: 22] septembrie 1768. Profanat (Piazza Madonna dei Monti, nr. 3).Ref.: T. Cipariu, Acte şi fragmente, Blaj, 1855, p. 142; Augustin Bunea, Din istoria

românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, p. 267-269; I. Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei, Buc., 1973, p. 22-23; Florea Firan, în „Le lingue del mondo”, Florenţa, 47, 1983, nr. 6, p. 500.

Publ.: T. Cipariu, loc. cit.; Nilles, Symbolae, III, p. 639; Augustin Bunea, loc. cit.; Florea Firan, loc. cit.; Pall, Inochentie Micu-Klein, I, p. 221.

585 – Placă memorială, marmură, 1923, aşezată de „Società delle Tombe degli Eroi” în amintirea lui Ioan Inochentie Micu Klein.Ref.: Florea Firan, loc. cit.

CHIESA SANTA MARIA IN ARACOELI

MS

586 – Manuscris, sec. XVI, menţionând donaţia de moaşte oferită de Barbu Craiovescu mănăstirii Bistriţa din Oltenia.Ref.: L. Pastor, Geschichte der Päpste, I, ed. 2, Freiburg, 1891, p. 601, nota 4; N. Iorga,

Manuscripte din biblioteci străine, I, p. 244.

CHIESA SANTA VITTORIA

A

587 – Pictură murală înfăţişând şi oşteni români participanţi la asediul Vienei din 1683 (în sacristia bisericii, ctitorită de împăratul Leopold I).Ref.: G. Şincai, Cronica românilor, III, Buc., 1886, p. 257.

Page 165: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 137

CHIESA SANTO STEFANO ROTONDO

AM

588 – Mormântul arhidiaconului Ioan Lázóy din Tileagd, ctitorul capelei din catedrala de la Alba Iulia, m. 17 august 1523. Marmură albă, 210 x 90 cm. Inscripţie în latină.Ref.: Matthias Corvinus, p. 650, nr. 793 g.

COLLEZIONE MARGHERITA DE ASSARTA GUICCIOLI

MS

589 – Memoriile familiei Guiccioli cu începere de la 1790, cu date despre Ţările Române, 3 vol.Publ.: Guiccioli Alessandro, Del diario inedito di... („Nuova Antologia”, 67, 1932,

CCCLXVI, p. 174; CCCLXXXI, p. 234; rec. D. Bodin, în RIR, 5-6, 1935-1936, p. 518).

COLLEZIONE PROF. CONSTANTINO CARVISIERI

H

590 – Conte Freducci, Atlante, 1533, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 99.

COLLEZIONE DOTT. ANTONIO LATANZA

MS

591 – George Enescu, Adagio, op. 3, nr. 3, înregistrare în interpretarea autorului, circa 1922, pentru pian mecanic.Ref.: Duo-Art Piano Music. A classified Catalog of Interpretations of the World’s Best

Music Recorder by More than Two Hundred and Fifty Pianists for the Duo-Art Reproducing Pianos, New York, 1927, p. 280, nr. 6728; Dott. Antonio Latanza, 1987.

592 – Pablo de Sarasate, Arii ţigăneşti, înregistrare în interpretarea lui George Enescu, circa 1922, pentru pian mecanic.Ref.: ibidem, nr. 7237; Dott. Antonio Latanza, 1987.

COLLEZIONE VITO VOLTERRA

DOC

593 – Scrisoare de la matematicianul român Traian Lalescu către matematicianul italian Vito Volterra.

Page 166: Marturii Romanesti Peste Hotare

138 ITALIA

Ref.: Vito Volterra, În memoria lui Traian Lalescu („Rev. Univ. Matematică”, 1, 1929, p. 21); D. Moroianu şi I. M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 319.

COLLEGIO ILLIRICO

DOC

594 – Scrisoare din 1650 adresată lui Matei Basarab.Publ.: I. Bogdan, Scrisoarea unui anonim către Matei Basarab, 1650 („Arhiva”, 9, 1899,

p. 115–117).

GALLERIA D’ARTE ANTICA NEL PALAZZO CORSINI

A

595 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon, 1601. Între personaje, Mihai Viteazul la curtea împăratului Rudolf II. Copie (inv. 340).Ref. şi reprod.: Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul (ARMSI,

s. III, t. 5, 1926, p. 50, 54); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 210); R.V. Bossy, Urme româneşti la Miază Noapte (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 40); Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului românesc (RIR, 14, 1944, p. 471); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46, nr. 121.

Reprod.: Al. Busuioceanu, op. cit., pl. II-III.

ISTITUTO ITALIANO DI ARCHITETTURA MILITARE, MUSEO DEL GENIO

H

596 – Planuri şi desene ale unor cetăţi şi fortificaţii din Transilvania şi Banat, sec. XVIII.Ref.: L.A. Magiorotti – F. Banfi, Le fortezze di Temesvar e di Lippa in Transilvania, Roma,

f.a. (extras din „Atti dell’Istituto di Architettura Militare, Museo del Genio”, Roma, III).

ISTITUTO PER LA STORIA DEL RISORGIMENTO ITALIANO

DOC

597 – Scrisoare din Paris, februarie 1851, a lui Nicolae Bălcescu, către comitetul de conducere al emigraţiei maghiare din Franţa, relativă la problema naţionalităţilor în Ungaria, legitimitatea principiului naţional şi a luptei pentru egalitatea în drepturi dusă de românii din Transilvania (mapa 138, nr. 68).Ref. şi publ.: Al. Marcu, Conspiratori şi conspiraţii în epoca renaşterii politice a României,

Page 167: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 139

1848-1877, Buc., 1930, p. 30-35; N. Bălcescu, Opere, ed. G. Zane, IV, Buc., 1964, p. 359-362.

598 – Scrisoare din Bucureşti, 17 mai 1859, prin care Alexandru Ioan Cuza îi solicită contelui Cavour sprijin pe lângă Napoleon III pentru desăvârşirea unirii Principatelor (busta 125).Ref.: Ionel Gal, Ecoul internaţional al Unirii Principatelor reflectat în documente din

arhivele străine (RA, 55, 1979, supl., p. 156-157, n. 13).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 21, c. 304-306.

599 – Scrisoare, [Bucureşti, 1861], a lui J.A. Vaillant către Giuseppe Garibaldi referitoare la acţiunile maghiare de a se substitui Austriei în dominarea Transilvaniei (busta 47, nr. 15/5).Ref.: Matei Ionescu, 1861-1862. Lupta românilor pentru unitate în documente italiene

(MI, 18, 1984, nr. 6, p. 35).

600 – Scrisoare, 16 iulie 1861, a lui Giuseppe Garibaldi, către Dora d’Istria, cerându-i ca Principatele Unite să ajute pe răsculaţii maghiari împotriva Imperiului Habsburgic (busta 49, nr. 9).Ref.: ibidem.

601 – Scrisoare din Geneva, 16 august 1861, a generalului Klapka către Garibaldi, cuprinzând informaţii despre pregătirea în Principatele Unite a unei insurecţii maghiare antihabsburgice (busta 49, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 35-36.

602 – Scrisori (2) din 1862 şi 1879 privind relaţiile lui Giuseppe Garibaldi cu revoluţionarii români: scrisoare-manifest din 1862 a lui Giuseppe Garibaldi adresată tinerilor români şi scrisoare din 6 decembrie 1879 adresată lui Garibaldi de ziaristul Luigi Cazzavillan din Bucureşti (mapa 240, nr. 88; mapa 925, nr. 63/1).Ref. şi publ.: Ştefan Delureanu, Garibaldi şi Independenţa României („Secolul XX”, 21,

1977, nr. 4-5, p. 55-57).

603 – Documente (11) din 1863 relative la atitudinea României faţă de iniţiativele italiene privind luptele de autodeterminare naţională în Europa Centrală şi de Sud-Est: rapoarte ale emisarilor lui Garibaldi, scrisori către acesta de la Dora d’Istria (busta 46, nr. 22; 47, 49, nr. 9 (9); 140, nr. 26; 373, nr. 2456-2461; 402, nr. 2173; 669, nr. 4025).Ref.: Ştefan Delureanu, Mazzini e Garibaldi tra progetto e azione nell’Europa Centro-

Orientale (1859-1870) (RRH, 22, 1983, nr. 2, p. 159-168); Matei Ionescu, 1861-1862. Lupta românilor pentru unitate în documente italiene (MI, 18, 1984, nr. 6, p. 33-37).

MUSEI CAPITOLINI

MUZ

604 – Captiv dac, marmură, fragment, partea inferioară a statuii, provenind din Arcul lui Constantin cel Mare, adusă acolo din Forul lui Traian.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 69.

Page 168: Marturii Romanesti Peste Hotare

140 ITALIA

605 – Monument funerar al lui M. Aurelius Lucianus, soldat în cohorta VI Praetoria, originar din Dacia.Ref. şi reprod.: Maria Grazia Granino Cecere, La collezione epigrafica dei Musei

Capitolini, Roma, 1987, p. 56, n. 142, pl. XIX; IDRE, I, p. 64-65, nr. 30 şi pl. III.

MUSEI LATERANENSI

MUZ

606 – Sarcofag de marmură, începutul sec. III, al lui Lucius Annius Octavius Valerianus, mare proprietar din Romula Malva (satul Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt), purtând o inscripţie în versuri identică celei de pe o ţiglă descoperită în 1973 şi păstrată la muzeul din Caracal.Ref., publ. şi reprod.: D. Tudor, Roma-Romula Malva (MI, 15, 1981, nr. 3, p. 52-53).

607 – Captiv dac comatus, statuie de marmură, h 225 cm, neterminată. Descoperită în 1841 la Roma, în ruinele unui atelier de lapicid-sculptor.Ref.: S. Reinach, Répertoire de la statuaire grecque et romaine, I, ed. 2, Paris, 1906,

p. 515, nr. 4; Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 13.Reprod.: Russu, op. cit., p. 79, fig. 18.

MUSEO CENTRALE DEL RISORGIMENTO

DOC

608 – Memorandum, din 26 februarie 1888, transmis de ministrul austro-ungar, Gustav Kálnoky, ambasadorului austriac la Roma, von Bruck, pentru a fi prezentat primului ministru şi ministrului de afaceri externe, Francesco Crispi (Carte Crispi, busta 661, doc. no. 12)Ref.: Rudolf Dinu, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società, 1879-1914, ed. 2, Buc.,

2009, p. 65-143. Publ.: ibidem, p. 144-145 (Annexe 1).

609 – Document, din 26 februarie 1888, cuprinzând schema proiectului de tratat între Italia şi România elaborat de Francesco Crispi (Carte Crispi, case 661, fasc. 12, doc. 2).Ref.: ibidem, p. 65-143. Publ.: ibidem, p. 145-146 (Annexe 2).

MUSEO NAZIONALE ROMANO

MUZ

610 – Inscripţie, sec. II, marmură, fragment, în amintirea lui Q. Marcius Turbo, demnitar roman, menţionând participarea lui la primul război dacic ca centurion în legiunea II Victrix staţionată la Aquincum (Buda, Panonia).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 128-130, nr. 114.

Page 169: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 141

611 – Diplomă militară romană, Dacia Superior, 29 iunie 120, tabella I-II, bronz, 15,2 x 13 x 0,19 cm, emisă ostaşului veteran Barici Male din Palmyra. Descoperită în 1929 la Căşeiu (jud. Cluj), achiziţionată în 1954 de la E. Panaitescu.Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 81-85.

612 – Diplomă militară romană, Dacia Porolissensis, 21 iulie 164, tabella I, fragm., bronz, 6 x 5,8 x 0,18 cm, emisă ostaşului veteran trac Bessus din Cohors I Britannica. Descoperită în 1929 la Căşeiu (jud.Cluj), achiziţionată în 1954 de la E. Panaitescu.Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 135-138; H. Daicoviciu, Suum cuique... („Studii şi

comunicări. Et. Ist.”, Caransebeş, 1979, p. 21).

613 – Stelă funerară, [sec. III], marmură albă, 69 x 30 x 8 cm, în memoria lui Sextus Rufius Achileus, pusă de Sextus Rufius Decibalus, probabil un libert de origine dacă. Basorelief şi inscripţie.Ref. şi publ.: Daniela Bonamone şi Antonia Giuliano, în Museo Nazionale Romano. Le

sculture, I, 7, parte I, Roma, 1984, p. 50-51; IDRE, I, p. 96, nr. 71.

MUSEI DI VILLA TORLONIA

A

614 – Captiv dac, statuie colosală, marmură albă, h = 253 cm (faţa 30 cm), descoperită în Forul lui Traian, provenind din colecţia Cesarini (Casino dell’Aurora, la intrare).Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 17.

615 – Captiv dac, statuie (nr. 412).Ref.: ibidem, nr. 16.

616 – Captiv dac, bust.Ref.: ibidem, p. 86, nr. 34.

PALAZZO BRASCHI (MUSEO DI ROMA)

MUZ

617 – Forma Urbis marmorea, 205-208, plan al oraşului Roma. Fragmente descoperite în 1562, 1867, 1882-1903 şi 1956. Două fragmente atestă existenţa în oraş a unui Ludus Dacicus, cazarmă de gladiatori recrutaţi din Dacia, construită în sec. II.Ref. şi reprod.: E. Rodriguez-Almeida, Forma Urbis marmorea. Nuove integrazioni

(„Bolletino della Commissione Archeologica Comunale di Roma”, 82, 1970-1971, Roma, 1975, p. 115-118; idem, Forma Urbis Marmorea. Aggiornamento generale, 1980, Roma, 1981; IDRE, I, p. 59-61, nr. 23).

PALAZZO DELLA CANCELLERIA

A

618 – Monument funerar, sfârşitul sec. II – începutul sec. III, 66,5 x 47 x 10 cm,

Page 170: Marturii Romanesti Peste Hotare

142 ITALIA

fragmentar, al unui fost soldat n[atione] D[acus], dintr-o unitate de equites singulares provenind din Dacia.Ref., publ. şi reprod.: Cecilia Ricci, în Prosopographica, Poznari, 1993, p. 198-200, fig. 1;

IDRE, I, p. 84-85, nr. 49.

PALAZZO DELLE BELLE ARTI GALLERIA D’ARTE MODERNA

A

619 – Eustaţiu Stoenescu, Găină neagră, ulei, 1937.Reprod.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 87.

PALAZZO GIUSTINIANI

MUZ

620 – Captiv probabil dac, bust, de mari dimensiuni.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 87, nr. 36.

PALAZZO PERUZZI

MUZ

621 – Monument funerar, mijlocul sec. III, în amintirea lui Aurelius Vitalis, de origine dacă, eques singularis în ala I Hispanorum Campagonum, staţionată la Micia (com. Veţel, jud. Hunedoara). Basorelief reprezentând pe defunct călare şi inscripţie.Ref. şi reprod.: G. Capecchi et all., Palazzo Peruzzi – Palazzo Rinuccini, Roma, 1980,

p. 118-119, nr. 89; IDRE, I, p. 88-89, nr. 56, pl. IV (localizare incompletă).

UFFICIO NAZIONALE PER LE INVENZIONI

DOC

622 – Actele brevetului nr. 21863 din 17 iunie 1887, obţinut de Just Buisson şi Al. Ciurcu (1854-1922) privind o butelie cu gaze comprimate servind la propulsarea vehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: D. Moroianu şi I. M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 220-223.

UFFICIO STORICO DELLO STATO MAGGIORE DELL’ESERCITO

DOC

623 – Documente (3) din 1915-1918: raport şi telegramă ale lt. col. Luciano

Page 171: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 143

Ferigo, ataşat militar al Italiei în România, privind perioada neutralităţii şi intrarea în război a României şi ordinul lui B. Zuppelli, ministru de Război al Italiei, privind organizarea Legiunii Române în această ţară (Sezione Archivio, fondo Adetti militari, nr. 21, 132, 193).Publ.: 1918 la Români, I, p. 633-645; II, p. 810-811, 1158-1161.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 53-55; r. 106, c. 242-257; r. 107, c. 108-109.

624 – Documente, 1916-1918, referitoare la participarea detaşamentelor de soldaţi români din armata austro-ungară, foşti prizonieri în Italia, la luptele de la Mantello, Vittorio Veneto, Asiago, Monte Cengio, Val Bella, Cimone ş.a.Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţii

naţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Italia.

625 – Rapoarte şi corespondenţă, 1916-1919, trimise de ataşaţii militari italieni în România în timpul Primului Război Mondial (Sezione Archivio. Fondo Adetti militari).Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,

1979, nr. 4, p. 458).

626 – Telegramă din 7 august 1919, a ministrului de război al Italiei, Alberico Giovanni Sechi, prin care felicită pe ofiţerii români şi italieni participanţi la Legiunea Română (Sezione Archivio, nr. 152, prot-li, 7/8, 1919).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 94.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 78.

627 – Scrisoare din Bucureşti, 1 decembrie 1919, a ataşatului militar al Italiei în România, generalul Luciano Ferigo, prin care comunică generalului Antonio Isnaldi că a primit medalia de aur pe care acesta şi foştii colaboratori i-au oferit-o drept recunoştinţă pentru eforturile depuse în organizarea Legiunii Române.Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 290.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 77.

628 – Telegramă din Roma, 2 ianuarie 1920, a generalului de brigadă Luciano Ferigo, comandant al Legiunii Române din Italia, trimisă colonelului Antonio Isnaldi în legătură cu sosirea în ţară a ultimelor batalioane româneşti ale Legiunii.Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 575-576. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 76.

VILLA BORGHESE

A

629 – Captiv dac, statuie colosală de marmură, replică a unei statui de pe Arcul lui Constantin.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 69, 78, nr. 5-12.

Page 172: Marturii Romanesti Peste Hotare

144 ITALIA

ROVIGO

BIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA DEI CONCORDI

H

630 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV sau XVI, 8 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 75.

631 – Placido Caloiro Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1643, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 208.

SANTANA

ARCHIVIO CAVOUR

DOC

632 – Documente, 1859-1866, relative la relaţiile româno-italiene în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (fondi Emilio Visconti-Venosa şi cassetta Minghetti).Ref.: Matei Ionescu, Aspecte externe ale domniei lui Al. I. Cuza în lumina documentelor

italiene (Studii, 23, 1970, nr. 3, p. 543-553).Publ.: ibidem, p. 554-556.

SIENA

BIBLIOTECA COMUNALE

H

633 – Cola de Briatico, Atlante, s.l., 1430, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cod. S. V., 2).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 25.

634 – Rocco Dall’Olmo di Ancona, [Hartă nautică], s.l., 1542, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cod. S.V., L).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 105.

BIBLIOTECA PUBBLICA

MS

635 – Giulio Mancini, Alcune considerazioni appartenenti alla pittura, manuscris,

Page 173: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 145

s.l., 1678, menţionând că la începutul sec. XVI Iacobus Ripanda Bononiensis, servindu-se de eşafodaje speciale (circum macchinis scandendo) a copiat pentru prima oară toate reliefurile de pe Columna lui Traian (ms. L. IV. 11, c. 8).Ref.: G. Fiuocco, Iacopo Ripanda („Arte”, 1920, p. 27); R. Paribeni, La Colonna Traiana

in un codice del Rinascimento („Rivista del R. Istituto d’Archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 24); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96).

636 – Giulio Mancini, Alcune considerazioni intorno a quello che hanno scritto alcuni autori in materia della pittura..., manuscris, 1678, cuprinzând informaţii despre desenarea scenelor de pe Columna lui Traian de Iacopo Ripanda (ms. L.V. 12, c. 63). Ref.: G. Fiuocco, loc. cit.; R. Paribeni, loc. cit.; Mihail Macrea, loc.cit.

TORINO

AM

637 – Biserica Ortodoxă Română Sfânta Paraschiva.Ref.: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

ARCHIVIO DI STATO

DOC

638 – Registru de conturi al expediţiei în Orient a lui Amedeo VI, conte de Savoia. La f. 51, menţiune din 27 mai 1367 (?), referitoare la un „Johannes de Vallaca” (fondo Casa reale di Savoia).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 1 (parţial).

639 – Scrisori (3) din Paris (16 decembrie 1579), Veneţia (20 martie 1581) şi Adrianopol (23 august 1583), adresate de Petru Cercel, către ducii de Piemont, Emmanuele Filiberto şi Carlo Emmanuele I, cerând sprijin pentru ocuparea tronului şi anunţând, în ultima, numirea sa ca domn (dos. „Minute lettere della Corte”, 16-22, mazzo II, 1527-1580, mazzo III, 1580-1700).Ref., publ. şi reprod.: Ovidiu Drimba, Scrisori ale lui Petru Cercel în arhivele din

Torino („Tomis”, 8, 1973, nr. 14, p. 13); idem, Tre lettere di un principe romeno del Cinquecento viaggiatore in Italia („Bolettino del C.I.R.V.I”, 1, 1980, fasc. 2, p. 59-66); idem, Trei scrisori inedite de la Petru Cercel (MI, 24, 1990, nr. 3, p. 30-32, cu un facsimil).

640 – Rapoarte (2) din 31 iulie şi 10 august 1775, ale contelui de Scarnafis, agent al Sardiniei la Viena, prin care informează despre nemulţumirile din rândurile naţiunilor din Imperiul Habsburgic, inclusiv românii din Transilvania şi Banat (Lettere Ministri, Viena, mazzo 94).Ref.: Mihai Sânzianu, Revoluţia lui Horia în rapoartele ambasadorilor regelui Sardiniei,

în vol. În amintirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 474.

Page 174: Marturii Romanesti Peste Hotare

146 ITALIA

641 – Rapoarte (21) din 1783-1786, de la contele Granieri şi avocatul Rossi, reprezentanţi ai Sardiniei la Viena, referitoare la situaţia politică din Transilvania şi răscoala lui Horea (Lettere Ministri, Austria, mazzo 101-102).Ref.: ibidem, p. 474-481.

642 – Documente (99) din 1815, 1825-1859, privitoare la relaţiile comerciale dintre Principatele Române şi Sardinia: rapoarte ale diplomaţilor sarzi din Brăila, Bucureşti, Constantinopol, Galaţi şi Odessa cuprinzând informaţii despre navigaţia pe Dunăre şi Marea Neagră, istoria economică a Principatelor, înfiinţarea consulatelor Sardiniei la Bucureşti, Galaţi şi Iaşi, date statistice asupra traficului de mărfuri în porturile dunărene, proiectul de construcţie al canalului Dunăre – Marea Neagră (1838), activitatea caselor comerciale italiene în Principate, taxe vamale româneşti, construcţia căii ferate Cernavodă – Constanţa şi Schela Cladovei-Baziaş (Lettere Ministri, Constantinopoli, 1815; Consolati Nazionali, Constantinopoli, 1825-1826, 1829, 1832-1834; Consolati Nazionali, Galatz, 1837-1859; Consolati Nazionali, Bucarest, 1859).Ref. şi publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre Principatele

Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 1-15, 18-23, 45-79, 82-87, 149-172, 176-234, 268-313 (rec. I. Velicu, în RIR, 11-12, 1941-1942, p. 486).

643 – Rapoarte (26) din 1821 ale ambasadorilor Regatului Sardiniei la Constantinopol, F.M. Chirico şi la Viena, C. Rossi şi corespondenţă diplomatică rusă şi otomană referitoare la răscoala lui Tudor Vladimirescu (Consolati Nazionali, Lettere Ministri, Porta Ottomana, mazzo 1 bis, 1821-1826; Lettere Ministri, Viena, vol. 120, rap. 6; vol. 128, rap. 4, 18, 30-33, 80, 86, 90, 91, 628-630).Ref.: Mario Pieri, Storia del Risorgimento della Grecia dal 1740 al 1824, Torino, 1853,

p. 50; D. Bodin, Tudor Vladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 47, 55, 57, 59-61.

Publ.: Dumitru Zaharia, Două documente din arhivele italiene despre mişcarea revoluţionară de la 1821 (RA, 1970, nr. 2, p. 605-615); Revoluţia din 1821, p. 115-116, 130, 132-133, 154-160, 197-198, 222-224, 229-230, 287-288, 311-313, 335-336, 352-358, 363-377, 396-400, 404-407, 411-414, 416.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 9, c. 95-106, 114-117, 150-155, 164-175, 180-188, 204-214, 267-272; r. 25, c. 27-28, 30-35, 37-40, 48-52, 59-62, 75-78, 93-100, 102-110, 118-121, 129-136, 140-144, 149-155, 158-168.

644 – Raport diplomatic din Moscova, 15/21 martie 1821, al lui Negri C. Sauli d’Igliano despre rolul lui Ali Paşa din Ianina în răscoala de la 1821 din Ţara Românească (Lettere Ministri, Constantinopoli, vol. II).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 60.

645 – Raport din St. Peterburg, 20 martie/1 aprilie 1821, al lui Simonetti către S. Marzano despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (Lettere Ministri, Pietroburgo, vol. 12, s. 3).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 57.

646 – Documente din anii 1833 sqq. Privind relaţiile politice şi economice italo-române, emigrare de italieni în Moldova (Galaţi) etc. (fondurile Consolati Nazionali, Galatz, Legazione Constantinopoli şi Consolati Odessa).

Page 175: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 147

Ref.: D. Bodin, I consolati del Regno di Sardegna nei Principati Romeni all’epoca del Risorgimento („Rassegna storica del Risorgimento”, 23, 1936, fasc. II, p. 139-166); idem, Contribuţiuni la istoricul consulatelor Regatului celor două Sicilii în Principatele Române (RIR, 8, 1938, p. 69 sqq.); idem, Politica economică a Regatului Sardiniei în Marea Neagră şi pe Dunăre în legătură cu Principatele Române (RIR, 9, 1939, p. 143 sqq.).

647 –Raport din 1838 arătând că, din 1798, comunitatea catolică din Galaţi era lipsită de biserică (Consolati Nazionali, Galatz, 1838, vol. I).Ref.: D. Bodin, Din viaţa şi faptele căminarului Mario Pietro Cugino (RIR, 7,1937, p. 57,

n. 1).

648 – Rapoarte din Galaţi, 1838-1849, ale consulilor sarzi Bartolomeo Geymet şi Francesco Mathieu, relative la Mario Pietro Cugino, refugiat de la Constantinopol la Bucureşti din cauza unui faliment fraudulos, devenit funcţionar al viceconsulatului Franţei, apoi judecător-asesor la Tribunalul de comerţ din Galaţi (Consolati Nazionali, Galatz, 1838, 1839, 1841, 1842, 1846, 1849, vol. II).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 41, 42, 63-65.

649 – Rapoarte din 1839-1844, ale lui B. Geymet şi Adolfo Castellinard, consuli ai Sardiniei la Galaţi, referitoare la donaţii ale domnitorului Mihai Sturdza pentru biserica catolică locală (10 iunie 1839), descrierea festivităţilor gălăţene cu ocazia sfinţirii bisericii catolice (4 noiembrie 1844) etc. (Consolati Nazionali, Galatz, vol. I).Ref.: C.C. Giurescu, Ist. rom., III, 1942, p. 314; D. Bodin, Carlo Alberto preamărit în

Galaţi şi Brăila (RIR, 13, 1943, p. 31).

650 – Rapoarte (11) din 1840-1843, ale consulului Sardiniei la Galaţi, referitoare la activitatea societăţilor revoluţionare din Moldova şi Ţara Românească şi tulburările de la Brăila şi Galaţi (Consolati Nazionali, Galatz, vol. I).Ref. şi publ.: D. Bodin, Nouvelles informations sur les mouvements révolutionnaires

roumains et „sclavons” de Craiova, Galatz et Brăila de 1840-1843 („Balcania”, 6, 1943, p. 169-200).

651 – Documente din 1848-1861 referitoare la situaţia din Principatele Române în perioada Unirii, delimitarea frontierei moldo-ruse în 1856, atitudinea regatului Sardiniei faţă de Unire şi recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza (Bianchi şi Principi forestieri).Ref.: Michele A. Silvestri, Cuza a Cavour, un ignorato documento di storia nazionale

rumena, Roma, 1920 (extras din „România”, 1920); P. Garibaudi, Piemonte e Romania nel 1859 („România”, Roma, 1921, nr. 10, p. 3); Alexandru Marcu, Cavour şi Unirea Principatelor (1856-1859), în Omagiu Ramiro Ortiz, Buc., 1929, p. 108-116; P. Orsi, Camillo Cavour ed il Risorgimento della Rumenia („Gerarchia”, 10, 1930, nr. 5).

652 – Documente (36) din 1858-1859 referitoare la Unirea Principatelor: rapoarte ale ambasadei Piemontului la Constantinopol cu informaţii privind reacţia marilor puteri faţă de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, sprijinul Franţei şi opoziţia otomană, ameninţarea ocupării Principatelor, planul Cavour de coaliţie italo-ungaro-română împotriva Austriei (Carteggio Cavour-Nigra; Lettere Ministri, Porta Ottomana).

Page 176: Marturii Romanesti Peste Hotare

148 ITALIA

Ref.: N. Corivan, Walewski, Napoleon al III-lea şi Alexandru Ioan Cuza (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 66, 71, 77; idem, La politica orientale di Napoleone III-o e l’unione dei principati romeni, Iaşi, 1937, p. 24-26, 30, 32-33, 45-46, 48-49, 51-52, 54-59, 63-64, 71, 76, 80, 88, 103-106, 110, 116, 119-120, 129, 133,146; idem, Relaţiile franco-ruse din 1859 cu privire la Unirea Ţărilor Române, în Studii privind relaţiile româno-ruse şi româno-sovietice, Buc., 1958, p. 114; idem, Lupta diplomatică pentru recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, în Studii privind Unirea Principatelor, Buc., 1960, p. 389, 391, 394-395, 400-401, 403-405, 408, 410; idem, Les étapes de la politique du royaume de Sardaigne concernant l’Union des Principautés (1856-1859) (RRH, 7, 1968, nr. 4, p. 525-541).

Publ.: Il Carteggio Cavour-Nigra, vol. I-II, Bologna, 1926.

MS

653 – Bartolomeo Geymet, Aperçu sur les Principautés de Moldavie et de Valachie, 1 mai 1838, raport al consulului Sardiniei la Galaţi cuprinzând informaţii geografice, istorice şi economice despre Ţările Române (Consolati Nazionali, Galatz, 1838). Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre Principatele

Române şi Regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 23-45.

654 – Giovanetti, Notizie commerciali del Mar Nero e dell’Azow, 2 mai 1842, raport al consulului general al Sardiniei la Odessa, incluzând şi informaţii despre comerţul din porturile româneşti la Dunăre (Consolati Nazionali, Odessa, V, 1842).Publ.: ibidem, p. 87-124.

655 – Adolfo Castellinard, Commercio de’ Principati di Moldavia e Valachia per la via del Danubio, 10 mai 1842, raport al consulului Sardiniei la Galaţi cuprinzând descrieri ale porturilor româneşti pe Dunăre, lista produselor de export şi import, date statistice (Consolati Nazionali, Galatz, I, 1842).Publ.: ibidem, p. 125-148.

656 – Mario Pietro Cugino, [Versuri], 1844, dedicate regelui Carlo Alberto al Sardiniei, cu ocazia inaugurării bisericii catolice din Galaţi (Consolati Nazionali, Galatz, I, 1844).Ref. şi publ.: D. Bodin, Din viaţa şi faptele căminarului Mario Pietro Cugino (RIR, 7,

1937, p. 67-69).

657 – Giacomo Carpeneti, Relazione sul commercio e navigazione della Valacchia dell’anno 1851, Brăila, 5 februarie 1852, raport al consulului Sardiniei cu informaţii despre importul şi exportul de mărfuri prin porturile româneşti la Dunăre, taxe vamale, situaţia economică a Principatelor etc.; în anexă, 7 tabele statistice de C. Berzolese, proconsul sard la Brăila, privind evoluţia schimburilor între pieţele româneşti şi străine (Consolati Nazionali, Galatz, 1852).Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre Principatele

Române şi Regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 234-267.

Page 177: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 149

CR

658 – Gazzetta Piemontese, Torino, periodic care a publicat şi articole referitoare la realităţile româneşti: nr. 78 din 8 aprilie 1835, p. 1-2 (La Valacchia, semnat A, cu privire specială asupra bogăţiilor economice); nr. 194 din 27 iulie 1841, p. 1-2 (La Moldavia, scris de un român, referitor la condiţiile politice, economico-sociale şi culturale); nr. 273 din 28 noiembrie 1845, p. 1-2 (Commercio ed agricultura nella Valacchia semnat W.B., reproducere după „Lloyd” din Viena).Ref. şi publ.: ibidem, p. 15-18, 79-82, 173-186.

ARMERIA REALE ANTICA E MODERNA

MUZ

659 – Sabie de paradă, sec. XVII, cu inscripţie grecească, atribuită lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: V. Langlois, Notice sur le sabre de Constantin XIV, dernier empereur de Constantinople

(sic!), conservé à l’Armeria reale di Turin („Revue archéologique”, 1857, partea I, p. 292-294); Giovanni Veludo, La spada di Constantino Paleologo, ultimo imperatore di Constantinopoli, („Atti del Reale Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti”, 34, 1874); C. Esarcu, Documente istorice descoperite în arhivele Italiei („Atheneul Român”, 1878, p. 7-8, n. 1); Angelo Scrinzi, Una spada bizantina di Syme e la spada Kapnist del Museo Civico di Venezia („Atti del Reale Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti”, 60, 1900-1901, parte II, p. 1053-1063); C. Marinescu, Trei săbii ale lui C. Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926, p. 93-95); Frédéric Macler, Notice d’un sabre à inscription grecque („L’Ethnographie”, nr. 1, 1926, nr. 13-14, p. 27-34); N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (ARMSI, s. III, t. 9, 1928, p. 222-223); Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 1-9): E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 2, 1935, p. 9, n. 2); C. Marinescu, în BCMI, 27, 1945-1947, p. 408-409.

Reprod.: E. Vârtosu, op. cit., p. 14, fig. 15.

BIBLIOTECA MUNICIPALE

DOC

660 – Documente (3) din 1257-1258 (?), septembrie 1266 şi 30 iunie 1276, referitoare la mănăstiri din Tessalia, menţionând şi aşezări de „vlahi” (Fondo Diplomatarium monasteriorum S. Mariae Macrinitissae in monte Drongo regionis Demetriadis et beati Praecursoris Novae Patrae in monte Dryanubaene).Ref. şi publ.: Fr. v. Miklosich, J. Müller, Acta et diplomata graeca medii aevi, IV, Viena,

1871, p. 351, 414, 420; Fontes, IV, p. 110-113.

H

661 – Universul terestru, s.l., sec. VI-IX, hartă cuprinzând şi Dacia. Copie din sec. XII.

Page 178: Marturii Romanesti Peste Hotare

150 ITALIA

Reprod.: Gerard din Cenad, Armonia lumii, trad. Radu Constantinescu, Buc., 1984, p. 120-121, pl. IX.

BIBLIOTECA NAZIONALE

MS

662 – Ioannis Kanavutzis, [Comentariu la Dionysius din Halicarnas], circa 1430, cuprinzând şi referiri la români ca popor creştin, dar „barbar”, deoarece nu vorbea limba greacă (ms. gr. 234).Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri Ad principem Aeni et

Samothraces in Dionysium Halicarnasensem Commentarius, Leipzig, 1890, p. 35, 11-25; Fontes, IV, p. 354-355.

663 – Giovanni Botero, Relationi universali, I-V, 1591-1611, tratat de geografie istorică cuprinzând şi descrierea campaniilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul (0. VI. 61).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del

Cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 62).Publ.: C. Gioda, La vita e le opere di G. Botero con la quinta parte delle Relazioni

universali ed altri documenti inediti, vol. 3, Milano, 1895, p. 195 sqq.

BIBLIOTECA REALE

H

664 – Giacomo Russo da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1565, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 131.

665 – Giovanni Martines de Messina, [Hartă nautică], s.l., 1586, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 148.

666 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 159.

667 – Planisfero di un anonimo spagnuolo, s.l., începutul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 251, nr. 83.

UNIVERSITÀ DI TORINO

DOC

668 – Matricole din sec. XIX ale studenţilor români ai Universităţii din Torino.

Page 179: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 151

Ref.: A. Sacerdoţeanu, Câteva documente din 1860 privind legăturile noastre cu Italia („Studii italiene”, 7, 1940, p. 161-169).

669 – Scrisori (21) din 1871-1874, ale poetului italian Arturo Graf (1848-1913), trimise din Brăila şi Viena prietenilor din Italia, cuprinzând informaţii asupra perioadei în care a trăit în România (Biblioteca Facultăţii de Litere).Ref.: Anna Defferrari, Arturo Graf, la vita e l’opera letteraria, Milano, 1930; D. Bodin,

Legăturile lui Arturo Graf cu românii (RIR, 5-6, 1935-1936, p. 192).

MS

670 – Peri tis ktiseōs Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronică anonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi) către anul 559 (ms. B. VII. 29).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujčev, Palermo, 1976, p. 61: Fontes, IV,

p. 20-33.Publ.: Cronica Monemvasiei, traducere Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiu

introductiv şi note explicative Al. Madgearu, Iaşi, 2005.

TRIESTE

ARCHIVIO DI STATO

DOC

671 – Registro di Classificazione, 1819-1850, cuprinzând şi nume de tineri din Transilvania veniţi pentru studii în domeniul construcţiei de vase şi comerţ (51.I.R. Accademia de Commercio e Nautica, Registro di Classificazione, 140-149, 224-226). Ref.: Szögi. Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten der

Habsburger Monarchie, 1790-1850; I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism, Târgu Mureş, 1994, p. 161, n. 14.

BIBLIOTECA CIVICA

CR

672 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon kai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

673 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīno-latinis [...] Grammatica graeco-latina, Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor, profesor la Academia Domnească din Iaşi.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 439-440, nr. 1154; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 144, nr. 1935.

Page 180: Marturii Romanesti Peste Hotare

152 ITALIA

BIBLIOTECA DELLA COMUNITÀ GRECA

CR

674 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia, 1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şi consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (nr. 1592).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613,

nr. 3143.

675 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs Anatolikīs [...] Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (nr. 1571).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 401, nr. 402; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557.

676 – Nikolaos Mauroeidis, To apostolikon dyktion, Iaşi, 1756, dedicată lui Mihail Racoviţă, domnul Moldovei (nr. 571).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 464, nr. 492; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.

677 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1758, traducere de Ioan Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (nr. 1422).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 485-486, nr. 517; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614,

nr. 3778.

678 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs Anatolikīs, Peterburg (= Veneţia), 1764 (nr. 798, 1301).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 26-27, nr. 607; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4558.

679 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (nr. 376).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 48-49, nr. 465; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.

680 – Chesarie Dapontes, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată Elenei Mavrocordat (nr. 1296).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 51-54, nr. 647; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.

681 – Nichifor Theotoki, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (nr. 556-557).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 57-58, nr. 652; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 243, nr. 5613.

682 – Neofit Cavsocalitul, Theodorōu Gazī Grammatikīs eisagōgī ton eis tessara eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (nr. 1768).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 77-80, nr. 680; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.

683 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia, 1770; la f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed. Veneţia, 1677 (nr. 508).

Page 181: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 153

Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 115, nr. 721; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4365.

684 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatiston eis tīn Oktateuhon kai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (nr. 880-881).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

685 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de Ioan Abramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 225-226, nr. 858; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280,614,

nr. 3780.

686 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române (nr. 1325).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2147.

687 – Meletie, mitropolitul Athenei, Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784, 1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu (III), Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat „Delibei” (II) (nr. 458-461).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 400-402, nr. 1099; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285,

nr. 3829.

688 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (nr. 110-111, 370-371).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.

689 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785, cuprinzând şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi eclesiastică din Ţările Române (nr. 1501).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 444-445, nr. 1161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 101, nr. 2151.

690 – Georgios Konstantinos, Dictionarum quatuor linguarum [...] Lexikon tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureşti şi Iaşi (nr. 885).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.

MUSEO CIVICO REVOLTELLA

A

691 – Eustaţiu Stoenescu, Dejunul copilului, ulei, 1920.Reprod.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 15.

692 – Inscripţie, fragment descoperit pe teritoriul regiunii Aquileia, cuprinzând cuvântul DAC.Ref.: H. Pais, Corporis inscriptionum latinarum supplementa italica, fasc. I (Additamenta

ad vol. V Galliae Cisalpinae), Roma, 1884, 1080, 154; IDRE, I, p. 155, nr. 145.

Page 182: Marturii Romanesti Peste Hotare

154 ITALIA

UDINE

ARCHIVIO DI STATO

DOC

693 – Document din 1357 despre tratativele de pace dintre Ludovic I, regele Ungariei şi Veneţia, în care se menţionează că din solia regelui Ungariei la Padova a făcut parte şi Grigore, custodele bisericii din Oradea.Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou-korból [Monumente diplomatice

maghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 499; DRH, C, XI, p. 67.

COLLEZIONE GIROLAMO DI COLLOREDO

H

694 – Conte Freducci da Ancona, [Hartă nautică], s.l., 1524, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 91.

URBINO

ARCHIVIO STORICO COMUNALE

DOC

695 – Corespondenţa generalului Federico Veterani, 1688-1695, cuprinzând rapoarte trimise Curţii din Viena în cursul campaniei austriece din 1688-1690 (din Orşova, Craiova, Braşov etc.), scrisori primite de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, stolnicul Constantin Cantacuzino, călugărul conventual Antonio Giorgini, misionar în Moldova ş.a. (Lettere Veterani, 1685-1695).Ref.: Virgil Zaborovschi, Colecţia de documente externe a d-lui Basarab Brâncoveanu

(RI, 17, 1931, p. 113-118); George Coatu, Două relaţii despre Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVII-lea (CL, 74, 1941, nr. 4, p. 455 sqq., passim).

Publ.: Veress, Documente, XI, p. 285-286, 297, 299-300, 307, 315-316, 317-320 (3 scris, de la A. Giorgini, 1689), 321, 328-332, 334-336 (11 scrisori, 1688-1689); George Coatu, Condizioni politiche dei Principati attraverso il carteggio del conte Federico Veterani, 1685-1695, Torino, 1941 (215 doc.); Călători străini, VIII, p. 87-91 (scris. A. Giorgini).

MS

696 – Copia di relazione tradotta dal latino, mandata a S.M.C. dal Maresciallo Tenente Conte Veterani dal campo di Quernez, presso al Ponte Traiano, li 25 agosto 1688, raport

Page 183: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 155

trimis din Cerneţi de comandantul trupelor austriece la intrarea lor în Ţara Românească (Lettere Veterani, 1688).Ref.: G. Coatu, Două relaţii..., op. cit., p. 455, 463-467.Publ.: ibidem, p. 471-475; idem, Condizioni politiche..., nr. 44.

697 – Relazione della Vallachia, mandata alla Maestà dell’Imperatore dal Generale Maresciallo Tenente Veterani, il primo d’Ottobre 1688, descriere a Ţării Româneşti cu informaţii geografice, economice şi militare. Cu trei copii (Lettere... Veterani, 1685-1695).Ref.: C. Esarcu, Din Rimini (CT, 4, 1863, p. 197-199); idem, Documente istorice descoperite

în arhivele Italiei („Atheneul Român”, 9, 1878, p. 42-46); V. Zaborovschi, loc. cit.; rec. C. Grecescu, în RIR, 1, 1931, p. 323; Veress, Documente, XI, p. 286; G. Coatu, Două relaţii..., loc. cit.

Publ.: G. Coatu, op. cit., p. 476-478; idem, Condizioni politiche..., nr.52.

VENEŢIA (Venezia)

AM

698 – Palatul Cà Pozzo, în cartierul istoric Cannaregio, situat în imediata vecinătate a Ponte delle Guglie şi a Ghetto Novo, a constituit în 1588, vreme de aproape un an, reşedinţa oficială a fostului domn muntean Petru Cercel.Ref.: Şt. Pascu, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul sec. XVI, Sibiu, 1944, p. 81;

Cr. Luca, Petru Cercel – un domn umanist în Ţara Românească, Buc., 2000, p. 98, 101.

Reprod.: ibidem, p. 156, fig. IX.

ARCHIVIO DI STATO

DOC

699 – Document din Buda, 29 iulie 1292, prin care Dieta maghiară împreună cu nobilimea (universitas nobilium) ungurilor, secuilor, saşilor şi cumanilor ridică pe ducele Albertinus al Slavoniei, preceptor al regelui Andrei III, la rangul de nobil maghiar (fondo Marosini).Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 192-193; DIR, C, XIII, vol. II, p. 392-393.

700 – Documente (26) din 4 martie 1332 – 16 martie 1333 privind comerţul veneţian în Marea Neagră şi legăturile comerciale cu Ţările Române („Senato Misti”, vol. XV).Ref.: G.I. Brătianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au XIVe siècle. La politique du Sénat

en 1332-1333 et la notion de latinité, Buc., 1939, 56 p. + 5 pl. (B. A. R., Etudes et Recherches, XI; rec. D. Bodin, RIR, 9, 1939, p. 429).

Publ.: G.I. Brătianu, op. cit., p. 39-56.

701 – Documente (80) din 1340-1400 relative la comerţul veneţian în Marea Neagră, Dobrotici şi evenimentele din Balcani până după bătălia de la Nicopole (Notatorio Collegio, IX, XXXIX, XL).

Page 184: Marturii Romanesti Peste Hotare

156 ITALIA

Ref. şi publ.: N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, I. Dobrotici (ARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 1043-1118).

702 – Document din Buda, 8 septembrie 1348, prin care regele Ludovic I al Ungariei jură – cu demnitarii regatului, printre care şi dregători din Transilvania – că va respecta armistiţiul cu Veneţia (Libri pactorum, V, 215).Ref. şi publ.: Wenzel, Magyar diplomdczai emlékek az Anjou-korból [Monumente

diplomatice maghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 316; Urkundenbuch, II, p. 57; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 451.

703 – Act din Zara, 18 februarie 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, face cunoscut tratatul încheiat cu Veneţia. Printre semnatari şi martori sunt menţionaţi demnitari din Transilvania. Copie contemporană (Libri pactorum, p. 396).Ref. şi publ.: ibidem, p. 501-505; DRH, C, XI, p. 230.

704 – Scrisoare din Vişegrad, 15 februarie 1365, de la Nicolae, arhiepiscopul de Strigoniu şi Nicolae Konth, palatinul Ungariei către cancelarul republicii Veneţia. Este amintită prezenţa regelui Ludovic I la Oradea (Protocolul „Copia de Commemoriali”, VII, I, p. 203).Ref.: DRH, C, XII, p. 402.

705 – Scrisoare din Oradea, 2 martie 1365, de la regele Ludovic I al Ungariei către Lorenzo Celsi, dogele Veneţiei, cu privire la înţelegerea dintre ei. Este amintită prezenţa regelui la Oradea. Copie (Protocolul „Copia de Commemoriali”, VII, Copie contemporană).Ref.: DRH, C, XII, p. 406.

706 – Documente (600) din 1376-1650 privind relaţiile Veneţiei cu Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, rezistenţa antiotomană a lui Ştefan cel Mare, conflictele moldavo-poloneze în timpul lui Petru Rareş, Ioan-Sigismund Zápolya, Alexandru Lăpuşneanu, Despot Vodă, Ioan Vodă, campaniile lui Mihai Viteazul, Radu Şerban, Constantin Movilă, Gabriel Báthory, Gaspar Graziani, Gheorghe Rákóczi I, Radu Mihnea, Matei Basarab şi Vasile Lupu.Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 1-2, 6-28, 30-45, 52-55, 61-62, 65-89, 91-132, 136-191, 203,

208, 210, 213-222, 226-228, 230-248, 250-260, 262, 264-276, 283-286, 288-289, 291-306, 311-336, 339-379, 382-387, 395-396, 398-399, 401-402, 406-409, 412-414, 417-425, 433-438, 450-456, 458-459, 464-465, 467-468, 472, 474-475, 479-480, 489, 491-493, 496, 504-527, 529-533, 536-538; I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 324-330, 342-351; Călători străini, IV, p. 537-540 (doc. 1602, scrisoare de la Tommaso Cavriolo).

707 – Registrul notarului Busciano Manoli, cuprinzând acte transcrise la Candia între 1381-1383 referitoare la vânzările de sclavi, între care unii de origine „vlahă” şi aromână.Ref.: Ivan Sakâzov, Documents récemment découverts, datant de la fin du XIVe siècle

et concernant les Bulgares de la Macédoine vendus comme esclaves („Makedonski Pregled”, 7, 1932, p. 2-3) (rec. G.I. Brătianu, în RIR, 2, 1932, p. 426).

708 – Documente (2) din 1401 şi 1415: un raport din Creta cu referiri la o victorie a lui Mircea cel Bătrân şi o hotărâre a Senatului veneţian menţionând o călătorie în Ţara

Page 185: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 157

Românească a lui Mustafa, pretendent la tronul sultanului (Arch. notariale, notai di Candia, Atti di Francesco Avonal; Sen. secr. VI, f. 32v).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 4-7.

709 – Document din 1435 privind comerţul veneţian cu Maurocastro (Cetatea Albă).Publ.: N. Iorga, Noi descoperiri privitoare la istoria românilor (ARMSI, s. III, t. 19, 1937,

p. 195-196).

710 – Documente privind luptele lui Iancu de Hunedoara cu turcii şi atitudinea Veneţiei faţă de campania din 1444.Ref.: David Angyal, Die diplomatische Vorbereitung der Schlacht von Varna („Ungarische

Rundschau”, 1913, ian.).

711 – Documente (10) din 1453-1454 referitoare la relaţiile Veneţiei cu Iancu de Hunedoara: împrumuturi pentru cumpărături din Veneţia, instrucţiuni către solii Moise Bono şi Maffeo Franco, trimişi să ceară ajutor militar pentru Veneţia în războiul din Lombardia (Delib. secr. 1450-1453, Senato I, reg. 19, f. 189, 201v, 224, 225v, 227, 230v, reg. 20, f. 6; Senato I, reg. 3, Terra, 1451-1455, f. 87).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453 I

(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 469-478).Publ.: idem, op. cit., II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 562-563, 574, 587-594).

712 – Documente (72) din 1473-1484, relative la acţiunile comune antiotomane ale Moldovei, Veneţiei şi Persiei: hotărâri ale Consiliului celor Zece şi Senatului veneţian, informări ale diplomaţilor Republicii, o scrisoare de la Ştefan cel Mare către Senatul veneţian şi alta, a lui Matia Corvin către papa Sixt IV, rapoarte ale ambasadorului Paolo Ognibene trimis la Uzun Hassan, informaţii despre misiunea solilor moldoveni la Roma şi Veneţia, în 1476, bătălia de la Valea Albă, instrucţiuni către Emmanuele Gerardo, solul veneţian în Moldova etc. (fondurile: Bolle ed atti della Curia romana; Duca di Candia, Missive e responsive, 1472-1474; Misti Consiglio X, f. 24v-25, 71, 73; X, XII, f. 96, 114v-15, 153; X, XII, f. 20-20v, 30v; Notatorio del Collegio XX, f. 42v; Senato Mar X, f. 4v, 21, 34v-36, 53v; Senato, Segreta XIII, f. 68-69, 79-81v, 100v-101, 120v-125v, 127, 159; XLIII, f. 1 sqq., 6, 12-13v, 128, 165, 167; Senato Terra VI, f. 69; VII, f. 16v, 41v, 66v, 69, 126, f. 138, 1, 2).Ref. şi publ.: C. Esarcu, Ştefan cel Mare. Documente descoperite în arhivele Veneţiei,

Bucureşti, 1874, p. 26-28, 30-61, 65-72, 76-81 (doc. din 6 martie şi 3 noiembrie 1475, 15 ianuarie, 6 şi 17 mai, 8 octombrie, 8 decembrie 1476, 10 ianuarie, 17 şi 18 martie, 10 şi 18 aprilie şi 8 mai 1477 şi 27 octombrie 1478); Hurmuzaki, VIII, p. 9-17, 19-25 (doc. din 15 ianuarie şi 8 noiembrie 1476, 17 şi 18 martie, 10 şi 18 aprilie şi 8 mai 1877); I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 324-329, 342-347 (scrisoare din 8 mai 1477); A. Veress, Acta et epistolae, p. 7-19, 21-24, 25-26, 28-30, 32, 36-38; N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, III (ARMSI, s. II, 37, 1914-1915, p. 1-76); G. Mihăilă, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi. Bucureşti, 1972, p. 176-179 (expunerea solului Ţamblac, 8 mai 1477); Călători sirăini, I., p. 139-143 (rap. Ladislau, Valea Albă, 1476); N. Iorga, Studii asupra evului mediu românesc, ed. Şerban Papacostea, Bucureşti, 1984, p. 230-296; Războieni, p. 132-141, 148-150, 161-172, 177-185, 187-189, 197-202, 211-232.

Page 186: Marturii Romanesti Peste Hotare

158 ITALIA

713 – Document, datat 1 aprilie 1475, conţinând informaţii despre conflictul lui Ştefan cel Mare cu Imperiul Otoman (ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 21, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Al. Simon, Cr. Luca, Documentary Perspectives on Stephen the Great and

Matthias Corvinus („Transylvanian Review”, 17, 2008, p. 85-113).

714 – Rapoarte, din anul 1484, redactate de bailul veneţian Pietro Bembo, cu informaţii despre pregătirea şi desfăşurarea campaniei lui Baiazid al II-lea împotriva Chiliei şi Cetăţii Albe.Ref.: Ovidiu Cristea, Acest Domn de la Miazănoapte. Ştefan cel Mare în documente

inedite veneţiene, Buc., 2004; idem, Campania din 1484 în lumina unor noi izvoare veneţiene, în vol. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, Putna, 2004, p. 187-274.

Publ.: ibidem.

715 – Rapoarte din anul 1484 redactate de secretarul veneţian Giovanni Dario despre pregătirea şi desfăşurarea expediţiei otomane în Moldova.Ref.: Cristian Luca, Observaţii asupra unei ediţii de documente veneţiene conţinând

informaţii despre raporturile moldo-otomane din veacul al XV-lea („Istros”, X, 2000, p. 519-524); Ovidiu Cristea, loc. cit.

Publ.: Giuseppe Calo, 22 Dispacci da Costantinopoli al doge Giovanni Mocenigo, Venezia, 1992; Cr. Luca, loc. cit. (parţial).

716 – Rapoarte (2) din Moldova, 1502-1503, de la medicul Matteo Muriano către Senioria Veneţiei despre evenimentele din Moldova.Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit., p. 90-94; Hurmuzaki, VIII, p. 36 (doc. 1502); Călători

străini, I, p. 147-154.

717 – Diplomă din 1518 acordată de dogele Leonardo Loredano lui Ieronim Matievich, trimisul lui Neagoe Basarab.Publ.: P.J. Šafařík, Acta Archivii Veneti, Belgrad, 1863, p. 619-620; B.P. Hasdeu, în AI, 2,

1865, p. 69-70.

718 – Scrisori (2) din Buda şi Conegliano, 1520 şi 1523, de la Francesco Massaro către dogele şi cancelaria Veneţiei, cuprinzând informaţii despre Transilvania.Ref. şi publ.: Călători străini, I, p. 163-170.

719 – Documente (22), din răstimpul 1527-1531, privind disputa pentru tronul Ungariei dintre arhiducele Ferdinand de Habsburg şi voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, relative la intenţia otomanilor de a-l menţine pe Ioan Zápolya pe tronul Ungariei şi la intervenţia lui Aloisio Gritti la Poartă în sprijinul aceluiaşi Zápolya (ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 1-3; ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1504-1550, b. 1).Ref. şi publ.: Florina Ciure, Nuove fonti veneziane riguardanti la contesa per il trono

dell’Ungheria tra Ferdinando d’Asburgo e Giovanni Zápolya (1526-1538) („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 2003, p. 51-72).

720 – Scrisori anonime (2) din Belgrad, iunie şi noiembrie 1529, relative la intrarea

Page 187: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 159

domnilor din Ţara Românească şi Moldova în Transilvania şi la victoria oştilor lui Petru Rareş în bătălia de la Feldioara (cod. Brera, f. 260, 276).Publ.: Veress, Documente, I, p. 7-8.

721 – Documente (3), din 1530, 1564 şi 1572, privind un emisar al Veneţiei trimis în tabăra lui Ioan Zápolya, propunerea căpitanul Giovanni Andrea Gromo de a expedia bovine şi grâu din Transilvania pentru nevoile oraşului lagunar şi respectiv detalii despre misiunea unui supus veneţian care achiziţionase cai din Ardeal (ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 3, 11, 16).Ref. şi publ.: Florina Ciure, Relaţii comerciale între Veneţia şi Transilvania în secolul al

XVI-lea (SMIM, 22, 2004, p. 225-248).

722 – Documente din anul 1551 redactate de bailul veneţian Bernardo Navagero despre situaţia Transilvaniei şi despre turcirea lui Iliaş Rareş (ASV, Secreta, Archivio Proprio Costantinopoli, filza 5).Ref. şi publ.: Ovidiu Cristea, „Si e fatto Turcho: di ricco povero, di signor schiavo”. Bailul

veneţian Bernardo Navagero despre turcirea lui Iliaş Rareş (SMIM, XXVII, 2009, p. 79-99).

723 – Relatare anonimă intitulată Successi del Hungharia del 1551 referitoare la lupta pentru Transilvania între Suleyman Magnificul şi Ferdinand de Habsburg (ASV, Materie Miste Notabili, filza 45).Ref. şi publ.: Ovidiu Cristea, „Succesi del Hungharia del 1551”: lupta pentru Transilvania

(1551-1552) într-un izvor contemporan inedit (RI, XVIII, 2007, p. 5-25).

724 – Documente (61) din 1551-1572 cuprinzând rapoarte ale ambasadorilor dogelui Veneţiei şi copia unei scrisori adresate de Soliman II principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (1562). Rapoartele cuprind informaţii privind relaţiile dintre Ţările Române cu Poarta şi ţările învecinate, desele schimbări de domnie din această perioadă, domniile lui Mircea Ciobanul, Radu Ilie, Pătraşcu cel Bun, Petru cel Tânăr, Alexandru al II-lea în Ţara Românească şi ale lui Iliaş şi Ştefan Rareş, Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu, Despot Heraclid şi Ştefan Tomşa, în Moldova (cod. Brera, f. 22, 28, 68, 81, 85, 91, 97, 125, 136, 204, 353, 455, 457, 459, 463, 529, 666; Dispacci di Costantinopoli; Dispacci di Germania, I, f. 207; II, p. 83; Rubricario di Costantinopoli, I, p. 40, 94, 108, 117, 169, 176, 280, 283, 287, 288).Publ.: ibidem, p. 46, 48, 52, 108, 125-126, 130, 133, 135, 141, 146, 162, 167, 170-173,

186-188, 192, 195, 198-199, 201, 204-205, 207-211, 223, 225-226, 231, 234-235, 238-239, 246-249, 259-260, 262, 267, 274-276, 286-287, 290, 297-298, 305-306, 308, 310, 326, 328, 330.

725 – Documente (9), datând din răstimpul 1551-1588, privitoare la prezenţa temporară şi apoi stabilirea vlahilor în hinterlandul oraşelor Traù (Trogir) şi Sebenico (Šibenik), în Dalmaţia veneţiană (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 365 I, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, The Vlachs/Morlaks in the Hinterlands of Traù (Trogir) and

Sebenico (Šibenik), Towns of the Venetian Dalmatia, during the 16th Century, în vol. Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Professoris Ionel Cândea, ed. V. Sîrbu, Cr. Luca, Brăila, 2009, p. 311-322.

Page 188: Marturii Romanesti Peste Hotare

160 ITALIA

726 – Rapoarte (939) din 1552-1654 ale baililor veneţieni la Constantinopol, cuprinzând informaţii despre istoria Ţărilor Române (Dispacci di Costantinopoli).Ref. şi publ.: Eugenio Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato..., s. III, vol.

1-3, Firenze, 1855; C. Esarcu, Estracte despre România din dispaccele inedite ale trimişilor veneţieni la Constantinopol între anii 1558-1600, adunate din arhivele Veneţiei (CT, 5, 1874, nr. 1, p. 8-9; nr. 3, p. 70-72; nr. 5, p. 121-122; nr. 6, p. 154-156; nr. 9, p. 238-240); idem, Documente din arhivele Veneţiei. Estracte din raporturile lui Mateo Zane, preşedintele veneţian la Constantinopole, relative la Aron-Vodă şi rivalii săi, 1591-1592 (ibidem, 8, 1877, p. 97-108); idem, Dispaccele ambasadorilor veneţieni la Constantinopole (RIAF, vol. I, 1884, fasc. I, p. 83-88); idem, Moldova şi Valahia. Sumarul documentelor păstrate în Archivul general al Veneţiei (RIAF, 1885, vol. III, p. 175-208, 353-370; vol. IV, p. 601-629); C. Marinescu, Legăturile Moldovei cu Polonia într-un raport de ambasador veneţian (1595) (RI, 1925, p. 270-274); N. Bănescu, Adaus la relaţiile bailului Marco Venier cu privire la campania din 1595 a domnilor noştri (AIINC, 4, 1926-1927, p. 127-134); Jozéf Garbačik, Le relazioni turco-polacche tra XVI e XVII secolo alla luce dei rapporti e dei dispacci dei baili veneziani a Constantinopoli, în vol. Italia, Venezia e Polonia tra Umanesimo e Rinascimento, Wrocław, 1967, p. 215-232.

727 – Scrisori (3), din 15 mai şi 19 iunie 1560 şi 30 iunie 1561, ale dogelui Veneţiei, către Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, relative la zugravi şi comerţ de vite (Collegio, Esposizioni, Miscellanee).Publ.: C. Esarcu, Documente istorice inedite descoperite în arhivele din Veneţia (RIAF,

1883, vol. II, p. 140-141); Al. Ciorănescu, Trei ducale către Alexandru Lăpuşneanu (RI, 19, 1933, p. 36-39).

728 – Scrisoare din decembrie 1560, a lui Alexandru Lăpuşneanu, în latină (Lettere dei Principi, busta 12, f. 137).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

729 – Documente (42), datate în răstimpul 1562-1705, despre relaţiile de credit dintre negustorii alogeni care activau în Ţările Române, dar şi date despre împrumuturi contractate sau acordate de Petru Şchiopul, Mihnea al II-lea Turcitul, Gaspar Gratiani, Radu Mihnea (ASV, Archivio proprio Costantinopoli, b. 15, f. 81r; ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 265, f. 210v-211r, 252r-252v, b. 266, f. 24v-25v, 37r-37v, 60r-60v, 112v-113r, b. 267, f. 1v-2v, 77v, b. 268, f. 24r-24v, 45r-45v, 46v, 47r-47v, 104r, b. 269, f. 6v, 101v-102v, b. 272, f. 3v-4r, 227r, b. 277, f. 276r-276v, b. 278, f. 17r, 32r-32v; b. 280, f. 22v, 70r-70v, 107v; b. 280, f. 22v, 31v, 41v-43v, 101v, b. 279, f. 187r, b. 280, f. 142v, b. 284, f. 181v-182r, b. 281, doc. nenumerotat, f. 140v-141r, b. 282, doc. nenumerotat, f. 93v, 25v-26r; b. 288, f. 31r-31v; ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 54, doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 19, doc. nenumerotate; ASV, Miscellanea Gregolin, b. 22, doc. nenumerotat; ASV, Notarile. Atti (Notaio Nicolò Velano), b. 13565, f. 313r).Ref.: Cr. Luca, Aspetti riguardanti i traffici mercantili e la circolazione del denaro tra

Venezia, Costantinopoli e i Principati Romeni nei secoli XVI-XVIII, în vol. L’Europa centro-orientale e la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsi tra Stati e civiltà (1300-1700), ed. Cr. Luca, G. Masi, Brăila – Veneţia, 2007, p. 267, Tabella 1.

Page 189: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 161

730 – Scrisori (2) din Constantinopol, 3 martie şi 30 august 1563, de la Mihail Cernoevici şi Leonin Servo, cu informaţii despre raporturile între Petru cel Tânăr, domnul Ţării Româneşti, Despot Vodă şi Alexandru Lăpuşneanu şi atitudinea lor faţă de Poartă (Capi Consiglio, X, Costantinopoli, 1563-1570).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 48-50.

731 – Scrisoare din 29 iulie 1563 a lui Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei, către dogele Veneţiei, Girolamo Priuli, menţionând numele comandanţilor gărzii sale italiene, între care Giovan Andrea Gromo, autor al unei descrieri a Transilvaniei (Pandecte III, 1561, f. 1).Ref.: Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiuni documentare la relaţiunile dintre Italia şi

Transilvania în secolul al XVI-lea (AIINC, 10, 1945, p. 334).

732 – Scrisori (2), din 1563, una a dragomanului Michele Černović, cealaltă a bailului Daniele Barbarigo, cu referire la Despot vodă (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 3, 21-22).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Alcune considerazioni concernenti una lettera di Alessandro

Lăpuşneanu al mercante cretese Leonin Servo, con particolare riguardo alle implicazioni di tipo politico ed economico nei Principati Romeni (SMIM, 21, 2003, p. 164-165).

733 – Corespondenţa autorităţilor centrale veneţiene cu bailul Daniele Bragadin relativă la demersurile negustorului cretan Leonin Servo spre a importa grâu din Moldova (ASV, Capi del Consiglio dei X. Parti Secrete, reg. 8, f. 11r-12v, 41r-42r; ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 48a).Ref. şi publ.: ibidem, p. 166-168.

734 – Scrisoare în slavonă cu traducere italiană, 3 noiembrie 1564, adresată de Alexandru Lăpuşneanu negustorului cretan Leonin Servo, prin care îl anunţă că nu mai are grâu de trimis la Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 51).Ref. şi publ.: ibidem, p. 169-170.

735 – Scrisori (2) din Cluj, 5 aprilie 1567 şi Székesfehérvár, 1568, de la Ioan Sigismund Zápolya, principele Transilvaniei (Lettere dei Principi, busta 12).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

736 – Scrisoare din Genova, 28 septembrie 1570, a pretendentului domnesc Gheorghe Despot, către dogele Alvise Mocenigo, oferindu-se să lupte împotriva otomanilor, original latin şi copie italiană (Collegio, Lettere dei Principi, nr. 12, f. 136, 138).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 48 (greşit: 1520); 158 (greşit: 4 octombrie); Hurmuzaki – Iorga,

XI, p. 80-81.

737 – Scrisoare din 1571 adresată Senioriei Veneţiei de un aventurier dispus să ajute un „domn mare” să ajungă domnul Ţării Româneşti (Collegio, Lettere dei Principi).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Un proiect de aventură în Muntenia la 1571 (RI, 20, 1934,

p. 18-20).

738 – Rapoarte din 1572-1574 ale ambasadorilor veneţieni în Polonia, cuprinzând ştiri

Page 190: Marturii Romanesti Peste Hotare

162 ITALIA

despre Moldova în vremea lui Ioan Vodă (Dispacci degli ambasciatori di Polonia, vol. I).Publ.: Al. Ciorănescu, Ştiri noi despre domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit (RI, 20,1934,

p. 166-175); Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 75-78.

739 – Documente (16) din 1573-1574: rapoarte trimise din Cracovia de ambasadorul Girolamo Lippomano, la Veneţia şi copia unei scrisori a lui Ioan Vodă, adresate senatorilor Poloniei, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Moldova, relaţiile moldo-polone, soarta familiei şi averii domnitorului după moartea sa şi despre numirea lui Petru Şchiopul ca domn al Moldovei (Relazioni, filza 26; j. 11 a; Dispacci di Polonia).Publ.: Veress, Documente, II, p. 11-12, 24-26, 38-31, 44-58.

740 – Rapoarte (18) din 1574, ale trimisului veneţian în Polonia, cuprinzând şi informaţii în legătură cu domnia şi luptele lui Ioan Vodă.Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 75-78 (extrase).

741 – Testamentul Marioarei Valargo, sora doamnei Ecaterina a Ţării Româneşti, datat 31 august 1574 (Archivio Notariale, Atti vecci, 1192, 480).Publ.: Andrei Pippidi, Ricerche sulla famiglia Salvaresso, în vol. L’Europa centro-

orientale e la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsi fra Stati e civiltà (1300-1700), ed. Cristian Luca şi Gianluca Masi, Brăila – Veneţia, 2007, p. 145-154.

742 – Rapoarte (34) din 1575-1592 ale ambasadorilor Veneţiei cu referiri la evenimente din Ţările Române, la relaţiile acestora cu Poarta şi Polonia, la domniile lui Petru Cercel, Petru Şchiopul şi Iancu Sasul, precum şi la solia transilvăneană în Italia condusă de Ştefan Jósika, pentru tratarea proiectului de căsătorie a lui Sigismund Báthory cu sora ducelui Florenţei (Dispacci di Costantinopoli, filza 7, 16, 19; Dispacci di Firenze; Dispacci di Germania, X; Dispacci di Roma).Publ.: Veress, Documente, II, p. 62, 75-76, 109-110, 113-115, 140, 142, 144, 159-160,

167, 176-178, 182-183, 230, 236-237, 253-254, 277-279, 296-298; III, p. 107, 176-177, 190-191, 206, 218-219, 241, 246, 263, 267, 273-274, 280-281; Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 104-105, 107-108 (2 doc., 1576, 1582).

743 – Rapoarte (319) din 1576-1600, referitoare la evenimente din Ţările Române, îndeosebi din timpul lui Mihai Viteazul (Dispacci di Costantinopoli, filza 42; Dispacci di Germania, 24, nr.7, 9, 12, 19, 22, 23, 27, 30, 32, 33, 35, 37, 44, 53; 25, f. 82; Dispacci di Roma, vol. 44, f. 159; vol. 45, f. 60; Rubricario sesto, carte 144, 149).Ref.: C. Esarcu, Documente inedite din arhivele Veneţiei relative la Petru Şchiopul,

Mihnea Turcitul, Aron Tiranul, 1590-1591 (CT, 7, 1876, p. 280-287); Hurmuzaki III/2, p. 1-13, 15-25, 27-35, 40-106, 109-113, 115-141, 143-157, 159-304, 306-373; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 233-234; IV, p. 99, 108-109; V, p. 65-68, 70-114, 118-119, 121-123, 125-130, 197-198, 255-256, 411-412, 417-418, 424-425.

Reprod.: ibidem, p. 474-476 (facsimil); Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 121, c. 14-26, 33-36, 66-69, 81-88, 98-103, 106-115, 131-135, 140-143, 191-194, 231-234.

744 – Rapoarte ale ambasadorilor veneţieni (731) din 1576-1650 relative la situaţia din Ţările Române: Alexandru II Mircea, Petru Şchiopul, Ioan Vodă, Petru Cercel, Mihnea Turcitul, Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Radu Şerban, Simion şi Constantin Movilă,

Page 191: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 163

Ştefan Tomşa, Gaspar Gratiani, Miron Barnovschi, Matei Basarab şi Vasile Lupu (Dispacci di Costantinopoli).Publ.: Hurmuzaki – Esarcu, IV/2, p. 1-53 (55 doc. descoperite de C. Esarcu), 57-408,

410-576; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 227-233, 239-242, 245-248, 517-519 (6 doc. din 1599 de la Girolamo Capello, bail din Pera şi un doc. din 1600).

745 – Raport din Constantinopol, circa 1580-1590, relativ la un proiect rus de eliberare de sub dominaţia otomană a Ţărilor Române şi teritoriilor din Peninsula Balcanică (Lettere e ambasciate a Costantinopoli, Capi del Consiglio, busta 7).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 562.

746 – Documente (cca 300) conţinând varii informaţii referitoare la relaţiile politico-diplomatice şi comerciale dintre Ţările Române şi Veneţia, din răstimpul 1580-1738 (ASV, Archivio proprio Costantinopoli, b. 11-12, 14-16, 20, 23; ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 268-269, 272, 277-285, 288; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 297, 373/II, 374-375, 377, 379; ASV, Bailo a Costantinopoli. Carte turche, b. 251, reg. VI, VIII, b. 252, reg. 340, 342-343; ASV, Bailo a Costantinopoli. Ducali, b. 1, 7, 29; ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, 115, 126, 127 II-128 II; ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1600-1714, b. 7; ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di Rettori e di altre cariche. Spalato, 1500-1791; Traù, 1501-1750, b. 281; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (1a Serie), fz. 28, 143-145, 147-149; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2a Serie), b. 18, reg. III/2, reg. 5, b. 28, partea a 2-a, partea a 4-a, partea a 6-a, b. 131, partea a 4-a–partea a 5-a, partea a 7-a, b. 161, b. 162, partea a 3-a, b. 163, partea a 6-a–partea a 7-a; ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 33, 44-45, 48-49, 52; ASV, Inquisitori di Stato, b. 148, 151, 423, 431, 460; ASV, Inquisitori di Stato [Dispacci dai baili a Costantinopoli, 1698-1714], b. 428; ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 5, 11-12; ASV, Notarile. Atti (Notaio Girolamo Paganuzzi), b. 10887; ASV, Notarile. Atti (Notaio Emilio Velano), b. 13611, 13615-13616; ASV, Notarile. Atti (Notaio Francesco Velano), b. 13600, 13605; ASV, Senato–Secreta. Deliberazioni Costantinopoli, reg. 12, 32; ASV, Senato-Secreta. Dispacci Costantinopoli, fz. 55, 120, 128; ASV, Senato-Secreta. Materie miste notabili, b. 60 bis; ASV, Senato-Secreta. Relazioni ambasciatori e rettori, b. 72).Ref.: Cristian Luca, Ţările Române şi Veneţia în secolul al XVII-lea. Din relaţiile

politico-diplomatice, comerciale şi culturale ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Serenissima, Buc., 2007.

747 – Documente (83) din 1581-1588 şi 1594-1598 privitoare la demersurile lui Petru Cercel pentru obţinerea domniei Ţării Româneşti şi intervenţiile altor pretendenţi la tronul Moldovei (scrisori de la Henri III, regele Franţei, regina Caterina de Medicis, papa Grigore XIII, arhiepiscopul de Napoli, Petru Cercel, decizii ale Senatului Veneţiei, rapoarte ale ambasadorilor veneţieni la Constantinopol şi ale altor diplomaţi) şi la campaniile lui Mihai Viteazul (rapoarte ale lui Marco Venier, Leonardo Donato, Girolamo Capello, Vicenzo Gradenigo şi o scrisoare a patriarhului Meletie de Alexandria) (Bolle et Atti della Curia Romana; Ceremoniale dal 1464 al 1599, carte 84; Dispacci di Costantinopoli; Esposizioni degli ambasciatori 1578-1581; Esposizioni dei Principi, 1588; Esposizioni Roma, Collegio Reg. III, 1580-1583; Filza Collegio, Lettere del re di Francia; Lettere autogr. Moldavia–Valachia). Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 437-458, 460-472, 476, 483-494, 496-498, 502-510, 516-539.

Page 192: Marturii Romanesti Peste Hotare

164 ITALIA

748 – Documente (3), din 1581, 1681 şi 1700, privitoare la pretendentul muntean Basarab voievod, fiul lui Nicolae Basarab, scoborâtor din Craioveşti, la căsătoria lui Ştefan Tomşa al III-lea, fiul lui Radu Leon Tomşa, cu Ecaterina Duca şi la căsătoria lui Nicolae Mavrocordat cu Casandra Cantacuzino (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1551-1562, b. 2, f. 133-134; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 368, doc. 27 [Avvisi delle Corti, 1670-1681]; ASV, Archivio proprio Costantinopoli, b. 33, f. 133r-133v).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Documentary notes relative to the kinships of Levantines and

Venetians with the Princely Families from Wallachia and Moldavia (16th-17th Centuries), în vol. Românii în Europa medievală (între Orientul bizantin şi Occidentul latin). Studii în onoarea Profesorului Victor Spinei, ed. D. Ţeicu, I. Cândea, Brăila, 2008, p. 653-675.

749 – Documente (cca 40), datând din răstimpul 1581-1637, privitoare la activitatea în Ţările Române şi în Europa Răsăriteană a negustorilor cretani Battista Vevelli, Luca Vevelli, Constantin Battista (Batişte) Vevelli şi a negustorilor veneţieni Giovanni Battista Locadello, Bartolomeo Locadello şi Ludovico Locadello (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 267, reg. III, f. 65r, b. 270, f. 147v-148r, 161r-163v, b. 271, f. 49r-49v, 76v, b. 273, f. 62r, 89v, 141r-143r, 278, f. 32r-32v, b. 279, f. 22v, 119r-119v, 152r-152v, 163r-163v, 166v-167v, 187r, b. 280, f. 22v, 41v-43v, 44r, 107v, 119r, 142v, 166v-167v, b. 281, f. 140v-141r, b. 282, f. 93v, 102v, b. 284, f. 107v, 119r, 152r-152v, 166v-167v, 181v-182r, 187r, b. 288, f. 76v-77r, b. 297, doc. nenumerotat; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 317, f. 11r-12v, 30v, b. 373/1, doc. nenumerotat, b. 378, f. 149r).Ref.: Cr. Luca, Un protagonist al vieţii politice şi economice din Ţările Române în primele

decenii ale veacului al XVII-lea: Constantin Battista Vevelli („Argesis. Studii şi comunicări” – seria istorie, 13, 2004, p. 195-202); idem, La gestione familiare degli affari mercantili nel commercio internazionale riguardante l’area del Basso Danubio durante il XVII secolo: la fortuna dei Vevelli, dei Locadello e dei Pepanos, în vol. La famiglia nell’economia europea, secc. XIII-XVIII/The economic role of the family in the European Economy from 13th to the 18th centuries, ed. Simonetta Cavaciocchi, Florenţa, 2009, p. 527-541.

750 – Documente relative la Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti (1583-1585).Publ.: C. Esarcu, Petru Cercel. Documente descoperite în arhivele Veneţiei, Buc., 1874,

52 p.; idem, Documente inedite din arhivele Veneţiei relative la Petru Cercel (CT, 7, 1876, p. 222-230).

751 – Scrisori (8) din 1584, în turcă, de la Mihnea Turcitul, din timpul exilului său la Tripoli, în Africa (Lettere dei Principi, Collegio, s. III, secreta, nr. 12).Ref.: N. Bănescu, Opt scrisori turceşti ale lui Mihnea II „Turcitul” (ARMSI, s. III, t. 6,

1927, p. 177-191).Publ. şi reprod.: ibidem.

752 – Documente (48), din răstimpul 1584-1716, privind relaţiile comerciale ale Ţărilor Române cu Veneţia, specificul importurilor şi exporturilor pe pieţele statelor partenere ale schimburilor de mărfuri (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 297, doc. nenumerotate; ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 267, reg. II, f. 1v-2,

Page 193: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 165

reg. III, f. 52v-53r, 65r, b. 272, f. 50r, b. 279, f. 152r-152v, 187r, b. 280, c. 107v, b. 281, cc. 47v-48r, b. 282, f. 26r-26v; ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 126, f. 167-168, 170; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2a Serie), b. 161, doc. nenumerotate, b. 162, 3a parte, f. 30-31, b. 163, 6a parte, f. 28r-28v, 29r-29v, doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 5, doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea Gregolin, b. 12 quater, doc. nenumerotat; ASV, Notarile. Atti del notaio Francesco Velano, b. 13600, f. 181r-181v; ASV, Notarile. Atti del notaio Girolamo Paganuzzi, b. 10887, f. 100r; ASV, Senato Mar, fz. 766, doc. nenumerotate).Ref.: Cr. Luca, Aspetti riguardanti i traffici mercantili e la circolazione del denaro tra

Venezia, Costantinopoli e i Principati Romeni nei secoli XVI-XVIII, în vol. L’Europa centro-orientale e la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsi tra Stati e civiltà (1300-1700), ed. Cr. Luca, G. Masi, Brăila – Veneţia, 2007, p. 267-281.

753 – Documente (10), din 1586-1711, relative la comerţul exterior al Ţărilor Române, îndeosebi la schimburile de mărfuri cu Peninsula Italică, şi la raporturile lor politice cu Poarta (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 265, f. 117r-118r, b. 266, f. 29v-30r, f. 112r-112v, f. 179v-180v, b. 267, f. 78r, b. 282, f. 25v; ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 49, doc. nenumerotat; ASV, Inquisitori di Stato, b. 428, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: I.-A. Pop, Cr. Luca, Date privitoare la zona Dunării de Jos în izvoare

veneţiene din secolele XVI-XVII („Danubius”, 22, 2004, p. 39-44).

754 – Documente (9), din răstimpul 1587-1600, privind prezenţa negustorilor cretani Leonin Servo şi Michele Servo în Moldova şi relaţiile comerciale ale Ţărilor Române cu Veneţia (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 266, f. 12v, f. 20r-20v, f. 29v-30r, f. 108v-109r, f. 164v-165r, b. 270, f. 161r-163v).Ref. şi publ.: I.-A. Pop, Cr. Luca, Alcuni documenti veneziani inediti riguardanti i mercanti

cretesi Servo e la loro presenza in Moldavia fra Cinque e Seicento („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 77-83).

755 – Scrisori (12), din răstimpul 1588-1594, privind comerţul cu mărfuri de lux întreprins de negustorii veneţieni Antonio Paruta şi fraţii Tulio şi Ottavio Fabri, prin intermediul agenţilor lor, în Ţara Românească şi Moldova (ASV, Miscellanea Gregolin, b. 12 ter I, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Veneziani, levantini e romeni fra prassi politiche e interessi

mercantili nell’Europa Sud-Orientale tra Cinque e Seicento, în vol. Romania e Románia: lingua e cultura romena di fronte all’Occidente, ed. Teresa Ferro, Udine, 2003, p. 243-260.

756 – Rapoarte (15) din 1589-1596, 1604 cuprinzând informaţii despre pretendenţii Petru Cercel, Ioan Bogdan şi Ştefan Lăpuşneanu, tributul Moldovei şi al Ţării Româneşti (1594), testamentul lui Petru Şchiopul (1594), căsătoria Mariei Tzigara, fiica lui Petru Şchiopul, cu Paolo Minio (1604) (Avvogaria di Comun, Matrimonio, Libro Nascita, III, f. 192; Collegio Lettere dei Principi nr. 12, f. 136; Dispacci di Germania: busta 20, f. 141, 160-170; reg. 21, f. 149; Espositioni ambasciatori, reg. 8, f. 146; Espositioni dei Principi, reg. 8, f. 103v; Inquisitori di Stato, busta 416; Senato Secreta, reg. 7, f. 32v, 80, 82, 134v; Senato terra, reg. 60, f. 35; Sentenza a legge, Mobile reg. 59, f. 67).

Page 194: Marturii Romanesti Peste Hotare

166 ITALIA

Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 202-207, 210-211, 213-214, 220-221, 308, 410, 447, 518-519, 529-530, 563-564.

757 – Documente (2), din 1590-1591, privind comerţul de tranzit prin Moldova şi exporturile de piei din Ţările Române pe pieţele din Peninsula Italică (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 317, doc. nenumerotat; o altă copie a acestui act în ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 267, f. 19r-19v; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 317, f. 45r-46r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Două documente inedite privind comerţul internaţional în zona

Dunării de Jos în anii premergători revoltei antiotomane a Ţărilor Române, în vol. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători. Pagini de istorie galăţeană (III), ed. C. Croitoru, Galaţi–Brăila, 2008, p. 139-144.

758 – Scrisoare a arhiducelui Maximilian, din Neustadt, 21 martie 1593, în favoarea Mariei, văduva lui Iancu Sasul, şi a fiului lor, Bogdan (Collegio, Lettere Principi, busta 12).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

759 – Documente (74) din 1593-1629: rapoarte şi scrisori ale ambasadorilor şi agenţilor dogelui Veneţiei cuprinzând informaţii privitoare la Ţările Române în timpul domniei lui Mihai Viteazul, victoriile sale împotriva turcilor şi evenimentele ce au urmat după moartea sa; prezenţa lui Stroe Buzescu la curtea imperială (Praga şi Viena, 1601-1602); situaţia din Ţara Românească (în timpul domniei lui Radu Şerban) şi din Transilvania (în timpul principelui Gabriel Bethlen) (Dispacci di Costantinopoli, filza 41-42; Dispacci di Germania, filza 23, vol. 25, f. 82; vol. 30, f. 114; Dispacci di Roma, vol. 36, f. 168; vol. 44, f. 159; vol. 45, f. 60).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 3-5, 150-151, 198-200, 207-208, 272-273, 297-301, 309,

322; V, p. 22-24, 225-226, 262-264, 286, 359; VI, p. 7-8, 21-22, 43-44, 68-69, 75-77, 83-84, 112-113, 137, 170-171, 277-278, 282, 292, 294-296, 301-304, 307-309, 311, 318-319, 327-328, 339, 341-342, 350, 361, 365, 369, 381, 397-398, 409, 413-414, 440-441, 467, 473-474, 482; VII, p. 16, 20, 45, 56, 68, 110-111, 122, 125-126, 129-130, 154-155, 157, 223-224, 231-232, 240, 288-289, 320; VIII, p. 27, 52-53, 302; IX, p. 102, 124-125, 283-284, 291; Călători străini, III, p. 687-689 (doc. 1595, rap. de la Constatinopol).

760 – Scrisoare din Vidin, iunie 1595, de la Mihnea Turcitul, fost domn al Ţării Româneşti, către mama sa, despre afaceri de familie (fond gr. Candia).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. LII-LV.

761 – Scrisoare din 1595 a lui Sigismund Báthory către doge, recomandându-i un italian, fost în serviciul său (Lettere dei Principi, 120).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 199.

762 – Rapoarte din 1595 ale bailului veneţian la Constantinopol, cuprinzând ştiri despre începutul campaniei antiotomane în Ţările Române (Senato III, Secreta, 41).Publ.: N. Bănescu, Adaos la relaţiile bailului Marco Venier cu privire la campania din

1595 a domnilor noştri (AIINC, 4, 1926-1927, p. 127-134).

763 – Documente (2) conţinând date despre luptele oştii lui Mihai Viteazul cu trupele

Page 195: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 167

otomane în 1595 (ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 10, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Nouvelles données sur l’écho européen des campagnes militaires

antiottomanes enteprises par Michel le Brave (SMIM, 20, 2002, p. 208-209).

764 – Documente (3) din Târgovişte, 10 şi 11 iunie 1598, de la Istvánffy Miklós, vicepalatin al Ungariei şi de la comisarii imperiali, relative la evenimentele de la curtea lui Mihai Viteazul şi luptele acestuia cu turcii.Ref.: Călători străini, IV, p. 90-93.Publ.: Hurmuzaki – Esarcu, III/1, p. 289, 292-294.

765 – Documente (60) din 1599-1600 privind relaţiile lui Mihai Viteazul cu Rudolf II, acţiunile principelui român în Transilvania, politica pro-otomană a lui Andrei Báthory şi moartea lui; rapoarte ale trimişilor veneţieni la Praga, Francesco Vendramin şi Piero Duodo (Archivio del Senato, Dispacci Germania, filza 29, f. 51-52, 210-221, 478-480, 482v, 484, 562v, 571).Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I., p. 226-227, 238-239, 290-292, 303-304,

315, 358.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 98, c. 52, 224, 480-490, 493-494, 571, 579.

766 – Testamentul marelui spătar al Moldovei, Zotu Ţigara, ginerele domnitorului Petru Şchiopul, 2 aprilie 1594. Text original în greacă (Notaio Andrea di Ercoli, busta 359, testamento no 741). Ref. şi publ.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe moldovene din 1587 şi exilul

veneţian al familiei sale (ARMSI, s. III, 6, 1926, p. 219-223); K.D. Mertzios, To en Venetia īpeirōtikon archeion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936, p. 5-16); A. Pippidi, La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per i rapporti tra Venezia e i Paesi romeni, în vol. Dall’ Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati di storie communi, ed. Gr. Arbore-Popescu, Roma, 2003, p. 96-106.

767 – Scrisori (2) din Alba Iulia şi Plzen, 1600, adresate dogelui Veneţiei: de la Mihai Viteazul, pentru a recomanda un trimis al său, şi de la împăratul Rudolf II, pentru a solicita arestarea hoţilor vinovaţi de furtul averilor lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul (Principi Casa d’Austria, vol. III, nr. 126 şi 127).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 5, 18-20.

768 – Rapoarte veneţiene (4) din Constantinopol, 1608, referitoare la luptele pentru domnie ale urmaşilor lui Ieremia Movilă (Capi Consiglio X, Costantinopoli).Publ.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Movilă” (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910,

p. 1052-1053).

769 – Documente din 1613-1629 privind relaţiile externe ale lui Bethlen Gábor, principele Transilvaniei.Publ.: Ováry Lipót, Oklevéltár Bethlen, Gábor diplomacziai összeköttetései történetehez.

A velenczei állami levéltárban [Documente din arhivele de stat ale Veneţiei privitoare la istoria relaţiilor diplomatice ale lui G.B.], Budapest, 1886, VI + 882 p.

770 – Rapoarte veneţiene (3) din Constantinopol, 1618-1619, referitoare la vizita lui

Page 196: Marturii Romanesti Peste Hotare

168 ITALIA

Paolo Minio, ginerele lui Petru Şchiopul, şi discuţiile lui cu Gaspar Gratiani, ales domn al Moldovei (Capi Consiglio X, Costantinopoli, ad. ann.).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 39-40 (extras); Cr. Luca, Il patrizio veneto Paolo

Minio viaggiatore in Moldavia nei primi decenni del Seicento, în vol. Da Est ad Ovest, da Ovest ad Est. Viaggiatori per le strade del mondo, ed. Gaetano Platania, Viterbo, 2006, p. 81-96.

771 – Documente (6) relative la tratativele din 1618, 1636, 1641, 1646, dintre reprezentanţii creştinilor sud-dunăreni şi imperiali şi apoi privitoare la implicarea lui Matei Basarab în negocierile pentru formarea unei vaste coaliţii antiotomane (ASV, Senato-Secreta. Avvisi [Costantinopoli. Copie o sunti di dispacci, replicate. 1600-1794], doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Appunti sui rapporti del „Sultano” Jahja (c. 1585-1648) con i

Paesi Romeni e Venezia, în vol. Dall’Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni, tracciati di storie comuni, ed. Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003, p. 71-80.

772 – Documente (11), din răstimpul 1618-1707, privind relaţiile comerciale ale Ţărilor Române cu Veneţia (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 375, doc. nenumerotat, b. 376, doc. 41; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (1a Serie), fz. 145, f. 26r-26v; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2a Serie), b. 18, doc. nenumerotat, b. 28, 3a parte, doc. 6, b. 162, 3a parte, f. 30, f. 31, b. 163, 6a parte, f. 28r-28v, f. 29r-29v, 7a parte, doc. nenumerotat; ASV, Inquisitori di Stato [Dispacci dai baili a Costantinopoli, 1698-1714], b. 428, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, L’importazioni di merci levantine nella Venezia del Seicento e

del primo Settecento: la cera e i pellami provenienti dai Principati Romeni, în vol. L’Italia e l’Europa centro-orientale attraverso i secoli, ed. Cristian Luca, Gianluca Masi, Andrea Piccardi, Brăila–Veneţia, 2004, p. 354-362.

773 – Informări transmise în 1619-1620 autorităţilor centrale veneţiene, de către Alfonso Antonini şi Geremia Ghisi, cu referire la campaniile militare întreprinse de Gabriel Bethlen împotriva Habsburgilor (ASV, Avvisi di Germania et Fiandra. 1619 fin 1621 (di Geremia Ghisi, 1620), ex Cod. Brera 134, f. 23r, 51r, 89r, 100r, 189r, 532r, 535r, 537r-537v, 546r-547r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani în timpul

domniei lui Gabriel Bethlen (1613-1629) („Istros”, X, 2000, p. 425-434 şi SUBB, XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 23-31); idem, La première étape de la participation de la Transylvanie a la Guerre de Trente Ans dans la lumiere des documents vénitiens inedits („Nobiltà. Rivista di araldica, genealogia, ordini cavallereschi”, 7, 2000, p. 329-338 şi „Argesis. Studii şi comunicări”, seria istorie, 9, 2000, p. 177-185); idem, Quelques notes et documents concernant la participation de la Transylvanie à la Guerre de Trente Ans pendant la principauté de Gabriel Bethlen (1613-1629) (RRH, 46, 2007, p. 161-173).

774 – Documente (2), din 1620 şi 1625, referitoare la relaţiile diplomatice ale lui Gabriel Bethlen cu Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1600-1714, b. 7; ASV, Capi da guerra, b. 9).

Page 197: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 169

Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Relaţiile politico-diplomatice ale lui Gabriel Bethlen cu Republica Veneţiană („Crisia”, 35, 2005, p. 67-78).

775 – Documente din 1622 privind tentativele pretendentului Gian Giacomo Locadello de a obţine tronul Moldovei (ASV, Inquisitori di Stato, b. 148, f. 37, b. 416, doc. nenumerotat, b. 418, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Miscellanea italo-romena (XVI e XVII secolo), în vol. Închinare

lui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, ed. I, Cândea, P. Cernovodeanu, Gh. Lazăr, Brăila, 2003, p. 337-340.

776 – Rapoarte spaniole (2) din Constantinopol, 1625, cu informaţii despre războiul otomano-polon şi Bethlen Gábor (Capi Consiglio X, Costantinopoli ad. ann.).Publ.: ibidem, p. 155-156 (extras).

777 – Scrisoare din 27 aprilie 1625 a bailului Zorzi Giustinian, cuprinzând informaţii despre interesul veneţienilor pentru importul de cai moldoveneşti prin Ragusa şi angajarea de mercenari din Ţara Românească pentru armata veneţiană (Secreta, Archivi propri, Costantinopoli, busta 18, XXXV, f. 51-53).Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 88, n. 99.Publ.: Hurmuzaki, IV/2, p. 409-410.

778 – Testamentul lui Apostol Tzigara, fratele lui Zotu, copie din 7 iunie 1737.Publ.: K.D. Mertzios, To en Venetia īpeirōtikon archeion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936,

p. 5-16).

779 – Documente (2), din 1625, privind relaţiile politice şi economice ale principelui Gabriel Bethlen cu Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di Ambasciatori. Costantinopoli, 1600-1714, b. 7).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Din relaţiile economice ale Veneţiei cu Transilvania în timpul lui

Gabriel Bethlen (1613-1629) („Analele Universităţii din Oradea”, 2003, p. 11-25).

780 – Confirmare a unei poliţe de împrumut, redactată în greceşte şi în italiană, subscrisă la 12 iunie 1629 de Moise Movilă pentru creditorii săi, francezii Jacques Roussel şi Charles de Talleyrand (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 278, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Cristina Papakosta, Monumenta Graeca ac Veneta Historiae

Romaniae (I) („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 89).

781 – Documente (43), din răstimpul 1629-1633, privind politica internă şi externă a principelui Gheorghe Rákóczy I (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 109, 110, 111).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I (1630-1648) alla luce di alcuni

documenti veneziani inediti („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 6-7, 2004-2005, p. 199-228).

782 – Documente (3), din 1630, despre şederea şi activitatea arhitectului veneţian Agostino Serena în Transilvania, în slujba principelui Gabriel Bethlen (ASV, Inquisitori di Stato, b. 416, 433).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Din relaţiile economice ale Veneţiei cu Transilvania, p. 11-25.

783 – Documente (3), din 1630, constituind parte din corespondenţa Ecaterinei de

Page 198: Marturii Romanesti Peste Hotare

170 ITALIA

Brandenburg şi a altor nobili ardeleni cu Poarta, cu privire la soarta principatului după moartea principelui Gabriel Bethlen (ASV, Inquisitori di Stato, b. 433).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I, p. 199-228.

784 – Documente (11), din răstimpul 1632-1734, relative la comerţul exterior al Ţărilor Române şi la rolul negustorilor alogeni în cadrul schimburilor de mărfuri şi a relaţiilor de credit (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 291, reg. 65, doc. nenumerotate; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 318 I, doc. nenumerotat, b. 319 II, doc. nenumerotate, b. 330, doc. nenumerotat, b. 348, doc. nenumerotat; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia. 1a Serie, b. 555, doc. nenumerotate, b. 661, doc. nenumerotate; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia. 2a Serie, b. 47, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, „Neguţătoriu streinu” de ţară. Date noi privitoare la negustorii

alogeni din Ţările Române în secolele XVII-XVIII, în vol. Negustorimea în Ţările Române, între Societas Mercatorum şi individualitatea mercantilă, în secolele XVI-XVIII, ed. Cr. Luca, Galaţi, 2009, p. 127-145.

785 – Scrisori (4), din 16 aprilie 1633 şi 26 iunie 1634, 7 martie 1635, 16 martie 1635, ale bailului Pietro Foscarini către Matei Basarab, un dregător muntean, Vasile Lupu şi spiţerul Nicolò Federici (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, E. Zuică, Noi surse documentare privitoare la misionarii catolici

din Ţările Române în epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (SMIM, 22, 2004, p. 257-263).

786 – Documente (3) din 1640 şi 1653 cuprinzând informaţii primite de dogele Veneţiei de la ambasadorii din Polonia, privind disputele dintre Matei Basarab şi Vasile Lupu şi chemarea domnilor Ţărilor Române la Poartă de către marele vizir (Dispacci di Costantinopoli; Dispacci di Germania).Publ.: Hurmuzaki, IV/2, p. 574; Veress, Documente, X, p. 68-69, 218-219.

787 – Scrisoare din Iaşi, 10 octombrie 1645, a misionarului dominican Giovanni Giuliani di Lucca, referitoare la pregătirile otomane de război împotriva Veneţiei şi cererile de bani adresate Moldovei pentru pregătirea campaniei.Ref.: Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţie în Marea

Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, II, p. 611); idem, Giovanni Giuliani, un domenicano italiano nella Moldavia del Seicento, în vol. L’Italia et l’Europa centro-orientale attraverso i secoli, ed. Cr. Luca, G. Masi, A. Picardi, Brăila–Veneţia, 2004, p. 165-170.

788 – Raport din 23 august 1647 al lui Giovanni Tiepolo, sol veneţian la curtea Poloniei, referitor la un proiect de campanie poloneză împotriva Porţii Otomane cu sprijinul Veneţiei şi al Papei şi implicaţiile acestei acţiuni asupra Ţărilor Române. Raportul cuprinde şi informaţii despre politica lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.Ref.: Ştefan Andreescu, Matei Basarab, Vasile Lupu şi proiectul de cruciadă din anii

1645-1647 (AIIAI, 21, 1984, p. 148-168).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 35, c. 30-106.

789 – Document, datând din 1648, anunţa decesul principelui Gheorghe Rákóczy I (ASV, Inquisitori di Stato. Riferte dei confidenti, 1643-1648, b. 556).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I, p. 199-228.

Page 199: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 171

790 – Document, din 1648, prin care ambasadorul transilvănean prezenta autorităţilor poloneze propunerea principelui Gheorghe Rákóczy I, ca fiul său Sigismund Rákóczy să fie ales rege al Poloniei (ibidem).Ref. şi publ.: ibidem, p. 199-228.

791 – Documente (5) din 1649-1650 semnate „Franciscus Markanych guvernator al Bulgariei”, „Deodat Bakšić arhiepiscop de Sardica”, „seniori şi locuitori din Bulgaria”, de fapt plăsmuiri din 1650 ale lui Petru Parcevici, arhiepiscop de Marcianopol şi trimis catolic în Moldova, o cuvântare în Marele colegiu al Veneţiei şi un memoriu din 1650 ale aceluiaşi, relative la situaţia bisericii catolice din Ţările Române (Collegio, Esposizioni Principi, f. 61 şi imn.).Ref.: Călători străini, V, p. 365-369.Publ.: Pejacsevich, Peter Freiherr von Parchevich Erzbischof von Martianopel (1612-

1674) („Archiv für österreichische Geschichte, 59, 1880, 2, p. 488-500); Călători străini, V, p. 370-380.

792 – Corespondenţă, din noiembrie 1650 şi mai 1654, a autorităţilor centrale veneţiene cu reprezentantul diplomatic al Serenissimei la Constantinopol, cu referiri la medicii Hans Andersen Skovgaard şi Giovanni Mascellini, cel dintâi fost o vreme medic al curţii lui Vasile Lupu, iar cel de-al doilea medicul lui Matei Basarab (ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 44, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Alcuni ‘confidenti’ del bailaggio veneto di Costantinopoli nel

Seicento („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 5, 2003, p. 307-310).

793 – Scrisori ale unor informatori şi diverse date culese în 1650, 1655, 1662 la Constantinopol în privinţa atitudinii Porţii faţă de Ţările Române (ASV, Avvisi di diversi confidenti in Costantinopoli e altrove circa la corrente guerra contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, f. 73r-73v, 75r, 77r, 81r, 187v-188r, 286r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Noi «avvisi» din Veneţia relative la istoria românilor în veacul al

XVII-lea (SMIM, 17, 1999, p. 33-38).

794 – Documente (436) din anii 1650-1674, 1684-1741, 1744 privitoare la istoria Ţărilor Române în cadrul relaţiilor dintre Veneţia şi Imperiul Otoman: rapoarte de la ambasadorii Veneţiei la Constantinopol, Viena, Varşovia, Lemberg, Belgrad, de la rezidentul imperial la Poartă, scrisori de la Gheorghe Rákoczi II şi Mihail Apaffy, principi ai Transilvaniei, Grigore Ghica şi Constantin Brâncoveanu, domnii Ţării Româneşti, manifestul lui Franscisc Rákoczi (1705), firmane şi porunci otomane, scrisori de la marele vizir şi Osman Aga, paşă de Timişoara, ale ambasadorului englez la Poartă, textele tratatelor de la Karlowitz şi Passarowitz, informaţii despre românii din Croaţia, Istria şi Banat, descrierea executării lui Constantin Brâncoveanu şi soarta averii sale din Veneţia (Dispacci Costantinopoli, f. 59, 134, 164, 167-174, 176, 179-181, 183, 185-195, 197, 199-200, 204, 206; Dispacci Germania, f. 82, 100-103, 105-109, 112-127, 130, 133, 139-142, 145, 150, 153, 155, 157-165, 182-183, 186, 188, 196-197, 202, 204, 209, 327, 329-330, 336; Dispacci Roma, f. 200; Registre delib. Sen. crt. 80).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 3-67, 71-77, 79-86, 90-91, 93-164, 169-179, 181-199, 201-

205, 208-213, 215-216, 220-222, 224-242, 244-248, 253-287, 289, 298-359, 361-

Page 200: Marturii Romanesti Peste Hotare

172 ITALIA

364, 367-390, 395-437, 444-464, 475, 493, 499, 505, 509, 513-515, 522, 529-541, 544-554, 562-571, 573, 575, 577-602, 604-607, 610-620, 645-649, 657-690.

795 – Documente (402) din 1652-1699 privind istoria Ţărilor Române în timpul domnitorilor Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Gh. Rákoczi II, Constantin Şerban, Radu Leon, Grigore Ghica, Dumitraşcu Cantacuzino, Şerban Cantacuzino, Gheorghe Duca, Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantemir, Antioh Cantemir.Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 1-36, 37-101, 105-112, 115-131, 133-169, 172-191, 193-212,

214-272, 274-278, 280-338.

796 – Avize (2) din Brześć şi Varşovia, 1653, privind evenimentele din Moldova, relaţiile dintre Vasile Lupu şi Bogdan Hmelniţki, tratativele secrete întreprinse de Gheorghe Ştefan cu senatorii polonezi (Dispacci di Germania).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 44; Veress, Documente, X, p. 258-259, 277.

797 – Scrisoare din Iaşi, 20 iunie 1656, a lui Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, adresată dogelui Veneţiei, cerând ca boierii săi, Iordache, State şi Toma, să nu fie stingheriţi de Ştefan Beblei în activitatea lor comercială (Lettere dei Principi, busta 15).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 246-247.

798 – Documente (200) din 1658-1660 relative îndeosebi la evenimentele din Ţara Românească şi la domnia lui Mihai Radu (Mihnea al III-lea) (fondurile: Collegio, Esposizioni Principi, vol. 73-75, Senato, Corti, vol. 58-61, Senato, Dispacci di Germania, Roma etc.).Publ.: Al. Ciorănescu, Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu (Mihnea III)

culese mai cu seamă din arhivele Veneţiei (BCI, 13, 1934, p. 26-156).

799 – Raport veneţian din Viena, 25 octombrie 1659, cu informaţii de la Gheorghe II Rákoczi privitoare la alianţa dintre domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (Inquisitori, 712).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 214 (extras).

800 – Scrisoare din Viena, 6 septembrie 1662, prin care Gheorghe Ştefan se adresează oficialităţilor Veneţiei pentru a primi ajutor în vederea unei călătorii la Moscova (Dispacci di Germania, 121, nr. 222).Publ.: Veress, Documente, XI, p. 26-27.

801 – Documente (5) din 1664, 1666 şi 1670-1671 referitoare la războiul austro-otoman, campaniile otomane în Ţările Române şi exilul în Apus al lui Grigore Ghica, fost domn al Ţării Româneşti (Dispacci di Germania, vol. 124; 130, nr. 403; 134, f. 652; 135, nr. 268, 296).Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)

(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 269-310).Publ.: ibidem, p. 313, 321, 326-329.

802 – Documente (4), din 1672-1673, relative la sumele de bani depuse la Zecca Veneţiei în numele fostului mare vameş al Moldovei, grecul Leondari Ghiorma (Ghionma) (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 373/II, doc. nenumerotate, doc. 22, 23).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Cristina Papakosta, Monumenta Graeca ac Veneta Historiae

Romaniae (I) („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 89-93).

Page 201: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 173

803 – Documente greceşti şi italiene (7) din 1676, 1679, 1711, 1769, cuprinzând informaţii despre relaţiile comerciale dintre Ţările Române şi grecii din Ianina, albanezii musulmani din Scutari şi românii din Moscopole, precum şi despre legăturile acestora cu Veneţia.Ref.: Valeriu Papahagi, Contribuţii la istoria relaţiilor comerciale ale Munteniei cu

Peninsula Balcanică şi cu Veneţia în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea (RI, 19, 1933, p. 119-126) (rec., în RIR, 3, 1933, p. 431).

804 – Documente (121), datând din răstimpul 1680-1698 privind acţiunile politico-diplomatice şi militare ale lui Emeric Thököly în vederea obţinerii tronului Transilvaniei, evoluţia relaţiilor sale cu Poarta, eşecul ambiţiilor sale şi refugiul la Constantinopol (ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 48, 49, 50, 51, 52; ASV, Inquisitori di Stato, b. 419, 421, 422, 423, 424, 425, 426, 427).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il problema transilvano (1660-1695) nei dispacci dei rappresentanti

diplomatici e dei dragomanni veneti presso la Porta, în L’Italia e l’Europa centro-orientale attraverso i secoli..., p. 183-229.

805 – Buletin de ştiri de la Roma, 1684, despre capturarea lui Gheorghe Duca, prizonier în Polonia (Inquisitori di Stato 165).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.

806 – Documente (6) din 1684-1685 despre banii depuşi la Veneţia de Gheorghe Duca (Inquisitori di Stato, busta 165, 173, 495, partea III-a şi Consiglio dei X, Parti Secrete, filza 48).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Despre nişte bani depuşi de Duca-vodă la Veneţia (RI, 20,

1934, p. 29-33).

807 – Documente din 1691 privind misiunea lui Proski la Viena pentru a cere împăratului Leopold aprobarea anexării Moldovei şi Ţării Româneşti de către Polonia.Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,

1979, nr. 4, p. 457).

808 – Documente din 1692-1716 relative la relaţiile comerciale ale unor negustori greci din Ţara Românească şi ale unor negustori aromâni cu Veneţia (Documenti greci, Carte greche).Ref.: N. Iorga, Câteva ştiri despre comerţul nostru în veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea

(AARMSI, s. II, t. 37, 1914, p. 305-310, 313-314).Publ.: ibidem, p. 310-312, 314-316.

809 – Documente (94) din 1696-1761 relative la relaţiile aromânilor din Molovişte şi Moscopole cu Veneţia.Ref.: Valeriu Papahagi, Aromâni din Molovişte în documente veneţiene din secolul al

XVIII-lea (RI, 18, 1932, p. 306-313); idem, Aromânii din Moscopole şi comerţul veneţian în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Buc., 1935, p. 142-229.

810 – Documente (10), din 1699, 1704-1705, 1707, 1721, 1748, 1762-1769, privind relaţiile comerciale ale Ţărilor Române cu Veneţia, tranzitarea mărfurilor pe rutele terestre din Peninsula Balcanică, colaborarea şi adversitatea dintre negustorii implicaţi în comerţul

Page 202: Marturii Romanesti Peste Hotare

174 ITALIA

la medie şi lungă distanţă (ASV, Bailo a Costantinopoli. Ducali, b. 7, b. 27, b. 34-36; ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 127/I; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2a Serie), b. 18, b. 28, 2a parte; ASV, Consiglio dei Dieci. Parti Secrete, fz. 54).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Appunti sulle compagnie commerciali della Transilvania e sui loro

rapporti con Venezia nel Sei-Settecento, în L’Europa centro-orientale e la Penisola italiana..., p. 285-308.

811 – Documente (5), din 1702, privitoare la raporturile negustorilor munteni, ardeleni şi maghiari cu negustorii veneţieni (ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2a Serie), b. 163, 6a parte; ASV, Notarile Atti (Notaio Francesco Velano), b. 13600; ASV, Senato Mar, fz 766).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Rapporti commerciali fra Venezia e Transilvania nel Settecento

(„Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 9, 2007, p. 47-59).

812 – Scrisori (3) din 1703-1704, ale lui Constantin Brâncoveanu către Ascanio Giustinian, bailul Veneţiei la Constantinopol, şi un răspuns al acestuia.Ref.: Valeriu Papahagi, Corespondenţa inedită a lui Constantin Brâncoveanu cu bailul

Ascanio Giustinian (RI, 17, 1931, p. 169).Publ.: ibidem, p. 170-176.

813 – Documente din 1703-1711, privind răscoala condusă de Francisc Rákoczi II în Transilvania şi Ungaria.Ref.: C. Malagola, Franz Rákoczi und der ungarische Aufstand nach der Urkunden des

venezianischen Archivs („Deutsche Revue”, 1907).

814 – Documente (9), din 1704-1706, privind viaţa şi activitatea lui Iacob Pylarino şi Bartolomeo Ferrati, medicii lui Constantin Brâncoveanu (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 318 I, doc. nenumerotate; b. 323 I, doc. nenumerotate; ASV, Inquisitori di Stato [Dispacci dai baili a Costantinopoli, 1698-1714], b. 428, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Contributi alla biografia dei medici Jacopo Pylarino (1659-1718)

e Bartolomeo Ferrati (?-1738), în vol. Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, ed. O. Cristea, Gh. Lazăr, Brăila, 2008, p. 635-652.

815 – Scrisori (14) din 1706, 1709, 1719-1721, 1725, 1728 ale lui Pietro Rosa, consul al Veneţiei la Durrës, menţionând pe negustorii aromâni din Moscopole: Ioan Costa Giupan, Ioan al lui Gheorghe Popa, Gheorghe Vertos, Mihail Gheorghiu, Adam Ghira, Mihail Sideri, Ioan Simu, relaţiile lor cu Constantinopolul şi Veneţia (Bailo di Costantinopoli, filza 127, 130, 134-135, 142, 144).Ref. şi publ.: Valeriu Papahagi, Relaţiile aromânilor din Moscopole cu representanţii

Republicei Veneţiei la Constantinopol în secolul al XVIII-lea (RI, 22, 1936, p. 300-311) (extrase).

816 – Scrisori din 1711 ale lui Pietro Rosa, fost consul al Veneţiei la Durrës, cuprinzând ştiri despre războiul ruso-otoman şi refugiul lui Carol al XII-lea la Tighina.Ref.: Valeriu Papahagi, Informaţii veneţiene relative la războiul ruso-turc din 1711, la

Carol al XII-lea, regele Suediei şi la intenţia turcilor de a recuceri Moreia (RI, 18, 1932, p. 107-132).

Page 203: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 175

817 – Document din 1711 relativ la comerţul Ţării Româneşti cu Veneţia şi la relaţiile lui Constantin Brâncoveanu cu Poarta (Cinque Savi alla Mercanzia, Lettere dei Consoli, Durazzo, filza 662, 1712-1738).Ref.: Valeriu Papahagi, Une information vénitienne concernant Constantin Brâncoveanu,

prince de Valachie (BSHAR, 17, 1930).

818 – Documente (30) din 1713-1763 relative la sfârşitul lui Constantin Brâncoveanu şi la banii depuşi de el la Zecca din Veneţia.Publ.: C. Esarcu, Documente istorice inedite descoperite în arhivele din Veneţia (RIAF,

1883, vol. II, p. 142-176).

819 – Testament, Bucureşti, 1 iunie 1715, al zarafului Nikos Papazarafis, copie (Documenti greci).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 76-78; K.D. Mertzios, To en Venetia īpeirōtikon

archeion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936, p. 5-16).

820 – Documente din 1720-1761 despre originea familiei Şaguna.Ref.: Valeriu Papahagi, Familia Şaguna în documente veneţiene din secolul al XVIII-lea

(RI, 18, 1932, p. 1-5).

821 – Raport din Viena, 1721, conform căruia domnul Ţării Româneşti, N. Mavrocordat, a trimis 200 de care în Imperiul Otoman (Inquisitori di Stato, 174).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.

822 – Documente (299) din 1731-1796 privind situaţia din Ţările Române, conflictele austro-ruso-turce, răpirea Bucovinei, soarta averii lui Constantin Brâncoveanu, răscoala lui Horea, păcile de la Şiştov şi Focşani.Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 1-5, 53-55, 62-90, 92-96, 98, 100-101, 105, 108, 128, 131-184,

187-188, 192-201, 203-204, 207-208, 210-213, 215-237, 243-279.

823 – Documente (2), din 1735 şi 1754, referitoare la depozitele financiare de la Zecca Veneţiei ale lui Şerban Cantacuzino Măgureanu şi ale Patriarhiei de Ierusalim (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 291, reg. 115, doc. nenumerotat; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 349, doc. 12).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Note sulle forme di assimilazione del capitalismo preindustriale nel

Sud–Est europeo: depositi bancari di provenienza valacca nella Zecca di Venezia, în idem, Dacoromano-Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII, Cluj-Napoca, 2008, p. 189-191.

824 – Documente (2): raport din 22 decembrie 1793 al lui Niccolò Colombo, secretarul bailului Federico Foscari, şi o dare de seamă veneţiană din 1795, privitoare la navigaţia comercială în bazinul pontic şi respectiv la construcţia de vase comerciale şi militare în şantierul naval din Galaţi (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 344, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Activitatea portuară şi construcţiile navale la Galaţi în ultimul

deceniu al secolului al XVIII-lea, în vol. Modele culturale şi realităţi cotidiene în societatea românească (secolele XV-XIX), coord. Cl. Neagoe, Buc., 2009, p. 233-246.

Page 204: Marturii Romanesti Peste Hotare

176 ITALIA

825 – Documente (2), din mai 1797, privind iernarea unui vas comercial austriac în portul Galaţi, activitatea lui Pietro Maria Locatelli, consulul Veneţiei la Cherson, şi comerţul internaţional în bazinul pontic (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 248, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Mărturii contemporane despre portul Galaţi în anii 1796-1797

(„Danubius”, 22, 2004, p. 65-74).

MS

826 – Transilvania, ms. redactat de un autor anonim veneţian din prima jumătate a sec. XVI, o încercare de descriere a Transilvaniei (ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 35, f. nenumerotate, 232r-235v, 498r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, O descriere succintă a Transilvaniei într-un plan de lucru inedit

al unui autor anonim veneţian din secolul al XVI-lea, în vol. Pe urmele trecutului. Profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani, coord. S. Andea, I.-A. Pop, Cluj-Napoca, 2009, p. 265-281.

827 – Cronică manuscrisă cu titlul Historia Vinitiana Secreta aparţinând lui Alvise Borghi, terminată la 26 iunie 1554, cuprinzând o largă prezentare a răscoalei lui Gheorghe Doja (ASV, Materie Miste Notabili 69-72). Ref.: Ovidiu Cristea, 2003.

828 – Vestitele şi slăvitele fapte şi biruinţe ce împotriva turcilor au făcut Gheorghie Castriotul, ce să numia Scanderbeg, 1763, 162 f. Traducere din limba italiană a logofătului Vlad Boţulescu din Mălăeşti, realizată pe când era închis la Milano, în Castello Sforzesco. Manuscrisul cuprinde şi o scurtă cronologie a cuceririlor otomane în Balcani, Europa Centrală şi Egipt, Pe scurt înştiinţare de norocirea Casei Otomane (f. 163v-166), tradusă de asemenea din limba italiană (Miscell. Codd. II, Diversi 67).Ref.: N. Iorga, Studii de istorie şi de istorie literară („Literatură şi artă română”, 4, 1899,

p. 22-24); A. Pippidi, Une biographie de Scanderbeg traduite en roumain au XVIIIe siècle, în vol. Peuples, États et nations dans le Sud-Est de l’Europe, IXe Congrès international des Études du Sud-Est européen, Buc., 2004, p. 143-154; E. Timotin, A. Timotin, Les traductions de l’italien et de l’allemand de Vlad Boţulescu (1763-1764). Projet d’édition („Revue Roumaine de Linguistique”, 56, 2011, p. 81-91); A. Timotin, O. Olar, La paternité du texte sur «La fortune de la maison ottomane» traduit par Vlad Boţulescu (RESEE, 49, 2011, p. 189-195).

Reprod.: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, fotografii.

829 – Istoriia de toată lumea, de la facerea ei până într-aceaste vremi, 1763, 1018 f. Traducere din limba germană a lui Vlad Boţulescu, cu o prefaţă autobiografică. Miscelaneul mai cuprinde o traducere, datată 1764, după Ristretto della vita, miracoli e canonizatione di San Felice de Porri da Cantalice, capuccino, Milano, 1712, câteva note de astronomie în italiană şi alte câteva texte: De alegerea Împăratului roman, De câteva cavalieraturi ce sânt mai vestite în Evropa, Câteva cuvinte den limba a unor noroade indiane den America (Miscell. Codd. II, Diversi 68).Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 22, 24-28; P. Cernovodeanu, Préoccupations en matière d’histoire

Page 205: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 177

universelle dans l’historiographie roumaine des XVIIe-XVIIIe siècles (RRH, 10, 1971, p. 719); E. Timotin, A. Timotin, loc. cit.

Reprod.: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, fotografii.

BIBLIOTECA DELLA CHIESA SAN MICHELE

MS

830 – Bartolomeo de Giano, Epistola de crudelitate Turcarum, cuprinzând ştiri despre expediţiile turceşti din Transilvania la 1438 (cod. 1130).Ref.: Fr. Pall, Ştiri noi despre expediţiile turceşti din Transilvania în 1438 (AIIC, 1-2,

1958-1959, p. 9-24).Publ.: J.P. Migne, Patrologia Graeca, t. CLVIII, Paris, 1866, col. 1055-1068.

BIBLIOTECA DEL CIVICO MUSEO CORRER

DOC

831 – Rapoarte (21) din 1551-1552 ale ambasadorului Federico Badoer către dogele Veneţiei privind evenimentele din Ţările Române (ms. 2789, f. 112, 416, 426, 434, 438, 443, 445, 458-459, 500-501, 503, 506-507, 523, 530, 537, 540, 556).Publ.: Veress, Documente, I, p. 46-60, 62-63, 65-66, 68-69, 71-73, 76-77, 80-82,

84-85, 88.

832 – Scrisori (2) de la Gheorghe Ştefan, fostul domn al Moldovei, din 16 aprilie şi 5 septembrie 1662, către Giovanni Sagredo, ambasadorul Veneţiei la Viena (PD 369 c).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.

MS

833 – Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, sec. XVI, cuprinzând mărturii despre relaţiile comerciale veneto-transilvane (Ms. Cicogna 2126).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Relaţii comerciale între Veneţia şi Transilvania în secolul al XVI-

lea (SMIM, XXII, 2004, p. 225-248).

834 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând consideraţii asupra lui Gabriel Bethlen (Ms. Donà 80).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nella

Biblioteca del Civico Museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX) (AIIC, 44, 2005, p. 483-501).

835 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând o analiză a situaţiei politice europene, prilej cu care este evocat şi principele Gheorghe Rákóczy al II-lea (Ms. Cicogna 1771).Ref.: ibidem.

Page 206: Marturii Romanesti Peste Hotare

178 ITALIA

836 – Manuscris, sec. XVIII, cuprinzând date despre evenimentele politico-militare din perioada domniei principilor Gheorghe Rakoczy al II-lea şi Mihail Apafi (Ms. Correr 166, provenienza Archivio Morosini e Grimani no. 4).Ref.: ibidem.

837 – Descriere, sec. XVIII, a Regatului Ungariei, cuprinzând şi referiri la Transilvania (Ms. Correr 236, fasc. 7).Ref.: ibidem.

CR

838 – Pietro Bizzarri, Pannonicum Bellum sub Maximiliano II Romanorum et Solymano Turcarum imperatorem gestum, Basilea, 1573, cuprinzând date succinte despre Ţările Române şi campaniile militare antiotomane.Ref.: ibidem.

839 – Giovanni Nicolò Doglioni, L’Ungheria spiegata, Veneţia, 1595, cuprinzând informaţii despre istoria Transilvaniei de-a lungul veacurilor.Ref.: ibidem; Cr. Luca, Fl. Ciure, Cenni sulle gesta di Mattia Corvino nella storiografia

minore italiana del Cinque-Seicento, în Studia Varia in Honorem Professoris Ştefan Ştefănescu Octogenarii, ed. Cr. Luca, I. Cândea, Buc.-Brăila, 2009, p. 291-294.

840 – Ciro Spontone, Attioni de’ re dell’Ungaria, Bologna, 1602, cuprinzând date despre istoria Transilvaniei de-a lungul veacurilor.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nella

Biblioteca del Civico Museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX) (AIIC, 44, 2005, p. 483-501).

841 – Casimiro Freschot, Idea generale del Regno d’Ungheria, sua descritione, costumi, regi, e guerre. Con i motivi dell’ultima sollevatione, invasione de’ Turchi, assedio, e liberatione di Vienna, e progressi dell’Armi Cristiane, Veneţia, 1684, cuprinzând date despre istoria Transilvaniei de-a lungul secolelor, precum şi referiri la istoria Ţărilor Române extracarpatice.Ref.: ibidem; Cr. Luca, Fl. Ciure, op. cit., p. 298-299.

842 – Ercole Scala, L’Ungheria compendiata, Venezia, 1687, cuprinzând date relative la istoria Transilvaniei de-a lungul secolelor.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 483-501; Cr. Luca, Fl. Ciure, op. cit., p. 295-297.

843 – Simpliciano Bizozeri, La Sagra Lega contro la potenza ottomana, Milano, 1690, cuprinzând referiri la Transilvania în contextul campaniilor militare din Europa Central-Răsăriteană din anii 1683-1689.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 483-501.

844 – [Emericus Kelcz], Epistolæ Matthiæ Corvini Regis Hungariæ ad Pontifices, Imperatores, Reges, Principes, Cassovia, 1764. Ediţie a unei părţi din corespondenţa regelui Ungariei cu monarhii şi prelaţii vremii, printre care se află şi episcopul de Oradea.Ref.: ibidem.

Page 207: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 179

BIBLIOTECA DELLA CONGREGAZIONE DEI PADRI MECHITARISTI

DOC

845 – Document, din 16 august 1388, prin care catolicosul Teodor, rânduind pe episcopul Ioan la scaunul din Lemberg, îi supune pe lângă armenii din Luţk şi Cameniţa, şi pe cei din Siret, Suceava şi „Ţara Vlahilor”.Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, p. 190); H.Dj. Siruni, „Ţara Voevodului Ştefan”

(„Ani. Anuar de cultură armeană“, Buc., 1941, p. 438).

MS

846 – Tetraevanghel scris de Thoros şi Grigor în mănăstirea Drazark-Cilicia, 1331. Pergament, 387 f., 22,5 x 17,5 cm. Text în armeană. Miniaturi de Sargis Pidzak (însemnare) cu portretele evangheliştilor şi frontispicii ornate. A aparţinut lui Tonovag din Suceava care l-a dăruit în 1578 bisericii „Adormirii” din Lvov «pe timpul regelui Ştefan Báthory» (ms. 16/97).Ref.: Sirarpie Der Nersessian, Manuscrits arméniens illustrés des XIIe, XIIIe et XIVe siècles

de la bibliothèque des PP Mekhitaristes de Venise, Paris, 1937, p. 141-166, 181-182.

847 – Cronica armenilor din Cameniţa, scrisă de preoţii de la biserica Sf. Nicolae, cuprinzând informaţii despre istoria Moldovei în secolul XVI-XVII, luptele turco-polone purtate pe teritoriul ei în sec. XVII etc.Ref. şi publ.: G. Alishan, Kamenic, Taregirk hayoc. Lehastani ew Rumenioy, Veneţia,

1896; Gr.M. Buiucliu, Cameniţa sau Cronica armenilor din Polonia şi Moldova (CL, 40, 1906, p. 240-253); H.Dj. Siruni, Extrase din cronica armenilor din Cameniţa. Partea I. (1430-1611) (ARMSI, s. III, t. 17,1936, p. 267-286); Edmund Schütz, An Armeno-Kipchak Chronicle on the Polish-Turkish Wars in 1620-1621, Budapest, 1968; Andrei Pippidi, Cronica armenilor din Cameniţa. Noi spicuiri privitoare la istoria românilor („Studii”, 26, 1973, nr. 1, p. 145-155).

A

848 – Hélène Ghika [Dora d’Istria], Peisaj (Insula San Lazzaro), ulei pe pânză, 1847. Ref.: Andrei Pippidi, 1998.

BIBLIOTECA DELLA FONDAZIONE QUERINI STAMPALIA

CR

849 – Giacomo Filippo Foresti, Supplementum Supplementi delle Croniche del Venerando padre Frate Jacobo Philippo del Ordine heremitano, primo authore vulgarizato e disoziato. Cum la gionta per infino 1524, Venezia, 1535, cuprinzând date despre Ţările Române, îndeosebi despre voievodatul Transilvaniei.Ref.: Cr. Luca, Fl. Ciure, Cenni sulle gesta di Mattia Corvino nella storiografia minore

italiana del Cinque-Seicento, p. 284.

Page 208: Marturii Romanesti Peste Hotare

180 ITALIA

850 – Lodovico Domenichi, Historia di Messer Lodovico Domenichi, di detti e fatti degni di Memoria di diversi principi e huomini privati antichi et moderni, Venezia, 1558, cu referiri şi la Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 288.

851 – Lodovico Dolce, Giornale delle Historie del Mondo, delle cose degne di memoria di giorno in giorno occorse dal principio del Mondo fino a’ suoi tempi, di M[esser] Lodovico Dolce. Riveduto, corretto & ampliato da Guglielmo Rinaldi, Venezia, 1572, cuprinde date despre Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 287.

BIBLIOTECA NAZIONALE MARCIANA

DOC

852 – Rapoarte (2) din 16 ianuarie şi 27 februarie 1360, ale notarului Bartolomeu Urssio, prin care îl informează pe dogele Veneţiei despre o posibilă campanie a regelui Ungariei în părţile Transilvaniei (ms. LXXI, cl. XIV).Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlekék az Anjou-korból [Monumente diplomatice

maghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 547-551; DRH, C, XI, p. 469, 477.

853 – Document din 1463 despre activitatea a doi negustori veneţieni la Moncastro (Cetatea Albă).Publ.: Hippolyte Noiret, Documents inédits pour servir à l’histoire de la domination

vénitienne en Crète de 1380 à 1485, Paris, 1892, p. 486; N. Iorga, Lucruri noi despre Chilia şi Cetatea Albă (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 326-327) (şi extras).

854 – Scrisoare de acreditare, 1474, a lui Uzun Hassan pentru ambasadorul său Isaac-beg, trimis la Ştefan cel Mare şi Senatul Veneţiei, cu propunerea unei alianţe antiotomane. Traducere latină din Caffa. Copie (Lat. class. X, ms. CLXXIV, f. 8).Ref.: P. Cancel, Data epistolei lui Uzun Hassan către Ştefan cel Mare şi misiunea lui

Isak-beg, Buc.. 1912; N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră (III) (ARMSI, s. II, t. 37, 1914-1915, p. 14-16); idem, Studii asupra evului mediu românesc, ed. Ş. Papacostea, Buc., 1984, p. 239-241; M.A. Halévy, Le rôle d’Isaac-Beg, Médecin et ambassadeur de Uzun Hassan, en Moldavie et dans les pays voisins, Madrid, 1956 (rec. în SAO, 1, 1958, p. 381-382); Liviu Pilat, Între Roma şi Bizanţ. Societate şi putere în Moldova (sec. XIV-XVI), Iaşi, 2008, p. 164-167.

Publ.: C. Esarcu, Scrisoare inedită a şahului Persiei Uzun Hassan către Ştefan cel Mare, 1476 (sic!) (CT, 7, 1876, p. 464-466); N. Iorga, Veneţia..., loc. cit.; idem, Studii..., loc. cit.; Războieni, p. 121-123; Şt. Gorovei, M. Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, Putna, 2005, p. 85-88.

855 – Scrisoare din Vaslui, 29 noiembrie 1474, prin care Ştefan cel Mare informează pe papa Sixt IV că Uzun Hassan, sultanul Persiei, îi cere alianţa în luptele cu Imperiul Otoman. Copie (Lat. class. X, md. CLXXV, f. 70).Ref. şi publ.: „Columna lui Traian”, 1873, p. 228 (cu data 28 noiembrie 1474); C. Esarcu,

Page 209: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 181

Ştefan cel Mare, documente descoperite în arhivele Veneţiei, Bucureşti, 1874, p. 23-24; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 224-225, VIII, p. 5; I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 318-319; N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, III (AARMSI, s. II, t. 37, 1914-1915, p. 33); idem, Studii asupra evului mediu românesc, p. 255; Războieni, p. 125-126.

856 – Documente (103) din 1474-1641 referitoare la relaţiile româno-veneţiene şi în general la istoria Ţărilor Române în timpul lui Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpuşneanu, Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Vasile Lupu (CI. VII, It., ms. 990, Crt. 126; ms. 1044, Crt. 123; ms. 1009, Crt. 478; Crt. 100 Crg. 102; Crt. 238 Marino Samito; Crt. 250; t. XXXI, Crt. 259, 269; t. XXXII, Crt. 134, 136; t. XLVI, Crt. 273; t. LIV, Crt. 248 etc.).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 27-29, 31, 33-34, 45-46, 49-51, 53, 55-61, 85, 87, 89-91, 93,

94, 133-135, 191-198, 380-382, 389-393, 414, 426, 432, 456-458, 459-460, 462-467, 469, 470-476, 481-491, 493-496, 500-503.

857 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţă principilor creştini victoria de la Podul Înalt, cerând sprijin militar pentru lupta contra Porţii Otomane. Copie în italiană.Ref. şi publ.: Monumenta Hungariae Historica, IV, fasc. II (Acta estera, vol. V),

Budapesta, 1877, p. 301-302; I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 319-323; Războieni, p. 128-130.

858 – Relatare din Breslau, 16 septembrie 1476, a lui Baltazar de Piscia despre Ştefan cel Mare, desfăşurarea campaniei din 1476 etc. (CI. X), Lat., ms. CLXXVIII.Publ.: C. Esarcu, O relaţiune contimporană inedită despre Ştefan cel Mare (1476) din

Biblioteca Marciană din Veneţia (CT, 7, 1876, p. 376-380).Reprod.: B. A. R., mf. MP. 152.

859 – Rapoarte (2) din 1556-1598 şi 1591 menţionând tributul Moldovei şi Ţării Româneşti către Poarta Otomană (CL. It. XI, ms. 28, f. 141; ms. 212, f. 7).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 56, 214-215 (extrase).

860 – Copii ale dezbaterilor din Senatul Veneţiei, cuprinzând deciziile adoptate în februarie 1588 în privinţa necesităţii îndepărtării lui Petru Cercel din oraş, spre a nu periclita pacea veneto-otomană (Avvisi notabili del Mondo e deliberazioni più importanti di Pregadi, f. 142r-145r).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Consideraţii pe marginea unor documente inedite privind relaţiile

lui Petru Cercel cu Veneţia (1588) (CI, s.n., XVII, 1998, nr. 2, p. 119-142); Cr. Luca, Il principe valacco Petru Cercel e Venezia. Documenti inediti (1588) („Ateneo Veneto”, 188 [s.n. 39], 2001, p. 103-120).

861 – Raport din Regensburg, 15 septembrie 1594, al ambasadorului Tommaso Contarini privind misiunea lui Alfonso Carillo în Transilvania (C. 134).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 49.

862 – Raport anonim din 1595 referitor la participarea detaşamentului de 100 soldaţi trimis de Ferdinand I, marele duce al Toscanei, la campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (Cl. lt. VI, ms. 118).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 80-82; Călători străini, III, p. 580-584; Mihai Viteazul

în conştiinţa europeană, I, p. 135-139.

Page 210: Marturii Romanesti Peste Hotare

182 ITALIA

863 – Rapoarte (21) din 1595-1597, privind războiul antiotoman al Ţărilor Române, bătălia de la Călugăreni, luptele cu Sinan-paşa, expediţia lui Zamoyski în Ţara Românească (CI. It. VI, ms. 74, f. 336v, 514, 536, 544-545 etc.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 75-77, 98, 103-104, 109, 121, 130-131, 155-156, 162,

166, 173, 183, 201-202, 220, 224, 236-237, 276, 278, 279-280, 289.

864 – Scrisoare din 1 iunie 1595 a lui Mohamed Bei (Mihnea Turcitul, fost domn al Ţării Româneşti) către fiul său Radu-vodă, despre stăruinţele sale pentru a-i căpăta domnia şi despre noua sa familie musulmană (Fondul Candia).Publ.: Iorga, Studii şi documente, III, p. LII-LIV; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 102.

865 – Scrisoare din Alba Iulia, din 18 august 1619, a lui Marcu-vodă (Ms. Marc. H. VII, 878 [8652]).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.

866 – Scrisoare din Iaşi, din 21 septembrie 1640, a lui Bartolomeo Bassetti, „misionar în Moldova şi Valahia”, prin care i se cere bailului Aloise Contarini să intervină ca să fie avansat şi mutat în Ungaria (Ms. It. VII, 1207-1209 [8852-8854]).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.

867 – Documente (56) din 1665-1666, 1671-1673, 1689-1692 privind istoria Ţărilor Române: fuga lui Grigore Ghica în Austria, relaţiile polono-otomane în 1671, acţiunile lui Thököly în Transilvania, intenţia polonilor de a anexa Ţările Române în condiţiile de pace din 1692 (C. 69-70; CI. It. VII, ms. 1250-1252, Crt. 81, 104 etc.).Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 101-106, 110, 112-115, 118-120, 123-124, 131-133, 137, 140-

141, 169-172, 173-181, 184, 186, 191-193, 195-201, 203-206, 208, 210, 212-214, 218, 232-233, 237-238.

868 – Raport din 20 noiembrie 1675 al bailului Giovanni Morosini către dogele Veneţiei, privind venirea la tronul Moldovei a lui Antonie Ruset, relaţiile turco-poloneze şi pregătirile de război ale Porţii Otomane (Disp. al Senato, It. Ct. VII).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 288-289.

869 – Raport din 24 aprilie 1676, din Adrianopole, relativ la relaţiile Porţii Otomane cu Polonia şi cu cazacii şi la implicaţiile politico-militare pentru Ţările Române (Disp. Costantinopoli, Ct. VII).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 290-291.

870 – Rapoarte (2) din 1676 ale bailului Giovanni Morosini, către dogele Veneţiei, referitoare la luptele polono-turceşti (turco-polone) pe teritoriul Moldovei (Disp. Costantinopoli, Ct. 128, 156).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 291-293.

871 – Documente (27) din 1689-1718 şi 1737-1744 relative la istoria românilor: pregătirea păcii de la Karlowitz, scrisoarea lui Ascanio Giustiniani către Constantin Brâncoveanu, informaţii despre moartea lui Emeric Thököly, rapoarte ale ambasadorilor Carlo Ruzzini, din Viena şi Contarini, din Constantinopol, pacea de la Passarowitz (1718), epidemia de ciumă din 1737 şi comerţul cu ceară din Ţările Române în 1744 (cod. CCCXIX, p. 1400; cod. CCCLXXXIII, p. 302; cod. It. cl. VII, 1954-1955; crt. 23, 81,

Page 211: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 183

88, 411, 432; Delib. senato, crt. 56; Dispacci Germania, crt. 51, 54, 317, 559, 575, 652; Dispacci Girol. Venier, 1686-1692).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 345, 351-353, 355-357, 402, 404, 423, 434, 555, 560-561, 572,

574, 602-603, 666-667, 685-689.

872 – Raport, circa 1690, al unui sol veneţian, cu informaţii despre prizonieratul lui Gheorghe Duca în Polonia şi soarta averii sale confiscate (ms. it. VII, 1882, f. 62).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 143-144 (extras).

873 – Scrisoare din 1724 a teologului Michel Le Quien adresată lui Nicolae Mavrocordat. Copie (ms. it. XI, 54).Ref.: Alexandru G. Mavrocordat, Cu ocaziunea scrisorii lui Le Quien (Arhiva, 10, 1899,

p. 185-204).Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Le Quien către Neculai Mavrocordat (Arhiva, 10, 1899,

p. 132-134).

874 – Documente (14) din anii 1774-1776 şi 1781 privind istoria Ţărilor Române: ocupaţia austriacă, răpirea Bucovinei, stabilirea unui consulat rus în Principate.Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 91-100, 102-103, 105-108, 116.

MS

875 – Evangheliar, sec. IX, provenind, probabil, de la mănăstirea Mavromolu din Galaţi, potrivit unei însemnări din 1685.Ref.: C. Castellani, Catalogus codicorum graecorum qui in Biliothecam S. Marci

Venetiarum inde ab anno MDCCXL ad haec usque tempora inlati sunt, Veneţia, 1895, p. 6; N. Iorga, Notiţe (RI, 28, 1942, nr. 1-12, p. 167).

876 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, cuprinzând menţiuni despre gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (ms. gr. 530).Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum..., Oxford, 1848, p. 230, 486;

Fontes, IV, p. 18-19 (extrase).

877 – Pătimirea Sf. Sava Gotul, 374, text în greacă, cuprinzând şi informaţii despre situaţia demografică, religioasă şi socială din Dacia. Copie din sec. X-XI (ms. gr. 359).Ref.: Ştefan Olteanu, Cu privire la structura socială a comunităţilor săteşti dintre Carpaţi

şi Dunăre în secolul al IV-lea e.n. (R. Ist., 37, 1984, nr. 4, p. 328); MRV, p. 32.Publ.: Fontes, I, p. 710-715.

878 – Nicolaus Calliclis, Epigrame şi poezii ocazionale, sec. XII, text în greacă, menţionând pe sciţi (în sensul de pecenegi), daci şi peoni (români şi unguri), geţi (prin care sunt desemnaţi bulgarii) (ms. gr. 498 şi 524).Ref. şi publ.: Leo Steinbach în „Dissertatione philologicae Academiae Litterarum

Cracoviensis”, 36, 1903, p. 313-392; Spyridon Lambros, O Markianos kōdix 524 (NE, 8, 1911, p. 3-59, 124-192); Fontes, III, p. 46-49.

879 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cuprinzând informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului (ms. IX, colloc. 2798, f. 197-200).

Page 212: Marturii Romanesti Peste Hotare

184 ITALIA

Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

Publ.: E. Szentpétery, Scriptores rerum Hungaricarum, tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestarum, II, Budapesta, 1938.

880 – Ioannis Zonaras, Synagōgī lexeōn sylegeisa ek diaforōn vivliōn, cca. 1125-1150. Cuprinde şi termeni, toponime, etnonime din zona daco-romană (ms. X, 2, f. 1-420).Publ.: Ioannis Zonaras, Lexicon..., ed. J.A.H. Tittmann, vol. I-II, Leipzig, 1808; Fontes,

IV, p. 66-67 (extrase).

881 – Teodor Skutariotis, Synopsis chronikī, sfârşitul sec. XIII, 142 f., cronică bizantină relatând istoria lumii de la „începuturi” până în sec. XIII; cuprinde şi informaţii despre românii din Peninsula Balcanică, Imperiul Româno-Bulgar, suveranii asanizi, vechile relaţii româno-bizantine (ms. 407).Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, VII, Paris, 1894, p. CCXLI-CCXLIII. Publ.: ibidem, p. 3-556; Fontes III, p. 407-441 (extrase).

882 – [Cronică anonimă], s.l., sec. XV (ante 1481), text în italiană, menţionând victoriile lui Vlad Ţepeş (1462) şi Ştefan cel Mare (1475) contra armatelor otomane. Copie din 1503 (ms. it. VI, 277, f. 171).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 39 (extrase).

883 – La progenia della casa de’ Ottomani, sec. XV (ante 1500), cronică anonimă în italiană a Imperiului Otoman, cuprinzând informaţii despre relaţiile dintre Ţara Românească şi Poartă în anii 1416 şi l444-1484 (ms. it. VI, 277, f. 130 sqq.).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 12-15, parţial.

884 – Mario Iacobi, cognomento Taccola, De Machinis libri decem, s.l., 1449, 116 f. Tratat de tehnică militară cu ilustraţii şi hărţi, cuprinzând şi informaţii asupra Ţărilor Române: populaţie, limbă, viaţă materială (ms. lat. VIII, 40).Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus Parisinus – 7329 (RA, 1975, nr. 2, p. 204).

885 – [Cronică anonimă], s.l., începutul sec. XVI, text în italiană, menţionând veniturile sultanului provenite din Moldova şi Ţara Românească (ms. it. VI, 277).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 72 (extrase).

886 – Descriere a Transilvaniei de la începutul secolului al XVI-lea (Ms. it. VI, 276).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella Biblioteca

Nazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).

887 – Ercole Dalmatul, [Relaţia călătoriei în Transilvania şi în Moldova], raport din 30 aprilie 1532 către Paolo Contarini (t. LVI, crt. 51-53 trg.).Ref.: Călători străini, I, p. 313.Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 57-58 (fragm.); M. Sanudo, Diarii, t. 56, Veneţia, 1901, col.

129-138; Acta Tomiciana, t. 14, 1950, p. 193-200; Călători străini, I, p. 314-316.

888 – Agostino Museo Tarvisino, De expugnatione Megyhes, s.l., 1534, relatare a călătoriei în Transilvania, ca partizan al lui Aloisio Gritti şi participant la asediul oraşului Mediaş, cu traducere italiană (cl. X Lat., ms. 305, nr. 14; Reg. litt. Fr. Contarini, cl. VII It., ms. 802, ms. 108).

Page 213: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 185

Ref. şi publ.: Nagy Iván, Gritti Alajost illetó, erediti emlékiratok [Documente despre Aloisio Gritti] (MTT, 3, 1857, p. 75-81); Călători străini, I, p. 356-367.

889 – Descrizione del viaggio per terra di Constantinopoli e delle case principali del paese, s.l., mijlocul sec. XVI, cu informaţii şi despre contingentele româneşti din armatele otomane (ms. it. VI, 105).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 45 (extras).

890 – [Istorie universală], s.l., post 1550, text în italiană, cuprinzând şi informaţii despre contingentele româneşti din armatele otomane în campania din Transilvania din 1551-1552 (ms. it. VI, 53).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 40 (extras).

891 – Marino Sanudo, Diarii, Veneţia, sec. XVI (ante 1533), 58 vol., cuprinzând informaţii privind istoria românilor între anii 1496-1533 (ms. it. VII, 228-286 = 9215-9273).Ref.: G. Lăzărescu – N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972,

p. 337; Eugen Denize, Ţările române şi Veneţia. Relaţii politice 1441-1541, Buc., 1995; Şerban V. Marin, Însemnări din jurnalul veneţianului Marino Sanudo referitoare la ultimii ani de domnie ai lui Ştefan cel Mare. Ambasadele Moldovei la Veneţia („Archiva Moldaviae”, 1, 2009, p. 79-91).

Publ.: Rinaldo Fulin, Federico Stefani, Niccolò Barozzi, Guglielmo Berchet, Marco Allegri, I diarii di Marino Sanuto (MCCCCXCVI-MDXXXIII) dall’ autografo Marciano ital. cl. VII codd. CDXIX-CDLXXVII, Veneţia, 1879-1903.

892 – Francesco Marcaldi, Narratione dello Stato et Imperio della Casa ottomana, Veneţia, 1588, menţionând şi îndatoririle militare şi financiare ale Moldovei şi Ţării Româneşti către Poartă (cl. VI, It., ms. 262).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 198 (extras).

893 – Descrizione del lungo et travagliato viaggio che hanno fatto li cento italiani o pur toscani... mandati al principe di Transilvania, Veneţia, 1595, relatare a călătoriei detaşamentului toscan în Ţările Române şi participarea la luptele cu turcii din 1595 (cl. VI, It., ms. VI, 118).Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 79-91; Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni

nella letteratura geografica italiana del cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 62-63); Călători străini, III, p. 575-578, 579-600; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană. Documente externe, I, Buc., 1982, p. 135-139.

894 – Petri Coppi, Summarium totius urbis, sec. XVI (Ms. Lat. X, 146 [=3331]), cuprinzând referiri succinte la teritoriile locuite de români.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella Biblioteca

Nazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).

895 – Manuscris, sec. XVI, cuprinzând succinte referiri la spaţiul românesc (Ms. Latini cl. X, nr. 45).Ref.: ibidem.

896 – Alvise Contarini, Materie trattate in Collegio e Senato. 1622-1623, vol. IV, informaţii privind încercările veneţianului Gian Giacomo Locadello de a obţine tronul

Page 214: Marturii Romanesti Peste Hotare

186 ITALIA

Moldovei în 1622 şi o consemnare a primirii în Senatul veneţian, la 10 octombrie 1623, a celor doi trimişi ai lui Radu Mihnea, care veniseră să trateze condiţiile deschiderii unui depozit bancar al domnului Ţării Româneşti la Zecca Veneţiei (ms. ital. VII 1239 [8696], f. 32v).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Veneţiei (SMIM, 18, 2000,

p. 190); A. Pippidi, Un domn necunoscut al Ţării Româneşti, în vol. Faţetele istoriei. Existenţe, identităţi, dinamici. Omagiu Academicianului Ştefan Ştefănescu, ed. T. Teoteoi, B. Murgescu, Ş. Solcan, Buc., 2000, p. 79-85; Cr. Luca, Sur le Vénitien Gian Giacomo Locadello, un prétendant princier peu connu („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 3, 2001, p. 123-131).

Publ.: Cr. Luca, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Veneţiei, loc. cit.

897 – Avvisi, din 1628-1629, despre situaţia din Ţările Române, îndeosebi relaţiile lui Gabriel Bethlen cu Poarta şi habsburgii (ms. ital. VI 305 [5987], f. 46, 61, 93-94, 166, 200, 206, 211, 224, 229).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Câteva „avvisi” inedite relative la politica externă a principelui

Gabriel Bethlen (1628-1629) (AIIAI, 36, 1999, p. 163-170).

898 – Mustafa bin Abdullah (Hagi Halifa, Kiatib Celebi), Takvim üt-tevarih (Cronologia istorică), 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (ms. r. 79).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.

899 – Husein Vegihi, Relatione delli successi nel Imperio ottomano, principiando dall’anno di Mahometto 1047 sino li 1071, e di Christo Nostro Signore 1638 sino li 1660, composta in lingua turca da Hassan Vezihi e tradotta nell’idioma italiano, traducere de Giacomo Tarsia, 1675. Cronica relatează evenimente din 1637-1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (cl. VI, It., ms. 84).Ref.: M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 167. Publ.: N. Iorga, Manuscripte, I (AARMSI, s. II, 1899, p. 53-62).

900 – Urbano Cerri, Stato della religione cattolica in tutto il mondo, s.l., 1676-1678, raportul secretarului Congregaţiei De Propaganda Fide către papa Inocenţiu XI, cuprinzând şi informaţii despre situaţia comunităţilor catolice din Ţara Românească şi Moldova (cl. XI, It., ms. 31).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor

noastre, Buc., 1899, p. 52-57; Călători străini, VII, p. 487-489.

901 – Alessandro Belleardi, Memorii, s.l., post 1686, cuprizând ştiri despre participarea românilor la luptele de la Seghedin din 1686 (cl. VI, It., ms. 190).Publ.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente din ţară şi străinătate cu privire la

istoria românilor (AARMSI, s. II, t. 28, 1906, p. 509-510).

902 – Stephano Cosmi, Discorso sopra la propagatione della fede cattolica, s.l., circa 1691-1700, în care se propune convertirea ienicerilor prin scrieri în slavonă difuzate în Ţările Române şi Balcani (cl. XI, It., ms. 82, f. 149).Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, I-II, p. 431-432.

Page 215: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 187

903 – Descriere, sec. XVII, a Regatului Ungariei, după împărţirea sa ca urmare a intervenţiei Porţii din anul 1541 (Ms. it. VII, nr. 704).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella Biblioteca

Nazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).

904 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând informaţii succinte despre Ioan Zápolya, considerat aliat fidel al otomanilor (Ms. it. Fondo Antico, nr. 39).Ref.: ibidem.

905 – Ioannis Verghitsis, Historia del Regno di Candia, libro XVII, cuprinzând referiri la relaţiile lui Mihai Viteazul cu Poarta şi cu Patriarhia ecumenică de Constantinopol (ms. ital. XI 184 [7414], f. 76r-77v).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Nouvelles données sur l’écho européen des campagnes militaires

antiottomanes entreprises par Michel le Brave (SMIM, 20, 2002, p. 210-211).

906 – Giuseppe Ariosti, Iscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine delle quatro principali colonie romane della Transilvania, s.l., 1723. Copii (113) de pe inscripţii romane din Sarmizegetusa, Alba Iulia, Abrud-Zlatna şi Turda. Copie.Ref.: IDR, I, 1, p. 44.

907 – Pietro Businello, Lettere informative delle cose de’ Turchi, riguardo alla religione et al governo civile economico militare et politico, s.l., 1744, cuprinzând şi informaţii despre organizarea Moldovei şi Ţării Româneşti. Copie din 1746 (cl. VI, It. ms. 201).Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor noastre,

Buc., 1899, p. 20-21.Publ.: Gligor Stojanović, Ujesti o Turskoj (Pietro Businello, Notizie Turchesche), Sarajevo,

1960.

908 – Nicolae Mavrocordat, De officiis, traducere în latină, a doua jumătate a secolului XVIII, de Forlosia, custodele Bibliotecii imperiale din Viena (cl. VI, Lat., ms. 671).Ref.: Valentinelli, Bibliotheca manuscriptorum S. Marci Venetiarum, Codices ms. latini,

II, Veneţia, p. 113; N. Iorga, în Arhiva, 11, 1899, p. 132.

CR

909 – Minej prazdničnyj, Veneţia, 1538 şi Molitvoslov složennyi, Veneţia, 1560, cuprinzând Pripealele lui Filotei (Rari Ven. 716, 717).Ref.: Carmen Croitoru Amarandei, „Pripealele lui Filotei” prezente în cărţi vechi sârbeşti

aflate în Biblioteca Marciană din Veneţia („Revista română de istorie a cărţii”, 2, 2005, p. 49-54).

910 – Lettera Scritta dal Gran Turco al Principe di Transilvania, Bologna, [1595], relativă la luptele desfăşurate în vara anului 1595 între Ţările Române şi Imperiul Otoman (Mise. 2281/8).Ref.: C. Göllner, Faima, p. 164, nr. 18; idem, Michael der Tapfere, nr. 62; idem, Turcica,

II, p. 575, nr. 2118.

911 – La rotta che ha data il Sereniss. Prencipe di Transilvania etc., ai Turchi e

Page 216: Marturii Romanesti Peste Hotare

188 ITALIA

Tartari sotto Temesvar. Alli 17 di Giugno 1596..., Roma, 1596, relatare inexactă a asediului Timişoarei (Misc. 2183/18).Ref.: C. Göllner, Faima, p. 175, nr. 52; idem, Michael der Tapfere, nr. 62; idem, Turcica,

II, p. 634-635, nr. 2251.

912 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Veneţia, 1597, ediţie a codicelui Sagredo, 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda maior sancti Gerhardi, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI.Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria

Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).Publ.: I.D. Suciu – Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria mitropoliei

Banatului, I, Timişoara, 1980, p. 22-63 (traducere românească).

913 – Avvisi novi di Alba Giulia del primo di maggio 1597. Bologna, 1597.Ref.: Edizioni italiane, XVI, n. 3320.

914 – Cesare Campana, Compendio historico delle guerre ultimamente successe tra Christiani, & Turchi, & tra Turchi, & Persiani, Veneţia, 1597, cuprinzând informaţii despre istoria Transilvaniei în secolul al XVI-lea.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella Biblioteca

Nazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).

915 – Avviso dei progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopo l’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.

916 – Francesco Sansovino, Historia universale Dell’Origine et Imperio de Turchi [...] con le guerre successe in Persia, in Ongaria, in Transilvania, Valachia..., Veneţia, 1600 (misc. 143/6).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 723, nr. 2450.

917 – Cesare Campana, Aggionta all’historie del mondo, Veneţia, 1601, cuprinzând detalii despre evenimentele politico-militare din Transilvania sfârşitului de secol XVI.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 185-198.

918 – Lionardo da Maniaco, Historie del suo tempo, Bergamo, 1603, cuprinzând referiri la episodul uciderii lui Gheorghe Martinuzzi, cât şi la sprijinul militar moldo-muntean în favoarea reinstalării principelui Ioan Sigismund Zápolya.Ref.: ibidem.

919 – Giovanni Battista Nani, Historia della Repubblica Veneta, Bologna, f.a., cuprinzând referiri succinte la acţiunile diplomatice de atragere a principelui Gabriel Bethlen în coaliţia antihabsburgică în cursul primei faze a Războiului de treizeci de ani.Ref.: ibidem.

920 – Alessandro Zilioli, Delle istorie memorabili de’ suoi tempi, Veneţia, 1642. Relatează succint circumstanţele implicării principelui Gabriel Bethlen în Războiul de treizeci de ani.Ref.: ibidem.

Page 217: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 189

921 – Maiolino Bisaccioni, Istoria delle guerre civili di questi ultimi tempi, Bologna, 1653, cuprinzând referiri episodice la principatul transilvan în contextul evenimentelor din Polonia, din jurul anului 1652, fiind amintite tratativele emisarilor principelui Gheorghe Rákóczy al II-lea cu regele Poloniei, precum şi referiri la alte evenimente din Ţările Române.Ref.: ibidem.

922 – Luca di Linda, Maiolino Bisaccioni, Le relationi et descrittioni universali, et particolari del Mondo, Bologna, 1653, cuprinzând o descriere succintă a resurselor Transilvaniei.Ref.: ibidem.

923 – Girolamo Brusoni, Le historie universali d’Europa, vol I-II, Veneţia, 1657, cuprinzând referiri la acţiunile militare ale principilor Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rákóczy I în cadrul Războiului de treizeci de ani.Ref.: ibidem.

924 – Horazio Torsellini, Ristretto dell’historie del mondo, Veneţia, 1663, cuprinzând date despre istoria Transilvaniei secolelor XVI-XVII.Ref.: ibidem.

925 – Girolamo Brusoni, Le Campagne dell’Ungheria degl’Anni 1663 e 1664, Veneţia, 1665, cuprinzând date despre istoria Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.Ref.: ibidem.

926 – Girolamo Brusoni, Historia dell’ultima Guerra tra Veneziani e Turchi, Veneţia, 1673, cuprinzând date succinte despre Transilvania, amintită în contextul conflictului veneto-otoman şi a ajutorului indirect pe care l-ar fi putut oferi veneţienilor prin distragerea pe frontul dunărean a trupelor Porţii.Ref.: ibidem.

927 – Giovanni Sagredo, Memorie istoriche de’ monarchi ottomani, Veneţia, 1673. Surprinde evenimentele politice din Transilvania până în anul 1620.Ref.: ibidem.

928 – Maiolino Bisaccioni, Delle Historie memorabili de’ nostri tempi, Bologna, 1674, cuprinzând informaţii detaliate despre intervenţia principelui Gheorghe Rákóczy I în campaniile din Războiul de treizeci de ani şi alte date privitoare la evenimentele din Ţările Române.Ref.: ibidem.

929 – Andrea Valier, Storia delle Guerra di Candia, Veneţia, 1679, cuprinzând referiri la evenimentele din Transilvania, după decesul lui Gheorghe Rákóczy I.Ref.: ibidem.

930 – Alessandro Maria Vianoli, Historia Veneta, Veneţia, 1680, cuprinzând date referitoare la evenimentele politice din Transilvania din a doua jumătate a secolului al XVII-lea.Ref.: ibidem.

Page 218: Marturii Romanesti Peste Hotare

190 ITALIA

931 – Diario de’ successi dell’Armi Cesaree nell’Ungheria dopo la presa di Strigonia nelle due Campagne MDCLXXXIV e MDCLXXXV, sotto il comando dell’Alt[ezza] Sereniss[ima] del Sig[nor] Duca di Lorena, Veneţia, 1686, cuprinzând informaţii despre mişcarea antihabsburgică condusă de Emeric Thököly.Ref.: ibidem.

932 – Nicolò Arnù (Nicolas Arnou), Presagio dell’ imminente rovina e caduta dell’ Impero ottomano, delle future vittorie e prosperi successi della Christianità, Veneţia, 1686, cuprinzând referiri la cucerirea Cetăţii Albe în 1484 de către Baiazid II.Ref.: Andrei Timotin, 2010.

933 – Aurelio degli Anzi (Valerio Zani), Il Genio vagante. Biblioteca curiosa di cento e piu relazioni di Viaggi stranieri de nostri tempi racconta dal Signor Aurelio degli Anzi ed estrata da diverse lettere private, informazioni particolari e Libri di varij scrittori Italiani, Francesi, Spagnuoli, Alemani, Latini ed altri autori del corente secolo, Parma, 1691, cuprinzând opt scrisori adresate familiei de ofiţerul Giovanni Luigi Zani despre luptele pentru tronul Transilvaniei între Ioan Kemeny şi Mihail Apaffi, despre participarea trupelor din Moldova şi Ţara Românească la campania otomană în Transilvania în 1662-1663 şi despre asediul Clujului de către otomanii conduşi de Kuciuk Mehmed paşa. Ref. şi publ.: O. Cristea, Un călător străin în Transilvania secolului al XVII-lea: Giovanni

Luigi Zani (RI, XIV, 2003, nr. 5-6, p. 159-180).

934 – Michele Foscarini, Historia della Republica Veneta, Veneţia, 1696, cuprinzând mărturii referitoare la acţiunile militare antihabsburgice ale lui Emeric Thököly.Ref.: ibidem.

935 – Nicolò Beregani, Historia delle guerre d’Europa, Veneţia, 1698, cuprinzând date referitoare la acţiunile militare antihabsburgice ale lui Emeric Thököly.Ref.: ibidem.

936 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia, 1745, retipărirea ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şi consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Mise. 1952/2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613,

nr. 3143.

937 – Ioan Abramios, Apanthismata poiītika, Veneţia, 1709, antologie în cinstea lui Gheorghe Hypomenas din Trapezunt, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu (Misc. 662/6).Ref.: Legrand, Biblion., p. 79-80, nr. 268; Legrand, XVIII/1, p. 67, nr. 51; Papadopoulos,

Ell. vivl., I, p. 3, nr. 3.

938 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţie îngrijită de Alexandros Cancellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (15191. V. 2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 331-335, nr. 327; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.

939 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs Anatolikīs... Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (nr. 8058).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 401, nr. 402; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557.

Page 219: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 191

940 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs Anatolikīs, Peterburg (= Veneţia), 1764 (nr. 7623).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 26–27, nr. 607; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4558.

941 – Stavrinos, Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Vaivoda [...]; Matei al Mirelor, Istoria tōu kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1768.Ref.: Legrand, XVIII/2, f. 70-71, nr. 672; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 406, nr. 5409.

942 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (nr. 10093, FK. 1).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.

943 – Mīni Augoustou 30. Akolouthia tou en agiois patros īmon Alexandrou Arhiepiskopou Konstantinoupōleos, Veneţia, 1771, tipărită la cererea lui Alexandru Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin grija marelui vistier Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (19219. Sa. E.l, 1.1, nr. 6).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 141-143, nr. 746; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 8, nr. 76.

944 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon kai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (18650. III. 3).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

945 – Istoria dia stichōn aplōn perilamvanousa ton vion kai tas praxeis pasas tou megalou archontos kai spatariou tīn axian Staurakī. Veneţia, 1774, biografia în versuri a spătarului Stavrachi, capuchehaia Ţării Româneşti la Constantinopol.Ref.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 385, n. 2.

946 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1781, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (30636. LX.5).Ref.: Legrand, XVIII/21, p. 355; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2091.

947 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia, 1783: la f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed. Veneţia, 1677 (31177. LXII. 5).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 402-403, nr. 1100; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4366.

948 – Stavrinos, Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voivonda [...]; Matei al Mirelor, Istoria tōn kata tīn Ougrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1785 (3046.AN.4).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 438, nr. 1151; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 406, nr. 5410;

Alfred Vincent, From Life to Legend: The Chronicles of Staurinos and Palamidis on Michael the Brave („Thīsaurismata”, 25, 1995, p. 165-238) .

H

949 – Atlante anonimo, s.l., sec. XIV, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. 6, nr. 213, 5982).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 16.Reprod.: Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XIV secolo [...] illustrate da

Theobaldo Fischer („Ongania”, 1880, nr. 7).

Page 220: Marturii Romanesti Peste Hotare

192 ITALIA

950 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. 4, nr. 493, 5077).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 68.

951 – Planisfero catalano anonimo, sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 250, nr. 60.

952 – Atlante anonimo, s.l., prima jumătate a sec. XV, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cil. 4, nr. 9, 5090).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 58.

953 – Giacomo Giroldi, [Hartă nautică], s.l., 1426, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (fostă Morelli Giac. 19, nr. 5694).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 24.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, nr. 8).

954 – Andrea Bianco, Atlante, s.l., 1436, 20 hărţi, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (fondo antico 76, nr. 4783).Ref.: Oskar Peschel, Der Atlas des Andrea Bianco vom Jahre 1436, Veneţia, 1896;

Grămadă, Scizia, p. 249, nr.26.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, nr. 9).

955 – Fra Mauro Camaldolense, Planisfero, s.l., 1452, reprezentând şi Ţările Române cu toponime.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 32.

956 – Anonimo Catalano, s.l., sec. XVI, cu 8 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. 6, nr. 203).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 187.

957 – Giambattista Agnese, Atlante, s.l., 1554, cu 36 planşe, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. 4, nr. 62, 5067).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 113.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, 1881, nr. 17).

958 – Hagi Ahmed, Mappamondo nella lingua turca, s.l., 1559, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (în bibliotecă, expus).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 120.

CASA ROMENA „NICOLAE IORGA”

AM

959 – Cămin pentru profesori şi cercetători români aflaţi la specializare în Veneţia, inaugurat la 2 aprilie 1930. Funcţionează într-o aripă a Palatului Correr-Revedin, imobil construit în sec. XVI, trecut în proprietatea familiei Correr, achiziţionat parţial de statul român în 1928, restaurat după 1989 (Campo Santa Fosca, nr. 2214).Ref. şi reprod.: Atanasie Popescu, La Veneţia în Campo Santa Fosca, un focar românesc de

Page 221: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 193

cultură renăscut – Palazzo Correr (MI, 24, 1990, nr. 6, p. 26-28); Cristian Păunescu, Ctitorii ale Băncii Naţionale a României în Italia (MI, 32, 1998, nr. 2, p. [67]).

COLLEZIONE NICCOLÒ BAROZZI

H

960 – Atlante anonimo, s.l., 1536, 12 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 101.

FONDAZIONE QUERINI STAMPALIA

MS

961 – Bartolomeo Locadello, [Descriere pe scurt a Ţării Româneşti], 1641 (Relazioni politiche, vol. II, nr. 116, p. 135).Ref.: Călători străini, V, p. 30-32. Publ.: „Arhiva”, Iaşi, V, 1894, p. 113-116; Călători străini, V, p. 32-36.

ISTITUTO ELLENICO DI STUDI BIZANTINI E POSTBIZANTINI

AM

962 – Biserica San Giorgio dei Greci, ctitorită în 1539, reparată în 1573 de Zotu Tzigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul şi de soţia lui Maria, ajutată cu danii de Matei Basarab, Hagi Nico Panaiot din Bucureşti şi alţi donatori din Ţările Române.Ref.: N. Iorga, Câteva ştiri despre comerţul nostru (AARMSI, s. II, t. 37, 1914, p. 309);

idem, Foaia de zestre a unei domniţe moldoveneşti din 1587 şi exilul din Veneţia al familiei sale (ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 218); N. Bănescu, Acte veneţiene privitoare la urmaşii lui Petru Vodă Şchiopul (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 117-132); A. Pippidi, La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per i rapporti tra Venezia e i Paesi romeni, în vol. Dall’ Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati di storie communi, ed. Grigore Arbore-Popescu, Roma, 2003, p. 96-111.

963 – Piatră de mormânt a lui Zotu Tzigara din Ianina, mare spătar al Moldovei în timpul domniei lui Petru Şchiopul şi ginerele acestuia, care a murit la Veneţia, 11 aprilie 1599, 150 x 80 cm, inscripţie în greacă şi stemă (în biserică, în faţa iconostasului).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 428; Camariano – Cioran, L’Epire, p. 148; Mihail G. Stephanescu,

O piatră de mormânt uitată şi o pecete necunoscută. Mărturii vechi şi noi despre marele spătar Zotu Tzigara (BMI, 1971, nr. 5, p. 58-62).

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534 (inscripţia).Reprod.: Mihail G. Stephănescu, op. cit., p. 62, fig. 7; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534

(inscripţia); N. Bănescu, op. cit., pl. III (inscripţia).

Page 222: Marturii Romanesti Peste Hotare

194 ITALIA

DOC

964 – Documente (107) din 1587-1625 relative la Maria, fiica lui Petru Şchiopul şi familia sa: foaia de zestre, acte şi scrisori de la Petru Şchiopul, de la soţii Mariei, Zotu Tzigara şi Paolo Minio etc.Ref.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe moldoveneşti din 1587 şi exilul din Veneţia

al familiei sale, p. 213-219; N. Bănescu, Acte veneţiene privitoare la urmaşii lui Petru Vodă Şchiopul, p. 117-132.

Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 705-707, 775-779 (5 doc., 1587, 1601, 1607, 1612); N. Bănescu, op. cit., p. 133-183 (107 doc.).

965 – Testamentul marelui spătar Zotu Tzigara, Veneţia, 2 aprilie 1599 (copie).Ref.: Camariano – Cioran, L’Epire, p. 148.Publ.: Legrand, XVII/3, p. 429-430; N. Iorga, op. cit., p. 234-238; N. Bănescu, op. cit.,

p. 148-152.

966 – Testamentul lui Apostol Tzigarà, 1 octombrie 1625 (arm. D, colto 18, busta 19, processo 260).Ref.: Andrei Pippidi, 1971.

967 – Scrisori (7) din 1641-1647 referitoare la solicitări de ajutoare şi danii româneşti către Frăţia greacă ortodoxă din Veneţia: de la Matei Basarab către Frăţie (21 martie 1642) despre dania de 700 ocale de ceară ale Frăţiei către Matei Basarab (22 septembrie 1641 şi 10 septembrie 1642), Vasile Lupu (22 septembrie 1641 şi 12 februarie 1647), Gheorghe mare vistiernic al Ţării Româneşti (12 februarie 1647) şi Gheorghe postelnic al Moldovei (12 februarie 1647). Original în greacă, rezumate în italiană (Palaio Archeio, Reg. 191, f. 23-24, 31v-32v, 62-64v).Ref. şi publ.: M.I. Manoussakas, Allīlografia tīs Ellīnikīs Adelfotītas Venetias (1641-

1647) me tous īgemones tīs Vlachias kai tīs Moldavias (apo ta episīma praktika tīs) („Thīsaurismata”, 15, 1978, p. 1-29; rec. A. Pippidi, în RESEE, XVIII, 1980, nr. 1, p. 138-141).

Reprod.: M.I. Manoussakas, loc. cit.

MS

968 – Pomelnic, 1642, cuprinzând nume de donatori din Ţara Românească (Matei Basarab, doamna Elina, boierii Craioveşti) către Frăţia elenă din Veneţia. Semnătură autografă Matei Basarab. Text în slavonă (Palaio Archeio tīs Adelfotītos, fak. 776). Copie în greacă, menţionând şi pe Vasile Lupu, domnul Moldovei (ms. 15, f. 64).Ref. şi reprod.: M.I. Manoussakas, op. cit., p. 19-20, pl. 3; Pippidi, Tradiţia politică,

p. 134, fig. 16.

969 – Cântece revoluţionare (11) în greacă, 1821, culese în Ţările Române de Panaghis Kefalas Papa Andrei, şi proclamaţiile lui Alexandru Ipsilanti date în Iaşi, 24 februarie 1821.Ref., publ. şi reprod.: Leandros Vranoussis, Thouria kai prokīryxeis tou Eikosiena s’ena

eirografo tou Ellīnikou Institoutou Venetias („Thīsaurismata”, 4, 1967, p. 177-189; rec. Nestor Camariano, în RA, 1971, nr. 1, p. 154-155).

Page 223: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 195

CR

970 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1731, cuprinzând, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore III Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie 1750.Ref.: Istituto ellenico di studi bizantini e postbizantini, Mostra di libri greci stampati

a Venezia appartenenti all’Istituto (2 set. – 7 ott. 1973), Veneţia, 1973, nr. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.

971 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou [...] Moisiodakos, t. I-II, Veneţia, 1761-1762.Ref.: Istituto ellenico di studi bizantini e postbizantini, Mostra nr. 23; Papadopoulos, Ell.

vivl., I, p. 319, nr. 4350.

A

972 – Maica Domnului Hodighitria, icoană pe lemn, 1605, 30 x 23 cm. Ferecătură în aur, argint, smalţ şi pietre preţioase. Inscripţie de donaţie, în greacă, pentru biserica San Giorgio dei Greci, din partea lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul (Muzeul de icoane bizantine).Ref.: M. Chatzidakis, Icones de Saint-Georges des Grecs et de la collection de l’Institut,

Venise, 1962, p. 122, nr. 106; Constantin Şerban, Muzeul de icoane bizantine din Veneţia („Revista muzeelor”, 6, 1969, nr. 6, p. 567); Katerina Kyriakou, Il figlio di Michele il Bravo, donatore di una icona alla Chiesa di S.Giorgio dei Greci a Venezia (1605) („Thīsaurismata”, 18, 1981, p. 299-306); L. Vranoussis, 1987 (referinţe).

Reprod.: Kyriakou, op. cit+., pl. XIX-XX.

MUSEO DELL’ARSENALE MARITTIMO

H

973 – Giovanni Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1612, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 198.

MUSEO CIVICO CORRER

DOC

974 – Scrisoare din 1596 de la Mehmed Bei (Mihnea Turcitul, fost domn al Ţării Româneşti) relativă la victoria otomană de la Mezö Keresztes din 26 octombrie, la care participase (ms. Cicogna, 3575, f. 78).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel le

Brave (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 347-348).

Page 224: Marturii Romanesti Peste Hotare

196 ITALIA

MS

975 – Pietro Busto Bresciano, Descrizione della Transilvania, Roma, 1595. Autorul călătorise în Transilvania ca muzicant la curtea principelui Sigismund Báthory. Copie (ms. Cicogna, 2738).Ref.: Călători străini, VI, p. 436.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 28 (fragm.); Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia

e la Transilvania nel secolo XVI. Note e documenti, Roma, 1931, p. 169-172.

H

976 – Giovanni Xenodochos da Corfù, Atlante, s.l., 1520, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 89.

977 – Georgio Sideri, detto Calapoda, [Hartă nautică], s.l., 1550, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 252, nr. 110 (Raccolta Correr); Lucia Casanova, Inventario dei portolani e

delle carte nautiche del Museo Correr („Bolettino dei Musei Civici Veneziani”, 3-4, 1957, p. 26-27); A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, 2, p. 620).

Reprod.: The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, pl. 120.

978 – Giorgio Sideri detto Calapoda, Atlante, s.l., 1561, cu 3 hărţi nautice, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 123.

979 – Atlante anonimo, a doua jumătate a sec. XVI, cu 8 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 188.

980 – Jaume Olives di Maiorca, [Hartă nautică], 1563, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre. Ed. a 2-a, 1566 (Raccolta Correr). Ref.: ibidem, p. 253, nr. 129.

981 – Carta nautica anonima, sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 189.

982 – Placido Caloiro Oliva, Atlante con 7 Carte nautiche, 1646, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 209.

OSPEDALE S. GIOVANNI E PAOLO

AM

983 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVII-XVIII cu dania de 7 250 florini lăsaţi de Nicolae Caragiani, agentul lui Constantin Brâncoveanu.

Page 225: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 197

Ref.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe din 1587 şi exilul veneţian al familiei sale (ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 234).

PALAZZO DUCALE

H

984 – Terracina di Bassano, [Globul terestru], sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Salla del Maggior Consiglio).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 162.

985 – Francesco Griselini, Tabulam hanc quae sola ex Rhamusianis fato evasit theatrum Venetae negotiationis per Mediterraneum exibentem J. Baptista Rhamusius descripsit vir multiplici eruditione et prima itinerum colectione solerter curata insignis, s.l., 1762, 22 x 60 cm, menţionând toate localităţile cu care Veneţia avea legături comerciale, inclusiv cele româneşti (Sala delle mappe).Ref.: Dora Velčeva-Popsavova, Obzor na kartografskata sbirka săhranivana v Narodna

Biblioteka „Kiril i Metodij” („Izvestija na Narodna Biblioteka Kiril i Metodij na bibliotekata na Sofijskija Universitet Kliment Ohridski, 5,11, 1965, p. 219, nr. 579).

Reprod.: Sofia, Biblioteca Naţională „Kiril şi Metodiu”, fotocopie.

PALAZZO REALE

H

986 – Pietro Vesconte, [Hartă nautică], s.l, 1318, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Stanza 34).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 7, n. 2; idem, Scizia, p. 248, nr. 6.

987 – Giorgio Sideri detto Calapoda, [Harta nautică], s.l., 1561, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sală IX, expusă).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 122.

988 – Un atlante „con molte carte nautiche”, s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Sala IX).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 186.

PEGGY GUGGENHEIM FOUNDATION

A

989 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, 1912, bronz polisat, 61,2 cm, fost în colecţia P. Poiret (Palazzo dei Leoni).Ref.: Geist, I, nr. 72; Geist II, nr. 83.Reprod.: Giedion – Welcker, I, p. 123; II, fig.74; P. Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi

metamorfoză în sculptura contemporană, Buc., 1972, pl. [26]; Dan Grigorescu,

Page 226: Marturii Romanesti Peste Hotare

198 ITALIA

Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 34 (datată 1915); Geist II, fig. 72; Ionel Jianu, Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 45.

990 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1940, bronz polisat, 135,6 cm. Ref.: Geist I, nr. 196; Geist II, nr. 219.Reprod.: Geist II, nr. 219; Giedion – Welcker, I, p. 129, 200; II, fig. 79-80, 133 d; Ionel

Jianu, op. cit., fig. 50.

VERCELLI

BIBLIOTECA CAPITOLARE

MS

991 – Julianus din Constantinopole, Epitome latina, sec. VIII-IX, cuprinzând novela XI a lui Justinian, 14 aprilie 535, care menţionează prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Vărădia (Recidiva = Arcidava). Copie, sec. X (ms. VII, 6). Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.

VERONA

BIBLIOTECA CIVICA

MS

992 – Giuseppe Ariosti, Inscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine delle quatro principali colonie romane della Transilvania, 1723; 113 copii de pe inscripţii romane din Sarmizegetusa, Alba Iulia, Abrud-Zlatna şi Turda, copie. Ref.: IDR, 1, I, p. 44.

VICENZA

BIBLIOTECA BERTOLINA

MS

993 – Giovanni Maria Angiolello, [Memorii], s.l., ante 1525, cuprinzând şi informaţii din istoria Moldovei şi relatarea expediţiei sultanului Mahomed II împotriva lui Ştefan cel Mare (1476), la care autorul a participat ca martor ocular.Publ.: Caparozzo, Di Giovanni Maria Angiolello e di un suo inedito manoscritto, Vicenza,

1881; Călători străini, I, p. 132-138 (extrase după ms. din Biblioteca Naţională din Paris).

Page 227: Marturii Romanesti Peste Hotare

ITALIA 199

PALAZZO CHIERICATI

A

994 – Giovanni Battista Franco, Le guerre daciche, frescă, post 1551, reproducând scene de pe Columna lui Traian, probabil după desenele lui Giulio Romano.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice dei Rinascimento („Rivista del R.

Istituto d’Archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 20); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 100, 113).

Reprod.: R. Paribeni, op. cit., p. 23, fig. 17.

Page 228: Marturii Romanesti Peste Hotare

200 JAPONIA

JAPONIA

FUKUOKA

MUZEUL DE ARTĂ. COLECŢIA PERMANENTĂ

A

1 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1924. Bronz polisat (Colecţia permanentă,Galeria B).Ref.: Ioana Feodorov, 2006.

TOKIO

MUZEUL NAŢIONAL

A

2 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz polisat, h 25,85 cm. Ref.: S. Geist, I, nr. 77 b; II, nr. 111 b (Colecţie japoneză nenominalizată, operă provenind

din colecţia Cohen şi Roché).Reprod.: S. Geist, I, fig. 77.

Page 229: Marturii Romanesti Peste Hotare

LETONIA 201

lETONIA

RIGA

LATVIJAS ZINĀTNU AKADEMIJA FUNDAMENTALA BIBLIOTEKA

(Biblioteca Centrală a Academiei de Ştiinţe a Lituaniei)

CR

1 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628, ediţie dedicată lui Petru Movilă. Text în slavonă.Ref.: Zapasko – Isaević, I, p. 46, nr. 171.

2 – Služebnik, Lvov, 1637, ediţie tipărită cu binecuvântarea mitropolitului Petru Movilă.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 57-58, nr. 258

Page 230: Marturii Romanesti Peste Hotare

202 LIBAN

lIBAN

BALAMAND (Kūra)

DEIR SAYYDAT AL-BALAMAND (Mănăstirea ortodoxă Sf. Fecioară din Balamand)

MS

1 – Al-Qundāq [Liturghier], Ţara Românească, copiat înainte de 12 mai 1654 (cf. însemnării) de preotul Sābā Ibn Yūsuf Ibn Ya‘qūb Ibn Mīhā’īl al-A‘rağ din ‘Afadīq (provincia Kūra), egumen al mănăstirii Balamand, în cursul călătoriei sale ca însoţitor al patriarhului Antiohiei Macarie III Ibn al-Zaīm. Text în arabă (ms. 11-597).Ref.: R. Haddad, F. Freijat, Manuscrits du Couvent de Belmont (Balamend) [în arabă],

Beirut, 1970, nr. 11; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église melchite du Ve au XXe siècle, IV, I, Louvain – Paris, 1979, p. 307; Al-Maūāt al-‘arabiyya fī l-’adīra al-urūuksiyya al-’Anākiyya fī Lubnān [Manuscrisele arabe din mănăstirile ortodoxe antiohiene din Liban], vol. II: Ğāmi‘at al-Balamand, Universitatea Balamand, 1994, p. 68.

2 – Ioan Cariofil, Su’ālāt arūriyya li-kull ’aad min al-masīiyyīn [Întrebări trebuincioase fiecărui creştin], sec. XIX, traducere arabă, de către un anonim, a lucrării Egcheiridion peri tinôn aporiôn kai lyseôn..., Snagov, 1697, scrisă de Ioan Cariofil la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino. Copie din sec. XIX (ms. 184-666).Ref.: Joseph Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, II, Louvain – Paris, 1989,

p. 230-231; Al-Maūāt al-‘arabiyya fī l-’adīra..., p. 138-139.

BEIRUT (Bayrūt)

AM

3 – Tipografia Sfântul Gheorghe, activă între 1751-1753 sub conducerea lui Yusuf Nīqūlā al-Ğabā’ilī (Abū ‘Askar). A tipărit Psaltirea, 1751, după ediţia Alep, 1706, Liturghierul [Al-Qundāq], 1753, după ediţia Snagov, 1701 şi Ceaslovul [Kitāb alāt al-sawā‘ī], după ed. Bucureşti, 1702. Este, probabil, tipografia înfiinţată la Iaşi în 1745 de Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, pentru Patriarhia Antiohiei, transferată la Bucureşti (1747) şi apoi la Beirut, de către patriarhul Silvestru al Antiohiei.Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I. Bd., Città del

Vaticano, 1944, p. 118, 635, 637; Joseph Nasrallah, L’Imprimerie au Liban, Beyrouth,

Page 231: Marturii Romanesti Peste Hotare

LIBAN 203

1949, p. 46; I. Feodorov, The Romanian Contribution to Arabic Printing, în Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.

AMERICAN UNIVERSITY

MS

4 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuirea înţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de Athanasios Dabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cu Lumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698 (ms. ar. 241 – B 31).Ref.: G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits du

Liban, I, Beyrouth, 1958, p. 24; V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l, p. 140; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care au salvat istoria României de la uitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950, p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribué à l’héritage littéraire de mon pays („L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I. Feodorov, The Arabic Version of Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of Unitarian Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’histoire de l’Université de Balamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’s Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).

Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şi indici I. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.

MADRASAT AL-TALĀTAT ’AQMĀR (Şcoala celor Trei Ierarhi)

MS

5 – Ilyās Fahr, Al-munāẓara al-ğāliya fī da‘wat al-Rū al-Qudus [Dispută lămuritoare despre purcederea Duhului Sfânt], începutul sec. XVIII, scriere polemică împotriva operelor lui Sevastos Kyminitis, fost director la Academia Sf. Sava din Bucureşti.Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 136, nr. 3; V. Cândea, Sources grecques et roumaines dans les

bibliothèques du Proche Orient („AIESEE Bulletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 73).

6 – Al-‘Ašā’ al-rabbāniyy [Azimele Domnului], s.l., 1740. Traducere în arabă de Silvestru, patriarhul Antiohiei şi Mas‘ad Našū, din Eustratie Argentis, Syntagma kata azymôn [Rânduiala azimelor], tipărită în 1747 la Iaşi, cartea III, partea I. Copie din 1865 (ms. ar. 87).

Page 232: Marturii Romanesti Peste Hotare

204 LIBAN

Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 140-141; J. Nasrallah, Catalogue, III, Beyrouth, 1961, p. 289, nr. 425 (25).

UNIVERSITÉ SAINT JOSEPH

MS

7 – ‘Īsā (mitropolit de amā), Qasīda li-l-murān ‘Īsā, tilmīd al-āb al-bariyark kīr Yuwākim al-mutanayyi, qāla-hā lammā madaw ilā bilād al-Rūs wa-l-Makū wa-l-Fallā wa ğāiri-him wa- yaifu al-kanā’is allatī bi-him wa-al-duyūra wa-al-nawāqis wa-l-muğāmalāt wa-l-maāsin wa-ğā’ira-hā [Poemul mitropolitului ‘Isa, ucenicul părintelui patriarh kir Ioachim răposatul, compus când au mers ei în ţările Rusia şi Moscovia şi Valahia şi altele, în care descrie bisericile, mănăstirile, clopotele, lucrurile frumoase, bune şi altele de pe acolo], 1584. 2 copii din 1824 [azi dispărute] (ms. ar. 133, f. 153-177 şi ms. 134).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 89; V. Cândea, Sources grecques et roumaines dans les

bibliothèques du Proche-Orient, loc. cit., p. 70; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, I, p. 232; A. Rustum, Kansat Madnat Allāh Anākuya al-‘Uẓmā, III. 1453-1928, Beirut, 1988, p. 23-25; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities. Travellers as poets in the Early Ottoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma, 3, 2008, p. 67-71).

Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarches melchites de 1500 à 1634, Ierusalim, 1959, p. 86-88.

BMAKIN (Muntele Liban)

DEIR EL-ŠĪR (Mănăstirea greco-catolică Sf. Gheorghe)

8 – Macarie III ibn al-Za‘īm, patriarhul Antiohiei, Mağmū‘ laīf [Culegere plăcută], lucrare scrisă în Ţările Române şi la Damasc, 1653-1664. Copie de Mārqūs, 1670, după manuscrisul autograf. 810 p., 21 x 14 cm. În cuprins: Viaţa Sfintei Paraschiva cea Nouă, explicaţia titulaturii domnilor români şi alte texte traduse după izvoare din biblioteci româneşti. La p. 534-658, capitolul Tawārīh wa-’ahbār muhtaira ‘an afandiyyat al-’Aflāh... [Istorii şi ştiri pe scurt despre domnii Ţării Româneşti...] cuprinde istoria Ţării Româneşti, 1292-1664 (ms. 118, fost 16/27).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 101; J. Nasrallah, Un manuscrit inconnu du patriarche

d’Antioche Macaire Za‘īm, † 12/22 juin 1672 („Proche Orient Chrtien”, 14, 1964, p. 291-306); V. Cândea, Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim („Studii”, 23, 1970, nr. 4, p. 673-680); J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, I, p. 97-98, 105, 109; P. Mhā’l ’Abra, Manuscrisul „Mağmū‘ laīf” al Patriarhului Mākāriyūs III Za‘m (1647-1672) (în arabă, cu lista capitolelor) („Al-Machriq”, Beirut, 68, 1994, nr. 2, p. 421-448); Diac. Georges Barbār, Manuscrisul„Mağmū‘ laīf” al Patriarhului Mākāriyūs (Al-Za‘m) (în arabă, cu lista capitolelor) („Al-Nūr”, Beirut, 58, 2002, nr. 4, p. 196-201); I. Feodorov, The

Page 233: Marturii Romanesti Peste Hotare

LIBAN 205

Edition and Translation of Christian Arabic Texts of the 17th-18th Centuries Referring to the Romanians (RESEE, 43, 2005, 1-4, p. 253-273).

Publ.: V. Cândea, op. cit., p. 681-692 (trad. rom.); I. Feodorov, La chronique de Valachie (1292-1664). Tawarikh wa ’akhbar mukhtasira ‘an afandiyyat al-’Aflakh. Texte arabe du Patriarche Macaire Za‘m, introducere, ediţie arabă, traducere franceză şi note („Mélanges de l’Université Saint-Joséph”, Beirut, 1995, 52, 1991-1992, p. 3-71); idem, The Unpublished Arabic Version of the Life of Saint Paraskevi the New by Makarios az-Za‘m al-Halabi. Khabar al-Barrat ‘Ummi-na al-Qiddisat Baraskafi al-Jadidat, introducere, ediţie arabă, traducere engleză şi note, în Proceedings of the 20th Congress of the UEAI, Part One, „The Arabist. Budapest Studies in Arabic”, 24-25, Budapest, 2003, p. 69-80; idem, „Viaţa Sfintei Paraschiva cea Nouă” în versiunea arabă a lui Makarios az-Za‘m, introducere, traducere românească şi note („Caietele Institutului Catolic”, Buc., 2 (5)/2002 – 1(6)/2003, p. 319-334).

BRUMMANA

BISERICA ORTODOXĂ SF. GHEORGHE

A

9 – Pictură murală şi icoane pe lemn, 1977, executate de Arhim. Sofian Boghiu şi Mihai Moroşan.Ref.: Arhim. Sofian Boghiu, 1984.

DEIR EL-ḤARF (Muntele Liban)

MĂNĂSTIREA ORTODOXĂ SF. GHEORGHE

A

10 – Pictură murală a bisericii mănăstirii, lucrare iconografică a arhimandritului Sofian Boghiu şi a lui Mihai Moroşan, executată în 1971 cu ajutorul tatălui acestuia, Gavril Moroşan, cu încuviinţarea Patriarhului Iustinian al Bisericii Ortodoxe Române. Cuprinde şi icoanele a doi sfinţi ce aparţin sinaxarului românesc: Sf. Filotei şi Sf. Dimitrie Basarabov. Întreaga pictură a fost restaurată în iunie 1991 de Arh. Sofian Boghiu şi de Costel Micu.Ref.: Arhim. Sofian Boghiu, 1984; Houda Kassatly, La communauté monastique de Deir

el-Harf, Universitatea Balamand (Liban), 1996, p. 63, 65, 68-69; Monasteries of the Antiochian Orthodox Patriarchate, Universitatea Balamand, 2007, p. 236-239.

Reprod.: H. Kassatly, La communauté monastique..., p. 66-67.

11 – Cei doisprezece Apostoli, serie de icoane aparţinând Şcolii cretane, restaurate în 1991 de pictorul român Costel Micu. Plasate iniţial deasupra iconostasului, ele se află în sala de recepţie a mănăstirii din anul 1971, când au fost mutate pentru o mai bună expunere a lucrării pictorilor români.Ref. şi reprod.: H. Kassatly, La communauté monastique..., p. 54-56.

Page 234: Marturii Romanesti Peste Hotare

206 LIBAN

MĀR MŪSĀ

COLECŢIA GEORGES ABOU ADAL

A

12 – Fecioara cu Pruncul, icoană pe lemn de Radu Zugravul din Răşinari, 1700, 66,3 x 50,7 cm. Inscripţie a zugravului şi a donatorului.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, Le Proche-Orient est une zone importante d’iconographie,

interviu de Nohad Salameh („Le Réveil”, Beirut, 5 ian. 1982); idem (ed.), Icônes grecques, melkites, russes. Collection privée du Liban, Genève, 1993, p. 370-371 (nr. 126); idem, Les icônes roumaines, în Lumières de l’Orient chrtien. Icônes de la collection Abou Adal, [Genève – Beyrouth], 1997, p. 298-299, nr. 134.

13 – Hristos pe Cruce – Pomul Vieţii, icoană de Partenie ieromonahul-zugrav, Bucureşti (?), circa 1731, 42,3 x 32,6 cm. Inscripţii în română.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, Les icônes roumaines, în op. cit., p. 300-301, nr. 135.

14 – Fecioara cu Pruncul înconjurată de îngeri, icoană pe sticlă, Şcheii Braşovului, sec. XIX, 47,5 x 42,2 cm. Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 374-375, nr. 128; idem, Les icônes

roumaines, în op. cit., p. 302-303, nr. 136.

15 – Fecioara Hodigitria, icoană pe sticlă, Şcheii Braşovului, sec. XIX, 44,7 x 37 cm. Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 372-373, nr. 127; idem, Les icônes

roumaines, în op. cit., p. 302, nr. 137, p. 304.

16 – Mântuitorul cu viţa de vie, icoană pe sticlă, Ţara Oltului, sec. XIX, 45,8 x 39,5 cm. Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 376-378, nr. 129; idem, Les icônes

roumaines, în op. cit., p. 302, nr. 138, p. 305.

ŠARFEH

DEIR EL-ŠARFEH (Mănăstirea catolică Sf. Fecioară)

MS

17 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuirea înţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de Athanasios Dabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cu Lumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698. Copie din sec. XVIII (Biblioteca Patriarhiei Siriene Catolice, ms. 7/15).Ref.: Isāq ’Armala, Al-urfa fī mahūāt Dayr al-Šarfeh. Catalogue des manuscrits de

Šarfeh, II, Jounieh, 1937, p. 383; G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits du Liban, I, Beyrouth, 1958, p. 24; V. Cândea, La diffusion

Page 235: Marturii Romanesti Peste Hotare

LIBAN 207

de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l, p. 140; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care au salvat istoria României de la uitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950, p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribué à l’héritage littéraire de mon pays („L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I. Feodorov, The Arabic Version of Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of Unitarian Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’histoire de l’Université de Balamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’s Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).

Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation of the Wise Man and the Ruin of the Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şi indici I. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.

DŪR EL-ŠUWEYR (Muntele Liban)

DEIR MĀR YUḤANNĀ (Mănăstirea greco-catolică melkită

Sf. Ioan Botezătorul)

AM

18 – Tipografie arabă, activă între anii 1734-1899, transferată aici de Abdallah Zāhir, ucenic al patriarhului Athanasie Dabbās al Antiohiei, primită de acesta de la Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti. Înfiinţată în 1701 la Snagov de Antim Ivireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, tiparniţa a funcţionat succesiv la Bucureşti (1702) şi Alep (1706-1711) şi a marcat, prin cărţile publicate şi prin meşteri, introducerea tiparului în cultura arabă. Se păstrează încăperile, presa, casete cu litere.Ref.: Isa Iskandar Ma‘lūf, Scurt popas la Alep şi în tipografiile arabe (în arabă), („Al-

ā”, 6, 1936, p. 343-347); Dan Simonescu şi Emil Murakad, Tipar românesc pentru arabi în secolul al XVIII-lea (C. Lit., 3, 1939, p. 5); Camille Aboussouan, Une étape capitale dans les relations Orient-Occident, în Actes du Colloque de Sinaia, Buc., 1962, p. 157-158; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumaino-libanais par le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 286-288; Gérald Duverdier, Lettres et visages du Liban et de l’Orient, Paris, 1983, p. 129; I. Feodorov, The Romanian Contribution to Arabic Printing, în Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.

MS

19 – Petru Movilă, Kitāb i‘tirāf al-raiyy al-mustaqīm [Mărturisirea ortodoxă],

Page 236: Marturii Romanesti Peste Hotare

208 LIBAN

traducere arabă din 1675 de Christodoulos, mitropolit de Gaza şi Ramleh, revăzută şi corectată de Lauandios ante 1733 (ms. 28).Ref.: J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, I, p. 199.

20 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuirea înţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de Athanasios Dabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cu Lumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698. Copie din 1740 (ms. 191).Ref.: G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits du

Liban, III, Beyrouth, 1961, p. 194, nr. 230; V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, 1, p. 140; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care au salvat istoria României de la uitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950, p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribué à l’héritage littéraire de mon pays („L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I. Feodorov, The Arabic Version of Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of Unitarian Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’histoire de l’Université de Balamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’s Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).

Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şi indici I. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.

CR

21 – Kitāb al-Quddūsāt al-talāta al-ilāhiyya [Cartea celor trei Sfinte Liturghii dumnezeieşti], Mănăstirea Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul şi Athanasios Dabbās. Text în limbile greacă şi arabă.Ref.: Georg Graf, op. cit., I, p. 633, nr. 1; Virgil Cândea, 1967; I. Feodorov, The Romanian

Contribution to Arabic Printing, în Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.

DEIR EL-NABĪ ILYĀS, ŠUWAYA (Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie, Šuwaya)

CR

22 – Kitāb al-Zābūr [Psaltire], Bucureşti, 1747, tipărită în imprimeria donată de domnitorul Constantin Mavrocordat patriarhului Silvestru al Antiohiei.Ref.: Dan Simonescu şi Emil Murakad, op. cit., (C. lit., 3, 1939, p. 7); Dan Simonescu,

Impression de livres arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XVIIIe siècle (SAO, 5-6, 1967, p. 62); V. Cândea, Sources grecques et roumaines, loc. cit., p. 75.

Page 237: Marturii Romanesti Peste Hotare

LIBAN 209

ZAHLE

BIBLIOTECA ĪSĀ ISKANDAR MALŪF

MS

23 – ‘Īsā (mitropolit de amā), Qasīda li-l-murān ‘Īsā, tilmīd al-āb al-bariyark kīr Yuwākim al-mutanayyi, qāla-hā lammā madaw ilā bilād al-Rūs wa-l-Makū wa-l-Fallā wa ğāiri-him wa- yaifu l-kanā’is allatī bi-him wa-al-duyūra wa-al-nawāqis wa-l-muğāmalāt wa-l-maāsin wa-ğā’ira-hā [Poemul mitropolitului ‘Isa, ucenicul răposatului Părinte Patriarh Kir Ioachim, compus când au mers ei în ţările Rusia şi Moscovia şi Valahia şi altele, în care descrie bisericile, mănăstirile, clopotele, lucrurile frumoase, bune şi altele de pe acolo], 1584 (ms. 175, p. 252-265).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 88-89; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits du Liban, IV,

Beyrouth, 1970, p. 14; idem, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l, p. 68-69, 232; A. Rustum, Kansat Madnat Allāh Anākuya al-‘Uẓmā, III. 1453-1928, Beirut, 1988, p. 23-25; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities. Travellers as poets in the Early Ottoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma, 3, 2008, p. 67-71).

Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarhes melchites de 1500 à 1634, Ierusalim, 1959, p. 86-88.

Page 238: Marturii Romanesti Peste Hotare

210 LITUANIA

lITUANIA

KĖDAINIAI

AM

1 – Biserică de lemn a fostei slobozii ruseşti Kejdany, reclădită în 1652 de prinţul Janusz Radziwiłł, soţul Mariei, fiica lui Vasile Lupu, şi ajutată de aceasta cu danii pentru preoţi.Ref.: A.S. Petrušević, Letopiseţul ruteano-galiţian (în ucraineană), Supliment, Lvov,

1892, p. 331; P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22, 1929, p. 12-13).

VILNIUS

CATEDRALA CATOLICĂ

AM

2 – Mormântul Ecaterinei Radziwiłł, fiica Mariei Movilă (soţia lui Janusz Radziwiłł), nepoată a lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei. Piatră funerară de marmură, cu inscripţie.Ref.: Sim. Starowolski, Monumenta sarmatorum, Cracovia, 1655, p. 325; N. Iorga, Note

polone (ARMSI, s. III, 2, 1924, p. 380-381); P.P. Panaitescu, op. cit., p. 12.

A

3 – Cruce de altar, 1544. Provine de la mănăstirea Căpriana din Basarabia.Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 55.

LIETUVOS MOKSLŲ AKADEMIJOS VRUBLEVSKIŲ BIBLIOTEKA

(Biblioteca Wróblewski a Academiei Lituaniene de Ştiinţe)

MS

4 – Litovskaja Kronika (Hronika Byhovca), sec. XVII. Text în polonă. În cuprins informaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556.Ref.: N.N. Ulaščik, în Pol’noe sobranie russkih letopisej, vol. 32, Moscova, 1975, p. 8-9.Publ.: ibidem, p. 128-173; D.P. Bogdan, Ştiri despre români în cronici publicate la

Moscova (RA, 1977, nr. 4, p. 445-446: fragmente despre Moldova).

Page 239: Marturii Romanesti Peste Hotare

LITUANIA 211

5 – Syl’vestr Kosov, Paterikon, albo Žyvoty Otcov Piečarskih, Kiev, 1635. La p. 168: gravură cu stema lui Petru Movilă.Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaević, I, p. 55, nr. 250.

6 – Piotr Mohila [Petru Movilă], Litos, albo Kamień z procy [...] przez Evzebia Pimina, Kiev, 1644.Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 329.

VILNIAUS UNIVERSITETO BIBLIOTEKA (Biblioteca Universităţii din Vilnius)

CR

7 – Kniga o Hristove podražanie [Imitatio Christi], Mănăstirea Dealu, 1647, tradusă în slavonă de Orest (Udrişte) Năsturel, al doilea logofăt, la cererea surorii sale Elena, soţia lui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Eleonora Dvoicenco, Un studiu inedit al lui Hasdeu despre traducerea cărţii „De

imitatione Christi”, în 1647 (RI, 18, 1932, nr. 4, p. 321).

8 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reiche nach seinem Anwachse und Abnehmen. Nebst den Bildern der Türkischen Kaiser, ausdem Engl. ubers., Hamburg, 1745.Ref.: I.K. Madan, Dimitrij Kantemir, Chişinău, 1973, p. 13-14, nr. 56.

Page 240: Marturii Romanesti Peste Hotare

212 LUXEMBURG

lUXEMBURg

LUXEMBOURG

ARCHIVES DE L’ÉTAT LUXEMBOURG

DOC

1 – Documente, 1750-1793, referitoare la emigraţii din Luxemburg în Banat, atraşi de avantajele oferite de administraţia austriacă şi la măsurile autorităţilor luxemburgheze pentru interzicerea emigrării (fondul Ancien régime, section XXII, liasse 2).Ref.: Alecsenia Andone, Cercetări în arhivele de peste hotare. Marele Ducat de Luxemburg

(RA, 1980, nr. 3-4, p. 431). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 38.

2 – Documente, 1854-1859, referitoare la chestiunea orientală, consecinţele tratatului de la Viena asupra situaţiei politice din Principatele Române, alegerile pentru divanurile ad-hoc, pregătirea unirii ş.a. (fondul Régime constitutionnel, 1842-1856, liasse G 38).Ref.: ibidem.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 38.

3 – Rapoarte diplomatice, 1890-1895, cuprinzând informaţii despre dezbaterile parlamentare de la Viena şi Budapesta, referitoare la mişcarea memorandistă şi românii din Transilvania (fondul Affaires étrangères, dos. 343).Ref.: ibidem, p. 430.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 18.

4 – Tratat, 1910, Tratat de extrădare încheiat cu România, 6 febr. 1904 – 18 iunie 1919 (fondul Affaires étrangères, dos. 2036, Conv 206, 1902-1911).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.

5 – Documente diplomatice, 1910-1920, Legaţia Regatului României la Bruxelles acreditată la Curtea Mare-Ducală a Luxemburgului (fondul Affaires étrangères, dos. 455, 1910-1937).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.

6 – Documente, 1914-1918, privind România în perioada neutralităţii şi în Primul Război Mondial, ajutorul economic dat Luxemburgului ocupat de trupele germane, situaţia din România în timpul ocupaţiei (fondul Affaires étrangères, dos. 523, 535, 1914-1918).Ref.: Alecsenia Andone, Cercetări în arhivele de peste hotare, loc. cit.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 14, 18.

Page 241: Marturii Romanesti Peste Hotare

LUXEMBURG 213

7 – Rapoarte diplomatice, 1920-1938, între care ale lui Nothumb, consul onorific al Luxemburgului la Bucureşti, referitoare la situaţia din România după încheierea păcii, participarea delegaţiei române condusă de N. Titulescu la conferinţa de la Bruxelles (1921), condiţiile economice şi social-politice din ţară (fondul Affaires étrangères, dos. 346, 466/4, 1681, 3249, 3328, 3361, 3738).Ref.: ibidem.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 10, 18, 20.

8 – Documente, 1928-1933. Decoraţii româneşti conferite unor cetăţeni luxemburghezi (fondul Ministère d’État, dos. CdCH 124, 1928-1936).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.

9 – Documente, 1922-1940. Decoraţii luxemburgheze conferite unor cetăţeni români (fondul Ministère d’État, dos. CdCH 163, 1922-1943).Ref.: idem.

10 – Tratat, 1930. Convenţie de conciliere, de arbitraj şi de reglementare judiciară încheiată cu România (fondul Affaires étrangères, dos. Conv. 258, 1930).Ref.: idem.

11 – Tratat, 1930. Scrisoare adresată lui Joseph Bech, Preşedintele Guvernului, cu privire la textul Convenţiei Generale a Plăţilor între Uniunea economică belgo-luxemburgheză şi Regatul României, semnată la Paris, la 5 mai 1935. Textul Convenţiei (fondul Agriculture, 1880-1940, dos. 538). Ref.: idem.

12 – Documente diplomatice, 1936-1939, privind acreditările unor ambasadori români, note verbale de plecare şi sosire ale ambasadorilor şi ale unor diplomaţi (fondul Affaires étrangères, dos. 3121, 3137, 1936-1939).Ref.: idem.

13 – Documente diplomatice, 1940, referitoare la repatrierea unui cetăţean luxemburghez din România (fondul Affaires étrangères, dos. 3931, 1940).Ref.: idem.

14 – Documente, 1946-1951, referitoare la cetăţeni luxemburghezi căzuţi pe front sau în captivitate în România în cel de-al Doilea Război Mondial (dos. CR 0043, 0076, 0200, 0703, 0988, 1482, 1505, 1740, 1763, 1841, 2013, 2350, 2389, 2471, 2595, 2667, 2777, 2949, 3280, 3405, 3497, 3569, 1946-1951).Ref.: idem.

15 – Documente diplomatice, 1945-1950, despre repatrierea unor cetăţeni luxemburghezi din România după cel de-al Doilea Război Mondial (fondul Affaires étrangères, dos. 6982, 1945-1950).Ref.: idem.

16 – Documente, 1946-1951, referitoare la lagăre de prizonieri de război în Rusia, în zona de ocupaţie rusă, în Polonia, România şi Ungaria (dos. CRD 42, 1946-1951).Ref.: idem.

Page 242: Marturii Romanesti Peste Hotare

214 LUXEMBURG

17 – Documente diplomatice, 1950-1953, pivitoare la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în România (fondul Affaires étrangères, dos. 7782, 1950-1953).Ref.: idem.

18 – Documente diplomatice, 1947-1973, referitoare la corpul diplomatic acreditat la Luxemburg: Legaţia României (fondul Affaires étrangères, dos. 4112, 4385, 4386, 9753, 13048, 14054, 19500 1947-1973).Ref.: idem.

CR

19 – „L’indépendance Luxembourgeoise”, ziar cuprinzând şi informaţii din Bucureşti (11 aprilie 1877) şi Iaşi (24 aprilie 1877) despre evenimentele premergătoare intrării României în războiul ruso-turc, acţiunile trupelor române, Congresul de la Berlin, 1878 (Journaux, microfilm: JXM 117).Ref. şi publ.: Alecsenia Andone, op. cit., p. 431; Paul Abrudan, Teodor Bucur, Simona

Ceauşu (ş.a.), 110 ani de la dobândirea independenţei (RA, 1987, nr. 2, p. 134-137).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 8.

REMICH

MUSÉE FOLKLORIQUE POSSEN

A

20 – Ceramică din Transilvania (circa 50 piese), din sec. XVIII-XIX.Ref.: Ioan Opriş, 1984.

NOSPELT

MUSÉE DE LA POTERIE

A

21 – Ceramică din diverse regiuni ale României (circa 30 piese), din sec. XVIII-XIX.Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.

Page 243: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 215

MACEDONIA

BITOLA (Bitolia, Monastir)

AM

1 – Biserica ortodoxă Sf. Constantin şi Elena, târnosită la 10 mai 1905. A fost subvenţionată de statul român până în 1916 şi a fost susţinută ulterior de comunitatea aromână locală până în 1939, când a fost preluată de statul iugoslav. A fost redeschisă temporar între 1941 şi 1947. Pe locul fostei biserici, din strada fostă Sveti-Savska, dărâmate în timpul regimul comunist iugoslav, se află în prezent hotelul „Epinal”. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. B 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,

Şcoli şi biserici, I, p. 147-149 (doc. 32), 535-537 (doc. 176), 550-551 (doc. 185), 560-561 (doc. 189), 577 (doc. 197), 626 (doc. 225), II, p. 487 (doc. 256), 548 (doc. 283); Daniel Cain, 2010.

2 – Biserica ortodoxă Sf. Constantin şi Elena. Ridicată de comunitatea locală în timpul regimului comunist iugoslav. În prezent este singurul locaş de cult din regiune în care se slujeşte în aromână (str. Stiv Naumov).Ref.: Daniel Cain, 2010.

3 – Cimitir, cu capelă, înfiinţat în 1903, pe terenul cumpărat de Lazăr Duma şi George Ionescu, a fost subvenţionat de statul român până în 1916. Preluat de statul iugoslav în 1939, a revenit temporar în proprietatea statului român după 1941. Printre cei îngropaţi aici se află Apostol Mărgărit, Constantin Belimace şi Milton Manakia (în afara oraşului, pe şoseaua spre Bukovo).Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. B 3; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 192-

193 (doc. 53), 550-551 (doc. 185); Daniel Cain, 2010.

4 – Grădiniţă de copii, subvenţionată de statul român până în 1916 (fostă în casa Gorciu Globar). Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. B 4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-

536 (doc. 176).

5 – Liceu cu internat, înfiinţat în 1880, subvenţionat de statul român până în 1916 şi susţinut ulterior de câţiva aromâni din comunitatea locală cărora statul român le acordă în 1930 medalia „Răsplata Muncii pentru şcoală”. Reparată de statul român în 1938, clădirea a intrat în 1939 în proprietatea statului iugoslav şi a revenit temporar în proprietatea statului român în 1941 (fosta str. Beogradska nr. 4-6).

Page 244: Marturii Romanesti Peste Hotare

216 MACEDONIA

Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 181-198; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 26, 157-158 (doc. 35), 490 (doc. 158), 536 (doc. 176), 550-551 (doc. 185), 580 (doc. 198), 586 (doc. 201), II, p. 332-333 (doc. 154), 487 (doc. 256).

Reprod.: Cordescu, Istoricul, p. 181, 188, 190.

6 – Şcoală normală profesională de fete cu internat, înfiinţată în 1899, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 198-201; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. B 4 (fostă în casa Foti Amberegi); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 26, 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), 586 (doc. 201), II, p. 332-333 (doc. 154).

7 – Şcoli primare (3), de băieţi (înfiinţată în 1878) şi mixte (înfiinţate în 1903, respectiv 1905), subvenţionate de statul român până în 1916 (foste în casele C. Cherestegi, fraţii Juri şi casa Selinte din Arnaut-Mahala). Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 47, 49-50; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. B 4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 26, 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 332-333 (doc. 154).

8 – Placă comemorativă, bilingvă (în macedoneană şi aromână), amplasată pe faţada casei în care a locuit Constantin Belemace (str. Beogradska). Ref.: Daniel Cain, 2010.

9 – Placă comemorativă, amplasată în 1989 pe faţada casei în care a funcţionat atelierul fotografic al fraţilor Ianache şi Milton Manakia (strada Mareşal Tito, nr. 102).Ref.: Marian Ţuţui, Fraţii Manakia şi imaginea Balcanilor, Buc., 2009, p. 173-183.

CRKVA SV. DMITRIJE (Biserica Sf. Dumitru)

AM

10 – Biserică, circa 1830, zidită de comunitatea aromânească. Ref.: A.N. Hâciu, Aromânii, Focşani, 1936, p. 201-202.

A

11 – Fecioara cu Pruncul de la Vatoped, icoană pe lemn, ante 1502, reprezentând, la dreapta Fecioarei, pe Sf. Ioan Botezătorul, iar la stânga pe „preabinecuvântatul întru credinţa Domnului Hristos, stăpân şi domnitor al întregii Ungrovlahii Io Radul voevod şi nou ctitor”, Radu cel Mare (1495-1508), inscripţie în greacă, în partea inferioară, inscripţia: „Am ajuns acum diacon, leat 7011 [1502] la 28 noiembrie, egumen jupan Neofit”. Provine din vechea biserică, fostă pe acelaşi loc (în galeria superioară a bisericii).Ref. şi reprod.: Miroljub Zarić, La Bitolia, un portret al lui Radu cel Mare (MI, 18, 1984,

nr. 11, p. 29-30).

Page 245: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 217

BJELO POLJE

CRKVA NIKOLJAC (Biserica Nikoljac)

MS

12 – Sbornic, Serbia, 1556, 338 f., 21,5 x 14,5 cm. În cuprins: Letopis Nikolski, post 1496, menţionând şi uciderea lui Vlad Ţepeş „de mâna lui Basarab”. Text în slavonă (ms. 49).Ref.: D.N. Anastasijević, Letopis Nikolski („Bogoslovlje”, 9, 1934, p. 364-370; rec.

D.P. Bogdan, în RIR, 4, 1934, p. 367 şi „Raze de lumină”, 6, 1934, nr. 5); Bogdanović, p. 35, nr. 302.

13 – Minei pe luna noiembrie, scris în Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 108 f., 32 x 21 cm. Text în slavonă (ms. 62).Ref.: Bogdanović, p. 63, nr. 795.

14 – Apostol, scris în Moldova, 1546-1547. 153 f., 32 x 21,5 cm. Text în slavonă, însemnare de Hano Grămăticul (ms. 14).Ref.: ibidem, p. 22, nr. 89.

15 – Minei pe luna octombrie, scris în Moldova, mijlocul sec. XVI. 178 f., 32,5 x 21,5 cm. Text în slavonă, însemnare a pisarului Pavel (ms. 36).Ref.: ibidem, p. 62, nr. 768.

16 – Tetraevanghel, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 303 f., 20 x 13 cm. Text în slavonă (ms. 56).Ref.: ibidem, p. 134, nr. 2091.

BRUSNIK (arom. Nijopole)

AM

17 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1881, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 128-129; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. N; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154).

DOLNJA BELICA (arom. Beala de Jos)

AM

18 – Şcoală primară, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Berciu-

Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 333 (doc. 154).

Page 246: Marturii Romanesti Peste Hotare

218 MACEDONIA

GEVGELIJA (arom. Ghevghelia)

AM

19 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1900, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 78; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport

1942, lit. O (menţionează şi un Paraclis românesc); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

GOPEŠ (arom. Gopeşi)

AM, A

20 – Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă, ctitorită de comunitatea aromânească în 1871, subvenţionată de statul român până în 1916. În pictura interioară (naos, stânga) Cuviosul Antonie cel Mare, frescă, „făcută de Maria Erca şi fiii ei” (inscripţie în română). Astăzi, închisă pentru renovare.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. D 1; Gh. I. Erca, Comuna

aromânească Gopeş din Macedonia – districtul Bitolia ( „Études roumaines et aroumaines”, II, ed. Paul H. Stahl, Paris, 1993, p. 33); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256); Daniel Cain, 2010.

21 – Şcoli primare (2), de băieţi (1868) şi de fete (1879), subvenţionate de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 80-84; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. D 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 109-110 (doc. 8), 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).

GORNJA BELICA (arom. Beala de Sus)

AM

22 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.

23 – Şcoală primară, înfiinţată în decembrie 1880, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. S;

Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154).

JANKOVAC (arom. Iancoveţi)

AM

24 – Şcoală primară, înfiinţată în 1897, subvenţionată de statul român până în 1916.

Page 247: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 219

Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 90-91; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. V; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).

KITKA (arom. Lipopelţi)

AM

25 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1900, subvenţionată de statul român până către 1912. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 91-92; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. K.

KOČANE (arom. Cociani)

AM

26 – Paraclisul Sf. Nicolae, construit de comunitatea aromână în 1902, subvenţionat de statul român până în 1915, a fost dărâmat în 1916. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. E 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,

Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256).

27 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1895, subvenţionată de statul român până în 1915.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 61; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport

1942, lit. E 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 489 (doc. 256).

KONJSKO (arom. Huma)

AM

28 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1915. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.

29 – Şcoală primară, înfiinţată în 1890, subvenţionată de statul român până în 1945. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 87; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport

1942, lit. P (proprietate a statului român în 1942); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 490 (doc. 256).

KRIVA PALANKA (arom. Palanca)

AM

30 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1904, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 180; MIPL, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. J 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 490 (doc. 256).

Page 248: Marturii Romanesti Peste Hotare

220 MACEDONIA

KRUŠEVO (arom. Cruşova)

AM

31 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul, construită cu sprijinul financiar al statului român în 1896 şi subvenţionată de acesta până în 1938. În prezent, muzeu. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. C 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,

Şcoli şi biserici, I, p. 536-537 (doc. 176), II, p. 488 (doc. 256); Nicolae Messailă, Ascendenţă, Buc., 2010, p. 32.

32 – Şcoli primare (3), de băieţi, înfiinţată în 1869, şcoala „Cireş” (1889) şi cea mixtă, subvenţionată de statul român până în 1915. Localurile şcolilor au fost scoase la licitaţie, pentru închiriere, în 1920.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 56, 60; MIPC, Bugetul 1914-915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. C 2-3 (Şcoala de Sus şi Şcoala de Jos); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-537 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 133 (doc. 9), 333 (doc. 154), 488 (doc. 256).

KUMANOVO (arom. Cumanova)

AM

33 – Şcoală primară, înfiinţată în 1898, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 62; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport

1942, lit. I 1-2 (menţionează şi un Paraclis românesc); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

MALOVIŠTE (arom. Molovişte)

AM

34 – Biserica ortodoxă Sfânta Vineri, a doua jumătate a sec. XIX, subvenţionată de statul român până în 1945. Renovată după 1991.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit D (2) 1-2; Daniel Cain, 2010.

35 – Şcoli primare (2), de băieţi, numită „La Moş Gagă” (înfiinţată în 1880) şi de fete (1882), subvenţionate de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 104-124; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. D (2) 3-4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 489 (doc. 256).

MAGAREVO (arom. Magarova)

AM

36 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1915.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.

Page 249: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 221

37 – Cimitir românesc, înfiinţat cu sprijinul financiar al statului român în 1906, dezafectat înainte de 1912.Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. L 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 490

(doc. 256).

38 – Şcoală primară, înfiinţată în 1880, subvenţionată de statul român până în 1915, a fost dărâmată în 1917. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 96-99; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. L 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

MANASTIR LESNOVO

AM

39 – Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ajutată, din sec. XVI, prin danii de la Petru Rareş, doamna Elena şi alţi domnitori româniRef.: St. Novakovski, Srpski pomenici, p. 11; Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu, Din

vechile schimburi, p. 160.

MANASTIR PROHOR PČINSKI

AM

40 – Aşezământ, întreţinut în sec. XV-XVI şi prin danii româneşti de la Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Mihnea Turcitul ş.a.Ref.: Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 151, 189-190;

Anuichi, p. 17; Pippidi, Tradiţia politică, p. 55.

41 – Cădelniţă, lucrată în argint de meşteri români sau după modele româneşti sec. XVI. Ref.: Teodora Voinescu, Argintăria în colecţia de artă medievală în Studii asupra

tezaurului, p. 76; Radojcić, Rapports, p. 26, 30.

MANASTIR SVETI NAUM

AM

42 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVIII-XIX şi cu danii româneşti de la domnitorii Alexandru Ipsilanti (8 septembrie 1781), Nicolae Caragea (29 noiembrie 1782), Mihai Suţu (20 ianuarie 1784 şi 18 aprilie 1792 – 60 taleri anual), Alexandru Moruzi (10 iunie 1793), Constantin Ipsilanti (12 iunie 1805), Ioan Gheorghe Caragea (17 februarie 1813), Alexandru Suţu (14 iulie 1819 – 80 taleri anual).Ref.: Urechia, II, p. 95-96; VI, p. 229,230 (1793); X A, p. 93 (1813); O danie către

mănăstirea Sf. Naum de la Ohrida (RI, 2, 1916, p. 94-96); P. Mihail, Mărturii

Page 250: Marturii Romanesti Peste Hotare

222 MACEDONIA

româneşti, p. 28-39, 41-44, 48; Sava Ianković, La subvention des seigneurs valaques au monastère de Sf. Naoum près d’Ohrid („Glasnik”, 14, 1970, nr. 2-3, p. 311-316).

Reprod.: Arhiv na Istoriceski Institut pri BAN, Sofia, fond Arhiv na Văzraždane (fotocopii ale hrisoavelor de danie).

MANASTIR TRESKVAC

AM

43 – Aşezământ, ajutat prin danii româneşti în sec. XVI, de la Neagoe Basarab, marele hatman Dimitrie, soţia (sau fiica) sa Anthimia, stolnicul Ioan, Nicoară, logofătul Gavriil Trotuşanul ş.a.Ref.: Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, ed. 2, Sofia, 1931, p. 68; Gavriil

Protul, Viaţa Sf. Nifon, ed. Tit Simedrea, Buc., 1937; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 158.

MORIHOVA (arom. Colibile din ~)

AM

44 – Şcoală primară, înfiinţată înainte de 1892, subvenţionată de statul român până către 1912.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 136; Ţovaru, p. 99; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi

biserici, I, p. 580 (doc. 198).

OHRID (arom. Ohrida)

AM

45 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, înfiinţată către 1820 (cu fond de cărţi de cult româneşti), subvenţionată de statul român până în 1915 (în Mahalaua de Sus).Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. X 1 („preluată de bulgari în

1912”); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 491 (doc. 256).

46 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae, ctitorită în 1875 de Constantin Roca, preluată de comunitatea de cult Havon în 1912. Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. X 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II,

p. 491 (doc. 256).

47 – Şcoli primare mixte (2), înfiinţate în 1868, respectiv 1897, subvenţionate de statul român până în 1915.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 130-132; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99;

Oprişan, Raport 1942, lit. X 3-4 (Şcoala nr. 1, Mahalaua de Sus, în curtea bisericii Sf. Gheorghe; Şcoala nr. 2, Mahalaua de Jos, lângă biserica Sf. Nicolae, în str. fostă Krunska); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 107-109 (doc. 6-7); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 491 (doc. 256).

Page 251: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 223

CRKVA SV. KLIMENT (Biserica Sf. Climent)

MS

48 – Manuscris, sec. XI, în care este menţionat un preot Ioan, în arhiepiscopia Ohridei, după unii cercetători primul cleric român cunoscut nominal printr-un text de epocă (biblioteca bisericii).Ref.: Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, p. 555-561; Ivan Snegarov, Istorija

na Ohridskata Arhiepiskopija, I, Sofia, 1942, p. 192 (însemnarea preotului Ioan); Fontes, IV, p. 24-25 (localizarea actuală a manuscrisului neverificată).

NARODNI MUZEJ (Muzeul Naţional)

DOC

49 – Document din 1708, relativ la şcoala din Castoria ajutată prin danii de Gheorghe Castriotul, demnitar al lui Constantin Brâncoveanu (fond Arhiepiscopia din Ohrida).Ref.: M.D.Ch., Georgios Kastriotīs kai ī en Kastoria schole („Ekklesiastikī alītheia”,

1, 1880-1881, p. 175-176); Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs, ed. 2, Paris, 1958, p. 175 (localizare).

MUZ

50 – Antimis, 1730, tipărit de episcopul Antonie de Rădăuţi (fond Arhiepiscopia din Ohrida).Ref.: Ilie Bărbulescu, Un antimis româno-slav necunoscut („Arhiva”, 28, 1921, p. 104).

PRILEP (arom. Perlepe)

AM

51 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1878, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 142-145; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. H 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 118-119 (doc. 16), 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

RESEN (arom. Resna)

AM

52 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. W 1.

Page 252: Marturii Romanesti Peste Hotare

224 MACEDONIA

53 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1892, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 143-147; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit W 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).

SKOPJE (arom. Scopia)

AM

54 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1895, subvenţionată de statul român până în 1916, restituită statului român în 1931 şi susţinută până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial de câţiva aromâni din comunitatea locală care primesc în 1930 medalia „Răsplata Muncii pentru şcoală” (str. 7 Aprilie, fosta Hilendarska, nr. 39, colţ cu strada fostă Negorička). Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 164-165; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. A; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 490 (doc. 158), 535-537 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 486-487 (doc. 256).

ARHIV NA MAKEDONIJA (Arhivele Macedoniei)

DOC

55 – Fonduri arhivale, 1885-1919, cuprinzând şi documente privitoare la istoria României sau a relaţiilor româno-macedonene (fragmente din fondul Savezni Sekretarijat za Inastrane Paslove păstrat la Belgrad; fondul Comitetul Naţional al Macedoniei, 1912-1945; fondul Consulatul din Londra al Macedoniei; fondul familial Dimitar Vlahov).Ref.: Andrei Caciora, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.S.F. Iugoslavia (RA, 1977,

nr. 3, p. 324).

56 – Articol copiat din „Le Temps”, Paris, 11 aprilie 1903, referitor la demersurile guvernului român pe lângă puterile europene în favoarea reformelor din Macedonia şi politica românească în sud-estul Europei (fondul Grgur Iaksić). Ref. şi publ.: Gelcu Maksutovici, Despre Albania şi albanezi, Buc., 1995, p. 107-109.

H

57 – Hărţi ale Daciei, Moesiei, Iliriei Orientale şi Traciei [s.l., s.a.], cuprinzând şi localităţi interesând istoria veche a României (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: A. Caciora, loc. cit. (autorul a selecţionat pentru microfilmare 116 cadre, inclusiv

hărţile menţionate mai jos).

58 – Hărţi geografice şi etnografice ale Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei, 1589-1783 (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.

Page 253: Marturii Romanesti Peste Hotare

MACEDONIA 225

59 – Hărţi ale Ungariei şi Imperiului Otoman, 1637-1849, cuprinzând şi teritorii româneşti (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.

60 – Hărţi ale cursurilor Tisei şi Dunării, cu zonele geografice adiacente (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.

61 – Hărţi etnografice ale statelor balcanice, 1918-1919, cuprinzând şi zonele cu populaţie românească sau aromânească (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.

NARODNA I UNIVERZITETSKA BIBLIOTEKA (Biblioteca Naţională şi Universitară)

MS

62 – Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, traducere românească de la sfârşitul sec. XVIII (ms. 105/M 11).Ref.: Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1302.

UMETNICKA GALERIJA (Galeria de Artă)

A

63 – Constantin Daniel, Portret de bărbat cu mănuşi albe, 1833-1837. Ulei (inv. 355).Ref.: Konstantin Danil, p. 112, nr. 82.

64 – Constantin Daniel, Portret de femeie cu dantele, 1833-1837. Ulei (inv. 83).Ref.: ibidem, nr. 83.

SLEPČE

MANASTIR SV. JOVAN PRETEČ (Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul)

DOC

65 – [Epistolarul mănăstirii Slepče], sec. XVI, cuprinzând şi documente interesând istoria românilor: formular de scrisoare către domnii Ţării Româneşti şi copie de pe titlul şi încheierea unui hrisov al lui Petru Rareş dat egumenului Teodosie de la mănăstirea Zografu. Text în slavonă. Ref.: Jov. Radonić, Epistolar manastira Prodroma (Slepče) iz XVI veka (SSKA, 49, 1910,

p. 63); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 160.

Page 254: Marturii Romanesti Peste Hotare

226 MACEDONIA

STRUGA

AM

66 – Şcoală primară, întreţinută de statul român până la Primul Război Mondial. Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. U; II, Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi

biserici, II, p. 333 (doc. 154).

TETOVO (arom. Tetova)

AM

67 – Şcoală primară, întreţinută de statul român până la Primul Război Mondial. Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. R.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi

biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).

TRNOVO (arom. Târnova)

AM

68 – Şcoală primară, înfiinţată în 1864, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 156-163; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

Raport 1942, lit. H; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 105-107 (doc. 3, 4, 6), 111-112 (doc. 11), 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

UROŠEVAC (arom. Ferizovici)

AM

69 – Şcoală primară, înfiinţată în 1905, subvenţionată până în 1912 de statul român. Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. G.

VELEŠ (arom. Veleş)

AM

70 – Paraclisul Sf. Ioan, sfinţit în 1887, subvenţionat de statul român până în 1916 (succesiv în casele lui Costi N. Naşu şi ale lui Vasa A. Bego). Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. F 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,

Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256).

71 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român până în 1916. Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 165-167; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,

loc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

Page 255: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 227

MAREA BRITANIE

ALNWICK(Northumberland)

ALNWICK CASTLE

MUZ

l – Placă funerară, fragment, pentru Aurelius Ex[...]imi, probabil centurion din cohorta I Dacorum. Descoperită în fortul din High Rochester. Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 220, nr. 37.

BATH (Somerset)

BATH CASTLE

DOC

2 – Scrisori (2) din 1665 de la Gheorghe Ştefan, fost domn al Moldovei, adresate regelui Angliei, Charles II (Coventry Papers). Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Charles II and the prince of Moldavia: Addenda (SEER, iunie

1953, p. 528-529).

BIRDOSWALD (Cumberland)

BIRDOSWALD FORT

AM

3 – Fortul Camboglanna din sistemul defensiv al Britanniei de nord (Valul lui Hadrian, în 108). A servit ca garnizoană cohortei I Aelia Dacorum din timpul împăratului Antonin Pius (138-161) până în sec. IV.Ref.: P. Howard, Birdoswald Fort, Huddersfield, 1971; idem, Birdoswald Fort on Hadrian’s

Wall. A History and Short Guide, 1972; Russu, Daco-geţii, p. 29; IDRE, I, p. 206.

Page 256: Marturii Romanesti Peste Hotare

228 MAREA BRITANIE

MUZ

4 – Inscripţie, începutul sec. III, menţionând pe Marcus Claudius Menander, tribun al cohortei I Aelia Dacorum, care a ridicat o construcţie din ordinul lui Marius Iulius, guvernator al provinciei Britannia Inferior, către 219. În dreapta inscripţiei sabia curbată dacică, în stânga o frunză de palmier, descoperită în 1882 în castrul Birdoswald (dală de piatră încastrată în zid, în Black Gate).Ref., publ. şi reprod.: Bucur Mitrea, Sabie dacică pe un monument roman din Britania

(RIR, 9, 1939, p. 264-270, fig. 1-4); R.P. Wright R.G. Collingwood, The Roman Inscriptions of Britain, I (Inscriptions on stone), Oxford, 1965, p. 591, nr. 1914; Russu, Daco-geţii, p. 31-33, fig. 6; Cat. exp. brit., p. 9; IDRE, I, p. 207-208, nr. 203, pl. VIII.

5 – Altar, fragment cu inscripţie, menţionând Cohors I Aelia Dacorum şi pe tribunul ei Flavius [...] (în Black Gate).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 214, nr. 220.

6 – Inscripţie funerară pentru doi copii, unul numit Decibalus, al doilea cu un nume traco-dac, probabil din familia unui soldat din Cohors I Aelia Dacorum cantonată la Camboglanna, Birdoswald (păstrată în fort, Black Gate).Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 219, nr. 236.

BRAMPTON (Cumberland)

LANERCOST PRIORY

MUZ

7 – Altar votiv, descoperit la Birdoswald, ridicat de Cohors I Delia Dacorum, cu inscripţia fragmentară dedicată probabil unui ofiţer al acestei unităţi (în criptă).Ref. şi publ.: IDRE, p. 216-217, nr. 228.

8 – Altar, descoperit, probabil, la Birdoswald, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum, tribun fiind Ferentius Valerianus (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: ibidem, p. 211, nr. 230.

BURLEY-ON-THE-HILL (Rutland)

COLECŢIA ALLAN GEORGE FINCH

MS

9 – Giovanni Mascellini, Breve Relazione dell’Impero Ottomano nell’anno 1668.

Page 257: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 229

Copie. 29 p. Cuprinde şi informaţii despre potenţialul militar al Ţării Româneşti şi al Moldovei în timpul lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.Ref.: Report on the Manuscripts of the late Allan George Finch, esq. of Burley-on-the Hill,

Rutland, II, Londra, 1922, p. 504, nr. IX; N. Vătămanu, Contribution à l’étude de la vie et de l’oeuvre de Giovanni Mascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE, 16, 1978, nr. 2, p. 274).

CAMBRIDGE

CLARE COLLEGE LIBRARY

CR

10 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

CORPUS CHRISTI COLLEGE LIBRARY

MS

11 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum... ad partes orientales, 1253. Cuprinde informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilor cumane şi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar. 3 copii (ms. 66, 181, 407).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIII-e siècle,

Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,

p. 157-163 (fragmente).

FITZWILLIAM MUSEUM

A

12 – Jean Étienne Liotard, Autoportret, executat la Iaşi, 1742-1743. Desen în cărbune. Copie de Antoine de Favray, 1762-1764.Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy („Genava”, N.S., t. 30,

1982, p. 152-154).

13 – Matisse, La blouse bulgare (sic), portret feminin cu iie. Ref.: Andrei Pippidi, 1972.

Page 258: Marturii Romanesti Peste Hotare

230 MAREA BRITANIE

14 – Constantin Brâncuşi, [Schiţa unui profil feminin cu capul plecat].Ref.: Andrei Pippidi, 1972.

KETTLE’S YARD

A

15 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, Bronz, h 17,6 cm. Ref.: S. Geist, II, nr. 79; Kettle Yard, University of Cambridge. An illustrated Guide,

Cambridge, 1982, nr. 17.Reprod.: S. Geist, II, fig. 63.

16 – Constantin Brâncuşi, Nud (în Kettle’s Yard).Ref.: Kettle’s Yard... Guide, nr. 18.

KING’S COLLEGE LIBRARY

CR

17 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

UNIVERSITY LIBRARY

MS

18 – Urūğ bin Ā‘dil, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], sfârşitul sec. XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII până în 1494, cuprinzând şi informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (ms. Dd. 11-15).Ref. şi publ.: Fr. Babinger, Die Frühosmanischen Jahrbücher des Urudsch. Nach dem

Handschriften..., Hannover, 1925; Babinger, GOW, p. 24; M. Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 47-64.

19 – De violenta morte Georgii Cardinalis Transilvani et processu formato contra occisores, 1553, cuprinzând documentele procesului în legătura cu asasinarea cardinalului G. Martinuzzi, printre care şi depoziţia lui Nicolae Olahus. Copie din 1616 (Add. 4612).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 37, 1983, nr. 3,

p. 320).

20 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor], 1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în anul 1672 (ms. or. 491).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.

Page 259: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 231

21 – Însemnări ale lui Zachary Grey (1688-1766) despre cartea lui Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, 1735 (E 6, 43, f. 88).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.

CARLISLE (Cumberland)

CARLISLE MUSEUM

MUZ

22 – Altar votiv, [sec. II-IV], fragment, cu inscripţie, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum.Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 215, nr. 223.

23 – Altar votiv [sec. II-IV], descoperit la Birdoswald, cu inscripţie, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum, al cărei tribun era Aurelius [Iulianus?].Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii; IDRE, I, p. 215, nr. 225.

24 – Inscripţie, începutul sec. III, fostă pe un hambar construit de Cohors I Aelia Dacorum şi Cohors I Thracum civium Romanorum, aşezată de Aurelius Iulianus, tribunul cohortei dacilor, în partea stângă a inscripţiei sabia curbată dacică, în dreapta o ramură de palmier. Descoperită în 1929 în fortul împăratului Theodosius, folosită în pavaj.Ref., publ. şi reprod.: R.P. Wright – R.G. Collingwood, op. cit., I, p. 589, nr. 1909; Russu,

Daco-geţii, p. 31 şi fig. 5; IDRE, I, p. 206-207, nr. 201.

25 – Inscripţie, începutul sec. III, fragment, menţionând centuria lui Aelius Dida (nume dac sau trac) din Cohors I Dacorum (dală descoperită lângă Denton Hall, conservată în Black Gate).Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, l, p. 208-209, nr. 205.

26 – Inscripţie [post 211] pe un fragment de soclu de statuie imperială (Septimius Sever?), descoperit la Birdoswald, menţionând Cohors I Aelia [Dacorum].Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 218, nr. 232.

27 – Inscripţie, [235-238], fragment pe un altar de piatră descoperit la Wilowford. Menţionează Cohors I Aelia Dacorum şi pe tribunul ei Flavius Maximianus.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 30-31; IDRE, I, p. 210, nr. 209.

28 – Inscripţie, [270-273], menţionând numele cohortei I Aelia Dacorum Tetricianorum şi al tribunului ei Pomponius Desideratus. Provine de la fortul Birdoswald.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 212, nr. 213.

29 – Inscripţie, [276-282], pe un altar votiv descoperit la Birdoswald, menţionând cohorta I Aelia Dacorum Probiana şi pe tribunul ei Aurelius Verinus.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 212, nr. 214.

30 – Inscripţie fragmentară, post 293, din timpul primei tetrarhii, menţionând reparaţii efectuate (în fortul Camboglanna – Birdoswald, unde a fost descoperită), sub

Page 260: Marturii Romanesti Peste Hotare

232 MAREA BRITANIE

supravegherea centurionului Flavius Martinus, comandant (praepositus) al cohortei I Aelia Dacorum (restituire ipotetică). Probabil prima menţiune epigrafică a prezenţei unităţii dacice la Camboglanna din Britannia.Ref., publ. şi reprod.: IDRE, p. 220-222, nr. 240.

31 – Inscripţie, descoperită la Birdoswald sau Netherby, aşezată de Cohors I Aelia Dacorum, având ca tribun pe Ammonius Victorinus.Ref., publ. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 29-30 şi fig. 3; IDRE, I, p. 213, nr. 216.

32 – Altar votiv, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum, comandată de Iulius Marcellinus, centurion al legiunii II Augusta, în calitate de curator.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 30; IDRE, I, p. 215-216, nr. 225.

CASTLESTEADS (Cumberland)

MUZ

33 – Altar de piatră, sec. III, cu inscripţie menţionând Cohors I Aelia Dacorum şi pe tribunul ei Marcius Gallicus.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 213, nr. 215.

34 – Inscripţie, fragment, descoperită la Birdoswald, menţionând cohorta I Aelia Dacorum.Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 214, nr. 219.

CHATSWORTH (Derbyshire)

CHATSWORTH HOUSE

MS

35 – Mr. Harrie Cavendish, his journey to and from Constantinople 1589, by Fox, his servant, 33 f. Relaţie de călătorie cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (The library of the Dukes of Devonshire).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătoria lui Henry Cavendish în ţările române (AIIAI, 7,

1970, p. 271-278); idem, Le voyage de Henry Cavendish à travers les Balkans en 1589 (RESEE, 8, 1970, nr. 2, p. 419-433); Călători străini, III, p. 291-293.

Publ.: Alfred C. Wood, în Camden Miscellany, XVII, Londra, 1940; Călători străini, III, p. 294-296 (fragmente).

A

36 – Desene, 1467, reproducând câteva scene din partea inferioară a Columnei lui Traian din Roma (The library of the Dukes of Devonshire). Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del R.

Page 261: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 233

Istituto d’archeologia e storia dell’Arte”, I, 1929, p. 18); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 92).

Publ.: A. Strong, Six drawings from the Column of Trajan with the date 1467 („Papers of the British School of Rome”, 4, 1913, p. 174-183).

CHICHESTER (Sussex)

WEST SUSSEX COUNTY RECORD OFFICE

MS

37 – John Sibthorp, Relaţie a călătoriei de la Viena la Constantinopol, 1794, cuprinzând informaţii despre flora regiunilor străbătute, între care şi ţinuturi româneşti (Hawkins, M 55, vol. 2, nr. 2).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, John Sibthorp’s last expedition to the Balkans: The accounts

of Sibthorp and Dallaway about their travels in 1794 (RESEE, 12, 1974, nr. 1, p. 87-102).

38 – Frederick George Koehler, Jurnal de călătorie, sfârşitul sec. XVIII. Cuprinde ştiri despre Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Hangerli (Midford Papers, ms. 1257).Ref.: Trevor J. Hope, Interesele britanice în Europa de sud-est şi în regiunea Dunării de

jos la sfârşitul sec. XVIII, teză de doctorat, Buc., 1978.

CORBY CASTLE (Cumberland)

MUZ

39 – Inscripţie, [sfârşitul sec. II – începutul sec. III], fragmentară, dedicată împăratului Caracalla, provenind probabil de la Camboglanna (Birdoswald), aşezată de tribunul cohortei I Aelia Dacorum (încastrată în zidul castelului, situat la cinci mile est de Carlisle). Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 207, nr. 202.

DURHAM

DURHAM CATHEDRAL LIBRARY

MS

40 – Isaac Basirius, Vindiciae honoris hungarici, sive manifestum... Domini Georgii Rákoczi... sive Annales renan gestarum Transylvanico-Hungaricorum ab anno Domini 1653 ad hunc usque annum 1659. Cuprinde date privind istoria Transilvaniei şi a Ţării Româneşti. Copie cu corecturi ale autorului.

Page 262: Marturii Romanesti Peste Hotare

234 MAREA BRITANIE

Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 461. Publ.: Lajos Kropf, Basire védirata. Válasz as „Innocentia Transylvaniae” czimu

röpiratra [Apărarea scrisă de Basirius. Răspuns la manifestul intitulat „Innocentia Transylvaniae”] (TT, 1888, p. 509-565, 667-706).

EDINBURGH

NATIONAL LIBRARY OF SCOTLAND

DOC

41 – Corespondenţă din 1772-1774 a lui Hugh Elliot, participant la războiul ruso-turc, cuprinzând şi scrisori primite în Moldova şi Ţara Românească de la ofiţeri din armata rusă, inclusiv o relatare în franceză a campaniei de la Dunăre din 1771 (ms. 12976).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare... (R. Ist., 37, 1983, nr. 3, p. 321).

42 – Documente din 1794-1795, 1814-1820 din arhiva personală a lui Sir Robert Liston, ambasador al Angliei la Poartă, cuprinzând informaţii despre activitatea consulatului britanic la Bucureşti, situaţia politică din Principatele Române ş.a. (mss. 5570-5573).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

43 – Corespondenţă din 1799-1801, primită de Sir Gilbert Elliot, ambasador englez la Viena, de la Constantinopol şi Bucureşti, cuprinzând şi scrisori de la Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti (ms. 11249).Ref.: A. Pippidi, op. cit., p. 321.

44 – Corespondenţă din 1801 a lui Francis Summerers, consul englez la Bucureşti, cuprinzând informaţii despre situaţia din Principatele Române, precum şi un document semnat de Dimitrie Manu, agent al Ţării Româneşti la Viena (ms. 11264, 11266-11267). Ref.: ibidem.

45 – Corespondenţă din 1867-1877 a lui Sir Henry George Elliot, ambasador englez la Poartă, cuprinzând şi informaţii privitoare la istoria României (28 volume de rapoarte, ms. 13060-13088).Ref.: ibidem.

46 – Documente diplomatice din 1870-1876; rapoarte de la R. Reade, consul englez la Rusciuc şi W.A. White, consul la Belgrad ş.a., referitoare la evenimentele premergătoare războiului româno-ruso-turc şi sprijinul acordat de România insurgenţilor din Balcani (ms. 13072-13076).Ref.: ibidem.

MS

47 – François de Tott, Essay sur le gouvernement des Turcs, leurs moeurs et leurs usages, 1763. Cuprinde şi informaţii privind istoria românilor.Ref.: ibidem.

Page 263: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 235

ROYAL MUSEUM OF SCOTLAND

MUZ

48 – Cămăşi româneşti din nordul Moldovei, sec. XIX.Ref.: Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine: o broderie

moldovenească din sec. al XVI-lea în Muzeul „Victoria şi Albert” din Londra („Revista Muzeelor”, 1970, nr. 5, p. 423).

GLASGOW

HUNTERIAN MUSEUM

MS

49 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor], 1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în anul 1672.Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.

50 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Antirrēsis pros tous latinous, traducere arabă, sfârşitul sec. XVII, de Christodoulos, mitropolit de Gaza şi Ramla, a lucrării publicate la Iaşi, 1682 (ms. 286).Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano,

1949, p. 123, 145; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église melkite du Ve au XXe siècle, IV/1, Louvain – Paris, 1979, p. 199.

CR

51 – Demetrii Cantemiri Principis Moldaviae Initium Catechismi Turcici et Russici, s.l., [1722-1723]. Filă imprimată, trimisă spre aprobare Sinodului din Sankt Peterburg (fasc. ms. Orientalium 211). Text bilingv cu caractere arabe şi ruseşti, elaborat în scopul convertirii populaţiei musulmane din Caucaz în timpul campaniei ruse.Ref., publ. şi reprod.: Gr. Nandriş, Rumanian exiles in 18th Century Russia (RER, l,

1953, p. 69-70); Ţarălungă, p. 378-379, nr. 46; Eugen Lozovan, Dimitrie Cantemir revizitat. Substratul politic al „Catehismului slavo-turc” („Dorul”, Aalborg, 6, 1996, nr. 79, p. 52-53).

52 – Alphabetum Arabicum ex-typographia Demetri Cantemiri Principis Moldaviae, 9 ianuarie 1723, foaie volantă (ms. Orientalium 211).Ref.: Gr. Nandriş, op. cit., p. 69; Paul Cernovodeanu, Démètre Cantemir vu par ses

contemporains (le monde savant et les milieux diplomatiques européens) (RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 654); E. Lozovan, D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase (1722-1724) (RER, 13-14, 1974, p. 102-105).

Page 264: Marturii Romanesti Peste Hotare

236 MAREA BRITANIE

GOODWOOD(West Sussex)

53 – Paul Neagu (sculptor britanic de origine română), Eschaton, sculptură, 1997, oţel inoxidabil şi bronz, 27 x 200 x 200 cm. (Cass Sculpture Foundation). Ref. şi publ.: http://www.sculpture.org.uk/artists/PaulNeagu.

54 – Paul Neagu, Triple Starhead, sculptură, 1997, oţel inoxidabil, h 500 cm. Ref. şi publ.: ibidem.

HATFIELD (Hertfordshire)

HATFIELD HOUSE

DOC

55 – Scrisori (3), ante 26 iunie 1605, de la Gaspar Gratiani (viitorul domn al Moldovei, în misiune la Londra), din 26 iunie 1605, de la cancelarul Robert Cecil, Earl of Salisbury şi din 27 august 1606, de la Sir Thomas Lake către Gratiani, relative la Ştefan Bogdan (fiul lui Iancu Sasul), pretendent la tronul Moldovei, şi demersurile lui pentru sprijin diplomatic britanic şi polonez (Mss. of the Marquis of Salisbury).Ref.: Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan, a pretender to the Moldavian

throne with Henry Lello, the English ambassador to Constantinople between 1601 and 1606 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 92-93, nr. 18-20, 22 şi p. 99, nr. 38).

Publ.: Publications of the Royal Commission on Historical Manuscripts, XVII, Londra, 1938, p. 277-278 (9 Salisbury); XVIII, Londra, 1964, p. 255; XXIV (9 Salisbury, addenda 1605-1668), Londra, 1976, p. 23.

MS

56 – Principes Valachiae, 1580. Note scrise de lordul Burghley, cuprinzând genealogia Basarabilor şi alte informaţii de istorie a Ţării Româneşti, comunicate de Petru Cercel în timpul vizitei sale în Anglia (Mss. of the Marquis of Salisbury). Ref.: Calendar of the Manuscripts of the Most Hon. the Marquis of Salisbury, K.G.,

preserved at Hatfield House, II, Londra, 1888, p. 357; Andrei Pippidi, Călătorie de documentare..., p. 321; idem, O genealogie a lui Petru Cercel („Arhiva genealogică”, l (VI), 1994, nr. 3-4, p. 77-81).

LANCASTER (Lancashire)

LANCASTER MUSEUM

MUZ

57 – Inscripţie funerară pentru copilul Aurelius Concordus, fiul lui Aurelius Iulianus,

Page 265: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 237

tribun al cohortei I Aelia Dacorum cantonată la Birdoswald, unde a fost descoperită placa.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 219, nr. 235.

LEICESTER (Leicestershire)

LEICESTERSHIRE RECORD OFFICE

DOC

58 – Documente din 1660-1669 relative la legăturile politice şi economice anglo-române: scrisori către Heneage Finch, Lord Winchilsea, ambasador englez la Poartă, de la Mihail I Apafi (din 1662-1665), Ştefăniţă Lupu (1661), Eustatie Dabija (1662), Gheorghe Duca (din 1666), Iliaş III Alexandru (1666-1668), Constantin Naculovici, Domnica Cantacuzino, soţia lui Iliaş III Alexandru (către soţia ambasadorului), Giorgio Draperis, dragoman al ambasadei britanice, Nicolo Draperis, reprezentatul ambasadorului englez la Iaşi, de la patriarhul Ierusalimului Nectarie (din Buc., 1664), medicul curţii domneşti Giovanni Mascellini, negustori şi emisari ai ambasadorului Winchilsea în Ţările Române, de la alte personalităţi din Anglia, Polonia şi Imperiul Otoman, precum şi copiile răspunsurilor lui Winchilsea către Apafi, ş.a. (Finch Papers, box 4962, pachetul XI, box 4963, pachetul XI, box 4982, 4984, Uncalendered Documents; Letterbook Winchilsea, vol. I, f. 302; vol. II, f. 2, 274-275).Ref.: Report on the Manuscripts of Allan George Finch, I, Londra, 1913, p. 146 sqq.;

Eric Tappe, Patrick Simson, a Scottish marchant in the Moldavian potash trade (SEER, 30, 1952, nr. 75, p. 494-514); Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii în Marea Britanie (R. Ist., 27, 1974, nr. 10, p. 1544); idem, Un corespondent englez al domnilor români (MI, 9, 1975, nr. 9, p. 21-23; nr. 11, p. 28-29); idem, Izvoare engleze privitoare la istoria românilor (Arhiva Finch) (R. Ist., 30, 1977, nr. 8, p. 1519-1529); idem, 1666: Documente inedite din arhive britanice. Scrisori cu sigiliile voievozilor români (MI, 19, 1985, nr. 9, p. 11-12); idem, [Recenzie la] Guide to the Documents and Manuscripts of Hungary from the Earliest Times to 1800, edited by Dr. György Kurucz, Mansell Publishing Limited, London, 1992 (RRH, 33, 1994, nr. 1-2, p. 199-208).

Publ.: Paul Cernovodeanu, The issue of the Pashalyk of Oradea as mirrored in the relations between Transylvania and England, during the reign of Michael l Apafi, 1662-1665 (RRH, 32, 1993, nr. 3-4, p. 339-341, 342, 343-347 (7 scrisori Apafi); p. 341, 342-343, 347-348 (3 scrisori Winchilsea).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 380 D.

Page 266: Marturii Romanesti Peste Hotare

238 MAREA BRITANIE

LIVERPOOL

SYDNEY JONES LIBRARY UNIVERSITY OF LIVERPOOL

H

59 – Portulan, sec. XVI, Majorca. Pergament, 102 x 64 cm. Miniaturi în culori, reprezentând suveranii, cetăţile, fauna caracteristică fiecărei regiuni; include şi Ţara Românească (F 417). Ref.: C.I. Karadja, Dare de seamă (RI, 11, 1925, p. 352); Cat. exp. brit., p. 29, nr. 40;

D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29. Reprod.: „The Studio”, 1925, May; Cat. exp. Brit., p. 30-31; D. Deletant, op. cit. (MI, 16,

1982, nr. 9, coperta IV).

LONDRA

BEAVERBROOK LIBRARY

DOC

60 – Documente, 1916-1922, de la politicianul englez Lloyd George, referitoare la participarea României la Primul Război Mondial şi la tratativele de pace, cuprinzând şi scrisori de la Take Ionescu şi I.C. Brătianu (Lloyd George Papers).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,

p. 208). Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,

p. 555-556 (doc. 30 aug. 1915).

BRITISH AND FOREIGN BIBLE SOCIETY

DOC

61 – Documente din 1834-1857, note de călătorie ale reverendului Benjamin Barker, agent al Societăţii Biblice britanice şi străine la Smirna, din vizitele în Principatele Române (1834, 1838, 1852 şi 1857) şi corespondenţă cu domnitorii Alexandru Ghica, Barbu Ştirbei, Mihai Sturdza, cu mitropolitul Veniamin Costachi şi cu Petrache Poenaru (Foreign Correspondence, Inwards no. 3, 1834, f. 31, 129; no. 4, 1834, f. 18; no. 2, 1835, f. 128; no. 3, 1835, f. 158; no. 4, 1835, f. 142; no. 2, 1836, f. 110; no. l, 1837, f. 133; no. 3, 1838, f. 98, 139; no. 2, 1839, f. 111; no. 3, 1839, f. 68; no. l, 1841, f. 82; no. l, 1843, f. 146; no. l, 1845, f. 98; no. 3, 1845, f. 108; no. 4, 1846, f. 102; no. 2, 1847, f. 109; no. 2, 1851, f. 57).Ref.: E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Rumanian Principalities (SEER, 42,

1964, nr. 99, p. 388-402); idem, Rumania and the Bible Society until the Crimean

Page 267: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 239

War (ibidem, 46, 1968, nr. 106, p. 91-104); idem, Rumania and the Bible Society, 1853-1920 (ibidem, 51, 1973, nr. 123, p. 276-291).

CR

62 – Biblia, ed. Samuil Micu Clain, Blaj, 1795.Ref.: Historical Catalogue of Printed Bibles, II, London, 1908, p. 1289-1290.

63 – Noul Testament, St. Peterburg, 1817. Text în română.Ref.: ibidem, p. 1290.

64 – Dumnezeiasca Scriptură a Legii Vechi şi a ceii Noao, St. Peterburg, 1819. Text în română.Ref.: ibidem.

65 – Noul Testament, Buzău, 1834.Ref.: ibidem.

66 – Noul Testament, tipărit în zilele Prea Înălţatului Alexandru Dimitrie Ghica, Smirna, 1838.Ref.: ibidem.

67 – Noul Testament, dedarea [= ed.] a doua, Smirna, 1846.Ref.: ibidem.

68 – Noul Testament, tipărit pentru întâia oară într-acest format cu r.s. Părintele Ioanichie Evantias, Bucureşti, 1854.Ref.: ibidem

69 – Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii cei vechi şi a cei noao, ed. Andreiu baron de Şaguna, Sibiu, 1856-1858.Ref.: ibidem.

70 – Noul Testament, ed. 4, Bucureşti, 1857.Ref.: ibidem.

71 – Noul Testament, ed. 6, Bucureşti, 1859.Ref.: ibidem.

72 – Biblia Sacră [Psalmi], traducere de C. Aristias, Bucureşti, 1859.Ref.: ibidem.

73 – Vengheilu al Mattheu în dialectulu Macedo-românu tradusu... de Lazulu alu Dumi [Pisodreanu], Buc., 1889.Ref.: ibidem, p. 1297.

THE BRITISH LIBRARY

DOC

74 – Scrisoare din Rhodos, 10 mai 1511, a lui Aimery d’Amboise, mare maestru

Page 268: Marturii Romanesti Peste Hotare

240 MAREA BRITANIE

al Ordinului cavalerilor ospitalieri „Sf. Ioan de Ierusalim”, către regele Henric VIII, îndemnând la pregătirea unei expediţii antiotomane la care aprecia că vor participa şi românii (Cott. Ms., Otho C. IX, f. 8).Publ.: Tappe, Documents, p. 19-20 (rec. Paul Cernovodeanu, în Studii, 1966, nr. 2, p. 392-

397; Dinu Dumitrescu, în RA, 1965, nr. 2, p. 304-307; Şerban Papacostea, în „Revista de referate şi recenzii”, 1965, nr. 117, p. 428-435).

75 – Raport, 30 ianuarie 1515, al bailului veneţian la Constantinopol, cuprinzând informaţii de la Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, despre posibilitatea unui conflict militar între Ungaria şi Turcia (Cott. Ms. Otho C. IX, f. 22).Publ.: Tappe, Documents, p. 20.

76 – Scrisoare, 10 iulie 1515, a lui Sir Robert Wingfield, ambasador britanic la Viena, menţionând pe români printre cei care vor lua act de misiunea sa (Cott. Ms. Vitellius B, XVIII, f. 162v).Publ.: ibidem.

77 – Document din Roma, 1517, privind pregătirea unei expediţii antiotomane în care trupe moldovene şi muntene ar putea sprijini pe regele Poloniei pentru cucerirea Chiliei şi Adrianopolului (Cott. Ms. Vitellius B, III, f. 305-306).Publ.: ibidem, p. 20-21.

78 – Scrisori (2) din 30 iunie 1521 şi 5 februarie 1525 ale lui Ludovic II, regele Ungariei, către Henry VIII al Angliei, informându-l despre campaniile otomane împotriva Ungariei şi situaţia din Ţările Române, obligate să participe la campanie alături de otomani (Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 82, 1525).Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 361-363 (doc. 1521); Tappe, Documents, p. 23

(doc. 1525).

79 – Scrisoare din 13 ianuarie 1525 a lui Laurentius Miedzilewski, episcop de Kamenec, cuprinzând informaţii despre puterea militară şi politica externă otomană şi sugerând înlocuirea lui Ştefăniţă, domnitorul Moldovei (Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 20v-21).Publ.: Tappe, Documents, p. 21-23.

80 – Scrisoare din 11 ianuarie 1527 a lui Nicolaus Hungarus, reprezentant al dogelui Veneţiei, despre sprijinul acordat de Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă Vodă lui Ioan Zápolya (Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 10v).Publ.: ibidem, p. 24.

81 – Scrisoare din Augsburg, 12 ianuarie 1527, a lui John Wallop, privind alianţa militară dintre Ţările Române (Cott. ms. Vitellius, B XXI, f. 30).Publ.: ibidem.

82 – Scrisoare din Köln, 26 noiembrie 1527, a lui Herman Rinc, prin care Henry VIII este informat de o scrisoare a lui Radu de la Afumaţi către contele de Timişoara (Cott. Ms. Vitellius, B XXI, f. 45).Publ.: ibidem, p. 24-25.

83 – Documente (5) din 1529, 1533, 1535 şi 1540, privind relaţiile dintre Transilvania

Page 269: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 241

şi Moldova, politica lui Petru Rareş, acţiunea lui Aloisio Gritti, predarea lui Petru Rareş otomanilor de către Ioan Zápolya (Cott. Ms. Nero, B. VI, f. 108; Vespasian, F.I., f. 26, 33, 37v, 38v; Ms. Harl. 282, f. 131).Publ.: ibidem, p. 25-29, 31.

84 – Raport, 1572-1574, despre luptele antiotomane ale lui Ioan Vodă cel Cumplit, domnul Moldovei (Egerton Ms., 1090, f. 239 sqq.).Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 174, n. 153.

85 – Scrisoare, circa 1580, de la Petru Cercel către Sir John Wolley, secretarul reginei Elisabeta a Angliei, cerând un răspuns la un mesaj trimis prin curier. Text în latină. Pe verso, sigiliu domnesc cu legenda în română „Petrasco Voevoda den Tara Rumenească” (Sloane Ms., 3299, f. 52).Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 254); Tappe,

Documents, p. 41-42; Ioan Chiper, „Petrasco Voevoda den Ţara Rumenescă”. Cel mai vechi sigiliu cu legenda în limba română (MI, 1980, nr. 2, p. 6-8); Cat. exp. brit., p. 16, nr. 1.

Reprod.: Ioan Chiper, op. cit., p. 8; Cat. exp. brit., pl. 1.

86 – Rapoarte (4) din 1583 şi 1595, ale ambasadorului spaniol la Veneţia, Christobal de Salazar, privind proiectul realizării unei coaliţii antiotomane cu sprijinul lui Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti, şi de la ambasadorul Inigo de Mendoza (1595), despre înfrângerea turcilor la Şerpăteşti de către trupele muntene ale paharnicului Manta (Add. 28415, f. 196, 242, 382, 398).Ref. şi publ.: C. Göllner, Documente din British Museum privitoare la istoria românilor în

secolul al XVI-lea (RI, 23, 1937, p. 26-28).

87 – Documente (2), 1591-1592, cuprinzând fragmente din corespondenţa reginei Elisabeta I, în două variante, în care recomandă principilor suverani de pe continent pe Ioan (Ştefan) Bogdan fiul domnitorului Iancu Sasul care solicită, în pribegie, scaunul de domnie al Moldovei sau al Ţării Româneşti (Mss. Add. 36774).Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 253; Radu Valentin, Paul Simionescu, O precizare

cu privire la pretendentul Ioan Bogdan (1591) (RA, 1970, nr. 2, p. 629-630); Cat. exp. brit., p. 17, nr. 2; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415.

88 – Scrisori (2), 29 august şi 9 septembrie 1592, ale lui Edward Barton, privind misiunea lui Thomas Wilcox, agentul său în Moldova, şi acţiunile lui Aron Tiranul în favoarea husiţilor, la cererea ambasadorului englez (Cott. Ms. Nero B. XI, f. 135).Publ.: Tappe, Documents, p. 61-62.

89 – Documente, 1593-1611, relative la încercările pretendentului Ştefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, de a ocupa tronul Moldovei cu sprijinul diplomatic al Angliei (Stowe Ms., 172-173).Ref.: Paul Cernovodeanu, Un principe moldovean la curtea regelui Iacob I Stuart (MI, 9,

1975, nr. 3, p. 20-22; nr. 4, p. 50-54).

90 – Scrisoare, 7 februarie 1594, a lui Ştefan Kakas, solul principelui Sigismund Báthory, către lordul William Burleigh, cerând răspunsul reginei la mesajul principelui (Lansdowne, Ms. 76, f. 4).

Page 270: Marturii Romanesti Peste Hotare

242 MAREA BRITANIE

Ref.: A. Veress, Zalánkeményi Kakas István, Budapesta, 1905.Publ.: Veress, Documente, IV, p. 64-65. Reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (MI, 1982, nr. 9, p. 31).

91 – Rapoarte (22), 1594-1595, de la Edward Barton, ambasador englez la Poartă, relative la campaniile lui Mihai Viteazul, înfrângerea turcilor la Vidin şi luarea Cetăţii Albe de către Aron, domnul Moldovei, politica otomană faţă de Ţările Române, intenţia Porţii de a transforma Moldova în paşalâc ş.a. (Cott. Ms. Nero, B. XII, f. 24, 40v, 45, 60, 70v, 82v, 115v, 120, 123v, 125v, 139v, 152v, 156-157, 158v, 164v, 169, 173v, 175, 182, 183v, 190, 193v, 195, 198, 200, 201v, 300).Publ.: Tappe, Documents, p. 65-66, 70-87; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,

p. 72-74, 84-86 (doc. 30 nov. 1594 şi 22 febr. 1595); V, p. 52, 158-60 (24 mai 1595).

92 – Scrisori (3), 1599-1600, de la John Sanderson, cuprinzând informaţii despre campaniile lui Mihai Viteazul şi despre perspectivele comerţului englez în Ţările Române şi Polonia (Lansdowne Ms. 241, f. 274, 284v, 297v).Publ.: Tappe, Documents, p. 130, 133, 139.

93 – Scrisoare nesemnată, august 1607, către Sir Edward Hoby, privind sprijinul cerut de Ştefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, pretendent la tronul Moldovei (Ms. Nero B, XI – Cotton Collection f. 245-247).Ref.: M. Beza, op. cit. (ARMSL, s. III, 1936-1938, p. 254); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 4;

Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan, a pretender to the Moldavian throne, with Henry Lello, the English ambassador to Constantinople between 1601 and 1606 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 48, nr. 36).

94 – Hrisov din Iaşi, 7 iunie 1607, al lui Simion Movilă, domnul Moldovei, despre o proprietate dintre Bolota şi Dolozi (Moldova). Pergament, 9 x 51 cm, pecete domnească atârnată (Add. Charter 44660). Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 257-259; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 3. Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. V; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415 G.

95 – Corespondenţă, circa 1613-1702, dintre regii Iacob I Stuart, Carol al II-lea Stuart şi William III de Orania cu principii Transilvaniei Gabriel Bethlen şi Mihail Apafi I şi II privind sprijinirea principatului în relaţiile cu Poarta şi cu Imperiul Austriac (Add. Ms. 8880).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 27, 1974,

nr. 10, p. 1545-1546); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice (MI, 1974, nr. 12, p. 41); Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice ale Angliei cu Moldova, Ţara Românească şi Transilvania între secolele XVII-XVIII, Buc., 1974, p. 197.

96 – Corespondenţa diplomatului William Trumbull the Elder, septembrie 1614 – august 1616, cuprinzând informaţii asupra evenimentelor din Transilvania în timpul lui Gabriel Báthory (în special invazia în Ţara Românească, 1611) şi Gabriel Bethlen (participarea Transilvaniei la războiul de 30 de ani) şi relaţiile cu Poarta (Papers of William Trumbull the Elder).Ref.: Manuscripts of the Marquess of Downshire, vol. V. Papers of William Trumbull

Page 271: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 243

the Elder, September 1614 – August 1616, ed. by G. Dyfnalt Owen, Londra, 1988, nr. 187, 216, 255, 315, 341-342, 393, 908, 1008, 1093, 1164; Paul Cernovodeanu, recenzie la György Kurucz, Guide... (SMIM, 12, 1994, p. 216).

97 – Memoriu din 1665 al lui Christofor Paskó, capuchehaia Transilvaniei la Poartă, către lordul Winchelsea, privind situaţia din Transilvania, sărăcită în urma campaniei otomane (Add. Ms., 22914, f. 101v-102v).Ref.: Paul Cernovodeanu, Lordul Winchelsea şi Transilvania. Mărturii din 1661 şi 1665,

în Sub semnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 599-605.Reprod.: B.N., mf. M 35/65.

98 – Scrisoare din 5 iunie 1666 a lui Charles II, regele Angliei, către sultanul Mahomed IV al Turciei, prin care intervine pentru „bunul nostru prieten Gheorghe Ştefan”, fost domn al Moldovei. Copie sec. XVIII (Egerton Ms., 1042, f. 157).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 255-256; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 5. Publ.: M. Gaster, Documente (Arhiva, 5, 1894, nr. 3-4, p. 233-234). Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. III; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415 F.

99 – Rapoarte şi scrisori, 1683-1687, ale lordului Chandos, ambasador al Marii Britanii la Constantinopol, cuprinzând informaţii despre Ţările Române, între raportul din 3 septembrie 1684, privind proiectul regelui Ioan Sobieski al Poloniei de a ocupa Moldova şi Ţara Românească, şi scrisoarea diplomatului englez din 7 decembrie 1685 către domnitorul Constantin Cantemir, referitoare la exploatarea potasei în Moldova şi la activitatea vistiernicului Ursachi (Lord Chandos Letter Book, Stowe Mss. 215, f. 218-219; Mss. 219, f. 412 sqq.; Mss. 220).Ref.: Paul Cernovodeanu, An episode of the relations between England and Moldavia în

1685 (RRH, 8, 1969, nr. 3, p. 659-671); Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice..., p. 174 sqq.; Şerban Voinea Semo, „Acele frumoase fapte ce Măria Ta ai făcut în vremea înconjurării Vienei” (RD, 1983, nr. 3, p. 260, n. 24).

Reprod.: B.N., mf. M 35/65.

100 – Documente, 1687-1691, de la Sir William Trumbull, ambasador britanic la Poartă, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul războiului dintre Liga Sfântă şi Poarta Otomană, ocuparea Bucureştilor de către trupele lui Heissler (1689) şi alungarea lor de către Constantin Brâncoveanu (1690), bătălia de la Zărneşti (1690), acţiunile curuţilor lui Imre Thököly, operaţiile militare polone în Moldova (1691) ş.a. (Add. Ms. 84, 90, 94, 95, 100; Letter books 1685-1697).Ref.: C.J. Heywood, English diplomacy between Austria and the Ottoman Empire...

1684-1699, London, 1970, p. 88 sqq. (teză de doctorat), Biblioteca Universităţii din Londra, Senate House; Paul Cernovodeanu, 1988.

101 – Rapoarte din 1698-1699 ale lordului William Paget, trimis al Angliei pe lângă împăratul Leopold I, apoi la Constantinopol, în vederea medierii păcii (de la Karlowitz) cu Imperiul Otoman, cuprinzând informaţii despre situaţia Ţărilor Române şi proiectele marilor puteri în legătură cu ele (Add. Ms. 8880).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 184 sqq.

102 – Scrisori, 30 mai 1702 – 26 septembrie 1706, din Pera, ale ambasadorului Angliei la Poartă, Sir Robert Sutton, către omologul său de la Viena, George Stepney,

Page 272: Marturii Romanesti Peste Hotare

244 MAREA BRITANIE

cu ştiri privitoare la ecourile răscoalei curuţilor în Imperiul Otoman şi situaţia Ţărilor Române. Copii în engleză (Add. Ms. 7075, Stepney Papers, vol. XVIII, Miscellaneous Letters, f. 115-137).Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Constantin Cantacuzino în

corespondenţa diplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 40-41).

103 – Scrisoare din Viena, 23 martie 1703, de la George Stepney, ambasadorul Angliei la Viena, către stolnicul Constantin Cantacuzino, împărtăşindu-i informaţii privind operaţiile de luptă împotriva francezilor pe frontul din Apus şi cerându-i ştiri cu privire la atitudinea ruşilor şi turcilor. Copie în franceză (Add. Ms. 7075, Stepney Papers, XVIII, Miscellaneous Letters, f. 11-12).Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.Publ.: idem, Une lettre inédite de George Stepney à Constantin Cantacuzène (1703)

(RRH, 30, 1991, nr. 3-4, p. 267).

104 – Documente din 1703-1710 privind situaţia din Transilvania, desfăşurarea răscoalei curuţilor, un memoriu despre situaţia principatului la 1704, corespondenţă a conducătorilor răscoalei cu mediatorii anglo-olandezi etc. (Diplomatic Papers of George Stepney, Add. Ms. 37156).Ref. şi publ.: Kroph Lájos, II, Rákoczi Ferenczi Angliában („Szazadok”, 32, 1898, p. 750

sqq.); Horváth Jenö, Francis Rákoczi II and England („The Danubian Review”, l, 1935, nr. 10); Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 1974, nr. 10, p. 1545); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice (MI, 1974, nr. 12, p. 41).

105 – Copia Manifesti Principis terrarum Moldaviae, prin care Dimitrie Cantemir anunţă intrarea în război a ţării, alături de Rusia, împotriva Imperiului Otoman (Add. Ms. 37358, f. 309-310; altă copie: Add. Ms. 61186, f. 92-94).Ref. şi publ.: Grigore Nandriş, Romanian Exiles in 18th Century Russia (RER, l, 1955,

p. 67-68); Andrei Pippidi, Politică şi istorie în proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din 1711 (R. Ist., 26, 1973, nr. 5, p. 923-946); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 6.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto XX/1.

106 – Scrisoare, 24 septembrie 1706, Viena, de la George Stepney către principele Transilvaniei Francisc II Rákoczi, conducătorul răscoalei curuţilor, asigurându-l de sprijin pentru a negocia un armistiţiu cu imperalii. Copie în franceză (Add. Ms. 7075, Stepney Papers, XVIII, Miscellaneous Letters, f. 52). Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

107 – Corespondenţă diplomatică, 15/26 iunie – 1/12 septembrie 1711, dintre căpitanul James Jefferyes, rezident englez la Bender (Tighina), şi Sir Robert Sutton, ambasador la Constantinopol, cu Sir Francis Palmes, rezident britanic la Viena, şi cu Henry St. John, secretar de stat. Cuprinde şi informaţii despre campania de la Prut şi ecourile ei în Imperiul Otoman, Polonia şi Imperiul Habsburgic, despre situaţia din Ţările Române şi atitudinea lui Dimitrie Cantemir şi a lui Constantin Brâncoveanu. Originale şi copii în engleză (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, XI, f. 350, 377-378, 392-396, 403, 416-419, 437v, 440).Ref.: idem.

Page 273: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 245

108 – Raport din Tighina, 26 iunie 1711, al căpitanului James Jefferyes, trimis britanic pe lângă regele Suediei, Carol XII, către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Externe, informând despre trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea Rusiei după intrarea trupelor acesteia în Moldova (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers XI, f. 351).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino... (MI, 26, 1995,

nr. 2, p. 16, fragment).

109 – Scrisoare din Târgovişte, 31 iulie 1711, în italiană, trimisă de Constantin Brâncoveanu către generalul Etienne de Steinville, relatând desfăşurarea luptelor de la Stănileşti. Copie (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, f. 389-389v).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Paul Cernovodeanu, Secole de istorie românească în

mărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 48); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 7; Pippidi, Tradiţia politică, Buc., 1983, p. 230, 457.

Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p. 89-91, doc. V (după o copie de la Dresda); Paul Cernovodeanu, În vâltoarea primejdiilor. Politica externă şi diplomaţia promovate de Constantin Brâncoveanu, 1688-1714, Buc., 1997, p. 138-139, doc. 96.

110 – Scrisoare, 11 august 1711, prin care ambasadorul britanic Sir Francis Palmes informează pe secretarul de stat din Londra asupra încheierii păcii de la Stănileşti între Rusia şi Imperiul Otoman (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, f. 337v-358). Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino..., p. 17.

111 – Scrisoare, 25 septembrie 1711, de la Jacques Moreau de Brassey către un anonim, relatând desfăşurarea campaniei de la Prut, la care a participat în calitate de combatant. Original în franceză.Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

112 – Documente din 1716-1718 privitoare la activitatea ambasadorilor Sir Robert Sutton (de la Viena), Edward Worthley Montague şi Abraham Stanyan de la Poartă, în relaţiile cu Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, pentru medierea păcii austro-turce de la Passarowitz din 1718 (Add. Ms. 4107, 22518-19, 38889).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare ştiinţifică în Marea Britanie (R. Ist.,

s.n. 5, 1994, nr. 5, p. 369).

113 – Corespondenţă, 1725-1729, în latină, între Sir Hans Sloane şi Samuel Köleseri, privind preocupările lor ştiinţifice (Mss. Sloane 4069, f. 175-176; 3984, f. 212-213; 4050, f. 118).Ref.: Andrei Pippidi, 1998.

114 – Rapoarte, 1736-1739, ale lui Sir Edward Fawkener, reprezentant britanic la Poartă, cuprinzând informaţii despre relaţiile sale cu dragomanul Alexandru Ghica, călătoria în Dobrogea (1738), conflictul ruso-turc pe teritoriul Principatelor, atitudinea lui Constantin Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti, şi a lui Grigore II Ghica, domn al Moldovei, rămaşi fideli Porţii în timpul conflictului, şi preliminariile păcii de la Belgrad (Add. Ms. 23802-804 şi 32792).Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.

Page 274: Marturii Romanesti Peste Hotare

246 MAREA BRITANIE

115 – Scrisoare din Breslau, 24 februarie 1760, a lui Sir Andrew Mitchell, ambasador englez în Prusia, către Ioan Teodor Calimah, domnul Moldovei, care transmitea corespondenţa britanică la Poartă şi răspunsul domnului (Add. Ms. 6808, f. 65, 67; 6851, f. 85).Publ.: M. Gaster, Documente („Arhiva”, 5, 1894, nr. 3-4, 234-235): N. Iorga, A History

of Anglo-Roumanian Relations..., p. 35; Acte şi fragmente, I, p. 377-378; idem, Documente Callimachi, p. 355-359; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 8.

116 – Documente (2), 1764, referitoare la comunitatea evanghelică din Moldova a polonezilor, ungurilor şi germanilor refugiaţi din cauza Războiului de şapte ani („Philippen colony”): scrisoare din 12 august şi o diplomă în favoarea acestei comunităţi a lui George III, regele Angliei (B. IV 7).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 380-384.

117 – Raport, post l august 1770, al unui ofiţer britanic din armata rusă, participant la luptele cu turcii de la Larga (18 iulie) şi Cahul-Ţiganca (l august), cu două planuri ale operaţiilor (Add. Ms. 25490, f. 26-30).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare,

Anglia (RA, 1979, nr. 4, p. 444 şi n. 13); P. Cernovodeanu, loc. cit.

118 – Rapoarte, 1782-1792, ale ambasadorului britanic la Poartă, Sir Robert Ainslie, cuprinzând informaţii despre războiul austro-ruso-turc (1787-1791), luptele din Principatele Române, Banat, sudul Transilvaniei şi Dobrogea, preliminariile păcii de la Şiştov (1791), intensificarea importului englez de cherestea din Principate, călătoriile în Moldova şi Ţara Românească ale lui Jeremy Bentham (1786) şi căpitanului Frederick Koehler (1791), raporturile cu domnitorii Alexandru Ipsilanti, Mihai Suţu, Alexandru Mavrocordat – Firaris şi Nicolae Mavrogheni (Add. Ms. 34439-34441).Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 369.

119 – Scrisoare din Bender (Tighina), 30 decembrie 1790 (stil vechi), a lui Samuel Bentham, constructor englez de nave în serviciul Rusiei, către fratele său, filosoful Jeremy Bentham, prin care îl informează că în iarna 1790-1791 a fost în Moldova cu armata prinţului Potemkin, urmărind operaţiile antiotomane (Bentham Papers, Add. Ms. 33, 541, f. 192-193).Ref.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and Captain Monro

(1791-1793) (RRH, 35, 1996, nr. 1-2, p. 88-89, n. 9).

120 – Documente (5), 1803 sqq., de la diplomatul Francis Summerers, relative la pregătirea înfiinţării consulatului britanic din Principatele Române: argumentarea utilităţii unui consulat; primirea la Iaşi, la curtea lui Alexandru Moruzi; acordul principilor Ţării Româneşti şi Moldovei pentru comerţ; traducerea firmanului otoman pentru acreditarea lui Summerers (Add. Ms. 38239, f. 107-121, 123, 140-141, 149-154).Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 256; P. Simionescu, R. Valentin, Documents inédits

concernant la création du consulat britanique à Bucarest (1803) (RRH, 8, 1969, nr. 2, p. 241-262); Cat. exp. brit., p. 19, nr. 9.

Reprod.: Cat. exp. brit., pl. 9.

121 – Corespondenţă, 1848-1852, între domnitorii Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei,

Page 275: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 247

Mihail Sturdza şi Grigore IV Ghica cu marele vizir otoman Mehmed Emin Ali paşa. Originale şi copii în franceză (Add. Ms. 46695, f. 8, 9, 12, 15, 18, 21, 23, 24, 26, 28-29).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

122 – Corespondenţă, 1850-1887, a oamenilor politici englezi A.H. Layard, lord Russell, W.E. Gladstone ş.a. cu Dimitrie Brătianu, Ion Ghica, Nicolae şi Ştefan Golescu, referitoare la politica Angliei de stăvilire a influenţei ţariste în Principatele Române, unirea Principatelor şi recunoaşterea internaţională, guvernarea lui Al.I. Cuza şi Carol I, războiul pentru Independenţă etc. (A.H. Layard Papers, Add. Ms. 38981, 38983-38984, 39054, 39065, 39141; W.E. Gladstone Papers, Add. Ms. 44389, 44390, 44418, 44615).Ref.: I.I. Podea, Sir Austen Layard şi Principatele Române. Două acte privitoare la

politica engleză faţă de Principate în martie 1866, în Omagiu fraţilor Lapedatu, p. 65-691; Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 208); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1978, nr. 4, p. 449); Trevor J. Hope, Dumitru Brătianu and British Public Opinion regarding the unification of the Romanian Principalities (1848-1859), în Anglo-Romanian Relations, p. 27-52.

Publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 691-708 (doc. din 5 şi 8 martie 1866).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 379 B, 415 A-B.

123 – Scrisoare din Paris, 28 martie 1853, a lui Vasile Alecsandri către conducerea Muzeului Britanic din Londra.Ref. şi publ.: Eric Tappe, Vasile Alecsandri la British Museum („Manuscriptum”, 2, 1973,

nr. 11, p. 157-158); Vasile Alecsandri, Opere, ed. Marta Anineanu, vol. VIII, Buc., 1981, p. 202-203.

Reprod.: B. A. R., facsimil.

124 – Memoriu, în franceză, adresat în 1856 Congresului de la Paris de către românii aflaţi acolo. Copie (Add. Ms. 39054, f. 223).Ref.: Andrei Pippidi, 1998.

125 – Scrisoare, 1856, a lui Ion Ghica, adresată lui Fuad Paşa (Add. Ms. 38984, f. 321).Ref.: idem.

126 – Corespondenţă, 1857, a oamenilor politici englezi H. Bulwer, H. Stanley, A. Dalyell, S. Ponsonby, în legătură cu Unirea Principatelor (Ms. Clarendon, dep. c. 72). Ref.: Andrei Pippidi, 1998.

127 – Scrisoare, 1863, a lui Ion Ghica, adresată diplomatului Ch. Alison (Add. Ms. 39 105, f. 304).Ref.: idem.

128 – Memoriu, 1866, despre situaţia Principatelor Unite şi instrucţiunile trimise lordului Cowley în vederea Conferinţei de la Paris (Add. Ms. 39141).Ref. şi publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 685-708.

129 – Scrisoare, 15/27 aprilie 1867, semnată de Ştefan Golescu, ministru de Externe,

Page 276: Marturii Romanesti Peste Hotare

248 MAREA BRITANIE

prin care guvernul român mulţumeşte lui W.E. Gladstone pentru sprijinirea intereselor statului român (vol. 44412, f. 211).Ref.: Cornelia Bodea, loc. cit.

130 – Documente, 23-26 august 1944, cuprinzând informaţii despre evenimentele din România şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste: buletine de ştiri ale postului de radio BBC, în diferite limbi (fondul BBC).Ref.: Cristian Popişteanu, Gh. Titileanu, Agenţiile de presă şi posturile de radio transmit:

în România mare lovitură s-a produs (MI, 8, 1974, nr. 6, p. 44-46).

MS

131 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum... ad partes orientales, 1253, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilor cumane şi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar (Royal Ms. 14. C. XIII).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIII-e siècle,

Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,

p. 157-163 (fragmente).

132 – Vardan, [Geografia noului traducător şi al doilea luminător], sec. XIII. Copie din 1616. Text în armeană. Cuprinde informaţii despre geografia şi populaţia Ţărilor Române (Or. Ms. 5459).Ref.: Fred Cornwallis Conybeare, A Catalogue of the Armenian Manuscripts in the British

Museum, London, 1913, p. 293-294; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-938, p. 534-539); idem, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 88-92.

Reprod.: idem, Românii..., pl. IV (f. 31).

133 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de călugărul Simion la Târnovo, 1356-1357, din porunca ţarului Ioan Alexandru al Bulgariei. Pergament, 286 f., 35 x 24,3 cm. Text în slavonă. 366 miniaturi în aur şi culori, însemnări la f. 5: „Fiul Ştefan Voievod”, „Ioan Alexandru... credincios Voievod şi Domn a toată Ţara Moldovei a răscumpărat acest Tetraevanghel ce a fost zălog...” (în slavonă); la f. 15: „a lui Gavril din Ţara Românească”, post 1700, la mănăstirea „Sf. Pavel” de la Muntele Athos (în română). Achiziţionat în 1837 de lordul Curzon la Muntele Athos (Add. Ms. 39627).Ref.: Robert Schelvin, Einleitung in das Johann-Alexander-Evangelium („Archiv für

slavische Philologie”, 7, 1883, nr. 1, p. 15); N. Iorga, Un manuscript al lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare (R.I., 5, 1919, nr. 6-7, p. 194); idem, Evanghelia ţarului bulgar Alexandru şi Alexandru Moldoveanul (R.I., 19, 1933, p. 207-208); M. Beza, op. cit. (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 260); A. Džurova, Slavonic Manuscripts from the British Museum and Library, [Cat. exp.], Londra, 1977, p. 28-30; Cat. exp. brit., p. 19, nr. 11; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 180, nr. 911.

134 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Amed, Behğet üt-tevārīh [Podoaba istoriilor], 1456-1457. Text în persană. Cronică a popoarelor musulmane până în 1451, cuprinzând

Page 277: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 249

şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416, jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construcţia cetăţii Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala (Or. Ms. 1627).Ref.: Babinger, GOW, p. 20.

135 – Idris Bitlisi, Heşt Behişt (Cele opt paradisuri), 1512. Cronică osmană rimată, în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (Pers. Ms. 7646-7647).Ref.: ibidem, p. 48-49.

136 – Sinan elebi (Bihišti), Tar (Istorie), 1520, 210 f., cuprinzând date despre istoria românilor în perioada 1384-1481, relaţiile şi conflictele cu Poarta în timpul lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare (Or. Ms. 7869).Ref.: A. Decei, Expediţia lui Mircea cel Bătrân împotriva akângiilor de la Karinovasi

(1393) (RER, I, 1953, p. 137); idem, în Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 146-156; Cat. exp. brit., p. 19-20, nr. 13.

137 – Muafā elebi Ğelalzāde, Tabakāt al-memālik ve derağāt al-mesālik [Păturile sociale şi slujbele în Imperiul Otoman], ante 1567, lucrare relatând evenimentele istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538), Transilvania (1551), Banat (1552-1553) (Add. Ms. 7855, 24959; Or. Ms. 1590).Ref.: Babinger, GOW, p. 103.

138 – Ruhsān-zāde Amed Ferdūn, Münşe’āt es-selātn [Faptele sultanilor], 1568. Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanul Soliman Magnificul pe câmpia Zimony (Or. Ms. 61).Ref.: ibidem, p. 107-108.

139 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Radu de la Măniceşti, la Rhodos, 1574, din porunca lui Petru Cercel, 276 f., 19,5 x 14 cm. Text în română. Frontispicii ornate cu motive geometrice, vegetale şi zoomorfe în aur şi culori. Iniţiale ornamentate cu elemente vegetale şi florale, în chinovar. La f. 276v, însemnare de posesor, în greacă, a lui Marcu Voievod, fiul lui Petraşcu Voievod (Harley Ms. 6311 B).Ref.: Catalogue of Harleian Manuscripts in the British Museum, III, Londra, 1808, p. 357;

B.P. Hasdeu, Manuscriptul românesc din 1574 aflător la Londra în British Museum (CT, 1884, p. 48-60); Moses Gaster, La Versione Rumena dal Vangelo di Matteo („Archivio Glottologico Italiano”, 12, 1890-1892, p. 197-254); N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, Buc., 1900, p. 22-23; M. Beza, op. cit. (ARMSL, s. III, t. 7, 1936-1938, p. 261); C. Grecescu, Pătraşcu, fiul lui Petru Cercel (RIR, 9, 1939, p. 178-183); A. Džurova, Slavonic Manuscripts from the British Museum and Library, Londra, 1977, p. 35-36; idem, Slavjanski răkopisi ot Britanskija Muzei i Biblioteka, Sofia, 1977, nr. 10; Cat. exp. brit., p. 20, nr. 15; D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constautinescu, Repertoriu, p. 3, nr. 2.

Publ.: M. Gaster, op. cit. [Evanghelia după Matei]; Tetraevanghelul Diaconului Coresi din 1561 [eroare pentru Radu de la Măniceşti din 1574], ed. Moses Gaster, Buc., 1929; Florica Dimitrescu, Tetraevanghelul tipărit de Coresi, Braşov, 1560-1561, comparat cu Evangheliarul lui Radu din Măniceşti, 1574, Buc., 1963.

Page 278: Marturii Romanesti Peste Hotare

250 MAREA BRITANIE

Reprod.: M. Beza, op. cit., p. VIII-XI; B. A. R., Ms. 30 (copie fotografică); A. Džurova, Slavonie Manuscripts..., pl. XXVII (f. 11), pl. XXVIII (f. 12r), pl. XXIX (f. 91v), pl. XXX (f. 154v), pl. XXXI (f. 146r); Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 293-573.

140 – Elia ben Elkana Capsali, Cronica Turciei, prima jumătate a sec. XVI. Text în ebraică. Cuprinde şi informaţii privind istoria Moldovei şi a luptelor antiotomane în timpul lui Petru Rareş. 2 copii, sec. XVI (Add. Ms. 19971; Or. Ms. 10713, 348 f., din col. Moses Gaster).Ref.: A. Halevy, Elia ben Capsali (SAO, 1, 1957, p. 194-198); Cat. exp. brit., p. 20, nr. 14.

141 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI-XVII, 339 f., 34 x 21 cm. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice în aur şi culori; Evangheliile lui Marcu, Luca şi Ioan precedate de portretele evangheliştilor (gravuri extrase dintr-o ediţie tipărită, colorate manual). Fost în col. Moses Gaster (Add. Ms. 37233).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 261; Cat. exp. brit., p. 21, nr. 6; Radu Constantinescu, Repertoriu,

p. 3, nr. 1.Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. VII; Cat. exp. brit., pl. 16.

142 – Muafā l, Künh ül-ahbār [Miezul ştirilor], circa 1600, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cu descrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni (1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a (Add. Ms. 10004; Or. Ms. 32; Or. Ms. 7832).Ref.: Babinger, GOW, p. 129.

143 – Gheorghe Palamedes, Istoria periechousa pasas praxeis kai andragatheias kai polemous tou eklamprotatou Michael voivoda authentī Ougkrovlachias, Transilvanias, Moldavias..., Ostrog, 1607, copie de Dimitrie Temenos, martie 1624, 80 f., 27 x 20 cm. Text în greacă. Cuprinde şi un portret în culori al lui Mihai Viteazul (f. 4) şi un desen, reprezentându-l pe erou călare (Ms. Harleyanus gr. 5573).Ref.: Catalogue of the Harleian Manuscripts in the British Museum, III, Londra, 1908,

p. 258; G. Dem. Teodorescu, Scrieri neo-grece despre români, George Palamede („Literatura şi arta română”, 1, 1896-1897, nr. 7, p. 429-437); Andreas Horvath, Görög historiás enek Mihály-vajdáról [Cântec istoric grecesc despre voievod], Budapesta, 1935; Emil Vârtosu, Două portrete necunoscute ale lui Mihai Viteazul („Arta şi tehnica grafică”, dec. 1938, p. 85-91); D. Russo, Studii istorice greco-române, I, p. 145-151; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 148; Andrei Pippidi, Portretele occidentale ale lui Mihai Viteazul într-o nouă perspectivă („Arta plastică”, 23, 1976, nr. 2-3, p. 26-29); Cat. exp. brit., p. 22, nr. 17; V. Cândea, Colecţii străine despre trecutul românilor (MI, 16, 1982, nr. 7, p. 32-33); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 16, 38-39, 150, nr. 17.

Publ.: E. Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, II, Paris, 1881, p. LXXX-LXXXIII, 183-230; C. Erbiceanu, Mihai Viteazul după o scriere greacă a lui Gheorghe Palamed de la 1607... („Literatura şi arta română”, 1, 1896-1897, nr. 8, p. 475-487; nr. 9, p. 564-577); Gheorghe Palamede, Poema despre viaţa lui Mihai-vodă Viteazul, studiu critic şi traducere de O. Tafrali, Buc., 1905; N. Simache, T. Christescu, Doi cântăreţi greci ai lui Mihai Viteazul: Stavrinos şi Palamed, Ploieşti, 1943.

Page 279: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 251

Reprod.: B. A. R., mf. 27; Emil Vârtosu, op. cit., p. 90-91; Cat. exp. brit., pl. 17; V. Cândea, op. cit., pl. 1; Pippidi, Tradiţia politică, p. 239, fig. 32; idem, Mihai Viteazul, fig. 17 şi 24; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 1-47.

144 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve’l-ahbār [Miezul istoriilor şi al ştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Or. Ms. 31).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.

145 – Ibrhm Peev (fost defterdar de Timişoara), Tar [Istorie], jumătatea sec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639. Cuprinde informaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă (Add. Ms. 1871; Or. Ms. 7353).Ref.: ibidem, p. 194.

146 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (Add. Ms. 7872-7873; Ar. Ms. 1253; Pers. Ms. 23886).Ref.: ibidem, p. 197.

147 – Paul din Alep [Blo al-alab], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al-Zam al Antiohiei], copie din 1765, 385 f. 22,5 x 13 cm. Text în arabă. Cuprinde informaţii ample despre viaţa politică, economică şi culturală din Ţările Române şi descrierea părţilor vizitate în călătoria din 1653-1658 (OmsAdd 18.427-18.430).Ref.: Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeur

des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, 2-4, 11-32 (rec. C.C. Giurescu, în RIR, 1931, p. 421-424); idem, în R. Graffin, F. Nau, Patrologia orientalis, t. XXII, fasc. I, Paris, 1930, p. 13; Georg Graf, Geschichte des christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano, 1949, p. 111-112; Călători străini, VI, p. 14-15; Cat. exp. brit., p. 24, nr. 20; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Eglise melchite du Ve au XXe siècle, IV/1, Louvain, Paris, 1979, p. 219-221; Ioana Feodorov, Un lettré melkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d’Alep („Kalimat al-Balamand. Annales de la Faculté des Lettres et des Sciences Humaines”, Beirut, 1996, nr. 4, p. 55-62); idem, Ottoman Authority in the Romanian Principalities as Witnessed by a Christian Arab Traveller of the 17th Century: Paul of Aleppo, în Proceedings of the 22nd Congress of l’Union Européenne des Arabisants et Islamisants (Cracovia, 2004), Leuven, 2006, p. 307-321; Hilary Kilpatrick, Blus Ibn al-Zam (Paul of Aleppo) (1627-1669), în Essays in Arabic Literary Biography, 1350-1850, Wiesbaden, 2009, p. 263-264, 269-273.

Publ.: F.C. Belfour, The Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, I-II, Londra, 1829-1830 (traducere engleză incompletă, după ms. British Library); C. Negruzzi, Călătoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova şi Ţara Românească (AR, l, 1841, p. 191-221; ed. 2, 1862, p. 140-164, parţială, după versiunea rusă a lui Saveliev, care folosise ms. British Library); George T. Călinescu, Călătoriile Patriarhului Macarie..., trad. rom. după Belfour (AI, l, 1865, partea a II-a, p. 59-111); Emilia Cioran, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia în Ţările Române, trad. rom. după Belfour, Buc., 1900; Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, ed.

Page 280: Marturii Romanesti Peste Hotare

252 MAREA BRITANIE

Basile Radu, Patrologia orientalis, XXII, f. 1, 1930; XXIV, f. 4, 1933; XXVI, f. 5, 1949 (parţial); Călători străini, VI, p. 21-316 (parţial).

Reprod.: Ioana Feodorov, copie digitală integrală.

148 – John Covel, A Narrative of the present State of Transilvania out of the papers of Cristopher Parko, Embass. for the Prince of Transilvania, septembrie 1665 (Add. Ms. 22914, f. 101v-102v).Publ.: Paul Cernovodeanu, Lordul Winchilsea şi Transilvania. Mărturii din 1662 şi 1665,

în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 603-605.

149 – Gabriel de Nores, Kantakouzīnōn genna palaiostefeon, versuri compuse la moartea postelnicului Constantin Cantacuzino, 1667 (Add. Ms. 10016, f. 94).Ref. şi publ.: „Grīgorios Palamas”, 4, 1920, p. 559-560; P.G. Zerlentis, Paulakis

Kritopoulos, Atena, 1923, p. 15-16; Pippidi, Tradiţia politică, p. 112, n. 519.

150 – Ysuf Nb, Feti-nme-i Qamina [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682. Cronică relatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi trupe moldovene şi muntene (Or. Ms. 24).Ref.: Babinger, GOW, p. 238; M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 276-277.

151 – Apokleismos tīs Viennīs, traducere grecească de Ieremia Cacavela, din porunca vel-spătarului Constantin Brâncoveanu, dedicată voievodului Şerban Cantacuzino, a cărţii Regguaglio historico della Guerra tra l’Armi Cesaree e Ottomane [...] fino l’Anno corrente 1683..., Venezia, 1683. Copie de popa Nicolae, Buc., 1686, 54 f., 29, 5 x 19 cm. Miniaturi în aur şi culori: portretul împăratului Leopold I (f. 3v) şi stindardul turcesc capturat (f. 50v); frontispicii şi iniţiale ornate. La f. 1 şi 59, însemnări autografe în română ale lui Constantin Brâncoveanu, 1 noiembrie şi 15 decembrie 1686; la f. 54v, autograf Ieremia Cacavela, noiembrie 1686 (Ad. Ms. 38890).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XIV; F.N. Marshall, Greek manuscripts

describing the Siege of Vienna by the Turks in 1683 („Journal of Hellenic Studies”, 62, 1922, p. 16-23); V. Grecu, Manuscrise inedite privitoare la istoria românească (CC, I, 1924, p. 577-578); C.I. Karadja, Un manuscris al lui Ieremia Cacavela din biblioteca lui Constantin Brâncoveanu (RI, 12, 1926, p. 16-18); N. Iorga, Byzance, p. 209 şi n. 2; M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 259); Marcel Richard, Inventaire des manuscrits grecs du British Museum, Paris, 1952; Victor Papacostea, Manuscrise greceşti din biblioteci străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 286); Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés Roumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 174-175); Cat. exp. brit., p. 24-25, nr. 24.

Publ.: F.N. Marshall, The Siege of Viena by the Turks in 1683... by Jeremias Cacavelas, Cambridge, 1922.

Reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, pl. VI; republicat în MI, 16, 1982, nr. 9, p. 31); Cat. exp. brit., pl. 24.

152 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierea lumii], 1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A. Ortelius şi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr bin Behrm. Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (Or. Ms. 1030). Ref.: Babinger, GOW, p. 200.

Page 281: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 253

153 – Sir William Trumbull, Memorial of my Embassy in Constantinople, post 1691, cuprinzând informaţii despre contactele sale cu marele dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul (1687-1691) şi expediţia imperialilor în Ţara Românească (1689) (Add. Ms. 34799, f. 28-37, 38v).Ref.: Paul Cernovodeanu, Alexandros Mavrokordatos „ex Aporitôn” (1641-1709), în

Diplomaţi iluştri, IV, Buc., 1983, p. 24, 55, 60.Reprod.: B. N., mf. M 35/65.

154 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai luseōn [...] tīs Ekklīsias dogmatōn, lucrare scrisă la porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, dedicată domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, Buc., 1697. Copie din sec. XVIII, 59 f., 21 x 16 cm. Text în greacă (Add. Ms. 9374).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 26,

nr. 25.

155 – Miscelaneu, sec. XVII, cuprinzând şi rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi, între care şi Oratio dominica valachica. Text în română (paralel, cu litere chirilice şi latine) (Harl. Ms. 7013, f. 124-125).Ref.: M. Beza, Vechi legături... (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 256); Cat. exp. brit.,

p. 24, nr. 22.

156 – Miscelaneu cu texte slavone şi traduceri în română de Mihail Moxa, scrise la mănăstirea Bistriţa (Oltenia), sec. XVII. 136 f., 20,5 x 15 cm. Manuscris autograf Mihail Moxa (cf. însemnări, f. 37v şi 67). Cuprinde: Învăţătură de popi a Sf. Vasile cel Mare (f. 1-18); Molitve (f. 18-86); Slujba Sf. Împărtăşanii (f. 87-111); Canon şi molitve (f. 111-121); Tâlcul Sf. Liturghii al Sf. Grigore Bogoslov (f. 121-136). La f. 1, însemnări în slavonă din 1678-1688, menţionând pe Şerban Voievod, Varlaam mitropolitul şi Ştefan episcopul Râmnicului (Ad. Ms. 57524).Ref.: British Library, Manuscripts acquired 1971-1975, Londra, 1975, p. 65; D. Deletant,

Un manuscris al lui Mihail Moxa la Muzeul Britanic („Revista de istorie şi teorie literară”, 24, 1975, nr. 2, p. 255-262); Cat. exp. brit., p. 23, nr. 18; D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236, m. 1190.

Reprod.: B. A. R., ms. foto 138; Cat. exp. brit., pl. 18.

157 – Miscelaneu, sec. XVII, 232 f. Texte în greacă. Cuprinde şi Ioan Cariofil, Efemeride de la 1676-1683; Tezaur de zicale greceşti; Mitrofan Gregoras, Stihuri iambice pentru diferite subiecte; Viaţa lui Azarie Cigala; Azarie Cigala, Gramatica, scrisă pentru fiul lui Antioh Cantemir (Add. Ms. 8232).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; V. Papacostea, op. cit., p. 284-285; Cat. exp. brit., p. 24,

nr. 23.

158 – Ioan Cariofil, [Comentarii şi adnotări la Teofil Coridaleu, Fizica lui Aristotel], sec. XVII, 151 f. Text în greacă (Ms. 8225).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea, op. cit., p. 282; Cat. exp. brit., p. 26,

nr. 26.

159 – Kazāz-zāde Amed Ağa, Vekāi-i’nāme [Cartea întâmplărilor], sfârşitul sec.

Page 282: Marturii Romanesti Peste Hotare

254 MAREA BRITANIE

XVII. 99 f., relatare a asediului Vienei, cu menţiuni despre participarea trupelor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania (Or. Ms. 6674).Ref.: M. Guboglu, Crestomaţia turcă, p. 859.

160 – Antim Ivireanul, Didahii, începutul sec. XVIII, 327 f., 16 x 11 cm. Frontispicii ornamentate cu elemente florale şi vegetale. Cuprinde şi cele două epistole de apărare ale mitropolitului trimise lui Constantin Brâncoveanu în 1712 (Add. Ms. 54572).Ref.: Dan Simonescu, Monumente ale culturii noastre de vânzare la o licitaţie publică

din Londra („Apulum”, 8, 1971, p. 219); D. Deletant, Licitaţie londoneză: O copie după Didahiile lui Ivireanul! („Manuscriptum”, 5, 1974, nr. 2, p. 162-163); Cat. exp. brit., p. 26, nr. 28; D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236, nr. 1189.

Reprod.: Cat. exp. brit., pl. 28; B. A. R., mf. 282.

161 – Mihail Halici, [Scrieri], 1712. Texte în latină (Harl. Ms. 7013).Ref.: E.D. Tappe, A contribution to the biography of Mihail Halici (RER, 7-8, 1961,

p. 403-405); Paul Cernovodeanu, Contactele umanistului bănăţean Mihail Halici cu literatura engleză („Orizont”, 20, 1969, nr. 12, p. 74-76).

162 – Nicolae Mavrocordat, Filotheou parerga, copie de Ioan Ionas, Paris, 1721, 64 f. (Harl. Ms. 5616).Ref.: R. Nares, A Catalogue of the Harleian Manuscripts in the British Museum, vol. III,

Londra, 1808, p. 281, nr. 5616; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a Teatrului Politic (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 242); J. Bouchard, Introduction, în Bouchard, p. 34.

163 – Osman Aga, [Memorii], 1724, cu informaţii despre istoria Banatului în ultimele decenii ale stăpânirii turceşti (1688-1716) (Or. Ms. 3213).Ref.: A. Decei, Sursele istorice turceşti privind stăpânirea otomană asupra Banatului, în

Studii de istorie a Banatului, II, Timişoara, 1970, p. 14; M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, La condition des captifs turcs dans l’Empire des Habsbourgs (1688-1699) d’après les mémoires de Osman Aga (SAO, 8, 1971, p. 125-154).

Publ.: Richard Kreutel, Der Cefangene der Giauren şi Zwischen paschas und Generalen, în Osmanische Geschichte, Viena, 1962 şi 1966; Călători străini, VIII, p. 67-81 (extrase).

164 – Miscelaneu, 1735, cuprinde şi Gherasim Vlahos Cretanul, [Manual de artă metrică]; Matei al Mirelor, [Canoane contra latinilor şi a ereticilor] (Add. Ms. 8240).Ref.: V. Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 29.

165 – J.B. Molière, L’Étourdi, 1741, traducere de Ioan Ralis, în greacă, după o versiune italiană, din porunca lui Constantin Mavrocordat, la Buc., 152 f., 15,5 x 11 cm. (Add. Ms. 8242).Ref.: Sp. P. Lampros, în NE, 4, 1921, p. 294; Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea,

op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 30; Loukia Droulia, Molière traduit en grec, 1741 (Présentation de deux manuscrits), în Symposium. L’Époque phanariote, Thessaloniki, 1974, p. 413-418.

166 – J.B. Molière, Le Cocu imaginaire, 1741, traducere de Ioan Ralis, în greacă,

Page 283: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 255

după o versiune italiană, din porunca lui Constantin Mavrocordat, la Buc., 52 f., in 12° (Add. Ms. 8243).Ref.: ibidem.

167 – Memed Subi, Tar-i Vekāi [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde şi informaţii privind situaţia Banatului şi Olteniei în perioada 1730-1742 şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc (Or. Ms. 1131).Ref.: Babinger, GOW, p. 298-299.

168 – Mihalachi Rosetti, Planosparaktīs, circa 1756, povestire în versuri despre patriarhul Chiril V al Constantinopolului şi relaţiile lui cu fanarioţii din Ţările Române (Add. ms. 10077, p. 277–316).Ref. şi publ.: T.H. Papadopoulos, Studies and Documents relating to the History of the

Greek Church and People under Turkish Domination, Brussels, 1952, p. 247-392; Andrei Pippidi, 1998.

169 – Gheorghe Hrisogon din Trapezunt, [Canon iambic şi Epigrame encomiastice în cinstea lui Grigore Ghica-Vodă], sec. XVIII. 10 f., 16,5 x 11 cm. Texte în greacă (Add. Ms. 8236).Ref.: Victor Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 31.

170 – Nicolae Mavrocordat, [Epigrame despre America şi Cristofor Columb]. Copie de Scarlat Rosetti, sec. XVIII. Text în greacă (Add. Ms. 10077, f. 227-228).Ref.: V. Papacostea, op. cit., p. 285-286; Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, Imaginea Lumii

Noi în Ţările Române şi primele lor relaţii cu Statele Unite ale Americii până la 1859, Buc., 1977, p. 34; Cat. exp. brit., p. 26, nr. 27.

171 – Narratio et poëmata de revolutione graece, an. 1821-1823, scriere anonimă cuprinzând informaţii despre Ţările Române (Add. Ms. 35072).Ref.: F.N. Marshall, în BNJ, 3, 1922, p. 404-405; V. Grecu, Manuscrise inedite privitoare

la istoria românească (CC, l, 1924, p. 576-577); Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea, op. cit., p. 286.

Publ.: Documente privind Istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 241-273.

172 – Condac în cinstea Sf. Varvara, 1841, text în română. Achiziţionat în 1974 (Add. Ms. 58368).Ref.: Monica Breazu, 1984.

CR

173 – Captivus Septemcastrensis, Tractatus de moribus, condicionibus et nequicia Turcorum, Roma, 1481? (I.A.11208).Ref.: Ioachim Crăciun, Incunabule şi cărţi rare tipărite în Apus (1482-1600) de autori şi

tipografi de pe teritoriul ţării noastre („Studia bibliologica”, 3, 1969, p. 149-151); Theobald Streitfeld, Wer war der Autor des „Tractatus de ritu et moribus Turcorum” (FVL, 16, 1973, nr. 2, p, 26-36); Carl Göllner, Zum „Tractatus” des Ungenannten Mühlbächers (ibidem, 17, 1974, nr. 2, p. 98-106); Cat. exp. brit., p. 28-29, nr. 33.

Page 284: Marturii Romanesti Peste Hotare

256 MAREA BRITANIE

174 – Johannes de Thurocz, Illustrissimorum Hungarie regum chronica, Brno, 1488, 168 f. (cuprinzând şi poemul lui Rogerius, Carmen miserabile), 42 ilustraţii cu informaţii privind istoria românilor în sec. XIII-XV.Ref.: Veress, BRU, I, p. 2-3, nr. 5; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui

Johannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36-37).Reprod.: ibidem, p. 44-45, pl. 1.

175 – Johannes de Thurocz, Serenissimorum Hungarie regnum Chronika, Augsburg, 1488. Cuprinde şi informaţii despre istoria românilor în sec. XIII-XV (I.B.6663).Ref.: Veress, BRU, I, p. 3, nr. 6; C.I. Karadja, loc. cit. Reprod.: ibidem, p. 44-45, pl. II-VIII.

176 – Ein Wünderliche und erschröckenliche Hystori von einem grossen Wüttricht genant Dracole Wayda, Bamberg, 1491. Singurul exemplar cunoscut din această ediţie (I.A.2673).Ref.: British Museum, Catalogue of Books printed in the XVth Century, I, p. 176; Gr. C.

Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul, Buc., 1903, p. 17, n. 1; C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 198; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 34.

Publ.: Gr. C. Conduratu, op. cit., p. 105-109; Cat. exp. brit., pl. 34.

177 – Antzeygung kurtzlichel[n] un[d] Volfurung den Ursprung dess Thurchyschen und hundtischen Volks und dess gewaltyger und pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der grossen und schödlychen Verderblikeyt die sie byss her wider das christglaublich Volck haben begangen, Nürnberg, 1500, cuprinzând şi Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8) (I.A.8012).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,

p. 399-400.

178 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Târgovişte, 1512. 290 f, fără paginare. Lipseşte pagina de titlu.Ref.: Milan Grba, 2011.

179 – Jacques Signot, La division du Monde, contenant la Déclaration des provinces, régions d’Asie, Europe et Aphrique, Lyon, 1560, cuprinzând capitolul De Daco şi alte menţiuni despre Dacia (f. XV) (1606/376.(3)).Ref.: Popescu-Spineni, p. 130-131; Milan Grba, 2011.

180 – Nicolaus Olahus, Antonii Bonfinii Rerum Vngaricarum decades quatuor [...], 1568, 1581 (590.1.12, 9315.k.8).Ref.: idem.

181 – Girolamo Frachetta, Oratione Prima al sereniss, et generosiss. Sigismondo Battori Prencipe di Transilvania..., Roma, 1595, discurs dedicat principelui Transilvaniei la începutul campaniei Ţărilor Române împotriva turcilor (12301, f. 55).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 533-534, nr. 2034.

182 – Relationi della guerra contra Turchi... dove s’intende i progressi fatti dal prencipe di Transilvania in Moldavia, Valachia, Bulgaria con la presa di Nicopoli,

Page 285: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 257

Ferrara, 1595, informaţii privitoare la incursiunea din ianuarie 1595 a lui Mihai Viteazul peste Dunăre (1313.a.17.(4)).Ref.: ibidem, II, p. 583-584, nr. 2141.

183 – Ultimi Avisi della Vittoria havuta dal Transilvano contra i turchi, Ferrara, [1595]. (1312.a.18).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes Berichte, Sibiu, 1943,

p. 5; idem, Turcica, II, p. 557, nr. 2079; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 37.

184 – Martin Fumée, Historia von den Empörungen, so sich im Königreich Ungarn, auch in Siebenburgen, Moldaw, in der Bergische Walachey und andern örthern zugetragen haben..., Köln, 1596, rezumat al cărţii lui Fumée, Histoire des troubles de Hongrie..., Paris, 1594, relatând începutul luptelor antiotomane ale Ţărilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul (1314.i.7).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 609, nr. 2196.

185 – Oratione prima al Sereniss. et generosiss. Sigismondo Battori, Prencipe di Transilvania... mandata dall’autore a Sua Altezza l’ultimo di del mese di Settembre MDXCV, Roma, 1595, in 8° (12301.f.55)Ref.: Milan Grba, 2011.

186 – Oratione seconda al Sereniss. et invittiss. Sigismondo Battori, Prencipe di Transilvania... mandata dall’autore a Sua Altezza il dì 25 di Nouembre MDXCV, Roma, 1595, in 8° (12301.f.53)Ref.: idem.

187 – Riposta del Serenissimo Sigismondo Battori Prencipe del Transilvania, al regionamento di Amurath Bassa, Luogotenente Generale dell’Essercito di Meemeth III, Imperator de Turchi, Ferrara, 1596 (1312.a.20).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 634, nr. 2250 a.

188 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatio septem distinctis capitibus..., Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otoman cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă Viteazul (1053.i.7).Ref.: ibidem, p. 617-618, nr. 2212.

189 – Joannes Petrus Manutius, (Paulus) Iunioris, Transsilvaniæ olim Daciæ dictæ descriptio, a J. P. & P. Manuciis, ex uariis ueterum, & recentiorum scriptorum monumentis, & præcipue ex Georgio a Reychersdorff, accurate in unum congesta, Roma, ex Typographia Accoltiana, 1596, 43 f. 4°. (1299.e.7).Ref.: Milan Grba, 2011.

190 – Alexander Artist Mayr, Aigentlicher abriss und beschreibung der belogerung Temesvar sambt derselben Revier, [Augsburg, 1596] (1870.d.2.(16.)).Ref.: idem.

191 – Sibenbürgische Herrliche Victoria und Schlacht, vor Temeswar für geloffen ist... Der gleichen auch, die Palfische Victoria und gewaltiges Kampfstuck mit dem Sambock [...], Nürnberg, [1596?] 4°. Fără paginare (1312.c.87).Ref.: idem.

Page 286: Marturii Romanesti Peste Hotare

258 MAREA BRITANIE

192 – Arnoldus Wion, Sancti Gerrardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codicelui Sagredo, 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda Maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului, în sec. XI (485.c.13.(2)).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din sec. al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei.

Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 380).

193 – Achille Tarducci, Il Turco vincibile in Ungaria con mediocri aiuti di Germania..., Ferrara, 1597, cuprinzând informaţii despre luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul din 1595-1599 (1194.a.22.(2)).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 725, nr. 2454; Milan Grba, 2011.

194 – Relacion verdadera del linaje y descendencia del Serenissimo Sigismundo Batorio, Principe de Transiluania, Moldauia y Valachia, etc. [Sevilla?], 1597 (9181.g.1).Ref.: idem.

195 – L’admirable et heureuse prinse de la ville de Bude en Hongrie, par l’armée imperiale, sur les Turcs. Ensemble le retablissement de Battori, Vaivod de Transilvanie, Lyon, 1598, 15 f. 8° (9077.aa.8).Ref.: idem.

196 – Zwo warhafftige newe Zeitung. Was sich jetzund mit dem Fürsten in der Walachey, umd den Türken, Tartern, Heyducken, Hussarn, Zecklen, Rätzen und Kosacken... verloffen und zugetragen hat..., Graz, 1600 (9135.bb.20).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 729, nr. 2463.

197 – Achille Tarducci, Delle Machine, Ordinanze, et Quartieri antichi, et moderni, come quelli da questi possino essere imitati senza punto alterare la soldatesca dei nostri tempi, discorsi... aggiuntoui... le fattioni occorse nell’Ongaria vicino a Vaccia nel 1597, e la battaglia in Transiluania contra il Valacco 1600, fatte dal Signor G. Basta, Venetia, 1601. 4° (538.i.1).Ref.: Milan Grba, 2011.

198 – Richard Knolles, The Generall Historie of the Turkes, from the first beginning of that Nation to the rising of the Othmoan Familie... with all the notable expeditions of the Christian Princes against them. Together with the lives and conquests of the Othman Kings and Emperours, faithfullie collected out of the best Histories both ancient and moderne, and digested into one continual Historie untill this present yeare 1603, Londra, 1603. La p. 1051-1053, 1060-1061, 1099, 1100, 1107, 1112-1113, 1120, 1122-1123, 1126-1128, 1139-1141 din prima ediţie conţine istoria domniei lui Mihai Viteazul, anii 1593-1601 (ed. 1, RB.31.c.453, ed. 2: Together with the Lives...of the Othoman Kings and Emperours unto the yeare 1610, 583.k.5).Ref.: Paul Cernovodeanu, Epopeea lui Mihai Viteazul într-o operă istorică engleză a

vremii sale, capitol în: Mihai Viteazul. Culegere de studii, în P. Cernovodeanu, C. Rezachevici (coord.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Buc., 1975, p. 191–208.

199 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1637 şi 1792. Gravură cu portretul şi stema lui Zotu Tzigara, mare spătar al Moldovei şi ginere al domnitorului Petru Şchiopul (800.G.4).

Page 287: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 259

Ref.: Legrand, XVII/1, p. 352–353; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154–155, 611, nr. 2074, 2094.

200 – A Declaration or Manifesto, wherein the Roman Imperial Majesty makes known to the States and Peers of Hungary, what reasons and motives have compelled him to proceed in open War against the Prince of Transylvania. The Declaration or Manifesto of George Racoczkie, Prince of Transylvania, to the States and Peers of Hungary; Together with the reasons added thereunto of his modern taking up of Armes the 17 of February, Londra, 1644.Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 170.

201 – A prospect of Hungary and Transylvania, With a Catalogue of the Kings of the one, and the Princes of the other..., 1644.Ref.: Paul Cernovodeanu, O veche carte englezească despre Ţările Române (1644)

(„Aluta”, Sf. Gheorghe, 1971, p. 197-206).

202 – Şapte taine a besearecii, Iaşi, 1644.Ref.: Milan Grba, 2011.

203 – Pravilile împărăteşti, Târgovişte, 1652 (C.112.g.5).Ref.: idem.

204 – Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652 (C.112.g.5).Ref.: idem.

205 – Mauritio Nitri, Ragguaglio dell’ultime guerre di Transilvania, et Ungaria, tra l’Imperatore Leopoldo Primo, il Gran Signore de Turchi Echmet Quarto, G. Rakozi, et altri Principi di Transilvania [...], Venetia, 1666, 4° (281.g.14).Ref.: idem.

206 – J. Adamus Transylvanus, Londinum Heroico Carmine [...], The renowned City of London, translated by W.F. of Grays Inn, London, 1675 (78.c.29.; RB.31.b.1(10)).Ref.: Alexander Maller, A Transylvanian in London 1675 („Studies in English Philology”,

Budapest, III, 1938, p. 96-97); Paul Cernovodeanu, Evidence about England during the laters Stuarts, 1660-1714 (RS, 3, 1973-1975, p. 105-106).

207 – J. Adamus Transylvanus, Ad celebres & eruditos Academiæ celeberrimæ patronos humilima valedictio Johannis Adami Transilvani in patriam redituri, [1675?] (806.k.16.(56)).Ref.: Milan Grba, 2011.

208 – Dorothei al Monemvasiei, O chronografos, toutesti Vivlion istorikon, Veneţia, 1676. Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (9026.bb.8).Ref.: Legrand, XVII/2, p. 327-334; Papadopoulos, Ell. vivl., l, p. 154, nr. 2077.

209 – Dottrina christiana, tradotta in lingua valacha, dal Padre Vito Pilutio, Roma, Nella stamperia della Sac. Congr. de Propag. Fide, 1677, 32 p. (222.a.26).Ref.: Milan Grba, 2011.

210 – The declaration of the Hungarian War, Lately set out by the most Illustrious Michael Apafy, prince of Transilvania, against the Emperor’s S. Majesty..., Londra, 1682.

Page 288: Marturii Romanesti Peste Hotare

260 MAREA BRITANIE

Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 172-173.

211 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Tou makariōtatou kai sofōtatou patriarchou... Nektariou pros tas proskomistheisas theseis para tōn en Ierosolimois Fratorōn dia Petrou tou autōn Maistros peri tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (870.k.4).Ref.: Milan Grba, 2011.

212 – Stavrinos, Andragatheias tou [...] Michaīl Voevoda [...] Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian [...] poiītheisa para [...] mītropolitou Myreōn [...] Matthaiou..., Veneţia, 1683. Singurul exemplar cunoscut din această ediţie, incomplet (p. 175-177 scrise de mână) (868.b.27).Ref.: Legrand, XVII/2, p. 412-413; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 405, nr. 5405.

213 – Fontana Gomes, Historia delli due ultimi gran visiri, con alcuni secreti intrecci del serraglio, e molte particolarita sopra le guerre di Candia, Dalmatia, Transilvania, Polonia ed Ungheria. Trasportato dal Francese da G. F., Venetia, 1683. 12° (1313.d.15).Ref.: Milan Grba, 2011.

214 – Părimiile preste an, tipărite de mitropolitul Dosoftei, Iaşi, 1683 (RB.23.a.34128).Ref.: idem.

215 – Breve y exacta descripcion de los reynos de Hungria, Dalmacia y Morea, juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria, &c. Como tambien las delineaciones de las villas y fortalezas [...], Amberes, 1688, 68 p., 4° (10215.de.14).Ref.: idem.

216 – Akolouthiai [...] Paraskevīs tīs Neas kai [...] Grīgoriou [...] Dekapolitou, Buc., 1692, tipărită de Antim Ivireanul (869.e.4).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 9; BRV, I, p. 327, nr. 94; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608,

nr. 161.

217 – Giovanni P. Marana (Titus de Moldavia), The eight volumes of Letters written by a Turkish Spy, Londra, 1694, lucrare a unui anonim cuprinzând şi informaţii despre evenimente din Ţările Române, sec. XVII (1482.aaa.5.).Ref.: Alexandru Duţu, An interpreter of South-East European history: Titus de Moldavia

(RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 517-523).

218 – Iōannīs Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, Snagov, 1697 (870.f.13; 4374.aaa.14).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 45-50; BRV, I, p. 350, nr. 107.

219 – Geōrgios Maiōtas, Logos, panīgyrikos eis ton [...] megan Kōnstantinon, Snagov, 1697, tipărită de Antim Ivireanul (C.64.dd.5).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 52; BRV, I, p. 351, nr. 108.

220 – Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul, Iaşi, 1698. Potrivit semnăturii de pe prima pagină, exemplarul a fost în posesia unui anume Alexandru beizadea, fiu de domn din Ţările Române (C.118.g.2).Ref.: V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-Est et au

Page 289: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 261

Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 349); D. Cantemir, Divanul, ed. V. Cândea, Buc., 1974, p. 84; Era Vranoussis, Échos de l’oeuvre de Cantemir dans les milieux grecs, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques, méditerranéennes, slaves et orientales aux XVIe-XIXe siècles, Buc., 1977, p. 468-469.

Reprod.: ibidem, pl. între p. 464-465; Centrul Arhivei Medievale a Academiei din Atena, mf.

221 – Bucoavnă ce are în sine deprinderea învăţăturii copiilor la carte, Bălgrad [Alba Iulia], tipăritră de Mihai Iştvanovici, 1699, 32 f. (1568/3864).Ref.: Milan Grba, 2011.

222 – Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs anatolikīs. Kai eisagōgikī ekthesis peri tōn triōn megistōn aretōn pisteōs, elpidos kai agapīs. Ekdotheisa [...] para Vīssariōnos Makrītou ex Iōanninōn, Buc., 1699 (871.k.13).Ref.: idem.

223 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărită de Antim Ivireanul (870 k. 1).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 77-78; BRV, I, p. 411, nr. 122; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 95,

nr. 1269.

224 – Octoih, ce să zice Osmoglasnic, Buzău, 1700, 302 f. (1572/693).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.

225 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athonos, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (871.f.11; 870.f.14).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 12-13, nr. 8; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, nr. 3142.

226 – Sevastos Kymenītīs, Eortologion en ō Peritinōn zītīmatōn prolamvanomenōn [...], Snagov, 1701 (871.f.11).Ref.: Milan Grba, 2011.

227 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton isapostolon Megan Kōnstantinon, Buc., 1701 (869.a.9).Ref.: idem.

228 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton prōtomartira tou Christou Stefanon, Buc., 1702 (869.a.9).Ref.: idem.

229 – Ermeneia kai akolouthia eis egkainia naou, Buc., 1703, tipărită de Antim Ivireanul (C.69.e.8).Ref.: BRV, I, p. 452, nr. 141; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 196, 612, nr. 2632; Milan Grba,

2011.

230 – Euchologion, Buc., 1703, tipărit de Antim Ivireanul. În greacă (C.69.e.8).Ref.: Milan Grba, 2011.

231 – Sevastos Kymenītīs, Dogmatikī didaskalia tīs agiōtatīs anatolilkīs kai katholikīs Ekklīsias [...], Buc., 1703 (869.e.6).Ref.: idem.

Page 290: Marturii Romanesti Peste Hotare

262 MAREA BRITANIE

232 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis tīn endoxon Metastasin tīs aeiparthenou Theomītoros, Buc., 1703 (869.a.9).Ref.: idem.

233 – Noul Testament, Buc., 1703, tipărit de Antim Ivireanul (C.108.d.8).Ref.: idem.

234 – Tōn Ploutarchou [...] Ellīnikōn kai Rōmaikōn Parallīlōn metafrasis akrivestatī eis aplīn dialekton [...], Buc., 1704, dedicată lui Constantin Brâncoveanu (869.a.9(1)).Ref.: idem.

235 – Akolouthia [...] Vīssariōnos, archiepiskopou Larissīs, Buc., 1705, tipărită de Antim Ivireanul (869.e.7).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 38-39; BRV, I, p. 463, nr. 148; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 10,

nr. 108.

236 – Dosithei al Ierusalimului, Tomos charas, Iaşi, 1705 (3845.ee.16).Ref.: Milan Grba, 2011.

237 – Geōrgios Maiōtas, Logos eis to sōtīriou pathos tou theanthrōpou Logos, Râmnic, 1706, tipărită de Mihai Iştvanovici (868.d.10).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 47; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 271, nr. 3671.

238 – Euthymios Zigavenos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (870.k.7).Ref.: Milan Grba, 2011.

239 – Archieratikon, Veneţia, 1714, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (8.f.5).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 117.

240 – Sfânta şi dumnezeiasca liturghie, Iaşi, 1715.Ref.: Milan Grba, 2011.

241 – Dosithei al Ierusalimului, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn, Buc., 1715 (689.ee.21).Ref.: idem.

242 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaika, Buc., 1716, tipărită prin grija lui Ioan postelnicul, de Dionisie Floru (870.k.8).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 133-137, nr. 105; BRV, IV, p. 512, nr. 176; Papadopoulos, Ell.

vivl., I, p. 282, nr. 3807.

243 – Distinta relazione che contiene i punti domandati da’Turchi, e quelli accordati loro dal [...] Principe Eugenio di Savoja [...] per la resa di Temisvar, Mantova – Bologna, 1716, 4° (1312.c.76.(3)).Ref.: Milan Grba, 2011.

244 – Succinto racconto della resa della citta’ di Temisvar, Ferrara – Bologna, 1716, 4° (1312.c.76.(2)).Ref.: idem.

245 – An Historical and Geographical Account of the Ancient Kingdom of Hungary,

Page 291: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 263

and Provinces adjoining to it, viz. Croaţia, Slavonia, Transilvania, Moldavia, Walachia, Servia and Bulgaria, Londra, 1717 (Cup.402.i.32.).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 219 sqq.

246 – Michael Bonbardius, Topographia magni regni Hungariae, sive nobilissimae ejus ditionis, quam modo Hungarias dicimus, cum annexis Dalmatiae, Croatiae, Sclavoniae, Serviae & Bulgariae [...] tum etiam Transylvaniae, Valachiae, Moldaviae provinciis [...], Viena, 1718 (1299.e.15).Ref.: Milan Grba, 2011.

247 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Buc., 1719 (859.i.8).Ref.: idem.

248 – The Character of Sultan Galga, the present Chan of Tartoury. Drawn by a Walachian, who had been his Favourite for several Years, [1720]. Foaie volantă. Pamflet politic deghizat la adresa guvernării Angliei de către regele George I, comparată cu aceea despotică a hanului tătar Saadet Ghirai III, criticată de un fost dregător român, căzut în robie la tătari (1878.d.12(53)).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

249 – Dimitrie Cantemir, Systema religionis mahomedanae. Kniga systima, ili Sostoianie mukhammedanskija religij..., St. Peterburg, 1722 (RB.31.b.140).Ref.: Milan Grba, 2011.

250 – Vivlion periechon tīn akolouthian [...] Neofytou kai Maximou tou Omologītou, Buc., 1723, 2 ex. (869.e.9(1), 869.e.9(2)).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 176-182, nr. 149; Milan Grba, 2011.

251 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn. Liber de officiis, Londra, 1724 (526.e.23; 232. b.3).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 196-198, nr. 161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3816.

252 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai..., Veneţia, 1734, dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat al Moldovei (870.g.2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 248, nr. 228; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4436.

253 – Dimitrie Cantemir, History of the Growth and Decay of the Othman Empire, translated into English by Nicholas Tindal, London, ed.: 1734-1735; 1756 (148.g.3; 5831.16).Ref.: BRV, II, p. 48-49, nr. 209; p. 132-133, nr. 296; Virgil Cândea, 1984.

254 – Vivlion periechon tas [...] Akolouthias [...] Charalampous [...], Matronīs tīs Iliopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleis Konstantinou Dapontes, Buc., 1736, 2 ex. (869.e.9).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 249-250, nr. 230; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 11, nr. 113.

255 – Istoria tīs palaias kai neas Diathīkīs [...] metafrastheisa [...] para Antōniou Katīforou, Veneţia, 1737, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (868.e.7).

Page 292: Marturii Romanesti Peste Hotare

264 MAREA BRITANIE

Ref.: Legrand, Vivlion, I, p. 96; Legrand, XVIII/1, p. 260-261; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 203, nr. 2732.

256 – Deliberazione degl’illustrissimi Signori sopra proveditori, aggionti, e proveditori alla sanità, per il contagio della Transilvania, & Ungheria passato nella Schiavonia, e Crovazia, Veneţia, 1738 (1851.b.1.(15)).Ref.: Milan Grba, 2011.

257 – Johannes Filstich, Schediasma historicum de Valachorum historia, Jena, 1743 (101.l.39).Ref.: idem.

258 – Johann Christian von Engel, Geschichte des Ungrischen Reichs und seiner Nebenlaender (Geschichte des alten Pannoniens, Geschichte der Bulgaren in Mösien, Geschichte von Croatien, Dalmatien und Slawonien, Geschichte von Serwien und Bossnien, Geschichte der Moldau und Walachey), în S.J. Baumgarten, Uebersetzung der Algemeinen Welthistorie, Bd. 1-4, 1744 (897.h.2).Ref.: idem.

259 – Sfânta şi dumnezeiasca evanghelie, Buc., 1750.Ref.: idem.

260 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751. La p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie 1750 (870.f.17).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 400-401, nr. 400; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.

261 – Psaltirea prorocului şi împăratului David, Buc., 1755 (corect: 1756) (3089.c.21).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.

262 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion, Iaşi, 1756, dedicată lui Mihail Racoviţă, domnul Moldovei (870.e.5).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 464, nr. 492; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.

263 – Psaltirea fericitului proroc şi împărat David, Târgovişte, 1757.Ref.: Milan Grba, 2011.

264 – Joannes Fridvaldszky, Minerologia magni principatus Transilvaniæ, Claudiopoli, 1767, (1255.c.2).Ref.: idem.

265 – [Giovani della Casa], Chrīstoītheia, metafrastheisa kai stikhourgītheisa para Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419, epistolă a lui Daponte către Ioan Mavrocordat (868.c.5).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 136; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, nr. 1559.

266 – J. Severini Hungari Pannonia veterum monumentis illustrata cum Dacia Tibissana, Lipsiae, 1770 (10205.bbb.33).Ref.: Milan Grba, 2011.

Page 293: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 265

267 – Dimitrie Cantemir, Historisch-geographisch- und politische Beschreibung der Moldau..., übersetzt bey J.L. Redslob, Frankfurt und Leipzig, 1771. 2 ex. (572.d.29; 10127. f.30).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.

268 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon kai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (690.k.2-3). Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.

269 – Georg Jeremias Haner, De scriptoribus rerum Hungaricarum et Transilvanicarum scriptisque eorundem... adversaria, vol. I-II, Viena, 1774-1798 (11925.f.12).Ref.: Milan Grba, 2011.

270 – Constantin Hagi Cehan din Voskopoja (Moscopole), Carmen heroico-elegiacum, dedicat englezilor şi belgienilor, Cambridge, 1776 (11630.b.6(8)).Ref.: Émile Legrand, Bibliographie hellénique, II, p. 218-219; Valeriu Papahagi,

Constantin Hagi Gheorghiu Gehani din Moscopole. Un învăţat aromân din secolul al XVIII-lea (RI, 23, 1937, p. 274-275).

271 – Jean Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie. Avec une dissertation sur l’état actuel de ces deux provinces, Jassy, 1777 (280.g.32).Ref.: Milan Grba, 2011.

272 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkomiōn diaforōn agiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (809.e.20).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 272-280, nr. 919; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 610,

nr. 1907.

273 – F.W. von Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie avec un prospectus d’un atlas géographique, Frankfurt – Leipzig, 1778 (572.d.28).Ref.: Milan Grba, 2011.

274 – Martinus Felmer, Primæ lineæ M. Principatus Transilvaniæ historiam antiqui, medii et recentioris ævi exhibentes et illustrantes, Sibiu, 1780 (1194.f.28).Ref.: idem.

275 – Manase Eliade, Logos egkōmiastikos eis [...] Ioannīs Alexandrou Ypsilantīn [...] egemōna pasīs Ouggrovlachias. Oratio Panegyrica, ad celsissimum ac serenissimum Principem Dominum Dominum Ioannem Alexandrum Hypselantam, serenissimum Ducem totius Valachiae, Leipzig, 1781 (870.h.16).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 365, nr. 1049; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 158, nr. 2113.

276 – Catavasier, Buc., 1781 (1485.w.6).Ref.: Milan Grba, 2011.

277 – Cabinetto di diciasette figura di cera di statura d’uomo representati i cinque capi ribelli della Transylvania e Vallachia Imperiale unitamente ai piu grandi malfattori della Francia spiegato in Versi Martegliani, Alessandria, 1784, 8 p. Broşură în care sunt descrişi Horea, Cloşca şi Crişan, Ioan Dumitru şi generalul Fabris (1071.i.21(18)).

Page 294: Marturii Romanesti Peste Hotare

266 MAREA BRITANIE

Ref.: I. Podea, Versuri italieneşti relative la revoluţia lui Horea (AIINC, 6, 1931-1935, p. 556-559); N. Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj, 1976, p. 181-182.

278 – Dimitrie Cantemir, Istorija o žizni i delah Moldavskogo gospodarja Knjazja Konstantina Kantemira, Moscova, 1783 (10795.c.18).Ref.: Virgil Cândea, 1984.

279 – Johann Seivert, Nachrichten von siebenbürgischen Gelehrten und ihren Schriften, Pressburg, 1785 (820.d.33; 817.d.44).Ref.: Milan Grba, 2011.

280 – Horja und Klotska, Oberhaupt und Rathgeber der Aufrührer in Siebenbürgen. Eine physiognomische Skize, Karlsburg – Herrmannstadt, 1785, 71 p. (10795.a.26).Ref.: idem.

281 – Stefano Raicevich, Osservazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, 328 p. (281.g.11).Ref.: idem.

282 – Perigrafī tīs Vlachias [...] nyn prōton metafrastheisa apo tīn gallikīn [...], Buc., 1789. Traducere a lucrării lui F.W. Von Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie (871.f.22). Ref.: idem.

283 – Michael Lebrecht, Siebenbürgens Fürsten, eine statistische Zeitschrift, Hermannstadt, 1791, 92 p. (9335.aaa.6).Ref.: idem.

284 – Michael Lebrecht, Geschichte der aboriginen dazischen Völker, Hermannstadt, 1791, 416 p. (1436.d.6).Ref.: idem.

285 – Andras Huszti, Ó és újj Dácia, az az Erdélynek régi és mostani állapotjárol való historia... mellyet mutato táblával meg-bővitvén, a’ maga költségén ki-adott Dienes Sámuel, Bétsben, 1791 (C.106.b.9).Ref.: idem.

286 – József Benkő, Imago inclytæ in Transsylvania nationis Siculicæ historico-politica, Cibinii & Claudiopoli, 1791. 88 p. (9315.aa.13).Ref.: idem.

287 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă în Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret, mitropolitul Ungrovlahiei (869.e.26).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1905.

288 – Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură, Blaj, 1795. Versiune revăzută de Samuil Micu Klein a Bibliei din 1688 (C.66.i.5).Ref.: Milan Grba, 2011.

Page 295: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 267

289 – Scriptores rerum Transsilvanarum cura et opera Societatis Philohistorum Transsilv. editi et illustrati, vol. I-II, Sibiu, 1797-1840 (1438.k.11-13).Ref.: idem.

290 – ABC sau Bucoavnă spre folosul scolelor niamului românesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn, gedruct mit königl. hung. Universitätsschriften, 1797 (12200.bb.2).Ref.: idem.

291 – John F.S.A. Jackson, Journey from India towards England in the year 1797... through Curdistan, Diarbek, Armenia, and Natolia, in Asia; and through Romalia, Bulgaria, Wallachia, Transylvania, etc. in Europe, London, 1799 (1046.d.17).Ref.: idem.

292 – Logica, adecă partea cea cuvântătoare a filosofiei, Buda, 1799 (8463.bbb. 20).Ref.: idem.

293 – Martinus Felmer, Primae lineae historiae Transsilvaniae antiqui, medii et recentioris aevi, Sibiu, 1803 (9314.aaa.14).Ref.: idem.

294 – Andreas Wolf, Beiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fürstenthums Moldau, Hermannstadt, 1805 (10230.bb.10).Ref.: idem.

295 – Gheorghe Şincai, Elementa Linguæ Daco-Romanæ sive Valachicæ emendata, Buda, 1805 (12962.dd.10(1)).Ref.: idem.

296 – Views in Turkey and Europe and Asia, comprising Romelia, Bulgaria, Walachia, Syria and Palestine. Selected from the Collection of Sir Robert Ainslie Drawn by Luigi Mayer and engraved by William Watts, London, 1806. Cuprinde şi şapte gravuri cu vederi din Ţara Românească (174 a.22).Ref.: Marica Grigorescu, Pe urmele stampelor despre România semnate de Luigi Mayer

şi William Watts în colecţii publice din Bucureşti şi Londra („Revista Muzeelor”, 30, 1993, nr. 2, p. 71–72 şi 74, n. 5); Paul Cernovodeanu, Călătoria pictorului Luigi Mayer în Ţara Românească (1794) (RI, s.n., 5, 1994, nr. 1-2, p. 134-139; în anexă: comentariile autorului englez la cele şapte vederi).

297 – Vasilie Aaron, Patima şi moartea Domnului nostru Iisus Hristos [...] în versuri alcătuită, Sibiu, 1808 (1462.b.9).Ref.: Milan Grba, 2011.

298 – János Molnár, Deutsch-walachische Sprachlehre, Zweyte vermehrte und verbesserte Auflage, Hermannstadt, 1810 (012977.l.6).Ref.: idem.

299 – Vazul Papp, Elegia ad inclytos status et ordines trium nationum magni principatus Transilvaniae, Kolozsvár, 1810 (Hung.1.n.17.(32)).Ref.: idem.

Page 296: Marturii Romanesti Peste Hotare

268 MAREA BRITANIE

300 – Octoih ce să zice elineşte Paraclitichi, Buda, 1811 (C.66.i.8).Ref.: Virgil Cândea, 1984.

301 – Sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie, Buda, 1812 (C.66.i.10).Ref.: Milan Grba, 2011.

302 – [Felice] Caronni in Dacia. Mie osservazioni locali, nazionali, antiquarie sui Valacchi specialmente e zingari transilvani [...] con un rapporto su le miniere [...] di quel principato, Milano, 1812 (10215.e.36).Ref.: idem.

303 – Joseph Leonhard, Systematica Mammalium ac Avium Transsilvanicarum enumeratio, Sibiu, 1812 (B.451.(11)).Ref.: idem.

304 – Mihail G. Boiadji, Grammatikī romanikī, ītoi makedonovlachikī/ Romanische oer macedonowlachische Sprachlehre, Viena, 1813 (869.h.37).Ref.: idem.

305 – Domenico Sestini, Viaggio curioso-scientifico-antiquario per la Valachia, Transilvania e Ungheria fino a Vienna, Florenţa, 1815 (10107.c.15).Ref.: idem.

306 – Georg Pray, G. Bethlenii Principatus Transsilvaniæ coævis documentis illustratus, I-II, Pesta, 1816 (10706.g.26).Ref.: idem.

307 – Psaltirea prorocului şi împăratului David, Buda, 1817 (3089.dd.6).Ref.: idem.

308 – Sfintele şi dumnezeieştile liturghii, Râmnic, 1817.Ref.: idem.

309 – Joseph Leonhard, Lehrbuch zur Beförderung der Kenntniss von Siebenbürgen, Hermannstadt, 1818 (10210.bb.21).Ref.: idem.

310 – Noul Testament, St. Peterburg, 1819. Retipărire a ed. Blaj, 1795 (3061.d.6).Ref.: idem.

311 – Petru Maior, Orthographia Romana, sive Latino-Valachica, Buda, 1819 (12941.h.28).Ref.: idem.

312 – Ioan Bob, Dicţionariu rumânesc, lateinesc şi unguresc, 2 vol., Cluj, 1822 (1322.h.5-6).Ref.: idem.

313 – Constantin Diaconovici-Loga, Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822 (012977.e.54).Ref.: idem.

Page 297: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 269

314 – Charles Pertusier, La Valachie, la Moldavie et de l’influence politique des Grecs du Fanar, Paris, 1822 (8093.c.31).Ref.: idem.

315 – Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribus decursu triginta et amplius annorum elaboratum est, Buda, 1825 (12976.h.24).Ref.: idem.

316 – Ioan Alexie, episcop de Gherla, Grammatica Daco-Romana sive Valachica, Latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinem redacta, Viena, 1826 (T 6330).Ref.: idem.

317 – Étienne Marcella, Gramatica rusească şi românească, St. Peterburg, 1827 (012977.r.12).Ref.: idem.

318 – Georg Pray, Commentarii historici de Bosniae, Serviae ac Bulgariae, tum Valachiae, Moldaviae ac Bessarabiae [...], în G. Fejér, Codex diplomaticus Hungariae, IX/6, Buda, 1829 (1438.i.11).Ref.: idem.

319 – Johann Carl Schuller, Argumentorum pro Latinitate linguæ Valachicæ s. Rumunæ epicrisis. Addita sunt etymologiarum Valachicarum specimina, Sibiu, 1831 (T.1940.(4)).Ref.: idem.

320 – J.-P. Claris de Florian, Eliezer şi Neftali, poemă tradusă de Gr. Alexandrescu, Buc., 1832 (RB.23.a.4519).Ref.: idem.

321 – Din scrierile lui Lord Byron, partea III, traduse de I. Eliad, Buc., 1834 (11633.e.4).Ref.: idem.

322 – Schematismus venerabilis Cleri Graeci Ritus Catholicorum Dioeceseos Fogarasiensis in Transilvania pro anno 1835, Blaj, 1835 (P.P.2441.s).Ref.: idem.

323 – Andreas Clemens, Walachische Sprachlehre nebst einem walachisch-deutschen und deutsch-walachischen Handwörterbuche, I-II, ed. 2, Hermannstadt, 1836 (1332.e.42).Ref.: idem.

324 – Carl Neugeboren, Handbuch der Geschichte Siebenbürgens, Hermannstadt, 1836 (9315.bb.9).Ref.: idem.

325 – Franz X. Hene, Beyträge zur Dacischen Geschichte, Hermannstadt, 1836 (9135.bb.14).Ref.: idem.

Page 298: Marturii Romanesti Peste Hotare

270 MAREA BRITANIE

326 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens, I, Berlin, 1837 (1437.h.16)Ref.: idem.

327 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les mœurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom de Bohémiens, uivie d’un recueil de sept cents mots cigains, Berlin, 1837 (1432.d.11.(3)).Ref.: idem.

328 – Francis Hervé, A Residence in Greece and Turkey, with notes of the journey through Bulgaria, Servia, Hungary, and the Balkan, 2 vol., London, 1837 (1047.l.2).Ref.: idem.

329 – Anne Marie Hortense Viesse de Marmont, Voyage en Hongrie, en Transylvanie, dans la Russie Méridionale, en Crimée et sur les bords de la mer d’Azoff, à Constantinople, dans quelques parties de l’Asie-Mineure, en Syrie en Palestine et en Égypte, I-V, Paris, 1837-1838 (1045.i.5).Ref.: idem.

330 – Curierul de ambe sexe. Jurnal literar, Buc., 1837-1840 (RB.23.a.30734).Ref.: idem.

331 – Noul Testament, Smyrna, 1838 (1109.d.16).Ref.: idem.

332 – Almanah al Cărţii şi al Statului din Prinţipatul Valahii pentru anul 1838, Buc., 1838 (P.P.2459.a).Ref.: idem.

333 – Vasilie Popp, Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi învecinatele ţări, de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838 (11900.bb.51(2)).Ref.: idem.

334 – Johann N. Preyer, Des ungrischen Bauer’s früherer und gegenwärtiger Zustand, Pesth-Temesvár, 1838 (8277.d.22).Ref.: idem.

335 – Gabriel [Báthory], Eigentliche Beschreibung, wie [...] der Báthori Gábor in die Hermannstadt kommen, und geplündert. Item was er in der Wallachey ausgerichtet, und wie er in seinen Tod gelebt, 1610-1631, în J. Kemény, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbürgens, I, Cluj, 1839 (1438.e.3).Ref.: idem.

336 – A.L. de Grammont, De l’administration provisoire Russe en Valachie, et de ses résultats, Bucarest, 1840 (1389.k.23).Ref.: idem.

337 – Petrache Poenaru, Vocabular franţezo-românesc, Buc., 1840 (12976.dd.20).Ref.: idem.

Page 299: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 271

338 – J.A. Vaillant, Grammaire Roumaine à l’usage des Français, Bucarest, 1840 (1332.e.7).Ref.: idem.

339 – F.J.U. Huber, Politia civitatis legibus et decretis m. principatus Transilvaniæ, hac de materia editis, instructa, ed. 2., Cluj, 1841 (1378.d.15).Ref.: idem.

340 – Meletie, Mitrpolitul Atenei, Besericeasca istorie. Traducere din greaca modernă de V. Costachi, Iaşi, 1841 (4532.g.19).Ref.: idem.

341 – Gheorghe Şincai, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri, Buda, 1844 (09136.m.13).Ref.: idem.

342 – Johann Carl Schuller, Beleuchtung der Klagschrift gegen die sächsische Nation, welche die beiden walachischen HH. Bischöfe [J. Lemény, B. Moga] auf dem Landtage von 1841-1843 den Ständen des Grossfürstenthums Siebenbürgen üuberreicht haben, Hermannstadt, 1844 (1368.i.17).Ref.: idem.

343 – Mihail Kogălniceanu, Fragments tirés des Chroniques Moldaves et Valaques pour servir à l’histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Démètre Cantimir et Constantin Brancovan, Iaşi, 1845 (9136.f.15).Ref.: idem.

344 – J.A. Vaillant, Kurzgefasste wallachische Sprachlehre zum Gebrauche und zum Selbstunterricht für Deutsche bearbeitet und mit einem Anhang vermehrt von S. Petri, Hermannstadt, 1845 (1332.e.10).Ref.: idem.

345 – Magazin istoric pentru Dacia, subt redacţia lui A.T. Laurian şi N. Bălcescu, I-V, Buc., 1845-1847 (P.P.4834.pk).Ref.: idem.

346 – Octoih ce să zice elineşte Paraclitichi, Buda, 1846 (L. 18. b.6).Ref.: Virgil Cândea, 1984.

347 – Olivo Bucchi, Francesca de la Rimini. Tragedie în cinci acte [...] tradusă slobod în limba românească de C. Marcovici, Buc., 1846 (11758.bbb.11(1)).Ref.: Milan Grba, 2011.

348 – Lord Byron, Don Juan. Poemă epică tradusă de I. Eliade, Buc., 1847 (11644.g.35).Ref.: idem.

349 – Ch. D. Dupeuty, H. Regnier d’Estoubet, Napoleon la Schoenbrun şi Sfânta Elena, două drame istorice, traducere de I. Văcărescu, Buc., 1847 (11758.b.46).Ref.: idem.

Page 300: Marturii Romanesti Peste Hotare

272 MAREA BRITANIE

350 – Simon Massa, Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, sive annales Hungarici et Transsilvanici, Coroniae, 1847 (9315.e.21).Ref.: idem.

351 – Shakespeare, Otello, tradusă slobod în românească de T. Bagdat, Buc., 1848 (11763.d.4).Ref.: idem.

352 – Shakespeare, Romeo şi Julietta, tradusă slobod în limba românească de T. Bagdat, Buc., 1848 (11763.d.4).Ref.: idem.

353 – Die Verhältnisse der Konsuln in der Moldau und Wallachei, mit besonderer Rücksicht auf die Interessen der dort lebenden Deutschen, în K. Biedermann, Unsre Gegenwart, X, Leipzig, 1848 (8073.f.59).Ref.: idem.

354 – Johann Georg Schaser, Denkwürdigkeiten aus dem Leben des Freiherrn S. v. Brukenthal, Hermannstadt, 1848 (010707.g.12).Ref.: idem.

355 – A.T. Laurian, Temisiana, sau scurtǎ istorie a Banatului Temisianu, Buc., 1848 (9315.c.14).Ref.: idem.

356 – Dimitrie C. Brătianu, Documents concerning the questions of the Danubian Principalities. Dedicated to the English Parliament, Londra, 1849 (8028.c.12).Ref.: idem.

357 – Pitaru I. Paskhal, Dialog în trei limbi, Buc., 1849 (12798.d.1).Ref.: idem.

358 – Mémoire justificatif de la Révolution Roumaine du 11 (23) Juin 1848, Paris, 1849 (8092.e.70).Ref.: idem.

359 – Nicolas Soutsos, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849 (10125.dd.8).Ref.: idem.

360 – Ion Heliade Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit, Paris, 1850 (8093.d.5).Ref.: idem.

361 – Ion Heliade Rădulescu, Le Protectorat du Czar, ou la Roumanie et la Russie, Paris, 1850 (8028.f.58.(1)).Ref.: idem.

362 – Ed. von Fellenberg, Die Mineralien der ungarischen und einigen siebenbürgischen Erzlagerstätten, extras din Bernhard von Cotta, Gangstudien, IV, Freiburg, 1850 (7106.f.8).Ref.: idem.

Page 301: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 273

363 – Baron György Amrozy, Temesvár im Jahre 1849. Während der Belagerung geschrieben, Viena, 1850 (M.L.ccc.14).Ref.: idem.

364 – F. Bozzi, Dialoguri franţezo-române, Buc., 1850 (12978.c.4).Ref.: idem.

365 – Aurélie Ghika, La Valachie moderne, Paris, 1850 (10125.d.20).Ref.: idem.

366 – Andreas Isser, Walachisch-Deutsches Wörterbuch, Kronstadt, 1850 (12907.ee.29).Ref.: idem.

367 – J.R. [Ion Heliade Rădulescu], Le Protectorat du Czar, ou la Roumanie et la Russie. Nouveaux documents sur la situation européenne, Paris, 1850 (8028.f.58(1)).Ref.: idem.

368 – Însemnare alfabetică a oraşelor şi satelor a tot prinţipatului Valahiii cu arătarea judeţelor şi a plăşilor sau plaiurilor, Buc., 1850 (10125.aaa.39).Ref.: idem.

369 – Edmund Spencer, Travels in European Turkey, in 1850, through Bosnia, Servia, Bulgaria, Macedonia, etc. and a homeward tour through Hungary and the Slavonian provinces of Austria on the Lower Danube, 2 vol., Londra, 1851 (10125.d.10).Ref.: idem.

370 – Ion Heliade Rădulescu, Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de la 1848 accomplis en Valachie, Paris, 1851 (9475.d.9).Ref.: idem.

371 – D. Irányi, D. Bratiano, Lettres hongro-roumaines, Paris, 1851 (8074.b.31(8)).Ref.: idem.

372 – Johann D.F. Neigebaur, Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, Kronstadt, 1851 (10215.e.34).Ref.: idem.

373 – Joseph Bedeus von Scharberg, Historisch-genealogisch-geographischer Atlas zur Übersicht der Geschichte des ungrischen Reichs, seiner Nebenländer und der angrenzenden Staaten, Hermannstadt, 1851 (1851.c.25).Ref.: idem.

374 – Romänische Dichtungen. Ins Deutsche übersetzt von S. M., Hermannstadt, 1851 (011586.b.24).Ref.: idem.

375 – Aurélie Ghika, Lettres d’un penseur des bords du Danube, Paris, 1852 (8406.g.16).Ref.: idem.

376 – Mihail Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovei, I-III, Iaşi, 1852 (09136.s.10).Ref.: idem.

Page 302: Marturii Romanesti Peste Hotare

274 MAREA BRITANIE

377 – Theodor Codrescu, Uricariul, partea 2-3, Iaşi, 1852 (9135.de.9).Ref.: idem.

378 – Teodor Stamati, Wörterbuch der deutschen und romanischen Sprache, mit Hinzufügung der gewöhnlichsten Fremdwörter, Iaşi, 1852 (12976.g.19).Ref.: idem.

379 – Johann Carl Schuller, Aus der Walachei. Romänische Gedichte und Sprichwörter während des Aufenthaltes in Bukurest, ed. 3, Hermannstadt, 1852 (11585.aa.64(2)).Ref.: idem.

380 – Torquato Tasso, Ierusalimul liberat. Poemă epică. Traducere în proză de A.N. Pâclean, I-II, Buc., 1852 (11427.f.20).Ref.: idem.

381 – Teatrul românesc. Repertoriul dramatic al domnului V. Alecsandri, Iaşi, 1852. Exemplar în care se păstrează o scrisoare autografă a autorului (11755.f.15).Ref.: Eric Tappe, Vasile Alecsandri la British Museum („Manuscriptum”, 4, 1973, nr. 2,

p. 157-158).

382 – Vasile Alecsandri, Balade adunate şi îndreptate, Iaşi, 1852 (11585.d.2).Ref.: Milan Grba, 2011.

383 – Vasile Alecsandri, Doine şi lăcrimioare, Paris, 1853 (11585.d.3).Ref.: idem.

384 – Anton Pann, O şezătoare la ţară sau călătoria lui Moş Alb, ed. 2, Buc., 1853 (11585.d.51(4)).Ref.: idem.

385 – Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, Buc., 1853 (12304.f.2).Ref.: idem.

386 – Gheorghe Şincai, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri, I-III, Iaşi, 1853 (9135.e.11).Ref.: idem.

387 – George Bariţiu, Gavril Munteanu, Dicţionaru germano-român, Braşov, 1853 (1276.g.30).Ref.: idem.

388 – Johann N. Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár, Temesvár, 1853 (10215.g.13).Ref.: idem.

389 – Dimitrie Bolintineanu, Les Principautés roumaines, Paris, 1854 (9134.e.51.(5)).Ref.: idem.

390 – Eustace C.G. Murray, Doine, or the National Songs and Legends of Roumania (Six national airs of Roumania. Arranged for the Piano by Henriz), London, 1854 (11585.d.34).Ref.: idem.

Page 303: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 275

391 – O povestire arabică din Halima vrednică de băgare de seamă, Buc., 1854, în tipografia lui Anton Pann (14582.b.9).Ref.: idem.

392 – C. Halepliu, Moartea lui Mihai Viteazu la Turda. Dramă istorică în 3 acte, Buc., 1854 (11758.c.54).Ref.: idem.

393 – Timotei Cipariu, Elemente de limba română, după dialecte şi monumente vechi, Blaj, 1854 (12976.cc.27.(3)).Ref.: idem.

394 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie, ed. 2, I, Berlin, 1854 (9135.c.27).Ref.: idem.

395 – Mihail Kogălniceanu, Album istoric şi literar, Iaşi, 1854 (12355.d.4).Ref.: idem.

396 – Atanasie N. Pakleanu, Documente franceze atingătoare de Casa Orientului, Buc., 1854 (8028.b.52).Ref.: idem.

397 – Timotei Cipariu, Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru istoria Bisericii româneşti, mai ales unite, Blaj, 1855 (4695.c.22).Ref.: idem.

398 – Gabriel [Bethlen], Le triomphe admirable observé en l’aliance de Betheleem Gabor, prince de Transilvanie, avec la princesse Catherine de Brandebourg, în E. Fournier, Varietés historiques et littéraires, I, Paris, 1855 (12234.aa.8).Ref.: idem.

399 – Vasile Alecsandri, Les Doïnas. Poésies moldaves [...] traduites par J.E. Voinesco, précédées d’une introduction par M.G. Bell, et augmentées de trois nouvelles pièces et de deux morceaux en prose, Paris, 1855, 164 p. (11585.d.4).Ref.: idem.

400 – Vasile Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855 (11585.d.5).Ref.: idem.

401 – Dimitrie Bolintineanu, Poesiile vechi şi noue, ediţie de D.G. Sion, Buc., 1855 (11585.i.1).Ref.: idem.

402 – Shakespeare, Hamlet, Principele Danemarcei, tradusă de D.P. Economu, Buc., 1855 (11768.de.29).Ref.: idem.

403 – Episc. Melchisedec, Teologia dogmatică a Bisericii ortodoxe catolice de răsărit, Iaşi, 1855 (RB.23.a.34786).Ref.: idem.

Page 304: Marturii Romanesti Peste Hotare

276 MAREA BRITANIE

404 – Vasilie Boerescu, La Roumanie après le Traité de Paris du 30 mars 1856, précedé d’une introduction par M. Royer-Collard, Paris, 1856 (8028.d.6).Ref.: idem.

405 – Jean-Marie Chopin, A. Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines. Bosnie, Servie, Herzegovine, Bulgarie, Slavonie, Illyrie, Croatie, Dalmatie, Montenegro, Albanie [par J.-M. Chopin]. Valachie, Moldavie, Bukovine, Transylvanie, Bessarabie [par A. Ubicini], Paris, 1856 (10024.dd.11). Ref.: idem.

406 – Nekalaï Istrati, Despre vestirea zilei în Moldova. Sur la question du jour en Moldavie, Iaşi, 1856 (8028.de.21(1)).Ref.: idem.

407 – Josef Haltrich, Deutsche Volksmärchen aus dem Sachsenlande in Siebenbürgen, Berlin, 1856 (12431.d.16).Ref.: idem.

408 – Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunerene, tradus din limba franceză, Iaşi, 1856 (8027.bb.25(1)).Ref.: idem.

409 – Henry Stanley, Rouman Anthology. A collection of the national ballads of Moldavia and Wallachia, and of some of the works of the modern poets, in their original language. With an appendix, containing translations of some of the poems, notes, etc., Hertford, 1856 (1347.l.12).Ref.: idem.

410 – Biblia, Sibiu, 1856-1858. Retipărire a ed. Blaj, 1795 (L.15.c.9).Ref.: Milan Grba, 2011.

411 – G.A. Polizu, Romänisch-deutsches Wörterbuch. Bereichert und revidirt von G. Baritz, herausgegeben von J.G. Johann, Kronstadt, 1857 (12942.e.19).Ref.: idem.

412 – Ion C. Brătianu, Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le Traité de Paris, Paris, 1857 (8028.b.88.(3)).Ref.: idem.

413 – Dimitrie C. Brătianu, Lettres sur la circulaire de la Porte du 31 Juillet 1856 relative à la réorganisation des principautés, Berlin, 1857 (8028.e.54.(1)).Ref.: idem.

414 – M.T. Cidharold, La Turquie et les Principautés danubiennes, Paris, 1857 (8028.c.95.(2)).Ref.: idem.

415 – J.A. Vaillant, Actes diplomatiques constatant l’autonomie politique de la Roumanie, Paris, 1857 (8028.a.34).Ref.: idem.

Page 305: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 277

416 – Quelques mots sur la Valachie, Paris, 1857 (8028.b.82).Ref.: idem.

417 – A.E. Wollheim da Fonseca, Die Moldau und Wallachei, oder l’Union ne fait pas la force. Ein Beitrag zur Beleuchtung der Donaufürstenthümerfrage, Hamburg, 1857 (8028.d.43).Ref.: idem.

418 – Starea Principatelor Române în urma Tractatului de Paris, Bruxelles, 1857 (8028.b.86(6)).Ref.: idem.

419 – Vasile Alecsandri, Rumänische Volkspoesie, traducere în germană de W.V. Kotzebue, Berlin, 1857, 178 p. (11585.aa.13).Ref.: idem.

420 – Vasile Alecsandri, Păcală şi Tândală. Dialogu politicu, Buc., 1857 (11586.ccc.10 (1)).Ref.: idem.

421 – Cesar Bolliac, Domnul Tudor. Épisode de la révolution roumaine de 1821. Traduit du roumain (extras din „Revue de l’Orient, de l’Algérie et des colonies”), Paris, 1857 (11585.f.35.(5)).Ref.: idem.

422 – George Sion, Suvenire de călătoria în Bassarabia meridională, Buc., 1857 (10126.bb.1).Ref.: idem.

423 – Johann Carl Schuller, Ueber einige merkwürdige Volkssagen der Romänen, Hermannstadt, 1857 (12431.d.33.(4)).Ref.: idem.

424 – James O. Noyes, Roumania: the border land of the Christian and the Turk, comprising adventures of travel in Eastern Europe and Western Asia, New York, 1858 (10126.b.29).Ref.: idem.

425 – Élias G.S. Regnault, Mystères diplomatiques aux bords du Danube, Paris, 1858 (8028.c.95.(5)).Ref.: idem.

426 – Aurélie Ghika, La Valachie devant l’Europe, Paris, 1858 (8028.d.47(7)).Ref.: idem.

427 – Nicolae Golescu, Dimitrie Brătianu, The Danubian Principalities, London, 1858 (8028.bb.17.(3)).Ref.: idem.

428 – Armand Lévy, L’Empereur Napoléon III et les Principautés Roumaines, ed. 2, Paris, 1858 (8028.c.95.(4)).Ref.: idem.

Page 306: Marturii Romanesti Peste Hotare

278 MAREA BRITANIE

429 – The National wishes of Moldavia and Wallachia pronounced by the Divans ad hoc assembled at Jassy and Bucarest in accordance with the treaty of Paris, Second improved edition, Brussels, 1858 (8028.e.48).Ref.: idem.

430 – Adressenbuch der vorzüglichern Handels- und Gewerbsleute in der Walachei, Moldau und Bulgarien. Herausgegeben von der Kronstädter Handels- und Gewerbe-Kammer, Kronstadt, 1858 (P.P.2459.b).Ref.: idem.

431 – Dimitrie Bolintineanu, Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria, Buc., 1858 (10108.bb.4(3)).Ref.: idem.

432 – Constantin D. Aricescu, Lyra, Buc., 1858.Ref.: idem.

433 – Bibescu B. Brâncoveanu, Prinţulu George D. Bibescu înaintea opiniei publice, Buc., 1858 (8027.bb.17(5)).Ref.: idem.

434 – Timotei Cipariu, Crestomatie sau Analecte literarie din cărţile mai vechi şi noue româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la sec. XVI până la al XIX, Blaj, 1858 (12265.bb.3).Ref.: idem.

435 – M. Eduard Fueger von Rechtborn, Das alte und neue Privatrecht in Ungarn, Kroatien, Slawonien, Siebenbürgen, Serbien und dem temescher Banat [...], Hermannstadt, 1858 (5551.bb.10).Ref.: idem.

436 – Kloster Argisch, eine romänische Volkssage. Urtext, metrische Uebersetzung und Erläuterung von Johann Karl Schuller, Hermannstadt, 1858 (12431.d.32.(3)).Ref.: idem.

437 – Les Principautés Roumaines et l’Empire Ottoman, Paris, 1858 (8028.c.96.(10)).Ref.: idem.

438 – M. Eduard Fueger von Rechtborn, Beiträge zur Reform des gerichtlichen Verfahrens in dem österreichischen Kaiserstaate, Hermannstadt, 1859 (5551.bb.11).Ref.: idem.

439 – Emmanuel M. Creţulescu, La Roumanie en 1859, Paris, 1859 (8028.f.32.(1)).Ref.: idem.

440 – L’Autriche et le Prince Roumain [Alexandru Ioan Cuza], Paris, 1859 (8028.c.95(7)).Ref.: idem.

Page 307: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 279

441 – Dionusios Photeinos, Istoria generala a Daciei sau a Transilvaniei, Ţerei Muntenesci şi a Moldovei, traducere de G. Sion, I-III, Buc., 1859 (9136.c.42).Ref.: idem.

442 – Johann Carl Schuller, Romänische Volkslieder. Metrisch übersetzt, und erläutert, Hermannstadt, 1859 (11585.bbb.43).Ref.: idem.

443 – Johann Carl Schuller, Aus Siebenbürgens Vorzeit und Gegenwart, ed. 2, Hermannstadt, 1859 (10210.e.37).Ref.: idem.

444 – Gustav Seivert, Die Stadt Hermannstadt. Eine historische Skizze, Hermannstadt, 1859 (10230.e.20).Ref.: idem.

445 – Est-ce légal? La Roumanie, le congrès, la situation actuelle, Paris, 1859 (8028.d.46.(2)).Ref.: idem.

446 – Nekalaï Istrati, Question des Monastères de Moldavie voués aux Lieux-Saints, traduit du roumain, Jassy, 1860 (8028.b.86.(8)).Ref.: idem.

447 – Die Sprachen- und Nationalitätenfrage in Oesterreich, ed. 2, Viena, 1860 (8072.bb.92).Ref.: idem.

448 – Johann Carl Schuller, Kolinda. Eine Studie über romänische Weihnachtlieder, Hermannstadt, 1860 (11826.dd.33.(4)).Ref.: idem.

449 – Andrei Şaguna, Istoria bisericei ortodoxe răsăritene universale, de la întemeierea ei până în zilele noastre, I-II, Sibiu, 1860 (4533.aaa.12).Ref.: idem.

450 – Jahrbuch für die israelitischen Cultus-Gemeinden in Ungarn und seinen ehmaligen Nebenländern, 1860-1861, hrsg. L. Rosenberg, Arad, 1860 (P.P.2377.ga).Ref.: idem.

451 – Ion Heliade Rădulescu, Prescurtare de istoria românilor sau Dacia şi România, Buc., 1861 (X.809/15122).Ref.: idem.

452 – L’Émancipation Israélite en Roumanie, Paris, 1861 (8028.d.45.(11)).Ref.: idem.

453 – Cesar Bolliac, Culegere de mai mulţi articoli publicaţi atâtu în străinătate câtu şi în ţerră în annii trecuţi, Buc., 1861 (8027.c.8).Ref.: idem.

Page 308: Marturii Romanesti Peste Hotare

280 MAREA BRITANIE

454 – Dorul. Culegere de cânturi naţionale şi populare, ed. 3, Buc., 1861 (11586.cc.21).Ref.: idem.

455 – Alexandru Papiu-Ilarian, Les Roumains des Etats Autrichiens. L’Indépendance constitutionnelle de la Transilvanie, Bucarest, 1861 (8072.cc.59(3)).Ref.: idem.

456 – Alexandru Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru Romania, I-III, Buc., 1862-1865 (1572/727).Ref.: idem.

457 – Timotei Cipariu, Compendiu de gramatica limbei române, ed. 3, Blaj, 1862 (12976.bb.21(4)).Ref.: idem.

458 – Raoul de Pontbriant, Dicţionaru româno-francesu, Bucureşti – Göttingen, 1862 (12975.m.1).Ref.: idem.

459 – Réponse des Saints Lieux d’Orient au Mémoire du Gouvernement des Principautés-unies sur les Monastères Grecs (Octobre 1863), Paris, 1863 (8028.f.47).Ref.: idem.

460 – Agathon Otmenedec, Étude sur les droits et obligations des monasteres roumains dédiés aux Saints-Lieux d’Orient, Bucarest, 1863 (4091.h.15).Ref.: idem.

461 – Noul Testament, ed. 7, Buc., 1863 (3025.d.9(1)).Ref.: idem.

462 – Psalmii, traduşi întocmai după textul original prin Societatea Ieroglifică, Buc., 1863 (3089.a.48).Ref.: idem.

463 – Grigore Alexandrescu, Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule, Buc., 1863 (11586.dd.9).Ref.: idem.

464 – Mihail G. Boiadji, Grammatikī romanikī, ītoi makedonovlachikī / Romanische oer macedonowlachische Sprachlehre, prefaţă de D. Bolintineanu, Buc., 1863 (12943.e.12).Ref.: idem.

465 – J.W. Loew, Gutachten zur Regelung der agrarischen Verhältnisse im Sachsenlande, Hermannstadt, 1863 (5511.l.4).Ref.: idem.

466 – La France, le Prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1864 (8028.f.58(2)).Ref.: idem.

467 – Quelques mots sur la sécularisation des biens conventuels en Roumanie, par un Député Roumain, Paris, 1864 (8028.f.58.(3)).Ref.: idem.

Page 309: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 281

468 – Note sur les Principautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris, 1864 (8027.ee.19).Ref.: idem.

469 – La Vérité sur la Roumanie depuis la convention de 1858 jusq’au coup d’État du 2 Mai 1864, La Haye, 1864 (8028.ee.17.(2)).Ref.: idem.

470 – Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ionu-Vodă, cellu cumplitu: aventurele, domnia, resbellele, moartea lui, Buc., 1865 (10605.e.1).Ref.: idem.

471 – Shakespeare, Macbeth, tradusă din englezeşte de P.P. Carp, Iaşi, 1864 (11761.f.1(3)).Ref.: idem.

472 – D. Pisone, Dictionariu Romanescu, Latinescu, Germanescu şi Francescu. Lucratu dupǎ sistemulu lexiconului de Buda cu mai multe adaugeri şi modificaţiuni, Buc., 1865 (12901.i.24).Ref.: idem.

473 – Ion C. Brătianu, La Question religieuse en Roumanie. Lettre à Monsieur le directeur de l’Opinion Nationale, Paris, 1866 (3901.dd.45.(7)).Ref.: idem.

474 – Dimitrie Bolintineanu, Brises d’Orient, poésies roumaines, traduites par l’auteur lui-même, Paris, 1866 (11585.h.11).Ref.: idem.

475 – Armand Lévy, L’Autonomie Roumaine et les Puissances garantes, Paris, 1866 (8028.e.52.(3)).Ref.: idem.

476 – Aurélie Ghika, La Duchesse de Cerni, Paris, 1866 (X.611/2273).Ref.: idem.

477 – Le Panslavisme. Le prince Couza, la Roumanie, la Russie, Paris, 1866 (8093.aaa.42.(2)).Ref.: idem.

478 – La Moldo-Valachie et la suzerainté de la Porte Ottomane, Paris, 1866 (8092.bb.58.(5)).Ref.: idem.

479 – Nicolae A. Kretzulescu, Le 11/23 février 1866 à Bucarest, Buc., 1866 (8028.ee.38).Ref.: idem.

480 – Vasile Alecsandri, Poesii populare ale Românilor, Buc., 1866 (11588.v.16; 11588.g.18).Ref.: idem.

Page 310: Marturii Romanesti Peste Hotare

282 MAREA BRITANIE

481 – Ioan I. Alecsandru, Codice penale şi de procedura criminale, Buc., 1866 (S.M.2/2).Ref.: idem.

482 – Eduard Gerghely, Progressul şi evreii în România, Botoşani, 1866 (8028.bb.11.(3)).Ref.: idem.

483 – George Missail, Epoca lui Vasile Lupulu şi Matheiu Bassarab [...] Domnii Moldovei şi Ţerrei Romănesci, 1632-1654, Buc., 1866 (9135.b.1).Ref.: idem.

484 – Wilhelm Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romänen Siebenbürgens, Hermannstadt, 1866 (12431.d.32.(5)).Ref.: idem.

485 – Theoktist Schoimul, Kurzgefasste praktische Grammatik der romanischen (walachischen) Sprache. Mit einem praktischen Theile. Zweite Auflage. Umgearbeitet und vermehrt von R. Blagoevich, Viena-Hermannstadt, 1866 (12941.a.8).Ref.: idem.

486 – Michael Fuss, Flora Transsilvaniae excursoria, Sibiu, 1866 (Ac.2906).Ref.: idem.

487 – Appel des Roumains à la Conférence, Paris, 1866 (8028.e.54.(6)).Ref.: idem.

488 – L’Equilibre Oriental. Hongrie-Roumanie-Pologne, Paris, 1867 (8028.bb.71.(10)).Ref.: idem.

489 – La Question d’Orient et la Nation Roumaine, Paris, 1867 (8028.bb.71.(9)).Ref.: idem.

490 – Intrigues de la Russie en Roumanie, Paris, 1867 (8028.e.52.(6)).Ref.: idem.

491 – Martin S. Möckesch, Beweise für die celtische Abstammung der Walachen oder Romänen, besonders derer welche im Grossfürstenthume Siebenbürgen leben, Hermannstadt, 1867 (12943.bbb.19).Ref.: idem.

492 – Mihail Burada, Quelques considérations sur les troubles intellectuels qui s’observent dans le cours de la fìèvre typhoide ou pendant la convalescence, Paris, 1867 (7373.h.5).Ref.: idem.

493 – Dimitrie Bolintineanu, Călătorii la Ierusalim în serbătorile Pascelui şi în Egiptu, ed. 2, Buc., 1867 (1607/3307).Ref.: idem.

Page 311: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 283

494 – Eugen Carada, La Propagande russe en Orient. Bulgarie et Roumanie, Paris, 1867 (8028.c.95.(8)).Ref.: idem.

495 – Antoine Émile E. Desjardins, Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867 (4033.dd.33.(6)).Ref.: idem.

496 – A Magyarok és Románok feladata a keleti kérdésben, Pesta, 1867 (8072.cc.61.(8)).Ref.: idem.

497 – La Liberté en Roumanie, Paris, 1867 (8028.a.40.(4)).Ref.: idem.

498 – [Commission Princière de la Roumanie à l’Exposition Universelle de Paris en 1867], Notice sur la Roumanie principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, Paris, 1867 (10126.e.12)Ref.: idem.

499 – Antoine Émile E. Desjardins, Sur quelques inscriptions inédites de Valachie et de Bulgarie [...] Lettre à M. Henzen, Roma, 1868 (07708.g.2.(2)).Ref.: idem.

500 – Michel Anagnosti, Le Régime représentatif dans les principautés roumaines, Bucharest, 1868 (8073.ff.4). Ref.: idem.

501 – J.A. Vaillant, Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langue des Bohémiens ou Cigains, Paris, 1868 (12906.cc.22).Ref.: idem.

502 – Simion Bărnuţiu, Dereptulu naturale privatu, Iaşi, 1868 (X.200/1552). Ref.: idem.

503 – Rugăciunile Israeliţilor pentru toate dillele annului, editate de N.C. Popper, Buc., 1868 (1971.a.2).Ref.: idem.

504 – Peter Josef Frank, Siebenbürgens hervorragende Bestimmung als Industrie-Land, Hermannstadt, 1868 (10210.cc.25).Ref.: idem.

505 – R.H.S. Smith, The Treasure of Petrossa, and other goldsmith’s work from Roumania. A series of twenty photographs, with descriptions and introductory notice, Londra, 1869 (1811.a.20).Ref.: idem.

506 – Timotei Cipariu, Gramateca limbei române, I-II, Buc., 1869, 1877 (12941.l.4).Ref.: idem.

Page 312: Marturii Romanesti Peste Hotare

284 MAREA BRITANIE

507 – Ion Heliade Rădulescu, Elemente de istoria Românilor sau Dacia şi România, ed. 2, Buc., 1869 (1609/4435).Ref.: idem.

508 – Bogdan Petriceicu Hasdeu, Răsvan şi Vidra. Poemă dramatică în cinci cânturi, Buc., 1869 (11758.bbb.11(3)).Ref.: idem.

509 – Wilhelm Bruckner, Beleuchtung der dem hohen Abgeordnetenhause in Pest überreichten Denkschrift der angeblich zum Königs-Boden gehörigen Gemeinden der sogenannten Filialstühle Szelistye und Talmatsch wegen Regelung ihrer staatsrechtlichen Verhältnisse, Hermannstadt, 1869 (1609/2829).Ref.: idem.

510 – Docteur Magnus [Jacques Amable Legrand], Timbres de Moldavie et de Roumanie, ed. 2, Bruxelles, 1869 (08247.e.3).Ref.: idem.

511 – La Question des Israélites de Roumanie, Paris, 1869 (4034.h.20).Ref.: idem.

512 – Ferdinand Zieglauer von Blumenthal, Harteneck, Graf der sächsischen Nation und die siebenbürgischen Parteikämpfe seiner Zeit. 1691-1703, Hermannstadt, 1869 (9315.ee.17).Ref.: idem.

H

513 – Portolano Pinelli – Walckenaer, 1384, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Vicina, p. 19, n. 2; idem, Scizia, p. 248, nr. 15.

514 – Grazioso Benincasa, Atlas, 1467, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 40.Reprod.: A.E. Nordenskiold, Periplus, Stockholm, 1897, pl. 40.

515 – Pietro Roselli, [Hartă nautică], circa 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, nr. 47.

516 – Grazioso Benincasa, [Hărţi nautice] (2), 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 250, nr. 48.

517 – Francesco Beccaro di Genova, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, nr. 49.

518 – Niccola Fiorin, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, nr. 50.

Page 313: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 285

519 – Alvise Cexano, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 51.

520 – [Hartă nautică anonimă], circa 1489, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 52.

521 – [Portulan italian], circa 1540. Include şi Ţara Românească (Egerton Ms. 2854).Ref.: Cat. exp. brit., p. 29, nr. 39.

522 – P. Furlani, Vera et ultima discrittione di tutta l’Austria, Ungheria, Transilvania, Dalmatia, et altri paesi, Veneţia, 1566 (C.7.e.1).Ref.: Milan Grba, 2011.

523 – Descrittione dell’Austria et Ongheria, Transilvania, Baviera, Stiria, Carintia, Dalmatia, Venetiano et altri assai particolari non piu stampati n cosi picciola forma, Veneţia, 1567 (C.7.e.1.(59)).Ref.: idem.

524 – Diego Homen e Paolo Forlani da Verona, [Hartă nautică], 1569, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 135. Reprod.: A.E. Nordenskiold, Periplus, Stockholm, 1897, pl. 28.

525 – Giovanni Martines di Messina, Atlante, 1570, cu 18 hărţi nautice reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, nr. 136.

526 – Ungarie et Transilvania con li Confini, [Veneţia?], [1570?] (C.7.e.2.(33)).Ref.: Milan Grba, 2011.

527 – Transilvania, Antwerp, 1584 (C.2.d.1; 28235.(18)).Ref.: idem.

528 – Diego Giovanni Olives do Oliva, [Hartă nautică], 1587, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 150.

529 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Veneţia, 1608.Ref.: Milan Grba, 2011.

530 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Köln, 1597.Ref.: idem.

531 – Diego Homen, [Hartă nautică], sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 117.

532 – Tommaso Lupo, [Hartă nautică], 1600 (?), reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 193.

Page 314: Marturii Romanesti Peste Hotare

286 MAREA BRITANIE

533 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Köln, 1608.Ref.: Milan Grba, 2011.

534 – La Partie Septentrionale de la Turquie en l’Europe, avec [...] Moldavie, 1651 (43315.(11); K.111.25).Ref.: idem.

535 – Hartă, reprezentând cursul Dunării de la Belgrad la Mareea Neagră, s.l., 1665.Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 256).

536 – Carte de la Haute et Basse Hongrie, [...] Moldavie, [...], 1670 (K.110.85.2).Ref.: Milan Grba, 2011.

537 – Gerardus et Leonardus Valk, Principatus Valachiae, Moldaviae et Transylvaniae, divisus in singulares Populos cum finitimis Regionibus, s.l., 1678 (K.113.72, fost CXIII/61). Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

538 – [Marea Neagră şi regiunile învecinate], s.l., ante 1691, hartă cu forme de relief, râuri şi oraşe, incluzând părţi din teritoriul românesc. Achiziţionată de Sir Wiliam Trumbull în timpul ambasadei sale la Constantinopol, 1687-1691 (Add. Ms. 142).Ref.: idem.

539 – Constantin Cantacuzino, Harta Ţării Româneşti, Padova, 1700, tipărită de Hrisant Notara. În medalion, portretul lui Constantin Brâncoveanu, 132 x 64 cm. (K.44170/1).Ref.: C.C. Giurescu, Harta stolnicului C. Cantacuzino (RIR, 13, 1943, p. 2); BRV, IV,

p. 27, nr. 33; Popescu-Spineni, p. 192-193.Reprod.: B. A. R., Hărţi, Atlasul Dimăncescu.

540 – H. Moll, Transylvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria, Bessarabia, [Londra], [1700?] (C.24.aa.25).Ref.: Milan Grba, 2011.

541 – Transilvania, Walachia, [...] [1700?] (C.24.aa.25).Ref.: idem.

542 – Transilvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria, [...] [1700?] (C.24.aa.25).Ref.: idem.

543 – H. Moll, A New Map of Germany, Hungary, Transilvania and the Suisse Cantons, Londra, 1712 (26905.(51); K.Top.87.35).Ref.: Milan Grba, 2011.

544 – Hartă reprezentând Valea Oltului, [s.l.], 1717 (Add. Ms. 14403).Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, 8, 1936-1938, p. 256).

545 – Ukrania, quae et Terra Cossacorum cum vicinis Walacbiae, Moldaviae, Minorisque Tartariae provinciis exhibita a J.B. Homanno, [1720?] (35945.(3)).Ref.: Milan Grba, 2011.

546 – Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accurata delineatio, [1730?] (43335.5).Ref.: idem.

Page 315: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 287

547 – Principatus Moldaviae nova & accurata Descriptio, delineante Principe Demetrio Cantemirio, Amsterdam, 1737 (K.113.64, fost CXIII, 164).Ref.: C.C. Giurescu, Principatele Române la începutul secolului al XIX-lea, Buc., 1957,

p. 7, 77; Georges Cioranesco, La carte de la Moldavie par D. Cantemir (RER, 13-14, 1974, p. 114); The British Museum Catalogue of the printed Maps, Charts and Plans, 10, Londra, 1967, p. 2; Ţarălungă, p. 28 şi 358, n. 58.

Reprod.: B. A. R., Hărţi, Atlasul Dimăncescu, f. 122.

548 – A plan of Constantinople, cu miniatura Palace of Prince Demetrius Cantemir, detaşat din Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, London, 1734-1735 (K.113.72, fost CXIII, 72).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

549 – Des Haupt Vestung Chotzim in der Moldau [...], 19 august 1739. Plan al cetăţii cu un desen reprezentând predarea cetăţii de către trupele otomane (K.113.72, fost CXIII/67-1).Ref. şi reprod.: M. Beza, op. cit., p. 256, pl. IV.

550 – A Plan of the Mines under the Bastions Curtains and Gates round the Fortifications of Chochim [Hotin], 1739. Taken by Mr. de Boscett, Major of the Engineers. Acuarelă, 51 x 73 cm (K.113.72, fost CXIII/67-2). Ref.: Paul Cenovodeanu, 1988.

551 – H. Moll, Hungary and Transilvania, Londra, 1745 (10003.t.7).Ref.: Milan Grba, 2011.

552 – George Grierson, A new map of Germany, Hungary, Transilvania, Dublin, 1757 (Roll 503).Ref.: idem.

553 – Plan der Situation längst des Donau Flusses, nebst der von denen Kayserl. Russischen Corps, in Monath October A 1771, auf die verschiedene Türkische postirte Laeger, geschehene Attaque und gänzliche Belagerung derselben (44220, original).Ref.: Valentin Georgescu, Inventarul planurilor oraşului Bucureşti, în Legislaţia urbană a

Ţării Româneşti (1765-1782), Buc., 1975, p. 272-273.

554 – Principatuum Moldaviae et Walachiae tabula geographica generalis [...] conscripta a J.F. Schmidio, [St. Peterburg?], 1774 (G.3080).Ref.: Milan Grba, 2011.

555 – Carte de la Moldavie, pour servir à l’histoire militaire de la Guerre entre les Russes et les Turcs, levée par l’État-Major sous la direction de F.G. de Bawr, Amstelodami, [1775?] (147.d.16; K.113.65.5).Ref.: idem.

556 – F.L. Günefeld, Charte de la Moldavie et de la Valachie dressée d’après des Mémoires authentiques [...], Nüremberg, chez les Heritières de Homann. Il est marqué entre auters (!) (= autres) dans cette Charte la Boukovine, appartenante jadis à la Moldavie, A[nn]o 1785 (K.113.72, fost CXIII/62).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

Page 316: Marturii Romanesti Peste Hotare

288 MAREA BRITANIE

557 – F. Jos. Ruhedorf, Mappa Specialis Walachiae..., [Viena], 1788 (K.113.72, fost CXIII/63-1).Ref.: idem.

558 – Joseph Dirwaldt, Mappa specialis Valachiae. Ex melioribus mappis, et plurimis delineationibus specialis deducta, Officina Tranquilli Mollo, 1810 (K.113.72, fost CXIII/63-2).Ref.: idem.

559 – Liddel Gordon, Danube and Black Sea Railway and Kustendjie Harbour, 1856.Ref.: Paul Cernovodeanu, Românii şi primele proiecte de construire a Canalului Dunăre-

Marea Neagră (1838-1856) (R. Ist., 29, 1976, nr. 2, p. 204, n. 96).Reprod.: B. A. R., Hărţi, 2047.

A

560 – Habitus variorum nationum in Regno Transylvanico propriis depictis coloribus, sec. XVII. Album cu acuarele, 30,5 x 19 cm, cuprinzând tipuri şi costume ale naţionalităţilor din Transilvania (Add. Ms. 5257).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Cat. exp. brit., p. 24, nr. 21.

561 – William Watts, Vederi din Ţara Românească (7), gravate între ianuarie 1801 şi noiembrie 1806, 23 x 32 cm, în acvaforte, acvatinta şi dăltiţă, colorate cu acuarelă, după compoziţiile lui Luigi Mayer în creion şi acuarelă, pe hârtie de desen, 17,5 x 26,5 cm, realizate în 1773, când l-a însoţit pe lordul Robert Ainslie în călătoria de la Constantinopol la Londra, prin Buc.: Vedere de lângă Bucureşti (1801), Piteşti (1801), Biserica Mănăstirea Sfânta Maria (1801), Palat la Bucucureşti (două vederi, 1803 şi 1806), Aluta (1804) şi Intrarea la Sfânta Maria (1805). Executate pentru albumul Views in Turkey and Europe and Asia, comprising Romelia, Bulgaria, Walachia..., London, 1806 (v. supra). Ref.: Marica Grigorescu, op. cit., p. 71-72; Paul Cernovodeanu, Călătoria pictorului Luigi

Mayer..., p. 132-133. Reprod.: ibidem, p. 72-73 (Piteşti şi Palat la Bucureşti, după tirajul 1809).

562 – John Bidwell, A Greek Prince, desen, 1808-1809 (Ms. Add. 41315, f. 38).Ref. şi reprod.: Pippidi, Hommes et idées, p. 300, fig. 19.

563 – Jean AI. Steriadi, Litografii, donate înainte de 1940 de acad. G. Oprescu (Department of Drawings).Ref.: G. Oprescu, Jean Al. Steriadi, Buc., 1942.

BRITISH MUSEUM

MUZ

564 – Pandantive (2), sec. XII a. Chr. (Hallstatt A 1) în formă de roată cu patru spiţe, descoperite probabil la Biharia, jud. Bihor, în 1873.Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 84.

Page 317: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 289

565 – Pridianum (Papyrus Hunt), circa 99 p. Chr. (sau 105-108, sau 106-117), 23 x 32,7 cm, menţionând efectivele Cohortei I Hispanorum Veterana Quingenaria Equitata, cu garnizoana în Moesia Inferior la sfârşitul sec. I p. Chr., şi prezenţa unor detaşamente la Piroboridava pe Siret şi la Buridava pe Olt. Text în latină (Greek Exploration Fund, Papyrus 2851).Ref. şi publ.: A.S. Hunt, Register of a cohort in Moesia, în Raccolta di scritti in onore di

Giacomo Lumbroso, Milano, 1925, p. 262-272; Georges Cantacuzène, Un papyrus latin relatif à la défense du Bas-Danube (RHSEE, 5, 1928, p. 38-74); R.O. Finck, Hunts pridianum: British Museum Papyrus 2851 („Journal of Roman Studies”, 48, 1958, p. 102-116); R. Syme, The Lower Danube under Trajan (ibidem, 49, 1959, p. 26-33); R. Vulpe, Muntenia şi Moldova de Jos în timpul lui Traian în lumina unei noi lecturi a papirului Hunt („Studii clasice”, 2, 1960, p. 337-357); F. Gillian, în Hommage à Albert Grenier, VI, Bruxelles, 1962, p. 749 sqq.; Fontes, I, p. 467-471; Emilia Doruţiu-Boilă, Pridianum, în D.M. Pippidi (ed. ), Dicţionar de istorie veche a României, Buc., 1976, p. 488-489.

566 – Diplomă militară, post 146, fragment din tabela I, menţionând şi cohors I Aelia Dacorum, unitate dacică având sediul, în sec. III-IV, la Camboglanna (Birdoswald).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 205-206, nr. 200.

567 – Lingouri de aur, marcate în 378-379 în atelierul monetar de la Sirmium. Descoperite la Crasna, în Transilvania, pe valea râului Buzău (Department of Coins and Medals).Ref.: O. Iliescu, Nouvelles informations relatives aux lingots romains d’or trouvés en

Transylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 269-281); Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Buc., 1976, p. 377-380.

Reprod.: O. Iliescu, op. cit., p. 278-279.

568 – Gemă de cornalină, reprezentând „Răstignirea şi cei 12 Apostoli”, circa sec. V. Descoperită la Constanţa, la mijlocul sec. XIX (Department of Coins and Medals).Ref.: Emilian Popescu, op. cit., p. 89-90; I. Barnea, Arta creştină în România, I, Buc.,

1979, p. 92. Reprod.: ibidem, p. 93, fig. 1.

569 – Monetă-medalie de 10 ducaţi, de formă rombică, de aur, cu portretul lui Mihai Viteazul, emisă de acesta în circa 1600. Contrafacere din 1824-1825 (Department of Coins and Metals).Ref.: C. Moisil, Medalia lui Mihai Viteazul („Buletinul Societăţii Numismatice Române”,

15, 1920, p. 1–23); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 209, nr. 5); Şt. D. Tănăsescu, Despre medalia lui Mihai Viteazul („Buletinul Societăţii Numismatice Române”, 67-69, 1973-1975, p. 243-250); O. Iliescu, Monetă-medalie emisă de Mihai Viteazul (1600). Identificarea exemplarelor originale („Studii şi cercetări de numismatică”, 10, 1993, p. 150, 153).

Page 318: Marturii Romanesti Peste Hotare

290 MAREA BRITANIE

COLECŢIA LOUISE BLAKESLEY ŞI HENRIETTE NILSON

DOC

570 – Scrisori (13), de la André şi Charlotte I. Bataillard, privitoare la activitatea delegaţiei române conduse de I.C. Brătianu la lucrările Congresului de la Berlin.Ref.: Olimpiu Boitoş, Une correspondance française concernant le Congrès de Berlin

(1878). Lettres de la familie de Paul Bataillard publiées avec une introduction, Buc., 1931, p. 3-13.

Publ.: ibidem, p. 17-37.

COLECŢIA C.E. GAMBORG

A

571 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz, 25,85 cm (fost în Col. Duchamp-Villon).Ref.: S. Geist, I, nr. 77 c; II, nr. 111 d. Reprod.: S. Geist, I şi II, fig. 77.

COLECŢIA NIKA HULTON

A

572 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917, Bronz, 25,8 cm. Ref.: S. Geist, I, nr. 77 d.

COLECŢIA KÁLNOKY

A

573 – Karl Brocky (n. Timişoara, 1807), Autoportret, sec. XIX. Pastel.Ref.: Maria Viţelariu, Viaţa şi opera pictorului timişorean Karl Brocky, lucrare de diplomă,

Buc., 1979 (Institutul de Istoria Artei).

574 – Karl Brocky, Dominic Colnaghi. Sec. XIX. Pastel.Ref.: ibidem.

575 – Karl Brocky, Dominic Colnaghi jr. Sec. XIX. Ulei.Ref.: ibidem.

576 – Karl Brocky, Catherine Colnaghi. Sec. XIX. Ulei.Ref.: ibidem.

Page 319: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 291

COLECŢIA BRIGADIER H. LONG

DOC

577 – Scrisoare din Iaşi, 18/30 mai 1858, a lui Vasile Alecsandri către Henry Bulwer (Sir Henry Bulwer Papers).Ref. şi publ.: Eric Tappe, A Letter of Vasile Alecsandri (SEER, 42, 1963, nr. 28, p. 191);

C. Turcu, O poezie de album şi o scrisoare diplomatică („Gazeta literară”, 12, 1965, nr. 37, p. 6); Vasile Alecsandri, Opere, ed. Marta Anineanu, vol. VIII, Buc., 1981, p. 346-355.

COLECŢIA YEHUDI MENUHIN

DOC

578 – Scrisori (3), din 1938, 1951 şi 1954, ale lui George Enescu către Yehudi Menuhin.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 102-104, 125-

126, 141-142.

COLECŢIA E. JOHN POWER

A

579 – Constantin Brâncuşi, Peşte, 1924-1926. Bronz polisat, 12,7 x 40,7 cm (fost în col. Ault).Ref.: S. Geist, I, nr. 168, f. II, nr., 181 d. Reprod.: S. Geist, II, fig. 168.

COLECŢIA ROTSCHILD

A

580 – Sebastian Hann, Cană cu capac, 1699. Argint aurit, cizelat şi gravat cu scene biblice, h = 18 cm, provine din colecţia Majer Carl von Rotschild din Frankfurt am Main.Ref.: Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1973, p. 172, nr. 56 (localizare incertă:

Londra sau Paris).

COLECŢIA WELLESLEY

DOC

581 – Corespondenţă din 1857 a lordului Clarendon, ministrul englez al Afacerilor Străine, cu Henry Cowley, ambasador englez la Paris, în legătură cu pactul de la Osborne prin care Anglia şi Franţa au luat hotărâri contrare mişcării pentru Unirea Principatelor Române.

Page 320: Marturii Romanesti Peste Hotare

292 MAREA BRITANIE

Publ.: Harold Temperley, Mai multă lumină asupra pactului de la Osborne, 9 august 1857 (RI, 23, 1937, p. 333-344).

DR. WILLIAMS’S LIBRARY

CR

582 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarország Nyomtatoányok 1473-1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

FUNDAŢIA RAŢIU

DOC

583 – Testamentul lui Avram Iancu, 1850, păstrat de luptătorul memorandist Ioan Raţiu şi transmis de el familiei sale (Biblioteca).Ref.: N.C.R., S-a inaugurat Biblioteca Fundaţiei Raţiu („Cotidianul”, 5, 1995, iulie 26,

p. 2).

GRESHAM COLLEGE

DOC

584 – Documente privind activitatea de asistent, apoi de profesor la Catedra de chimie a Colegiului, desfăşurată de Janos Bánffy-Hunyadi (1576-1641), cărturar originar din Baia Mare.Ref.: Spielmann Jozsef, Restituiri istorico-medicale, Buc., 1980, p. 150.

HORNIMAN MUSEUM

MUZ

585 – Colecţie de piese etnografice româneşti, sec. XIX-XX.Ref.: John Nandriş, 1980.

IMPERIAL WAR MUSEUM

MS

586 – G. Maitland-Edwards, Jurnal de călătorie pe frontul rusesc 1917, cuprinzând şi informaţii despre situaţia politică şi militară din Moldova, despre Ionel şi Vintilă Brătianu,

Page 321: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 293

generalii Prezan, Averescu, Văitoianu etc., consemnată de lt. col. Maitland-Edwards, ofiţer de Stat-major, membru al unei delegaţii militare aliate.Ref. şi reprod.: I. Pătroiu, Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Noi mărturii străine (MI, 21,1987,

nr. 9, p. 12-15 şi 31).

INDIA OFFICE

MS

587 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 571, 7.7).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

KING’S COLLEGE LIBRARY

DOC

588 – Arhiva revistei literare „Adam International Review”, 1941-1965, cuprinzând corespondenţa lui Miron Grindea, redactorul-şef al revistei, cu George Enescu, Maruka Cantacuzino, David Cox (BBC) etc. şi documente privitoare la organizarea concertelor şi înregistrărilor lui George Enescu în străinătate (College Archives, GB 0100 KCLCA KC/ADAM, Box 6). Ref. şi publ.: Gabriela Dumitrescu, Miron Grindea şi revista ADAM („Revista română de

istorie a cărţii”, 3-4, 2006-2007, p. 166-172).

589 – Scrisori (3), din 1950, 1952 şi 1954, ale lui George Enescu către scriitorul Miron Grindea, redactorul-şef al revistei literare „Adam International Review” (Foyle Special Collections).Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 117-118, 133-

134, 143-144; Gabriela Dumitrescu, loc. cit.

590 – Scrisoare din Santa Marinella, 26 mai 1965, a scriitorului Giuseppe Ungaretti către scriitorul Miron Grindea, din Londra, în care îi comunică amintirile lui despre cei doi români de seamă pe care i-a cunoscut: Constantin Brâncuşi şi Ion Mirea (Foyle Special Collections).Ref. şi publ.: Mircea Popa, Giuseppe Ungaretti despre Constantin Brâncuşi („România

literară”, 31, 1998, nr. 1, p. 23).

LAMBETH LIBRARY

DOC

591 – Scrisori (7), din Veneţia şi Roma, 1597, cuprinzând informaţii despre campaniile

Page 322: Marturii Romanesti Peste Hotare

294 MAREA BRITANIE

lui Mihai Viteazul şi relaţiile sale cu mişcările antiotomane de la sud de Dunăre (Bacon Papers, XV = Ms. Tenison 661, f. 15, 22, 24, 105-106, 125, 229).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel le

Brave (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 349-353).

NATIONAL MARITIME MUSEUM (GREENWICH)

DOC

592 – Manuscript copy of the correspondence between Empress Catherine II of Russia and Admiral Sir Charles Knowles relating to the organisation, building, provisioning and manning of the Russian Navy, [10 scrisori], 1771-1774, cuprinzând şi informaţii despre situaţia portului Galaţi şi a Moldovei în timpul ocupaţiei militare ruse. Copii în engleză şi franceză (Letterbook 80).Ref.: Accessions to Repositories and Reports added to the National Register of Archives

1984, Londra, 1985, p. 11; Paul Cernovodeanu, The taking away of Bukovina (1775) and the assassination of Grigore III Ghica of Moldavia as highlighted in English diplomatic reports of the time (RRH, 33, 1994, nr. 3-4, p. 227, n. 7).

THE NATIONAL ARCHIVES7

DOC

593 – Document, din 13 octombrie 1427, menţionând acordarea de către regele Angliei a unui ajutor bănesc lui „Paul, Count of Wallachia” (Paul Buia Spata, despot de Lepanto în Vlahia Mică – Epir) (E 403/683, m.l. Issue Roll, Mich. Perm., 6 Henry VI).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29; C. Rezachevici, Stema cu „capete de negri”:

înlăturarea unei legende din heraldica nord-dunăreană (AIIAI, 24, P. l, 1987, p. 71-98).

Publ.: Tappe, Documents, p. 17.

594 – Raport, din 20 septembrie 1526, privind efectivele militare ale lui Ioan Zápolya, 7 Arhivele Naţionale (denumire anterioară Public Record Office) au două fonduri principale

care cuprind ştiri privitoare la istoria României: State Papers (SP) – Turkey (până la 1782) şi Foreign Office (FO) – Turkey (de la 1782 înainte). Importanţa arhivelor engleze pentru istoriografia românească a fost tratată de Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 12, 1969, nr. 1, p. 201-209); Valentina Costake, Contribuţii la cunoaşterea documentelor din Arhiva Foreign Office-ului, Londra, privind istoria României (RA, 1976, nr. 2, p. 182-188). Principalele cataloage ale PRO sunt: M.S. Giuseppezi, Guide to the manuscripts preserved in the Public Record Office, Londra, 1923-1924; Guide to the contents of the Public Record Office, vol. I, Legal Records..., 1963, VI + 249 p.; vol. II, State Papers and Departmental Records, VII + 240 p. (rec. M. Fănescu în RA, 1965, nr. 2, p. 311-316); The Records of the Foreign Office, 1782-1939, Londra, 1969, 184 p.; List of Foreign Office Records, vol. I-XXIII, Londra, perioada 1879-1945; Indexes to the Foreign Office. General Correspondence, 1920-1945, vol. I-CVII, Londra. Prezentări generale în H.C. Johnson, The Public Record Office („Archivum”, 11, 1961, p. 215-228); idem, Public Record Office (ibidem, 15, 1965, p. 291-292).

Page 323: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 295

principele Transilvaniei, şi teama acestuia de forţa armată a Ţării Româneşti (SP – Turkey, 1/39, f. 139).Publ.: ibidem, p. 23-24.

595 – Documente (7), din 1527-1540, referitoare la domnia lui Petru Rareş, relaţiile sale cu Ferdinand de Habsburg, campania otomană în Moldova din 1538 şi venirea la tron a lui Ştefan Lăcustă, intervenţia lui Ioan Zápolya la Poartă pentru menţinerea statutului de autonomie al Moldovei şi al Ţării Româneşti, promisiunea sa de a-l preda pe Rareş turcilor (SP – Turkey, 1/42, f. 21v; 1/68, f. 16; 1/138, f. 8v; 1/139, f. 101, 217; 1/157, f. 94v; 1/248, f. 96). Publ.: ibidem, p. 24, 26, 27, 29-31.

596 – Documente (22) din 1545, 1552-1553, 1555, 1561-1564, 1571-1572, referitoare la evenimente din Ţările Române în timpul domniilor lui Alexandru Lăpuşneanu, Radu Ilie, Despot vodă şi Ştefan Tomşa, campanii otomane şi incursiuni tătăreşti în Moldova şi Ţara Românească. Cererea otomană de extrădare a lui Bogdan IV, fost domn al Moldovei (SP – Turkey, 1/204, f. 82v; 68/10, f. 177, 236; 68/12, f. 322, 443; 69/6, f. 34, 101; 70/29, f. 70; 70/34, f. 20v-21, 48, 51v, 52v, 111, 126v; 70/36, f. 10; 70/64, f. 103; 70/65, f. 109v; 70/67, f. 86, 87v; 70/70, f. 44; 70/118, f. 110v; 70/227, f. 193).Publ.: Marin Dimitrescu, Documente din arhivele Angliei privitoare la domnia lui

Alexandru Lăpuşneanu şi Iacob Ieraclid Despotul (CL, 38, 1905, p. 449-455); Tappe, Documents, p. 31-39.

597 – Rapoarte (2) din 5 şi 6 mai 1564, referitoare la cererea Porţii ca Polonia să extrădeze pe Ştefan Tomşa, fost domn al Moldovei (SP – Pepys Mss., I, f. 133, 153).Publ.: Tappe, Documents, p. 38-39.

598 – Documente (4) din 1578, 1588 şi 1591, referitoare la lupta dintre Ioan Potcoavă şi Petru Şchiopul pentru domnia Moldovei, revenirea la tron a celui din urmă cu sprijin otoman, informaţii de la Petru Şchiopul despre relaţiile dintre sultanul Murad III şi regele Poloniei Sigismund III, cu intenţia unui pretendent, Lazăr, de a uzurpa tronul Moldovei (SP – Turkey, 78/2; f. 57; 82/1, f. 33v; 97/1, f. 126; 97/2, f. 110).Publ.: ibidem, p. 41, 50, 59-60.

599 – Documente (14) din 1580, 1584-1585, 1588-1589 şi 1592, privitoare la demersurile pretendenţilor Petru Cercel şi Ioan Bogdan pentru venirea la tron şi domnia celui dintâi în Ţara Românească (SP – Turkey, 78/4, nr. 46, 66, 185; 97/1, f. 34v-35, 48v-49, 75, 95, 111, 149, 168v, 186; 97/2, f. 196; 99/1, f. 71; 101/95, f. 103v).Ref.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în sec. XVI

(ARMSI, s. III, 8, 1927-1928, p. 283-300); M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 253); Radu Valentin, Paul Simionescu, O precizare cu privire la pretendentul Ioan Bogdan (1591) (RA, 1970, nr. 2, p. 629-630).

Publ.: Tappe, Documents, p. 42-45, 47-49, 51-55.

600 – Documente (23) din 1583-1584, 1588-1594, referitoare la relaţiile Ţărilor Române cu Poarta, înăsprirea exploatării economice otomane, situaţia Moldovei în timpul conflictelor otomano-polone, domnia lui Aron, colonia husită din Moldova, incursiuni ale tătarilor şi prestaţiile Ţărilor Române faţă de cererea beglerbegului Timişoarei

Page 324: Marturii Romanesti Peste Hotare

296 MAREA BRITANIE

(SP – Turkey, 97/1, f. 40v, 56v, 141, 162v-63, 170, 178; 97/2, f. 7, 117, 149v, 161v, 188-189, 200, 237, 245, 247v-248, 25lv, 258, 279, 281, 289, 294)Publ.: ibidem, p. 44-45, 47, 51-55, 59-60, 62-68, 70-71.

601 – Documente (5) din 1587 şi 1590, privind activitatea postelnicului Moldovei, Bartolomeo Brutti, scrisori (2) ale acestuia către regina Elisabeta, oferindu-şi serviciile în cadrul relaţiilor dintre Moldova şi Anglia, răspunsul reginei, misiunea postelnicului în Polonia pentru negocierea păcii cu Imperiul Otoman şi proiectul trimiterii sale ca sol al Poloniei în Anglia (SP – Cecil Mss., vol. 165, f. 73; SP – Turkey, 97/2, f. 19v, 25v, 39, 43).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist, 36, 1983, nr. 3,

p. 321). Publ.: Tappe, Documents, p. 50, 56-58.

602 – Raport din 1588 al lui William Harborne, fost ambasador englez la Constantinopol, despre înţelegerea cu Petru Şchiopul, domnul Moldovei cu privire la schimburile comerciale dintre cele două ţări (SP – Turkey, 97/1, f. 156).Ref.: Paul Cernovodeanu, Privilegiul comercial acordat negustorilor englezi în Moldova

la 1588 şi răsunetul său politic în anii Unirii Principatelor (R. Ist., 30, 1978, nr. 6, p. 1041-1049).

603 – Document din 1591 despre activitatea diplomatică a lui Bartolomeo Brutti, postelnicul lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei.Publ.: C.H. Talbot, Res Poloniae Elisabethae I Angliae Regnante conscriptae ex Archivis

Londoniarum, Roma, 1961.

604 – Scrisori (4) din 1592, 1594-1595, referitoare la misiunea în Moldova a lui Thomas Wilcox, trimis al ambasadorului englez la Poartă, Edward Barton (SP – Turkey, 97/2, f. 175v, 253, 277; 97/3, f. 14).Publ.: Tappe, Documents, p. 62, 64, 68-69, 84-85.

605 – Documente din 1593-1611, relative la încercările pretendentului Ştefan Bogdan de a ocupa tronul Moldovei cu sprijin diplomatic englez; rapoarte ale lui Henry Lello, ambasador al Angliei la Constantinopol, instrucţiuni către acesta de la ministrul Robert Cecil, Earl of Salisbury, o scrisoare (1606) a regelui Sigismund III al Poloniei către regele James I. Între altele, o scrisoare a lui Ştefan Bogdan către Salisbury (7 martie 1604, din închisoare) şi alta a lui Gaspar Gratiani (viitorul domn al Moldovei, pe atunci în misiune la Londra) către acelaşi (SP – Acts of the Privy Council, 1601-1604, p. 407; SP – Turkey, 97/2, f. 139, 143; 97/3; 97/4, f. 151, 156, 158, 162, 170, 176, 181, 252; 97/5, f. 30, 41, 50, 53, 63, 68, 70, 79, 158-159; 97/6, 7). Ref.: Elvira Georgescu, Le sejour d’un prince moldave à la cour de Jacques Ier, roi

d’Angleterre („Mélanges de l’École Roumaine en France”, 12, 1938, I, p. 3-14); Paul Cernovodeanu, Un principe moldovean la curtea regelui Iacob I Stuart (MI, 9, 1975, nr. 3, p. 20-22; nr. 4, p. 50-54); Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan, a pretender to the Moldavian throne, with Henry Lello, the English ambassador to Constantinople, between 1601 and 1607 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 79-100).

Publ.: Elvira Georgescu, op. cit., p. 15-32 (24 doc., 1607-1611, de la Thomas Glover, ambasador englez la Constantinopol); N. Iorga, A History of Anglo-Roumanian relations, Buc., 1931, p. 103-114 (12 doc.); Paul Cernovodeanu, Documente din

Page 325: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 297

arhivele engleze privind pe pretendentul Ştefan Bogdan 1604-1622, în Lupta pentru unitate naţională a ţărilor române, 1590-1630. Documente externe, Buc., 1981, p. 363-382 (85 doc.).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 308 A.

606 – Corespondenţă din 9 februarie 1594, a Elisabetei, regina Angliei, cu Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (SP – Turkey, 97/2, f. 241-241v).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 72-73.

607 – Rapoarte (92) din 1595-1601 ale ambasadorilor englezi la Poartă, Edward Barton şi Henry Lello, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul, situaţia din Ţările Române şi atitudinea Angliei faţă de acestea (SP – Turkey, 97/3, f. 3, 20v, 22v, 25-25v, 29, 31, 35v, 43, 46, 48v, 49, 51, 61v-62, 67v, 77, 86, 91, 100, 110, 118v, 121v, 137v, 142, 149, 154, 158, 160v, 162v, 163v, 164, 170-172, 177, 180v, 185-186, 189v, 198-199, 201v, 207, 218, 226, 230-231, 237, 238v, 239, 243, 245, 249v, 251, 254v, 257, 259–261, 263v, 266; 97/4, f, 3v, 7v, 12, 18, 22, 24v, 26v, 29v, 35v–36, 39v, 41v, 43, 46v, 50v, 69, 75, 81, 83, 87, 92-93, 95, 97, 99, 101, 109, 111, 113, 123, 125, 134v, 136v, 138, 140, 142, 144-146, 148 149).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29.Publ.: Tappe, Documents, p. 76-77, 87-145; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,

p. 114-119, 127-130, 564-565, 651 (6 doc. din 1595, 1600, 1601); V, p. 49-50, 61-63, 75-76, 82, 95, 106-110, 117, 123-125, 130-131, 133-134, 136-138, 153-154, 163-170, 173-174, 181-182, 185-188, 232-233, 249-250, 260-261, 279-280, 286-287, 290-291, 293-294, 308, 325-326, 380-382, 386-387, 425-426, 440-451 (86 doc.); Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1981 (I), (RA, 1982, nr. 3, p. 294, corecturi de datare la E.D. Tappe).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 464, c. 18, 26; r. 467, c. 15-16, 46-48, 53, 57, 61, 67, 68, 70, 72, 78, 80, 81, 83, 85, 91, 94, 101, 103, 107.

608 – Documente (2) din 25 septembrie şi 26 octombrie 1608, referitoare la sume plătite la Constantinopol pentru readucerea la tron a fostului domn al Moldovei (SP – Domestic, James I, p. 336).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 384.

609 – Documente din 1619-1628, relative la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei şi la relaţiile sale cu Anglia: rapoartele lui Thomas Roe, ambasador britanic la Poartă (1621-1628), raportul din 7 noiembrie 1627 privind negocierile lui Francisc Miko Ferencz, ambasador al principelui, rolul Transilvaniei la începutul Războiului de Treizeci de Ani etc. (SP – Turkey, 97/7-13).Ref.: Angyal David, Erdélyi politikai erintkezése Angliaval [Contactele politice ale

Transilvaniei cu Anglia] („Századok”, 1900, p. 312, 400-409, 496); Michael J. Brown, Itinerant Ambassador. The life of Sir Thomas Roe, Lexington, 1970 (rec. Paul Cernovodeanu, în RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 194-196).

Publ.: The Negociations of Sir Thomas Roe in his Embassy of the Ottoman Porte from the year 1621 to 1628, Londra, 1740, p. 66-67, 115, 213-214, 289-295; Marczali Henrik, Az Angol kir, levéltárnak Bethlen Gábor történetére vonatzokóoclevelei [Documente privitoare la istoria lui Gabriel Bethlen aflate în arhiva regală engleză] (TT, 2, 1879, p. 539-557).

Page 326: Marturii Romanesti Peste Hotare

298 MAREA BRITANIE

610 – Rapoarte şi scrisori (13) din 1629-1636 de la Peter Wyche, trimisul Angliei la Poartă, privind relaţiile cu Transilvania în vremea principelui Gheorghe Rákóczi I (SP – Turkey, 97/14-16).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1984.

611 – Scrisori, din 1660-1669, ale diplomatului englez Winchelsea, cu ştiri despre Ţările Române, războiul austro-turc (1663-1664), pustiirea Transilvaniei, date privind pe spătarul Nicolae Milescu, 1664-1667 etc. (SP – Turkey, 97/17-19).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, An English contribution to the biography of Nicolae Milescu

(RER, I, 1953, p. 152-160).

612 – Scrisori din 1664 adresate de principele Mihai I Apafi regelui Charles II Stuart al Angliei, cerându-i intervenţia la Poartă pentru scăderea tributului Transilvaniei (SP – Turkey, 97/18, f. 85, 87, 89).Ref.: E.D. Tappe, Charles II and the Prince of Moldavia (SEER, 28, 1950, nr. 71, p. 408);

Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 171; Paul Cernovodeanu, Lordul Winchilsea şi Transilvania. Mărturii din 1662 şi 1665, în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 599-603; idem, [recenzie la] Guide to the Documents and Manuscripts in Great Britain relating to the Kingdom of Hungary from the earliest Times to 1800, ed. György Kurucz, Londra, 1992 (RRH, 33, 1994, nr. 1-2, p. 200-201).

613 – Documente (17) din 1666-1668, privind relaţiile lui Gheorghe Ştefan, fost domn al Moldovei, cu regele Carol II al Angliei (SP – Turkey, 97/18-19).Ref.: L. Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 159-162.Publ.: E.D. Tappe, Charles II and the Prince of Moldavia (SEER 28, 1950, nr. 71, p. 406-

424; 1953, nr. 77, p. 528-529).

614 – Rapoarte din 1679 ale ambasadorului englez la Constantinopol cuprinzând informaţii despre Ţările Române (SP – Turkey).Publ.: Documente Callimachi, I, p. 12-13. Reprod.: B. A. R., copii manuscrise.

615 – Rapoarte din 6 noiembrie 1689 – 16 septembrie 1691 ale ambasadorilor englezi Sir William Trumbull şi Sir William Hussey, privind invadarea Ţării Româneşti de către imperiali (1689), înfrângerea şi izgonirea lor peste Carpaţi, victoria lui Constantin Brâncoveanu de la Zărneşti (1690), instalarea de tabere ale curuţilor lui Imre Thököly în principatul muntean şi conflictele cu autorităţile locale, tranzitarea corespondenţei diplomatice engleze între Viena şi Constantinopol prin Ţara Românească (SP – Turkey, 97/20, f. 154, 156, 167v, 190v, 193, 194, 205, 214, 236; 97/21; 97/23).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

616 – Rapoarte din 13/23 octombrie 1693 – 29 aprilie 1696 ale lordului William Paget către Secretariatul de stat, privind stabilirea legăturilor epistolare cu Constantin Brâncoveanu şi necesitatea ca regele Angliei William III să se adreseze domnului Ţării Româneşti cu mulţumiri pentru serviciile aduse prin tranzitarea corespondenţei diplomatice engleze între Viena şi Constantinopol (SP – Turkey, 97/20, f. 282, 323, 348).Ref.: idem.

Page 327: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 299

617 – Rapoarte din 1702-1716 de la Sir Robert Sutton, ambasador britanic la Constantinopol, cuprinzând informaţii despre situaţia din Ţările Române, călătoria lui Constantin Brâncoveanu la Adrianopol (1703), sporirea haraciului, refugiul regelui Suediei, Carol XII, la Tighina, prima domnie în Moldova a lui Nicolae Mavrocordat, bătălia de la Stănileşti (1711), refugiul lui Dimitrie Cantemir în Rusia, fuga spătarului Toma Cantacuzino, mazilirea şi executarea lui Constantin Brâncoveanu, căderea Cantacuzinilor (SP – Turkey, 97/21, f. 132, 142, 146, 149v, 153, 160, 168v, 176, 178, 213; 97/22-23; 97/23, f. 89v, 92, 95-95v, 99v, 106-106v, 108-108v, 150, 217v-218, 223, 232-232v).Ref.: L. Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice ale Angliei..., p. 249-276; Paul

Cernovodeanu, 1988; idem, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino în corespondenţă diplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 41-42).

Publ.: The Despatches of Sir Robert Sutton Ambassador in Constantinopol (1710-1714), ed. A.N. Kurat, Londra, 1953; P. Cernovodeanu, Brâncoveanu..., op. cit., p. 40-41 (fragmente); idem, în: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI, t. II (Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor. Memoriu către Petru cel Mare, 1717 şi 1718), Buc., 1996, p. 150, n. 150; p. 153, n. 155; p. 153-154, n. 157; p. 154, n. 158.

618 – Documente din 1703-1711, relative la răscoala curuţilor din Transilvania şi la relaţiile răsculaţilor cu Anglia.Publ.: Ernö Simonyi, II. Rákóczi Ferencz korára Angol levéltárakböl [Izvoare din arhivele

engleze privind epoca lui Francisc Rákóczi II], vol. I-II, Budapesta, 1871-1873.

619 – Cuantumul veniturilor bisericii reformate din principatul Transilvania, 1704 (SP – Germany, 175).Ref.: Răduţiu – Gyemánt, p. 27, nr. 216.

620 – Raport din 16 iulie 1711, prin care Sir Robert Sutton informează că spătarul Toma Cantacuzino şi 3 000 de soldaţi munteni au trecut de partea ruşilor (SP – Turkey, dos. 92/22, f. 112v).Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino în corespondenţă

diplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 2, p. 16).

621 – Documente diplomatice (17) din Bender (Tighina), 1711-1713, de la căpitanul James Jeffries, emisar englez pe lângă regele Suediei, Carol XII, privind campania de la Prut şi situaţia politică ulterioară în zonă (SP – Poland, 21).Ref. şi publ.: Kapten Jefferyes Bref Till Engelska Regeringen från Bender och Adrianopel

1711–1714, från Stralsund 1714/5, ed. Ernst Carlson, Stockholm, 1897; Paul Cernovodeanu, Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of the Prut (1712-1713) („Southeastern Europe/L’Europe du Sud-Est”, 5, 1978, nr. 1, p. 88-101); Călători străini, VIII, p. 540-548.

622 – Rapoarte, din 1717-1722, ale ambasadorilor la Poartă Edward Wortley Montagu şi Abraham Stanyan, privitoare la primele domnii fanariote ale lui Nicolae Mavrocordat şi Mihai Racoviţă, la încheierea păcii de la Passarowitz (1718) şi la expediţia lui Petru cel Mare din Caucaz (1722), la care a participat şi Dimitrie Cantemir (SP – Turkey, 97/24, f. 297v şi 307, 312; 97/25; SP – German Empire, 80/34-35).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988; idem, Călătorie de documentare ştiinţifică în Marea

Britanie, op. cit., p. 368-370.

Page 328: Marturii Romanesti Peste Hotare

300 MAREA BRITANIE

623 – Rapoarte din 1736-1739 ale lui Sir Everard Fawkener, ambasador al Marii Britanii la Constantinopol, privind relaţiile sale cu dragomanul Alexandru Ghica, operaţiile militare pe teritoriul Principatelor Române, atitudinea lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti şi a lui Grigore II Ghica, domn al Moldovei, fideli Porţii, şi observaţii din călătoria în Dobrogea din 1738 a lui John Bell of Antermony, secretar al ambasadorului britanic la St. Peterburg (SP – Turkey, 97/27-28; 97/29, f. 345; 97/30; 97/45-51, 53-55).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., loc. cit.; idem, Mărturii britanice

despre veacul fanariot. Privilegii şi ocârmuire de fier (MI, 28, 1994, nr. 8, p. 71).Publ.: John Bell, Travels from St. Peterburg in Russia to diverse parts of Asia, vol. II,

Glasgow, 1765, p. 385-397 (însemnări despre Dobrogea).

624 – Rapoarte din 1768-1777 ale ambasadorilor englezi John Murray (Constantinopol), lord Catchurst (St. Peterburg) şi Sir Robert Murray Keith (Viena) cuprinzând informaţii privind războiul ruso-turc din 1768-1774, efectele lui asupra situaţiei din Principatele Române, răpirea Bucovinei, activitatea dragomanilor Alexandru Ipsilanti şi Constantin Moruzi, viitori domni în Moldova şi Ţara Românească, uciderea lui Grigore III Ghica în octombrie 1777 (SP – Turkey, Dos. 97/44-51, 53-55; Russia, Dos. 91/80, 83, 101; German Empire, Dos. 80/219.Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., loc. cit. Publ.: Documente Callimachi, I, p. 11-12 (2 doc., 3 iulie şi 10 septembrie 1769). Reprod.: B. A. R., copii doc. 1769.

625 – Rapoarte (10) din 3 noiembrie 1774, 3 ianuarie, 17 februarie, 4 şi 18 martie, 3 aprilie, 3 şi 17 mai, 3 şi 7 iunie, 17 iulie şi 14 decembrie 1775, 17 octombrie, 4, 8, 11, 12, 15 şi 18 noiembrie 1777, trimise secretarului de stat britanic pentru Afaceri Externe de John Murray, ambasadorul Marii Britanii la Poartă şi Anthony Hayes, consul englez la Smirna (Izmir), privitoare la războiul austro-turc şi negocierile premergătoare cedării Bucovinei şi asasinării domnului Moldovei Grigore III Ghica (SP – Turkey, 97/28, 97/45, 97/50-51, 53-54; SP – German Empire, 80/219; SP – Russia, 91/101).Ref.: Paul Cernovodeanu, Culisele diplomatice ale unui rapt teritorial: 1775, răpirea

Bucovinei (MI, 28, 1994, nr. 10, p. 11-14); idem, The taking away of Bucovina (1775) and the assassination of Grigore III Ghica of Moldavia as highlighted in English reports of the time (RRH, 33, 1994, nr. 3-4, p. 275-291).

626 – Rapoarte, 1782-1792, ale ambasadorului britanic la Poartă, Sir Robert Ainslie, cuprinzând informaţii despre războiul austro-ruso-turc (1787-1791), luptele din Ţările Române, Banat, sudul Transilvaniei şi Dobrogea, preliminariile Păcii de la Şiştov (1791), intensificarea importului englez de cherestea din Ţările Române, călătoriile în Moldova şi Ţara Românească ale lui Jeremy Bentham (1786) şi Frederick Koehler (1791), raporturile cu domnitorii Alexandru Ipsilanti, Mihai Suţu, Alexandru Mavrocordat-Firaris şi Nicolae Mavrogheni (SP – Turkey, 78/3-4, 6, 8-13).Ref.: P. Cernovodeanu, loc. cit.

627 – Rapoarte consulare engleze, 1782-1836, privind istoria românilor.Ref.: C. Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 202).Reprod.: B. A. R., Secţia Manuscrise, Materiale documentare în limba engleză relative

la istoria românilor, vol. I, 1782-1821, 458 p.; vol. II, 1825-1836, 525 p. (copii de D.N. Ciotori).

Page 329: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 301

628 – Rapoarte din 1784-1785 ale lui Robert Murray Keith, ambasador britanic la Viena, cuprinzând date despre răscoala ţăranilor din Transilvania (FO – German Empire, 7/9–10).Ref.: Camil Mureşan, Horea’s uprising in the British diplomatic correspondence (NEH,

VI/1, 1980, p. 219-224); Marian Stroia, Răscoala de la 1784 a românilor din Transilvania, contextul politico-diplomatic şi ecoul european (R. Ist., 37, 1984, nr. 10, p. 999) (rap. din 17 noiembrie 1784).

629 – Documente, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, relative la presiunile engleze la Poartă pentru obţinerea privilegiului de liberă navigaţie în bazinul pontic, obţinut în 1803 şi întărit în 1804 (FO – Turkey, 97/39 şi 45).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., p. 368-340.

630 – Documente din 1792-1802, privind situaţia Ţărilor Române; rapoarte ale ambasadorului britanic la Constantinopol, Sir William Sidney Smith (1792), scrisori (3) din Timişora, Sibiu şi Bucureşti ale generalului Frederick Koehler (1799) şi din Sibiu (1802) a lt. col. Charles Holloway (FO – Turkey, 78/12 A, 78/14-15, 78/26, f. 19-24; 78/34, f. 91-92; 261/7).Ref.: Trevor J. Hope, Rapoartele lui Sir William Sidney Smith asupra stării principatelor

Moldova şi Ţara Românească în anul 1792 („Studii”, 26, 1973, nr. 4, p. 715-727); idem, George Frederic Koehler, James Bland Burges et les relations anglo-turques de 1791 à 1793 (RRH, 13, 1974, nr. 1, p. 95-114); idem, British army officers in the Danubian Lands, 1799-1802 (RER, 15,1975, p. 97-109).

Publ.: ibidem, p. 109-112 (4 scrisori, 1799-1802).

631 – Documente privind comerţul Angliei în Marea Neagră la sfârşitul sec. XVIII (FO – Turkey, 78/3, 79/5, 261/6 etc.).Ref.: Trevor Hope, Anglia şi comerţul în Marea Neagră la sfârşitul secolului al XVIII-lea

(RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 147-162).

632 – Documente din 1803-1807, privind înfiinţarea consulatului britanic la Bucureşti şi activitatea acestuia (FO – Turkey, 78/28, 78/38-39).Ref.: Paul Cernovodeanu, Înfiinţarea consulatului englez în Ţările Române (1803) şi

activitatea sa până la 7807 (RRSI, 5, 1971, nr. 1, p. 139-156).Publ.: ibidem, p. 157-162.

633 – Documente din 1803-1829, relative la interesele economice engleze în Ţările Române (FO – Turkey, 18/98, Levant Company, 105/123).Ref.: Paul Cernovodeanu, Interese economice engleze la Dunărea de Jos şi în Marea Negră

între 1803-1829 (R. Ist., 28, 1975, nr. 11, p. 1694-1708); idem, British Economic Interests in the Lower Danube and the Balkan Shore of the Black Sea between 1803 and 1820 („The Journal of European Economic History”, Roma, 1976, nr. 1, p. 105-120).

634 – Rapoarte diplomatice şi consulare engleze din 1803-1854, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Ţările Române: războiul ruso-turc din 1806-1812, pacea de la Bucureşti (1812), Revoluţia lui Tudor Vladimirescu etc. (FO – Russia, 65/127; Turkey, 78/98-99, 101-102, 107, 109-110; 195/31, 107).

Page 330: Marturii Romanesti Peste Hotare

302 MAREA BRITANIE

Ref.: Andrei Oţetea, Tudor Vladimirescu şi mişcarea eteristă în Ţările Române, 1821-1822, Buc., 1945; Radu R.N. Florescu, A History of Anglo-Roumanian Relations, Oxford, 1950; idem, The Struggle against Russia in the Roumanian Principalities, 1821-1854, Roma, 1962 (Societas Daco-romana. Acta Historica); idem, Lord Strangford and the Problem of the Danubian Principalities, 1821 (SEER, iunie 1961, p. 472-488); Paul Cernovodeanu (R. Ist., 27, 1974, nr. 10, p. 1546); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 41); Mihail Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1975, nr. 3, p. 323-324).

Publ.: E.D. Tappe, The 1821 Revolution in the Rumanian Principalities, în The Struggle for Greek Independence, Londra, 1973, p. 135-155; Revoluţia din 1821, p. 110-111, 195-197, 260-261, 283-284, 286-287, 306-308, 392-395, 417-423, 425-427, 430-433, 447-451, 466-472 (14 doc., 1821-1822).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 425, c. 12-15, 176-177, 332-335; r. 427, c. 640-641, 646-654; r. 428, c. 71-90, 114-116, 202-205, 353-356, 376-383, 437; fotocopii Anglia: pach. IX.

635 – Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare engleze din 1804-1808, cuprinzând informaţii despre Ţările Române (FO – Turkey, 78/43, 46, 48, 53, 58 şi 61).Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 10, 1924, p. 164-165). Publ.: Cedomil Mijatovici, în „Spomenik”, 54, 1922, nr. 46.

636 – Raport englez din 1820, cuprinzând ştiri despre situaţia Ţării Româneşti în ajunul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (veniturile ţării, lăcomia dregătorilor etc.).Ref.: N. Iorga, Un observator englez asupra românilor în epoca lui Tudor Vladimirescu

(ARMSI, s. III, 14, 1933, p. 145-149).Publ.: ibidem, p. 159-160.

637 – Documente, din 1825-1848, relative la evenimentele din Principatele Române: corespondenţă diplomatică a consulilor englezi la Bucureşti şi Iaşi, E.L. Blutte, Robert G. Colquhoun, Samuel Gardner, şi ale viceconsulilor la Brăila şi Galaţi, Saint Vincent Lloyd şi Charles Cunningham, precum şi ale ambasadorilor englezi la Viena şi Constantinopol, instrucţiuni către aceştia relative la războiul ruso-turc din 1828-1829 şi ocuparea Principatelor Române de către armatele ţariste, nemulţumirea şi rezistenţa populaţiei faţă de ocupanţi, încălcarea privilegiilor consulare de către aceştia, acţiunile ruseşti de prelungire a ocupaţiei, numirea domnilor regulamentari (Alexandru Ghica şi Mihai Sturdza), activitatea politică premergătoare revoluţiei de la 1848, descoperirea unei societăţi secrete, relaţiile Principatelor cu Poarta şi schimburile comerciale cu Anglia, activitatea adunărilor obşteşti, regimul mănăstirilor închinate, emanciparea parţială a ţiganilor în Moldova, sistemul medical, epidemii, cutremure (FO – Turkey, 78/313, 336, 339, 363, 364, 367, 400, 409, 445, 446, 486, 487, 527, 566, 567, 606-608, 648, 696, 697, 700, 745, 774, 794, 945, 997, 1201, 1836; 97/104, 404; 195/98, 168, 211, 266, 269, 296; FO 352, Stratford Canning Papers; 519, Cowley Papers).Ref.: I.C. Filitti, Corespondenţa consulilor englezi din Principatele Române, 1826-

1836 (AARMSI, s. II, t. 38,1916, p. 839-901); R.R. Florescu, R.G. Colquhoun, Ion Câmpineanu and the pro-western opposition in Wallachia, 1834-1840 (SEER, iunie 1963, p. 405-409); C. Bodea, Surse de informare... (RA, 1969, nr. 1, p. 106); P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, Contributions to the knowledge of the Medical

Page 331: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 303

and Sanitary Situation of Bucharest in the first decades of the Nineteenth Century, în Urbanization and Human Environment, Social and Historical Studies, Buc., 1973, p. 32-36; Maria Todorova, The establishment of British consulates in the Bulgarian lands and British commercial interests (EB, 9, 1973, nr. 4, p. 80-88); Paul Cernovodeanu, Legăturile doctorului Gheorghe Cuciureanu cu lumea medicală engleză, în Din tradiţiile medicinii şi ale educaţiei sanitare. Studii şi note, Buc., 1978, p. 257-264; Paul Cernovodeanu, Privilegiul comercial acordat negustorilor englezi în Moldova la 1588 şi răsunetul său politic în anii Unirii Principatelor (R. Ist., 31, 1978, nr. 6, p. 1044); idem, An interesting account concerning the British consulate in Jassy (1841) (RRH, 20,1981, nr. 4, p. 727-733); idem, Importanţa rapoartelor consulare engleze pentru istoria Principatelor Române în perioada regulamentară (1835-1848) (R. Ist., 34, 1981, nr. 6, p. 1097-1110); Gh. Platon, Romanian Principalities and England in the period previous the revolution of 1848, în Anglo-Romanian relations after 1821... (AIIAI, 1983, supl. IV, p. 53-61); Cornelia Bodea, David Urquhart, Principatele şi mişcarea naţională română, în Unirea Principatelor şi puterile europene, Buc., 1984, p. 30-55.

Publ.: Correspondence respecting the organization of the Danubian Principalities, 1828-1836. Printed for the use of the Foreign Office, London, 1878; I.C. Filitti, op. cit., p. 904-917, 919-920 (6 doc. din 1829, 1832–1833); C. Bodea, 1848, I, p. 146-148, 178-183, 227-230, 237-238, nr. 30, 42, 51, 55 (4 doc. din 1839, 1841, 1843-1844).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 9-32.

638 – Rapoarte ale viceconsulilor britanici din Galaţi şi Brăila privind relaţiile comerciale româno-engleze între 1834-1859 (FO – Turkey, 78/364, 446, 566, 792, 829, 901, 1014).Ref.: Beatrice Marinescu, Economic relations between the Romanian Principalities and

Great Britain (1848-1859) (RRH, 8, 1969, nr. 2, p. 271-281); E.D. Tappe, Bell and Anderson: A Scottish Partnership in Wallachia („Balkan Studies”, 12, 1971, nr. 2, p. 479-484); Paul Cernovodeanu, Beatrice Marinescu, Irina Gavrilă, Comerţul britanic prin Galaţi şi Brăila între 1837-1852 (R. Ist., 31, 1978, nr. 4, p. 629-650); Paul Cernovodeanu, Beatrice Marinescu, British Trade in The Danubian Ports of Galaţi and Brăila between 1837 and 1853 („The Journal of European Economic History”, 8, 1979, nr. 3, p. 707-742); Paul Cernovodeanu, The Anglo-Romanian economic relations between 1821-1856, în Anglo-Romanian relations after 1821..., p. 71-74; idem, Relaţiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, passim.

639 – Scrisoare din 23 aprilie 1835 a lui Colquhoun către Ponsonby, prin care îl informează despre moţiunea introdusă în Camera Comunelor de colonelul Evans cerând recunoaşterea independenţei Principatelor Române (FO – Turkey, 195/98).Ref.: I.I. Podea, Sir Austen Layard şi Principatele Române. Două acte privitoare la politica

engleză faţă de Principate în martie 1866, în Fraţilor Lapedatu, p. 685.

640 – Raport din Buc., 25 octombrie 1835, privind navigaţia pe braţul Sulina (FO – Turkey, 78/977).Ref.: Monica Breazu, 1980.

Page 332: Marturii Romanesti Peste Hotare

304 MAREA BRITANIE

641 – Rapoarte (2) din 1837 ale Consulatului englez din Bucureşti, referitoare la falimentul Casei comerciale Hagi Moscu, considerată drept cea mai importantă relaţie în Europa occidentală, şi la gravele consecinţe pentru economia Ţării Româneşti (FO-313; 336, p. 24-27).Ref.: D. Limona şi E. Moisuc, Casa comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu din

Buc. (I-II) (RA, 1975, nr. 3, p. 256; 1977, nr. 4, p. 395-396).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 9, c. 24-27, 206-207.

642 – Corespondenţă şi rapoarte din 1837-1853, referitoare la construcţia unui canal între Constanţa şi Cernavodă (cu un plan din 1839 de R.G. Colquhoun), dificultăţile navigaţiei la Sulina, date despre portul Constanţa şi un plan al portului (FO – Turkey, 7/273, 414, 421; 78/309; 195/143)Ref.: Paul Cernovodeanu, Românii şi primele proiecte de construire a canalului Dunăre-

Marea Neagră (1838-1856) (R. Ist., 29, 1976, nr. 2, p. 189-209) (cu 3 planuri); idem, Les Roumains et les premiers projets de construction d’un canal reliant le Danube à la Mer Noire (1838-1856), în Festschrift für Hermann Kellenbenz, Stuttgart, 1981, p. 401-417.

643 – Memoriul Comisiei cretane din 1839 relativ la statutul internaţional al Ţărilor Române (S.A., Green Papers, 1866).Ref. şi publ.: Elephterios Prevelakis, To kritiko zītīma, 1821-1862 („Kritika Chronika”,

21, 1969, nr. 1, p. 55-96; rec. Cornelia Papacostea-Danielopol, în RESEE, 3, 1971, nr. 2, p. 320).

644 – Rapoarte (9) din 27 iulie – 25 noiembrie 1841 ale lui R.G. Colquhoun, consul englez la Buc., St. V. Lloyd, viceconsul englez la Brăila, şi Constantin Cantacuzino, mare postelnic al Trebilor din afară al Ţării Româneşti, privitoare la mişcarea insurecţională bulgară de la Brăila şi atitudinea guvernului român şi a celui otoman (FO – Turkey, 78/445, f. 133-138, 140, 144-149, 150-157, 197).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Noi surse documentare privind mişcarea revoluţionară

a bulgarilor din Brăila la 1841, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul veacurilor, II, Buc., 1984, p. 29-50.

645 – Documente (101) privind Revoluţia din 1848 în Principatele Române: rapoartele consulului R.G. Colquhoun şi ale viceconsulului V. Lloyd şi corespondenţă diplomatică referitoare la desfăşurarea revoluţiei, programul partidei liberale, caracterizări ale membrilor guvernului provizoriu, refugiul la viceconsulatul englez din Brăila al revoluţionarilor moldoveni: Al. Moruzi, Al.I. Cuza, Vasile Cantacuzino şi Zaharia Moldovanu, revendicările din memoriul remis comisarului otoman Talaat Efendi în iunie 1848, relaţiile guvernului provizoriu cu Imperiul Otoman, rezistenţa generalului Gh. Magheru ş.a. (FO – Turkey, 78/742-743; 195/219, 281, 303, 321, 332; General Correspondence, 65/357, f. 1-7).Ref.: Sanda Racoviceanu, Revoluţia de la 1848 în documentele consulatului britanic din

Bucureşti (RA, 1973, supl., p. 117-124); Beatrice Marinescu, Atitudinea guvernului englez faţă de revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (SMNB, 2-3, 1970-1971, p. 235-261); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 430); Beatrice Marinescu, La position des representants de la Grande

Page 333: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 305

Bretagne dans les Principautés Roumaines face aux événements révolutionnaires de 1848 en Moldavie (RRH, 17, 1978, nr. 3, p. 446-455); Ionel Gal, Documente din arhivele străine referitoare la Revoluţia Ţărilor Române din 1848 (RA, 1979, supl., p. 13-16); Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, Buc., 1983, p. 13-43.

Publ.: C. Bodea, 1848, I, p. 341-347, 378-381, 524-531, 564-569, nr. 90, 96, 133, 160; II, p. 838-839, 853-856, 869-873, 885-889, nr. 243, 256, 258, 263-264; Documente privind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. B. Ţara Românească, Buc., 1983, p. 1-7, 24-25, 28, 30-32, 40-41, 45-48, 53-54, 56-57, 64-65, 69-72, 76-77, 88-90, 93-94, 96, 98-100, 104-107, 113-114, 122-125, 131-133, 137-139, 142-145, 156-157, 161, 163-165, 167-170, 173-182, 186-205, 207-211, 213-217, 220-226, 228-230, 232, 236-237, 240-242, 247-253, 264-265, 270-271; Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1981. I. Anglia (RA, 1982, nr. 3, p. 296-297, doc. 5 iulie 1848).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 19; fotocopii Anglia, pach. XVII/2.

646 – Raport din 31 octombrie 1849 a lui Charles Cunningham, viceconsul englez la Galaţi, relativ la traficul comercial prin porturile Galaţi şi Brăila între 1837-1848 (FO – Turkey, 78/792, f. 168-177).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, An unpublished British source concerning the

international trade through Galatz and Brăila between 1837 and 1848 (RRH, 16, 1977, nr. 3, p. 517-531).

647 – Documente din 1850 privind activitatea în Anglia a conducătorilor revoluţiei din Principate (N. Bălcescu, I. Heliade Rădulescu, Chr. Tell ş.a.) şi a lui Iancu Alecsandri.Ref.: Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations 1848-1877, p. 44-58.

648 – Corespondenţa generală a consulatului britanic la Galaţi, documente relative la aspecte comerciale şi navigaţie, perioada 1852-1873, 2 volume (FO 788, Foreign Office, Consulate, Galatz, Ottoman Empire, General Correspondence).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.

649 – Documente din 1854, privind: ocupaţia austriacă în Principate în timpul războiului Crimeii, sarcinile impuse populaţiei, excesele comise de trupele austriece la Craiova, Focşani şi Târgovişte etc. (FO – Turkey 195/439, 451; 352/37, part II; 352/39; 382/40, art. I, Stratford Canning Papers etc.).Ref.: Trevor Hope, Sir Stephen Lakeman (Mazar Pasha) as military governor of Bucharest

at the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in 1854 (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 25-41).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 33-36.

650 – Documente din 1855-1861, referitoare la pregătirea şi înfăptuirea Unirii Principatelor şi la activitatea diplomatică pentru recunoaşterea dublei alegeri a prinţului Alexandru Ioan Cuza: rapoarte şi scrisori ale agenţilor şi consulilor englezi în Principate, Robert Gilmour Colquhoun, Samuel Gardner, Robert A.O. Balyell, Henry Adrien Churchill şi Henry S. Ongle, ale ambasadorului la Constantinopol Sir Stratfford de Radcliffe Canning şi ale secretarului Ch. Alison, ale consulului francez la Iaşi Victor Place, ale lui Sir Henry Lytton Bulwer, reprezentant englez, şi ale lui Liechmann de

Page 334: Marturii Romanesti Peste Hotare

306 MAREA BRITANIE

Palmrode, reprezentant austriac în Comisia Europeană a puterilor garante, instrucţiuni ale lordului Clarendon şi lordului Malmesbury, miniştrii britanici ai Afacerilor Externe, ale marelui vizir Raşid Paşa, memorandum semnat de Nicolae Kretzulescu (1857), scrisori de la caimacamii Alexandru D. Ghica al Ţării Româneşti şi N. Conachi-Vogoride al Moldovei, de la A. Sturdza, secretar de stat al Moldovei şi de la prinţul Alexandru Ioan Cuza, despre atitudinea puterilor garante faţă de pregătirea Unirii, demersuri pe lângă Imperiul Otoman pentru recunoaşterea ei, jurisdicţia consulară în Principate, transferul de arme prin Galaţi (1861), încercări de desfacere a Unirii, chestiunea principelui străin (FO – Turkey, 27/11326; 78/1093, 1141, 1199-1204, 1247, 1249-1250, 1266-1269, 1272, 1277-1284, 1289, 1292-1293, 1370, 1374, 1379, 1423, 1427-1429, 1431-1435, 1441-1445, 1506, 1514, 1517, 1567, 1568, 1570, 1574, 1581, 1584; FO – Turkey 146/570, 633, 796; 181, vol. 334; 195, 500, 529, 583, 588, 605, 623, 684, 1588; General Correspondence 7, vol. 550, f. 321-323 etc. Ref.: W.G. East, The Osborne Conference and Memorandum of August 1857 („English

Historical Review”, 43, 1928, p. 409-412); idem, The Union of Moldavia and Wallachia, 1859, Cambridge, 1929; T.W. Riker, The pact of Osborne, a controversial episode in the making of Roumania („American Historical Review”, 34, 1929, n. 2); N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III e l’Unione dei principati romeni, Iaşi, 1937, p. 35, 38, 136; Harold Temperley, The Union of Romania in the private letters of Palmerston, Clarendon and Cowley (1855-1857) (RHSEE, 14, 1937, p. 218-232); idem, Mai multă lumină asupra pactului de la Osborne (RI, 23, 1937, nr. 11); Alice Carter, O nouă lumină asupra pactului de la Osborne, 9 august 1857 (idem); Andrei Oţetea, L’accord d’Osborne (9 août 1857) (RRH, 3, 1964, nr. 2, p. 677-696); Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 201-210); Damian Hurezeanu, Mărturii documentare engleze nepublicate despre Unirea Principatelor Române (RA, 1969, nr. 2, p. 239-256); Beatrice Marinescu, Gabriela Wagner, The Union of the Romanian Principalities in the concerns of Stratford Canning as Ambassador in Constantinople 1853-1858 (RRH, 9, 1970, nr. 2, p. 261-269); idem, La position des diplomates et émissaires britanniques envers le mouvement unioniste des Principautés (RRH, 11, 1972, nr. 2, p. 265-279); Sanda Racoviceanu, Documente străine despre români (MI, 7, 1973, nr. 5, p. 23-24, 67); Beatrice Marinescu, Gabriela Wagner, Opoziţia Marii Britanii faţă de dubla alegere a domnitorului Cuza şi faţă de Unirea politico-administrativă a Principatelor Române (1859-1861) (SMIMod., 1975, p. 69-99); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare, Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 430; 1979, nr. 4, p. 443); Sanda Racoviceanu, Unirea Principatelor în documente diplomatice externe (RA, 1979, nr. 1, p. 8); Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, op. cit., p. 294; D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor (RA, 1983, nr. 4, p. 364-369); Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, p. 58-138; Beatrice Marinescu, Valeriu Stan, The Union of the Principalities as viewed by Sir Henry L. Bulwer, the British Ambassador at Constantinople (1859-1861) (RRH, 23, 1984, nr. 1, p. 3-13); Valeriu Stan, Un interviu cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza (R. Ist., 37, 1984, nr. 1, p. 77-87); Beatrice Marinescu şi Valeriu Stan, Diplomatul Sir Henry L. Bulwer şi adunările Ad-hoc, în vol. Unirea Principatelor şi puterile europene, Buc., 1984, p. 147-164;

Page 335: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 307

Ionel Gal, Informaţii documentare externe referitoare la ecoul internaţional al Unirii Principatelor (ibidem, p. 165-186); Românii la 1859, I-II.

Publ.: W.G. East, în „English Historical Review”, 1928, p. 409-412; Damian Hurezeanu, Mărturii documentare engleze nepublicate despre Unirea Principatelor Române (RA, 1969, nr. 2, p. 241-256); E.D. Tappe, E.E. and J.A. Crowe and Roumanian Union. Some unpublished Letters of 1857 (SEER, 40, 1960, nr. 92); Românii la 1859, I, p. 92-94, 111-116, 155-157, 299, 307-312, 328-334, 337-344, 347-349, 365-366, 370-371, 374-376, 394-397, 400-402, 419-420, 464-465, 496-499, 503-504 (24 doc. din 1857-1859); Documente privind Unirea Principatelor, VII, Corespondenţa diplomatică (1856-1859), Buc., 1984 (418 doc.); Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1981, I. Anglia (RA, 1982, nr. 2, p. 297).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 51-57, 59-63, 66-68, 70, 75, 272, 301, 311, 334, 343-345, 429-432; fotocopii Anglia, pach. XVII/18.

651 – Documente, ante 1856, privind activitatea Societăţii Biblice Britanice în Principate.Publ.: E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Roumanian Principalities (SEER, 43,

1964, nr. 99); idem, Roumania and the Bible Society until the Crimean War (SEER, 47, 1968, nr. 106).

652 – Rapoarte, din aprilie 1859, ale vice-consulului britanic Charles Cunningham privind incidente cu caracter antisemit la Galaţi (The National Archives of the United Kingdom, Public Record Office, Foreign Office, Fond 78 (Turcia), Dosar 644, 1858-1860, f. 612-651)Ref.: Constantin Ardeleanu, „Masacrul din Galaţi” (aprilie 1859) – un episod din istoria

comunităţii evreieşti de la Galaţi („Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. Fasc. Istorie”, 7, 2008, p. 129-146).

653 – Documente (14) din 1860, 1872-1875, referitoare la politica externă a României: rapoarte consulare engleze din Iaşi şi Bucureşti, raport diplomatic englez din Berlin (1873) şi notă a secretarului de stat al Afacerilor Externe (1873) privind: jurisdicţia consulară în România, politica guvernului Cuza de înzestrare a armatei, ideea independenţei României în opinia publică şi atitudinea guvernului britanic, reacţiile guvernului otoman, pregătirile militare ruse şi române în ajunul războiului pentru independenţă şi tratativele româno-ruse (FO – Turkey, 78/1517, f. 82-85; 1584, f. 19-26; 2226, f. 155-157; 2280, f. 93, 115-117; 2398, f. 261-263, 268-271, 316-317; 2759, f. 353-354; 2760, f. 1, 148-153, 274-279; 2761, f. 42-43, 99, 102).Ref.: Iosif Adam, Premisele economice ale cuceririi independenţei de stat a României

(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 153).Publ.: Independenţa României, II/l, p. 18-26, 63-69, 76-85, 88-93, 104-111.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 70, 75, 92, 95, 100, 110, 112.

654 – Scrisoare din ianuarie 1861 a lui Henry Churchill, consulul Angliei la Iaşi, către prinţul Al. I. Cuza (FO – Private Colections – Miscellaneous, 323/8).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,

p. 207).

Page 336: Marturii Romanesti Peste Hotare

308 MAREA BRITANIE

655 – Documente din 1863-1877, privind tratative comerciale anglo-române (FO – Turkey, 78/2759-2764).Ref.: C. Bodea, loc. cit.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 37-49.

656 – General report upon the condition, agriculture and trade of Moldo-Wallachia, s.l., 1865. (FO – Turkey, 78/1881, p. 72-89).Ref. şi publ.: Gerald J. Bobango, An English report on Romania, 1865 (RRH, 17, nr. 2,

p. 337-344).

657 – Memoriu din 5 martie 1866 al lui Austen Layard către lordul Cowley, reprezentant al Angliei la Conferinţa de la Paris, exprimând schimbarea atitudinii sale în favoarea Unirii şi ideea că Principatele Române se pot mai bine guverna dacă sunt despărţite. Copie (FO – Turkey, 78/1947).Ref. şi publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 688-699.

658 – Documente (112) din 1866-1877, privind: abdicarea domnitorului Alexandru I. Cuza, venirea la tron a prinţului Carol de Hohenzollern, relaţiile anglo-române în această perioadă (FO – Turkey 78/2338).Ref.: W.E. Mosse, England, Russia and the Rumanian Revolution of 1866 (SEER 39,

1960, nr. 92, p. 73-94); B. Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, p. 160-208.

659 – Documente din 1873-1877, referitoare la politica românească în Balcani: rapoarte ale ataşaţilor militari şi consulilor englezi din Bucureşti, Galaţi, Istanbul, Salonic, Viena, cu informaţii despre organizarea armatei române, intrarea României în război, acţiunile militare pe frontul antiotoman (War Office, Directorate of military operations and intelligence, l, 2, 6, 7).Ref.: Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1978, nr. 4,

p. 449-450).

660 – Documente diplomatice din 1876-1878, referitoare la situaţia politică, economică şi militară în ajunul independenţei României, tratativele anglo-române şi româno-ruse, atitudinea Austro-Ungariei, proclamarea independenţei de stat, intrarea armatei ruse în România, declararea războiului antiotoman şi desfăşurarea ostilităţilor, reacţia opiniei publice şi a presei engleze, ajutorul medical britanic, politica Rusiei ţariste în Balcani, congresul şi tratatul de pace de la Berlin, ecourile în viaţa politică a României, noua frontieră cu Bulgaria (FO – Turkey, 78/2483-2484, 2608-2610, 2833; vol. 151, f. 257-260; FO-Rumania, 104/1).Ref.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, 95 de ani de la cucerirea independenţei

de stat. Mărturii documentare (RA, 1975, nr. 2, p. 128-131, 133-134); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 430); Beatrice Marinescu, Anglia şi neatîrnarea politică a României (RA, 1977, nr. 1, p. 62-75); Beatrice Marinescu – Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti în ajunul şi în timpul războiului pentru independenţa României (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-842); Dan Berindei, Représentants étrangers à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (RRH, 1977, nr. 2, p. 279-295); I. Gal, Războiul pentru independenţa României reflectat în

Page 337: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 309

izvoarele documentare străine (RA, 1977, supl., p. 34-36); Trevor J. Hope, British medical relief operations in Romania during the War of Independence (1877-1878) (RESEE, 15, 1977, nr. 2, p. 295-344); Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu privire la campania armatei române din 1877-1878 („Studii şi materiale de muzeografie şi istorie militară”, 11, 1978, p. 41-51); Sanda Racoviceanu, Informaţii din arhivele străine referitoare la aportul României la războiul din 1877-1878 („Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 281, 283, 284); Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, p. 209-239; Vasile Cristian, Romanian-English relations during the Congress of Berlin, în Anglo-Romanian relations, p. 63-69.

Publ.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, Mărturii documentare (RA, 1975, nr. 2, p. 128, 131, 133-134); Independenţa României, II/l, p. 111-113, 121-124, 159-161, 163-169, 194-197, 203-206, 219-232, 236-238, 262-264, 280-282, 311-313, 342-347, 350-351, 354-356 (31 doc., 1876-1877); II/l, p. 96-98, 102-103, 110-111, 114-116, 118-119, 123-124, 136-137, 140-141, 144-146, 149-154, 164-168, 172-173, 176-178, 187-190, 198-204, 212, 215, 219-220, 220-233, 288-290, 295-296, 302-329, 332-339 (51 doc., 1877).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 102-116, 143.

661 – Raport al consulului britanic la Galaţi, Sanderson, despre situaţia armatelor romane la începutul războiului ruso-turc, Galaţi, 20 aprilie 1877 (WO 106/1 Russo-Turkish war and the Ottoman Empire).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.

662 – Corespondenţă diplomatică din 1878-1887 a lui Sir William White, consul şi apoi ministru plenipotenţiar al Angliei la Bucureşti, cuprinzând informaţii despre: situaţia politică din România, recunoaşterea independenţei României de către Anglia, încheierea Tratatului comercial anglo-român şi relaţiile româno-austro-ungare în legătură cu problema Dunării şi a Transilvaniei (FO – Rumania, 1880-1885, 104/34).Ref.: W.N. Medlicott, The Recognition of Romanian Independence (SEER, 11, 1933,

nr. 32, p. 354-372; nr. 33, p. 572-589); M. Fănescu, op. cit. (RA, 1965, nr. 2, p. 316; 1973, nr. 1, p. 98-99); Beatrice Marinescu, Great Britain and the Recognition of Romania’s state independence (1880) (RRH, 15, 1976, nr. 1, p. 71-79); Valentina Costake, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 313; Dan A. Lăzărescu, Sir William White, le premier ministre plénipotentiaire de la Grande-Bretagne à Bucarest (1880-1885) et ses observations sur les Roumains (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 653-668); Beatrice Marinescu, Valeriu Stan, Anglia şi Convenţia comercială româno-engleză din 1880 (R. Ist, 38, 1985, nr. 1, p. 30-42).

663 – Documente din 1878-1880 referitoare la portul Constanţa (FO – Turkey, 78: Claim of the Danube and Black Sea railway and Kustendjie Harbour, C.O., 1878-1880, vol. II).Ref.: List of British diplomatic records for Balkan history, 1879-1905, Sofia, CIBAL,

1984, p. 83.

664 – Documente (10), 31 ianuarie/12 februarie, 28 februarie, 15/27 martie, 7 octombrie, 12, 15, 19, 22, 25 noiembrie 1878, referitoare la declararea independenţei

Page 338: Marturii Romanesti Peste Hotare

310 MAREA BRITANIE

României, poziţia Germaniei şi a altor ţări (Franţa, Anglia) în această problemă, politica guvernului român şi Basarabia (FO – France, 27/2301, f. 2-5; 2302; 2316, f. 1-12; FO – Germany, 64/900, f. 1-3; 909, f. 1-3; 910, f. 1-2, 4-13; FO – Turkey, 78/2833, f. 84-86; 195/911).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 101-106,

202-204, 212-213, 215-217, 219-227.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 365, c. 59-63, 121-128; r. 115; r. 378, c. 329-332,

337-339, 350-355, 382-384, 386-387, 390-396; r. 368, c. 365-367.

665 – Documente din 1879-1880 referitoare la lucrările comisiei Silistra pentru stabilirea frontierei Dobrogei (FO – Turkey, 78/3060).Ref.: ibidem, p. 74.

666 – Documente ante 1879 – post 1905 cuprinzând corespondenţa generală a agenţilor diplomatici şi consulari ai Angliei la Brăila, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Sulina, referitoare la negocieri, tratate comerciale, consulare, sanitare, politice; scrisori şi telegrame de la Emanuel Bălăceanu, Em. Callimachi-Catargi, Ion Ghica, M. Nedeianu, Alex. Plagino (FO – Turkey, 104, vol. 1-170).Ref.: ibidem, p. 33-46.

667 – Documente din 1879-1905 referitoare la lucrările Comisiei de navigaţie pe Dunăre şi la litoralul românesc (FO – Turkey, 78/3235-3255, 3359-3363, 3372, 3490-3495, 3599-3604, 3724, 3856, 3970, 4076, 4164, 4257-4259, 4322, 4400-4401, 4470, 4525, 4596-4599, 4685-4686, 4888, 4971, 5047, 5170, 5320, 5442).Ref.: ibidem, p. 84-85, 92, 93, 101-102, 109, 118, 127, 139, 147, 153, 159, 164, 170, 175,

179, 184-185, 191-192, 207, 213, 219, 229, 240, 249.

668 – Corespondenţă generală şi registre ale consulatului britanic de la Galaţi, registre de corespondenţă, registre de căsătorii, perioada 1879-1940, 15 volume (FO 517, Foreign Office: Consulate, Galatz, Romania: General Correspondence and Various Registers).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.

669 – Memorandum „Austria-Hungary & Turkey: Memo Regulations for the Danube between Iron Gates and Galatz” (Mr. F.L. Bertie), 7 septembrie 1881 (FO 881 Foreign Office: Confidential Print (Numerical Series) FO 881/4495).Ref.: idem.

670 – Rapoarte (circa 90) din 1887-1891 de la Fr. Lascelles, ministru al Angliei la Bucureşti referitoare la situaţia politico-economică din România (FO 800, Various, vol. 15-16).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,

p. 207).

671 – Documente, din anii 1888-1889, referitoare la chestiunile ridicate de delegaţii Italiei şi Turciei în Comisia Europeană a Dunării (FO 421/Print no. 5874).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.

672 – Rapoarte (7) din 1889, 1891-1892 ale lui Sir Arthur Nicholson, consul britanic la Budapesta, către A. Paget, ambasadorul Angliei la Viena, privitoare la românii

Page 339: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 311

din Transilvania: istorie, situaţia politico-economică şi culturală, redactate pe baza observaţiilor proprii, în legătură cu mişcarea memorandistă (FO, 7/1-177, 1190; 800/336).Ref.: Cornelia Bodea, A Lady-Novelist and a diplomat on Transylvania and its people

(1888-1892), în Anglo-Romanian relations, p. 262-269; Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988, p. 20-22, 34, n. 83-91, 93.

Publ.: South Eastern Europe Confidential Print 2940, [London], 1891; Cornelia Bodea, V. Cândea, Transylvania in the history of the Romanians, Boulder – New York, 1982, p. 140-160 (raport din 13/25 mai 1891); 1918 la români, I, p. 173-198 (idem).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii Anglia, pach. XX/1.

673 – Rapoarte (6) din 1893-1895 ale lui R. Milbanke, consul britanic la Budapesta, cu referiri la situaţia românilor din Transilvania şi la procesul memorandiştilor de la Cluj (mai 1895) (FO 7/1203, 421/145).Ref.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,

p. 22, 25, 31, 34, n. 92, p. 35 (n. 105), 106, p. 36, n. 140-142.

674 – Raport din 20 august / 1 septembrie 1897 al lui H.E. Browne, viceconsul al Angliei în România, referitor la crearea în Dobrogea a organizaţiei patriotice Liga Română (FO – Rumania 104/133, f. 228-229).Publ.: 1918 la români, I, p. 256-257. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 87.

675 – Documente din 1905-1919, referitoare la România, din fondurile diplomaţilor englezi Edward Grey, ministru de Externe al Angliei (1905-1916) şi al succesorului său A.J. Balfour (1917-1919) (FO, 800, Balfour Papers, vol. 77, 176, 204).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,

p. 207).

676 – Raport general pe anul 1906, privind România în relaţiile româno-engleze, 28 p. tipărite pentru uz intern (FO, 371/316).Ref.: ibidem, p. 207-200.

677 – Documente din 1906-1920, privitoare la situaţia politică şi economică din România, răscoala din 1907, războaiele balcanice, relaţiile româno-engleze în ajunul Primului Război Mondial, perioada neutralităţii, intrarea României în război, acţiunile pentru recunoaşterea statutului de aliat de către marile puteri în ajunul Conferinţei de pace de la Paris, lucrările Conferinţei ş.a. (FO – Balkan’s War, W. 19; Political 341, 368, 369; 371/2603-2604, 2606, 2867, 2864, 2892, 2895, 3140-3160, 3563-3608; 382, 608/48, 902).Ref.: C. Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 205);

Glenn E. Torrey, Romania’s decision to intervene: Brătianu and the Entente, June-July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 3, 9-11, 13); Paul Schroeder, Romania and the Great Powers before 1914 (RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 39-53); Glenn E. Torrey, Romania and the belligerants, 1914-1918: Some observations on the Sarrail offensive at Salonika, August 1916 (ibidem, p. 55-67); M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare, Anglia (RA, 1974, nr. 4, p. 537-539; 1975, nr. 3, p. 323-325); Valentina Costake, Contribuţii la cunoaşterea documentelor din arhiva Foreign Office-ului privind istoria României (RA, 1976, nr. 2, p. 187); Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile puteri

Page 340: Marturii Romanesti Peste Hotare

312 MAREA BRITANIE

în ajunul Conferinţei de Pace de la Paris (RA, 1978, nr. 3, p. 284-285); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1978, nr. 4, p. 450; 1979, nr. 4, p. 443); Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia şi România în timpul Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920) („Anuarul Muzeului judeţean Vaslui”, 2, 1980, p. 353-374); Maurice Pearton, The Theory and Practice of Neutrality in the First World War. The Romanian contribution, 1914-1916, în Anglo-Romanian Relations after 1821, p. 113-125; Vasile Vesa, The Romanian-British relations between 1914-1916, p. 127-132; Valeriu Florin Dobrinescu, Some considerations on the Romanian-English relations (1916-1920), p. 133-153; idem, Relaţii româno-engleze (1914-1933), Iaşi, 1986.

Publ.: G.R. Gooch – H.W.V. Temperley, British Documents on the Origins of The War (1898-1914), vol. I-XI, Londra, 1926-1938; Valentina Costake, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 443-450; 1918 la români, II, p. 1015-1016, 1019-1022, 1045, 1052-1057, 1063-1064, 1105-1106, 1120-1121, 1161-1164, 1186-1187, 1213-1214, 1257-1258, 1266-1269, 1272-1274, 1310-1312 (18 doc. 1917-1918); V.F. Dobrinescu, Some considerations on the Romanian-English relations (1916-1920), p. 153-165; idem, Relaţii româno-engleze (1914-1933), p. 154-171 (Anexa: 14 documente).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 253-254, 257-258, 386, 389-390.

678 – Memorandum, din 19 octombrie 1908, privind drepturile statelor riverane la Dunăre (FO 881/Confidential Print Memo. Danube Commission. Rights of Riverain States on the Danube. (Mr. A. Law).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.

679 – Documente (2) din Niš, 15 ianuarie şi Bucureşti, 25 ianuarie 1915, de la R.W. Seton- Watson şi G.M. Trevelyan către Foreign Office: propuneri pentru o acţiune diplomatică la Bucureşti şi Atena în vederea sprijinirii Serbiei contra ofensivei austro-ungare şi informaţii despre pregătirile României de a intra în război (FO – Balkans 371/2241, 242, 6110/214/W 19, 3833/214).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs. Correspondence, 1906-1941, Londra-

Zagreb, 1976, I, p. 195 (doc. 15 ian.); Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988, p. 412-413.

680 – Scrisoare din 30 septembrie 1915 de la R.W. Seton-Watson către Sir George Russel Clerk, informând despre convorbirile avute cu I.C. Brătianu (FO – Balkans 371/2271, 1443).Publ.: ibidem, p. 460-417 (extras).

681 – Rapoarte (2) din 8 ianuarie 1917 şi 7 februarie 1918 ale lui A.W.A. Leeper, privind situaţia României şi necesitatea acordării de sprijin din partea Aliaţilor (FO 371/3147, f. 403-409, 412-420).Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 428-435.

682 – Telegramă din 13/26 august 1917 a Ministerului de Externe al Marii Britanii către Sir George Barclay, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar britanic în România, cu felicitări adresate poporului român pentru faptele de arme de la intrarea în război (FO – Balkans 371/2892, f. 175).

Page 341: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 313

Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente (RA, 1978, nr. 4, p. 408-409).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 257.

683 – Documente, 1918-1919, referitoare la activitatea diplomatică desfăşurată de guvernul român în ajunul deschiderii Conferinţei de Pace de la Paris, pentru recunoaşterea de către marile puteri a statutului României ca aliată (FO 608/48, f. 346-347, 338; Memorandum al FO din 21 ianuarie 1919).Ref.: Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile puteri

în ajunul Conferinţei de Pace de la Paris (RA, 1978, nr. 4, p. 277-287).

684 – Telegramă, Paris, 16/29 decembrie 1918, prin care se arată că aliaţii recunosc dreptul României de a-şi realiza revendicările naţionale (FO – Political, 371/3141, f. 604).Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 387-

388, nr. 16). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 390.

685 – Telegrame, din 14 şi 16 martie 1919, ale ministrului plenipotenţiar al Marii Britanii la Paris, lordul Derby, Edward George Villiers Stanley, adresate secretarului de stat pentru afaceri externe al Marii Britanii, lordul George Nathaniel Curzon de Kedleston, privind conflictele româno-maghiare generate de stabilirea zonei de demarcaţie a zonei neutre şi la modul în care România ar putea fi ajutată de Aliaţi pentru a putea face faţă unor eventuale agresiuni militare (FO – Political, 371, vol. 3568, f. 391, 395-397).Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 248-250.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 393, c. 81, 85-88.

686 – Raport din 21 martie 1919 al lui G. Barclay, ministrul Angliei la Bucureşti, privind apropiata încheiere a activităţii sale, opinii despre Ion I. Brătianu şi viaţa politică internă a României (FO 371/3568).Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1975, nr. 1, p. 323).

687 – Memoriu din (Londra), 29 octombrie 1919, prezentat de Serviciul de informaţii secrete al Ministerului Comerţului de Război la Foreign Office, privitor la misiunea trimisă de Herbert Clark Hoover în România pentru a obţine contracte de construire de poduri pentru căi ferate (FO – Political, 371/3587, f. 107-107v).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 534-536. Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 399, c. 146-147.

688 – Scrisoare din Londra, 11 februarie 1920, din partea Ministerului Muniţiilor al Marii Britanii, adresată Ministerului Finanţelor, prin care se cer informaţii despre posibilităţile de plată, prin acoperirea în aur ale României, pentru cumpărarea de armament (FO – Political 371/3587, f. 183).Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 4-5.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 399, c. 233.

689 – Corespondenţă diplomatică britanică din 1921-1938, cuprinzând informaţii despre evenimentele politice şi viaţa economică din România, renunţarea la tron a principelui Carol, vizita în S.U.A. a Reginei Maria (1926), despăgubiri pentru acţionarii englezi ai societăţilor de căi ferate din Transilvania, Banat şi Bucovina, plăţi de datorii,

Page 342: Marturii Romanesti Peste Hotare

314 MAREA BRITANIE

activitatea la Societatea Naţiunilor a lui Nicolae Titulescu, împrumuturi externe oneroase ale statului român, pătrunderea capitalului străin, criza economică din 1929-1933, demonstraţii muncitoreşti, afacerile Skoda şi Stewart, Mica Înţelegere, instalarea dictaturii regale etc. (FO – Political, 371/4705, 6212-6234, 7689, 7706, 8913-8935, 9966-9984, 10798-10806, 11415-11430, 12221-12232, 12963-12977, 13695-13704, 14425-14438, 15243, 15259-15268, 15698, 15920, 15922, 15989-15994, 16815-16826, 18441-18451, 19559-19572, 20426-20431, 21184-21191, 22445-22466).Ref.: M. Fănescu, op. cit. (RA, 1974, nr. 4. p. 537-539; 1975, nr. 1, p. 323-325); Holm

Sundhaussen, Politisches und Wirtschaftliches Kalkül in den Auseinandersätzungen über die deutsch-rumänischen Präferenz-Vereinbarungen von 1931 (RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 405-424); Gheorghe Paşcalău, Relaţii economice româno-engleze (1933-1935) (R. Ist., 29, 1976, nr. 8, p. 1175-1197); idem, Problema securităţii colective şi revizuirii tratatelor (1933-1935) (R. Ist., 33, 1980, nr. 6, p. 1148-1159); V.F. Dobrinescu, Relaţii româno-engleze (1914-1933), Iaşi, 1986; Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, op. cit., p. 295.

690 – Scrisoare din 6 iunie 1931 a lui Andrei Rădulescu, preşedintele Academiei Române, către M. Gaster şi răspunsul acestuia din 11 iunie 1931, referitoare la reprezentarea României la festivităţile Centenarului Asociaţiei Britanice pentru Progresul Ştiinţei.Ref.: Virgiliu Florea, M. Gaster şi Ioan Bianu în corespondenţă inedită („Biblioteca şi

cercetarea”, 10, 1986, p. 146, nr. 10, p. 140-142).

691 – Raport anual din 1933 al ministrului Marii Britanii la Bucureşti, cuprinzând date referitoare la viaţa politică din România (FO 371/18447/760).Ref.: Ionel Gal, Marin Florescu, Despre locul şi rolul Partidului Comunist Român în viaţa

politică a României văzute de un diplomat străin (1933) (R. Ist., 30, 1977, nr. 1, p. 107-113).

692 – Documente (34) din 1938-1939, privind relaţiile comerciale dintre România şi Anglia şi acţiunile celor două ţări împotriva expansiunii politice şi economice a Germaniei naziste în Europa de sud-est (BT/11/906, file 1; Cab. 23/9, 3(39) 1; 24/277, CP 127/38; 27/623; FP (36) 33rd. mtg., 37th mtg.; Cmd. 48028/2/35, Roum. nr. 1, 1935; FO 371/21782, C 11970; 22341, R 3318; 22342, R 4928; 22343, R 6089, R 6232; 22344, R 8044; 22348, R 4494; 22353, R 10207; 22450, R 8202; 22452, R 7814; 22459, R 7948, R 8152, R 8231; 22460, R 9856; 22462, R 7878; 23736, R 395, R 504, R 551, R 706, R 750; 23831, R 533, R 551, R 827, R 858; 23832, R 1306, R 1342, R 1970; 23990, W 54-4; Treasury 161, Box 935, file S 43752/1).Ref.: M.J. Rocke, The Concept of Political Trading in Peacetime. The British Government

and Trade with South-Eastern Europe, 1938–1939 (RESEE, 22, 1984, nr. 2, p. 173-195).

693 – Documente din 1938-1945, privind situaţia României în ajunul şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi relaţiile sale externe, între care şi rapoarte ale ministrului englez la Bucureşti, Sir Reginald Hoare (FO 371, Political 1938-1940; 372). Ref.: C. Popişteanu, Arhivele confirmă (MI, 5, 1971, nr. 1, p. 89; 2 dec. 1938 de la R.

Hoare); David F. Funderburk, British Policy toward România, 1938-1940. A study in economic and politicul strategy, Ann Arbor (Michigan), 1974 (University

Page 343: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 315

Microfilms); M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1974, nr. 4, p. 538); Elisabeth Barker, British Policy in South-East Europe in the Second World War, London, 1976, p. 71-78, 223-244; Valentina Costake, Contribuţii la cunoaşterea documentelor din arhiva Foreign Office-ului, Londra, privind istoria României (RA, 1976, nr. 2, p. 187); idem, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 431; 1977, nr. 3, p. 314; 1978, nr. 4, p. 450); Paul D. Quinlan, Clash over Romania. British and American Policies towards România 1938-1947, Los Angeles, 1977; David B. Funderburk, Politica Marii Britanii faţă de România, 1938-1940. Studiu asupra strategiei economice şi politice, Buc., 1983.

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 1-8.

694 – Document din 18 martie 1939, privitor la discuţiile dintre V.V. Tilea, ministrul român la Londra, cu lordul Halifax, pe care l-a informat asupra amestecului Germaniei hitleriste în afacerile interne şi în economia României (London 765/Cabinet, 23-97).Ref.: Gh. Buzatu, Mesto Rumynii v meždunarodnyh otnošenijah na kanune i v načale

vtoroj mirovoj vojny („Nouvelles Études d’Histoire”, VI/2, Buc., 1980, p. 339-341, 343).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 5.

695 – Documente diplomatice, 1939-1941, referitoare la politica externă a României, împrejurările dezmembrării României, atitudinea celorlalte guverne (Anglia, Germania, Ungaria, Rusia), activitatea lui Nicolae Titulescu, Ion Antonescu etc. (FO 800, dos. 322/8691, f. 1349; FO 371, dos. 24996/8642, f. 289).Ref.: Ioan Chiper, Obiective, mijloace şi metode ale diplomaţiei române în anul 1941 (I)

(RI, s.n., 2, 1991, nr. 3-4, p. 122-123, n. 5, 6; p. 125, n. 15).

696 – Scrisoarea secretarului de stat lordul Edward Halifax către ministrul britanic la Bucureşti, Sir Reginald Hoare, 19 ianuarie 1940, şi răspunsul acestuia din 26 ianuarie 1940 cu privire la atitudinea faţă de sistemul de zone de influenţă sovieto-german instaurat (FO 800, dos. 322/8691, f./134, 135-149, 154-157).Ref.: ibidem, p. 122-123, n. 5-6.

697 – Scrisoarea lui Nicolae Titulescu, Cannes, 10 decembrie 1940, către premierul britanic Winston Churchill, prin care îi cere să-i faciliteze sosirea în Anglia pentru a-şi continua lupta împotriva Germaniei hitleriste, care ocupase Franţa (FO 37 l/dos. 24996/8642, f. 289).Ref.: Titulescu şi strategia păcii (coord. Gh. Buzatu), Iaşi, 1982, p. 468 sqq.; Ioan Chiper,

op. cit., p. 125, n. 15.

698 – Raport din Washington, 12 aprilie 1941, prin care lordul Edward Halifax, ambasadorul Marii Britanii în SUA, informează că deşi ataşamentul mareşalului Antonescu faţă de Germania a slăbit, este convins că România îşi va îndeplini obligaţiile de aliat cu orice consecinţă (FO 371/30021, p. 3).Ref.: Eugen B. Boia, România şi problema Banatului iugoslav în primăvara anului 1941

(RI, s.n., 5, 1994, nr. 9-10, p. 1015, n. 14).

699 – Notă, 13 aprilie 1941, privind o informaţie primită de la ministrul grec al Afacerilor Străine: mareşalul Antonescu a comunicat ambasadorului iugoslav la Bucureşti

Page 344: Marturii Romanesti Peste Hotare

316 MAREA BRITANIE

că România nu va ataca Iugoslavia, dar va interveni în Banatul sârbesc dacă Ungaria ar încerca să ocupe acest teritoriu (FO 371/30278).Ref.: ibidem, p. 1015, n. 11.

700 – Documente (3), 15-16 aprilie 1941, cu informaţii de la Washington, Londra şi Vichy referitoare la neintervenţia României în Banatul sârbesc şi explicaţiile probabile ale acestei atitudini (FO 371/29989, p. 29-32).Ref.: ibidem, p. 1016, n. 17; p. 1020, n. 40.

701 – Documente din 1943-1944, privitoare la situaţia politică din România în ajunul întoarcerii armelor împotriva Germaniei şi la discuţiile purtate de Barbu Ştirbei şi de diplomaţi români cu reprezentanţi ai puterilor aliate, în capitale neutre europene şi la Cairo, în vederea încheierii armistiţiului (FO 371/43992, 43997, 44000).Ref.: Vasile Liveanu, Proiecte de scoatere a României din Axă (octombrie 1943 – mai

1944) (R. Ist., 37, 1984, nr. 8, p. 760-781).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 404, c. 486-582; r. 405.

702 – Documente, 1944-1952, referitoare la impactul politicii comuniste, după 1944, asupra comunităţilor evreieşti din România şi rolul lor în viaţa politică românească (FO 371/59125; 371/100776, British Legation, Bucharest to Northern Department, 24th July 1952, p. 5).Ref.: Liviu Ţârău, Între democraţie şi totalitarism. Instaurarea comunismului în România

şi evreii (AIIC, 35, 1996, p. 299, n. 35; p. 301, n. 40).

703 – Documente (15) din martie – august 1944, referitoare la încercările nereuşite ale lui Ion Antonescu de a negocia un armistiţiu cu puterile aliate: rapoarte diplomatice engleze din Cairo, Ankara, Stockholm, Lisabona şi Madrid (FO – Political, 371/43992, 43993, 43997).Ref. şi publ.: Florin Constantiniu, Însemnările unui agent secret britanic din ajunul

insurecţiei române din august 1944 (R. Ist., 1982, nr. 1, p. 161-170; nr. 5-6, p. 735-739); idem, L’agonie d’une dictature: la diplomatie du régime d’Antonescu à la veille de l’insurrection (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 201-212).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 405, c. 364, 372, 476, 572, 586, 632, 671, 841-842, 856; r. 406, c. 789, 877, 891-892, 899, 904; r. 408, c. 155-170.

704 – Raport, 5 iunie 1944, al maiorului E. Boxshall către Foreign Office referitor la situaţia din România, unde opinia publică este din ce în ce mai ostilă lui I. Antonescu, ca şi armata (FO – Political, 371/44002, p. 6).Ref.: Petru Ignat, Mărturii documentare privind contribuţia poporului român la victoria

asupra fascismului (RA, 1980, nr. 2, p. 158).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 406, c. 401-414.

705 – Telegramă, 23 august 1944, a ambasadorului britanic la Ankara către Foreign Office, în legătură cu eforturile Regelui Mihai I şi ale partidelor istorice din România de a ieşi din război (FO – Political, 371/44005).Ref. şi publ.: Alecsenia Andone, Emilia Poştăriţă, Mărturii documentare (RA, 1979, nr. 3,

p. 262). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 407, c. 45.

Page 345: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 317

706 – Telegramă a lordului Halifax, Washington, 24 august 1944, în care se subliniază importanţa militară a ieşirii României din alianţa cu Germania hitleristă (FO – Political, 371/44005, p. 1).Ref.: Petru Ignat, op. cit. (RA, 1980, nr. 2, p. 160) Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 407, c. 14.

707 – Comunicat din 25 august 1944 al comunităţii române din Anglia, prin care îşi declară adeziunea la lupta poporului român împotriva fascismului (FO – Prime Minister, 1940-1945).Ref. şi publ.: Cristian Popişteanu, Gh. Titileanu, Agenţiile de presă şi posturile de radio

transmit: în România marea cotitură s-a produs (MI, 8, 1974, nr. 8, p. 47); Gh. Buzatu, Al. Pascu, Romanian Insurection of August 1944 and the British Press, în Anglo-Romanian Relations, p. 275-281.

H

708 – Navigation Karte der Donau von Semlin an bis zu ihrem Ausfluss ins Schwarze Meer, s.l., s.a. (FO 925, Navigation, 1789/3044, dos. nr. 59, Sir F. Lamb, 22 mai 1834).Ref.: Monica Breazu, 1980.

709 – Cours du Danube depuis Roustchouk jusqu’à son embouchure, s.l., s.a., (FO, Navigation, 1835/3318, dos. nr. 29, Lord Durham, 1835).Ref.: idem.

710 – Plan général de la ville de Bucarest, Buc., 1847, cuprinzând zonele afectate de incendiul din 23 martie 1847, anexat la raportul consulului englez R.G. Colquhoun din 9 mai 1847 (FO, Map Room, MPK 44).Ref.: Valentin Al. Georgescu, în Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765-1782), Buc.,

1975, p. 283.

711 – Schiţe ale cursului Dunării, anexate rapoartelor lui Sir Charles Hartley, privind: activitatea Comisiei Europene a Dunării din anii 1855-1906, chestiunea ameliorării navigaţiei pe braţul Sulina, amenajarea Deltei şi a portului Constanţa etc. (FO, Navigation, dos. 3418, B, 3658).Ref.: David Turnock, Sir Charles Hartley and the development of Romania’s Lower

Danube – Black Sea Commerce in the late Nineteenth century, în Anglo-Romanian relations after 1821, p. 75-95.

Reprod.: ibidem, p. 96-98.

PATENT OFFICE

DOC

712 – Actele brevetului nr. 8182 din 7 iunie 1886 obţinut de Just Buisson şi ing. Alexandru Ciurcu (1854-1922) pentru inventarea unei butelii de gaz comprimat, servind la propulsarea vehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 220-223.

Page 346: Marturii Romanesti Peste Hotare

318 MAREA BRITANIE

713 – Traian Vuia, Improved airplane motor, actele brevetului nr. 11181 din 18 mai 1904.Ref.: „Illustrated Official Journal”, Patents, 1904; D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit.,

p. 245; Iacovachi – Cojocaru, p. 381.

714 – Actele invenţiilor inginerului român Henri Coandă, brevetate între 1912-1918: tipul de avion „Bristol-Coandă” şi tun fără recul, pentru avion. Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 272-273.

715 – Traian Vuia şi ing. Yvonneau, Improvements in or into steam generators, actele brevetului nr. 338402 din 10 ianuarie 1934, obţinut pentru perfecţionarea generatoarelor de abur cu ardere în cameră închisă.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, op. cit., p. 252-254; Iacovachi – Cojocaru, p. 382.

716 – Actele brevetelor obţinute de savantul român ing. George (Gogu) Constantinescu (1881-1965) pentru maşini şi dispozitive sonice (între care convertizorul sonic) inventate de el.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, op. cit., p. 149.

PAUL NEAGU FOUNDATION

A

717 – Sculpturi, picturi, desene, litografii, piese de arhivă, albume de schiţe, cataloage de expoziţie, biblioteca personală (până în 2004) ale lui Paul Neagu, sculptor britanic de origine română (Paul Neagu Estate).Ref.: Iolanda Costide, 2011.

ROYAL ASIATIC SOCIETY

MS

718 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 157, t. 6-7).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

719 – Evliya elebi, Seyahātnāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII. Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania, 1657-1662 (ms. 22-23, t. 1-4). Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioglu, Evliya Celebi’s Beschreibung der

südost-europäischen Hospitäler und Heilbäder des 17. Jahrhunderts und ihre kulturgeschichtliche Bedeutung (RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 429).

720 – olaqzde Memed Hemdem, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657,

Page 347: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 319

cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă.Ref.: Babinger, GOW p. 204.

721 – Muafā Nam, Ravat-ül-üseyin f hülāat-ül-ahbār al-hāfiqayn [Grădina lui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică a anilor 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul domniei lui Mihai Viteazul.Ref.: ibidem, p. 246.

722 – Memed Sub, Tar-i Vekā-i [Istoria întâmplărilor], 1742. În cuprins şi informaţii privind situaţia Banatului şi Olteniei în perioada 1730-1742 şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc.Ref.: ibidem, p. 298-299.

SCHOOL OF ORIENTAL AND AFRICAN STUDIES LIBRARY, UNIVERSITY OF LONDON

DOC

723 – Documente (107) din 1693-1701, privind legăturile politice şi culturale anglo-române: scrisori către lordul William Paget, ambasador englez la Poartă, de la Constantin Brâncoveanu (17), stolnicul Constantin Cantacuzino (31), Constantin Duca (2), şi către Georg Philipp Schreyer, secretarul lordului, de la Constantin Cantacuzino (2), precum şi copii ale răspunsurilor acestora (Paget Papers, Bundle 6, 8, 10-14,16-17, 23, 59, 75).Ref. şi publ.: Eric D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER,

33, 1945, nr. 80, p. 201-211); Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 1974, nr. 10, p. 1544-1545); idem, Arhiva diplomatică a lordului William Paget (1637-1713) (RA, 1975, nr. 1, p. 80-92); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 40-41); idem, Corespondenţă diplomatică a stolnicului Constantin Cantacuzino. Scrisori londoneze şi budapestane („Manuscriptum”, 7, 1976, nr. 4, p. 155-161); idem, Din legăturile bisericii Răsăritului cu ambasadorul Angliei la Constantinopol, lordul William Paget (între 1693-1702) (BOR, 94, 1976, nr. 1-2, p. 214-226); idem, Din legăturile lui Constantin Duca, domnul Moldovei, cu lordul William Paget, între 1693-1695 (AIIAI, 16, 1979, p. 513-519); Andrei Pippidi, Un episod al relaţiilor româno-engleze: corespondenţa dintre Constantin Brâncoveanu şi lordul Paget, în Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu (coord.), Constantin Brâncoveanu, Buc., 1989, p. 139-155; Paul Cernovodeanu, [recenzie la] Guide to the Documents and Manuscripts in Great Britain relating to the Kingdom of Hungary from the earliest Times to 1800, ed. György Kurucz, Londra, 1992 (R. Ist., s.n., 33, 1992, nr. 1-2, p. 201); idem, În vâltoarea primejdiilor. Politica externă şi diplomaţia promovate de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Buc., 1997, p. 72-73, nr. 21; p. 74-75, nr. 23-26; p. 77-79, nr. 28-31; p. 82-86, nr. 35-41; p. 88-89, nr. 44.

724 – Scrisoare din Bucureşti, 8 decembrie 1694, de la stolnicul Constantin Cantacuzino către William Paget, ambasador englez la Poartă, cuprinzând informaţii

Page 348: Marturii Romanesti Peste Hotare

320 MAREA BRITANIE

despre asediul cetăţii Petrovaradin şi o schiţă a amplasări trupelor turco-tătare (Paget Papers, Bundle 80, nr. 1, VI/1).Ref.: Paul Cernovodeanu, Incursiuni în arhivele britanice. Stolnicul Constantin

Cantacuzino şi schiţa asediului cetăţii Petrovaradin (MI, 10. 1976, nr. 11, p. 37-40); idem, Un croquis du siège de la forteresse de Petrovaradin (1694) appartenant au sénéchal Constantin Cantacuzène (RESEE, 14, 1976, nr. 4, p. 591-601).

725 – Scrisoare din Sibiu, decembrie 1694, de la Georg Philipp Schreyer, către lordul Paget, despre călătoria sa în Ţara Românească şi Transilvania (Paget Papers, Bundle 47, VI/281).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER, 33,

1954, p. 204); Călători străini, VIII, p. 131-134.

726 – Scrisoare din 8 iunie 1696 de la marele dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul către prinţul Imre Thököly, informându-l despre succesul demersurilor întreprinse pentru acordarea de ajutor din partea Porţii; scrisori ale lui Imre Thököly din 7 iunie şi 4 iulie 1698 către lordul Paget privind prevederile pentru Transilvania şi persoana sa în tratativele de pace între imperiali şi otomani. Copie (Paget Papers, Bundle 13, p. 53, doc. 40; Bundle 58, doc. 40, p. 1-2 şi doc. 41, f. 1-2).Publ.: Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, Correspondance diplomatique d’Alexandre

Mavrocordato l’Exaporite, 1676-1703, II (RESEE, 20,1982, nr. 3, p. 338-339, nr. 30); Paul Cernovodeanu, Două scrisori de la Imre Thököly din 1698 (Emlékkőnyv Jakó Zsigmond születésémek nyolevanadik évfordulójára), Cluj, 1996, p. 112-116.

727 – Scrisori (4) din Constantinopole, 1696-1697, ale lordului Paget, adresate dragomanului Mamuca della Torre, cu informaţii despre stabilirea lui Constantin Duca, mazilit din domnia Moldovei, la Constantinopol, şi despre Nicolo de Porta, fostul secretar domnesc aflat în continuare în slujba lui Duca (Paget Papers, Bundle nr. 13, doc. 25, f. 84; doc. 49, f. 88-88v; Bundle nr. 14, doc. 36, f. 38-38v; Bundle nr. 16, doc. 2, f. 2-3).Ref.: Călători străini, VIII, p. 139-140.

728 – Scrisori (3), din 21-22 octombrie şi 24 decembrie 1700, ale lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul către lordul Paget, informându-l despre negocierile austro-turce relative la delimitarea frontierei dintre Transilvania şi paşalâcul Timişoarei (Banat) (Paget Papers, Bundle 50, f. 97, 99, 101, doc. 20-22, orig.).Publ.: Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, op. cit., III (RESEE, 22, 1984, nr. 4, p. 350-

352, nr. 62-64).

729 – Raport din Adrianopol, 11 iulie 1701, al dragomanului Domenico Timone în care se confirmă primirea a 12 şoimi din Ţările Române la curtea imperială în cadrul tributului către Poartă (Paget Papers, Bundle no. 56, f. 9-9v).Ref.: Andrei Pippidi, „Şoimii împărăteşti”. Un aspect al obligaţiilor Ţărilor Române faţă

de Poartă (SMIM, 14, 1996, p. 11, n. 55).

730 – Scrisoare a lui Georg Philipp Schreyer, Sibiu, 7/17 decembrie 1694, trimisă lordului Paget, referitoare la călătoria sa în Ţara Românească şi Transilvania (Arhiva Paget, proprietatea marchizului de Anglesey).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER, 33,

1954, nr. 80, p. 204) (rezumat); Călători străini, VIII, p. 132-134.

Page 349: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 321

MS

731 – Jurnalul tratativelor de pace de la Karlowitz, 11 noiembrie 1698 – 16 ianuarie 1699, redactat de un secretar anonim al Congresului, 44 f. În poziţiile exprimate de reprezentanţii austrieci, polonezi, veneţieni, ruşi, turci, englezi şi olandezi figurează şi propuneri de modificări teritoriale în dauna Ţărilor Române, statutul răsculaţilor din Transilvania de sub conducerea lui Imre Thököly, cetăţile din Moldova (Paget Papers, Bundle 72, doc. 16).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Le Journal des travaux du Congrès de Karlowitz (1698-

1699) (RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 225-254).

732 – Lord Paget, Jurnalul călătoriei din Adrianopole în Anglia, 1702, cuprinzând descrierea trecerii prin Ţara Românească şi Transilvania, 19 aprilie – 2 iunie (Paget Papers, Bundle 80, doc. 4).Ref.: E.D. Tappe, op. cit., în SEER, 33, 1945, nr. 80, p. 201-211; Călători străini, VIII,

p. 217-219; Paul Cernovodeanu, Le Journal inédit du voyage de Lord William Paget d’Andrinople à Vienne (1702) (RRH, 25, 1986, nr. 1, p. 89-97).

Publ.: Călători străini, VIII, p. 219-224.

H

733 – Schiţa asediului cetăţii Petrovaradin, 9 septembrie 1694, făcută de stolnicul Cantacuzino şi dăruită în 1702 lordului Paget (Paget Papers, Bundle 80, nr. 1, VI/1).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Incursiuni în arhivele britanice. Stolnicul Constantin

Cantacuzino şi schiţa asediului cetăţii Petrovaradin (MI, 10, 1976, nr. 11, p. 37-40); idem, Un croquis du siège de la forteresse de Petrovaradin (1694) appartenant au sénéchal Constantin Cantacuzène (RESEE, 14, 1976, nr. 4, p. 595-601).

Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia.

SCHOOL OF SLAVONIC AND EAST EUROPEAN STUDIES LIBRARY, UNIVERSITY OF LONDON

DOC

734 – Corespondenţă (161) din 1906-1920 a publicistului şi istoricului britanic R.W. Seton-Watson, susţinător al cauzei românilor pentru independenţă şi desăvârşirea unităţii statale, cu personalităţi politice româneşti (Al.C. Orescu, Alex. Vaida Voevod, G. Moroianu, Anton Bibescu, O. Goga, Iuliu Maniu, C. Nedelcu, Take Ionescu, N. Iorga, N. Mişu, D. Drăghicescu ş.a.) şi cu oficialităţi britanice (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,

p. 172-186, 188-189, 192-195, 197-200, 202-203, 206-210, 213-218, 220-221, 223-224, 226-227, 230, 236-237, 240-243, 245-269, 271-275, 279-280, 282-296, 298-303, 306-307, 309-331, 333-336, 339-340, 342-343, 346-347, 350-363, 365-366, 368-376, 379-381, 383-386, 388-390, 392-398, 400-408, 415, 417, 419-442, 445-446.

Page 350: Marturii Romanesti Peste Hotare

322 MAREA BRITANIE

MS

735 – R.W. Seton-Watson, Conversations in Transylvania, mai – iunie 1906. Însemnări în creion într-un carnet de note contemporane (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 165-171.

736 – R.W. Seton-Watson, Travel notes, 3 – 30 iunie 1909. Însemnări din Bucureşti, Sinaia, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 232-236.

737 – R.W. Seton-Watson, [Pencil notes from a visit to Roumania], iunie 1913 (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 381-383.

738 – R.W. Seton-Watson, Conversation with Crown Prince Alexander, Niš, 12 ianuarie 1915. Convorbire cu principele Alexandru al Serbiei, cu menţiuni despre poziţia şi politica României (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs. Correspondence 1906-1941, I,

Londra – Zagreb, 1976, p. 192-195; Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 409-412.

739 – R.W. Seton-Watson, Simultaneous demarche, Londra, februarie 1915. Propuneri pentru acţiuni diplomatice ale Aliaţilor faţă de Serbia, Bulgaria, Grecia şi România (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs..., I, p. 196; Cornelia Bodea, Hugh Seton-

Watson, op. cit., p. 415-416.

CR

740 – Joannes Dantiscus, Victoria sereniss. Poloniae regis, contra Vayevodam Muldauiae Turcae tributarium et subditum, Louvain, 1531.Ref.: K. Estreicher, Bibliografia Polska, IV, Kraków, 1897, p. 38; Cat. exp. brit., p. 29,

nr. 35.

741 – Evangheliar, în slavonă, tipărit de Coresi şi Tudor, Braşov, 1562 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, A survey of the Gaster books in the School of Slavonic and East European

Studies Library („Solanus”, nr. 10,1975, p. 14-23); idem, Mărturii româneşti, p. 29-30; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 36.

742 – Carte românească de învăţătură, traducere de Varlaam, „cu zisa şi cheltuiala” lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, Iaşi, 1643 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30.

743 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

744 – Dosoftei, Viaţa şi petrecerea sfinţilor, Iaşi, 1682-1686 (col. Moses Gaster).Ref.: C. Lacea, Untersuchung der Sprache der „Viaţa şi petrecerea sfinţilor” des

Metropolitan Dosoftei (1682), Leipzig, 1898; E. Turdeanu, La légende du Prophète

Page 351: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 323

Jérémie en roumain (RER, 15, 1975, p. 161, n. 2); D. Deletant, A survey of the Gaster books...., loc. cit.; idem, Mărturii româneşti, p. 29.

745 – Apostol, Buc., 1683 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29.

746 – Biblia, Bucureşti, 1688, 3 exemplare.Ref.: E. Turdeanu, La légende du Prophete Jérémie..., op. cit., p. 169, n. 2.

747 – Molitvenic, Bălgrad, 1689 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, loc. cit.

748 – Evanghelie greco-română, Snagov, 1693 (3 exemplare) (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

749 – Tâlcuirea liturghiei, Iaşi, 1697 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

750 – Minee, Bazău, 1698 (3 exemplare) (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

751 – Carte sau lumină, Snagov, 1699 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

752 – Antologhion, Râmnic, 1705, tipărit de Antim Ivireanu (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

753 – Octoih, Râmnic, 1706 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

754 – Ceaslov, Târgovişte, 1709 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

755 – Ceaslov, Bucureşti, 1731, tipărit de Stoica Iacovici. Singurul exemplar complet cunoscut (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem; Cat. Exp. Brit., p, 29, nr. 3.

756 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, London, 1734 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, loc. cit.

757 – Penticostar, Buc., 1743 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

758 – Ceaslov, Rădăuţi, 1745 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

759 – Catavasier, Râmnic, 1753 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

760 – Euhologhion, Bucureşti, 1764. 3 exemplare (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

761 – Catehism, Buc., 1765 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

Page 352: Marturii Romanesti Peste Hotare

324 MAREA BRITANIE

762 – Liturghier, Râmnic, 1767 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

763 – Psaltire, Iaşi, 1782 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

764 – Avva Dorothei, Cuvinte duhovniceşti, Râmnic, 1783 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

765 – Evanghelie, Râmnic, 1784 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

766 – Alfavita sufletească, Iaşi, 1785 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

767 – E. Văcărescu, Gramatica, Viena, 1787 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

768 – Critil şi Andronius, Iaşi, 1794 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

769 – Amfilohie Hotiniul, De obşte gheografie, Iaşi, 1795 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

770 – Pravoslavnica învăţătură, Buc., 1794 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

771 – Gromovnic, Buc., 1795 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

772 – [Dr. Dalloway], An Itinerary from London to Constantinople in Sixty Days (Taken in the Suite of His Exellency the British Ambassador to the Ottoman Porte), in the year 1794, [1800], 72 p., fără foaie de titlu şi coperte, probabil extras dintr-un periodic. Descrierea călătoriei lui John Sibthorp, Dalloway şi Mercati: cuprinde şi trecerea prin Timişoara, Lugoj, Sebeş, Sibiu, Câineni, Sălătrucu, Piteşti, Găeşti, Buc., Călugăreni, între 25 aprilie – 8 mai (col. Iványi).Ref.: Hungarica, Catalogue of the Bela Ivanyi – Grünwald Collection, ed. L. Czigány,

Alphamstone, 1967, Item 310; G.F. Cushing, Dr. Dalloway’s Itinerary (RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 461-463).

Publ.: ibidem, p. 463-480 (extrase din Itinerary, p. l, 33, 35, 39-60).

SCIENCE MUSEUM

MUZ

773 – Cuptor înalt de piatră, pentru topit minereu de fier, circa 900 p. Chr., căptuşit cu material refractar, de formă circulară, cu capac şi platformă. Provine de la Ghelar (Transilvania).Ref.: Catalogue of the collections of the Science Museum, South Kensington. Metalurgy,

Londra, 1925, p. 13; „Natura”, 1936, nr. 6, p. 331; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul

Page 353: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 325

viu, Buc., 1963, p. 81-82; idem, Maeştrii ingeniozităţii româneşti, Buc., 1976, p. 34.Reprod.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştrii..., p. 56, fig. 11.

774 – Tezaurul de la Pietroasa, şase piese reproduse în galvanoplastie, 1868. Ref.: A. Odobesco, Le Trésor de Pétrossa, historique, description, étude sur l’orfèvrerie

antique, t. I, Paris, 1889-1900, p. 45.

SOCIETY OF ANTIQUARIES

MS

775 – Însemnări din 1735 ale călătorului englez Kidby despre podul lui Traian de la Drobeta – Turnu Severin. Ref. şi reprod.: E.D. Tappe, Dr. Kidby at Trajan’s Bridge, 1735 („Studii clasice”, 15, 1973,

p. 157-158 + l pl.).

TATE GALLERY

DOC

776 – Schiţe, manuscrise şi corespondenţă, din perioada 1965-1990, ale sculptorului britanic de origine română Paul Neagu.Ref.: http://www.tate.org.uk/servlet/ArtistWorks.

A

777 – Constantin Brâncuşi, Danaidă, circa 1913. Bronz (fost colecţia Doucet).Ref.: S. Geist, I, nr. 73 d; II, nr. 87 f.Reprod.: S. Geist, II, fig. 73; Ionel Jianu, Constantin Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983,

fig. 27 (menţionată ca Domnişoara Pogany, 1920, donaţie Charles Clore).

778 – Constantin Brâncuşi, Măiastră, 1913. Bronz pe soclu de piatră, 90,5 x 17,1 x 17,8 cm (fost colecţia K.R. Steichen).Ref.: S. Geist, I, nr. 70 a; II, nr. 76. Reprod.: Giedion Welker, II, fig. 140; S. Geist, II, nr. 70; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi,

limbajele materiei, p. 97.

779 – Constantin Brâncuşi, Cap, 1919-1923. Lemn, 30,5 cm (fost colecţia Y. Penteado).Ref.: S. Geist, I, nr. 145; II, nr. 152. Reprod.: ibidem, II, fig. 145.

780 – Sculpturi şi instalaţii (17) ale sculptorului britanic de origine română Paul Neagu, din perioada 1969-1983 (Tactile Object 2, (White) Tactile Object with Hinges, Neagu’s Boxes, Great Tactile Table, Empty Hand, Ceramic Skull, Jump, etc.).Ref. şi publ.: Matei Stîrcea-Crăciun, Paul Neagu: Nouă staţiuni catalitice, Buc., 2003.

Page 354: Marturii Romanesti Peste Hotare

326 MAREA BRITANIE

THE TEMPLE GALLERY

A

781 – Icoană, „Martiriul Sf. Mucenic Vasile, Episcopul de Amasia”, Şcoala cretană, începutul sec. XVII. 46 x 36,5 cm. Poartă pe verso inscripţia: „Dăruită Sfintei biserici de soţii Nezica şi Mihail Iancovici, Buc. – 1856. Pictată în anul 1600 la Atena”. Ref. şi publ.: The Temple Gallery, Greek & Cretan Icons, Londra, 2004 (catalog de

expoziţie, no. 24).

UNIVERSITY COLLEGE OF LONDON LIBRARY

DOC

782 – Arhiva Moses Gaster, mijlocul sec. XIX – 1939, cuprinzând documente personale, inclusiv testamentul învăţatului şi al soţiei sale, corespondenţa trimisă (12 dosare scrisori originale, 71 dosare şi 28 volume copii, în total circa 60-70 000 piese), corespondenţa primită (961 dosare), concepte şi manuscrise originale (5 dosare), fotografii, agende de lucru, carnete de însemnări, cărţi de vizită, cărţi poştale ilustrate, invitaţii, prospecte etc. (Gaster Papers).Ref.: Veneţia Newall, The English Folklore Society under the Presidency of Haham Dr.

Moses Gaster, în Studies in the Cultural Life of the Jews in England, Londra, 1975, p. 197-225 (Folklore, Research Center Studies, vol. V); Trude Levi, The Gaster Papers. A Collection of the Letters, Documents etc. of the Late Haham Dr. Moses Gaster (1856-1939), Londra, 1976; M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, Buc., 1985, p. VI-VII; Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, ed. Victor Eskenasy, Buc., 1998.

783 – Corespondenţă, 1876-1892, între Titu Maiorescu (7 scrisori şi 3 anunţuri ale Junimii) şi Moses Gaster (14 scrisori, copii) cu informaţii despre raporturile prieteneşti şi preocupările comune ale celor doi cărturari (Gaster Papers).Ref. şi publ.: Virgil Florea, Titu Maiorescu. Dialog epistolar cu Moses Gaster

(„Manuscriptum”, 21, 1990, nr. 3-4, p. 305-321).

784 – Scrisori (8) din Buc., 11 iulie şi 10/22 noiembrie 1879, 25 februarie şi 25 aprilie 1880, 3 decembrie 1889 şi nedatate, ale lui B.P. Hasdeu către Moses Gaster, la Breslau şi Londra, privitoare la relaţii ştiinţifice şi amicale (Gaster Papers).Ref.: Viorica Nişcov, B.P. Hasdeu. Scrisori către Moses Gaster („Manuscriptum”, 13,

1982, nr. 3, p. 86-87).Publ.: ibidem, p. 88-91, transcrieri, note şi comentarii de Nicolae Mecu.

785 – Scrisoare din Bucureşti, 28 martie 1882, a lui Meyer Weinberg, comerciant şi activist sionist, către Moses Gaster, prin care îl invită la o reuniune a Comitetului Central al Conferinţei Comunităţilor evreieşti din România şi îl roagă să ia cuvântul pentru a îndemna la strângerea de fonduri (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, nr. 29/10).Ref. şi publ.: Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 239.

Page 355: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 327

786 – Scrisori (28) din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Piteşti, Tg. Ocna etc., adresate în 1882-1884, 1886-1890, 1893 şi 1900 de istoricul şi folcloristul Moses Schwartzfeld lui Moses Gaster, cu informaţii despre viaţa politică şi culturală din România, situaţia comunităţii evreieşti, stadiul publicării „Anuarului pentru israeliţi” sub red. lui M. Schwartzfeld, solicitări de colaborare la revistă, probleme ştiinţifice de interes comun privind istoria şi cultura ebraică etc. (Gaster Papers, dosar M. Schwartzfeld, nr. 8, 11-12, 15-16, 21, 36, 46, 55/11; 13/15; 101/18; 35, 82/19; 32, 52/20; 27/21; 64/24; 64/28; 51/31; 16/33; 34/35; 28/39; 34/43; 52/47; 52/57; 60/131; Bound vol. 38, Letters received all from Romania, f. 26-27, 149).Ref. şi publ.: ibidem, p. 240-254, 273-274, 281-284, 294-297, 302-310, 320-329, 331, 338,

340-342, 349-350, 355-356.

787 – Scrisoare din Turnu Severin, 5 august 1884, a lui Michael Aziel, editor al publicaţiei „Hajoetz”, către Moses Gaster, solicitându-i continuarea sprijinului acordat ziarului său (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, 14/13).Ref.: ibidem, p. 253.

788 – Scrisori (3) din Bucureşti, 1885-1886, ale avocatului Max Gaster, către fratele său Moses Gaster, cu informaţii de la prieteni din ţară, despre demersurile privind anularea expulzării savantului etc. (Gaster Papers, Bound vol. 38, Letters received all from Romania, f. 26-27).Ref. şi publ.: ibidem, p. 258-259, 277-279, 285-286.

789 – Scrisori (31) din Botoşani, Cernăuţi, Londra, 1885-1891, ale ziaristului Iosub H. Fior către Moses Gaster, prin care îi comunică o scrisoare deschisă către I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri (l dec. 1885), lupta sa pentru drepturile evreilor din România, activitatea ca expulzat în Austro-Ungaria, arestarea şi procesul său de la Dorohoi, refugiul la Londra etc. (Gaster Papers, dosar I.H. Fior, nr. 2, 5, 7, 28, 30 B, 46, 72, 107, 124, 134, 138/18, 6, 20, 46/23, 13, 23/30, 44, 67, 72/38, 67/41, 8/48).Ref. şi publ.: ibidem, p. 254-257, 268-272, 274-277, 280, 286-293, 312-319, 323-324, 338,

342-346.

790 – Telegramă din Bucureşti, 1 noiembrie 1885, a lui Vintilă Rosetti către Moses Gaster (adresată „Trenul 12, G[ara] Predeal”) prin care salută pe fruntaşii evrei expulzaţi din România (Gaster Papers, dosar Romanian General, f. cotă).Ref. şi publ.: Victor Eskenasy, Notes on Moses Gaster’s Correspondence with Jewish and

Romanian Intellectuals („Romanian Jewish Studies”, 1, 1987, nr. 2, p. 85); Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 258.

791 – Scrisoare, [Viena, 10 noiembrie 1885], publicată în ziarul „Neue Freie Presse”, prin care Moses Gaster denunţă ilegalitatea expulzării sale din România şi condiţiile de viaţă grele ale evreilor indigeni. Text în română (Gaster Papers, Various).Ref. şi publ.: Beate Welter, Die Judenpolitik des rumänischen Regierung, 1866-1888,

Frankfurt am Main, Bern, New York, Paris, 1989, p. 293-296; Moses Gaster, Judaica et Hungarica, ed. A. Miskolczy, Budapest, 1993, p. 226-231; idem, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, Buc., 1998, p. 259-267.

792 – Documente (6), din 1886-1887, 1902, 1907-1908, 1917, 1925, referitoare la

Page 356: Marturii Romanesti Peste Hotare

328 MAREA BRITANIE

comunitatea evreilor din România: cererea Şcolii israelite române din Craiova ca M. Gaster să intervină pentru remiterea unui ajutor bănesc de la Anglo-Jewish Association (1886); mulţumirile Societăţii pentru publicarea de cărţi didactice israelito-române, pentru subvenţia primită de la aceeaşi asociaţie prin stăruinţa lui Gaster (1886); scrisoarea lui David F. Schloss, trimis de asociaţie în România, prin care sugerează lui Gaster că evreii nu pot primi drepturi prin noul tratat româno-austriac şi campania în acest sens este inutilă (1887); apeluri ale comunităţilor evreieşti din Moldova maltratate în cursul răscoalei din 1907 (cu o intervenţie a lui J. Dulberg, om de afaceri din Manchester); apelul pentru aderarea la Romanian Jewish Association semnat de M. Gaster, preşedinte (1917) etc. (Gaster Papers, Bound vol. 38; dosarele L. Şăineanu, nr. 45/19, şi M. Schwartzfeld, nr. 34/20; dosar D.F. Schloss, nr. 6/20; dosar Romanian Jewish nr. 21/215, 6, 69 şi 72/215 B, nr. 70421). Ref.: ibidem, p. 280-281, 293, 297-298, 368-374, 379-382, 385-387.

793 – Corespondenţă, 1886-1900, între Lazăr Şăineanu (scrisori originale din Bucureşti şi Paris) şi Moses Gaster (copii de scrisori din Londra) referitoare la relaţiile lor prieteneşti şi ştiinţifice, situaţia din România şi Anglia, schimburi de informaţii şi cărţi privind literatura română veche etc. (Gaster Papers, dosar L. Şăineanu; Bound 1891-1892, f. 27, 142, 144; Correspondence, 1895-1896, f. 3, 197; 1898-1899, f. 239).Ref. şi publ.: Virgiliu Florea, Lazăr Şăineanu (1859-1934) către Moses Gaster. În pragul

unei duble aniversări Şăineanu: 125 de ani de la naştere, 50 de ani de la moarte („Anuarul de folclor”, Cluj-Napoca, 3-4, 1983, p. 266-319: 42 scrisori); M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, Buc., 1985, p. 101-132 (14 scrisori Şăineanu din 1890-1899 şi 41 Gaster, 1886-1900); Victor Eskenasy, Notes on Moses Gaster’s correspondence with Jewish and Romanian Intellectuals („Romanian Jewish Studies”, 1, 1987, nr. 2, p. 77-96); Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 346-348, 350-353 (5 scrisori Gaster, 1892-1895, 1898, copii).

Reprod.: M. Gaster în corespondenţă, p. 192-193, pl. [XI] (scrisoare Gaster).

794 – Scrisori (2) din Paris, 1887 şi 1889, ale lui Isaac Auerbach, hazan al sinagogii Gaster şi editor al ziarului „Fraternitatea”, către Moses Gaster, solicitându-i reluarea legăturilor, sprijin şi colaborare la ziar (Gaster Papers, dosar I. Auerbach, nr. 67/22, 2/34).Ref. şi publ.: ibidem, p. 310-311, 330.

795 – Scrisori (3) din Buc., 1887 şi 1889-1890, ale lui Iacob Psantir, istoric al evreilor din România, către Moses Gaster, cu informaţii despre activitatea sa, felicitări cu prilejul căsătoriei savantului (1889), cerere de sprijin material. Texte în ebraică (Gaster Papers, dosar I. Psantir, 71/37, 46-40).Ref. şi publ.: V. Eskenasy, Notes..., p. 85-87; Moses Gaster, Memorii (Fragmente),

Corespondenţă, p. 301-302, 332, 339-340.

796 – Documente (2) referitoare la rolul evreilor din România în înfiinţarea localităţilor Rishon-le-Zion, Zichron-Iaacov, Rehovoth, Petah Tikwak, Wadi el-Hanin, Gederah şi Hederah, reputate pentru producţia lor de vinuri şi coniac „Carmel”: extras din „New York Press”, 24 septembrie 1899 (interviu cu M. Gaster) şi o declaraţie a lui Gaster [1907-1908]. Texte în engleză (Gaster Papers, Miscellaneous, Press Cuttings, vol. l, f. 126b şi dosar Romanian-Jewish, f. nr.).

Page 357: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 329

Ref.: Ran Aaronson, Yehoshua Ben Arieh, The Establishment of the Jewish Settlement in Eretz Israel and the Gaster Papers, în: Jewish History. Essays in Honour of Chimen Abramski, ed. Ada Rapaport-Albert, Steven J. Zipperstein, Londra, 1988.

Publ.: Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 353-354, 374-377.

797 – Scrisori (5) din Paris, 1900-1902, ale lui Elias Schwarzfeld, istoric al evreilor din România, către Moses Gaster, prin care îi comunică evoluţia cercetărilor sale şi informaţii despre activitatea sa în mişcarea sionistă (Gaster Papers, dosar Elias Schwarzfeld, nr. 43/ 134, 55/145, 92/151, 87/154, 67/155).Ref. şi publ.: ibidem, p. 357-364.

798 – Documente (2) din 1902, relative la vizita lui M. Gaster în România: invitaţie la dejun la Castelul Peleş (13 iulie 1902) şi extras din „Jewish World”, 5 decembrie 1902, privind convorbirea savantului cu regele Carol I (Gaster Papers, Press Cuttings, vol. 1, 1867/1887-1906, Miscellaneous, f. 5; dosar Haimann [= Heinemann], nr. 2/6).Ref. şi publ.: ibidem, p. 365-366.

799 – Scrisoare din Bucureşti, 13/26 mai 1905, prin care anticarul B. Pohl îi propune lui Moses Gaster, pentru el sau pentru British Museum, o colecţie de 300 medalii comemorative româneşti de argint şi aur şi un Tetraevanghel slavon scris pe pergament de copistul Iachint în 6811 (= 1303, colofon), examinat de C. de Tischendorf, datat de filologul Gr. Creţu numai de la începutul sec. XVI, provenind din biblioteca pr. prof. N. Nitzulescu (Gaster Papers, Romanian General, f. cotă).Ref.: ibidem, p. 96-368.

800 – Corespondenţă, 1910-1939, între Nicolae Cartojan şi Moses Gaster (39 scrisori din Londra ale acestuia, în copie) şi 32 scrisori ale profesorului din Buc., originale oglindind relaţiile amicale şi schimburile ştiinţifice dintre cei doi în domeniul literaturii române vechi (Gaster Papers, dosar N. Cartojan). Ref. şi publ.: M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, Buc., 1985, p. 1-100. Reprod.: ibidem, p. 192-193, pl. [V-VIII] (2 scrisori Cartojan şi dedicaţii pe cărţi dăruite

reciproc).

801 – Scrisoare din Piatra Neamţ, 22 martie/5 aprilie 1914, prin care publicistul Josef Kaufmann cere lui Moses Gaster „sfat şi îndemnare pentru a vinde în Anglia documente moldoveneşti pe pergament şi hârtie din perioada Ştefan cel Mare – Al. I. Cuza şi cărţi vechi în slavonă şi greacă” (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, nr. 16/300).Ref.: ibidem, p. 378.

802 – Scrisori (3) din Vălenii de Munte, 1915 şi 1934, şi din Paris, 1921, prin care Nicolae Iorga mulţumeşte lui Moses Gaster pentru donaţia făcută Institutului de Studii Sud-Est Europene din Buc., cere trimiterea unor cărţi ajunse din greşeală la savantul din Londra şi informaţii despre „traducerea românească a unei opere de filosofie datorită lui Constantin Stolnicul Cantacuzino” (Gaster Papers, dosar N. Iorga, nr. 8/380, 4/426, f. 15).Ref. şi publ.: Marin Bucur, Moses Gaster şi N. Iorga („Manuscriptum”, 17, 1986, nr. 4,

p. 158-163); V. Eskenasy, Notes..., p. 88, 92; V. Florea, M. Gaster şi Nicolae Iorga (AIIC, 30, 1990-1991, p. 320-321, 323); Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 378-379, 383, 393.

Page 358: Marturii Romanesti Peste Hotare

330 MAREA BRITANIE

803 – Scrisoare, s.l., [1921] a lui Moses Gaster către o doamnă Stern, în chestiunea evreilor basarabeni refugiaţi din Ucraina, ameninţaţi de antisemitism, cu sugestia ca ea să intervină pe lângă autorităţile române să evite măsurile restrictive (internarea) împotriva lor, fiind vorba de o populaţie dornică de a respecta legile ţării de adopţiune şi în curs de emigrare (Gaster Papers, dosar M.G. Originals, Romanian, on Romania or in Romanian, all years, f. nr.).Ref. şi publ.: ibidem, p. 382-383.

804 – Scrisori diverse (6), din 1922-1936, trimise lui Moses Gaster de corespondenţi din România: M. Samarineanu, redactorul revistei „Cele Trei Crişuri” (Oradea, 1922), prof. Constantin Marinescu (Gara Plopeni, Prahova, 1930), Alexandru Marcu (Florenţa, 1935 şi 1936), prof. C.C. Giurescu (Mangalia, 1936), publicistul A. Axelrod-Luca (Buc., 1936) relative la trimiteri de cărţi şi reviste din ţară, solicitări de colaborări ştiinţifice, sentimente de preţuire pentru savantul din Londra etc. (Gaster Papers, dosar Romanian General, 55/384, f. 42, 69 sau f. nr.).Ref.: V. Eskenasy, Notes..., p. 91-93 (scrisori de la C. Marinescu şi Al. Marcu); Moses

Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 384-385, 392-396.

805 – Corespondenţă, 1923-1932, între Caterina şi Nicolae Titulescu, pe atunci ministru plenipotenţiar al României la Londra (opt scrisori şi invitaţii) şi Moses Gaster (opt scrisori, copii), reflectând raporturile cordiale între savant şi diplomatul român (Gaster Papers, dosar N. Titulescu).Ref. şi publ.: M. Gaster în corespondenţă, ed. V. Florea, p. 181-188. Reprod.: ibidem, p. 192-193, pl. [XII] (scrisori N. Titulescu).

806 – Scrisori (2) ale lui Moses Gaster din Londra, 1925, către scriitorul Solomon Cris-Cristian, în care explică întârzierea restituirii unei cărţi, şi din Buc., 1926, către Ion Bianu, relativă la preţul cerut pentru cedarea manuscriselor româneşti din colecţia Gaster Bibliotecii Academiei Române (Gaster Papers, dosar Romanian General, 64/430 şi f. nr.).Ref. şi publ.: M. Gaster, Scrisori către Ioan Bianu, ed. Marieta Croicu şi Petre Croicu, I,

Buc., 1974, p. 484-486; V. Florea, M. Gaster şi Ion Bianu. Corespondenţă inedită („Biblioteca şi cercetarea”, 10, 1986, p. 140-142); V. Eskenasy, Notes..., p. 89-90; Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 389-391.

807 – Scrisoare din Cluj, 20 octombrie 1929, prin care Sextil Puşcariu mulţumeşte lui Moses Gaster pentru informaţiile ştiinţifice trimise, anunţă expedierea de reviste româneşti şi publicarea raportului profesorului clujean pentru alegerea lui Gaster ca membru de onoare al Academiei Române (Gaster Papers, dosar Romanian General, nr. 54/476).Ref.: V. Eskenasy, Notes..., p. 91; Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă,

p. 391-392.

808 – Scrisori (2) din Cehoslovacia, ianuarie (?) 1938, şi din Giurgiu, 28 ianuarie 1939, către Moses Gaster, cu informaţii despre situaţia evreilor din România: prima, semnată „tatăl lui Rosie din Bucureşti”, plecat din ţară, cu informaţii despre măsurile de excludere din barouri a avocaţilor evrei luate de noul guvern Cuza – Goga; a doua de la scriitorul Artur Maria Arsene, care-şi prezintă acţiunile împotriva antisemitismului, roagă pe Gaster să-i traducă şi să-i publice fragmente din Camaradul Strul, dar îi furnizează date

Page 359: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 331

autobiografice fanteziste (Gaster Papers, dosarele Romanian Jewish şi Corespondenţă primită, f. nr.) Ref. şi publ.: ibidem, p. 396-399.

MS

809 – Moses Gaster, Things that were, things that are, Londra, 1930-1938, memorii cuprinzând, în contextul relatărilor autobiografice, informaţii şi opinii ale autorului despre viaţa politică şi culturală din România, de la sfârşitul sec. XIX până în perioada interbelică, şi despre situaţia comunităţii evreieşti de aici. Text în engleză. Dactilogramă, copie (Gaster Papers, Things that were, ms. A–N; Things that are, ms. O–R).Ref.: Trude Levi, The Gaster Papers. A Collection of the Letters, Documents etc. of the

late Haham Dr. Moses Gaster (1856-1939), Londra, 1976; V. Florea, M. Gaster în corespondenţă, p. VI; V. Eskenasy, Notes..., p. 95, nr. 17; idem, Un manuscrit peu connu. Les mémoires de Moses Gaster (BBRF, 14 (18), s.n., 1987-1988, p. 358-363); idem, Moses Gaster and his memoirs – the path to Zionism („Shvut. Jewish Problems in Eastern Europe”, 16, 1993, p. 161-184); idem, Notă asupra ediţiei, în Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. XXXIV, n. 1-5; p. XXXV, n. 1.

Publ.: Moses Gaster, Memoirs, ed. Bertha Gaster, Londra, 1990 (selectiv, cu intervenţii în texte); idem, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 3-235 (traducere românească parţială).

CR

810 – Tetraevanghelul Diaconului Coresi din 1561 (eroare pentru Radu din Măniceşti, 1574), ed. Moses Gaster, Buc., 1929. Pe coperta adăugată ulterior, însemnarea lui M. Gaster: „Evanghelia de la British Museum şi Faptele Apostolilor, publicate pentru prima dată. Numai 2-3 exemplare s-au păstrat, toate celelalte au fost distruse la Imprimeria Statului la Buc. Aşa am fost informat de către Bianu. August 1921? M. Gaster”.Ref.: M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, p. 118-119, n. 3 (localizare

incompletă).

VICTORIA & ALBERT MUSEUM

A

811 – Orar, 1538-1539. Broderie cu fir de argint şi mătase colorată, 234 x 5 cm. Inscripţie în slavonă menţionând pe Petru Voievod (Radu Paisie) şi fiul său Marco. Achiziţionat în 1933 de la Atena (Department of Textiles).Ref. şi reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, 8, 1936-1938, p. 261 şi

pl. XII); Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, London, 1967, p. 103-104, pl. 48; Cat. exp. brit., p. 32, nr. 41 şi pl. 41.

812 – Epitrahil, atelier Moldova, circa 1560. Broderie cu fir de argint aurit pe mătase dublată cu pânză de cânepă, reprezentând serafimi şi ornamente vegetale (motiv specific: trei palmete rotunjite pornind dintr-o tulpină). Inscripţie în slavonă, menţionând ca donator

Page 360: Marturii Romanesti Peste Hotare

332 MAREA BRITANIE

pe hatmanul Dimitrie. 128 x 13,2 cm (Department of Textiles, inv. nr. 519/1905).Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine: o

broderie moldovenească din sec. al XVI-lea în Muzeul „Victoria şi Albert” din Londra („Revista Muzeelor”, 1970, nr. 5, p. 423).

813 – Columna lui Traian, copie în gips respectând dimensiunile originale, achiziţionată în 1864. Este despărţită în două piese, expuse alăturat, întrucât înălţimea galeriei nu a permis o altă soluţie. Bazoreliefurile, de dimensiuni cca. 1,2 x 0,6 m şi grosime cca. 2,5 cm, au fost turnate pe secţiuni de un artist parizian, după copiile păstrate la Luvru, care fuseseră comandate de Napoleon III. Piesele au fost asamblate pe un cilindru din cărămidă. Soclul a fost comandat în 1872 (The Cast Collection, West Court, sala 46a, nr. inv. REPRO. 1864-128). Păstrează intacte multe detalii care nu se mai pot vedea pe coloana originală, din cauza poluării şi daunelor produse de intemperii. O fotografie a pieselor în sala de expoziţie (sfârşitul sec. XIX), o acuarelă şi două schiţe din 1924 (de Mary Stella Edwards) se păstrează în colecţiile muzeului (Prints & Drawings Study Room).Ref.: J. Hungerford Pollen, A Description of the Trajan Column, Londra, 1874; Malcolm

Baker, The Cast Courts, Londra, 1982 (ed. 2, 2007).

MUZ

814 – Costum popular românesc de femeie, din părţile Sucevei (Sala „European peasant work”).Ref.: Monica Breazu, 1980.

815 – Costum maghiar de mireasă, sfârşitul sec. XIX, din jud. Cluj (Sala „European peasant work”).Ref.: idem.

MANCHESTER

JOHN RYLANDS LIBRARY

MS

816 – Idris Bitlisi, Heşt Behişt (Cele opt paradisuri), 1512. Cronică osmană rimată, în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (col. Lindsay, ms. 395-396).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

817 –Mutafā elebi Ğelalzāde, Tabakāt al-memālik ve derağāt al-mesālik [Păturile sociale şi slujbele în Imperiul Otoman], ante 1567, lucrare relatând evenimentele istoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538), Transilvania (1551), Banat (1552-1553) (col. Lindsay, ms. 158-159).Ref.: ibidem, p. 103.

Page 361: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 333

818 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve ’l-ahbār [Miezul istoriilor şi al ştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (col. Lindsay, ms. 123).Ref.: ibidem, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).

819 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (col. Lindsay, ms. 146).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.

820 – Evliya elebi, Seyahātnāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII, relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând informaţii despre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania, 1657-1662 (col. Lindsay, ms. 142, t. 3-4).Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioglu, op. cit., p. 429.

821 – Ibrhm Peev (fost defterdr de Timişoara), Tar [Istorie], jumătatea sec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinzând informaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă (col. Lindsay, ms. 161-162).Ref.: Babinger, GOW, p. 194.

822 – Hrisant Notara, Historia Sinorum Imperii a Tartaris subacti seu Kitaïa douleousa, sfârşitul sec. XVII. Prelucrare în greacă după Nicolae Milescu, Descrierea Chinei (ms. gr. 12).Ref.: Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs,

ed. 2, Paris, 1958, p. 155.

823 – Carte de rugăciuni, sec. XVIII. Text în greacă. Pe copertă, pecetea tipografului Mihail Strilbiţchi. A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 1568).Ref.: „Bulletin of John Rylands Library, Manchester”, 37, 1954-1955, p. 2-6; F. Taylor,

The Oriental Manuscript collections in the John Rylands Library (ibidem, 54, 1971-1972, p. 455-452); Monica Breazu, 1980.

824 – Miscelaneu, scris în Transilvania de Matei Voileanu, 1768. 178 f., 18 x 28,5 cm. Cuprinde: Misiunile Maicii Domnului, rugăciuni, fabule, pilde, Varlaam şi Ioasaf, Minunile sfântului Nicolae, Istoria unui împărat foarte scump, texte de oratorie religioasă, hagiografii, interpretări liturgice (extrase din Preoţia, tipărită la Râmnic, 1749). A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 2094).Ref.: „Bulletin of John Rylands Library, Manchester”, loc. cit.; E.D. Tappe, A Rumanian

manuscript miscellany in the John Rylands Library („Bulletin of the John Rylands Library”, 42, 1960, nr. 2, p. 481-492, rec. D. Simonescu, în Studii, 13, 1960, nr. 6, p. 25; RER, 9-10, 1965, p. 224); F. Taylor, loc. cit.; Bibliografia analitică a literaturii române vechi, I, Cărţile populare laice, 2, Buc., 1978, p. 453, 499; D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236, nr. 1191.

825 – Miscelaneu, 1836. Text în greacă. Cuprinde: Epistolarum formulae, Înfruntarea jidovilor şi Doxastikon pe luna septembrie. A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 1578).Ref.: „Buletin...”, loc. cit.; F. Taylor, loc. cit.; Monica Breazu, 1980.

Page 362: Marturii Romanesti Peste Hotare

334 MAREA BRITANIE

826 – Die Emancipierung des Juden in Romania, cu o scrisoare adresată lui Moses Gaster (ms. 1543).Ref.: „Buletin...”, loc. cit.; F. Taylor, loc. cit.; Monica Breazu, 1980.

MEARS ASHBY (Northamptonshire)

MEARS ASHBY HALL

DOC

827 – Scrisori (2) din Deva, 30 iunie, şi Constantinopol, 8 august 1794, de la Robert Stockdale, călător englez spre Constantinopol, descriind peripeţiile trecerii prin Timişoara şi Lugoj (Stockdale Papers).Ref.: E.D. Tappe, Trevor J. Hope, A Cambridge don and his companions in the Balkans

(1794); some unpublished correspondence of Robert Stockdale, J.B.S. Morrit and Randle Wilbraham (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 594-595).

MS

828 – Robert Stockdale, Diary, 1794, cuprinzând informaţii asupra localităţilor vizitate în Banat, Transilvania şi Ţara Românească (Timişoara, Sibiu, Buc.) în cursul călătoriei spre Constantinopol (Stockdale Papers).Ref.: ibidem, p. 595-601.

MILTON KEYNES (Buckinghamshire)

829* – Paul Neagu (scuptor britanic de origine română), Triple Starhead, sculptură, (anul?) (Campbell Park). Ref.: Iolanda Costide, 2011.

NORWICH (Norfolk)

HEYDON HALL

DOC

830 – Corespondenţă din 1857-1858 de la I. Bălăceanu, V. Alecsandri, C. Negri, Al. I. Cuza, M. Sturdza, E.E. şi J.A. Crowe etc., adresată lui Henry Lytton Bulwer, reprezentant al Marii Britanii în Comisia Europeană de anchetă în Principatele Române (H.L. Bulwer Papers).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,

p. 209).

Page 363: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 335

Publ.: E.D. Tappe, E.E. and J.A. Crowe and Roumanian Union (SEER, 41, 1962, nr. 96); idem, A letter of Vasile Alecsandri (SEER, 42, 1963, nr. 98) (scrisoare din 18/30 nov. 1858).

NOTTINGHAM (Nottinghamshire)

UNIVERSITY LIBRARY

DOC

831 – Corespondenţă din 1854 a lui Stephen Lakeman (Mazar Paşa), guvernator al oraşului Bucureşti în timpul războiului Crimeii.Ref.: Trevor J. Hope, Sir Stephen Lakeman (Mazar Pasha) as military governor of Bucharest

at the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in 1854 (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 25-41).

MS

832 – William Bentinck, Diary of Continental Travels, vol. II, s.l., 1801, cuprinzând însemnări despre călătoria în Dobrogea, Ţara Românească şi Transilvania (Bentinck Papers, Portland, M55, PWJa 614).Ref., publ. şi reprod.: Trevor J. Hope, The journey of an English aristocrat through the

Balkans in 1801: the travel diaries of Colonel Lord William Bentinck (RESEE, 12, 1974, nr. 4, p. 561-576); idem, Lordul Bentinck la Adamclissi, 1801 („Secolul XX”, 1978, nr. 213-215, p. I-IX).

OXFORD

THE ASHMOLEAN MUSEUM OF ART & ARCHAEOLOGY

MUZ

833 – Ciocan, epoca bronzului. Descoperit la Ploieşti (inv. 1927, 5899).Ref.: Monica Breazu, 1980.

834 – Fibulă, epoca bronzului. Descoperită la Timişoara (inv. 1927, 299).Ref.: idem.

835 – Fibulă, epoca bronzului. Descoperită la Turda (inv. 1918, 51).Ref.: idem.

836 – Lamă de pumnal, epoca bronzului. Descoperită la Cluj (inv. 1918, 37).Ref.: idem.

837 – Lamă de topor, epoca bronzului. Descoperită la Cluj (inv. 1927, 1525).Ref.: idem.

Page 364: Marturii Romanesti Peste Hotare

336 MAREA BRITANIE

838 – Scăpărători de cremene (6). Descoperite la Ploieşti (inv. 1927, 6632).Ref.: idem.

839 – Fragmente de vase ceramice, epoca bronzului. Descoperite la Turnu-Severin (inv. 1968, 645-46).Ref.: idem.

840 – Fibule (2) de argint, atelier dacic (inv. 1891, 708; 1939, 60).Ref.: Eugen Iaroslavschi, Despre câteva podoabe dacice dintr-un muzeu britanic (AMN,

19, 1982, p. 271-272).

841 – Cercei (2), de argint, cu cap conic, atelier dacic, descoperiţi în Transilvania (inv. 61 a-b).Ref.: ibidem, p. 272-274.

842 – Fragment de vas grecesc. Descoperit la Histria (inv. 1962, 27).Ref.: Monica Breazu, 1980.

843 – Aplică de aur, ornamentată, perioada romano-bizantină. Descoperită la Turnu-Severin (inv. 1932, 1230).Ref.: idem.

BALLIOL COLLEGE LIBRARY

DOC

844 – Scrisoare din Bucureşti, 3 iulie 1836, a lui Iancu Văcărescu către Ştefan Vogoride, bei de Samos (I B 3 [4]).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.

845 – Scrisori, din 1850, ale revoluţionarului maghiar Lajos Kossuth (1802-1894) şi ale diplomatului scoţian David Urquhart (1805-1877) (I I 3 [3]).Ref.: idem.

CR

846 – Question of the Danubian Principalities, Jersey, 1857.Ref.: idem.

847 – [W. Lloyd Birckbeck], The Russians in Moldavia and Wallachia, Londra, 1849.Ref.: idem.

BODLEIAN LIBRARY

DOC

848 – Raport, din 1574, al solului veneţian în Polonia, Girolamo Lippomano, către Senat, cuprinzând şi informaţii despre Moldova, raporturile sale cu Polonia şi Lituania, istoria ţării de la Alexandru cel Bun până la Ioan Vodă Viteazul (Tanner Ms. 93, f. 123v).Publ.: Tappe, Documents, p. 39-41.

Page 365: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 337

849 – Scrisoare din Iaşi, 26 octombrie 1585, a lui Giorgio Calvo Coressi, către ambasadorul William Harborne, menţionând călătoria în Moldova a lui Henry Austell şi Jacomo Manucci (Tanner Ms. 78, f. 58).Publ.: ibidem, p. 49-50.

850 – Circulară, din 26 martie 1590, a lui Jan Zamoyski, cancelar al Poloniei, către cetăţile din Prusia, referitoare la informaţii secrete obţinute dintr-o scrisoare a lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei (Tanner Ms. 93, f. 127).Publ.: ibidem, p. 56.

851 – Scrisoare, din 24 iunie 1610, a regelui James I către Sigismund III regele Poloniei, prin care intervine în favoarea lui Ştefan Bogdan, pretendent la tronul Moldovei (ms. 1729, p. 110).Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Iacob I relativă la afacerile Moldovei (Arhiva, 4, 1893,

nr. 1-2, p. 108-111); Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 68).

852 – Scrisoare, din 5/15 martie 1666, a lui Gheorghe vodă Ştefan, fost domn al Moldovei, către lordul Clarendon, în latină (Clarendon Papers, 84, f. 82-83).Ref.: F.J. Routledge, Calendar of the Clarendon State Papers preserved in the Bodleian

Library, V, Oxford, 1970, p. 535.

853 – Scrisori, din 1702 şi 1707, ale lui Edmund Chishull către Thomas Turner, respectiv Thomas Smith, despre călătoria sa în Imperiul Otoman, Ţara Românească şi Transilvania (ms. Rawlinson lett. 92 şi ms. Smith 48).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.

854 – Raport, din 1711, al lui James Jefferyes, reprezentantul Angliei pe lângă regele suedez Carol al XII-lea la Bender (Tighina), asupra bătăliei de la Stănileşti (Rawl. Ms., A. 286).Ref.: Paul Cernodoveanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 27, 1974,

nr. 10, p. 1546).

855 – Scrisori (22), din 1735-1739, ale lui Antioh Cantemir către Gian Giacomo Zamboni, ministru rezident al prinţului de Hesse-Darmstadt la Londra (Rawl. Ms. Letters, 126, p. 548-577 a).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3,

p. 320).

856 – Raport din 31 august 1791 al lui William Lindsay despre Marea Neagră şi comerţul din această regiune (James Bland Burges Papers).Ref.: Trevor Hope, Anglia şi comerţul în Marea Neagră la sfârşitul secolului al XVIII-lea

(RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 155-158); Paul Cernovodeanu, Un raport britanic din 1791 privitor la navigaţia şi comerţul în Marea Neagră (RI, 7, 1996, nr. 7-8, p. 605-608).

Publ.: Jeremy Black, The Russian Black Sea Littoral in 1791: a Memorandum on Commercial Opportunities („Archives”, London, 22, 1996, nr. 95, October, p. 121-129).

857 – Rapoarte, din 1792, ale lui W.S. Smith, cu ştiri despre Ţara Românească şi Moldova (James Bland Burges Papers).

Page 366: Marturii Romanesti Peste Hotare

338 MAREA BRITANIE

Ref.: Trevor Hope, Rapoartele lui Sir William Sidney Smith asupra stării principatelor Moldova şi Ţara Românească în anul 1792 (Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 414-427).

858 – Scrisoare din Constantinopol, 21 aprilie 1792, a căpitanului George F. Koehler către Sir James Bland Burges, cu observaţii despre situaţia forţelor armate otomane notate în cursul călătoriei sale în Turcia europeană şi în Principatele Române (James Bland Burges Papers).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and Captain

Monro (1791–1793) (RRH, 35,1996, nr. 1-2, p. 99-100, fragm.)

859 – Documente din 1799-1802 privind prezenţa unor ofiţeri britanici în Ţările Române. Ref.: Trevor J. Hope, British army officers in the Danubian Lands (1799-1802) (RRH, 15,

1975, p. 97-109).

860 – Scrisoare din 30 august 1877 a prinţesei Elisabeta a României către profesorul Friedrich Max-Müller, relatându-i pierderile (morţi şi răniţi) suferite de armata română în Războiul pentru Independenţă (Max-Müller Papers, ms. dep. d. 62, f. 41-42).Ref.: Trevor Hope, British Medical relief operations in România during the War of

Independence (1877-1878) (RESEE, 15, 1977, nr. 2, p. 308).

MS

861 – Nichifor, patriarhul Constantinopolului, Istoria syntomos, sec. IX, menţionând evenimentele din Dacia, episoade din pătrunderea avarilor şi bulgarilor spre Bizanţ prin anii 619-702. 3 copii (mss. Ant. F. 6. 26, Barocc. 196, Laud. 39).Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4,

p. 460).Publ.: Nicephori Breviarium, ed. C. de Boor, Leipzig, 1880, p. 12-13, 24, 33, 41, 66, 69-

70; Fontes, II, p. 624-629.

862 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, menţionând pe gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (cod gr. 219).Ref.: Thomas Garsford, Etymologicum Magnum..., Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV,

p. 18-19.

863 – Gardizi, Zayn al-ahbār [Podoaba ştirilor], 1050. Text în persană. Copie selectivă realizată, probabil în India, pentru orientalistul englez Jonathan Scott, datată 27 noiembrie 1782. În partea a IV-a, intitulată Ansāb, se atestă prezenţa românilor în spaţiul carpato-dunărean, cu o descriere geografică, istorică şi etnologică (Ouseley Ms. 240).Ref.: Ed. Sachau, Hermann Ethé, Catalogue of the Persian, Turkish, Hindustânî and

pushtû Manuscripts in the Bodleian Library, Part I, Persian Manuscripts, Oxford, 1889, p. 10-11; Aurel Decei, Asupra unui pasagiu din geograful persan Gardizi (a. 1050), în Omagiu fraţilor Lapedatu, 1936, p. 877-902 (şi în R. Ist., 24, 1971, nr. 6, p. 1127-1132); Maria Muţu, Un nou comentariu la studiul lui Aurel Decei „Asupra unui pasagiu din geograful persan Gardizi (a. 1050)” („Studii”, 24, 1971, nr. 6, p. 1127-1132); Cat. exp. brit, p. 19, n. 10.

864 – Ghillebert de Lannoy, Ch’est le rapport [...] sur les visitations de plusieurs

Page 367: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 339

villes, por[t]s et rivières par lui faictes tant en Egypte comme en Surie, 1422, cuprinzând şi informaţii despre călătoria autorului în Moldova, vizita la Cetatea Albă şi prezenţa soldaţilor români în armata „sultanului Babilonului” (al Siriei şi Egiptului).Ref. şi publ.: A Survey of Egypt and Syria undertaken in the year 1422 by sir Gilbert

de Lannoy, ed. J. Webb („Archaeologia Britannica”, vol. XX, p. 281-444); Călători străini, I, p. 47-52 (fragmente).

865 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Gavril Uric la mănăstirea Neamţ, 1429, din porunca doamnei Marina, soţia lui Alexandru cel Bun. Pergament, 312 f., 31 x 22,5 cm. Text paralel în limbile slavonă şi greacă (adăugat ulterior). Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive geometrice şi vegetale, în aur şi culori. Miniaturi în plină pagină reprezentând pe Evanghelişti (Canon. Graeci. 122).Ref.: F. Uspenski, O nekotory slavjanski i poslavjanski pisany rakopisja, hranjaščihsja

v Londone i Oxforde („Jurnal Ministerstva Narodnogo prosvescenija”, t. 200, 1878, p. 89-94); P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library v Oksforde („Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti Akademie Nauk”, 7, 1902, nr. 4, p. 349-352; 12, 1907, nr. 15, p. 122-175); E. Turdeanu, Le moine Gabriel du monastère de Neamţ (1424-1449) (RES, 27, 1951, p. 275); Emil Lăzărescu, Trei manuscrise moldoveneşti de la Muzeul de Artă R.P.R., în Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1964, p. 542-547; Emil Turdeanu, The oldest illuminated Moldavian manuscript (SEER, 29, 1951, p. 454-469); idem, Études, p. 94, 98-110; Ion Radu Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric (RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 576); Repert. Ştefan cel Mare, p. 363; Sorin Ulea, Gavril Uric, Studiu paleografic (SCIA, 28, 1981, p. 35-62); L. Demény, Începuturile miniaturisticii române (MI, 1971, nr. 1, p. 37); D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 3-4, nr. 3; Drăguţ, Dicţionar, p. 150; Elena Ene D-Vasilescu, New aspects regarding the Tetraevangelia written by the monk Gavril Uric in Neamt Monastery in 1429, Bodleian Library Ms. Canon. Graeci. 122 („Romanoslavica”, 46, 2010, p. 83-114).

Reprod.: I. Bianu, Documente de artă românească din manuscripte vechi, I, Buc., 1922; L. Demény, op. cit., p. 33-36; Drăguţ, Dicţionar, p. 150 (Evanghelistul Marcu); Popescu-Vâlcea, Miniatura, pl. 1-6.

866 – William Wey, [Relaţie a călătoriilor din 1456-1458 şi 1462], cuprinzând şi informaţii despre luptele antiotomane ale lui Vlad Ţepeş (Ms. 265, p. 58, 62-63).Ref.: Fr. Pall, Notes du pelerin William Wey à propos des opérations militaires des Turcs

en 1462 (RHSEE, 22, 1945, p. 264-266); Cat. exp. brit., p. 19, nr. 12.Publ.: The intineraries of W. Wey, Londra, 1857.

867 – Urūğ bin ‘Ādil, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], sfârşitul sec. XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII – 1494, cuprinzând şi informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (Rawl. or. 5).Ref.: Babinger, GOW, p. 24; M. Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 47-60.

868 – Ekthesis chronikī, post 1543. Cronică anonimă relatând evenimentele din Europa de sud-est între anii 1391-1543. Cuprinde şi informaţii privind istoria Ţărilor Române între 1444-1542: luptele lui Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Petru Rareş,

Page 368: Marturii Romanesti Peste Hotare

340 MAREA BRITANIE

relaţiile lui Neagoe Basarab cu Patriarhia din Constantinopol etc. (Lincoln College, Cod. gr., 10).Ref.: H.O., Catalogus codicum mss. qui in Collegiis aulisque Oxoniensibus hodie

adservantur, Oxford, 1852, I, p. 7-9; C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, VII, Veneţia – Paris, 1894, p. CCLI; Russo, Studii istorice, I, p. 64.

Publ.: C. Sathas, op. cit., p. 557-610; Ekthesis chronica, ed. Spyridon P. Lambros, Londra, 1902, p. 8, 33, 42, 50, 56, 67, 70, 73, 81 (după ms. Dionysiou 263); Fontes, IV, p. 540-555 (după ed. Lambros).

869 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595, relatare a unui muzicant de la curtea lui Sigismund Báthori. Copie (Lincoln College, ms. 638 I, p. 121-127).Ref.: Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma,

1931, p. 167-172; Călători străini, III, p. 436; Vasile Tomescu, Histoire des relations musicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 174.

870 – [Cronica Monemvasiei], sec. XVI. Text în greacă. Cuprinde şi informaţii despre luptele armatelor aliate române şi maghiare împotriva celor otomane în Ţara Românească, 1442-1444 (Cromwell ms. 10).Publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975, p. 216; Fontes,

IV, p. 556-557.

871 – Culegere de cântări religioase, sec. XVI. Texte în greacă. Însemnare de posesor pe fila l, de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului.Ref.: Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 66).

872 – Ru elebi, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], începutul sec. XVI, cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (Marsh ms. 313).Ref.: Babinger, GOW, p. 43; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de

Kilia et de Cetatea Albă par Bayazid II (SF, 23, 1964, p. 38, n. 8).

873 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată, în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (Or. Ms. 311).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.

874 – Psaltire, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Or. Ms. 163).Ref.: P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library v Oksforde

(„Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti Academia Nauk”, 7, 1902, nr. 4, p. 340); Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 4, nr. 5.

875 – Antologie liturgică, 1553. 409 f. Text în greacă şi slavonă. Notaţie muzicală bizantină. La f. 1, Polihronion pentru voievodul Ioan Alexandru, probabil Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei (E.D. Clarke Ms. 14).Ref.: N.G. Wilson, D.I. Stefanović, Manuscripts of Byzantine chant in Oxford, Oxford,

1963, p. 24-30; Anne E. Pennington, A polychronion in honour of John Alexander of Moldavia (SEER, 50, 1972, nr. 119, p. 90-99); idem, Muzica în Moldova medievală, p. 200-219; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 180, nr. 912.

Reprod.: Anne Pennington, Muzica în Moldova medievală, pl. XX.

Page 369: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 341

876 – Elia ben Elkana Capsali, [Cronica Turciei], Copie din sec. XV-XVII. Text în ebraică. Cuprinde referinţe despre istoria Moldovei şi luptele cu turcii în timpul domniei lui Petru Rareş.Ref.: A. Mayer Halevy, Les guerres d’Etienne le Grand et de Uzun-Hassan contre

Mahomet II, d’après la «Chronique de la Turquie» du Candiote Elie Capsali (1523) (SAO, 1, 1957, p. 189-198).

877 – Lexicon Lat.-graec. vulgares sive Romanica-Turcicam-Tartaricam-Armenicam-Slavonicam-Moldavicam ex diversis lexicographis, oreque Turc. Arm. Graec. compositus, sec. XVII, cuprinzând elemente de limbă românească (Marsh. Ms. 187).Ref.: P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library v Oksforde

(„Izvestija...”, 12, 1907, p. 143-149); J.S.G. Simmons, B.O. Unbegaun, Slavonic Vocabularies in the Bodleian Library („Oxford Slavonic Papers”, 2, 1951, p. 125-127); G. Nandriş, The Arumanian or Macedo-Rumanian Element in the Oxford Heptaglot Lexicon (SEER, iunie 1957, p. 345-359); Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 66); A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3, p. 320); Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236-237, nr. 1192.

Reprod.: B. A. R., mf. 30; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 107-289.

878 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve ’l-ahbār [Miezul istoriilor şi al ştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şi informaţii referitoare la relaţiile romano-otomane (Sale Ms. 67).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).

879 – Narration of a Journey from Constantinople to Dunkirke overland, made by James Modyford, Richard Neuett, and mee, Robert Bargrave, 9 Sept. 1652 – 10 March 1653, cuprinzând descrierea trecerii prin Moldova şi Dobrogea, cu informaţii de la curtea lui Vasile Lupu (Rawl. Ms. C. 799, f. 49 101).Ref.: Franz Babinger, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les Pays Roumains du

temps de Basile Lupu (1652) (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 141-154); Cat. exp. brit., p. 24, n. 19.

Publ.: F. Babinger, op. cit., p. 155-189; Călători străini, V, p. 479-497.

880 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă (Hatton Ms. 66).Ref.: P.A. Syrku, op. cit., p. 337-338; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 4, nr. 4.

881 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierea lumii], 1691, continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr bin Behrm. Cosmografie, cuprinde şi informaţii despre geografia Ţărilor Române (Sale Ms. 67, 2).Ref.: Babinger, GOW, p. 197-198.

882 – Nicolae Milescu, [Texte copiate pentru teologul Thomas Smith], s.l., 1669. 5 f. adăugate unui ms. otoman, prima la început, ultimele patru la sfârşit: Alfabetul moldovenilor şi valahilor; Numele literelor după pronunţarea lor; Rugăciunea domnească

Page 370: Marturii Romanesti Peste Hotare

342 MAREA BRITANIE

(Tatăl nostru, în română); Simbolul Credinţei (în română); Tatăl nostru (în slavonă); Doamne miluieşte (în slavonă); Prea Sfântă Fecioară (în slavonă); Cântări liturgice (în greacă şi slavonă); Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? (în slavonă); însemnări finale de Milescu şi Smith. Autograf în caractere greceşti (Oriental Ms. 481, f. 1 şi 109-112).Ref.: Falconer Madan and H.H.E. Craster, Summary Catalogue of Western Manuscripts

in the Bodleyan Library at Oxford, II, Oxford, 1922, p. 517, nr. 3014; Hermann Ethé, Catalogue of the Persian, Turkish, Hindustanî and Pushtû manuscripts in the Bodleian Library, II, Oxford, 1930, p. 1226, nr. 2171; Gr. Nandriş, Texte şi glose româneşti în Biblioteca Bodleiana din Oxford (BBRF, l, 1953, nr. 1, p. 55-56); Letiţia Turdeanu Cartojan, Une relation anglaise de Nicolas Milescu: Thomas Smith (RER, 2, 1954, p. 145-152); Paul Cernovodeanu, Contacte de ordin ştiinţific şi cultural între intelectualitatea engleză şi cărturari din Ţara Românească şi Moldova în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi primele decenii ale celui de al XVIII-lea („Studii”, 23, 1970, nr. 4); Paul Cernovodeanu, Olga Cicanci, Ştiri noi despre spătarul Nicolae Milescu şi relaţiile lui cu teologul anglican Thomas Smith (BOR, 89, 1971, nr. 3-4, p. 326-334; 8 pl.); Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 66); Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1193; Zamfira Mihail, Exercices philologiques de Nicolae Milescu (1669): Le Codex des prières offert à Thomas Smith (AIIAI, 32, 1995, p. 209-218); Emil Turdeanu, Letiţia Turdeanu-Cartojan, Studii şi articole literare, Buc., 1995, p. 140-146.

Reprod.: B. A. R., ms. foto 129; Z. Mihail, op. cit., p. 219-226.

883 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor], 1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în anul 1672 (Sale Ms. 61).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.

884 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierea lumii], 1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A. Ortelius şi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr bin Behrm. Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (Sale Ms. 67, 1).Ref.: ibidem, p. 200.

885 – Sir Sidney Smith, Report on Wallachia. Memorandum No. 1, noiembrie 1792. Autorul, agent secret britanic, informează şi despre călătoria în Ţările Române a colegului său, căpitanul George Frederick Koehler, autor al unui raport mai amplu, neidentificat (Burges Papers).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and Captain

Monro (1791–1793) (RRH, 35, 1996, nr. 1-2, p. 99, n. 63, fragm.).

886 – John Sibthorp, Travel diary..., 1794, descriind şi călătoria autorului prin Banat, Transilvania şi Ţara Românească, cu observaţii despre obiceiurile populaţiei, despre floră şi faună (Sherard Ms. 216, f. 1, 33-46).Ref.: E.D. Tappe, Two English Travellers in S.E. Europe. Jeremy Bentham and John

Sibthorp, în Actes du Premier Congrès des Etudes Balkaniques et Sud-Est Européennes, I, Sofia, 1967; Cat. exp. brit., p. 28, nr. 32.

Page 371: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 343

Publ.: E.D. Tappe, John Sibthorp in the Danubian Lands, 1794 (RESEE, 5, 1967, nr. 3-4, p. 461-473); T.J. Hope, John Sibthorp’s last expedition to the Balkans, the accounts of Sibthorp and Dallaway about their travels in 1794 (RESEE, 16, 1974, nr. 1, p. 87-102); Cat. exp. brit., p. 28, nr. 32.

887 – Gramatică şi dicţionar tematic latin-român, începutul sec. XIX, 77 p. Partea în română scrisă cu caractere latine (Robert Finch Ms. e. 32).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

CR

888 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatis et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régy Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

889 – Noul Testament, Bălgrad [Alba Iulia], 1648.Ref.: Historical Catalogue of printed Bibles, II, London, 1908, p. 1288.

890 – Christoforos Emporokomitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou Pneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaou Komnenou Papadopoulou, [Buc.], 1728 (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 208-209, nr. 177; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 159, nr. 2132.

891 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...], Lexikon tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 472-473, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.

892 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 48-49, nr. 645; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.

893 – Neon epistolarion, Leipzig, 1774, cuprinzând şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 198, nr. 814; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2145.

894 – Codul Calimah, Iaşi, 1817, exemplar dedicat, în latină, Universităţii din Oxford, de către postelnicul Theodor Negri.Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

H

895 – Brunetto Latini, Li livres dou trésor, 1260-1266. Copie ulterioară, cuprinzând şi o hartă realizată în primul deceniu al sec. XIV, reprezentând zona Mării Negre şi pe aceea de la nordul Dunării (Douce Ms. 319).Ref.: A.D. van den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen Kartographie

des Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 25-258).

Page 372: Marturii Romanesti Peste Hotare

344 MAREA BRITANIE

986 – Pietro Vesconte, [Hartă a zonei Mării Mediterane], reprezentând şi litoralul Mării Negre, sec. XIV (Ms. Tanner 190, f. 203v-204).Ref.: ibidem, p. 256.

CHRIST CHURCH LIBRARY

DOC

897 – Scrisori din primul sfert al secolului XVIII, adresate lui William Wake, arhiepiscop de Canterbury, de Nicolae Mavrocordat (Bucureşti, 7 ianuarie 1722) şi alţii, referitoare la biblioteca umanistă a domnului Ţării Româneşti, şi corespondenţa unor profesori de la colegiul Bethlen din Aiud privind relaţiile bisericilor protestante din Transilvania cu Europa Occidentală şi călătoria învăţatului transilvănean F. Páriz Pápai în Franţa, Anglia şi Elveţia (Wake Letters, vol. 25, f. 86, 96, 106, 108, 113, 116, 255; vol. 26, f. 126; vol. 28, f. 64, 65, 67, 71, scrisori N. Mavrocordat).Ref. şi publ.: Jean Gouillard, O scrisoare inedită a lui William Wake, arhiepiscop de

Canterbury, către Nicolae Mavrocordat (RI, 29, 1943, p. 229-233); J. Bouchard, Les relations epistolaires de Nicolas Mavrocordatos avec Jean Leclerc et William Wake, Atena, 1977; Andrei Pippidi, Aux confins de la République des Lettres. La Valachie des antiquaires au début du XVIIIe siècle („Studii clasice”, 17, 1977, p. 233-246); idem, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3, p. 320).

CORPUS CHRISTI COLLEGE LIBRARY

CR

898 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568). Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res Litterarie, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

PERRANARWORTHAL (Cornwall)

COLECŢIA JEAN-NICOLAS GHIKA

MS

899 – Martha Bibescu, Journal, 1908(?)-1973. Text în franceză (Reşedinţa din Tullimaar)Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco. 1886-1973, Paris, 1986, p. 565.

Page 373: Marturii Romanesti Peste Hotare

MAREA BRITANIE 345

RICHMOND (Surrey)

COLECŢIA A.C. LASCARIDES

MS

900 – Giovanni Mascellini, Relatione dell’Ottomano Impero nel presente stato in questo anno 1668. Copie din 1687, cuprinzând şi informaţii despre potenţialul militar al Ţării Româneşti şi Moldovei, în timpul lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (Affairs of Turkey, Documents relating to Sir William Trumbull’s embassy to Constantinople, nr. 54, f. 175-188). Ref. şi publ.: N. Vătămanu, Contribution à l’étude de la vie et de l’oeuvre de Giovanni

Mascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE, 16, 1978, nr. 2, p. 269-285).

RODE HALL (Cheshire)

WILBRAHAM’S ARCHIVE

DOC

901 – Raport din Constantinopol, 8 august 1794, al lui Randle Wilbraham, cuprinzând şi descrierea oraşelor Timişoara, Sibiu şi Buc. (Baker Wilbraham’s Papers).Ref.: Eric D. Tappe and Trevor J. Hope, A Cambridge don and his companions in The

Balkans (1794), some unpublished correspondence of Robert Stockdale, J.B.S. Morrit and Randle Wilbraham (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 607-612).

MS

902 – Randle Wilbraham, Diary, 1794. Cuprinde descrierea călătoriei autorului la Constantinopol, cu informaţii şi asupra localităţilor vizitate în Banat, Transilvania şi Ţara Românească (Timişoara, Sibiu, Buc.).Ref.: ibidem, p. 607.

ROKEBY (Yorkshire)

MUZ

903 – Altar roman, [sec. II-IV], descoperit la Willowford, ridicat de cohorta I Aelia Dacorum (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 214, nr. 221.

Page 374: Marturii Romanesti Peste Hotare

346 MAREA BRITANIE

904 – Altar roman, descoperit la Birdoswald, ridicat de Cohors I [Aelia Dacorum], tribun fiind Ammonius Victorinus (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: ibidem, p. 218, nr. 233.

WINDSOR (Berkshire)

ROYAL WINDSOR CASTLE

DOC

905 – Memorandum, din 1857, relativ la poziţia Franţei în problema Unirii Principatelor Române (Castle library). Ref. şi publ.: Gr. Nandriş, Napoléon III et le „pacte” d’Osborne (RER, 7-8, 1961, p. 118-

129).

A

906 – Giulio Campi di Cremona (1502-1572), Columna dicta Traiana, desene, Roma, sec. XVI, 14 f., probabil copii ale desenelor lui Giulio Romano, reprezentând războaiele dacice (col. Cassiano del Pozzo, vol. I, f. 18-24).Ref.: Adolf Michaelis, Ancient marbles in Great Britain, Cambridge, 1882, p. 720; H.

Egger, Codex Escurialensis. Ein Skizzenbuch der Werkstatt Domenico Ghirlandaios, Viena, 1906, p. 94; Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96, 114).

907 – Pietro Sante Bartoli, I disegni originali della Colonna Traiana fatti da..., circa 1665, executate direct după monument, în perioada în care se luau copii în gips de pe reliefuri, din ordinul lui Ludovic XIV (col. Cassiano del Pozzo, vol. XX). Ref.: Adolf Michaelis, loc. cit.; B.B. Woodward, Drawings of Pietro Sante Bartoli at

Windsor Castle („Gentleman’s Magazine”, 1886, p. 66); Mihail Macrea, op. cit., p. 106.

Publ.: Giacomo de’ Rossi, Roma, 1672.

YORK (Yorkshire)

YORK MINSTER LIBRARY

CR

908 – Legenda Minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cuprinzând informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI. Copie (Ms. XVI, f. 91v sqq.). Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria

Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

Page 375: Marturii Romanesti Peste Hotare

MEXIC 347

MEXIC

CIUDAD DE MEXICO

MUSEO DE LAS CULTURAS

MUZ

1 – Piese folclorice româneşti, sec. XX, donate de guvernul României: interior din Făgăraş, obiecte gospodăreşti din lemn şi metal, mobilier, costume populare, podoabe, ţesături, ceramică, icoane pe sticlă, ouă încondeiate de Paşte, ansamblu reprezentativ de artă populară. Piesele au fost transferate recent în depozitul muzeului, în urma reamenajării sălii în care au fost expuse iniţial. Ref.: Georgeta Stoica, 1984; Ioana Feodorov, 2008.

Page 376: Marturii Romanesti Peste Hotare

348 MONACO

MONACO

MONTE CARLO

BIBLIOTHÈQUE CAROLINE

H

1 – Visconte Maggiolo, Atlante, 1519, şapte hărţi nautice, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 87.

Page 377: Marturii Romanesti Peste Hotare

MUNTENEGRU 349

MUNTENEgRU

BOKA KOTORSKA

MANASTIR BANJA KOD RISNA (Mănăstirea Banja)

A

1 – Epitrahil, 1605-1606, dăruit de Sima Buzescu mănăstirii Stăneşti (jud. Vâlcea), în amintirea soţului ei, stolnicul Stroe Buzescu, dregător al lui Mihail Viteazul. Broderie cu fir de aur pe mătase, reprezentând şi portretele donatorilor: Stroe şi Sima. Inscripţie în slavonă.Ref.: Ivan Kukuljević-Sakčinski, Izvestaj o putovanju kroz Dalmaciju u Napulj i Rim

(„Arhiv za povjestniku jugoslavsku”, Zagreb, 4, 1857, p. 344); T. Cipariu, în AFI, 1868, p. 308-310; B.P. Hasdeu, Inscripţiunea de la Stăneşti („Traian”, 1, 1869, nr. 78-82, 86, 90); Gr. Tocilescu, Inscripţiunea de pe patrafirul de la Stăneşti (CT, 7, 1876, p. 348-354); Ep. Nikanor Ruzičić, Manastir Banja („Starinar”, 11, 1894, p. 62-65); M. Valtrović, Beleška o natpisu na Banjskom epitrahilju od god. 1606 („Starinar”, 11, 1894, p. 137-139); Marcel Romanescu, Patrafirul Buzeştilor de la Banja (Boka Kotorska) (AO, 17, 1938, nr. 95-96, p. 5-6; rec. C.C. Giurescu, în RIR, 8, 1938, p. 317); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 167-168; Lazar Mirković, Crkveni umetnicki vez, Belgrad, 1940, p. 41-42; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 58-59.

Reprod.: M. Romanescu, op. cit., p. 7-11; Lazar Mirković, op. cit., pl. XXII/3; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 73, fig. 70-72.

2 – Veşminte liturgice româneşti.Ref.: Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului românesc (RIR, 14, 1944,

p. 470).

CETINJE

ARHIV CRNE GORE (Arhiva Muntenegrului)

DOC

3 – Documente, din sec. XIX-XX, referitoare la politica României faţă de Imperiul Otoman, şi relaţiile cu Muntenegrul (Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al

Page 378: Marturii Romanesti Peste Hotare

350 MUNTENEGRU

Muntenegrului, 1860-1915; Ministerul Forţelor Armate, 1879-1916; Fondul Palatului, Uprava Crnogorskog Dvora, 1882-1914).Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră (RA, 9, 1966, nr. 2, p. 173).

CETINJSKI MANASTIR (Mănăstirea din Cetinje)

MS

4 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI. 189 f., 29 x 20 cm. Text în slavonă (ms. 1).Ref.: Bogdanović, p. 133, nr. 2055; Constantinescu, Repertoriu, p. 54, nr. 262.

DRŽAVNI MUZEJ (Muzeul de Stat)

DOC

5 – Documente din 1860-1916 din fondul prinţului (apoi regelui) Nichita I, referitoare la relaţiile dintre Muntenegru şi România.Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră, p. 173.

MS

6 – Tetraevanghel, Moldova, 1504, copiat din porunca lui Ştefan cel Mare, ferecat de Bogdan voievod şi dăruit de acesta bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău. Pergament, 31,7 x 23 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale în aur, miniaturi în plină pagină cu imaginile evangheliştilor. Ferecătură cu aplice de argint sec. XVIII (ms. 1).Ref.: Marko Dragović, Starine riznice četinjske („Starinar”, 5,1888, p. 15-19); Stojanovic,

Zapisi i natpisi, II, p. 91, nr. 2606; D. Vukšan, Jedno rukopisno jevandjelje Državnog Muzeja Četinjskoga („Prilozi za knjizevnost, jezik, istoriju i folklor”, 7, 1927, p. 219-222); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 147-148; idem, Miniatura bulgară, p. 424-425; idem, Manuscrise slave, p. 199-202; Rep. Ştefan cel Mare, p. 420-421; Turdeanu, Moldavie, 1457-1504, p. 60-61; idem, Moldavie, 1504-1552, p. 123; Bogdanović, p. 134, nr. 2078; Constantinescu, Repertoriu, p. 54, nr. 263.

Reprod.: Turdeanu, Manuscrise slave, pl. X-XIII; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 76-81, fig. 74-80.

MANASTIR PIVA

A

7 – Cădelniţă, sec. XVI, executată de un meşter din Ţările Române sau după un prototip românesc.

Page 379: Marturii Romanesti Peste Hotare

MUNTENEGRU 351

Ref.: B. Radojković, Riznica Pivskoj manastira („Starine Crne Gore”, 1, 1963, p. 50); Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja Kod Priboja, Belgrad, 1981, p. 55.

Reprod.: B. Radojković, Srpsko zlatarstvo XVI i XVII veka, Novi Sad, 1966, fig. 82.

MANASTIR SAVINA

DOC

8 – Hrisov ctitoricesc din circa 1275-1321 al regelui Ştefan Uroş II al Serbiei privind biserica Sf. Nicolae din Hvostno, căreia i se dăruiesc şi aşezări de „vlahi” (Tezaur).Publ.: Hurmuzaki – Kałuzniacki, I/2, p. 794-797.

9 – Hrisov, din 15 iunie 1646, prin care Matei Basarab acordă mănăstirii Trebinje din Bosnia o danie anuală de 1800 aspri.Ref.: Ep. Nikanor Ruzičić, Manastir presvete Bogorodice na Savini („Starinar” 11, 1894,

p. 125-126); Vladimir Crnogorčević, Manastir Savina u Boci Kotorskoj, Beograd, 1901, p. 47; Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice, p. 84; idem, Relations, p. 274; M. Romanescu, Patrafirul Buzeştilor de la Banja (Boka Kotorska) (AO, 17, 1938 p. 2); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 173-174; Anuichi, p. 33.

Publ.: „Glasnik Zemaljskog Muzeja u Bosnii i Hercegovini”, 22, 1911, p. 523-525; N. Iorga, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani (AARMSI, s.II, t. 35,1912, p. 154-155); D. Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6, 1973, p. 326-328).

10 – Hrisov, din 8 ianuarie 1702, prin care Constantin Brâncoveanu acordă mănăstirii Trebinje o danie de 6 000 de aspri la fiecare trei ani.Ref.: E. Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; M. Romanescu, op. cit., p. 2; Anuichi,

p. 48.Publ.: St. Novaković, Trebinje, Tvrdos i Savina („Starine”, 16, 1884, p. 100-101); N. Iorga,

op. cit., p. 155-156; Erbiceanu, Material pentru istoria bisericească a românilor (BOR, 11, 1887-1888, p. 620-628); Ep. Nikanor Ruzičić, op. cit., p. 125-126; Vl. Crnogorčević, op. cit., p. 47-48; D. Mioc, op. cit., p. 328-332.MS

11 – Slujebnic arhieresc, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVI. 101 f., 19,3 x 14.5 cm. Text în slavonă (ms. 6).Ref.: Bogdanović, p. 139, ar. 2199; I.R. Mircea, Manuscrise, I, p. 377; Constantinescu,

Repertoriu, p. 60, nr. 290.

CR

12 – Evanghelie, Moscova, 1684, dăruită de Radivoe Sârbul, pentru pomenire, unei mănăstiri, în anul 7200 (1702), în Bucureşti (însemnare).Ref.: Vl. Crnogorčević, op. cit., p. 31; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 181.

13 – Cădelniţă, sec. XVI, executată de un meşter din Ţările Române sau după un prototip românesc. Argint cizelat.

Page 380: Marturii Romanesti Peste Hotare

352 MUNTENEGRU

Ref.: Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja Kod Priboja, Belgrad, 1981, p. 55. Reprod.: B. Radajković, Srpsko zlatarstvo XVI i XVII veka, Novi Sad, 1966, fig. 85.

NIKOLJAC (Bjelo Polje)

SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA (Biserica Ortodoxă Sârbă)

MS

14 – Minei pe luna noiembrie, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 181 f., 32 x 21 cm. Text în slavonă (ms. 62).Ref.: Bogdanović, p. 63, nr. 795; Constantinescu, Repertoriu, f. 58, nr. 279.

15 – Apostol, Moldova, 1546-1547. 153 f., 32 x 21,5 cm. Text în slavonă, însemnare de Hano grămăticul (ms. 14).Ref.: Bogdanović, p. 22, nr. 89; Constantinescu, Repertoriu, p. 57, nr. 276. Publ.: Mošin, Nikoljac („Istorijski Zapisi”, 18, 1961, p. 681-708).

16 – Minei pe luna octombrie, Moldova, mijlocul sec. XVI. 178 f., 32 x 21,5 cm. Text în slavonă. Însemnare a diacului Pavel (ms. 36).Ref.: Bogdanović, p. 62, nr. 678; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 277.

17 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 303 f., 20 x 13 cm. Text în slavonă (ms. 56).Ref.: Bogdanović, p. 134, nr. 2091; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 278.

18 – Miscelaneu, Serbia, 1556. 338 f., 21,5 x 14,5 cm. Text în slavonă. Cuprinde scrieri teologice, hagiografice şi un letopiseţ sârbesc cu informaţii privind istoria românilor, uciderea lui Vlad Ţepeş „de mâna lui Basarab” etc. (ms. 49).Ref.: N.D. Anastasijević, Letopis Nikolski („Bogoslovie”, 9, 1934, p. 364-370; rec.

D.P. Bogdan, în RIR, 4, 1934, p. 367); Bogdanović, p. 35, nr. 302.

Page 381: Marturii Romanesti Peste Hotare

NORVEGIA 353

NORVEgIA

BERGEN

COLECŢIA FLOOD

MS

l – Gunnar Solfest Flood, Jurnal, sfârşitul sec. XIX, autograf. În intervalul 7/19 decembrie 1876 – 20 ianuarie/1 februarie 1878, autorul, pe atunci locotenent în armata norvegiană, aflat în misiune în România, consemnează preparativele, apoi participarea la războiul ruso-turc, acţiunile pentru proclamarea independenţei statului român, observaţii despre viaţa politică, evenimentele culturale, situaţia economică şi religioasă, organizarea armatei şi luptele în Bulgaria până la cucerirea Plevnei şi Vidinului. Ref.: R. Rosetti, Notele unui ofiţer norvegian înaintea şi în timpul războiului de neatârnare,

1876-1878 (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 197-201). Publ.: ibidem, p. 202-261.

OSLO

RIKSARKIVET (Arhivele Regale)

DOC

2 – Documente din 1879 referitoare la trecerea prin Norvegia a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: Jardar Seim, Dobrogeanu-Gherea, 1879. Evadare în Norvegia (MI, 12, 1978, nr. 4,

p. 10-12).

UNIVERSITETSBIBLIOTEKET I OSLO (Biblioteca Universitară din Oslo)

DOC

3 – Scrisori de mulţumire, 1907-1908, adresate scriitorului Björnstjerne Björnson pentru acţiunea de apărare a românilor din Transilvania împotriva politicii de asuprire naţională, cuprinzând: scrisoarea din 16 septembrie 1907 a lui S. Miţă, casier C.F.R., gara Predeal; telegramă de felicitare din partea românilor din Viena, cu ocazia celei de a 75-a

Page 382: Marturii Romanesti Peste Hotare

354 NORVEGIA

aniversări a scriitorului norvegian; carte poştală din Budapesta, 25 ianuarie 1908, semnată de şapte români „subjugaţi”; scrisoare de la avocatul Liviu Trebonian din 17 martie 1908; mesaj al tinerilor universitari din Bucureşti; adresă a „Coloniei române emigrate”, Galaţi, 28 februarie 1908; scrisoarea studenţilor români din Leipzig din 20 februarie 1908; telegrama Asociaţiei culturale „Carpaţi” trimisă de membrii originari din Transilvania; scrisoarea lui Cassiu Maniu, Cluj, l noiembrie 1907, cuprinzând informaţii de ordin istoric şi demografic despre români; scrisoarea lui Octavian Tăslăuanu, redactorul revistei „Luceafărul”, cerând permisiunea de a publica traduceri din scrierile lui Bjornson (B.B. 1143). Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,

1986, nr. 1, p. 85-86).

4 – Corespondenţa lui Fridtjof Nansen, 1914-1918, cu autorităţile româneşti şi ale statelor beligerante privind repatrierea prizonierilor de război originari de pe teritoriul României (Fond Nansen, Mss. pol. 1918, K 2, Rum., d).Ref.: Eugen Glück, op. cit., p. 86.

CR

5 – „Den Norske Rigstidende”, Oslo, ziar cuprinzând şi ştiri despre români: răscoala lui Tudor Vladimirescu (13, 20, 28 aprilie, 3, 5, 15, 18, 29 mai, 1, 12, 20, 27 iunie şi 3 iulie 1821); revoluţia din Ţara Românească (1, 11 iunie, 11-18, 22 iulie, 13, 22 septembrie 1848); nota comunicată marilor puteri de principele Al. I. Cuza (16 martie 1859), proclamarea independenţei României şi participarea la războiul ruso-turc (5, 7, 9, 23 mai, 29 august, 17 septembrie, 26 noiembrie 1877)Ref.: Eugen Glück, op. cit., p. 86-88; idem, Ecouri ale revoluţiei de la 1821 în presa

scandinavă (MI, 20, 1986, nr. 2, p. 10-11); idem, Bucureşti – capitala revoluţiei române (MI, 22, 1988, nr. 7, p. 9).

6 – „Morgenbladet”, Oslo, ziar cuprinzând ştiri şi comentarii despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (2 şi 20 iunie 1821), Unirea Principatelor şi atitudinea Turciei (31 ianuarie, 18 februarie, 3, 4, 8, 28 martie 1859).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 86-87.

7 – „Cyhristiania Posten”, [Oslo], cu informaţii despre revoluţia din Ţara Românească (18 iunie, 22 iulie, 5 august, l, 12 septembrie, 12, 19, 28 octombrie, 6 noiembrie 1848) şi despre Unirea Principatelor (17 februarie, 2 martie 1859).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 87; idem, Bucureşti, p. 9.

8 – „Aftenbladet”, Oslo, ziar, cuprinzând ştiri despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei şi conflictul său cu Vogoride (nr. din 31 ianuarie 1859), participarea trupelor române la războiul ruso-turc (4, 19 septembrie, 26 noiembrie, 11 decembrie 1877).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 88.

9 – „Aftenposten”, Oslo, ziar, cuprinzând ştiri privind participarea trupelor române la războiul ruso-turc: reportaj despre scufundarea unui vas militar turc de către monitorul

Page 383: Marturii Romanesti Peste Hotare

NORVEGIA 355

„Fulgerul” (de fapt „Rândunica”), nr. din 3 iunie 1877, bravura dorobanţilor (24 septembrie 1877).Ref.: ibidem, p. 87-88.

10 – „Norge”, Oslo, nr. din 18 decembrie 1877, cu aprecieri despre importanţa cuceririi Plevnei de către trupele române.Ref.: ibidem, p. 88.

H

11 – I. Honterus, Rudimentorum cosmographicorum libri III, Zürich, 1570 (nr. 3993 b).Ref.: ibidem, p. 86.

12 – I.B. Homann, Atlas novus turcarum orbis, Nürnberg, 1614, cuprinzând şi Ţările Române (nr. 1023).Ref.: ibidem.

13 – I. Ianssonius, Vetus Descriptio Dacicarum nec non Moesicarum, Amsterdam, 1654 (m. 1993).Ref.: ibidem.

14 – I. Bleauw, Atlas maior, sive Cosmographia Blaviana, Amsterdam, 1662, cuprinzând şi „Transsylvania, Valachia, Moldavia” (t. II, cartea V).Ref.: ibidem.

15 – Harta Transilvaniei, s.l., circa 1680 (nr. 1831).Ref.: ibidem.

16 – I.B. Homann, [Hartă a Transilvaniei], s.l., 1720 (nr. 1860).Ref.: ibidem.

17 – Carte de la Moldavie, pour servir à l’histoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs, s.l., [circa 1769] (nr. 912, 1).Ref.: ibidem.

18 – [Polonia, Moldova şi Rusia occidentală], Stokholm (?), 1769 (nr. 126, 5).Ref.: ibidem.

19 – I.F. Schmiedt, Principatum Moldaviae et Valachiae tabula geographica generalis, ex autographis castramentatorum russicorum [...] conscripta, St. Peterburg, 1774 (nr. 126/11); altă ed., 1785 (nr. 1759).Ref.: ibidem.

20 – [Harta Transilvaniei şi a Bucovinei], Nürnberg, 1815 (nr. 1433).Ref.: ibidem.

Page 384: Marturii Romanesti Peste Hotare

356 NORVEGIA

TRONDHEIM

STATSARKIVET I TRONDHEIM (Arhivele Statului din Trondheim)

DOC

21 – Documente din 1879 relative la trecerea prin Norvegia a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: Jardar Seim, Dobrogeanu-Gherea, p. 10-12.

VADSØ

FINNMARKSARKIVET I VADSØ (Arhivele Districtului Finnmark din Vadsø)

DOC

22 – Documente din 1879 relative la trecerea prin Norvegia a lui Constantin Dobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: ibidem.

Page 385: Marturii Romanesti Peste Hotare

NOUA ZEELANDĂ 357

NOUA ZEElANDĂ

WELLINGTON

AM

1 – Biserica Sfânta Maria, a comunităţii româneşti din Wellington (Wellington South).Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church

News”, 9, 1979, nr. 4, p. 81); http://www.roeanz.com.au.

Page 386: Marturii Romanesti Peste Hotare

358 OLANDA

OlANDA

AMSTERDAM

COLECŢIA PAUL AUERBACH

CR

1 – Georgios Ventotīs, Lexikon triglosson... eis tomous treis, Viena, 1790, carte întocmită din îndemnul lui Alexandru Ioan Mavrocordat (Firaris), fost domn al Moldovei, şi publicată cu sprijinul acestuia.Ref.: Biblioteca Auerbachiana. Catalogus van de collectie Neograeca bijeengebracht

door Paul Auerbach, I, Amsterdam, 1973, p. 82-83; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.

INTERNATIONAL INSTITUT VOOR SOCIALE GESCHIEDENIS (Institutul Internaţional de Istorie Socială)

MS

2 – Karl Marx, [Însemnări despre români], Londra, 1853-1860. Note de lectură şi extrase din cărţile The Russia in the Moldavia and Wallachia, s.l., 1849 (autor neidentificat) şi din Elias Regnault, Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes, Paris, 1855, cuprinzând opinii despre situaţia politică şi economică din Principatele Române şi politica expansionistă a Rusiei (ms. B 63, heften XCI, LXXXVI şi XLIII; B 85; B 86 şi B 91).Publ.: Andrei Oţetea, K. Marx. Însemnări despre români (Manuscrise inedite), Buc., 1964.

3 – Documente din 1880-1889 privind începuturile mişcării socialiste în România şi relaţiile ei cu socialiştii din Europa.Ref.: Zanna Kormanowa, Nouvelles données documentaires concernant les relations

internationalistes du mouvement socialiste de Roumanie (1880-1889), în Omagiu lui Petre Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 439-445.

4 – Scrisori (14), 16 decembrie 1957 – 28 aprilie 1960, între A.J.C. Kuster, director al Institutului Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam, istoricul polonez Stanislav Schwann din Szczeczin şi Institutul de Istorie a Partidului din Bucureşti, referitoare la manuscrise inedite şi articole ale lui Marx şi Engels, interesând istoria modernă a Principatelor Române (Korrespondenzarchiv, Donier „S. Schwann”, „Institutul”).

Page 387: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 359

Ref.: Wim P. van Meurs, Marx über die Rumänen, die Rumänen über Marx (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 64-68).

UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK (Biblioteca Universităţii)

DOC

5 – Scrisoare, din 7 mai 1685, a lui Mihail Apaffi I, principele Transilvaniei, către Ladislau Gyulaffi de Ratoth.Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

6 – Scrisoare din Iaşi, 16 martie 1702, a lui Constantin Duca, domnul Moldovei, către împăratul Leopold I, referitoare la o sumă de bani, confiscată în Transilvania, destinată răscumpărării din captivitate a fostului domnitor Gheorghe Duca (136 R).Ref.: idem.

7 – Scrisori, 1720-1726, de la Nicolae Mavrocordat şi secretarii săi Antonie Epis şi Nicolae Wolff către teologul şi filosoful Jean Leclerc şi William Wake, arhiepiscop de Canterbury, reflectând erudiţia şi preocupările intelectuale ale principelui, criteriile de creştere a bibliotecii şi colecţiei sale numismatice etc. (fondul J. Clericus, mss. K 40, K 41, K 89).Ref. şi publ.: Jacques Bouchard, Les relations épistolaires de Nicolas Mavrocordatos avec

Jean Le Clerc et William Wake („O Eranistīs”, 11, 1974, p. 67-92); Andrei Pippidi, Aux confins de la Republique des Lettres. La Valachie des antiquaires au debut du XVIIIe siècle („Studii clasice”, 17, 1977, p. 233-246); idem, Hommes et idées, p. 218, 221-227, 250.

CR

8 – Moise din Khoren sau Khorenaţi (Movses Kert’ogh, „Poetul”, sec. IX) şi Vartan Aighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţ ev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk [Carte de geografie şi de fabule, sau Cartea Vulpii], Amsterdam, 1668, în armeană. Cuprinde şi informaţii despre geografia şi populaţia teritoriilor nord-dunărene în sec. IX-XIII (BU. 971 H 22).Ref.: Fr. Macler, Les livres imprimés arméniens de la Bibliothèque de l’Université

d’Amsterdam (REA, 6, 1926, p. 71-146); A. Decei, Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 412-534); idem, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 17-88.

Publ.: ibidem.

9 – Bibliotheca Exquitissima Thomsiana. Continens libros excelentissimos, rarissimos [...] quos magno labore collegit [...] Fredericus, Comes de Thoms..., Leiden, 1749. Catalogul bibliotecii contelui Fr. Thoms, vândută la licitaţie la Leiden, 13 octombrie 1749. La p. 117, nr. 513, între manuscrisele in-folio: Demetrii Cantemiri, Principis Moldaviae, Incrementa et Decrementa Imperii Othomanici [...] nondum publicatum, manuscrisul original al operei, păstrat azi la Houghton Library, Harvard University (Cambridge,

Page 388: Marturii Romanesti Peste Hotare

360 OLANDA

Mass.). Sunt menţionate şi manuscrisul original al Descrierii Moldovei (nelocalizat încă) şi traducerile engleză, franceză şi germană ale Istoriei Imperiului Otoman.Ref.: Virgil Cândea, 1984.

DOORN

HUIS TE DOORN (Castelul Doorn)

MUZ

10 – Colecţie de veşminte populare româneşti, [sec. XIX?]: zeghe, costum oltenesc, suman alb cu găitane negre, din colecţia lui Wilhelm II de Hohenzollern, împăratul Germaniei, care a avut ultima reşedinţă şi a murit aici.Ref.: Dan Berindei, 1987.

GRONINGEN

UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK (Biblioteca Universităţii)

CR

11 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

HAGA (Den Haag)

ALGEMEEN RIJKSARCHIEF (Arhivele Generale Regale)

DOC

12 – Documente (6), 1581-1659, cuprinzând şi informaţii privitoare la Ţările Române: recomandare din 22 septembrie 1581 a lui Ştefan Báthory, regele Poloniei, pentru Christof Keresztury, nobil ardelean; scrisoare din 10 noiembrie 1633 a lui Emeric Czabor către împăratul Austriei, recomandându-i ca în negocierile cu transilvănenii să folosească şi un ungur cunoscător al situaţiei „tributarilor şi vecinilor”; scrisoarea din Satu Mare, 26 mai 1639, prin care Petru Melich de Buber anunţă pe împărat că la dieta convocată

Page 389: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 361

de principele Transilvaniei, trimişi din Ţara Românească au cerut ajutor militar contra turcilor; scrisoarea din l noiembrie 1643 a lui Sigismund Prepostváry despre intenţia lui Vasile Lupu de a ataca Ţara Românească; alte scrisori despre înfrângerea acestuia (Gh. Rákoczi către William III de Orania, 16 decembrie 1654), retragerea în Ungaria superioară a lui Constantin Şerban (19 iunie 1659) ş.a. (Colecţia de autografe, nr. 198, 1193, 1253, 1289, 1318, 1346).Ref. şi publ.: N. Iorga, Recherches dans les Archives Royales de La Haye (BSHAR, 20,

1938, p. 1-8).

13 – Documente, 1613-1629, referitoare la relaţiile Transilvaniei cu Ţările de Jos în timpul principelui Gabriel Bethlen.Ref.: Miklós Ödön, Bethlen Gábor és a holland diplomácia (Gabriel Bethlen şi diplomaţia

olandeză) („Protestáns” 5 zemle, 1929, p. 595-608).

14 – Scrisoare din Ţara Românească, 9 septembrie 1613, adresată de Chiril Lucaris guvernului Statelor Generale, cu aprecieri despre luptele pentru libertate ale poporului olandez şi activitatea lui Cornelis Haga, ambasador olandez la Constantinopol (Secrete Casse, 17).Ref. şi publ.: Klaas Heeringa, Bronnen tot de geschiedenis van den Levantschen handel

I (1590-1660), 2, Haga, 1910, p. 275-276, nr. 141; N. Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 115.

15 – Rapoarte, 1613-1790, ale agenţilor olandezi la Constantinopol şi Smirna, cuprinzând informaţii privind luptele pentru tron în Moldova în timpul Movileştilor, schimbări de domni în Ţările Române, obligaţiile lor financiare şi militare faţă de Poartă, campanii pe teritoriul românesc etc.Ref. şi publ.: N. Iorga, Studii asupra istoriei românilor în sec. XVII, mai ales din

corespondenţa olandeză din Constantinopol şi alte izvoare inedite sau neîntrebuinţate. I. Cei dintâi ani din domnia lui Vasile Lupu, 1634–7, Buc., 1900 (extras din „Noua Revistă Română”, 1, 1900, p. 340-351); idem, Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe diplomatice streine, I, 1700-1750 (AARMSI, s. II, 32, 1909-1910, p. 2-10, 12-13, 15, 18-21, 27-36, 39 [56 doc.]); II, 1750-1812 (ibidem, p. 572, 587-592, 594-601, 604-610, 613-614, 617-622, 626-627, 629-634 [64 doc.]); idem, „Doamna lui Ieremia-vodă” (ibidem, p. 1053-1069 [1613-1616, 23 doc.]).

16 – Rapoarte (66) din 1620-1659, 1679 ale ambasadorilor olandezi la Poartă: Cornelis Haga, Henric Cops, Nicolo Ghisbrecht şi Jacobus Colyer, referitoare la vizita patriarhului Chiril Lucaris al Alexandriei în Ţara Românească (1620), sfârşitul lui Gaspar Gratiani, mazilirea lui Ştefan Tomşa (1621), expediţie tătărască în Ţara Românească şi ajutorul dat de Gabriel Bethlen lui Radu Mihnea (1624), informaţii despre Miron Barnovschi, Alexandru Coconul, Leon Tomşa, Moise Movilă, domniile lui Matei Basarab, Vasile Lupu şi Gheorghe Rákoczi I, Constantin Şerban şi Gheorghe Ştefan şi venirea la tron a lui Şerban Cantacuzino (1679).Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLI, CXLIII, CLI-CLIII, CLV, CLVII, CLXII,

CLXV, CLXIX, CLXXV, CCII-CCIV, CCXIX-CCXXI, CCXXX-CCLXXXIII, CCXCII, CCXCVIII.

Page 390: Marturii Romanesti Peste Hotare

362 OLANDA

Publ.: ibidem, p. 178-208, 210-212, 223-229, 234-239, 260 (34 doc.: 1620-1622, 1624, 1629, 1630, 1632, 1633, 1636-1641, 1643, 1648-1650, 1679).

17 – Rapoarte diplomatice (397) din Constantinopol, 1620-1747 ale ambasadorilor şi reprezentanţilor olandezi la Poartă: Cornelis Haga, Henric Cops, Nicolo Ghisbrecht, Levinus Warnerus, Jacobus Colyer, Elbert de Hochepied şi Jan Carol de Bordes, cuprinzând informaţii despre situaţia politică din Ţările Române, relaţiile lor cu Imperiul Otoman şi alte state, evenimente din Europa Orientală cu implicaţii pentru situaţia din Moldova şi Ţara Românească. Texte în olandeză, latină, franceză (Secrete Casse, rapoarte).Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 115-289.

18 – Scrisoare din Constantinopol, 20 iulie 1622, a lui Ioan Iacob Locadello, pretendent la tronul Moldovei (ca fiu al lui Aron Tiranul, fost domn), către Stanislas Lubomirski, general-maior al regelui Poloniei, prin care îl roagă să-l recomande ambasadorului polonez la Poartă, ca să-l ajute să ia domnia. Text în italiană. Anexă la scrisoarea ambasadorului olandez Cornelis Haga către Statele Generale, din 3 septembrie 1622 (Secrete Casse, rapoarte).Ref. şi publ.: ibidem, p. 137-138.

19 – Documente (37), 1688-1714, referitoare la domnia lui Constantin Brâncoveanu şi relaţiile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman.Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin-vodă Brâncoveanu, la domnia

şi sfârşitul lui, Buc., 1901.

20 – Scrisori de domnitori ai Ţărilor Române către agenţi olandezi din Constantinopol, 1724-1759: Nicolae Mavrocordat, Bucureşti, 1724; Grigore II Ghica, Iaşi, 1737, Bucureşti, 1748; Constantin Mavrocordat, Bucureşti, ian. 1748; Constantin Racoviţă, Iaşi, 1750; scrisori ale lui E. de Hochefried către C. Racoviţă (1749), Grigore II Ghica (1749, 1750) şi Scarlat Ghica (1759); informări din Iaşi către agenţii olandezi, de la Constantin Ipsilanti, semnate „C. Psiloglu” (1728) şi „C. Psilandi” (1728, 1737), de la Souliotis (1749-1750) şi Leontios Nicolau (1749-1753) (Legatie Turkije, 16, 52-54, 117, 175, 287-290, 535-536).Ref.: G.W. van der Meiden, Het Legatiearchief Turkije tot 1811, s’ Gravenhage, 1978, p. 6,

nr. 16; p. 8, nr. 52-54; p. 14, nr. 117; p. 21, nr. 175; p. 24, nr. 175; p. 31, nr. 287-290; p. 44, nr. 535-536.

Publ.: Paul Cernovodeanu, Când a murit Antioh-vodă (MI, s.n., 32, 1998, nr. 9, p. 79-80 (scris. N. Mavrocordat, 23 decembrie 1724, st. v.).

21 – Rapoarte (41) din 1758-1769 ale rezidenţilor olandezi la Constantinopol privitoare la domniile în Moldova ale lui Ioan Teodor şi Grigore Callimachi şi Grigore III Ghica, războiul ruso-turc pe teritoriul Principatelor, ultima domnie a lui Constantin Mavrocordat, ocuparea Iaşilor de către cazaci ş.a.Ref. şi publ.: Documente Callimachi, I, p. 15-38.

22 – Testament, Iaşi, 1760, al dr. A. Fredenreich. Extras (Legaţie Turkije, 1362).Ref.: G.W. van der Meiden, op. cit., p. 102, nr. 1362.

23 – Scrisoare, din 17 decembrie 1770, a secretarului Ambasadei olandeze din Istanbul cuprinzând informaţii referitoare la încercarea armatei ruseşti de a forţa trecerea Dunării în timpul războiului ruso-turc (2e afdeling, Staten Generaal, 12123).

Page 391: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 363

Ref. şi reprod.: The Netherlands-Bulgaria, p. 28, nr. III, 6 şi pl. 22 (reproducere după „Gedruckte Nouvelles”).

24 – Raport, 1771, al ambasadorului olandez în Rusia, anexat la ziarul rusesc „St. Petersburgischen Zeitungen”, no. 57, marţi, 19 iulie 1771, cu informaţii asupra acţiunii generalului rus Weissman în regiunea localităţii Tulcea în decembrie 1770, în timpul războiului ruso-turc (1e afdeling, Staten generaal, 7385, exh. 26.8.1771).Ref.: ibidem, p. 28.

25 – Tratatul de pace de la Svištov, 1791, între Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman, cu prevederi despre Ţările Române şi documente anexă între care o hartă a teritoriilor disputate (Staten generaal, 14597/271).Ref.: ibidem, p. 20, nr. II, 6.

26 – Rapoarte (32) din 1795-1807 ale rezidenţilor olandezi la Poartă, cuprinzând informaţii despre domniile lui Alexandru Callimachi, Constantin Ipsilanti, Alexandru Suţu şi Scarlat Callimachi în Moldova, situaţia politică şi economică a Principatelor, executarea lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (1799), schimbarea de domni filoruşi din 1806 (Alexandru Suţu şi Alexandru Hangerli), fuga lui Constantin Ipsilanti în Austria (1807) ş.a.Ref. şi publ.: Documente Callimachi, I, p. 38; II, p. 595-611.

27 – Raport din 27 decembrie 1797 al lui Frederic van Dedem, ambasador olandez la Poartă, cu informaţii despre acţiunile lui Pazvantoglu, ayan de Vidin, desfăşurate şi pe teritoriul Ţării Româneşti (1e afdeling, Directies Levantske Handel, 116)Ref.: The Netherlands – Bulgaria, p. 29, nr. III, 9.

28 – Scrisori de recomandare, Istanbul, 1799, pentru fiica ambasadorului olandez la Poartă, Frederik van Dedem, necesare în cursul călătoriei şi din 1799-1800, de la Istanbul la Bucureşti (1e afdeling, Legatiearchief Turkijetot 1818/915).Ref.: ibidem, p. 21, nr. II, 9.

29 – Acte din 1799-1801, referitoare la călătoria trimisului Prusiei, F.W.E. von Knobelsdorff, la Bucureşti (Legatie Turkije, 915).Ref.: G.W. van der Meiden, op. cit., p. 75, nr. 915.

30 – Documente din 1802 în legătură cu călătoria lui F.G. van Dedem van de Gelder de la Bucureşti la Constantinopol (Legatie Turkije, mapa 916).Ref.: ibidem, p. 75, nr. 916.

H

31 – G. Mercator, J. Hondius, Atlas af te Afbeeldinghe van de Gantsche Wereldt, Amsterdam, 1634, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române şi harta colorată Walachia, Servia, Bulgaria, România (Kaartenafdeling, AKF 1).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 27, nr. III, 2, p. 21 şi pl. 17 (harta).

32 – Nicolaas Visscher, Exactissima fabula qua tam Danubii Fluvii Pars Inferior, a Belgrado Urbe usque ad ajus ostia et minores in eum influentes Fluvii, quam Regiones Adjacentes ut Transylvania, Moldavia, Bulgaria, Besarabia et România [...]; Exactissima

Page 392: Marturii Romanesti Peste Hotare

364 OLANDA

tabula quam tam Danubii Pars Media [...] quam regiones adjacentes [...] ostenduntur; Danubius, Fluvius Europae Maximus, cum omnibus fluminibus ab utroque latere in illum defluentibus, Amsterdam, 1667, hărţi cuprinzând şi părţile româneşti traversate de Dunăre, din J. Blaeuw, Atlas Maior, sive Cosmographia Blaviana, t. II, c. VI, Amsterdam. 1667 (AKF 2).Ref. şi reprod.: C. Koeman, Joan Blaeu and his Grand Atlas, Amsterdam, 1970, p. 41-48;

The Netherlands – Bulgaria, p. 19, nr. II, 3 şi pl. 9-11.

33 – Hendrick Doneker zu Amsterdam (1626-1699), Nieuwe Accurate en Naauwkeurige Kaart van de Pontus Euxinus, hodie Mare Nigrum, Amsterdam, 1704. Hartă tipărită în culori cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Kaartenafdeling, MCAL 2037).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 34, nr. IV, 2, p. 30 şi pl. 27.

34 – Nicolaas Witsen, Pontus Euxinus of nieuwe en naakeurige Paskaart van de Zwarte Zee, 1715, hartă cuprinzând şi Delta Dunării şi litoralul românesc al Mării Negre, imprimată în Louis Renard, Atlas de Navigation et de Commerce, Amsterdam, 1715 (Kaartenafedeling, MCAL 2038).Ref.: N. Bikovski, Kartografija. Istoričeski očerk, Moskva – Petrograd, 1923, p. 155; C.

Koeman, Atlantes neerlandici, Amsterdam, vol. IV, 1970, p. 432-433.Reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 14, nr. I, 8 şi pl. 8.

35 – Johann Wilhelm Abraham Jäger (1718-1790), Carte exacte d’une Partie de l’Empire de Russie et de la Pologne méridionale renfermant l’Ukraine, la Podolie, la Volhynie, la Russie, la petite Pologne, la Mazovie, et une Partie de la Lithuanie avec la petite Tartarie, la Moldavie, la Valaquie et la Transsylvanie, suivant les meilleurs auteurs par J. et F., 1769, Francfort/M. Hartă colorată, imprimată (Kaartenafdeling, OBK 97).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 27-28, nr. III, 4 şi pl. 20.

36 – Jan Hendrik Kinsbergen, Paskaart van de Zwarte Zee, te zamen gesteld nit de Observatien..., Amsterdam; [sfârşitul sec. XVIII], hartă imprimată cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Kaartenafdeling, MCAL 2044).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 28-29, nr. III, 8 şi pl. 23.

37 – Joan van Woensel, Nieuwe Wassende Graadige Pas-Kaart van de Zwarte-Zee, s.l., sfârşitul sec. XVIII. Hartă tipărită în culori, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Kaartenafdeling, MCAL 2042).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 35, nr. IV, 6, şi pl. 29.

KONINKLIJKE BIBLIOTHEEK (Biblioteca Regală)

CR

38 – Ioannes Boemus, Omnium getium mores, leges et ritus, Augsburg, 1520, cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor, originea numelui Valahia, originea limbii etc. Cartea a fost tradusă în ebraică de istoricul medieval Iosef ha Kohen sub titlul Matzov gehulet ammin în 1555.

Page 393: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 365

Ref.: Eugen Glück, Câteva informaţii privind istoria României, cuprinse în izvoarele narative medievale („Biblioteca şi cercetarea”, 12, 1988, p. 261-262).

KONINKLIJK NEDERLANDSCH GENOOTSCHAP VOOR GESLACHT-EN WAPENKUNDE

(Asociaţia Regală de Genealogie şi Heraldică)

MS

39 – Armorialul Wijnebergen, [ante 1270-1285], album heraldic francez. Pergament. Cuprinde însemne heraldice de ţări europene, între care, în anexă (Ce sont tous Roys), două steme ale suveranilor „de Blaquie” [Valahia], probabil ale Imperiului Româno-Bulgar al Asăneştilor.Ref.: Radu Ştefan Ciobanu, Les chroniqueurs français de la IVe croisade et les Roumains

de l’aire de la latinité orientale („Nouvelles Etudes d’Histoire”, VII, 1985, p. 157-176); Nicolae Şerban Tanaşoca, Semnificaţia istorică a unui însemn heraldic: „stema Regelui Valahiei” din Armorialul Wijnebergen (AIIAI, 24, 1987, partea I, p. 59-70); Dan Cernovodeanu, Stemele valahe din Armorialul Wijineberg în lumina ultimelor cercetări (RI, s.n., 5, 1994, nr. 3-4, p. 295-302).

Reprod.: N.Ş. Tanaşoca, loc. cit.

CR

40 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs ekklesias tīs anatolikīs, Amsterdam, 1667 (144 F 7).Ref.: Virgil Cândea, 1984.

41 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs ekklesias tīs anatolikīs, Bratislava, 1751 (2106 A 174).Ref.: idem.

42 – Petru Movilă, Orthodoxe homologia of Regtsinnige bekenntnisse des geloofs der Catholike Apostolike Orientaalische Kerke [...] in’t Nederduitsch [...] door Johannes Antonius Seinerus, Haarlem, 1722 (2106 A 184).Ref.: idem.

43 – D. Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Otoman Empire. Translated by N. Tindal, Parts I-II, Londra, 1734-1735. Exemplar cu menţiunea pe foaia de titlu: „Bibliotheca Tronchinianae D. Fredericus Comes de Thoms qui msstum originale latinum, nondum publicatum, possidet” (36 F 10).Ref.: H.F. Peeters, 1985.

44 – D. Cantemir, Geschichte des osmanischen Reiches..., aus dem Englischen [von J. Schmidt] übersetzt, Hamburg, 1745 (3093 A 9).Ref.: Virgil Cândea, 1984.

45 – Bibliotheca Exquitissima Thomsiana. Continens libros excellentissimos, rarissimos [...] quos magno labore collegit [...] Fredericus, Comes de Thoms, Leiden,

Page 394: Marturii Romanesti Peste Hotare

366 OLANDA

1749. Catalogul bibliotecii contelui Fr. Thoms, vândută la licitaţie la Leiden, 13 octombrie 1749. La p. 117, nr. 513, între manuscrisele in-folio: Demetrii Cantemiri, Principis Moldaviae, Incrementa et Decrementa Imperii Othomanici [...] nondum publicatum, ms. original al operei, păstrat azi la Houghton Library, Harvard University (Cambridge, Mass.). Sunt menţionate şi manuscrisul original al Descrierii Moldovei (nelocalizat încă), şi traducerile engleză, franceză şi germană, ale Istoriei Imperiului Otoman. Exemplar cu indicaţii manuscrise marginale ale preţurilor adjudecate.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, 1984.

46 – Felix Kanitz, Donau-Bulgarien und der Balkan, Leipzig, 1875-1879, cuprinzând şi informaţii (însoţite de gravuri) despre populaţia aromână din Peninsula BalcanicăRef.: The Netherlands – Bulgaria, p. 21, nr. II, 11 (localizare).

NEDERLANDS LETTERKUNDIG MUSEUM (Muzeul literaturii olandeze)

DOC

47 – Panait Istrati, Scrisori (26), 1926-1935, adresate scriitorului olandez A.M. de Jong, şi o scrisoare din 1933, către acelaşi, a Margaretei Istrati.Ref. şi publ.: Sjoerd Van Faassen, Frisien von Panait Istrati aan A.M. de Jong (1926-

1935) („Ons Erfdeel”, nr. 5, 1980, nov. – dec., p. 703-712); idem, Panait Istrati în dialog cu A.M. de Jong („Manuscriptum”, 15, 1984, nr. 2, p. 110-115); Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988, p. 25-68, 71-73, 78-96, 98-100, 102-105, 108-109, 112-114, 116-127, 130-131, 134-138.

OUD-ARCHIEF VAN HET MINISTERIE VAN BUITENLANDSE ZAKEN

(Arhiva veche a Ministerului Afacerilor Externe)

DOC

48 – Raport, din 25 iunie 1877, al consulului general olandez la Bucureşti, J.A. Keun (1842-1848, 1857-1878), referitor la ocuparea Dobrogei şi trecerea Dunării de către trupele ruseşti (Gezantschap Turkije 1872-1920, Verbaal 1877, nr. 306).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 45, nr. V, 6 şi pl. 40.

RIJKSMUSEUM (Muzeul regal)

A

49 – Dineu la marele vizir Ibrahim Damad în cinstea ambasadorului Olandei, ulei pe pânză, anonim, 1739. Între personajele participante: Alexandru Ghica, mare dragoman al

Page 395: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 367

Porţii şi Costache Caragea, dragoman al Olandei, din familiile fanariote care au domnit în Ţările Române.Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 136.

LEIDEN

CR

50 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodam Moldaviae, Louvain, 1531, relatare a bătăliei de la Obertyn din 22 august 1531, în care Petru Rareş a fost biruit de armata polonă. Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/l, p. 27–30 (localizată: Biblioteca Thysius). Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. [109].

UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK (Biblioteca Universităţii)

DOC

51 – Copia literarum Imperatoris Turcarum ad Palatinum Moldaviae, circa 1573, relativă la Ioan Vodă cel Cumplit (BPL, 2005, f. 29).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.

52 – Scrisori (2), din 1 ianuarie şi 21 martie 1659, ale lui Mihnea III Radu, domnul Ţării Româneşti către Partenie IV, patriarhul Constantinopolului, despre sinodul de la Târgovişte (BPG 65/A).Ref.: N. Iorga, Două contribuţii la istoria bisericească a românilor (AARMSI, s. II,

38, 1916, p. 465-471); idem, Studii şi documente, XXIII, p. 234; Pippidi, Tradiţia politică, p. 214.

Publ.: N. Iorga, Două contribuţii..., p. 471-483.Reprod.: B. A. R., ms. gr. 1040 (foto); Pippidi, Tradiţia politică, p. 85; Cândea – Simionescu,

Prezenţe culturale, III, p. [112].

53 – Scrisoare din 28 februarie 1659 a lui Meletie Syrigos către Mihnea III Radu, în greacă, constituind răspunsul la scrisorile domnului Ţării Româneşti către patriarhul Constantinopolului, Partenie IV. Provine din colecţia lui Levinus Warner, ambasador al Olandei la Poartă (BPG 73G).Ref.: Andrei Pippidi, 1984; Ovidiu-Victor Olar, Orthodoxie et politique I. Le synode

de Târgovişte (janvier 1659) („Archæus”, 11-12, 2007-2008, p. 177-204); idem, Ortodoxie şi politică. Sinodul de la Târgovişte (ianuarie 1659) („Studii Teologice”, s. III, 4, 2008, p. 149-177).

Publ.: idem, Orthodoxie et politique, p. 199-201; idem, Ortodoxie şi politică, p. 171-176. Reprod.: idem, Orthodoxie et politique, p. 226.

Page 396: Marturii Romanesti Peste Hotare

368 OLANDA

MS

54 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, menţionând pe gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (ms. B).Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum seu verius Lexicon saepissime

vocabulorum origines indagans, Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV, p. 18-19.

55 – Nicephoros Blemmydes, Poezie în versuri iambice (sec. XIII), dedicate mănăstirii Sosandros, cuprinzând unele ştiri despre cumani pe care îi numeşte sciţi şi geţi (getai) (ms. Vulcani 56).Ref. şi publ.: Nicephori Blemmydae, Curriculum vitae et Carmina, Leipzig, 1896, p. 115-

119; Fontes, IV, p. 102-103.

56 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum [...] ad partes orientales, 1253, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilor cumane şi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar (ms. lat. 77).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIIIe siècle,

Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,

p. 157-163 (fragmente).

57 – Yazığıoğlu ‘Ālī, Tar-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424. Cuprinde informaţii despre colonizarea turcilor selgiucizi din Anatolia în Dobrogea, în a doua jumătate a sec. XIII. Manuscris incomplet.Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170, 177-179. Publ.: M. Th. Houstma, Recueil de textes relatifs à l’histoire des Seldjoucides, III, Leyden,

1902, XVI + 308 p.

58 – Ioan Mezerzius (m. 1516), arhidiacon la Cojocna, apoi canonic la Alba Iulia, [Colecţie de inscripţii romane] (circa 120), copiate după originale din Transilvania, Oltenia şi Banat. Copie.Ref.: IDR, l, I, p. 38.

59 – Muafā l, Künh ül-ahbār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cu descrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni (1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea IV (ms. Warner 288).Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Cronici turceşti, I, p. 333-356.

60 – Chiril Lucaris, Predici (9), 8 februarie – 19 aprilie 1601, ţinute la Iaşi (BPG 122, Lucaris 2, ff. 145v-194).Ref. şi publ.: Cyrille Lucar, Sermons 1598-1602, ed. Keetje Rozemond, Leiden, 1974,

p. 91-143; Pippidi, Tradiţia politică, p. 193.

61 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarul istoriilor], 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele

Page 397: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 369

„de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (ms. 937).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.

62 – Ibrhm Peev (fost defterdr de Timişoara), Tar [Istorie], jumătatea sec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinzând informaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 1311).Ref.: ibidem, p. 194.

63 – Bartolomeu Bausner, Disputatio philosophica De Cordis Humani Actionibus, 1654, teză susţinută de un student sas din Sibiu.Ref.: Arnold Huttman, Transilvăneanul Bartholomäus Bausner şi meritele sale în

elucidarea fiziologiei aparatului circulator, în Din tradiţiile medicinei şi ale educaţiei sanitare, Buc., 1978, p. 81-92.

64 – üseyn Veğihi, Tar [Istorie], 1660, relatând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1637-1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (Warn. 894).Ref.: Babinger, GOW, p. 208; M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 166-168. Publ.: ibidem, p. 168-188 (după o copie de la Topkapı Sarayi Müzesi).

65 – Alexandru Mavrocordat, [Cuvântare din 1691 către solii germani], în greacă. Legătura manuscrisului poartă armele şi iniţialele lui Nicolae Mavrocordat (BPG 121).Ref.: Andrei Pippidi, 1974.

66 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Cihannuma [Oglinda lumii], 1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A. Ortelius şi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Ebu Bekr bin Behram. Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (ms. Warner or. 1109).Ref.: Babinger, GOW, p. 200.

67 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteos tīs katholikīs kai apostolikīs ekklesias tīs anatolikīs, a doua jumătate a sec. XVII (BPG 60 C).Ref.: Keetje Rozemond, Een Aanwinst van de Leidse Universiteitsbibliotheek. Orthodoxa

Confessio Catholicae et Apostolicae Ecclesiae Orientalis („Het Boek”, s. III, 36, 1962, p. 29 şi n. 10); Bibliotheca Universitatis Lugduni Batavorum, Codices manuscripti VIII. Codices Bibliothecae Publicae Graeci, descripsit K.A. De Meyier, adiuvante E. Hulshoff Pol, Leiden, 1965, p. 89-90.

68 – D. Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voient les causes de son aggrandissement et de sa décadence [...] trad. par M. de Joncquières, t. I-II, Paris, 1743 (732 A/34-35). Ref.: Virgil Cândea, 1984.

69 – Anton Friedrich Büsching, Magazin für die neu Historie und Geographie, Hamburg, III-IV, 1769-1770, cuprinzând şi lucrarea lui Dimitrie Cantemir; Beschreibung der Moldau (1389 C 1-23).Ref.: idem.

Page 398: Marturii Romanesti Peste Hotare

370 OLANDA

70 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldavii s žiznju sočinitelja. Moscova, 1789 (1118 D 31).Ref.: idem.

H

71 – Christophorus Bundelmontius, Liber Insularum Archipelagi, prima jumătate a sec. XV, descrierea Mării Mediterane, în care este inclusă şi Marea Neagră, cu litoralul românesc (hartă în culori) (col. Vossiani latini, in-quarto 62, f. lr).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 12, nr. I, 4 şi pl. 4 (harta).

72 – Henricus Martellus Germanus (Germanicus), Pontus Euxinus sive Mare Mavro, sfârşitul sec. XV, menţionând şi localităţile de pe litoralul românesc. Hartă colorată, scrisă de mână (Codices Vossiani Latini, în folio, 27, f. 75r-76r).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 13, nr. I, 5 şi pl. 5.

73 – Portulan al Mării Negre, s.l., 1553, hartă anonimă manuscrisă, menţionând şi localităţi de pe litoralul românesc (cod. Vossiani graeci in-octavo, 12).Ref.: A. Delatte, Les portulans grecs, II, Bruxelles, 1958 (rec. P.Ş. Năsturel, în „Dacia”, 5,

1961, p. 616-617); The Netherlands – Bulgaria, p. 13, nr. I, 6.Reprod.: ibidem, pl. 6.

74 – I. Sambucus, Transylvania, Viena, 1566.Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. [III].

75 – Giacomo Gastaldi, Disegno particolare e Regni e Regioni che son da Venetia a Constantinopoli, et da Constantinopoli a Vienna d’Austria..., Veneţia, ante 1576, hartă imprimată, colorată, cuprinzând şi Ţările Române (Kaartenverzameling, II-4-12).Ref.: R. Almagia, La carta dei paesi danubiani e delle regioni contermini di G. Gastaldi,

Città del Vaticano, 1939; The Netherlands – Bulgaria, p. 13, nr. I, 7 şi pl. 7.

76 – Joh. Christian Schreibern, Charte von der Walachey, Moldau, Podolien in Polen, Bessarabien, Tatarey Oczakow, die Halbinsel Crim, Leipzig, 1735.Ref. şi reprod.: Popescu-Spineni, p. 208-209.

77 – Johan Gottlieb et Georg Siegmund Facius, Carte de la Turquie européenne avec un precis des Evénements de la guerre en 1769 et 1770 entre les Russes et les Turcs, s.l., 1770, hartă imprimată în culori a Turciei europene în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, cuprinzând şi Ţările Române (Kaartenafdeling Port, 167, N. 35).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 28, nr. III, 5, şi pl. 21.

SCHEVENINGEN

COLECŢIA J.J. SCHRETLEN

MUZ

78 – Colecţie de timbre româneşti vechi, sec. XIX – începutul sec. XX.Ref.: George Pataki, New York, 1984.

Page 399: Marturii Romanesti Peste Hotare

OLANDA 371

UTRECHT

UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK (Biblioteca Universităţii)

CR

79 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo. Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia, 1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,

p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

Page 400: Marturii Romanesti Peste Hotare
Page 401: Marturii Romanesti Peste Hotare

CUPRINS

Nota editorului V

Editor’s Note IX

Abrevieri XIII

India 1 Calcutta 1Patna (Bankipore) 1

Iordania 2 Al-Kerak 2

Irlanda 3 Dublin 3Kilkenny 3

Israel 4 Bethlehem (Ar. Bayt Lahm) 4Ein Harod (Ihud) 5Eleon (Muntele ~) (Muntele Măslinilor) 5Giv’atayim 5Haifa 6Holon 6Ierihon (Ebr. Yariō, Ar. Ārīā) 6Ierusalim (Ebr. Yeruşalaim, Ar. al-Quds Al-Şarīf) 7Kibbutz Hulda 45Kibbutz Shamir 45Mār Sābā 46Nazaret-Ilit 47Petah Tikva 47Ramallah (Ar. Rāmallāh) 47Tabor (Muntele ~)(Ebr. Har Tavōr, Ar. Ğebel Et-Tūr) 47Tel Aviv (Ebr. Yafo, Ar. Tell ’Abīb) 48Wadi Qelt (Ebr. Nahal Perat) 50

Page 402: Marturii Romanesti Peste Hotare

374 VIRGIL CÂNDEA

Italia 51 Alessandria 51Ancona 51Arezzo 51Assisi 51Bologna 52Bolzano 57Brescia 58Capistrano 58Castiglione Olona 58Catania 59Cava Dei Tirreni 59Cividale 59Fermo 59Ferrara 60Firenze (Florenţa) 61Genova 75La Maiorana (Artena) 79Lucca 79Mantova 81Milano 82Mirabella Eclano (Avellino) 90Modena 90Montecorvino Rovella 93Montefiore 93Murano 93Napoli 94Padova 100Palermo 105Parma 107Pavia 108Perugia 109Piacenza 110Pisa 110Ravenna 110

Page 403: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 375

Rimini 111Roma 111Rovigo 144Santana 144Siena 144Torino 145Trieste 151Udine 154Urbino 154Veneţia (Venezia) 155Vercelli 198Verona 198Vicenza 198

Japonia 200Fukuoka 200Tokio 200

Letonia 201 Riga 201

Liban 202 Balamand (Kūra) 202Beirut (Bayrūt) 202Bmakin (Muntele Liban) 204Brummana 205Deir El-Ḥarf (Muntele Liban) 205Mār Mūsā 206Šarfeh 206Dūr El-Šuweyr (Muntele Liban) 207Zahle 209

Lituania 210 Kėdainiai 210Vilnius 210

Luxemburg 212 Luxembourg 212Remich 214Nospelt 214

Page 404: Marturii Romanesti Peste Hotare

376 VIRGIL CÂNDEA

Macedonia 215 Bitola (Bitolia, Monastir) 215Bjelo Polje 217Brusnik (Arom. Nijopole) 217Dolnja Belica (Arom. Beala de Jos) 217Gevgelija (Arom. Ghevghelia) 218Gopeš (Arom. Gopeşi) 218Gornja Belica (Arom. Beala de Sus) 218Jankovac (Arom. Iancoveţi) 218Kitka (Arom. Lipopelţi) 219Kočane (Arom. Cociani) 219Konjsko (Arom. Huma) 219Kriva Palanka (Arom. Palanca) 219Kruševo (Arom. Cruşova) 220Kumanovo (Arom. Cumanova) 220Malovište (Arom. Molovişte) 220Magarevo (Arom. Magarova) 220Morihova (Arom. Colibile Din ~) 222Ohrid (Arom. Ohrida) 222Prilep (Arom. Perlepe) 223Resen (Arom. Resna) 223Skopje (Arom. Scopia) 224Slepče 225Struga 226Tetovo (Arom. Tetova) 226Trnovo (Arom. Târnova) 226Uroševac (Arom. Ferizovici) 226Veleš (Arom. Veleş) 226

Marea Britanie 227Alnwick (Northumberland) 227Bath (Somerset) 227Birdoswald (Cumberland) 227Brampton (Cumberland) 228Burley-On-The-Hill (Rutland) 228Cambridge 229Carlisle (Cumberland) 231

Page 405: Marturii Romanesti Peste Hotare

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 377

Castlesteads (Cumberland) 232Chatsworth (Derbyshire) 232Chichester (Sussex) 233Corby Castle (Cumberland) 233Durham 233Edinburgh 234Glasgow 235Goodwood (West Sussex) 236Hatfield (Hertfordshire) 236Lancaster (Lancashire) 236Leicester (Leicestershire) 237Liverpool 238Londra 238Manchester 332Mears Ashby (Northamptonshire) 334Milton Keynes (Buckinghamshire) 334Norwich (Norfolk) 334Nottingham (Nottinghamshire) 335Oxford 335Perranarworthal (Cornwall) 344Richmond (Surrey) 345Rode Hall (Cheshire) 345Rokeby (Yorkshire) 345Windsor (Berkshire) 346York (Yorkshire) 346

Mexic 347Ciudad De Mexico 347

Monaco 348Monte Carlo 348

Muntenegru 349Boka Kotorska 349Cetinje 349Nikoljac (Bjelo Polje) 352

Norvegia 353Bergen 353Oslo 353

Page 406: Marturii Romanesti Peste Hotare

378 VIRGIL CÂNDEA

Trondheim 356Vadsø 356

Noua Zeelandă 357Wellington 357

Olanda 358Amsterdam 358Doorn 360Groningen 360Haga (Den Haag) 360Leiden 367Scheveningen 370Utrecht 371