PLAN DE MARKETING

„Dezvoltarea şi promovarea posibilităţilor de turism ecologic (turism rural, ecoturism) în zona Câmpiei de Nord-Est şi a Munţilor Apuseni”

Texte  realizate de:Berép Consult Kft.

2010

Cuprins

REZUMAT EXECUTORIU.......................................................................................................2DESCRIEREA ZONEI DE ACŢIUNE......................................................................................4

Caracteristici geografice - naturale.........................................................................................4Structura spaţială.....................................................................................................................4Demografie.............................................................................................................................5Economie................................................................................................................................5Relaţii Transfrontaliere...........................................................................................................5Rezumarea caracteristicilor teritoriului...................................................................................6

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A TURISMULUI.............................................................7ANALIZA GRUPULUI ŢINTĂ.................................................................................................9CADRUL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI...................................10ANALIZA SWOT....................................................................................................................12CONCEPŢIA DE MARKETING.............................................................................................15

Trasee tematice.....................................................................................................................16Teritoriul ca şi creatorul primului overland româno-maghiar..............................................17Scopuri directe......................................................................................................................17Scopuri indirecte...................................................................................................................17Grupuri ţintă directe..............................................................................................................18Grupuri ţintă indirecte...........................................................................................................18

MARKETING MIX – 4 P.........................................................................................................20Product: traseele tematice.....................................................................................................20Price: preţ..............................................................................................................................77Place: puncte de valorificare.................................................................................................78Promotion: comunicare marketing........................................................................................78

PLAN DE LUCRU MARKETING..........................................................................................81Film de scurt metraj despre valorile naturale a teritoriului...................................................81Film de scurt metraj de turism rural şi ecoturism în teritoriu...............................................8110 filme de scurt metraj despre traseele tematice.................................................................81DVD cu conţinut multimedia................................................................................................81Pagina web cu conţinut multimedia......................................................................................82Panouri informative..............................................................................................................82Evenimente teritoriale de informare şi promovare (conferinţe la închiderea proiectului)....82Anexe:...................................................................................................................................83Descrierea detailată a atracţiilor incluse în trasee tematice..................................................83

1

REZUMAT EXECUTORIU

În cadrul Programului de Cooperare Tansfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen, Asociaţia Infotour Carei şi Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor (în viitor parteneri) au început implementarea proiectului în comun cu titlul „Dezvoltarea şi promovarea posibilităţilor de turism ecologic (turism rural, ecoturism) în zona Câmpiei de Nord-Est şi a Munţilor Apuseni”. Scopul proiectului este dezvoltarea unui sistem turistic comun în zona transfrontalieră Ungaria – România în judeţele Hajdú-Bihar, Bihor şi Sud-Vest Satu Mare. Sistemul turistic comun are ca şi scop interconectarea celor două elemente peisagistice: zona de Câmpie cu zona Montană prin dezvoltarea unor pachete turistice în domeniul ecoturismului oferind programe turistice pentru mai multe zile. În cadrul proiectului au fost realizate mai multe studii şi analize privind situaţia actuală a turismului în zonele vizate de proiect, pe baza rezultatelor acestor analize a fost stabilit sistemul obiectivelor urmărite în planul de marketing.

Scopuri directe: Dezvoltarea pachetelor turistice, stabilirea traseelor tematice Realizarea unui sistem comun transfrontalier turistic Dezvoltarea imaginii traseelor tematice Promovarea traseelor tematice

Scopuri indirecte: Protejarea moştenirii culturale – naturale bogată dar fragmentată în zona vizată

de proiect şi dezvoltarea unui sistem unic pentru promovare cu resprectarea elementelor ecoturismului.

Sprijinirea practicării ecoturismului ca şi sector economic principal sau secundar generator de venit, astfel contribuind la realizarea dezvoltării durabile în zonele rurale şi protejarea moştenirii rurale prin practicarea ecoturismului.

Întărirea relaţiilor (transfrontaliere) de cooperare turistică în zonă vizată de proiect

Grupuri ţintă directe: Organizaţiile în zonă vizată de proiect interesate în ecoturism Organizaţiile civile incluse în trasee tematice (Întreprinderile interesate în

turism aproximativ 20.) Autorităţile Publice Locale Organizaţiile de protecţia intereselor (ex. Organizaţia Judeţeană pentru turism

rural, Comisia pentru turism şi patrimoniu) Autorităţi publiceşi naţionale interesate Alte instituţii (instituţii de învăţământ, Parcul Naţional Hortobagy) Organizaţiile, întreprinderile, persoane fizice interesate în ecoturism şi turism

rural

Grupuri ţintă indirecte: Turişti de la saţiuni balneare Elevi Turişti de week-end Montaniarzi Turişti care sunt în concediu de vară

2

Conform sistemului de obiective au fost dezvoltate pachetele turistice, adică cele 10 trasee tematice:

Drumul Muzeelor şi caselor tradiţionale Drumul sănătăţii Drumul produselor tradiţionale Drumul vinului Drumul hanurilor Drumul valorilor zonale Drumul meşteşugurilor Drumul peşterilor Drumul apelor Druml personalităţilor renumite

Au fost stabilite activităţile de promovarea a traseelor tematice transfrontaliere după cum urmează:

Film de scurt metraj despre valorile naturale ale zonei vizat de proiect Film de scurt metraj despre turism rural şi ecoturism în zona vizată de proiect 10 filme tematice de scurt metraj DVD cu conţinut multimedia Pagina web cu conţinut multimedia Panouri informative Evenimente zonale de promovare şi de informare (conferinţe de încheiere)

3

DESCRIEREA ZONEI DE ACŢIUNE

Zona de acţiune a proiectului (în continuare zona vizată de proiect) este delimitată de trei teritorii (în continuare teritoriu) din zona centrală transfrontalieră a graniţei Ungaria-România:

Judeţul Hajdú-Bihar Judeţul Bihor Judeţul Satu Mare – partea Sud-Vest Satu Mare

Caracteristici geografice - naturale

Teritoriul privind caracteristicile naturale prezintă o diversitate bogată. Zonele de vest cea mai mare parte a judeţului Hajdu-Bihar sunt teritoriile din marginea de est a Câmpiei cu un peisaj tipic de câmpie. Totuşi zona de Câmpie este destul de fragmentat în zone mai mici după cum urmează: solul nisipos a zonei Nyírség, zona Hajdúság (Haiducilor), zona Hortobágy, lunca Borsod, valea Crişurilor şi a Barcăului, zona Sárrét mic şi mare, valea Barcău-Kálló, Valea Ierului, Câmpia Bihorului - zone care dispun de o floră şi faună foarte bogată. Pornind spre est relieful devine mult mai variat şi prin linia Codru-Moma, Pădurea Craiului, Dealurile Popis se ajunge la vârfurile Munţii Bihorului şi Vlădeasa la 1849 şi 1790 de metri.Teritoriul conform caracteristicile reliefului – zona Hajdu-Bihar nu este bogat în ape de suprafaţă. Răuri importante, la nord Tisza, la sud, Barcău şi Crişul Repede numai pe o parte foarte mică ating teritoriul, apele mici în interiorul teritoriului sunt Hortobágy, Kösely, Kálló, şi sistemul canal şi canalul principal Keleti (Estic). Lacurile mai mult sunt lacuri de pescuit. Hidrografia teritoriului în partea estică este mult mai bogat, Crişul Repede, Crişul Negru, Tisza şi Ier şi mai multe părăuri.Arealul analizat este bogat în totalitate cu apele din subsol. Apa termală în mai multe locuri este certificat pentru tratarea bolilor, această resursă este valorificată este baza turismului în teritoriul vizat de proiect.

Structura spaţială

Sistemul rutier exterior a teritoriului vizat de proiect este traversată de axa rutieră est-vest, dinspre spre vest autostrada E79, spre est drumul european E60 şi prin drumul feroviar Budapesta Braşov. Reţeaua rutieră în interiorul teritoriului este determinat de cele 3 reşedinţe de judeţ care crează legături interioare între localităţi. Datorită infrastructurii deficitare reţeau de transport este îngreunată. Stuctura localităţilor este determinată de reşedinţe de judeţ ca şi în cazul reţelei de transport, localităţile importante sunt Oradea şi Debrecen. În partea estică a teritoriului ne întâlnim cu multe comune şi localităţi mici şi în partea vestică mai ales în zona Haiducilor cu oraşe mici. Trebuie menţionat că aceste oraşe mici nu îndeplinesc funcţii teritoriale nu au influenţă teritorială mai mult deservesc necesităţile locale.

4

Demografie

În populaţia judeţului Hajdú-Bihar din anul 1991 nu au fost schimbări numerice semnificative, dar în acelaşi interval de timp populaţia judeţului Bihor a scăzut cu 6,6%. Mobilitatea în teritoriul se concentrează în localităţi din jurul centrelor aglomerate în timp ce localităţile mici sunt supuse fenomenului de îmbătrânire şi de depopulare. Teritoriul vizat de proiect poate fi caracterizat în general prin îmbătrânire demografică, dar în acelaşi timp atât pe partea maghiară cât şi pe partea română nivelul de îmbătrânire este sub media naţională. Pe baza indicelor de mortalitate şi natalitate partea vestică a teritoriului în conformitate cu media naţională arată o şituaţie mai favorabilă decât partea estică a teritoriului, dar în acelaşi timp trebuie menţionat că fenomenul de descreştere populaţiei este una generală în teritoriul vizat de proiect.

Economie

Activităţile economice realizate în teritoriile din Ungaria – se concentrează mai mult în sectorul serviciilor – ajunge aproape la nivelul naţional. Teritoriile din partea română se poate considera ca şi zone cu dezvoltare şi creştere economică rapidă şi intensă – unde mai mult industria prelucrătoare este activitatea economică principală şi aduce venituri semnificative. În judeţul Hajdú-Bihar ocuparea forţei de muncă este asigurat prin sectorul serviciilor în judeţul Bihor este asigurată de industria prelucrătoare şi pe lângă asta o altă activitate economică semnificativă este agricultura. În judeţul Hajdú-Bihar schimbarea regimului economic a restructurat piaţa forţei de muncă, după această restructurare şomajul a devenit o problemă constantă, care în zonele periferice a judeţului înseamnă şi mai mare problemă (Sárrét, Bihar, valea Tiszei, Sud-Nyírség), datorită acestui fapt judeţul este enumerat în rândul teritoriilor afectate cu probleme grave de şomaj. O parte dintre zonele estice a teritoriului mai ales în partea română zone care sunt pe lângă graniţă datorită situaţiei favorabile la nivel naţional sunt enumerate în rândul zonelor cele mai bine situate din punct de vedere a ocupării forţei de muncă.

Relaţii Transfrontaliere

În vremea socialismului când graniţele încă nu au fost deschise zonele de pe lângă graniţă au fost marginalizate, relaţiile transfrontaliere atât cele economice cât şi cele sociale au fost foarte slabe şi nu au fost sistematizate. În urma schimbării regimului relaţiile transfrontaliere au început o dezvoltare spontană, dezvoltarea acestor relaţii între tări s-a accelerat în perioada de preaderare la UE datorită programelor de finanţare (Phare CBC, INTERREG IIIA és ETE) a început realizarea proiectelor de dezvoltare în colaborare transfrontalieră. Datorită fondurilor de finanţare construcţia de parteneriate s-a intensificat mai ales a celor de jos în sus. Pe lângă colaborările între instituţii publice, colaborările în sectorul economic şi în sectorul civil devin mult mai importante care indică concretizarea relaţiilor trensfrontaliere. În aceeaşi timp trebuie menţinut că rezultatele cercetărilor empirice arată că nivelul cooperărilor în sectorul economic nu ajunge la nivelul cooperărilor protocolare. Este de aşteptat că cooperările în sectorul economic devin mai importante dacă iniţiativele pentru formarea GECT-urilor în teritoriu se realizează care va duce cooperările la nivel instituţionalizat.

5

Rezumarea caracteristicilor teritoriului

După analiza multilaterală a teritoriului vizat de proiect se poate spune că arată o a imagine heterogenă din mai multe puncte de vedere. Dar în aceeaşi timp prin exploatarea avantajelor şi resurselor şi prin căutarea punctelor de sinergie asigură posibilităţi de colaborare în mai multe domenii. Acest lucru oferă posibilătăţi în special în domeniul turismului unde resursa este diversitatea. În zona transfrontalieră română-maghiară indicele de economie şi de ocupare a forţei de muncă sunt cele mai slabe. În afară de asta p parea română problema ce mai mare este starea slabă a infrastructurii şi pe partea maghiară problemele sciale sunt cele mai grave. Totuşi în mod paradox incompetitivatea socio-economică a contribuit la conservarea valorilor în teritoriul vizat de proiect. Teritoriul are un potenţial turistic semnificatev care se bazează la valorile naturale, peisagistice, culturale şi rurale bogat. Dar în acelaşi timp aceste posibilităţi încă nu sunt exploatate nici turismul profesional de afaceri şi nici turismul rural nu funcţionează încă în teritoriu.

6

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE A TURISMULUI

Situaţia actuală a turismului în zona vizată de proiect a fost analizată din mai multe puncte de vedere, Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen a elaborat un studiu de fezabilitate şi Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor a elaborat un studiu geografic, În studiu de fezabilitate sunt przentante cele mai importante locaţii turistice din teritoriu analizează potenţialul turistic şi în studiu geografic este o analiză complexă a teritoriului din punct de vedere a resurselor naturale.

Împotriva caracteristicilor geografice variate şi a patrimoniului cultural existent în teritoriu principalele atracţiuni turistice sunt constituite de băi termale şi de tratament:

Judeţul Hajdú-Bihar : total 15 băi Judeţul Bihor: total 14 băi Teritoriul Sud-Vest Satu Mare: total 3 băi

Pe baza datelor statistice se poate spune că în cele trei zone a teritoriului vizat de proiect forma de turism cel mai des practicat este turismul balnear, din datele reiese că turismul se concentrează în jurul celor trei centre balneare (Hajdúszoboszló, Tăşnad, Sînmartin), centre balneare care nu sunt identice cu reşedinte de judeţ.

Numărul locurilor de cazare Nivel de ocupare a locurilor de cazare

După numărul locurilor de cazare cele două judeţe (Hajdú-Bihar şi Bihor) ocupă locul cinci la nivel naţional care arată că cele două zone sunt de importanţă naţională ca şi destinaţii turistice cele mai des vizitate de turişti, în aceaşi timp şi din punct de vedere a nivelului de exploatare turistică sunt în aceeaşi situaţie.

7

Numărul nopţilor de cazare Numărul turiştilor sosite

După numărul turiştilor sosite în terioriu, cele două judeţe sunt numai la locul 6 şi 9, dar după nopţile petrecute în teritoriu ocup locul 4 şi 5 din care reiese că judeţele sunt destinaţii turistice pentru călătorii de lungă durată. În timp ce turismul în teritoriul Sud-Vest Satu Mare se bazează pe staţiunea balneară din Tăşnad, în Bihor Munţii Bihor şi Oradea, în judeţul Hajdú – Bihar zona Hortobágy şi Debrecen au o frecventare turistică semnificativă.

În ansamblu putem concluziona că teritoriul dispune de resurse naturale bogate, de patrimoniu cultural variat şi bogat, dar exploatarea potenţialului turistic este impiedicată. Cele mai mari probleme care împiedică exploatarea turismului în zonă vizată de proiect sunt: lipsa capitalului financiar, lipsa unui marketing regional, până acum a fost o problemă şi lipsa relaţiilor transfrontaliere, lipsa unei strategii pentru practicarea ecoturismului şi lipsa unui sistem de calificare comună.

8

ANALIZA GRUPULUI ŢINTĂ

Analiza grupului ţintă s-a desfăşurat pe două nivele. Pe de o parte prin caracterizarea turiştilor care sosesc în teritoriu, pe de altă parte prin caracterizarea globală a turiştilor. Primul se bazează pe deservirea turiştilor existente în zonă şi în aşa fel creşterea cererii turistice şi al doilea se bazează pe creşterea cererii turistice şi în aşa fel creşterea numărului turiştilor sosite în zonă.

În prezent forma de turism dominant practicată în cele trei zone vizate de proiect este turismul balnear, adică teritoriul este o destinaţie turistică pentru tratament şi wellness. Acest lucru în sine se caracterizează „modelul de comportament de consum” adică cum îşi petrec timpul turiştii care sosesc în teritoriu care poate fi descris pe scurt după cum urmează:

Şedere de lungă durată Programul zilnic este structurat după tratament şi spa Programe complementare de wellness Spa în continuare, şedere locală numai cu mici călătorii

Literatura de specialitate naţională de marketing foloseşte mai multe categorizări pentru descrierea „Comportamentului de consum” al turiştilor după obiceiuri de călătorie.În loc de descrierea detailată a tipurilor de turişti, din punct de vedere a studiului nostru este mult mai interesant descrierea tendinţelor – cum se transformă motivaţia turiştilor privind călătoria, pentru prezentarea acestuia vom descrie cele două tipuri de turişti care călătoresc.

Turist classic: Pentru informare foloseşte ghiduri turistice Într-un loc vizitează toate atracţiile turistice De la ghid turistic aşteaptă o prezentare „ştiinţifică” Are nevoie de călătorii bine planificte în timp Program complex Este curios de ceva nou dar totuşi vrea condiţiile de acasă (buborék) Nu vorbeşte neaparat pe o limbă străină Privitor şi menţine distanţa

Vânător de senzaţii: Planifică o călătorie după cercetări pe internet şi după descrierea călătorilor Exclude multe muzee şi multe atracţii mai mult caută senzaţiile şi experimenteză Construieşte relaţii noi şi este deschis la cunoaştere Program cu mai puţine activităţi şi dacă îi place ceva schimbă programul uşor Caută noutăţile şi cele tipic locale Vorbeşte o limbă străină şi comunică valamilyen idegen nyelven tud és mer

kommunikálni Curios, construieşte relaţii şi comunică uşor cu oamenii

În rezumat putem concluziona că oamenii ca şi turişti nu mai vor să creeze un inventar de valori colectate, ci mai mult sunt vânători de senzaţii. Sub asta se înţelege că oamenii nu mai vor „vizite de studiu” cu ghid turistic, ci mai mult doresc o călătorie în care ei însuşi pot experimenta şi cerceta lumea vizitată. O călătorie în care construiesc relaţii noi şi întâlnesc cu

9

situaţii noi - situaţii de la care călătoria devine mai personală şi numai trebuie să se adapteze după programul creat şi planificat până la ultimul minut. Până la urmă este nevoie de organizare dar cheia succesului este originalitatea şi caracterul de afacere să rămână în urmă.

CADRUL STRATEGIC PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI

Înainte de a formula concepţia de marketing pentru dezvoltarea şi promovarea posibilităţilor de turism ecologic, turism rural a Câmpiei de Nord-Est şi a Munţii Apuseni, trebuie să analizăm priorităţile de dezvoltare a strategiilor de dezvoltare naţională, a strategiilor de dezvoltare a turismului şi de marketing ca să putem asigura caracterul conform a planului cu cadrul strategic existent în cele două ţări. În aşa fel planul de marketing elaborat de cele trei parteneri în proiect va fi structurat pe priorităţile de dezvoltare mai specifice şi mai puţin pe prorităţile de dezvoltare care şi acum sunt importante pentru cele două ţări. Acest plan va detaila elementele complementare pentru dezvoltarea turismului şi în aşa fel doreşte lărgirea ofertei turistice în teritoriul vizat de proiect.

În Ungaria în cadrul Programului Operaţional Regional (ROP) şi în cadrul acesteia Programul Operaţional Regional pentru Reguinea Câmpia de Nord (ÉAOP) care a fost elaborat după necesităţile specifice a regiunii şi ăn cadrul acesteia obiectivul specific nr.2 Creşterea competitivităţii turismului. Domeniile de interveţie sunt pezentate în planul de acţiune după cum urmează:

Dezvoltarea sistemului de condiţii în turism balnear Dezvoltarea atracţiunilor care prevâd valorile naturale şi de mediu Dezvoltarea infrastructurii rutiere cu scop turistic pentru cicloturism şi linii feroviare

mici Dezvoltarea infrastructurii turismului cultural şi de patrimoniu Dezvoltarea infrastructurii turismului de evenimente Sprijinirea investiţiilor mari cu o valoare economică semnificativă Dezvoltarea serviciilor turismului de sănătate Dezvoltarea serviciilor turistice

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Ungaria Nouă (Új Magyarország Vidékfejlesztési Program) (UMVP) Axa III. şi IV. acordă o importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului în zonele rurale mai ales în localităţile mici, domeniile de intervenţie sunt următoarele:

Servicii agroturistice rurale Servicii ecoturistice Servicii turistice de ecvestru Servicii conexe a turismului de vânat Servicii legate de turism în pădure şi de drumeţii Servicii legate de turism de pescuit Servicii legate de turism vinicol Servicii conexe legate de cicloturism Servicii legat de turism pe apă Servicii turistice conexe a gastronomiei

În România în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului sunt sprijinite proiectele care au ca scop dezvoltarea

10

turismului. O parte dintre măsuri din cadrul acestuia sprijină proiectele care au ca scop conservarea patrimoniului cultural şi îmbunătăţirea infrastructurii acestora. Partea cealaltă sprijină proiectele care au ca scop promovarea potenţialului turistic a româniei şi creşterea atractivităţii turistice a româniei. O atenţie deosebită este acordată pentru promovarea şi marketingul produselor tradiţionale. O altă prioritate este pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale si pentru creşterea calităţii serviciilor turistice. În strategia de dezvoltare a turismului din Regiunea de Nord-Vest apare ca şi prioritate promovarea turismului balnear şi a turismului termal şi dezvoltarea infrastructurii acestora. Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului în anul 2010 a lansat un program de finanţare guvernamentală în cadrul căreia mai multe staţiuni balneare vor fi renovate şi dezvoltate din Regiunea Nord-Vest.

Promovarea şi dezvoltarea turismului rural în România ca şi în Ungaria este sprijinit de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În cadrul programului sub axa prioritară 3 măsura 313 Încurajarea activităţilor turistice. Măsura sprijină activităţile care sunt menite să consolideze turismul rural – încurajează activităţile pentru înfiinţarea de noi locuri de cazare în zonă rurală, construirea de pensiuni agroturistice şi dezvoltarea serviciilor conexe legate de turism rural. În detalii au fost prezentate în secţiunea de mai sus.

În rezumat putem concluziona că prin intermediul programelor de finanţare de la UE activităţile legate de dezvoltarea şi promovarea turismului sunt surse de finanţare atât pentru activităţile legate de dezvoltarea infrastructurii cât şi pentru activităţile legate de dezvoltarea serviciilor turistice. multe fonduri de finanţare. Deci proprietarii atracţiilor turistice au posibilităţi de finanţare pentru realizarea ideilor de dezvoltare atât în domeniul turismului rural şi a ecoturismului cât şi în alte domenii. Ceea ce în programele de dezvoltare nu se evidenţiează este încurajarea activităţilor pentru construcţia de parteneriate în domeniul turismului, pentru dezvoltarea de reţele şi sisteme tranfrontaliere, dar pentru finanţarea acestora oferă posibilităţi Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013.”

11

ANALIZA SWOT

Ca şi rezumarea capitoului anterior şi înainte de a formula concepţia de marketing folosind metoda analizei SWOT am colectat şi am comparat condiţiile inteiroare şi exteiroare a teritoriului vizat de proiect privind posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului şi a turismului rural.

Caracteristicile interne a turismului în teritoriu şi elementele strategice

Puncte tari

1. Poziţia geografică

– Zonă transfrontalieră – cooperări transfrontaliere

– Caracteristici variate de relief şi natural – overland, ca şi viziune strategică

2. Resurse naturale – ecoturism

3. Bogat în ape de suprafaţă şi subterane - wellness- şi creştera atractivităţii pentru turişti

4. Valori culturale istorice – adminitraţie, informare, contact

5. Conservarea tradiţiilor – element principal de imagine, educaţie interactivă

6. Gastronomie bogată – element principal de imagine, încercare, viticultura

7. Evenimente turistice existente – „Săptămâni de artă”, întărirea liniei gastronomice, cules de struguri

8. Dezvoltarea infrastructurii – reabilitarea drumurilor, marcarea traseelor turistice, infrasructură online

9. Dezvoltarea pistelor de biciclete – realizarea de drumuri noi (de exemplu diguri), pe drumurile mai rar circulate marcare de piste de bicilete

10. Potenţial de forţă de muncă – populaţia de tineri – menţinerea

Puncte slabe

1. Poziţia geografică – zonă de margine – dezvoltare regională a turismului

2. Resurse turistice neexploatate– dezvoltarea serviciilor, informare, marketing

3. Nivelul de furnizare a serviciilor – dezvoltarea serviciilor, crearea unui sistem de asigurare a calităţii

4. Lipsa produselor turistice complexe – cooperare, organizare

5. Protecţia mediului şi al naturii – oferta de programe bazată pe protecţia mediului, conştientizarea protecţiei mediului în rândul populaţiei locale

6. Infrastructură – modernizarea drumurilor, sistem de panouri

7. Şomaj, nivel de venit scăzut – crearea de noi locuri de muncă în turism

8. GDP scăzut – dezvoltarea regiunii prin dezvoltarea turismului

9. Emigrare – creare de locuri de muncă pentru forţa de muncă specializată

10. Nivel de calificare – învăţământ superior şi gimazial în domeniul turismului

11. Lipsa capitatului– depunere de proiecte, încurajarea investiţiilor cu o imagine clară

12. Lipsa colaborărilor între întreprinzători – organizaţie comună pentru apărarea drepturilor

13. Nivel scăzut al investiţiilor – încurajarea investitorilor prin planuri

14. Infrastructura IT nedezvoltată – conectare la internet-prin cooperare public privat

15. Întenţia de solicitare finanţare – ajutorul

12

populaţiei tinere

11. Sistemul educaţional – învăţământ superior şi gimnazial în domeniul turismului

12. Sistem instituţional turistic regional – colaborare între organizaţii

specialiştilor în proiecte

16. Marketing turistic – imagine, ediţii, online şi marketingul evenimentelor, PR

17. Informare locală – sistemul de panouri

18. Cooperare transfrontalieră – itersectare între români şi maghiari, strategie comună

13

Caracteristici exterioare şi elemente strategice

Posibilităţi

1. Creşterea cererii pentru ecoturism şi turism rural – ofertă de programe şi grupuri ţintă bazate pe aceste forme de turism

2. Creşterea cererii pentru produse turistice complexe - armonizarea programelor şi serviciilor, concepţia overland

3. Creşterea cererii pentru programe privind păstrarea tradiţiilor şi pentru servicii prestate în mediul rural – dezvoltarea turismului rural, în direcţia de gastronomie şi păstrarea tradiţiilor ca şi identitate principală.

4. Creşterea cererii în cicloturism – ciclism ca şi un element complementar pentru călătoriile în natură

5. Situaţia transfrontalieră – o strategie de turism transfrontalier

6. Dezvoltarea infrastructurii – de transport, de transport naval, de biciclete, pietonală, dezvoltarea infrastructurii online

7. Extinderea sezonului – utilizarea perioadei de recoltare şi a perioadelor mai puţin potrivite pentru excursii în natură pentru organizarea altor programe evenimente

8. Extinderea surselor de finanţare – solicitare de finanţări

9. Investitori străini – convingerea investitorilor printr-o viziune atractivă despre viitor

10. Dezvoltarea technologiei informaţionale – utilizarea acestuia pentru activităţi de marketing, furnizare de informaţii, rezervare locuri de cazare

11. Posibilităţi de înfiinţare de locuri de muncă – noi locuri de muncă în sectorul turismului, reducerea emigrării a forţei de muncă calificată, o posibilitate pentru locuitori

12. Uniunea Europeană – solicitare de finanţări

13. Forme cât mai creative în acţiuni de marketing – online, marketingul evenimentelor şi utilizarea de noi instrumente PR

Ameninţări

1. Extremităţi meteorologice – meţinerea acelor programe care nu sunt sensibile la aceste

2. Daune naturale şi de mediu – în cazul revenirii acestora investiţie în comunicare regională şi în PR

3. Încetinire globală a turismului – extragerea unei felie cât mai mare din cererea din Europa şi Ungaria

4. Restricţionări – scădărea numărului călătoriilor în străinătate poate genera o cerere mai crescută pe piaţa internă, comunicarea intensă a posibilităţilor interne

5. Epuizarea resurselor naturale şi de mediu – programe privind conştientizarea protecţiei mediului

6. Nu vor fi investiţii în infrastructură – depunere de proiecte de finanţare, convingerea investitorilor

7. Dezvoltări cu impact nesemnificativ – înfiinţare de locuri de muncă pentru locuitori, încurajarea înfiinţări de microîntreprinderi

8. Incapacitatea IMM-urilor pentru îndeplinirea standardelor europene – instruirea IMM-urilor în managementul proiectelor şi al calităţii

9. Nivel inadecvat pentru cooperare – parteneriate bilaterale la nivel public privat

14

CONCEPŢIA DE MARKETING

Înainte de a formula concepţia de marketing care va fi baza planului de marketing pe care va fi implementat de cele trei parteneri în proiect, trebuie să analizăm în mod obiectiv posibilităţile interiore şi exterioare ale zonei. Astfel rezumarea acestora se poate face în următorul fel:

În fiecare zonă acoperit de proiect avem câte o organizaţie civilă cu interes în domeniul ecoturismului şi în realizarea dezvoltării durabile, organizaţii (parteneri) care dispun de un capital relaţional dezvoltat, au cunoştinţe despre teritoriul acoperit, dispun de un cadru de voluntariat, dar au mai puţine resurse financiare.

Avem un teritoriu în care zonele – chiar din cauza poziţiei geografice periferiale – au menţinut resursele naturale şi au conservat patrimoniul lor cultural, care astăzi este baza unui potenţial turistic dar în aceaşi timp nu paote fi valorificat fiind că nu apare în oferta turistică.

Cei care dispun de o atracţiune turistică – furnizori de servicii, organizaţii civile, administraţiile locale, instituţii publice, întreprinderi mici şi mijlocii – nu prea au cunoştinţe despre activităţi de marketing şi despre promovare turistică.

Atracţiunea turistică principală în teritoriu este apa termală şi locaţiile de valorificare a acesteia adică staţiunile balneare de tratament şi de recreere, acest fapt influenţează turismul în cele trei zone vizate de proiect, concentrând turismul în jurul unor localităţi, în afară de asta mai sunt locaţii atractive din punct de vedere turistic cum ar fi: cele două reşedinţe de judeţ Oradea şi Debrecen (Munţii Bihor şi Hortobágy).

Reţelele de cooperare turistică sau folosind un cuvânt mai de modă clustere se dezvoltă în jurului staţiunilor balneare, în zonele rurale mai mult ne întâlnim cu iniţiative individuale cu excepţia zonei rurale din jurul Munţii Bihorului.

În sectorul turistic începe să apare ca şi un trend călătoria prin experimentare, adică descoperirea valorilor locale, dar acest tip de turism funcţionează numai dacă atracţiunile mai mici şi serviciile turistice rurale vor fi vizibile cunoscute şi mai accesibile.

Partenerii cunoscând cele descrise de mai sus în cadrul acestui proiect au depistat şi au colectat atracţiunile turistice din teritoriu pe baza cărora au formulat nişte propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului în teritoriul vizat de proiect. Aceste propuneri de dezvoltare au fost discutate şi dezvoltate cu organizaţii de interes în turism şi cu alte instituţii locale (ONG, APL, IMM) în cadrul workshopurilor organizate de parteneri în proiect. În urma workshopurilor organizate partenerii de proiect au elaborat un studiu de fezabilitate în care au evaluat şi au detailat strategia privind dezvoltarea turismului în zonă şi dezvoltare produselor turistice din zonă. În perioada actuală cât mai mulţi oameni au nevoie de turim activ. Mulţi dintre aceste persoane pentru petrecerea timpului liber caută posibilităţi nu numai pentru odihnă ci şi pentru senzaţii. Persoanele sun interesate cît mai multe pentru atracţiuni locale cum ar fi: plimbare în natură, conuaşterea localnicilor, obiceiurilor locale, valorilor locale, atracţiuni culturale şi istorice, gastronomia, vizitarea unor festivale. Întrebarea ar fi, dacă teritoriul vizat de proiect doreşte să se adapteze la aceste nevoi a turiştilor – după părerea noastră – viitorul turismului în teritoriu este influenţat de aceste nevoi.

Varietatea turistică şi numărul atracţiunilor turistice în sine nu ajunge pentru un brand turistic şi pentru a deveni sectorul economic cel mai improtant în teritoriu. Până când nivelul de furnizare a serviciilor şi dezvoltările infrastructurale nu ajung la calitatea atracţiunilor turistice

15

- teritoriul nu poate deveni competitiv pe piaţa turistică. Astfel, ceea ce putem face, să dezvoltăm serviciile conexe a turismului, să valorificăm resursele locale şi să ivestim în vaorificarea resurselor naturale, ecologice, tradiţionale, gastronomice şi în aşa fel să creştem numărul vizitatorilor.

Din momentul în care pentru turişti va fi disponibil un loc de cazare de calitate, un restaurant de calitate şi locaţia turistică va fi accesibilă (infrastructură de calitate) putem să urmărim următorul scop, adică dezvoltarea de pachete de servicii turistice complexe, programe variate, călătorii pline de senzaţii. Din momentul în care se realizează acest scop va fi evindenţiat importanţa colaborării şi cooperării între sectorul public - privat şi transfrontalier. Pentru implementarea acestora este nevoie de ajutorul altor domenii (de ex. învăţământ, înfiinţarea de noi locuri de muncă), şi în afară de asta mai este nevoie pe lângă convingerea investitorilor, de atragerea şi utilizarea mai benefică a fondurilor de la UE şi guvernamentale.

În propunerea noastră strategică în primul rând vom formula obiectivele pe baza unei viziuni viitoare despre turism în teritoriu. După acestea vom analiza pe baza cercetării situaţiei curente, pe baza posibilităţilor de dezvoltare formulate în cadrul analizei SWOT - cu respectarea ameninţărilor – cum pot fi atinse obiectivele propuse şi cu respectarea acestora cum se va formula imaginea comună şi variată a teritoriului, cu o ofertă de programe de calitate şi care va oferi un nivel de trai mai ridicat în sectorul turismului.

În teritoriul vizat de proiect dezvoltarea ecoturismului şi a turismului ecologic este posibil în două direcţii de dezvoltare:

Trasee tematice

În urma cercetărilor efectuate s-a evidenţiat că dezvoltarea ecoturimului în teritoriul este posibil numai prin desemnarea şi crearea unor trasee turistice tematice, în aşa fel că în aceeaşi timp să fie implicat cele trei zone ale teritoriului.

Având în vedere că teritoriul nu dispune de trasee naturale geografice cum ar fi trasee de pelerinaj sau trasee istorice (Drumul de mătase, Oraşele Hanza, Zidul lui Hadrianus...ect.), din această cauză în cadrul teritoriului putem desemna numai trasee tematice unde traseul este un produs turistic şi este legat de o anumită temă selectată, astfel traseul se desemnează în jurul unor obiective turistice şi obiectivele sunt legate într-o oarecare măsura în urma traseului. În această versiune ca şi produs turistic contează mai mult tematica traseului şi atracţiunile incluse în traseu, astfel nu drumul este important ci căutarea unor locaţii incluse în traseu. Pentru utilizarea cu scop turistic a valorilor culturale în forma unor trasee tematice, şi pentru dezvoltarea unor reţele de cooperare este necesar comunicarea constantă între parteneri, confruntarea a diferitelor interese şi valori, găsirea de soluţii comune, dezvoltarea în comun şi punerea în aplicare a anumitor programe, astfel prin realizarea acestor activităţi este asigurat un dinamism continuu. Prin identitatea culturală individuală a participanţilor şi în procesul de desemnare a traseelor turistice va fi creat o imagine culturală comună care va fi atractiv pentru turişti şi cu care va conforma fiecare participant. Elementul central al traseului cultural ca şi produs turistic este imaginea cultrală comună în cadrul căreia se organizează produsul în sine (adică, totalitatea atracţiunilor şi serviciilor turistice) – astfel coerenţa ofertei turistice este asigurat de identitate culturală comună.

16

Teritoriul ca şi creatorul primului overland româno-maghiar

Atât în Ungaria, cât şi în România, dar poate că şi în context European este foarte rar, că pe o arie geografică reletiv mică cum este şi teritoriul acoperit de acest proiect să ne întâlnim cu caracteristici geografice şi naturale atât de diferite. În distanţe relativ mici putem efectua călătorii în munte, putem efectua canotaj pe răuri înconjurate un mediu natural unic, putem cunoaşte câmpia renumită cu elemente unice din Europa. În aceeaşi timp putem vizita multe oraşe şi localităţi cu un trecut istoric semnificativ, putem vizita cetăţi si alte obiective cu o valoare culturală ridicată, ne putem caza în locuri prietenoase şi liniştite putem colecta experienţe unice de la festivale muzicale, artistice, gastronomice şi nu în ultimul rând putem odihni la staţiune balneară. Existenţa celor enumerate mai sus în teritoriu ne oferă posibilitatea pentru crearea unui produs turistic complex pentru petrecerea timpului de-a lungul mai multor săptămâni. În mintea turiştilor călătoriile de tip „overland” sunt legate mai mult de călătorii exotice în africa, asia şi în ţările sud-americane. Cu toate acestea teritoriul analizat dispune de resurse pentru punerea în aplicare acestora şi la nivelul europei centrale.

Pe baza celor descrise de mai sus sistemul de obiective a concepţiei de marketing putem defini în următorul fel:

Scopuri directe

Scopuri directe de marketing sunt acele obiective specifice în realizarea cărora stă la baza planul de marketing, cu alte cuvinte sunt acele rezultate pe care dorim să obţinem în urma implementării activităţilor stabilite în planul de marketing:

Dezvoltarea de produse turistice, organizarea traseelor tematice Dezvoltarea unei reţele de cooperare turstică transfrontalieră Construcţia imaginii traseelor tematice Asigurarea vizibilităţii traseelor tematice

Scopuri indirecte

Scopuri indirecte de marketing sunt acele obiective generale la realizarea cărora contribuie planul de marketing, cu alte cuvinte sunt acele rezultate pe care dorim să obţinem în urma dezvoltării domeniului ecoturismului şi sprijinim din punct de vedere a marketingului prin activităţile stabilite în prezentul plan:

Dezvoltarea şi conservarea patrimoniului cultural natural al teritoriului în cadrul turismului ecologic.

Punerea în valoare a moştenirii rurale şi dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin sprijinirea practicării ecoturismului şi a activităţilor secundare şi generatoare de venit legat de turism.

17

Întărirea relaţiilor (transfrontaliere) de cooperare turistică în zonă vizată de proiect

Grupuri ţintă directe

Din punct de vedere a activităţilor de marketing În cadrul grupului ţintă pe baza obiective/activităţi am identificat două grupe. În cadrul grupului ţintă direct am enumerat actorii care sunt interesaţi în trasee tematice şi în cadrul grupul ţintă indirect am enumerat turiştii care vor fi beneficiarii acţiunilor de comunicare de marketing. Astfel grupul ţintă direct am idetificat în următorul fel:

Organizaţiile în zonă vizată de proiect interesate în ecoturism Organizaţiile civile incluse în trasee tematice (Întreprinderile interesate în

turism aproximativ 20.) Autorităţile Publice Locale Organizaţiile de protecţia intereselor (ex. Organizaţia Judeţeană pentru turism

rural, Comisia pentru turism şi patrimoniu) Autorităţi publiceşi naţionale interesate Alte instituţii (instituţii de învăţământ, Parcul Naţional Hortobagy) Organizaţii, întreprinderi, persoane fizice interesate în ecoturism şi turism rural

Colaborarea între organizaţiile enumerate este asigurat în urma organizării seriei de workshopuri.

Grupuri ţintă indirecte

Grupul ţintă indirect este compus din turişti care vor beneficia în urma activităţilor de comunicare şi de marketing, cei care dorim să motivăm la vizitarea traseelor tematice şi la călătorii de tip overland. Încât categorizarea după grupă vârstă (tineri, căsătoriţi, cu familie, de vârstă medie, vârstnici) nu prea este informativ, am definit categorile după motivaţia turiştilor şi după tipuri de călătorii, astfel sun următoarele categorii:

Turişti de la staţiuni balneare: pentru turişti care sosesc la staţiuni balneare poate fi oferit ca şi program facultativ vizitarea atracţiunilor ecoturistice din împrejurimi, pe lângă asta pot fi interesaţi că în viitor să facă o călătorie în urma unui traseu tematic, sau să urmărească un traseu overland ceea ce înseamnă o şedere mai lungă în teritoriu.

Elevi, şcolari: unor trasee au fost create în aşa fel să fie concentrate pe senzaţii pe experienţe noi, alegerea tematici traseelor oferă posibilităţi intersante pentru excursii şcolare şi pentru elevi din cadrul teritoriului şi pentru cei de din afara teritoriului, Unele dintre trasee pot fi introduse în educaţia şcolară. Pe de o parte excursiile şcolare ofer o frecventare anuală pentru proprietarii atracţiunilor, pe de altă parte cele 10 trasee tematice ofer program variatşi anual pentru excursii şcolare.

Turişti de week-end: În zilele de astăzi după părerea experţilor nu mai este valabil şi nu mai este adecvat schema veche privind stilul de viaţă şi recreere, după această schemă oamenii se odihnesc prin concedii lungi de 1-2 săptămâni. Oamenii mai mult prefer vacanţele regulamentare de 1-2 zile sau de week-end prelungit şi aceste vacanţe

18

încep să devine ca şi o parte a stilului de viaţă. Grupul de turişti de week-end este un potenţial pentru dezvoltarea ecoturismului. Pentru cei care trăiesc în oraşe mari arealul de influenţă a oraşului va fi locul adecvat pentru o vacanţă sau excursie de week-end. (După părerea experţilor în mod paradox criza financiară ajută la practicarea acestui tip de vacanţă care începe să devine un nou trend.)

Montaniarzi: Un grup mai mic al montaniarzilor cunoaşte atracţiunile turistice mai mici din teritoriu, dar pentru un alt grup de amatori sunt importante locaţiile cunoscute şi traseele amenajate, din acest punct de vedere traseele desemnate în cadrul proiectului vor ajuta la creşterea atractvităţii teritoriului.

Turişti în concediu de vară: prin devenirea mai populară a formelor de odihnă activă, teritoriul poate deveni locaţia ţintă a concediilor de vară prin oferirea de programe complexe(trasee tematice).

19

MARKETING MIX – 4 P

Product: traseele tematice

În cadrul întâlnirilor dintre parteneri şi în cadrul altori forumuri au fost discutate că, pentru dezvoltarea ecoturismului este necesar colaborarea şi cooperare între furnizorii de servicii turistice şi proprietarii atracţiunilor turistice, este nevoie de crearea unei reţele parteneriale. Din cauza ideilor individuale, a lipsei de capital financiar nu este posibil creşterea aracţivităţii turistice a teritoriului. A fost formulat ca şi o problemă a turismului din teritoriu că nu sunt reţele adecvate de infomare şi de cooperare. Este nevoie de analiza turismului în teritoriu – analiza valorilor turistice ecologice şi naturale, analiza serviciilor turistice, dezvoltarea de protocole de calitate (manual de asigurare a calităţii) pe baza acestora organizarea datelor obţinute în baza de date şi în trasee turistice „vândute” (dezvoltarea de pachete cu produse turistice), realizarea unui marketing comun şi oferirea serviciilor unice în mod unic pe internet.

În cazul nostru dezvoltarea produsului înseamnă organizarea atracţiunilor în trasee tematice, unde produsele vor fi traseele. Valoarea adăguată a traseelor tematice este foarte important fiind că în valorificarea produsului asta va asigura avantajul (Unique Selling Proposition), va asigura poziţia competitivă pe piaţă şi va fi baza comunicării:

Conectarea traseelor turistice din zona de frontieră Sprijinirea iniţiativelor de cooperare turistică de tip Crossborder Descoperirea valorilor turistice a teritoriului şi prezentarea în formă multimedia Elemente inovative Abordarea inovativă a problemelor locale: valorificarea resurselor culturale naturale în

zonele rurale Păstrarea tradiţiilor: conştientizează în comunitatea locală valoarea turistică a

obiceiurilor tradiţionale Prin conectarea ofertei truistice complementare crează avantaj pe piaţă Ajută la introducerea de noi sisteme de asigurare a calitatăţii pentru mici furnizori, noi

sisteme care şi de furnizori mari sunt recent introduse Technologii inovative de info-comunicare: (la finalizare proiectului punerea în

funcţiune a unei pagini web interactiv de marketing printr-o reţea de crossborder)

Locaţiile celor 10 trasee tematice sunt legate de punctele turistice mai mari din teritoriu, astfel utilizează turismul balnear şi crează legătură cu turism ecologic.

20

Traseu tematic Drumul muezeelor şi a caselor tradiţionaleTema Patrimoniul cultural, moştenirea ruralăTraseu Hosszúpályi - Hajdúböszörmény - Tiszacsege - Hortobágy - Püspökladány

– Hajdúnánás – Berettyóújfalu – Létavértes –Tăşnad – Petreşti -Galospetreu- Chişcău-Remetea- Salonta - Runcuri

Descrierea atracţiilor Muzeul Bihar – BerettyóújfaluBerettyóújfalu este centrul natural al regiunii Bihar, a cincea localitate în judeţ ca număr de populaţie. Muzeul Bihar a fost înfiinţat în 1974 pentru colectarea materialelor legate de istoria, etnografia, istoria judeţului Bihor de odinioară. Dispune de aproape 2000 de obiecte de etnografie, 1500 de artă plastică şi 2700 de arheologie. Printre acestea merită amintite vasele de lut şi celelalte obiecte de folosinţă care au fost găsite de arheologi între 1977-82 la rămăşiţele unei aşezări din neolitic la Berettyóújfalu-Herpály, pe malul unei foste ramuri a Barcăului. Bogăţia colecţiilor muzeului este ilustrată prin numărul mare de expoziţii permanente.

Muzeul Ferenc Karacs – PüspökladányPüspökladány este un veritabil oraş de câmpie, situat la limita vestică a judeţului Hajdú-Bihar, la confluenţa a trei zone: Hortobágy, Nagykunság şi Nagysárrét. A fost locuit deja şi înaintea erei noastre, fapt dovedit de săpăturile făcute pe dealul Kincses, în apropierea oraşului, unde s-au descoperit morminte într-o catacombă de aprox. 4000 de ani, unice în toată Europa. Însă data când a luat fiinţă localitatea nu poate fi stabilită cu precizie, se presupune că este vorba de secolul X-XI.

Muzeul păstorilor – HortobágyMuzeul păstorilor se află în centrul localităţii Hortobágy, la picioarele podului de piatră „cu nouă găuri”. Clădirea acestuia a fost secole de-a rândul un loc central al localităţii. Locul special amenajat pentru căruţe a servit odihna călătorilor, dar au venit aici adesea şi cei plecaţi la târg şi păstorii. Expoziţia prezentată dă o imagine asupra celor mai importante elemente ale vieţii păstorilor la sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX, şi a fost reînnoită în primăvara anului 2006.

Casa rurală – Létavértes

Casa jelerului– TiszacsegeTiszacsege se află în poarta de nord-vest a Parcului Naţional Hortobágy. Numele localităţii din epoca Árpád este controversată şi azi. Prima dovadă scrisă din secolul XIII aminteşte numele de Csege, avându-şi originea din numele unei persoane care a ocupat o funcţie înaltă în perioada descălecării. Cealaltă teorie leagă numele localităţii de peştele numit cegă. Pe pecetea din secolul XVII, cunoscută ca amprentă, într-adevăr figurează peştele cega, astfel şi această explicaţie pare verosimilă.

21

Muzeul Satului şi Casa Rurală István Bődi - HosszúpályiHosszúpályi este o aşezare din epoca Árpád, la 18 km sud de Debrecen. A fost cândva moşia familiei Zichy. În castelul care le-a aparţinut, azi se află Consiliul Local şi biblioteca. Ferenc Liszt a cântat chiar şi de două ori la orga bisericii romano-catolice din localitate. Casa ţărănească construită la sfârşitul secolului XIX azi este o casă expoziţională. Vizitatorii pot cunoaşte aici viaţa ţăranului.

Muzeul Hajdúsági – HajdúböszörményHajdúböszörmény se situează la nord-est de Debrecen. Numele localităţii a fost un nume comun al limbii maghiare vechi, însemnând mohamedan, urmăritor al cultului islamic. Böszörmény a fost centrul ismaeliţilor din regiunea Nyírség. Satul a fost distrus la trecerea tătarilor. În secolul XII-XIII a fost populat din nou, şi în secolul XIV a devenit parte a domeniilor de la Debrecen. În 1325 a primit dreptul de a ţine târguri. În 1410 a primit rangul de oraş de târg. După 1552 dezvoltarea a fost împiedicată de apariţia turcilor. Prima parte din denumirea de Hajdúböszörmény, „hajdú” face aluzie la grupul dezvoltat în ultimele decenii ale secolului XV, păstorii, respectiv gonacii (hajtó, hajdú) de care era nevoie la creşterea intensivă de animale şi la comerţ. Această populaţie de gonaci-păstori, alături de păstorit se pricepea foarte bine şi la mânuirea armelor. La sfârşitul secolului XV situaţia lor a devenit critică datorită legii vânzării vitelor. Locuitorii „hajdú” ,în pericol datorită pierderii venitului, nu au dorit să devină din nou iobagi, s-au organizat în grupuri libere.

Case ţărăneşti – HajdúböszörményComplexul de clădiri format din cinci case tarăneşti pe strada Polgári păstrează amintirile arhitecturii populare. Sunt case de locuit simple, caracteristice de câmpie, cu clădiri anexă. Casele au fost construite între sfârşitul secolului 18 şi mijlocul secolului 19 şi reprezintă şi azi în mod fidel coeziunea dintre modul de viaţă de odinioară şi arhitectura populară.

Casa rurală - HajdúnánásLa câteva minute pe jos din centrul oraşului se află casa ţărănească cu acoperiş din şindrilă, construită la sfârşitul anilor 1700 în stil clasicist popular. În casa cu trei încăperi se poate vedea odaia unui ţăran înstărit, o bucătărie, precum şi produsele şi echipamentele care prezintă prelucrarea paielor cu un trecut de 150 de ani.

Muzeul şvăbesc – PetreştiCasa tradiţională din Petreşti păstrează unele elemente ale culturii materiale a şvabilor, populaţie vorbitoare de limbă germană, originară din Germania istorică, colonizată în această regiune în secolul al XVIII-lea. În această perioadă populaţia şvabă a fost prezentă într-un număr reprezentativ în judeţul Satu Mare de azi. Casa tradiţională ca păstrătoare şi promovatoare al culturii şvăbeşti este o instituţie unică în România nord-vestică. Necesitatea creării unui muzeu a devenit o realitate cu dispariţia tot mai accelerată a culturii şvabilor care la începutul secolului XX.

22

Muzeul Orăşenesc - TăşnadMuzeul Orăşenesc Tăşnad este amenajat în Castelul Cserey Fischer. Cuprinde 4 săli expoziţionale, grupate pe două secţii: arheologie şi istorie locală; etnografie.Reorganizat în anul 1995, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tasnadului, mărturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativităţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe. În acest sens, sălile expoziţionale sunt structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran.

Colecţia personala de la GaloşpetreuCasa tradiţională maghiară a Văii Ierului din satul Galoşpetreu şi-a deschis porţiile vizitatorilor în anul 2002. Fondatorul şi susţinătorul casei tradiţionale este dr. Kéri Gáspár, medic stomatolog originar din Galoşpetreu, actual locuitor al oraşului Săcuenului. În procesul de înfiinţare a casei tradiţionale, care în mare parte a fost derulat fără ajutor, a primit sprijin profesional de la facultatea de etnografie din Cluj Napoca, iar sprijin material de la Consiliul Judeţean Bihor. Casa tradiţională ne uimeşte nu doar prin locuinţa construită în 1870, reconstituită autentic, dar în curte putem vede şi anexele gospodăreşti a unei familii de agricultori de la sfârşitul secolului al XIX.-lea, începutul secolului XX (grajd, coteţ de porc, şură de căruţă, şură de fân).

Colecţia personală Aurel Flutur - ChişcăuLa doar 300m de cunoscuta "Pestera Ursilor" in satul Chiscau (comuna Pietroasa) din judetul Bihor, Aurel Flutur a intemeiat un senzational muzeu etnografic particular. Intemeietorul (zis si "Domnocu") acestui muzeu cu peste 2000 de obiecte, a inceput sa stranga obiecte vechi de peste 30 de ani, reusind sa salveze de la disparitie o serie de obiecte de arta populara, vestigii istorice si etnografice. De exemplu prin 1980, pe cand era taximetrist in orasul Stei, el a salvat un raboj agricol de la 1860, unic in Europa. Printre cele peste 2000 de exponate se afla si o locomobila fabricata in Ungaria care dateaza din 1910. Utilajul secular este o masina de forta, deplasabila, pe roti, functionabila inca. Acesta este una dintre cele mai valoroase piese din colectie.

Tradiţional Casa Experience - RuncuriTradiţional Casa este deschisă oricărui vizitator, indiferent că zaboviţi aici o jumătate de zi sau mai multe. Este caldă şi primitoare, simplă şi nesofisticată, oferind însă confortul de care ai nevoie într-o vacanţă binemeritată.Veţi fi fermecaţi de locaţia sa, pe coama unui deal, de unde privirea cuprinde o buna parte din Munţii Apuseni, şi de unde puteţi fi martorii unor apusuri de soare speciale.

23

Muzeul Etnografic - SalontaMuzeul este amenajat într-o casă veche de aproximativ 170 de ani strămutată din comuna Roşia, jud. Bihor. Ea a fost adusă în Salonta întrucât majoritatea locuitorilor din cartierul Maria sunt urmaşi ai cetăţenilor strămutaţi şi împroprietăriţi în anul 1927, în urma reformei agrare. Acesti romani s-au asezat intr-o anume zona a orasului de azi, care se numeste “Colonia” si este alcatuita din familii care isi au de fapt radacinile in mai multe sate din zona Beiusului (Ferice, Saud, Budureasa etc.).

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Fiecare atracţiune turistică funcţionează ca muzeu sau expoziţie. Colecţiile sunt în stare bună, dar unele dintre clădiri ar trebui renovate. Atracţiunile sunt în stare bună, pot fi vizitate de turişti. Este nevoie de apariţia comună de crearea imaginii comune, de activităţi de marketing, realizarea de ghiduri şi de dezvoltarea atracţiunilor ca şi produse. Posibil va fi necesar creşterea interactivităţii expoziţiilor.

24

Traseu tematic Drumul sănătăţiiTema Stil de viaţă ecologicăTraseu Hajdúnánás, Tiszacsege, Püspökladány, Polgár, Hajdúböszörmény,

Földes, Balmazújváros, Tăşnad, Marghita, TincaDescrierea atracţiilor

Hajdúnánás Hajdúnánás se află în regiunea de nord-est a ţării, la 40 km de Debrecen. Este cel de-a treilea oraş balnear ca mărime din judeţul Hajdú-Bihar. S-a constatat deja în anii 1930 că sub oraş se întinde o rezervă bogată de ape termale, dar numai la sfârşitul anilor 1950 au existat posibilităţi de fructificare a acesteia. Apa izbucnind la suprafaţă la 5 noiembrie 1958 în urma forajelor, a fost condusă într-un lac deja existent, lacul Csónakázó, şi aici s-a făcut baie până la ridicarea noului ştrand. După aceasta vecinătatea lacului şi insula mică aflată în mijlocul acesteia au fost amenajate, plantate cu arbori, au fost construite case de vacanţă. Podul de lemn care face legătura cu insula are o atmosferă romantică: stufărişul şuşotind şi bărcile alinate de ape atrag mulţi oameni. Ştrandul Orăşenesc deschis la 15 iulie 1962 foloseşte apa termală de 67 °C, care iese la suprafaţă de la adâncimea de 1019 m, recunoscută în 1989 ca apă medicinal.

25

Tiszacsege Tiszacsege este cel mai tânăr oraş (şi una din cele mai vechi localităţi în acelaşi timp) al judeţului Hajdú-Bihar. Se întinde pe malul stâng al Tisei, între Tiszafüred şi Polgár, la marginea regiunii Hortobágy.În anii '70 ai secolului XX la Tiszacsege s-a găsit apă termală de 73°C, care iese la suprafaţă de la 1150 metri adâncime. Compoziţia sa a fost analizată de mai multe ori de specialişti şi s-a constatat efectul terapeutic al apei, astfel în anul 2000 a fost declarată apă curativă. Este o apă medicinală alcalină şi hidrocarbonatată, care conţine multe materii organice. Este recomandată în special la vindecarea durerilor de muşchi şi reumatice, a bolilor de piele datorate herpesului.

Püspökladány Püspökladány este un veritabil oraş de câmpie, situat în partea centrală a regiunii Tiszántúl („de dincolo de Tisa”, la est de cursul mijlociu al Tisei), la confluenţa a trei zone: Hortobágy, Nagykunság şi Nagysárrét. Deja la începutul secolului trecut, în 1920 s-au găsit ape termale. Pentru a beneficia de acest dar al naturii, în localitate s-a construit acum patru decenii un ştrand termal, care de atunci este un loc de odihnă preferat al locuitorilor din zonă şi al turiştilor. Apa termală a fost recunoscută în 1987 ca fiind apă cu efect curativ. În 2004 a primit calificativul de băi termale cu importanţă regională. Băile funcţionează pe tot parcursul anului. Apa cu efect curativ obţinută de la adâncimea de 1068 m este hidrocarbonatată, bogată în clorură de sodiu, iod şi brom.

26

Polgár Atracţia turistică a oraşului Polgár este dată de băile sale termale. Ştrandul şi campingul din Polgár pot fi accesate uşor şi dinspre Debrecen şi Tiszaújváros. Ştrandul este amenajat cu parc, este înconjurat de o fâşie de pădure de şapte hectare. Turismul localităţii se datorează apei termale de 72°C, descoperită în anii 1970. Apa termală hidrocarbonatată, bogată în sodiu îmbunătăţeşte condiţia fizică şi rezistenţa faţă de infecţii. În afara celor 5 bazine, oaspeţii au la dispoziţie saună, masaj, sală de fitness, teren de fotbal cu iarbă artificială, teren de handbal pe asfalt şi posibilităţi de pescuit.

Hajdúböszörmény Hajdúböszörmény se află la nord de Debrecen, lângă drumul naţional 35. „Capitala populaţiei hajdú” îşi aşteaptă vizitatorii nu numai cu băile sale, dar asigură posibilităţi de excursii, călărie, pescuit şi vânătoare pentru revigorarea fizică şi sufletească. Apa sa termală cu efect medicinal este bogată în iod, brom, fluor, clorură de sodiu, şi mulţumită compoziţiei sale este recomandată tratamentului afecţiunilor reumatice şi articulare. În decembrie 2003 apa termală din Hajdúböszörmény a fost declarată apă medicinală cu denumirea „Apa medicinală Bocskai”. În 2005 a fost terminat Centrul de Terapie. Băile se întind într-un parc îngrijit de două hectare, în partea acoperită se află un bazin cu apă termală şi unul cu destinaţie terapeutică, iar partea aflată în aer liber are un bazin cu apă termală şi o serie de elemente de agrement, un bazin de înot, un bazin cu tobogane şi un bazin pentru copii.

27

Földes Centrul de Recreere şi ştrandul oferă o posibilitate excelentă pentru cei dornici de recreere. Ştrandul, complexul sportiv şi căsuţele de lemn pentru cazare se află la marginea comunei, pe un teritoriu amenajat cu parc. Bazinul pentru înotători şi cel cu apă termală satisfac cerinţele fiecărei generaţii. Apa termală cu o temperatură la ieşire de 67°C este recunoscută ca apă medicinală, are un conţinut ridicat de săruri, are un caracter alcalin, clorurat şi este bogată în iod şi brom. Poate fi folosită cu succes la tratarea bolilor reumatice şi ginecologice.

Balmazújváros La 15 martie 1989 Balmazújváros a devenit din nou oraş. În parcul vechi al castelului Semsey se află ştrandul termal, având o întindere de 3 ha, apa sa fiind recunoscută în 1994 ca apă cu proprietăţi curative. Apa izvorând de la o adâncime de 1180 m, cu o temperatură de 61°C, hidrocarbonatată, bogată în iod şi brom este recomandată în principal pentru tratamentul afecţiunilor articulare şi ale coloanei. Cele două puţuri de apă caldă şi unul de apă rece asigură apa a şase bazine, în care au fost amplasate şi elemente de agrement (baie efervescentă, ciupercă ţîşnitoare etc.), care servesc şi scopuri sportive.

28

Tăşnad Oraşul Tăşnad se află în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 60 km de la reşedinţa judeţului, şi 25 km de la Carei (de drumul naţional 1F). Calea ferată Zalău – Satu Mare trece prin oraşul Tăşnad.

Tășnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune. Pe teritoriul localității a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puț de captare a apei termale, la o adâncime de 1.354 m (sonda 4.715). În „Zona de Agrement” a orașului funcționează, încă din anul 1978, Ștrandul termal. Staţiunea Turistică Tăşnad este situată la 2 km distanţă de centrul oraşului. În ultimii ani a devenit atracţia unui număr din ce în ce mai mare de turişti atât din ţară cât şi din străinătate datorită apelor sale termale. Cură balneară are la bază doi factori terapeutici naturali: ape minerale termale şi bioclimatul sedativ. Localizarea într-o zonă de câmpie şi dealuri joase conduce la caracteristici bioclimatice cu factori mai puţin agresivi, în care organismul uman nu trebuie să facă eforturi de aclimatizare, fără contraindicaţii, tipic pentru odihnă. Cura climatică combinată cu cea hidrotermală se poate efectua în intervalul mai-octombrie, în aer liber, iar în baze amenajate pe tot parcursul anului. Apa termală, care are o temperatură de suprafață de 72 °C și o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanței anionilor) și sodică-calcică-magneziană în prezența amoniului și potasiului.

29

Aceste calități o recomandă pentru utilizarea în cura externă, în afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni neurologice periferice cronice, afecțiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecțiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar și pentru băi tonifiante, de

Băile de la Tinca Statiune balneoclimaterica situata la 36 km sud de Oradea si la 25 km de Salonta, la o altitudine de 131 de metri, la contactul Campiei Miersigului cu Campia Cermei. Localitatea Tinca desfasurata pe malurile raului Crisul Negru are o populatie de 8000 de locuitori si are in subordine 5 sate. Este favorizata de un climat moderat de campie cu influente vestice, oceanice. Verile sunt calde iar iernile blande. Temperatura medie a lunii iulie este de 21 grade Celsius in timp ce media lunii ianuarie este de -1 grad Celsius. Izvoarele de ape minerale din statiune sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, hipotone, sodice, slab carbogazoase si sunt utilizate pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv (gastrite, ulcere, colite), afectiunilor hepato biliare (dischinezie biliara, colecistita, pancreatita), a afectiunilor metabolice si de nutritie (diabet).

30

Băile de la Marghita Statiunea balneoclimaterica sezoniera de interes local Băile Marghita este situata in judetul Bihor si este parte componenta a municipiului Marghita.Dispune de ape minerale bicarbonatate, sodice, clorurate, hipertermale (aproximativ 65 grade Celsius) ce sunt utilizate in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor (devieri ale membrelor si ale coloanei vertebrale, hiperlaxitate si instabilitate capsulo-ligamentara si musculo-articulara) , a tulburarilor genitale la femei si a starilor prepuberale la copiii.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Fiecare atracţiune este funcţională. Starea piscinelor este bună, unele dintre locaţii sunt sub renovare sau aşteaptă la renovare. Atracţiunile sunt în stare bună, pot fi vizitate de turişti. Este nevoie de apariţia comună de crearea imaginii comune, de activităţi comune de marketing, realizarea de ghiduri informative.

31

Traseu tematic Drumul produselor zonaleTema Moştenire rurală, cultură, tradiţiiTraseu Vámospércs, Bagamér, Álmosd, Kokad, Létavértes, Újléta,

Monostorpályi, Nyírábrány, Bakonszeg, Kismarja, Debrecen, Petreşti, Piscolt, Urziceni, Salonta, Bratca, Cefa

Descrierea atracţiilor Traseul Hreanului Hreanul, care dă numele acestui traseu, este o plantă medicinală şi condiment, în acelaşi timp o plantă întâlnită în grădini şi în culturile de legume. Uleiul volatil este eliberat la răzuirea rădăcinii. Conţine calciu, sodiu, magneziu şi vitamina C. Iniţial a fost cultivată ca plantă medicinală, doar mai târziu a primit rolul de condiment. Frunzele tinere sunt excelente în salate. Sosul executat din rădăcină este folosit la fripturi din carne de vită, la carne afumată şi la mâncăruri de peşte. Hreanul răzuit mai poate fi folosit la salata de varză, la punerea murăturilor, la condimentarea sosurilor şi a maionezei. Poate fi consumat zilnic, creşte pofta de mâncare, ajută digestia şi are efect benefic asupra circulaţiei sângelui. Îşi păstrează aroma iute săptămâni la rând. Planta este folosită nu numai cu scop alimentar, ci este în acelaşi timp şi materie primă şi aditiv în industria farmaceutică. Pe piaţa internă se valorifică 5% din producţia ungară de hrean, restul se exportă. „Hreanul de Bagamér” este un produs caracteristic ungar, un aşa numit „hungarikum” datorită formei şi conţinutului său.

32

Pâine Pâine se face din aluatul preparat din făină de cereale, respectiv de porumb, şi este un aliment de bază. Este consumată în toată lumea, în forme diferite. În Ungaria pâine albă şi semi-albă sunt cele mai răspândite şi cele mai consumate, dar se face şi pâine din făină de secară, făina cerealelor mixte şi pâine cu seminţe. În afara pâinii cu conţinut şi denumire reglementată, există numeroase alte feluri de pâine. Acestea diferă de cele amintite mai sus prin forma lor şi/sau compoziţie, eventual modul de fabricare.

Pălincă Palinca sau pălinca este o băutură alcoolică tradițională. Palinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase în România și 75% din exportul de acestea. Principala caracteristică a pălincii este faptul că se obține în urma unui proces de dublă distilare, ceea ce îi conferă tăria specifică. Datorită numărului mare de pomi fructiferi pălinca reprezintă o băutură foarte populară în Urziceni, conform tradiţiilor pălinca este foarte benefică pentru întărirea organizmului şi pentru tratarea diferitelor boli.

33

Strudli În Petreşti sunt foarte populare măncărurile tradiţionale svăbeşti, aceste de obicei sunt mâncăruri fără carne, diferite paste. Şvabi mai demult au trăit o viaţă foarte simplu. Gospodinele nu au avut la dispoziţie foarte multe materiale pentru gătit şi din puţine ingrediente ar trebuit să facă măncăruri cele mai bune. Strudli este una dintre mâncărurile tradiţionale svăbeşti (prăjit în ulei, special frământat sunt tăşcuţe umplute cu gem sau cartofi), mâncarea este reprezentativă în viaţa localităţii. O dată pe an se organizează “Festivalul Strudli” într-un an pe partea română, în anul următor pe partea maghiară la localitatea Vallalj. În cadrul festivităţii se întrunesc locuitorii localităţilor şvăbeşti din zonă şi sărbătoresc cu muzică şi cu dans. Turiştii care vor să gustă acest produs tradiţional sunt aşteptate în localităţile svăbeşti.

Paine, produse din lapte, sunca, carnati – Salonta, Bratca, Cefa

A degusta mâncarea şi bãutura unui popor e în sine o modalitate simplã de-a deveni cel mai bun prieten al oamenilor sãi. E greu sã cunoşti cu adevãrat Bihorul fără sã experimentezi pe viu câteva bucate gustoase şi vinuri alese sau fãrã sã încerci sã ţii post alãturi de credincioşii din sate. Mâncarea de aici e ca şi oamenii: variată şi savuroasã, de nu te mai saturi de ea. Istoria şi lunga convieţuire între români, maghiari, nemţi şi slovaci a generat o bucătărie tradiţionalã cu personalitate şi şarm.

34

Pomana porcului Tăierea porcului constă în sacrificarea şi prepararea tradiţională a porcului crescut la casă şi consumul acestuia. În Ungaria, tăierea porcului a fost unul din cele mai mari evenimente la casele ţărăneşti înainte de Crăciun, respectiv în zilele din ianuarie. Era perioada când se termina îngrăşarea porcului şi se dorea conservarea cărnii în frigul iernii pentru o perioadă mai lungă.Tăierea porcului asigură o cantitate mare de carne familiei. Lucrările se împart în două mari grupe. Prima constă în curăţarea porcului şi desfacerea lui, iar a doua conţine diferite operaţii de preparare şi conservare, făcute în paralel.

Miere, Apicultură Piskolt se afla la 18 km de Cărei în direcţia Oradea pe drumul naţional 19. Comunitatea aşteaptă cu plăcere în cele 15 prisăci pe toţi turiştii şi doritorii de produse apicole.Despre apicultură legătura dintre om şi albine durează încă din vremuri imemoriale.Pe stâncile din peşteri spaniole picturi rupestre arată încă de acum 20 000 de ani culesul mierii. Nu doar calitatea de îndulcitor a mierii a fost apreciată ci are o putere simbolică dezvoltându-se în timp o adevărată cultură a mierii. La sărbători la nunţi înmormântări în vrăji sau folosită ca dezinfectant, mierea a fost mereu un important medicament şi produs de consum încă din epoca pietrei. Hipocrate trata boli şi cu miere, iar albina reprezenta mereu hărnicia economia căsnicia bunătatea curajul rezistenţa îndemânarea şi atenţia. Romanii pregăteau vin din miere, celţii bere. În Asia, Stein Aurel a descoperit un mormânt în care erau fresce ce reprezentau stupi şi albine. Şi în limba turca veche albina se numeşte la fel ca în limba maghiară la fel ca şi în limba chineză şi alte limbi turcice.

35

Turtă Dulce Maghiarii sunt un popor care s-a ocupat de apicultură din cele mai vechi timpuri. Practicarea apiculturii în Ungaria are urme scrise din secolul XI. Din datele cunoscute, prima breaslă a celor care făceau turtă dulce în Ungaria a luat fiinţă în 1619 la Bratislava, dar şi Kosice era un centru important al turtei dulci în secolul XVII. Este cunoscut regulamentul din 1713 al breslei celor care făceau turtă dulce în Debrecen.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Atracţiunea ca şi produs nu este dezvoltat, se bazează pe tradiţii şi pe obiceiuri locale. Instrumentele de preparare nu sunt performante şi în unele locuri clădirile aştept la renovare. Atracţiunile pot fi prezentante pentru turişti. Este nevoie de apariţia comună de crearea imaginii comune, de activităţi comune de marketing, realizarea de ghiduri informative. Este nevoie de crearea unui produs turistic, de creşterea interactivităţii în prezentarea modului de preparare, implicarea turiştilor.

36

Traseu tematic Traseul VinuluiTema Moştenire rurală şi culturalăTraseu Létavértes – Újléta – Săcuieni – Sălacea – Diosig – Urziceni – Foieni –

Ciumeşti – Pir Descrierea atracţiilor Pivniţe de vinuri – Létavértes

Létavértes, localitate situată în estul judeţului Hajdú-Bihar a luat fiinţă prin unirea în 1970 a două localităţi, oraşul de târg Nagyléta (Leta Mare) şi Vértes, odinioară un sat de iobagi. În cele două localităţi situate de-a lungul drumului Debrecen-Oradea, cu trafic intens, populaţia trăia în afara cultivării pământului şi din practicarea meşteşugurilor, creşterea tutunului şi cultivarea viţei de vie. În secolul XIX se practica deja cultivarea organizată a viţei de vie (proprietarii de viţă au fost luaţi în evidenţă, s-au făcut şi scheme cartografice). Grădinile cu viţă de vie din zona Létavértes (Mosontakert, Kossuthkert, Bocskaikert, Vénkert) păstrează şi azi, în mod fidel tradiţiile şi în privinţa construcţiilor. Cea mai veche, cea mai mare plantaţie de viţă de vie în această zonă este Öregkert sau Mosontakert, care se află pe şirul de dealuri de nisip numit Mosontahegy. Plantaţia este înconjurată, şi în acelaşi timp protejată, de palisadă. Linia de palisadă este până la o anumită măsură o linie naturală de demarcaţie la picioarele dealurilor. Palisada însoţită de un şanţ exterior a fost iniţial un gard de nuiele împletite între ţăruşi, ridicat în terasament. Salcia cu spini care a crescut aici sub formă de copac şi pălămida care o pătrunde realizează un sistem specific, viu, natural, în ton cu mediul, cu natura, îndeplinind rolul de palisadă. Palisada limitează jur-împrejur plantaţia odinioară complet închisă, unde şi azi se poate intra numai prin poartă.

Pivniţă de vin istorică – ÚjlétaComuna cu 1062 locuitori se situează în partea de est a judeţului Hajdú-Bihar, la întâlnirea regiunilor Nyírség, Valea Ierului, Hajdúság şi Bihor. Locuitorii săi de odinioară au suferit mult pe vremea trecerii tătarilor, iar mai târziu şi în timpul luptelor dintre habsburgi şi turci. Din 1 ianuarie 1992 este comună de sine stătătoare. Cel mai renumit monument istoric al localităţii, aflat sub protecţie, este pivniţa Tóbi. Odinioară aici se fermenta vinul renumit „Újlétai-Ezerjó”, un vin de masă alb. Pivniţa construită în 1896 este vestigia culturii grădinăritului, a culturii viţei de vie şi a obţinerii vinului de la sfârşitul secolului XIX. Se pot vedea 18 butoaie de vin din ceramică, amplasate în perete, fiecare cu o capacitate de 18.000-50.000 litri. În pivniţa uriaşă, construită din cărămidă, cândva se fermentau şi 500.000 litri de must. A fost construită de latifundiarul Tóbi, care avea şi un castel în apropiere. Mai târziu, pivniţa a intrat în proprietatea altora, iar în prezent aparţine consiliului local.

37

Cultivarea viţei de vie - CiumeştiCimeşti se află în aproprierea graniţei, în partea de Sud Vest a judeţului, pe drumul judeţean care leagă Carei - Petreşti – Sanislău - Foieni. Vinul din Ciumeşti produs din struguri crescuţi pe teren nisipos, a câştigat mai multe competiţii de vin, atât la nivelul judeţului, precum şi la nivelul Ardealului. În Ciumeşti funcţionează o vinotecă care îmbuteliază vinul. Cele mai cunoscute vinuri din Ciumeşti sunt: Királyleány, Muskotály, Olasz Rizling şi Cabernet Sauvignon.

Cultivarea viţei de vie - PirComuna este situată pe valea pârâurilor Pir şi Sărvăzel, la distanţa cea mai mare de reşedinţa judeţului, la 71 km spre sud-vest pe DN19 până Carei, şi pe drumurile 108M şi 43 ulterior. Viile de aici sunt amintite în documente deja din secolul al XVII-lea, făcând parte din zona viticolă a Văii Ierului, unde s-au produs vinuri albe de calitatea aleasă. După invazia filoxerei din secolul al XIX-lea, majoritatea plantaţiilor au dispărut, soiurile americane nemaifiind atât de performante pe aceste teritorii. Viticultura din sat este în revenire, vinurile produse fiind de calitate din ce în ce mai ridicată, medaliate la concursurile de vinuri. În sat funcţionează unităţi comerciale şi industriale de mai mici dimensiuni. Heleşteele oferă oportunitate de recreere activă pentru turişti, dar pot atrage investiţii, contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii. Cele mai renumite vinuri sunt: királylányka, riesling, savignon alb, fehér leány, cabernet savignion, traminer, furmint, szürke barát, 1000 fürtű, a bakador. Producătorii de vin din Pir au foarte bune relaţii cu cei din Tokaj şi beciul Andrássy anual fiind organizate mai multe întâlniri între aceştia. Concursul de vin din Pir este una dintre cele mai populare, care este organizată în prima zi de vineri a lunii martie în fiecare an. La concurs nu participă doar vinurile din Pir, ci participă şi reprezentanţi din Szatmárcseke şi Tokaj.

Cultivarea viţei de vie - UrziceniStrugurii şi băuturile pregătite din acesta – în primul rând vinul - reprezintă un element important al culturii europene de milenii şi reprezintă o ramură importantă a economiei. În zilele noastre însă devine din ce în ce mai importantă şi în celelalte părţi ale lumii. Caracteristica şi nivelul cultivării, producţiei şi comerţului strugurilor şi a vinului reprezintă deasemenea caracteristica culturii şi economiei regiunii date. Strugurii şi vinul se leagă în mare parte de credinţa în continuitate şi rezistenţă în timp, la nivelul traiului de viaţă, la legăturile interumane chiar la legăturile dintre ţări.

Vinuri – Cherechiu, Sălacea, Olosig, Şimian, Tarcea, Săcuieni, Sânicolau de MunteViticultura a constituit, de secole, un pion important în economia judetului Bihor. Cândva, se punea un accent deosebit pe viticultura, dovada fiind şcoala tehnică de viticultură care a funcţionat zeci de ani în zona Diosig – Valea Ierului şi care a pregătit multe promoţii de specialişti în domeniu. În localităţile Diosig, Vaida şi Sălacea au existat înca din vechime pepiniere viticole care au contribuit la extinderea plantaţiilor cu viţe nobile.

38

În Săcuieni, familia Stubenberg era renumită, fiind singurii furnizori cu contract în regula ai Casei Imperiale de Austria, producătorul bihorean având chiar soiul propriu de vin, îmbuteliat şi etichetat, iar marca era recunoscută şi existenţa ei consfintita oficial prin contractul cu Curtea Imperiala, sub protecţia căreia era.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Atracţiunile enumerate sunt valorificate la un nivel foarte scăzut. În mai multe locuri apare numai ca şi potenţial, elementele valorificate sunt numai de importanţa locală. Sunt produse turistice dezvoltate numai în anumite puncte şi în aşa fel valorificarea lor este mai dificil. Competiţiile teritoriale oferă şansa pentru construcţie de relaţii noi cu alte producători din zonă. Trebuie aalizat pozeţialul existent în zonă (pivniţe, locuri de înbuteliere, capacităţi, producători cu intenţii de afacere, soiuri comune şi orginale). Trebuie înfiinţat o organizaţie pentru „managementul drumului vinului” (de ex. Asociaţia pentru drumul vinului) care va avea ca şi responsabilitate asigurarea funcţionării drumului. Trebuie creat un sistem de simboluri, care va fi utilizat de producători după atingerea anumitor criterii de calitate. După crearea sistemului unic de simboluri şi de calitate trebuie creat un sistem de informare unică prin panouri informative comune.Este important dezvoltarea serviciilor turistice conexe a drumului, dezvoltarea produselor turistice legate de viticultură şi dezvoltarea infrastructurii legat de viticultură. În urma realizări bazei de dezvoltare este nevoie de dezvoltarea unor instrumente de marketing comune adresate grupului ţintă. Cel mai important este realizarea unei pagini web comune. În afară de celor enumerate mai sus este important sprijinirea producătorilor pentru realizarea de proiecte şi pentru solicitare de finanţări şi sprijinirea intereselor membrilor.

39

Traseu tematic Drumul Hanurilor „Csárdák”Tema Patrimoniul cultural şi construitTraseu Între Debrecen şi Füzesabony: Látóképi, Kadarcsi, Hortobágyi, Kaparó,

Patkós csárda; Între Füzesabony şi Tiszacsege: Kishortobágy şi Meggyes csárda, Judeţul Bihor: Góbé Csárda, Hanul Pescarilor Săldobagiu de Munte.

Descrierea atracţiilor Hanul MeggyesHanul original a fost construit la sfârşitul secolului 17, dar a fost distrus de un incendiu. Clădirea actuală datează din anii 1760. Cândva, în faţa clădirii a trecut un drum comercial important, drumul sării, care pornea de la salinele din Ardeal şi ducea spre Pest. Dar la sfârşitul secolului XIX, drumul şi calea ferată au ocolit hanul, astfel hanul şi-a pierdut funcţia iniţială. În 1902 a fost cumpărat de János Czinege, renumitul păstor din Hortobágy şi a devenit centrul de vânătoare al câmpiei. În 1952 a fost retras permisul de funcţionare al hanului. În 1972 a intrat în gestiunea Parcului Naţional Hortobágy. Clădirea a fost restaurată cu respectarea stilului vremii, şi din 1975 funcţionează ca muzeu. Trei încăperi ne aduc atmosfera hanului Meggyes de la schimbarea de secol. Poate fi vizitată camera unde a locuit proprietarul hanului, cu lada şi dulăpiorul acestuia. În partea de cârciumă, vremurile trecute ne sunt readuse de apărătoarea de lemn în spatele căreia s-a ascuns cârciumarul atunci când se lua lumea la bătaie, astfel nici sticlele de băutură şi nici el nu erau în pericol, de mesele cu picioare de capră şi de bănci. Paltonul de postav, pălăria, uneltele păstorilor agăţate pe cuier, ploşca agăţată pe apărătoarea de lemn a cârciumarului au aparţinut oaspeţilor hanului, fiind obiecte folosite de păstori şi ţărani.Hanul LátóképiAcum două secole în acest loc se afla deja un han. Clădirea de acum a fost ridicată la finele secolului 19. De acest han se leagă două legende. Prima spune că pragul hanului Látóképi este la aceeaşi înălţime cu turnul Bisericii Mari Reformate din Debrecen. Nu e adevărat, deoarece Debrecen este aşezat într-un bazin şi turnul, în ciuda înălţimii de 61 metri, nu atinge nivelul pragului hanului (este cu 9,1 metri sub nivelul acestuia). Cealaltă legendă susţine că pe peretele cârciumei hanului este o pictură cu figura unui bărbat, şi în spaţiul din spatele acestuia s-au ascuns haiducii din faţa pandurilor. La nivelul ochiului de pe pictură au făcut o gaură şi astfel cel ascuns putea să vadă când poate să iasă din ascunzătoare - de aici vine şi denumirea hanului „Látókép” („pictura care vede”). Azi hanul are mobilierul iniţial şi funcţionează ca restaurant.Hanul KadarcsiÎnainte aici s-a aflat o colibă săpată în pământ, care a fost construită de oraşul Debrecen în 1761. Clădirea actuală a fost ridicată în 1843 în stil clasicist popular. A avut şi un loc întins pentru parcarea căruţelor, adecvat pentru odihna cailor obosiţi. Odăile pentru oaspeţi au fost încălzite pe vremuri de cuptoarele încălzite din cerdacul cu coloane, deschis pe o parte.

40

A fost restaurat între 1980-1983 de Parcul Naţional Hortobágy. Pereţii văruiţi în alb, mobilierul său ne duc înapoi în secolul 19. Se pătrează mesele cu picioare de capră, reproducţiile vechi în ulei, coşul cu ieşire directă în exterior, protejat, toate aparţin de valorile istoriei culturale a câmpiei (stepei) ungare. Şi-a primit numele de la râul Kadarcs, care curge în apropiere.Hanul HortobágyiHanul cu cerdac construit în secolul XVIII în stil baroc popular, aflat azi în centrul satului, a devenit simbolul regiunii Hortobágy. Iniţial a fost o cărciumă, construită de oraşul Debrecen în 1699 lângă podul de la Máta. Crâşmarul delegat a primit şi sarcina de a încasa vama. Mai târziu, deoarece a fost vizitat de tot mai mulţi, oraşul a hotărât dezvoltarea acestuia, astfel în 1781 a fost ridicată o clădire nouă, cu 5 camere, în mijloc cu bucătărie. În 1830 au extins din nou clădirea şi faţada de sud a fost decorată cu arcade. Hanul a primit vizita a numeroşi scriitori, pictori, oameni de ştiinţă. În iarna anului 1842 poetul Sándor Petőfi, în drumul făcut pe jos la Pesta, s-a oprit aici pentru odihnă. Acest moment este amintit de placa memorială expusă pe peretele exterior al hanului, cu bustul poetului, lucrare a artistului Richárd Füredi. Hanul Hortobágyi, datorită locaţiei sale avantajoase şi grupului de lăutari care pot fi ascultaţi aici, azi este un restaurant vizitat de mulţi.Hanul PatkósClădirea actuală a fost construită în 1983 la bifurcaţia în formă de potcoavă a drumului Tiszafüred-Egyek, dar acum 250 de ani aici s-a aflat deja un han, servind ca loc de odihnă pe porţiunea cuprinsă între Debrecen şi Tiszafüred a drumului sării. Azi hanul are un restaurant cu mâncăruri tradiţionale maghiare şi serveşte şi ca loc de cazare. Faţă în faţă cu hanul este Casa de Oaspeţi a Parcului Naţional Hortobágy, unde se află un serviciu informaţional şi există posibilitate de a închiria biciclete, de a cumpăra bilete de intrare. Oferă şi câteva camere pentru cazare.Hanul Góbé – OradeaCapacitatea totală a pensiunii este de max. 30 de persoane. Camerele sunt de 2 și 3 paturi. Pensiunea are şi trei apartamente. Fiecare cameră este altfel mobilată în stilul a câte un scaun (microregiune) secuiesc. Mobilierul pictat cu mână dă o ambianță "ca la mama acasă”. Toate camerele sunt dotate cu baie, televizor color. Unele camere au aer condiţionat. Încălzirea pensiunii se face cu centrală termică proprie. Camerele în interior sunt lambrisate, iar tavanul este cu grinzi în stilul caselor ţărăneşti. Pensiunea este formată din mai multe clădiri ce înconjoară o curte interioară, care se folosește noaptea ca parcare închisă, și în vreme bună ca grădină de vară. Pensiunea GÓBÉ dă musafirului o senzație ca acasă, unde aceasta este considerată partener într-un mediu călduros. Capacitatea restaurantului Hanului Góbé este de maxim 90 de persoane. Amenajarea restaurantului s-a făcut cu mobilier pictat rustic "ca la mama acasă". Dulapurile, scaunele cu coc, lăzile cu zestre, cuierele, folosite cu scopuri practice, dar în același timp constituie şi elemente naturale de design. Florile "pomilor de viață" pictate pe mobilă, constituie concepţia sănătoasă a secuilor despre lume. Centrul restaurantului este ocupat de un șemineu original.

41

Tavanul încăperii are câteva tablouri simbolice. În restaurant se organizează mese festive, botezuri, banchete, etc. Mâncărurile clasice-tradiţionale, precum și ambianţa rustică fac, ca locul descris să fie foarte atrăgător acelora care le place "stilul de odinioară".Hanul Pescarilor – Săldobagiu de Munte Hanul pescarilor, situat la doar 3 km din centrul oraşului Oradea, în zona Săldăbagiu de Munte, se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare. Lacul are o suprafaţă de 8 hectare. În jurul lacului există locuri special amenajate (pontoane) pentru pescuit, acoperite cu stuf; fiecare ponton are capacitate: 2 persoane, suport beţe de pescuit, etc. Lacul are diferite specii de peşte: ştiucă, crap, şalău, somn, caras. Pe partea exterioară a lacului sunt amenajate locuri speciale pentru picnic (cu grătar şi ceaun la dispoziţie). Pe perioada de iarnă Hanul pescarilor are amenajat pe suprafaţa unui lac mai mic, un patinoar, pentru cei care îndrăgesc acest sport. Hanul pescarilor dispune de o parcare păzita (paza oficială) cu o capacitate de 100 de locuri de parcare. Hanul pescarilor oferă şi posibilitatea de manej-călărie, având în dotare 8 cai de rasă, atât pentru profesionişti care doresc sa facă o plimbare în jurul lacului şi împrejurimi, cât şi pentru începători care pot urma un curs de călărie. Hanul pescarilor are şi o plaja special amenajată, cu o capacitate de 30 de locuri, pe marginea plajei, cu loc de joaca special amenajată pentru copii şi piscină pentru copii. Există de asemenea şi un teren de fotbal cu nocturna, vestiare, dusuri si sauna.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Látóképi csárda: Alte posibilităţi turistice: Ştrand Látóképi ("Macsi Balcsi")Kadarcsi csárda: Alte posibilităţi turistice: Lac pentru pescuit sportiv Hortobágyi csárda: Alte posibilităţi turistice: Muzeul ciobănesc, Spitalul păsărilor, A debreceni páncélos ütközet emlékműve, Körszín, Hortobágyi Galéria, Hortobágyi Klub Hotel Kaparó csárda: Este singurul han „csárda” care nu a fost construit înainte de a fi fost construit drumul pietruit. În faţa clădirii este un copac de stejar care ne arată că Hortobagy mai demult a fost un teren împădurit. Patkós csárda: Vis a vi de clădire se află pensiunea proiectată de arhitecţi Paár Nándor şi Nagy István, care a fost construit în 1979 în cadrul căreia funcţionează mai multe unităţi cum ar fi: o unitate de expoziţionare, o unitate de informare, o unitate de cercetare şi o unitate de pază.În cadrul unităţii de informare primim informaţii legate Parcul Naţional Hortobágy.Kishortobágy csárda: Dispune de două săli şi funcţionează ca şi restaurant Alte posibilităţi turistice: Egyéb turisztikai lehetőségek: echitaţie, psibilităţi de călărit în grup sau individual, pusztabusz (căruţă tras de cai, sunt organizate drumeţii în puszta şi putem cunoaşte flora şi fauna zonei) Meggyes csárda: Din 1972 este sub administrarea Parcului Naţional Hortobágy. Clădirea a fost restaurată şi din 1975 funcţionează ca şi muzeu. Alte posibilităţi turistice: Cimitirul Meggyes-halom ősi temetője

42

Traseu tematic Drumul valorilor peisagisticeTema Patrimoniu naturalTraseu Judeţul Hajdú Bihar: Debrecen - Nyíracsád – Nyíradony – Fülöp –

Hortobágy – Nagyhegyes - Hajdúsámson - Hajdúbagos – Nyírábrány - Létavértes – Mikepércs – Püspökladány – Berettyóújfalu – Komádi - Füzesgyarmat – Mezőpeterd – Váncsod – Berettyóújfalu - Hencida - Gáborján. Sud-Vest Satu Mare: Berveni – Urziceni - Foieni - Ciumeşti – Andrid. Judeţul Bihor: Munţii Pădurea Craiului – Tăşad - Parcul Natural Apuseni - Şoimi

Descrierea atracţiilor Forme de nisip mişcător, pădurea Gúthi – zona localităţilor Nyíracsád, Nyíradony, FülöpPădurea Gúthi ocupă o suprafaţă întinsă în partea de nord a zonei Nyírség Sud, înconjoară localitatea Nyíracsád şi se întinde şi la limita localităţii Nyíradony. Este o valoare naturală deosebită, în prezent fiind cea mai mare pădure fără întreruperi în Câmpia Ungară, care merită a fi vizitată nu numai pentru asociaţiile vegetale rare şi fauna bogată, dar şi pentru condiţiile climaterice foarte plăcute. Trofeele cerbilor lopătari vânaţi aici ocupă locul întâi, al doilea şi al şaptelea din primele zece ale clasamentului mondial. Este singurul teritoriu de vânătoare din lume care a primit deja de două ori premiul Edmond Blanc al C.I.C. (Consiliul Internaţional de Vânătoare). Aceasta se datorează şi celor două recorduri mondiale, dar în principal a fost recunoscută munca desfăşurată aici, corelarea gestiunii vânatului cu protecţia mediului şi protejarea naturii. În afară de acestea, din anul 2005 aici se încearcă şi repopularea cu cocoşul de mesteacăn, dispărut de peste o sută de ani. Cele patru arii de vânătoare, având o suprafaţă totală de 2760 ha, oferă posibilitatea vânării cerbului comun şi lopătar, a porcului mistreţ. Din 1997 teritoriul este o valoare mondială care trebuie ocrotită în vederea conservării genelor cerbului lopătar.Movile de pământ construite, forme de sol sărat – HortobágyMovilele de pământ construite sunt ridicături de pământ realizate artificial în regiunea de câmpie a Bazinului Carpatic, majoritatea îşi au originea din vremurile anterioare descălecării ungurilor. Movila este un con de 5-10 m înălţime, cu diametrul de 20-50 m sau are formă semisferică, pe un teren lipsit de apă, şi a fost în majoritatea cazurilor adăpost, unde s-a locuit, iar mai târziu loc de îngropare sau folosit ca loc de pază sau de delimitare. Movilele construite pentru locuit prezintă vestigii din neolitic până în perioada migraţiei popoarelor. Cercetătorii au găsit, printre altele, resturi ale caselor celor care au locuit aici, resturi de vase, resturi de vatră, oase de animale, cochilii. Movilele construite pentru loc de îngropare au luat fiinţă astfel: mortul a fost îngropat într-o groapă săpată în sol, împreună cu obiectele sale de folosinţă, apoi locul a fost acoperit cu grinzi din lemn de stejar, eventual au ridicat un cavou din trunchi de copac. Peste această groapă au ridicat movila, pământul necesar fiind adus din împrejurimi. Funcţia deţinută de movilele construite pentru a servi ca delimitare este ilustrată întocmai de movila denumită Szálkahalom, peste care trece şanţul delimitării de odinioară între Debrecen-Balmazújváros.

43

Lacul din crater – NagyhegyesComuna Nagyhegyes se află în inima judeţului Hajdú-Bihar, lângă Canalul de Est. La marginea satului se pot vedea lacul Kráter („crater”), proprietate a Consiliului Local Nagyhegyes, un unicat şi la nivel naţional, şi un monument dedicat zăcămintelor petroliere. Din cele 7000 de puţuri identificate în Ungaria până la schimbarea de mileniu, 3500 se găsesc în Marea Câmpie Ungară. Sub nivelul solului, pe întregul teritoriu al localităţii Nagyhegyes, la o adâncime de 670-1210 metri se află un mare zăcământ de gaz metan. Acest zăcământ de gaze a fost descoperit în 1958-59. Până atunci era de neînchipuit să se găsească undeva 1 miliard m3 de gaze, iar zăcământul de aici a fost apreciat la 33 miliarde m3. În august 1961 s-au făcut prospecţiuni la sud de cursul de apă Pece.Aria Naturală Protejată HajdúságCele 7023 hectare ale teritoriului protejat se întind la est de Debrecen, în pătratul limitat de localităţile Hajdúsámson, Nyírábrány, Létavértes şi Mikepércs. Sosind dinspre vest, aici se termină teritoriul plan parcă infinit al Câmpiei Ungare şi urmează regiunea caracteristică sub formă de valuri Hajdúság. Aceste valuri practic paralele, cu direcţia nord-est – sud vest, atingând chiar şi înălţimea de douăzeci de metri, sunt mici pentru a fi dealuri, dar prea mari pentru a fi movile. Au fost realizate de jocul comun al vântului şi apei: după epoca de piatră, suprafaţa solului a fost formată de vânturile puternice de nord-vest, iar apoi apele curgătoare care au trecut pe aici în mileniile următoare au adâncit mai departe şi au menţinut adânciturile deja existente, orientate spre sud-vest.Aria Naturală Protejată Şesul BiharAria naturală protejată cu o suprafaţă de 17.095 hectare ocupă teritoriul limitat de localităţile Püspökladány, Berettyóújfalu, Komádi şi Füzesgyarmat. Teritoriile protejate păstrează fidel amprenta peisajului de odinioară al Marii Câmpii Ungare şi asigură şanse de supravieţuire comunităţilor de plante şi animale caracteristice Câmpiei Ungare – asigurând adesea habitat speciilor critic periclitate, valoroase. Şesul Bihar a fost format de cursurile de apă şerpuind secole de-a rândul în regiune, de aceea comunităţile de plante au fost influenţate, alături de caracteristicile zonale, de efectul direct al apelor. În urma lucrărilor de drenaj s-a format solul salin de origine secundară, în timp ce teritoriile situate mai jos şi-au păstrat caracterul umed, mlăştinos. O parte a teritoriilor protejate ale şesului Bihar amintesc de Hortobágy: o zonă plană, uscată în marea parte a anului, cu sărătură, având o floră dispusă ca un mozaic. Plantele caracteristice părţilor sărăturoase sunt muşeţelul rezistent la solul sărat, iarba de sărătură, Camphorosma annua şi păiuşca. În teritoriile sărăturoase pătrund adesea şi părţi cu loess.Aria Naturală Protejată Păşunea Bihar779 hectare din Păşunea Bihar constituie din 1986 Arie Naturală Protejată de importanţă naţională. Se află în triunghiul Mezőpeterd-Váncsod-Berettyóújfalu. Stepa plană, de o întindere relativ mare, este unul din teritoriile deosebit de frumoase şi valoroase ale peisajului Marii Câmpii Ungare (Alföld). Odinioară şi această regiune era ici-colo acoperită cu apă, iar părţile mai înalte erau acoperite de păduri de stejar de stepă. Majoritatea zonelor sărăturoase din câmpie au luat naştere în urma drenărilor, şi marea parte a acestora a devenit un peisaj valoros sub aspect biologic şi deosebit de frumos, demonstrând capacitatea de continuă

44

Lumea solului salinizat în Păşunea Bihar este un exemplu în acest sens, la prima vedere ar putea fi sora geamănă a zonei Hortobágy.Aria Naturală Protejată Pădurea Mare (Nagyerdő) - DebrecenJenő Nagy, profesorul om de ştiinţă al Colegiului Debrecen a înfiinţat prima arie naturală protejată din Ungaria pe o parte a teritoriului Pădurii Mari. Aici a pornit acea activitate botanică pe care Sámuel Diószegi şi Mihály Fazekas au ridicat-o la nivel ştiinţific, şi prin care, mai târziu, Rezső Soó a obţinut recunoaşterea cuvenită a botanicii ungare în lume. Pădurea Mare a fost de la începuturi moşia cu păduri a oraşului Debrecen şi întotdeauna a jucat un rol important în împrospătarea aerului localităţii pline de praf. Erzsébet Szilágyi a dispus deja în 1462 protejarea acesteia. În 1939 a fost interzisă folosirea toporului pe 36 de hectare. Din păcate o mare parte a fost distrusă în timpul războiului, dar până în 1972 s-a extins cu pădurile vecine de stejari protejaţi, atingând 98 de hectare. Pentru protejarea stejarilor bătrâni rămaşi, ministrul mediului a extins în 1992 protecţia asupra întregii păduri (1.092 ha).Rezervaţie de orbete – HajdúbagosRezervaţia de orbete întinsă pe o arie de 265 hectare se află în marginea de nord a localităţii Hajdúbagos. Este habitatul acestui animal mic, cu blană roşiatică, asemănător cârtiţei, care trăieşte sub pământ şi datorită pericolului de dispariţie orbetele din 1976 se bucură de protecţie deosebită. Acesta este unul din cele mai mari habitate ale populaţiei de orbete din Ungaria, azi populaţia totală de orbeţi numără de abia 1000 de exemplare. Necesită protecţie deosebită deoarece pajiştile, habitatele sale naturale s-au restrâns mult în urma extinderii activităţii agricole. Pădurea Cserje de la HencidaPădurea se află la marginea de nord a Ţării Crişurilor, între localităţile Hencida şi Gáborján, pe ambele maluri ale râului Barcău. Acest colţ nord-estic al Şesului Bihar astăzi este un teritoriu uscat, sărăturos sau în curs de salinizare. Asociaţiile sărăturoase întâlnite aici azi aparţin de cele mai valoroase comori ale protejării naturii. Inundaţiile caracteristice aici şi în secolul trecut au realizat o legătură specială în lumea vegetală cu Munţii Meseşului şi Munţii Plopişului din Ardeal. S-a păstrat cea mai importantă valoare, „Pădurea Cserje”. Suprafaţa de 111 hectare de pădure a fost declarată în 1990 arie protejată. În dumbrava formată în mare parte din stejar de sărătură şi stejar de mlaştină, întâlnim şi arţar de câmp şi frasin de luncă. Din primăvară până la începutul verii se pot admira florile galbene ale celei mai mari populaţii de iarba ciutei din Ungaria. În pădure se găsesc plante rare precum gladiola săbioară, mărgica şi sor-cu-frate.Parcul dendrologic – DebrecenPredarea ştiinţelor naturii şi botanica au tradiţie în Debrecen. Péter Méliusz Juhász a scris aici prima carte maghiară de botanică. Prima grădină botanică este rezultatul activităţii autorilor renumitului manual de botanică „Magyar Fűvészkönyv” (Cartea herboristului maghiar), apărut în 1807, Sámuel Diószegi şi Mihály Fazekas.Grădina botanică din Debrecen are un trecut de peste 190 de ani. Predecesoarea actualei grădini s-a aflat în locul ocupat azi de Muzeul Déri – denumit pe atunci „lacul lui Pap”. Grădina s-a aflat în supravegherea Colegiului Reformat şi a servit pregătirea în ştiinţele naturii (între 1844-1922).

45

Între timp în cadrul Colegiului s-a înfiinţat universitatea ştiinţifică, iar odată cu ridicarea noii clădiri aceasta s-a mutat în zona Pădurii Mari din Debrecen. Oraşul Debrecen a donat teritoriul parte a Pădurii Mari, aflat în spatele universităţii, cu o suprafaţă de 13,7 hectare pentru a deveni noua grădină botanică.Parcul dendrologic – PüspökladányPüspökladány este un veritabil oraş de câmpie, situat în partea centrală a regiunii Tiszántúl („de dincolo de Tisa”, la est de cursul mijlociu al Tisei), la limita vestică a judeţului Hajdú-Bihar, la confluenţa a trei zone: Hortobágy, Nagykunság şi Nagysárrét. Parcul dendrologic a fost înfiinţat în 1924 în primul rând pentru a servi cercetările legate de plantarea copacilor în solurile sărăturoase, iar obiectivul propus a fost dezvoltarea sortimentelor speciilor de arbori, prin care se poate creşte stabilitatea ecologică, capacitatea de adăpostire a vânatului caracteristic pădurilor. Îşi propun ca sarcină deosebit de importantă consultanţa în plantarea copacilor cu caracter decorativ în teritoriile cu caracteristici nefavorabile, cât şi aprovizionarea acestor teritorii cu material de înmulţire şi săditor.Dune le de nisip: Foieni

Foeni se află la 5 km vest de Carei. Graniţele comunei sunt înconjurate de salcâm, stejar şi plop, având un număr mare de animale sălbatice (mistreţ, cerb lopătar, cerb, iepure, fazan). Pădure acoperit odinioară o zonă extinsă, însă şi în zilele noastre se extinde pe teritoriul Ungariei. Pe lângă pădure se află o păşune, care este o rezervaţie naturală de câţiva ani, dar este adesea scena unor evenimente şi excursii locale. Lângă Teren este un lac de pescuit, deşi acesta este limitat la vizita pescarilor pasionaţi, pentru ca rezerva de peşte nu este prea bogată. O altă atracţie este peştera de nisip din aproprierea pădurii. În peşteră trăieşte un soi de pasăre unică la nivel regional mai exact prigoria. Anual sunt organizate evenimente renumite cum ar fi zilele crescătorilor de cai, sau tabăra artiştilor în care sunt implicaţi artişti de renume. Vizitatorii sunt bineveniţi în orice moment în localitatea şvabă care păstrează tradiţiile.

Dune le de nisip – Ciumeşti

Localitatea Ciumeşti se situează în zona de contact a câmpiilor fertile şi a dunelor de nisip din Câmpia Careiului, pe vatra unor aşezări umane din epoca bronzului.

Pădurea de frasini - Urziceni

Urziceni se află la graniţa dintre România şi Ungaria la 9 km de Carei. Pădurea de frasini este o rezervaţie de tip botanic - forestieră cu o suprafaţă de 38,0 ha şi cuprinde un număr de peste 150 de specii de plante încadrate în 3 asociaţii, cea mai răspândită fiind în prezent Fraxineto-Ulmetum Soo. Pădurea „Frasin” este constituită în principal din arborete pur de frasin întâlnindu-se şi stejarul localizat în locuri mai luminoase şi mai bine drenate, ulmul de câmp, plopul euramerican, plopul alb, plopul negru şi aninul negru. La umbra arboretului în stratul arbustiv şi subarbustiv de la marginea pădurii vegetează alun, corn, lemn câinesc, soc negru, păducel, elemente submediteranean mezotrofe.

46

Satul European al Berzelor - Andrid

Localitatea Andrid este situată în partea sudică a judeţului, lângă graniţa cu judeţul Bihor, în Câmpia Ierului, la 24 km de Carei, pe drumul judeţean 108M, la 22 km de Tăşnad şi 62 km de Satu Mare. Andridul a câştigat în 1997 premiul „Satul european al berzelor”, ca fiind localitatea cu cele mai multe cuiburi de barză din Europa. Drept urmare, sărbătoarea comunei Andrid a fost denumită „Sărbătoarea berzelor”.

Mlaştina Ecedea – Berveni

Comuna Berveni este situată la 8 km nord de Carei, în imediata apropiere a graniţei româno-maghiare. Mlaştina Ecedea, situată în apropierea localităţii, a avut un rol hotărâtor în dezvoltarea localităţii, satul fiind localizat chiar pe vechiul drum prin mlaştină. Un capitol nou a început în viaţa localităţii în 1889, odată cu înfiinţarea” Asociaţiei pentru desecarea Mlaştinii Ecedea” şi demararea lucrărilor propriu-zise de desecare, ideea şi planurile existând deja de un secol. Viaţa cotidiană a localităţii a fost schimbată din temelii, pentru că mlaştina a însemnat sursă importantă de venituri pentru localnici. O serie de meşteşuguri tradiţionale au fost legate de resursele specifice zonei de mlaştină (pescuit, vânat, împletitul nuielei), care dintr-o dată şi-au pierdut posibilitatea de a mai fi practicate. Cei o sută de ani trecuţi de la desecare au dovedit că lucrările nu au adus beneficiile aşteptate la început, în pragul secolului al XXI-lea renăscându-se ideea inundării unor teritorii şi a reconstituirii parţiale a mlaştinii. Partea cea mai joasă şi astfel şi cea mai umedă, numită Bekek, cu o suprafaţă de 100-150 ha a devenit arie protejată, iar în cadrul unui proiect transfrontalier româno-maghiar se urmăreşte posibilitatea redundării acesteia.

Mlaştina Vermeş -Sanislau

Rezervaţie de tip botanic cu suprafaţa – 10,0 ha. Semnificaţia sa deosebită constă în faptul că mlaştina conservă unele relicte glaciare, care vegetează optim, deşi se află la limite altitudinale extrem de joase. Înmlăştinirea de la Vermeş mai adăposteşte şi unele specii rare din flora ţării: Aldrovanda vesiculosa, Euphorbia lucida, Hypericum tetrapterum, Taraxacum palustre, Silene multiflora, Hottonia palustris.

Situl Natura 2000 ROSCI0062 Defileul Crişului Repede Pădurea CraiuluiCe este Natura 2000? Reteaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Este o retea de zone naturale sau semi-naturale, unde atat specii de plante si animale vulnerabile dar si habitate naturale trebuie protejate. Scopul retelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea continentului european, si implicit a Romaniei, precum si de a promova activitati economice benefice pentru conservarea biodiversitatii. In final, reteaua Natura 2000 va avea rolul de a stopa declinul biodiversitatii, prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii (de plante si animale) si habitate de interes european, avand ca principal obiectiv identificarea, mentinerea si refacerea arealelor pentru protejarea speciilor de flora si fauna salbatica, precum si a coridoarelor de legatura dintre acestea. Munţii Pădurea Craiului au altitudini reduse, între 600 şi 800 m.

47

Văile i-au compartimentat în platouri, unele netede (Zece Hotare, Podul Glimei) cu numeroase doline, uvale, lapiezuri. Ca rezultat al acţiunii apei subterane sunt numeroase peşteri: Peştera Vadului, Vântului, Meziad etc. Remarcabile sunt Defileul Crişului Repede (rezervaţie naturală) şi al Roşiei, la Căbeşti. Istoria geologică a văii Crisului Repede începe cu peste 100 milioane de ani în urmă, când uscatul de aici era acoperit de marea barremiană(în cretacicul inferior).

Parcul Natural Munţii ApuseniParcul Natural Apuseni este o arie protejată declarată cu scopul protejării peisajului şi a diversităţii ecologice şi culturale, pe un eşantion reprezentativ din teritoriul naţional al României şi al Munţilor Apuseni. PNA este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, are o suprafaţă de 75 784 ha. Interacţiunea dintre geologie, geomorfologie, climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună a creat un peisaj unic, care a determinat oamenii, încă din secolului trecut, să protejeze şi să păstreze acest spaţiu pentru generaţiile viitoare. PNA face parte din ţinutul Munţilor Apuseni care sunt cei mai mici ca suprafaţă dintre toate unităţile carpatice româneşti şi cei mai scunzi (altitudinea maximă de 1848 m), dar de o mare complexitate geologică, ceea ce le conferă o extraordinară varietate peisagistică, o reţea hidrologică aparte, soluri variate şi o mare bogăţie floristică şi faunistică.PNA cuprinde 80% din totalul suprafeţei rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Atracţiile incluse în traseu sunt zone protejate de interes naţional, dar valorificarea lor turistică este foarte scăzută cu excepţia unor locaţii. Scopul traseului tematic este promovarea truismului ecologic. Atracţiile pot fi prezentante pentru turişti, dar este nevoie de apariţia comună de crearea imaginii comune, de activităţi comune de marketing, realizarea de ghiduri informative. Este nevoie de creşterea conştientizării protecţiei mediului şi a educaţiei ecologice.

48

Traseu tematic Drumul meşteşugurilor tradiţionaleTema Prezentarea meşteşugurilor tradiţionaleTraseu Hajdú Bihar: Debrecen – Nádudvar – Álmosd – Biharnagybajom –

Létavértes – Hortobágy – Furta. Sud-Vest Satu Mare: Urziceni – Berveni – Pişcolt – Căpleni – Foieni – Tiream - Tăşnad – Săcăşeni. Judeţul Bihor: Oradea – Cihei – Leheceni – Vadu Crisului – Budureasa – Suiug – Stei – Salonta – Beius – Dragoteni - Rosia

Descrierea atracţiilor Casa meşteşugarilor (Tímárház) – DebrecenCasa meşteşugarilor (Tímárház) este singurul monument industrial păstrat în locul său original în Debrecen, oraşul cu o istorie industrială bogată. O parte a clădirii de pe fosta stradă Tímár (azi Nagy Gál István) a fost salvată şi reînnoită în forma de odinioară. Aici este prezentată expoziţia permanentă a istoriei tăbăcăriei, realizată cu donaţiile meşterilor tăbăcari şi a urmaşilor acestora. În celelalte două săli ale Casei ne putem delecta cu lucrările meşteşugarilor, în majoritate locali, în cadrul expoziţiilor periodice. În şirul de ateliere construite recent alături de clădire, vizitatorii pot cunoaşte diferite ramuri ale tradiţiilor meşteşugăreşti, de ex. aplicarea pe postav a ornamentelor din postav, broderie, înşirare de mărgele, execuţia portului popular, execuţia dantelei cu ciocănele, olărit şi vopsirea textilelor cu tehnica specială de vopsire în albastru cu imprimare de model alb. Meşterii populari care lucrează în aceste ateliere oferă şi posibilitatea de a cunoaşte şi învăţa secretele profesionale.Programele pentru copii şi posibilităţile de practicare ale meşteşugurilor sunt specifice anotimpurilor şi sunt legate de sărbători. Locul special amenajat pentru joacă oferă pe tot parcursul anului copiilor de grădiniţă şi din şcoli posibilităţi de a face cunoştinţă cu meseriile meşteşugăreşti. Casa Fazekas – NádudvarFamilia Fazekas se ocupă de două sute de ani cu olăritul, urmând tradiţiile de milenii. Şi azi mai mulţi membri ai familiei (Lajos Fazekas, Ferenc Fazekas şi István Fazekas) trăiesc şi lucrează în Nádudvar, localitatea cu 10.000 de locuitori.Renumele mondial al artei populare de la Nádudvar se datorează ceramicii negre, „artei focului şi a pământului”.Ceramica neagră este deosebită datorită tehnicii speciale de ardere. Vasele sunt executate din lutul scos la marginea oraşului, iar motivele geometrice sau florale sunt „zgâriate” pe vase cu pietriş din râu, încă înainte de ardere. Se încălzeşte cuptorul la 850 de grade şi în timpul arderii, focul făcut cu paie este înnăbuşit. Datorită acestui fapt vasele primesc o culoare fumurie, neagră.În atelierul lui Lajos Fazekas, construit în 1992 se pot vedea şi cumpăra cele circa 100 de lucrări încununate de succes şi la expoziţii mondiale.

49

Atelierul de fierărie – ÁlmosdDe-a lungul istoriei, prin Álmosd au trecut mulţi luptători sau au locuit un timp mai îndelungat aici. În sat au fost chiar şi cinci ateliere de fierărie pentru a deservi ostaşii şi populaţia. Singurul, care a funcţionat şi în anii 1970, se poate vedea şi azi, împreună cu întreaga trusă de scule şi cu piesele executate (potcoave, piese pentru căruţe şi pentru pluguri etc.). A fost proprietatea lui Mihály Mucsi, ultimul meşter fierar al satului.Este interesant trunchiul de copac care ţine un scaun, care la vremea când a fost copac viu a stat tot aici, şi nu i-au scos rădăcinile din pământ, ci a fost păstrat la construirea casei. Foalele meşterului se află şi azi în stare de funcţionare.Atelier şi expoziţie a împletirii paielor – HajdúnánásHajdúnánás se situează la nord-vest de Debrecen, în vecinătatea Canalului de Est al Tisei. Demult era numit şi oraşul paielor de aur deoarece aici împletitul paielor are o tradiţie însemnată de secole. Împletirea pălăriilor de paie a constituit sursa de venit a femeilor din localitate, practic la fiecare casă se practica din toamnă până în primăvară. Cei mai bine situaţi ţineau şezătoare, unde gazda a asigurat odaia şi iluminarea, iar gospodina a servit lumea adunată la împletit cu porumb fiert şi mere. Pentru aceasta, tot ce s-a împletit sâmbăta din paiele gazdei i se cuveneau acesteia. Odată cu primul război mondial, a dispărut şi obiceiul popular al şezătorilor. După aceasta au apărut încet fabricile mecanizate, unde au fost fabricate nu numai pălării de paie, dar şi alte obiecte de uz (genţi, vase, papuci, covoare).Abator pe apă – LétavértesComuna Létavértes, situată în estul judeţului Hajdú-Bihar este străbătută de cursul de apă Kálló-II. În 1904 aici s-a ridicat deasupra cursului de apă o construcţie arcuită din cărămidă, care a servit ca abator public al localităţii de atunci, Nagyléta (Leta Mare). Clădirea are o suprafaţă de bază de aprox. 70 m2. Este unica moară din Ungaria construită deasupra unui curs de apă. A fost proiectată şi ridicată de un meşter necunoscut din Ardeal.În sala de sacrificare se poate vedea copia ordinului oficial pentru măcelari: „Abatorul destinat asigurării necesităţilor publice să se construiască deasupra apei ori lângă apă…”. Deci au ridicat această clădire deasupra apei, astfel s-au conformat ordinului şi totodată a avut avantajul că deasupra apei şi curăţarea a fost mai facilă. Deşeurile nefolosite au ajuns în apă, servind ca hrană pentru peşti şi câini vagabonzi.Hambarul tubular – MonostorpályiComuna cu 2140 locuitori se află în estul judeţului Hajdú-Bihar.Cea mai caracteristică clădire cu valoare de patrimoniu din comună este aşa numitul hambar tubular, format din trei construcţii, având mai multe nivele, folosit la depozitarea grânelor. Cele trei uscătoare de seminţe au fost construite în stil baroc târziu în anul 1826. Două clădiri ale hambarului au formă de tub, cea de-a treia este o clădire orizontală, cu trei nivele. Grânele în saci erau ridicate în hambarele tubulare folosind funii acţionate de melci, trase de cai. Aerisirea asigurată de un sistem special, cu nivele decalate se bazează pe tehnologia cu curent de aer. La scoaterea grânelor se mişcă întreaga cantitate de furaje. Clădirea orizontală a fost folosită la servire şi uscare. Bătrânii o numeau şi „locul de schimbare al făinii”. Aceste clădiri au constituit partea unei curţi boiereşti, unde s-au

50

Moara de vânt – DebrecenSingura moară uriaşă de vânt rămasă intactă în oraş poate fi vizitată doar din exterior.Primele date cu privire la moara de vânt datează din 1770. Oraşul Debrecen a construit în jurul anilor 1720-1730 în partea numită Boldogfalva o moară de vânt, şi lângă ea un han, numit Hanul Vântului. Specialiştii susţin că proiectele au aparţinut unor persoane din Ţările de Jos. Morile de vânt s-au răspândit relativ târziu în Ungaria deoarece până la sfârşitul secolului 17 nu au ştiut să folosească vântul de sens contrar şi nu au ştiut să reducă nici rotaţia roţii de moară, de aceea, dacă era vânt puternic, moara lua foc. Morile de vânt au apărut în Ungaria în secolul XVIII, iar răspândirea acestora a început la finele secolului XVIII - începutul secolului XIX – după preluarea tipurilor morilor de vânt olandeze. Moara de vânt olandeză are avantajul că paletele sale pot fi orientate în direcţia vântului numai prin rotirea acoperişului, astfel sunt mult mai simplu de folosit. Morile de vânt au fost construite în număr mare acolo unde nu au fost posibilităţi de măcinare cu mori de apă. Centrul expoziţional al meşteşugurilor din cadrul Parcului Naţional Hortobágy - HortobágyCentrul meşteşugurilor este întreţinut de Parcul Naţional Hortobágy. Are menirea de a aduna laolaltă meşteşugarii din regiunea Hortobágy şi zonele legate geografic şi istoric. Poate deveni membru al organizaţiei acel meşteşugar care foloseşte cu preponderenţă materiale naturale şi este meşter recunoscut al unui meşteşug caracteristic pentru Hortobágy şi zona acesteia: artist popular, titular al titlului (tânăr) Maestru al Artei Populare sau are lucrări calificate şi de juriu profesional.Meşteşugurile prezentate: curelar, împletitor de paie şi papură, croitor de postav, ţesător, sculptor în corn, pâslar, sculptor în lemn, olar, fierar.Vizitatorii pot vedea şi cumpăra lucrările meşteşugarilor şi pot cunoaşte prin elemente interactive viaţa şi lumea vie a stepei de la Hortobágy. Dacă doresc, au şi posibilitatea de a se înscrie la circuitele turistice organizate pe teritoriul Parcului Naţional.

Broderii – FurtaLa Furta, păstrarea tradiţiilor locale este şi azi importantă, de aceea Casa de Cultură din localitate găzduieşte un cerc de broderie. Nici azi nu e o raritate ca locuinţele din Furta să fie decorate cu textile având motive locale. Printre cele mai vechi piese găsim practic numai material de bază alb: batist, pânză de casă şi giulgiu cu broderie din fir de bumbac alb. De la sfârşitul secolului XIX începe să se răspândească treptat şi alte combinaţii coloristice, ca de ex. alb pe fond alabastru sau roşu, galben, verde, albastru şi roz puternic pe fond alb.Piesele decorate cu broderie de Furta pot fi împărţite în cinci grupe:

1. haine bărbăteşti2. haine pentru femei3. textile de ocazie4. elemente decorative5. obiecte de uz

51

Execuţia pălăriei păstorilor – BalmazújvárosArtistul popular pălărier Gyula Mihalkó trăieşte şi lucrează în Balmazújváros.Balmazújváros este un oraş de târg, situat la marginea stepei Hortobágy, aproape de Debrecen şi Hajdúszoboszló. Execuţia pălăriilor din materiale naturale – lână de oaie - pentru păstori este una din cele mai vechi îndeletniciri meşteşugăreşti în oraş.Tradiţia execuţiei pălăriilor în familia Mihalkó datează din anii 1800. Gyula Mihalkó a învăţat meşteşugul de la tatăl şi de unchiul său, Zoltán Mihalkó, tatăl, dar şi bunicul acestora au fost tot pălărieri. Au confecţionat pălării pentru locuitorii din zonă, pălării pentru văcarii, păzitorii de cai şi oierii din Hortobágy, cât şi celor care purtau ţinuta zonei Kiskunság, precum şi căciuli.Fierărie – Petreşti, Căpleni

Comuna Căpleni este așezată în partea de nord-vest al României, la 4 km de Carei și de 40 km de Satu Mare. Petreşti se află în partea de Sud-Vest a judeţului Satu Mare. Ambele localităţi sunt accesibile foarte uşor Petreşti aflându-se pe drumul DN19.

Meşteşugul de fierar este probabil una dintre cele mai vechi meserii, care a supravieţuit încă din epoca bronzului. Timp de secole uneltele de uz casnic, cele agrare, armele sau armurile au fost produse manual. Meşteşugul de fierar a a supravieţuit în ciuda răspândirii altor meşteşuguri cum ar fi potlogăritul sau forjarul.

Odinioară ucenicii de fierar se trezeau înainte de răsăritul soarelui, pentru a face lucrurile din jurul casei ex. Au adus apă, îngrijirea animalelor iar pe urmă au pus focul în atelierul de fierărie. În cazul în care sau comportat frumos, au făcut cuie toată ziua, nu au primit salar doar mâncare şi cazare. Ucenicii proveneau de obicei din familia fierarului, asigurând astfel moştenirea meseriei, care s-a moştenit din tată pe fiu.

Împletire de papură – Berveni

Berveni se află în partea de Sud-Vest a judeţului Satu Mare la 7 km de Petreşti. Împletirea de papură a fost o meserie practicată în principal de bărbaţi. Stând pe un scaun sau pe jos. Singura lor unealtă fiind un ac de fier cu mâner din lemn, iar unii folosesc un inel cusut din piele pentru prinderea frunzelor de papură. Materialul cu care se lucrează provine din frunzele exterioare şi din părul acestora, firul de cusut se obţine din frunzele interioare mai moi. Firele de papură sunt împletite în formă de spirală apoi sunt cusute des. Prin continuarea acestor mişcări în primă fază se pregăteşte fundul coşului apoi pereţii.Pe parcurs se adaugă alte frunze, atunci când pereţii ajung la mărimea potrivită, firele se lasă să se termine şi sunt cusute des, apoi inelul de desubt este cusut pe coş pentru a preveni deteriorarea acestuia. Prin această metodă sunt fabricate: coşurile de pâine, coşurile destinate pentru păstrarea ouălor, făinii, seminţelor sau altor obiecte. Preşurile sunt fabricate prin tehnică de spiralare plată.

52

Măcelărie – UrziceniUrziceni se află la graniţa dintre România şi Ungaria la 9 km de Carei. Tăierea porcului reprezintă tăierea şi prepararea porcului crescut la casă în mod tradiţional. Tăierea porcului oferă o cantitate mare de carne familiei. Operaţiunea de tăiere a porcului poate fi împărţit în două etape: în primul rând se curăţă şi se descompune porcul. În a doua etapă se trece la condimentarea cărnii. Tăierea porcului începe cu înjunghierea porcului. Acesta este o activitate comunitară personajul principal este cel care înjunghie porcul, acesta lucrează cu un cuţit mare iar ceilalţi îl ajută prinzând animalul. Tinerii primesc coada de porc. În multe locuri sângele animalului este adunat într-o oală şi dus deoparte încă de la început, în alte locuri substanţa sângereţilor este amestecat cu sare şi pus deoparte. În a doua operaţiune animalul este curăţat de păr prin fierbere, şi/sau prin prăjire, apoi îndepărtat cu ajutorul unui cuţit. După ce porcul a murit se pregăteşte de pârlit. În unele locuri pârlirea se realizează cu ajutorul paielor ce se pun în jurul porcului, întreţinându-se focul fără să fie prea puternic, iar în unele zone cu lampă pe benzină sau gaz natural.

Chirpici produse de rromi – PiskoltComuna Pişcolt se află la 18 km de Carei, pe drumul spre Oradea, pe lângă drumul DN19. Chirpici sau văiugă se numește un material de construcție în formă de cărămidă. Construcţiile din chirpici reprezintă o tehnologie foarte cunoscută şi în zilele noastre care se potrivesc în natură în mod armonic. Chirpiul este ecologic, economic, ieftin şi oferă posibilitate de a investi „munca proprie” cea mai eficientă. În cursul construcţiei de chirpici rezultă cele mai puţine deşeuri, în acelaşi timp este un bun termoizolator, primind căldura cu greutate si cedând-o lent. Chirpiciul reprezintă una dintre cele mai vechi materiale de construcţii ale omenirii. Chirpiciul este făcut dintr-un amestec de lut, paie și băligar de cal și este uscat la soare (nears), în primul rând sunt construite clădiri din chirpici.

Dogărie – Urziceni, TăşnadUrziceni se află la graniţa dintre România şi Ungaria la 9 km de Carei. Oraşul Tăşnad este situat în zona de sud-vest a judeţului Satu Mare, pe lângă drumul judeţean F1 care leagă Carei de Cluj.Din epoca medievală sunt manuscrise care atestă existenţa meseriei de dogar. Aceştia au făcut butoaie, cade, oale din lemn. Cea mai eficientă materie primă a dogarilor este stejarul, din acestea sunt prelucrate butoaiele de vin sau bere doar în cazul lipsei materiei prime sau în cazul clienţilor cu bani mai puţin acestea pot fi făcute şi din căpşun, salcâm uneori chiar castan. Lemnul din căpşun este mult mai moale şi mai uşor de modelat ca salcâmul, din acest motiv butoiul de căpşun este mult mai ieftin decât cel din stejar doar şi de o durată de viaţă mai scurtă. Oalele, cadele au fost făcute din brad.

53

Ţesături – Tiream

Tiream se află la Sud-Est de Carei, poate fi accesibil atât pe rumul DJ108 şi pe calea ferată pe ruta Carei-Jibou. În această comună şvabă ţesăturile au o mare tradiţie.

Ţesăturile şi împletiturile sunt unele dintre cele mai vechi practici ale omenirii. În timp ce bărbaţii se ocupau cu prelucrarea bronzului, fierului şi oaselor, femeile făceau alte munci cum ar fi ţesăturile, împletiturile pregătirea mâncărurilor. Tehnica împletiturilor este foarte uşor de însuşit. Uneltele ţesutului sunt: dăracul cu piepteni, furca şi fusul, vârtelniţa, sucala, uneori maşina de tors, o ramă. Pentru ţesut sunt folosite două tipuri de fire: fir de lanţ şi fir de bătătură. Firul de lanţ este strâns legat vertical de ramă, obţinând astfel un rând în care pot fi înşirate pe rând de dedesubtul primului rând şi din susul acestuia, această mişcare este alterată până se obţine ţesutul.

Ţesături – Lazuri de Roşia, Cihei

Când ne referim la meşteşugurile casnice, avem în vedere drumul cânepii de la sămânţă la textilă (torsul, urzitul, neveditul, ţesutul), crearea de ţesături din bumbac, in sau lână pentru uz gospodăresc, dar şi decorarea prin cusături interesante a obiectelor textile sau a pieselor de îmbrăcăminte.Fãrã îndoialã unul din vechile meşteşuguri din ţara noastrã, ţesutul cunoaşte azi un declin îngrijorãtor, datorat mai ales producţiei industriale a textilelor. In Bihor mai existã doar câteva gospodãrii care se ocupã cu prelucrarea fibrelor textile, dar sunt multe femei care ştiu să toarcă sau să ţeasă în rãzboi – deşi nu practică neapărat meşteşugul. Pe cele mai multe le veţi descoperi în zonele montane, mai greu accesibile. Obiectele pe care le realizeazã sunt ştergare, prosoape, feţe de masã, traiste, cergi, preşuri şi nu numai. Culorile şi motivele diferã în funcţie de zonã, dar albul este culoarea de bazã, culoarea nealteratã a fibrei textile dintotdeauna. În ge-neral, războiul de ţesut se pune iarna.

Olărit – Leheceni, Vadu Crişului

Meşteşugul olãritului poartã în sine o întreagã mitologie, el este apanajul a patru elemente: pământ, apă, foc şi suflet. Vasele de lut sunt ele însele reflectãri ale universului divin şi uman, cu formele şi culorile sale, transpuse stilizat în lutul moale. Cele mai multe poveşti despre olãrit vi le pot spune chiar cei care au reuşit sã poarte meşteşugul peste timp, pânã azi. La fel ca prelucrarea fibrelor textile şi tot graţie dezvoltãrii tehnicii şi industriei, olãritul stã şi el sub permanenta ameninţare a dispariţiei. Cele doar douã centre principale de ceramicã din judeţ - Leheceni şi Vadul Crişului - care mai sunt active astãzi meritã vizitate, iar olarii, credincioşi lutului, trebuie încurajaţi şi susţinuţi.

54

Împletituri din pănuşi – SalontaÎn orice gospodãrie bihoreanã veţi gãsi cel puţin un obiect împletit din nuiele de salcie, pãnuşi de porumb sau papurã. Deşi circumscrise în general aceluiaşi meşteşug, cele trei tipuri de împletituri sunt diferite prin materialul pe care il folosesc (care creşte în zone diferite), modul de pregãtire şi prelucrare a acestuia, precum şi tipul de obiecte realizate. In general, împletiturile din paie, papurã şi pãnuşi sunt mai frecvente la câmpie (valea Ierului si Barcaului) şi în satele maghiare, iar împletiturile din nuiele existã şi în alte zone (Câmpia Crişurilor, zona Beiuşului).

Podoabe – BeiuşObicei străvechi în satele româneşti, realizarea de podoabe din mãrgele se adreseazã mai mult femeilor, care le fac manual şi le poartã – în special la sãrbãtori. De cele mai multe ori vom găsi fete care le confecţionează pentru a-şi arăta măiestria în faţa feciorilor la hora satului. Există şi ornamente din mărgele pentru pălării bărbăteşti. Tradiţionale în Bihor sunt zgãrdanele cu mãrgele roşii, albe, negre şi verzi, cu motive geometrice (cumpãna, prescura). Cele mai complicate zgãrdane sunt cele « cu colţi », a căror realizare implică multă migală şi sunt confecţionate de către adevăratele creatoare populare. Există şi tinere fete care realizează, în aceeaşi tehnică, podoabe moderne, uneori inspirate din arta populara.

Icoane pe sticlă – OradeaPictura de icoane pe sticlã şi lemn a fost mereu asociatã cu viaţa monahalã din anumite centre din ţarã, cel mai cunoscut fiind mãnãstirea Nicula – vestită şcoală de iconari. Pictura pe sticlã (naivã) era practicatã uneori şi de ţãranii cu talent în arta decorării sticlei sau lemnului, reprezentând scene din viaţa sfinţilor sau chiar muncile zilnice. În Bihor, aceste forme de artã-meşteşug se pot învãţa astãzi în cadru organizat (în Beiuş, Oradea), fiind practicate aşadar de mulţi tineri, elevi şi studenţi. Icoane deosebit de frumoase, pictate pe lemn, în tradiţia românească, pot fi admirate şi azi în unele biserici vechi de lemn din judeţ, Unele au fost realizate de profesionişti ai artei veniţi din alte colţuri de tară. Între aceştia o figură aparte o reprezintă David Zugravu, care a pictat icoane pe lemn precum şi biserici în zona Beiuşului.

Instrumente muzicale – Lazuri de RoşiaExistã, în Bihor, un instrument muzical care dã un specific anume muzicii populare de aici: vioara cu goarnã. Deşi nu e autohton, acest instrument şi-a lãsat amprenta asupra folclorului bihorean recent. Din păcate, în prezent judeţul nostru mai are puţini meşteri de viori cu goarnã (Dorel Codoban, Bokos Ladislau si Rada Gheorghe). Alte instrumente realizate manual – în tradiţia românească, ungurească sau purtând semnul creativităţii tinerilor care duc meşteşugul mai departe - sunt fluierul din lemn, naiul, toba din piele, drâmba, ţitera, tulnicul moţesc şi nu numai. Daca aveţi curiozitatea să căutaţi elemente ale folclorului bihorean autentic prin sate – în special în satele mai izolate – mai aveţi şanse să găsiţi în special bătrâni care vă pot face demonstraţii ilustrative. Surprinzător este însă faptul că cele mai vechi cântece nu sunt acompaniate de nici un instrument, fiind interpretate doar vocal.

55

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Fiecare atracţie este organizată în jurul meşteşugurilor tradiţionale. Aproximativ fiecare locaţie este destul de bine dotată şi este adecvat pentru prezentarea meşteşugurilor, în unele locaţii turişti se pot implica în şi învâţa meşteşugul respectiv. În traseu sunt incluse locaţii unde se desfăşoară activităţi de instruire. Starea atracţiilor este adecvat pentru vizitarea turiştilor. Sunt locaţii mai mici care sunt proprietăţi private. Este nevoie de apariţia comună de crearea imaginii comune, de activităţi comune de marketing, realizarea de ghiduri informative.

56

Traseu tematic

Drumul peşterilor

Tema Patrimoniu naturalTraseu Vadu Crisului – Meziad – Chiscău – Gălăşeni – Runcuri - SuncuiusDescrierea atracţiilor

Peştera Vadu CrişuluiReprezinta exurgenta sistemului carstic P. Batrânului- P. Vadu-Crisului si este amplasata în Defileul Crisului Repede. Este pestera cea mai importanta din defileu si este cunoscuta si prin cascada pe care o formeaza apele abia iesite din pestera, pravalindu-se în Crisul Repede. Are o lungime de 1510 m. A fost descoperita si vizitata înca din anul 1903 si la foarte scurt timp dupa descoperire este amenajata pentru vizitare cu podete si scari din lemn fiind astfel una din primelepesteri amenajate din România. Un alt fapt demn de precizat este ca odata cu deschiderea pesterii pentru vizitare ce a avut loc în anul 1905 este publicat, prin grija lui Czaran Gyula si primul ghid turistic al pesterii ce cuprindea o descriere detaliata a partii vizitabile însotita de o remarcabila schita. A fost apoi reamenajata dupa 1948 de Organizatia pentru turism din cadrul Consiliului General al Sindicatelor, ocazie cu care se încearca si introducerea iluminatului electric. În anul 1969 este din nou reamenajata (de Muzeul Tarii Crisurilor- Oradea) si electrificata pe o distanta de 500 m, fiind a doua pestera electrificata din România, instalatie care în 1979 înca functiona dar în 1984 era deja defecta. Aceasta pestera este un exemplu pentru impactul negativ al omului asupra mediului subteran si pentru valorificarea neeconomica a resurselor atractive existente. Pestera era la descoperirea ei în anul 1903 una din cele mai frumoase din Europa si avea una din faunele cavernicole cele mai bogate din tara. În prezent nici una din cele doua afirmatii nu mai are valabilitate exploatarea necontrolata si neorganizata, îndeosebi din ultimele doua decenii ducînd atât la distrugera celei mai mari parti a speleotemelor (care puteau fi distruse), la înnegrirea peretilor datorita lampilor de carbid, cît si la periclitarea si disparitia unor specii de fauna cavernicola.

Peştera Meziad

Este alaturi de P. Vadu-Crisului cea mai cunoscuta si vizitata pestera din M. Padurea Craiului. A fost vizitata înca din 1863 de catre cunoscutul geograf A. Schmidl care întocmeste cu aceasta ocazie si o prima schita a 1150 m de galerii ale pesterii. Se gaseste la câtiva km de loclitatea careia îi poarta numele pe Valea Pesterii, un afluent al Vaii Meziadului. Este recunoscuta pentru spatialitatea sallilor, începînd chiar de la portalul imens galeriile mentinîndu-se constant la dimensiuni de 20-30 m latime si 15-20 m înaltime. Se remarca si prezenta în cantitati uriase a ramasitelor ursului de pestera (Sala Oaselor). Cu toate aceste atribute care pledeaza pentru o amenajare corespunzatoare unui flux turistic ridicat P. Meziad nu a cunoscut decât o amenajare partiala aceasta conducînd la un flux turistic redus (cca 11000 vizitatori anual) cât si la distrugerea unor frumuseti ale pesterii: depunerea fumului pe galeriile pesterii, distrugerea unor formatiuni.

57

Peştera UrşilorPestera Ursilor se afla la marginea satului Chiscau, comuna Pietroasa, judetul Bihor. Pestera a fost descoperita în anul 1975, ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în timpul lucrarilor de exploatare a calcarului în cariera de la Chiscau. În putul deschis a coborât minerul Traian Curta care a parcus galeria de acces pâna la Sala Mare. Prima exploatare completa a fost realizata la 20 septembrie 1975 de catre cercul de speologi amatori "Speodava" din orasul dr. Petru Groza. La16 iunie 1980, pestera intra în circuitul turistic al tarii ca cea dintâi cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale.

Peştera GălăşeniEste amplasata în raza localităţii Galaseni (nordul M. Padurea Craiului). Se compune din două sectoare active unul în zona intrării si celălalt în extremitatea finala între care se desfăşoara o galerie fosila bogat concretionata pentru descrierea careia vom mentiona doar denumirile salilor sugestive pentru bogatia si forma speleotemelor: Galeria Sânilor, Galeria de Cristal, Sala Capitei de Argint, Galeria Morcovilor. Are o lungime totala de aproape 3 km.

Peştera Doboş - Platoul Runcuri Peştera Doboş se află la sudvest de Groapa Ciurului, în Groapa lui Doboş. Săpată în calcare tithonice, ea are o formă ovală conică, adâncă de 50 m. În timpul ploilor, apele se îndreaptă şi dispar în fundul gropii, prin Peştera lui Doboş. Peştera a fost descoperită în 1962, are o lungime de 320 m. Intrarea, de 3x5 m se deschide la baza unui abrupt calcaros. Spre baza acestui abrupt se îndreaptă toate apele de pe versanţii gropii. După o galerie strâmtă, puternic descendentă, urmează o sală alungită, frumos concreţionată, de unde se desprinde o galerie ascendentă cu un puţ de 15 m. Galeria descendentă spre est se termină cu un sifon impenetrabil.

Peştera Vântului-SuncuiusIntrarea peşterii se află în poiana Frânturii. Văzând intrarea betonată, un neştiutor nici nu bănuieşte ce se ascunde în spatele găurii din care suflă un vânt puternic. Numele i se potriveşte. La intrarea în peşteră există un curent de aer, care atinge uneori şi 50 km/oră. A fost descoperită în 1957 de Bagaméri Béla, cel care fondează Clubul Speologilor Amatori Cluj, efectuează cercetări şi devine administratorul peşterii. Cavitatea se dezvoltă pe 4 nivele: cel inferior este parcurs de un pârâu şi trei nivele fosile suprapuse, legate între ele prin puţuri. În prima parte a coridorului inferior sunt porţiuni bogat ornate. Am putea umple pagini întregi cu minunăţiile din peşteră. Nu este de mirare, lungimea ei este aproape 50km, iar pe o asemenea lungime sunt toate formaţiunile posibile dintr-o peşteră... dar şi unicate, pe care degeaba le cauţi în altă parte. Aşa că mai bine vă lăsăm să admiraţi.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Peşterile sunt cele mai valoroase atracţiuni turistice ale judeţului Bihor. Peşterile incluse în traseu tematic sunt locaţiile cele mai des vizitate de turişti şi sunt amenajate în aşa fel că pot fi vizitate de oricine. În afară de peşterile incluse în traseu mai sunt numeroase peşteri care deocamdată nu pot fi vizitate de turişti.

58

Traseu tematic Drumul apelorTema Patrimoniul naturalTraseu Hortobágy – Berettyóújfalu – Mezőterem – Fughiu – Tileagd – Lugaj -

Leşu – Drăgan – Uileacu de Beiuş, Şoimi – Batăr – Ginta - Tinca - Cheresig

59

Descrierea atracţiilor Râul BarcăuBarcăul este un râu care izvorăşte în România şi care se varsă pe teritoriul Ungariei în Crişul Repede, cu o apă nu prea abundentă şi un curs şerpuitor.Numele său în limba maghiară provine dintr-un cuvânt foarte vechi. Este amintit pentru prima dată în 1476.Cel mai mare afluent al Crişului Unit izvorăşte în judeţul Sălaj, în Munţii Plopişului, de sub vârful Ponor având 997 metri înălţime. Cursul său ia direcţia nord-vest, în dreptul localităţii Nuşfalău se întoarce spre vest şi şerpuind spre nord într-o vale tot mai largă, de la Marghita urmăreşte direcţia sud-vest de-a lungul văii Ierului. La Sălard ajunge în planul câmpiei. De aici se îndreaptă spre vest până la localitatea Berettyóújfalu, apoi se îndreaptă spre sud-est, iar între localităţile Szeghalom şi Körösladány se varsă în Crişul Repede.Râul are o lungime totală de 198 km, din care 120 km în România şi 78 km în Ungaria. Cursul superior este caracterizat printr-o curgere rapidă, cu caracter de pârâu de munte, panta albiei este în medie de 17 m/km, fundul albiei este pietros sau acoperit cu pietriş dur. În bazinul din dreptul localităţii Nuşfalău se schimbă caracterul cursului de apă, scade viteza de curgere, panta este de numai 2-3 m/km, albia are la bază pietriş sau prundiş dur. Ajungând în zona Câmpiei Ungare, panta sa scade la 40 cm/km, iar în zona de vărsare aceasta e de abia 20 cm/km. Fundul albiei trece de la nisip la nămol. Sub aspectul debitului de apă, Barcăul este o apă capricioasă. La vărsare are un debit mediu de 8 m3/sec, dar în perioada inundaţiilor de primăvară poate depăşi de mai multe ori această valoare, în verile secetoase însă abia atinge un debit de 0,5 m2/sec.

Öregtavak – HortobágyParcul Naţional Hortobágy este primul şi cel mai întins parc naţional din Ungaria şi totodată este recunoscut a fi „Patrimoniu mondial”. Aici se află unul din cele mai mari sisteme de heleştee din Europa Centrală. Lacurile Öregtavak de la Hortobágy au o suprafaţă de 2000 de hectare. Sistemul de heleştee a fost realizat la începutul secolului XX pentru a valorifica sărăturile rezultate în mod artificial în urma regularizării cursurilor de apă. Construirea lacului Öreg („bătrân”) a fost începută în anul 1915, şi azi are o suprafaţă de două mii de hectare. La construire a avut 17 bazine, dar datorită transformării în mlaştină, răspândirii stufărişului, azi mai funcţionează doar zece. Mai târziu au mai fost realizate şi alte heleştee în zonă, astfel lacurile de la Hortobţgy având o suprafaţă totală de 6000 hectare alcătuiesc una din cele mai întinse sisteme de heleştee artificiale din lume. Sistemul întins al lacurilor – unde se practică pescuitul tradiţional, ecologic – este un habitat cunoscut al păsărilor.

Hortobágy-BarcăuDacă auzim numele de Hortobágy ne gândim la Podul cu nouă găuri şi la Târgul de la pod, la Parcul Naţional şi la herghelie, sau la hanul renumit de aici, şi nu la cursul de apă care trece pe aici, sub acel pod renumit. Prea puţini ştiu că odinioară acest râu a izvorât din Tisa, în apropierea localităţii Tiszalök.

60

La construirea Canalului de Est a fost folosită şi albia râului Hortobágy, şi azi de aici se ramifică râul, în aval de localitatea Tiszavasvári. Ajunge în teritoriul Parcului Naţional Hortobágy, parte a Patrimoniului mondial parcurgând un curs în mare parte condus într-un canal, dar aici şi-a păstrat cursul natural. Cursul regularizat chiar de mai multe ori în secolele trecute a fost legat de cursul vechi al Barcăului. Astfel, râul – sau mai degrabă canalul - care între localităţile Püspökladány şi Karcag se îndreaptă spre sud, poartă deja numele de Hortobágy-Barcău.

Ier – Sacueni

Interesul pentru această zonă este legat de istoricul ei si de cultura populara bine pastrata. Aici, tradiţiile s-au conservat destul de bine şi  sunt transmise mai departe cu mandrie, de la o generatie la alta. Încă din vechime, în această regiune, principalele activităţi ale localnicilor au fost pescuitul, viticultura si cresterea aniumalelor.În secolul al XVII-lea viile din zona erau organizate in asa-zisele „gradini de struguri”, separate de terenuri arabile. Problemele legate de administrarea si productia acestor „gradini de struguri” erau rezolvate de un consiliu, in fruntea caruia se gasea un conducator cu atributii bine stabilite.Pivnitele de vinuri, sapate in dealurile de pe Valea Ierului sunt remarcabile prin originalitatea si unicitatea portilor. Îmbinand intr-un mod estetic specific lucratura in lemn si fier, portile dau o valoare de patrimoniu pivnitelor cu pretentie indreptatita de a sta alaturi de valorile culturale mondiale. Se remarca portile din Albis, Ianca, Sanicolaul de Munte, Sacuieni, Salacea, Tarcea, Targusor, Vaida. Vinuri recomandate : Feteasca Regala, Mustoasa de Maderat.

Izvorul Minunilor – Stâna de Vale

Apa minerală Izvorul Minunilor, provine de la o altitudine de 1.100 de metri, din zona renumitei staţiuni Stâna de vale, regiune protejată de acţiunea factorilor poluanţi. Această apă îţi oferă forţa, puterea şi prospeţimea munţilor, insotind întreaga familia pe tot parcursul zilei. Apa minerala naturala Izvorul Minunilor în varianta sa plată este indicată atât consumatorilor adulţi, cât şi copiilor mici, putând fi folosită şi la prepararea hranei sugarilor.

Izbucul intermitent - CălugăriIzbucul de la Călugări este situat la aproximativ 12 km de orasul Vaşcău, in apropierea satului Ponoare, in judetul Bihor. Este o rezervatie geologica situata la 399 m altitudine pe o suprafata de 12 hectare, este formata in depozite dolomitice cenusii, si ce are ca principal factor de atractie izvorul intermitent numit Izbucul de la Călugări. Izbucul (izvorul) se prezinta sub forma unei chiuvete (cuve) cu un diametru de 60 de cm si o adancime de 1 m care se prelungeste cu un jgheab natural. Cuva este umpluta periodic de apa cu un zgomot asurzitor dupa care cuva se goleste. In decurs de 10-20 de minute cuva este umpluta din nou si este golita dar dupa a doua umplere este nevoie de aproximativ o ora pana ce se umple din nou cuva. Prin acest ritm inegal numit ritm dublu, izbucul este considerat un unicat in hidrologie.

61

De asemenea ritmicitatea este influentata si de anotimp. Se spune ca apele sale ar avea efecte de a vindeca anumite boli, credinta ce este alimentata si de faptul ca aici a existat candva un schit sau o manastire de unde provine si numele de Izbucul de la Călugări.

Crişul Repede – Zona Tărian-Cheresig, Bulz-Vadu Crisului Crişul Repede este un râu ce izvoreşte in Nord-Estul Munţilor Apuseni (Muntii Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate oraşele Huedin şi Ciucea, judeţul Cluj, Aleşd şi Oradea, judeţul Bihor şi se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peşteri şi abrupturi stâncoase între localităţile Huedin şi Vadu Crişului (Munţii Plopiş şi Pădurea Craiului). Împreună cu râurile Crişul Alb şi Crişul Negru formează cele trei Crişuri, cele mai importante râuri din regiunea Crişana.

Crişul Negru – Zona Beius-Soimi, Căpâlna - Batăr, Ginta-Tinca, Tinca-BatărCrişul Negru este unul dintre cele trei Crişuri (Alb, Repede şi Negru) care se varsă sub denumirea de Criş în Tisa pe teritoriul Ungariei având o lungime de 560 km. Crişul Negru se formează în Munţii Apuseni la confluenţa a două braţe: Crişul Poienii şi Crişul Băiţei în dreptul localităţii Ştei. Râul care are o lungime de 144 km pe teritoriul României, străbate depresiunea Beiuş, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, curgând prin localităţile Nucet, Ştei, Beiuş vărsându-se in Ungaria în Crişul Alb după care în Tisa. Pe o porţiune de 5,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Numele provine din limba dacică cuvântul Krísos având semnificaţia de "negru" , denumirea de Crişul Negru este astfel un pleonasm.

Lacul Leşu – LeşuLesu, un lac de acumulare artificiala situat in judetul Bihor. Are doua cai de acces: una dinspre Stana de Vale pe un drum forestier practicabil, iar cealalta dinspre drumul eurupean E15 pe traseul Bucea-Bulz-Remeti. Specii: In acest lac se gasesc: stiuca, crap, pastrav, biban, clean, lostrita, amur, somn si multe altele. Momeli: rama, vermusri, scorobete, arpacas, porumb, pestisor.

Lacul Drăgan – Valea DrăganuluiLacul de acumulare Drăgan se află la 25 de km de la drumul E60 dacă se intră de la Bucea şi la 20 km dacă se intră între Ciucea şi Poieni. Barajul din beton, în arc a fost terminat în 1987, are o înălţime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Lacul, în condiţii optime are o suprafaţă de 292 de hectare şi 112 milioane mł de apă. Apa lacului se foloseşte pentru producerea de energie electrică, pentru atenuarea viiturilor, şi pentru irigaţii. Drumul forestier de pe lângă lacul de acumulare ajunge la celălalt drum din valea Iadului la Remeţi. De acolo se poate continua drumul spre Stâna de Vale, iar pentru iubitorii drumeţiilor drumul este deschis pentru traseele din Bihor-Vlădeasa.

62

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Obiectivele turistice din partea ungară sunt locaţii atractive pentru turişti, sarea lor generală este adecvată pentru vizitarea turiştilor. În România turismul pe apă nu este forma de truism cea mai des practicată, dar foarte mulţi oameni practică pescuitul sportiv. Majoritatea lacurilor de pescuit este amenajată şi sunt în stare bună. În judeţul Bihor sunt foarte multe izvoare, dar valorificarea lor nu a fost realizată cu excepţia Izvorul Minunilor. Pe Crişul Negru şi Crişul Repede sunt locaţii unde se pot practica sporturi extereme pe apă. Dar pentru promovarea acestor posibilităţi este nevoie de apariţia comună, de crearea imaginii comune, de activităţi comune de marketing şi de realizarea de ghiduri informative.

63

Traseu tematic

Drumul personalităţilor renumite

Tema Patrimoniu cultural şi construitTraseu Nagykereki - Ady Endre - Balmazújváros – Săuca – Căuaş – Şimian –

Salonta – Bakonszeg - Căpleni – Létavértes – Oradea – Tăşnad – Pir - CareiDescrierea atracţiilor

Cetatea Bocskai – NagykerekiIstván Bocskai (de Kismarja) (1557-1606) s-a născut într-o familie de moşieri mijlocii. A fost aprod la curtea din Viena, iar apoi, după întoarcerea în Ardeal, din 1592 este căpitanul cetăţii Oradiei şi unul din conducătorii grupării antiotomane. În numele vărului său, Zsigmond (Sigismund) Báthory el a fost cel care în 1595 a încheiat alianţa antiotomană cu împăratul Rudolf al II-lea. Împăratul nu a dat ajutorul promis, iar Ardealul nu a putut rezista singur în faţa otomanilor. Báthory a abdicat, întreg voievodatul a devenit un câmp de luptă şi a fost distrus aproape în întregime. Când în 1602 István Bocskai s-a opus domniei generalului Basta, Habsburgii l-au dus în faţa judecătorilor, l-au internat la Praga şi l-au lăsat acasă doar numai după doi ani. Pierzându-şi încrederea în Habsburgi, s-a retras pe moşiile din Bihor. Gábor Bethlen, în numele celor refugiaţi pe teritoriile otomane l-a încurajat să preia conducerea mişcării împotriva Habsburgilor. Schimbul lor de scrisori a ajuns în mâna căpitanului de la Kosice, Belgiojoso, care a aşteptat de mult ocazia de a-l prinde cu ceva pe István Bocskai şi să-i ia moşiile. În această situaţie de pericol, István Bocskai a câştigat suportul căpitanilor oastei de „hajdú”, Balázs Németi şi Balázs Lippai, şi astfel, în noaptea dinspre 14 spre 15 octombrie 1604, în fruntea oastei de luptători „hajdú” a învins armata împăratului în lupta din zona localităţilor Álmosd şi Diosig.

Cripta şi statuia lui Bocskai – Kismarja

Kismarja se situează în vârful estic al judeţului Hajdú-Bihar, la frontiera ungaro-română, la 36 km de Debrecen. Este o localitate izolată, situată la periferie. Satul s-a format pe o insulă nu prea mare a râului Barcău, care iese dintre dealurile Sălajului, ca apoi să se împartă în nenumărate braţe, ici-colo lărgindu-se ca o zonă mlăştinoasă. Locuitorii satului s-au ascuns odinioară din faţa tătarilor şi a turcilor pe insula înconjurată de stufăriş şi ape sălbatice.

Denumirea veche a localităţii, Maria este atestată documentar prima dată într-un act din 1277. Denumirea dă de înţeles că la acea vreme a avut deja biserică, şi aceea era numită după Sfânta Maria. Se presupune că Ómarja („Marja veche”) a fost aşezarea precedentă prezentei Kismarja. Ultimii moşieri la Kismarja au fost din familia Bocskai. Originea familiei Bocskai este însoţită de legende. În 1522 moşierul ţinutului Kismarja şi a celorlate moşii mai mici care aparţineau de acesta era György Bocskai, care a locuit şi el aici în cetate, iar cel de-al şaselea copil al acestuia, István a fost mai târziu regele Ungariei şi principele Ardealului. Condiţiile naşterii lui István Bocskai sunt învăluite în acelaşi mister, ca cele ale strămoşilor acestuia. Principele a purtat numele „Kismarjai” (de la Kismarja) până la moarte, numele său recunoscut oficial a fost István Kismarjai Bocskai.

64

Monumentul luptei de la Álmosd – ÁlmosdÁlmosd se află nu departe de frontiera română, la 35 km de Debrecen în direcţia sud-est. Monumentul rustic uriaş, sculptat în piatră, ridicat în memoria luptei din 15 octombrie 1604 condusă de Bocskai, încheiată cu victoria împotriva armatei împăratului austriac, prezentând scene de luptă, decorată cu tunuri este opera sculptorului Lajos Győrfi. În lupta care a avut loc la 15 octombrie 1604 în teritoriul situat între localităţile Álmosd şi Diosig, oştenii „hajdú” conduşi de Bocskai au învins armata împăratului. Această victorie a fost importantă şi datorită faptului că a fost prima victorie a maghiarilor obţinută de decenii, după ce în 1526 au fost înfrânţi şi împărţiţi în trei părţi. Ţăranii care fugeau din faţa domniei otomane şi mulţi din iobagii doritori de libertate, care trăiau în Regatul Ungariei aflat sub dominaţia Habsburgilor i s-au alăturat lui Bocskai. Monumentul a fost dezvelit pe locul unde s-a purtat într-adevăr lupta, la iniţiativa localităţii şi a Uniunii Oraşelor „hajdú” în 1996.

Casa memorială Péter Veres – BalmazújvárosScriitorul Péter Veres s-a născut la 6 ianuarie 1897 în Balmazújváros. A fost un copil făcut din dragoste, fără căsătoria părinţilor. Tatăl său a fost Péter Nagy Posta, gospodar. Mama era slugă pe moşie. Dragostea lor a fost într-adevăr mare, când li s-a născut băiatul, i-au dat prenumele tatălui, Péter. Numele de familie, Veres l-a primit din partea mamei.S-a însurat în 1919 cu Julianna Nádasdi, au avut 5 copii. Datorită sărăciei şi din convingere Péter Veres nu a dorit să-şi lase copii să înveţe. A dorit ca fiii şi ficele să ducă mai departe tradiţiile de secole ale ţărănimii.În perioada 1937-44 s-a implicat în politică, a scris şi a făcut munci agricole. De la mijlocul anilor ’30 din banii obţinuţi din muncă şi din onorariile de scriitor a început să cumpere pământ deoarece avea o familie mare. Împreună cu mama sa erau opt persoane. În 1935 a reuşit să cumpere terenul aflat faţă în faţă cu casa lor, împreună cu casa aflată acolo. Astfel, familia sa a ajuns să aibă un imobil separat. La finele anului 1944 avea deja 10 pogoane de pământ propriu şi 6 pogoane închiriate. desfăşura o activitate agricolă model. Experienţele dobândite în anii când a fost slugă şi faptul că era un om citit au contribuit la nivelul ridicat al muncii pe care o presta. În 1945 a fost ales la Debrecen preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc. Reforma pământului în Ungaria s-a făcut sub îndrumarea lui în anii 1945-46. În urma alegerilor din 1945 Partidul Naţional Ţărănesc a intrat în Parlament cu 43 de deputaţi. Cu ocazia drumurilor făcute prin toată ţara, Péter Veres a fost primit de un număr mare de oameni entuziasmaţi. În 1950 şi 1951 a primit premiul Kossuth. Între 1954-1957 a fost preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Ungaria. În prima zi a revoluţiei din 1956, la 23 octombrie a citit la statuia poetului Petőfi, apoi a generalului lui Bem rezoluţia Asociaţiei Scriitorilor. A murit la 16 aprilie 1970.

Conacul Kölcsey – Álmosd

Ferenc Kölcsey (1790-1838) provenea dintr-o familie nobilă. Tatăl său a murit când el avea 5 ani, de aceea mama l-a trimis la studii la Debrecen, unde a învăţat timp de 14 ani, până în 1809. În copilărie şi-a pierdut lumina ochiului drept. Pe vremea aceea se credea că ajută vindecarea copiilor

65

bolnavi de variolă dacă sunt ţinuţi în căldură. Aşa s-a întâmplat ca o scânteie sărită din foc să provoace tragedia poetului. Când avea 12 ani şi-a pierdut şi mama, de atunci gospodăria a fost condusă de tanti Panni, sluga veche, credincioasă a familiei, şi aceasta i-a purtat de grijă şi lui şi celor trei fraţi ai săi.

Casa memorială Bessenyei – Bakonszeg

György Bessenyei (1746 –1811) a fost un scriitor, poet, una din persoanele marcante ale renaşterii maghiare. A fost fiul asesorului onorar pe comitat Zsigmond Bessenyei şi al lui Mária Ilosvay. Până în 1755 a trăit în satul natal, apoi din 1760 a fost elev al colegiului din Sárospatak. După terminarea studiilor, tatăl său l-a dus acasă şi timp de un an i-a asigurat educaţie cu profesor particular la domiciliu, care a constat din exerciţii de stil în limba latină; apoi a petrecut patru ani în casa părintească fără să facă nimic meritoriu. La recomandarea comitatului Szabolcs, de la 8 iunie 1765 a făcut servici la Viena în cadrul gărzii de pază maghiare, recent înfiinţată de Maria Tereza. Aici a început să înveţe şi apoi ani de zile s-a ocupat cu sârguinţă de ştiinţe. A călătorit în Italia la sfârşitul anului 1768 şi începutul anului 1769. În 1772 i-a apărut lucrarea considerată a fi începutul perioadei renascentiste maghiare, întitulată Tragedia lui Ágis. În 1773, datorită bolii avute a fost nevoit să părăsească garda cu funcţia de locotenent de gardă şi a devenit reprezentantul în Viena al afacerilor protestante. Lângă sarcinile ce îi reveneau i-a rămas timp suficient să se dedice literaturii. În 1775 i se retrage retribuţia. Pentru a trăi, la 15 august 1779 a trecut la catolicism şi a primit de lucru la biblioteca curţii şi anual 2000 de forinţi, sumă care i-a fost apoi retrasă de împăratul József al II-lea. În 1782 s-a reîntors în satul natal, iar în 1785 şi-a preluat moştenirea de la Puszakovács (azi Bakonszeg). A trăit ca un pustnic până la sfârşitul vieţii la Bakonszeg, satul situat în sud-vestul judeţului Hajdú-Bihar. Şi-a făcut testamentul la 27 noiembrie 1810, când era deja grav bolnav, şi acesta a fost deschis la 25 februarie 1811, după moartea sa. A trăit o viaţă de filozof, zilele sale liniştite le-a petrecut cu practicarea agriculturii pe câmpie, cu scris şi citit, a avut legături cu foarte puţini, şi tot aşa şi-a dorit şi înmormântarea: rudele l-au înmormântat fără slujbă, în grădina casei sale, sub un pom mare, umbros. Rămăşiţele sale au fost duse în 1940 la Nyíregyháza.

Mormântul şi camera memorială Irinyi

János Irinyi (1817-1895), chimist, descoperitorul chibritului care se aprinde prin frecare, fără zgomot a fost unul din primii care au răspândit în Ungaria chimia cu o nouă concepţie şi a jucat un rol important în elaborarea limbajului profesional maghiar în domeniul chimiei.

S-a născut la Nagyléta. A învăţat la Oradea, iar apoi la Debrecen, şi-a dobândit cunoştinţele de chimie la Politehnica din Viena. A găsit soluţia chibritului care se aprinde prin frecare, fără zgomot în urma unei încercări nereuşite a unui profesor de-al său (Pál Meissner). După încercări îndelungate, la 18 decembrie 1836 în mâna tânărului de 19 ani a luat foc

66

„chibritul care se aprinde fără zgomot”. Şi-a vândut descoperirea (în capul chibritului nu a amestecat fosforul cu clorat de potasiu, ci cu bioxid de plumb) unui fabricant de chibrituri şi din banii primiţi a plecat la studii în străinătate. Irinyi, întors acasă cu două diplome, a fost însufleţit de gândul de a pune bazele industriei ungare. Numeroasele sale cărţi, studii dovedesc pregătirea sa ştiinţifică. Irinyi a fost cel care a propus pentru prima dată ameliorarea terenurilor sărătoase cu gips. A participat la constituirea Societăţii Ştinţelor Naturii. Tot el a înfiinţat şi prima fabrică maghiară de chibrituri (fabrica beţelor de chibrit) în 1839 la Pesta.

Castelul familiei Károlyi - Carei

Municipiul Carei este situat în nord-vestul României, la o distanță de 99 km de municipiul Oradea. Se află în partea de sud-vest a județului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reședința de județ.

Istoria Castelului Karolyi din Carei începe în anul 1482, când Karoly Laszlo construia o casă întărită. Construcția a stârnit împotrivirea nobililor din comitatul Sătmar, fiind nevoie de intervenția regelui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. În 1592, datorită deselor incursiuni ale turcilor, Karoly Mihaly ia decizia de a întări construcția existentă. Clădirea veche a fost înconjurată cu ziduri puternice, întrerupte cu bastioane, având un șanț exterior întărit cu palisade peste care trecea un singur pod suspendat. De asemenea este prezentă o garnizoană numeroasă și bine înarmată. Cetatea a jucat un rol important de-a lungul sec. XVII, făcând parte din rândul marilor fortărețe de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Importanța cetății este menționată mai ales după reconstrucția ei între anii 1661-1666. Importanța ei continuă și în timpul războaielor duse de principele Rakoczi Francisc al II-lea împotriva habsburgilor (1703-1711). Cetatea este asediată de armata principelui, dar după câteva zile Karoly Sandor trece de partea principelui fiind numit conducătorul armatei. În 1705 cetatea este atacată de austrieci și distrusă parțial, fiind refăcută în același an. Deoarece la sfârșitul sec. XVIII cetatea nu mai juca nici un rol militar, Karoly Jozsef a hotărât demolarea zidurilor și astuparea șanțurilor. Păstrând fundația și unele ziduri a fost construit un castel patrulater, cu un singur etaj. Construcția a fost terminată în anul 1794, era în stil baroc și cuprindea 20 de camere la parter, 21 la etaj și o capelă. Tot în această perioadă se formează parcul cu plante rare și se construiește un manej pentru 24 de cai. În urma cutremurului din 1834, castelul în bună parte s-a dărâmat, restaurarea fiind făcută abia între 1894-1896. Cu această ocazie castelul este mult modificat, adăugându-i încă un nivel la fațadă, trei turnuri mici și patru mari. Restaurarea s-a făcut în stil neogotic, condusă de arhitectul Meining Arthur ajutat de meșteri pricepuți din Carei. Elementele de apărare din actuala formă a clădirii au doar rol decorativ (bastionul, șanțul cu apă). Arhitectura interioară a clădirii, ușile, ferestrele, balustrada scãrii interioare precum și obiectele din fier forjat au fost făurite de meșteri locali. Holul era destinat primirii oaspeților, sălile de la parter erau folosite ca sufragerii și bucătărie în timp ce încăperile de la etajele I și II erau locuințe. În prezent, în castel se află un muzeu istoric și de

67

științele naturii, aici funcționând și biblioteca cu peste 80.000 de volume.

În jurul castelului în anul 1700 a existat o grãdinã frumoasã, amenajatã în stil baroc. În anii 1790 grãdinarul Bode Gyorgy amenajeazã în jurul castelului nou o grãdinã englezã. Grãdina avea şi o serã cu plante exotice. Forma actualã o primeşte pe o suprafaţă de 12 ha, în anul 1890. Luând în considerare plantele rare din grãdinã (208 specii şi subspecii de plante arborescente), în anul 1982 a fost declarat parc dendrologic ocrotit (platanul uriaş din faţa castelului cu un diametru de 205 cm, a fost plantat în anul 1810).

Cripta Károlyi - Căpleni

Perioada construirii primei mănăstirii de către neamul Karolyi poate fi presupusă încă în secolul al XI-lea, însă data exactă rămâne necunoscută. Biserica mănăstirii închinată Sf. Martin a fost patronată în comun de familiile din neamul Karolyi chiar și după împărțirea proprietății, și a constituit locul de înmormântare a descendenților acestui neam. Dintre puținele informații scrise păstrate despre biserică din perioada medievală, cea mai importantă este diploma din 1444, care enumeră bunurile mobile aflate în proprietatea edificiului de cult. În ultimul document medieval despre mănăstire, datând din 1479, se precizează că biserica este de dimensiuni mari și are două turnuri. Pe parcursul secolului al XVI-lea mănăstirea este părăsită, iar clădirea bisericii începe să se ruineze. Reconstruirea edificiului a fost inițiată de Alexandru Károlyi (1668–1743), descendent din neamul Karolyi, care a dăruit mănăstirea franciscanilor în 1711. Lucrările de restaurare a mănăstirii se extind pe o perioadă lungă de timp, deoarece primul călugăr franciscan a ajuns aici abia în 1719. În timpul lucrărilor de restaurare, biserica medievală cu două turnuri și trei nave absidate a suferit modificări nesemnificative: o parte din ferestrele medievale au fost lărgite, nava principală a fost boltită în 1730, însă bolta navelor secundare s-a păstrat probabil în forma originală. S-a construit, de asemenea, o șarpantă comună pentru cele trei nave. Lângă latura sudică a bisericii a fost realizată o nouă criptă pentru familie, care o înlocuia pe cea originală, situată în fața altarului, în nava centrală. Restaurarea bisericii a fost finalizată în 1740. Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica. Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842–1847. S-au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei.

P lacă memorială lui Kaffka Margit – Carei

Oraşul Cărei este situat în partea sud vestica a judeţului Satu Mare, fiind un nod de cale ferată cât şi de drumuri publice.Pe drumul naţional 19 la 38 de

68

km se află oraşul (Szatmárnémetivel) iar la 96 km se află oraşul Oradea, iar pe drumul judeţean F1 la 27 km (Tăşnad) şi la 75 (Zilah).

Kaffka Margit sa născut în Cărei în anul 1880 pe data de 10 iunie. Ady Endre o numea „uriaşa femeie scriitoare, cea mai mare scriitoare a literaturii maghiare importantă reprezentantă a culturii vestice. Drumul ei literar a fost influenţat nu doar de către Kiss Joszef sau cercul literar al revistei A Het (Săptămâna) ci-potrivit spuselor proprii- chiar şi de Szabolcska Mihaly. Tatăl ei fost procuror, a decedat devreme aşa că familia rămasă în urmă a trăit în condiţii modeste. A obţinut o bursă învăţând în Satu Mare în mănăstirea surorilor samaritene unde să format ca învăţătoare şi a predat timp de un an în oraşul Miskolc. Şi-a continuat studiile la Budapesta şi în anul 1902 a obţinut la şcoala populară de fete Elisabeta diploma de profesoară. Întoarsă la Miskolc a predat la şcoala de fete literatură şi economie fiind foarte iubită de eleve. Aici au apărut pentru prima oară primele lucrări literare, poezie şi nuvele devenind totodată colaborator permanent al revistei Nyugat (Vest). În 17 februarie 1905 se căsătoreşte cu inginerul silvicol Bruno Frohlich. Soţul ei a obţinut un post în ministerul agriculturii lucru ce avea să o rupă pe Kaffka de nu prea iubitul oraş Miskolc, iar în urma neînţelegerilor căsnicia lor a eşuat, într-un final despărţindu-se. A lucrat ca profesoară în Budapesta între 1910-1915, iar în 1914 să căsătorit a două oară în Szeged cu fratele lui Balazs Bela, Bauer Ervin un practician medic biolog. La începutul primului război mondial părăseşte cariera didactică dedicându-se exclusiv literaturii. Romanul Szinek es evek (Culori şi ani), primul (şi poate cel mai important) al carierei în care diseca valorile pierdute ale societăţii şi rolul femeii la început de secol, a apărut în 1912. Un alt roman de succes A Hangyaboly (Muşuroiul de furnici)-in care aminteşte anii petrecuţi în mănăstirea apărut în 1917. La sfârşitul primului război mondial împreună cu fiul ei de 12 ani, cade victima a gripei spaniole. În Carei, pe strada Kaffka Margit la numărul 4 pe casa părintească se găseşte o placă memorială pentru cei care doresc să viziteze acest loc.

S tatui a lui Károli Gáspár – Carei

Oraşul Cărei este situat în partea sud vestica a judeţului Satu Mare, fiind un nod de cale ferată cât şi de drumuri publice. Pe drumul naţional 19 la 38 de km se află oraşul (Szatmárnémetivel) iar la 96 km se află oraşul Oradea, iar pe drumul judeţean F1 la 27 km (Tăşnad) şi la 75 (Zilah). Karoli Gaspar sa născut în anul 1529 în oraşul Cărei (după unele date între anii 1526-1530). Numele de familie era Radics sau Radicsics Gaspar, dar mai târziu şi-a luat numele după numele oraşului de baştină Carol sau Carolius. Preot reformat, a fost primul care a tradus complet Biblia în limba maghiară. Botezat creştin ortodox, cea ce aduce aminte de originea sa sârbă, corectitudinea traducerii Bibliei a fost pusă din această cauză sub semnul întrebării. A început şcoala în Cărei, a terminat-o în Braşov, după care şi-a continuat studiile la universitatea din Wittenberg (În actele universităţii apare cu numele de Capar Carolus Pannonius). În 1562 se întoarce acasă iar un an mai târziu a ajuns predicator reformat în Gonc, iar mai târziu (esperes). A fost ales senior al văii Kassa. În anul 1566 a convocat sinatul din Gonc, sinatul regiunii de dincoace de Tisă, iar în 1572 a reconstruit biserica arsă din Gonc. A murit în anul 1591 în Gonc. Lucrarea de căpătâi a lui Karoli Gaspar este traducerea

69

integrală a Bibliei pe care a început-o în anul 1586 cu sprijinul lui Rakoczi Zsigmond. Tipărirea Bibliei lui Karoli a început în 18 februarie 1589 şi a fost terminată în 20 iulie1590 astfel încât după patru ani de la traducere Sfânta Biblie în limba maghiară a apărut în 700-800 de exemplare. Astăzi mai există 54 de exemplare. O altă operă a sa, Două cărţi despre motivele norocului rău sau bun al ţărilor şi regilor” 1563 în care caută motivele prăbuşirii Ungariei punând pe seama, la fel ca şi alţi autori, păcatelor maghiarilor loviturile primite din partea turcilor. Cuprinde de asemenea citate din Biblie. În 1929 deasupra intrării principale a fost depusă o placă comemorativă cu inscripţia:, Binecuvântat la naştere, dumnezeiesc în timpul vieţii, nemuritor în moarte”

„Karoli Gaspar

Preot în Gonc şi traducător al Bibliei Vizsoly

Născut al oraşului Cărei şi în amintirea lui

La patru sute de ani de la naşterea lui

În anul Domnului MCMXXIX în luna septembrie XV –zi.

În curtea bisericii se află o statuia lui Karoli Gaspar.”

Casa memorială Ady Endre –Ady Endre

Ady Endre se află la 6 km de centrul comunei, fiind menţionat în scris pentru prima dată în anul 1320. Satul este cunoscut ca locul natal al poetului Ady Endre (1877-1919), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai literaturii maghiare din secolul XX. Localitatea devine astfel un loc de cinstire al memoriei marelui poet, şi, implicit, un reper deosebit pentru turismul cultural.

În localitatea denumită odinioară Micenţiu şi care azi poartă numele de Ady Endre, două clădiri sunt amenajate ca muzeu memorial. Cândva ambele clădiri au fost în proprietatea familiei Ady. Casa natală a lui Ady Endre este clădirea mai mică ca dimensiune, acoperită cu trestie, formată din trei încăperi. Faţada spre stradă a clădirii este ornamentată cu un basorelief din piatră, care îl reprezintă pe poet, iar în dreptul întrării o placă comemorativă ne avertizează de caracterul special al locului. Anul construirii al clădirii nu îl cunoaştem cu exactitate, se pare că a fost construită cu aproximaţie în a doua jumătate a secolului al XIX.- Lea. Este cert însă că a fost moştenită de Pásztor Mária, mama lui Ady Endre şi că prin ea a ajuns în posesia familiei Ady. Tata poetului, Ady Lőrinc a adăugat o încăpere la clădire, care astfel a obţinut forma ei actuală. În interiorul clădirii avem posibilitatea de a admira nişte obiecte care pe vremuri au făcut parte din averea familiei şi care ne atrag atenţia şi ca obiecte etnografice. Pe lângă aceste obiecte ne putem îmbogăţi cunoştinţele şi prin documentele de epocă respectiv prin fotografiile expuse care se leg de viaţa personală a lui Ady. În curtea care se extinde între cele două clădiri avem posibilitatea de a vedea fântâna cu cumpănă a familiei dar şi bustul din bronz al poetului. În 1953 casa natală a fost incendiată, iar prin restaurare s-au reuşit să obţină forma ei originală, însă în momentul restaurării încă nu a fost transformată în muzeu memorial. Deschiderea muzeului - mulţumită intervenţiei pictorului Pop Aurel - a avut loc în 1957.

70

În zilele noastre muzeul memorial se află sub tutela Muzeului Judeţean Satu Mare.

P lacă memorială lui Pop Aurel - Căuaş

Comuna este situată între Carei şi Tăşnad, pe drumul naţional 1F, pe malul râului Ier. Centrul comunei se află la o distanţă de 51 km de Satu Mare, 15 de Carei şi 9 de Tăşnad. Aurel Popp (n.30 august 1879, Căuaș, Satu Mare – d. 8 august 1960, Satu Mare) a fost un pictor, sculptor și grafician român. A aparținut celei de a doua generații a Școlii de pictură din Baia Mare.

În copilărie rămâne orfan de tată și duce o copilărie plină de griji împreună cu frații săi (Ioan, Mihai și Octavian). A urmat școala primară în Căuaș, apoi în comuna Craidorolț, apoi în orașul Carei. Între ani 1892-1899 urmează liceul în orașul Carei, unde se împrietenește cu poetul Ady Endre. Din această perioadă datează primele încercări artistice 1889 Se înscrie la Școala superioară de desen și caligrafie din Budapesta, ducând în continuare o viață plină de lipsuri.

În anul IV, este trimis în Italia cu o bursă de studiu. Vizitează Roma, Siena, Perugia, Assisi si Orvieto. După obținerea diplomei de profesor de desen se întoarce la Satu Mare unde își petrece vacanța desenând și pictând. La sfârșitul acestui an este încorporat. 1904 Îndeplinește stagiul militar la Viena; vizitează muzeele și frecventează cursurile Academiei de Belle Arte. După demobilizare ocupă o catedră la Huedin, ca profesor suplinitor.. În 1913 organizează o expoziție personală la Satu Mare cu lucrările realizate în străinătate.

În comuna Căuaş se află o placă memorială pe casa lui de naştere.

Casa memorială Kölcsey Ferenc - Săuca

Kölcsey Ferenc (1790-1838), autorul imnului naţional maghiar, s-a născut la Săuca, localitate care azi se află în România, în judeţul Satu Mare. Familia Kölcsey nu a trăit în acest sat, însă în momentul naşteri lui Ferenc, mama ei, Bölöni Ágnes se afla la părinţii săi la Săuca. Astfel este posibil că fostul conac al familiei Bölöni azi se menţionează în literatura de specialitate ca şi casa natală a lui Kölcsey. Casa memorială actuală nu este identică cu casa natală mai sus menţionată - în care funcţionează parohia greco catolică locală. Pe casa natală azi doar o palcă comemorativă ne aminteşte de poetului Kölcsey. Textul plăcii comemorative este următorul: "În această casă s-a născut Kölcsey Ferencz, marele patriot şi poet în 8 august 1790. În memoria acestuia şi ca semn al pietăţii şi al recunoştinţei Asociaţia Wesselényi în 8 august 1890". Casa memorială a primit loc în clădirea din vecinătatea bisericii reformate, în clădirea din proprietatea acestei Biserici. Clădirea formată din două încăperi nu are legătură nici cu familia Kölcsey, nici cu familia Bölöni, nu cunoaştem nici anul construirii ei. Atragem atenţia vizitatorilor asupra statuei poetului turnată din bronz care a fost ridicată lângă biserică. În inte riorul bisericii poate fi văzută a doua placă comemorativă (în total există două plăci diferite), care a fost îndepărtată de pe zidul casei natale.

71

P lacă memorială lui Nóti Károly - Tăşnad

Oraşul Tăşnad se află în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 60 km de la reşedinţa judeţului, şi 25 km de la Carei (de drumul naţional 1F). Calea ferată Zalău – Satu Mare trece prin oraşul Tăşnad. Nóti Károly scriitor, jurnalist, scriitor de şansonetă maghiar s-a născut la Tăşnad în 01. Februarie 1892.

Studiile de liceu le-a absolvit în Zalău, iar la Cluj a absolvit Facultatea de Drept. Din 1918 a lucrat la ziarul "Keleti Újság". Bancurile sale iniţial au apărut doar în ziare. Din 1923 a scris şi şansonete. În acestea a scris mai ales despre viaţa burgheză din Budapesta, în perioada interbelică. Bancurile sale au apărut mai ales în revista "Színházi Élet". Cele mai bune scrieri ale sale au apărut în 1958 având titlul "Lepsénynél még megvolt" şi fiind culese de Stella Adorján. A scris scenarii de teatru foarte populare, îmreună cu Zágoni István a scris "Hyppolit, a lakáj" (1931). Până la ajungerea la putere a lui Hitler a lucrat şi la Berlin, mai târziu s-a mutat la Paris.

Statuia lui Keresztesi Sámuel – Tăşnad

Oraşul Tăşnad se află în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 60 km de la reşedinţa judeţului, şi 25 km de la Carei (de drumul naţional 1F).

Keresztesi Sámuel (Simi bácsi) s-a născut la Tăşnad în 1893. Clase elementare le-a urmat la Tăşnad, gimnaziul la Nagyenyed, liceul la absolvit în Budapesta şi apoi în Cehoslovacia. Apoi, ascultând sfatul părinţilor şi dorinţele proprii a studiat la o şcoală privată din Viena industrie pictură. După finalizarea studiilor un timp a lucrat în atelierul lui Kézdi Kovacs Laszlo de la Budapesta. Aici a făcut cunoştinţă cu Nadragi Antal şi Torma János de la care şi-a însuşit tehnicile artistice. În această perioadă, vizitele sale la diferite cercuri artistice şi de artă au facilitat dezvoltarea sa artistică. Mai târziu s-a implicat şi în Şcoala de artă din Baia Mare căruia îi datorează desăvârşirea talentelor sale pitoreşti. Pictura a fost o nevoie spirituală pentru el (prin afirmaţie proprie), prin care a prezentat natura şi peisajul din Tăşnad, cu fiecare nuanţă a primăverii şi a toamnei. Prin picturile sale a prezentat imaginea Tăşnadului din vremurile vechi şi clădirile nou construite. A pictat de asemenea peisaje naturale precum crizanteme, cactuşi etc. El a proiectat un element de podoabă pentru Tăşnad "Bogáncskó-rót", şi ar fi dorit răspândirea acestuia, însă aceste elemente au fost date uitării.

Bustul lui Keresztesi Sámuel se află în parcul central din Tăşnad.

Statuia lui B í ró Lajos – Tăşnad

Oraşul Tăşnad se află în partea de sud-vest a judeţului, la o distanţă de 60 km de la reşedinţa judeţului, şi 25 km de la Carei (de drumul naţional 1F). Exploratorul Bíró Lajos s-a născut la Tăşnad în 1856. Acesta a călătorit în Noua-Guinee şi de acolo a trimis Muzeului Naţional Maghiar – care împreună cu Asociaţia Botanică îi finanţa călătoriile - Bíro Lajos şi-a terminat studiile la Zalău, iar la Tăşnad a contribuit la lupta împotriva filoxerei. Bustul lui Bíró Lajos lucrare a sculptorului Nagy Lajos Imre. Se află în parcul central din Tăşnad.

72

P lacă memorială , statuia lui Budai Ézsaiás - Pir

Comuna Pir este situat în partea de sud-est a judeţului Satu Mare în partea stânga a râului Ier, la o distanţă de 32 km de Carei, 24 km de Tăşnad. Dealurile Carpaţilor Occidentali şi Câmpia Tisei se întâlnesc în apropierea satului. Comuna se învecinează cu judeţul Bihor.

Budai Ézsaiás S-a născut în anul 1766 în localitatea Pir, ca fiul lui Budai András şi Tárnok Katalin. Este al cincilea copil în familie. A fost o familie de rând care reiese din documentele istorice din anul 1797. Devreme a devenit orfan. Fratele lui, Budai Ferenc îl ia la Colegiul din Debrecen.

În 1792 ajunge la Göttingen, unde învaţă istoria universală, istoria literaturii, politică, ştiinţe ale naturii, matematică, etc. A devenit polihistor. În timp ce a învăţat la Göttingen, frecventa şi facultăţile din Olanda şi Anglia. Dă examen în 26 iulie 1794, iar în septembrie ocupă postul de profesor în Colegiul din Debrecen. Predă istorie, literatură latină şi greacă. Scrie 30 de cărţi în limba maghiară. În 1821 a fost ales ca preot a bisericii din Debrecen, iar în 1822 a devenit episcopul acestui regiune. În 14 februarie 1831 a devenit membru al Academiei. S-a decedat la 75 de ani în data de 11 iulie 1841.

Muzeul Arany János de la SalontaÎn mod regretabil casa natală a lui Arany János (1817-1882) nu s-a

păstrat. Nici casa construită în locul casei natale nu există deja, însă autorităţiile locale au construit o clădire cu caracter etnografic pe terenul pe care cândva a fost înălţată casa marelui poet. Fântâna săpată în curte a existat şi în timpul lui Arany, desigur cumpăna şi crăcana au fost înlocuite deja de mai multe ori. Placa comemorativă de pe faţada clădirii acoperită cu trestie ne anunţă că în acest loc a existat casa natală al unuia dintre cei mai cunoscuţi poeţi maghiari. Această clădire nouă a fost inaugurată în iunie 2010, împreună cu expoziţia de etnografie şi de istorie locală amenajate în incinta ei. Ideea construirii şi creării expoziţiei izvoreşte de la Consiliul Local, care nu numai că a realizat construcţia dar şi sprijină funcţionarea expoziţiei şi a clădirii. Prin expoziţiile realizate putem face cunoştinţă cu viaţa cetăţeniilor Salontei de la cumpăna secolelor XIX-XX.

Muzeul memorial Arany János se află sub tutela Consiliului Local al Oraşului Salonta şi poate fi viziatat în clădirea de monument arhitectonic, numită de localnici Turnul Ciunt (Csonkatorony). Lucrările de construcţie a turnului defensiv au fost încheiate în 1636, iar constructorul a fost populaţia de "hajdu" (soldaţi), care a fost colonizată în această regiune după invazia otomană. Doar cu câţiva ani în urmă după decesul lui Arany János, fiul lui, Arany László, a donat oraşului Salonta o parte însemnată din obiectele personale ale tatălui său. Din această colecţie moştenită s-a realizat o expoziţie, iar în scurt timp Asociaţia Culturală Arany János a cumpărat Turnul Ciunt, neutilizată timp de decenii şi tot cu sprijinul lui Arany László l-a şi renovat. Intrarea actuală, bogat decorată, ornamentată şi cu statuia poetului a fost realizată ulterior, în anul 1907. Muzeul Memorial Arany János a fost mutat în turnul renovat în august 1899, începând cu acest an poate fi vizatat - fără întrerupere - în această clădire.

Statuia lui Czárán Kristóf Gyula - Oradea

73

Czárán Kristóf Gyula s-a născut la 20.08.1847 în satul Şepreuş din judeţul Arad, ca descendent al unei familii de armeni stabiliţi în Arad în cursul secolului al XVIII-lea. Părinţii Czárán Gergely, tatăl, (1818-1890) şi Baracházai Capdebo Anna, mama, (1827-1864) trăiau în Şepreuş conducând gospodăria moştenită ce se întindea pe aproximativ 1000 hectare. Clasele elementare le urmează în satul natal unde învaţă şi limba română după care este înscris la gimnaziul catolic din Arad. Când, la insistenţele tatălui, se transferă la gimnaziul din Bratislava (1886) cunoaşte deja latina şi germana. Ia bacalaureatul “summa cum laude” dar contrar dorinţei sale de a deveni inginer, conform dorinţei părinteşti se înscrie la Facultatea de drept din Budapesta. Aici în timpul liber învaţă limba franceză şi italiană. Urmând tradiţia vremii dar mai ales voinţa tatălui se tranferă la Viena pentru continuarea studiilor de drept pe care însă nu reuşeşte să le termine. Străpuns de varicelă şi pneumonie dar mai ales la porunca tatălui său, şi el bolnav, revine în 1871 la Şepreuş unde, vrând-nevrând este nevoit să participe la conducerea gospodăriei. Încercând să scape de presiunea psihică cauzată de această situaţie îşi intensifică ieşirile şi excursiile în M-ţii Codru Moma. În 1880 viziteză peştera de la Meziad pe care o va explora şi va fi primul care va cartografia trei nivele ale peşterii. Între timp a vizitat Italia, Germania, Austria, Alpii Francezi, Tatra Înaltă, Transilvania. După moartea tatălului său ( 11.01.1890) a arendat pământurile moştenite iar banii primiţi în acest fel i-a cheltuit pentru cercetarea munţilor Codru Moma şi Bihor, pentru amenajări şi construcţii de poteci, drumuri turistice. A închiriat pe timp de 10 ani vila Paradeiser în Moneasa, a amenajat sistemul de poteci turistice din jurul staţiunii şi a construit pe proprie cheltuială drumul de acces la ruinele cetăţii Dezna. Treptat însă atenţia îi este reţinută de împrejurimile, pe atunci deosebit de rustice ale locului ce va deveni pe parcurs staţiunea Stâna de Vale. Cutreierând aceste meleaguri s-a întâlnit şi a făcut cunoştinţă cu dr. Pethő Gyula, geolog de renume al vremii, cu cel de la care a învăţat multe şi cel care l-a îndemnat să-şi perfecţioneze cunoştinţele profesionale. În urma acestor discuţii se va înscrie la vârsta de 45 de ani la Institutul de Mine şi Silvicultură din Banska Stiavnica (Slovacia) pe care o va absolvi cu calificative maxime. În perioada celor trei ani de studiu s-a cristalizat toată concepţia sa cu privire la explorarea M-ţilor Bihor. La sfârşitul anului 1897 a inaugurat traseul turistic “Circuitul de testare” din M-ţii Vlădeasa, în zona cascadei Răchiţele. În perioada 17-18-19.07.1898 conduce o excursie pentru prezentarea circuitului din Bazarul Someşului Cald, construit în trei luni de zile. În 1901 a terminat porţiunea superioară  a  circuitului Galbenei construit prin dinamitări şi amenajări speciale. Pe timpul lucrărilor Czárán şi muncitorii lui au stat într-o şură naturală dintr-o stâncă de calcar din chei, numită “Şura lui Czárán”. În 1902 a terminat construcţia circuitului din Cetăţile Ponorului iar în 1903 a apărut ghidul său turistic cu titlul: “ Ghid turistic pentru excursii la Stâna de Vale”, editura Süssmann Lázár, Beiuş. La 01.05.1903 a predat circuitul de la Vadu Crişului, iar în noiembrie a descoperit şi a reuşit să deschidă cu explozibil intrarea  peşterii de la Vadu Crişului. În perioada 15-16-17.07.1904 a inaugurat cele trei trasee, circuitele de jos, mijloc şi sus din zona Băiţa, care cuprind cele mai frumoase cascade, peşteri, puncte de belvedere din bazinul superior al Crişului Negru. În acest an a explorat şi prezentat turiştilor Peştera Măgura din Valea Sighiştel şi traseul din Cheile Turenilor. La începutul anului 1905 s-a deplasat cu

74

muncitorii din nou în Cheile Galbenei pentru a finaliza lucrările proiectate. În septembrie a explorat zona Sebişel şi cu pornire din Remeţi a executat un traseu în circuit pentru vizitarea cascadelor de pe Sebişel. Exploatările forestiere masive din Cheile Galbenei şi distrugerile masive cauzate de defrişări l-au afectat atât de mult  încât s-a întors la Moneasa unde a fost nevoit  să-şi trateze boala cardiacă, care a evoluat simţitor în această perioadă. Membrul Societăţii Carpatine Maghiare, Societăţii de Geografie Maghiare şi membrul de onoare al Societăţii Carpatine Ardelene s-a stins din viaţă şi a trecut în nemurire la 05.01.1906. A fost înmormântat, conform testamentului, în locul decesului la Moneasa, în sicriu simplu de stejar. La înmormântare au luat parte în porturi populare un număr impresionant de localnici români din împrejurimi, care l-au respectat şi îndrăgit. “Priculiciul” de care se temeau dacă îl întâlneau pe munţi în ţinuta sa dominată de o pelerină, mormăind tot timpul şi notând cuvinte magice într-un caieţel, care speria copii ieşiţi cu animalele la păscut, pe care l-au gonit la început cu câini, s-a adeverit a fi un adevărat cunoscător al oamenilor simplii, ajutându-i cu credite să-şi cumpere cai şi căruţe pentru a putea transporta turiştii pe traseele nou deschise şi amenajate.  Dragostea lui faţă de natură a fost depăşită doar de dragostea faţă de aceşti oameni simpli, care nu i-au rămas datori cu creditele primite şi care l-au condus pe ultimul drum cu respectul şi fastul cuvenit “Prinţului Oncesei”.

Muzeul Memorial Iosif Vulcan - OradeaPublicist şi scriitor, animator cultural neobosit, Iosif Vulcan a fost, în viziunea lui Octavian Goga, „poate cea mai reprezentativă figură culturală din jumătatea a doua a veacului trecut la noi.” (1904). S-a născut în 1841, la Holod şi a murit în 1907, la Oradea. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan, întemeietorul şcolii de la Beiuş, care azi îi poartă numele. Din 1851, a urmat liceul la Gimnaziul Premonstratens, apoi, la sfatul tatălui său, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Budapesta. Cariera de avocat nu l-a atras, însă, preferând în schimb, literatura. În 1880, Iosif Vulcan a avut iniţiativa mutării revistei „Familia” (pe care a condus-o cu dăruire, ca unic proprietar şi editor), de la Budapesta la Oradea, Destinată culturalizării şi afirmării valorilor spirituale proprii, revista a avut un număr relativ constant de cititori pe durata apariţiei ei vulcaniene şi a fost, timp de câteva decenii, una dintre cele mai citite publicaţii româneşti. Ea includea în paginile sale creaţii beletristice, articole şi studii ştiinţifice, însemnări despre viaţa socială şi evenimentele politice, comentarii estetice şi informaţii despre manifestările culturale ale momentului. Iosif Vulcan şi-a încercat talentul în aproape toate genurile şi speciile literare, iar teatrul nu a făcut excepţie: a scris cântece, vodeviluri şi monologuri satirice, comedii într-unul sau mai multe acte, adaptări şi traduceri. Drama istorică „Ştefan Vodă cel Tânăr” a fost jucată în premieră la Teatrul Naţional Bucureşti în 1892, apoi de două ori la Oradea, în limba română şi în limba maghiară, beneficiind de o primire caldă, atât din partea publicului, cât şi a criticii.

Statuia lui Emanuil Gojdu - Oradea Emanuil Gojdu(1802 – 1870) a fost un avocat de succes şi patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopole. Gojdu a fost un

75

luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania, iar casa in care s-a născut mai poate fi văzută şi astăzi în Oradea lângă Biserica cu Lună. Imbratisand treptat cariera politica, Emanuil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite a limbii romane in scoli. Pe parcursul intregii sale cariere politice, a fost un sustinator fervent al drepturilor comunitatii romane din Transilvania si Ungaria si al crearii unei relatii speciale romano-maghiare. In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre inter-culturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti. In acest sens, este relevant faptul ca, in perioada in care a detinut functia de Comite Suprem de Lugoj - reprezentant al administratiei centrale ungare - a alocat fonduri importante pentru construirea unui liceu romanesc. De asemenea, in calitate de deputat de Tinca-Bihor, a sustinut in Parlamentul de laBudapesta recunoasterea drepturilor comunitatii romanesti, in special cu privire la invatamantul in limba materna.

Stadiul actual al atracţiilor şi utilizarea acestora

Unele dintre obiectivele turistice fac parte din patrimoniul construit de ex. Castelul Károlyi şi Biserica Franciscană în cadrul căreia se găseşte locul de înmormântare a familiei Károlyi. Acest traseu tematic în viitor poate fi folosit pentru educare copiilor, fiind că ajută la cunoaşterea personalităţilor renumite din trecut şi ajută la dezvoltarea conuştiţelor privind istoria. Atracţiile pot fi prezentate pentru turişti dar este nevoie de promovare şi de marketing comun.

76

Traseul overland prezintă în mod practic încrucişarea celor zece trasee turistice tematice în aşa fel că prezintă cel mai caracteristic obiectiv turistic de pe fiecare traseu.

Traseele turistice reprezintă un trend la „modă” atât pe partea maghiară graniţei cât şi pe partea română din privinţa marketingului turistic, însă trasee turistice funcţionale găsim doar pe partea maghiară a graniţei doar şi acestea se rezumă la turismul vinului şi a băilor. Problemele elaborării traseelor turistice:

Elaborarea şi funcţionarea reţelei este asigurată de o structură de management a cărei componenţă şi funcţionare are cheltuieli destul de ridicate, iar pe lângă costuri cei care nu sunt incluşi în traseu (cei care nu cotizează) beneficiază în mod asemănător de avantajele traseului ca cei care sunt membrii.

Având în vedere că structurile de management a traseelor turistice îşi finanţează activităţile în mare parte din fonduri nerambursabile uneori se confruntă cu probleme privind actualizarea datelor

Structurile de management a traseelor turistice desfăşoară activităţi de marketing clasice, care se rezumă ori la campanii şi anunţuri costisitoare ori rezultă în comunicare care se pierde pe canalele mas media supra solicitate.

În consecinţă putem afirma că turismul profesional cu un potenţial economic ridicat, funcţionarea acestor trasee turistice reprezintă o problemă mare susţinerea şi funcţionarea organismelor turistice de-aceea şi în cazul investiţiilor în ecoturism de volum mai mic este esenţială alcătuirea unui model de colaborare adecvat.

Price: preţ

Având în vedere că partenerii nu sunt furnizori de servicii turistice şi elaborează o strategie de marketing comunitară, nu pot şi nu vor stabilii criterii cu privire la preţul planului.

Cu privire la preţ planul de marketing pe de o parte poate prezenta un îndrumar prin manualul de asigurare a calităţii, iar pe de o altă parte poate realiza o organizare a pieţei turistice prin: prezentarea atracţiilor turistice, prin dezvoltarea atracţiilor turistice prin promovarea acestora, prin dezvoltarea bazei de date cu informaţii privind posibilităţile de cazare oferind posibilitate micilor agenţi economici de a-şi promova produsele şi serviciile şi de a-şi afişa preţurile..

Această activitate pe baza principiilor pieţei conduce la o formă de alineare a preţurilor şi la o politică de preţ informală care exclude sub sau supra preţuirea, având în vedere că prezentarea serviciilor în mod comun asigură transparenţa preţurilor şi oferă posibilitatea de a compara preţurile cu preţurile altor regiuni.

Partenerii oferă aceste serviciile de dezvoltare turistică şi planul de marketing comunitar fără contra preţ.

77

Place: puncte de valorificare

Valorificarea este oferită de furnizorii de servicii în mod direct însă având în vedere că produsul în momentul de faţă nu se rezumă la un serviciu concret ci la un pachet de servicii, mai precis un pachet de servicii prin trasele turistice tematice valorificarea indirectă a serviciilor este hotărâtoare.

Dezvoltarea produsului mai precis dezvoltarea şi marketingul celor 10 trasee turistice este asigurată de parteneri valorificarea acestora joacă un rol determinant, Această activitate este realizată însă de acele portale, birouri de informare turistică, şi furnizori de servicii turistice care desfăşoară activităţi concrete, având în vedere că aceştia dispun deja de o clientelă şi materialele promoţional vor fi înmânate acestora.

Promotion: comunicare marketing

Comunicarea de marketing pe baza grupului ţintă poate fi bazată pe o strategie de tragere sau împingere, prima vizează intermediatorul iar a doua cumpărătorii.

Având în vedere că strategia de comunicare se bazează pe promovare pe calea internetului şi pe baza DVD-urilor care pot fi copiate pe gratis este favorabilă utilizarea ambelor strategii. Intermediatorii mai precis portalurile de promovare turistică şi organizatorii de drumuri turistice vor beneficia în mod gratuit de informaţiile oferite.

Abordarea de marketing faţă de comunicare trebuie să fie complex şi eficient. Accentul nu trebuie pus pe canalele mass media mult prea costisitoare ci pe canalele informative prin intermediul cărora poate fi realizată o campanie de conştientizare care implică costuri mai mici – având un buget limitat - şi care ajunge direct la grupul ţintă având în vedere că în avalanşa de informaţii din zilele noastre printr-o campania de informare clasică devine dificil atragerea atenţiei publicului. În consecinţă cele 3 asociaţii partenere pot promova proiectul cu succes prin utilizarea de elemente de comunicare creative prin utilizarea strategiei de marketing tip gherilă.

Marketingul tip gherilă reprezintă o formă de marketing non formală care conţine idei de comunicare noi. Una dintre avantajele marketingului tip gherilă este aceea că însumă canalele de comunicare mass media cu cele directe şi pe cale on-line, având în vedere că fiind o metodă de marketing mai nouă depăşeşte în măsură destul de mare limitele marketingului convenţional. Foloseşte elemente din mai multe categorii, în funcţie de scopul propus. Marketingul tip gherilă nu este un canal media ci o strategie de comunicare bazată pe idei având care utilizată pe calea internetului are costuri mai mici având în vedere că rămân în urmă cheltuielile uriaşe de producţie de materiale publicitare şi de promovare.

78

Caracteristic acestei strategii de comunicare neconvenţionale este aceea că materialele difuzate au cheltuieli de elaborare destul de restrânse şi conţin elemente de comunicare uneori surprinzătoare, alteori pline de umor, sau chiar absurde care în mod spontan devin din ce în ce mai vizualizate pe calea internetului. Scopul acestora este aceea ca focusând pe grupul ţintă au efect asupra grupului ţintă printr-un mehanism de influenţare că în mod practic chiar consumatorii sunt aceia care trimit mai departe reclamele vizionate.

Acest stil de marketing are următoarele beneficii:

Eficienţă de cost Eficienţă de marketing Atingerea grupului ţintă care evită marketingul În mod efectiv survin doar cheltuieli de producţie, nu sunt cheltuieli de promovare

Produsele noastre – 10 trasee turistice – pe de o parte beneficiază avantaj de produs (Unique Selling Proposition). Având în vedere că în domeniul turismului concurenţa este acerbă este esenţială accentuare şi cele mai mici diferenţe. Pe lângă această metodă de promovare trebuie luat în considerare că diferenţierea se bazează pe simţurile şi emoţiile consumatorilor iar pe baza acestora poate fi construită avantajul emoţional (Emotional Selling Proposition - ESP), iar pe baza strategiei emoţionale în cadrul căruia metoda de comunicare face ca produsul să fie simpatic şi atractiv.

Cei 3 parteneri au desemnat uneltele de marketing utilizabile încă din momentul elaborării planului de proiect:

Realizarea unui film de scurt metraj de 15-20 de minute, care ajută la prezentarea turismului rural şi a ecoturismului. Locurile prezentate în film vor prezenta valorile naturale ale traseelor turistice

Realizarea unui film de scurt metraj de 15-20 de minute care facilitează cunoaşterea valorilor turistice ale regiunii

Realizarea unor filme de scurt metraj de 3-5 minute care facilitează prezentarea şi promovarea celor 10 trasee turistice.

DVD multimedia care conţine filmele de scurt metraj, a căror rol este distribuţia DVD-urilor către grupul ţintă. DVD-urile vor putea fi procurate şi la furnizori de locuri de cazare din regiune fiind accesibile tuturor turiştilor interesaţi

Pagină web multimedia – utilizând materialele elaborate în cadrul proiectului. Scopul paginii web multimedia este acela că prezintă materialele elaborate în cadrul proiectului şi conţie o bază de date online referitor la posibilităţile de cazare turistice aflate în aproprierea traseelor turistice.

Afişarea de panouri turistice informative - la obiectivele turistice incluse în cele 10 trasee turistice vor fi afişate panouri informative, cu ajutorul cărora turiştii vor putea vizita obiectivele cu uşurinţă

Pe baza scopurilor de produse, respectiv pe baza strategiei de comunicare materialele creative vor fi realizate pe baza următoarelor principii:

Uşor de înţeles Stil amuzant Să fie promovabile pe calea video

79

La realizarea filmurilor trebuie să luăm în considerare următoarele principii: să nu prezentăm acele lucruri care din punt de vedere profesional ni se par relevante ci trebuie să prezentăm ceea ce am dori să vizităm ca oaspeţi, în aşa fel putem realiza filme care în locul să întărească identitatea şi mândria localnicilor cresc interesul turiştilor.

Utilizarea materialelor creative:

Filmele care urmează să fie produse vor fi diseminate de asemenea pe pagini de internet vizualizate. Filmele deasemenea vor fi distribuite şi organizatorilor de călătorii sau intermediatori turistici şi portalurilor turistice, iar utilizarea conţinutului va fi realizată şi de marketingul tip gherilă.

Fiecare partener va avea la dispoziţie 1.000 de DVD-uri multimedia care vor fi distribuiţi următorilor actori:

o Posesorilor locurilor de cazareo Posesorilor atracţiilor turisticeo Intermediatori turistici

Organizaţiile turistice din regiune vor putea distribui acestea în cadrul oricărei activităţi de promovare turistică

80

PLAN DE LUCRU MARKETING

Film de scurt metraj despre valorile naturale a teritoriului

Film de scurt metraj de 15-20 de minute care prezintă cele mai semnificative valori naturale din regiune, prezentând o imagine a peisajului:

Cost estimat: 9 500 euroTermen: 2010. novembre 9.Responsabil: Centru pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila Bihor

Film de scurt metraj de turism rural şi ecoturism în teritoriu

Film de scurt metraj de 15-20 de minute care prezintă 5 atracţii turistice şi ecoturistice din fiecare regiune. Filmul prin prezentarea diversităţii regiunilor este potrivit promovării călătoriilor de tip overland:

Cost estimat: 9 500 euroTermen: 2010. november 9.Responsabil:: Asociaţia Infotour Carei

10 filme de scurt metraj despre traseele tematice

Filme de scurt metraj de 3-5 minute, prin care personajul principal vizitând traseele turistice prezintă regiunea în mod amuzant. Filmele sunt potrivite promovării călătoriilor tematice.

Cost estimat: 14 500 euroTermen: 2010. november 9.Responsabil: Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen

DVD cu conţinut multimedia

Cele 3.000 de DVD-uri multimedia prezentând cele 10 trasee turistice sunt materiale promoţionale gratuite şi vor fi distribuite printre posesorii de locuri de cazare, posesori de obiective turistice respective printre intermediarii turistici, potrivite pentru creşterea interesului turiştilor şi pentru informare.

Cost estimat: 19 500 euroTermen: 2010. november 9.

81

Responsabil: Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din DebrecenAsociaţia Infotour CareiCentru pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor

Pagina web cu conţinut multimedia

Filmele vor putea fi accesibile de pe o pagină web informaţiile turistice referitoare la regiune fiind accesibile în permanenţă. Rolul paginii web pe lângă prezentarea materialelor promoţionale realizate în cadrul proiectului este acea de oferi o bază de date referitoare la posibilităţile de cazare turistice din regiune. Baza de date online descrie pe de o parte posibilităţile de cazare din regiune din aproprierea traseelor turistice.

Cost estimat: 3 000 euroTermen: 2010. november 9.Responsabil: Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen

Panouri informative

Pentru evidenţierea traseelor turistice trebuie realizată un sistem de panouri informative, în aşa fel ca în locul cel mai semnificativ al traseului ca punt de pornire să fie afişat un panou informativ care să conţină informaţiile relevante pe bază de hartă în legătură cu traseul şi obiectivele acestuia iar în celelalte locaţii să fie afişate alte panouri informative cu referire la atractivitatea turistică.

Cost estimat: 20 000 euroTermen:: 2010. november 9.Responsabil: Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen

Asociaţia Infotour CareiCentru pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor

Evenimente teritoriale de informare şi promovare (conferinţe la închiderea proiectului)

Materialele promoţionale creative şi cele 10 trasee turistice vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe finale organizate în fiecare regiune delimitată de proiect.

Cost estimat: 20 000 euroTermen: 2010. november 9.Responsabil: Asociaţia Turistică Prietenii Naturii din Debrecen

Asociaţia Infotour CareiCentru pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor

82

Anexe:

Descrierea detailată a atracţiilor incluse în trasee tematice

Textul a fost corectat de:

Dr. Bujdosó Zoltán/ Radics Zsolt (Judeţul Hajdú-Bihar)

Szabó Melánia (Sud - Vest din Judeţul Satu Mare/ Judeţul Bihor)

Informaţii relevante privind acest program sunt disponibile pe site-ul  www.huro-cbc.eu .

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

83