Anul al 102-lea Nr. 83 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 26 Octomvrie 1939

n

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢI \ Braşov, Calea Victoriei Nr. 35

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei. Pec> trn streinătate, autorităti, Insti­t u ţ i i şl întreprinderi 500 lei

Anunţuri şl reclame după tarif

FONDATA U 1838 BI_GBΫR6HK BARITIDApare de 2 ori pe săptămână

România este hotărât paşnică.Ea vrea să desăvârşească în l inişte opera!de consolidare

dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şl Inde­pendenta ei.

M. S.JJRegele Carol II.

Măria Sa Marele Voevai M ihaiîmplineşte ÎS ani.

Cu aceea ş i dragoste şi bucurie, cu care inimile româneşti încunjuraseră, z ilele trecute, m ăreţia Tronu­lui, cu ocaz ia zilei de naştere a iubitului nosiru Su ­veran, — sentimentul de ed ân c respect el tării invălue az», din prilejul împlinirii a18 ani , pe vlăstarul r rg a l , moştenitorul Tronului, care în aceas tă zi păşeşte pragul I bărbăţiei.

Conform prevederilor Con­stituţiei, moştenitorui Tronu­lui Tării Româneşti, M ăria Sa M hai, Mare Voevod de Alba-Iulia împlinind 18 ani, ia loc în Sfatul bătrânilor, ca senator de dr^pt.

Şi se bucură Ţara că în calităţile prinţutui moştenitor vede chezaş ia operei de con­tinuă propăşire a neamului. :

Plin de în su ş ir , cu mare ; dragoste de poporul, pe care va trebui s ă i dom nească,Yoevodul cu numele primului întregitor de ia r ă şi n ă s ­cut pentru a fi Rege, învaţă greul aceste i meserii, a s ­cultând sfaturile cuminji a le Marelui S ău Părinte.

Bătut de vântul plaiurilor noastre, ars de soarele dogoritor a l câmpurilor noastre, cu toate bucuriile şi durerile lor, M 'ire 'e Voevod Mihai, care a străbătut cu simţitoare şi pătrunztăoare judeca tă tot întinsul ţării, şi-a oielit trupul şi ş:-a educat sufletul.

A fost născut şi a crescut pentru a fi razim de nădejde tării, la care a ţinut şi |ine ş i care azi îi strigă cu g lasul întregului cuprins rom ânesc :

S ă t ră e ş t i M ă r i a T a .

Educaţia Măriei Sale Marelui Voevod Mihai

Educaţia şi instruirea Măriei Sele se face sub înalta şi d i ­recta supraveghere a M. S. Re­gelui.

Activitatea zilnică depusă de Măria Sa este complexă ; în a- fară de obligaţiunile de ordin protocolar, această activitate se manifestă în următoarele daci direcţiuni importante :

/. — Cursurile c la s e i VIII-a de liceu.

In continuare de studii, anul acesta Măria Sa urmează cur­surile clasei VIII-a, secţia ştiin­ţifică.

Pregătirea şcolară se face în cadrul „clasei Măriei S a l e“, care funcţionează ia Palatul Regal ; cursurile sunt predate de un număr de douăzeci de profesori universitari şi secun­dari ; în afară de Măria Sa, clasa mai numără încă trei elevi.

Materia predată este cea pre­văzută de programa analitică a liceelor, având însă un caracter mult mai desvoltat ; s'a mărit numărul orelor deja existente ale Istoriei şi dreptului şi s'au prevăzut în plus şedinţe spe­ciale de Istoria l iteraturii l a ­tine.

Cursurile au început în ziua de 2 Octomvrie şi se vor ter­mina, ca şl în anii precedenţi,

j cu o călătorie de sinteză î i una : din regiunile ţării nevizitate ; încă. La sfârşitul acestui an

şcolar, Măria Sa va trece exa ­menul de bacalaureat.

2. — P re gă t ir ea militară.Constă în predarea cunoştin­

ţelor militare elementare, cum şi în comanda efectivă a pluto­nului şi companiei.

3. — Piano ş i i s to r ia mu zice i.4. Teatru.Măria Sa asistă la anumite

reprezentaţii dela Teatrul Na­tional, anume hotărâte în acest scop.

5. — Vizite.Ca o completare a celor spe­

cificate la punctele 1 şl 2, în programul de activitate al Mă­riei Sale s'au prevăzut — odată pe săptămână — anumite v i ­zite la diferite instituţii c ivi le şi militare, autorităţi, etc., atât în Bucureşti cât şi la sate.

Toate cele de mal sus impun Măriei Sale o muncă dintre cele mal intense şi severe, re ­partizată în următorul orar zi l­nic (inclusiv Sâmbăta).*

8—12,50 cursuri .15—15,50 cursuri.16,30—20 meditaţie şi l i te­

ratură.Măria Sa nu dispune decât

o singură după amiază liberă pe săptămână.

O suta de anidela naşterea savantului Niçoise Teclu

Se Împlfne3c azi o sută de ani dela naşterea savantului de renume mondial, ca ie prin o- pera şi studiile sale, a înălţat nimbul spiritului rotrânesc:, tre- cându i numele peste hotare.

Se cuvine ca zilele cari au dărt i t neamului astfel de băr- j baji să fie înscrise îa ca lenda­rul naţional, pentru a rămâne stâlpi de lumină în trecutul neamului şir, pildă fiilor aces­tui».

In ziua de 25 Octomvrie a anului 1839 a văzut pen’ru pri­ma dată lumina zilei, [în ceta­tea Braşovului, Nicolae Teclu, primul chimist român erdeiean, care era sortit să se încunu­neze mai târziu cu rentmele de savßnt mondial. Un fiu al Brbşovulul, care face cinste nu numai oraşului său natal, ci întregului neam românesc.

După terminarea şcoalei pri­mare şi o parte a celei secun­dare în Braşov, Nicolae fTeclu trecu la Viena, unde termină l iceul şi urmă politechnică. Făcu apoi academia de belle arte din München şi mai târziu, la Berlin secţia architecturii.

Terminând studii e trecu în România, dar negăsind teren pectru architectură, schimbă direcţia studiilor sale în etate de 29 ani, urmând cursurile de profesură, în special chimia, ia universitatea din Viena, stu­diind mai ales la vestitul pro­fesor universitar Ludwig. Aici îşi lua licenţa.

Fiind un timp profesor la gimnastul din Braşov, introduse întâiaşidată cursul de gimnas­tică raţională şi întemeia reu­niunea rom. de gimnastică şi cântări. Voind în acelaş timp să organizeze gimnastica în Ro mânia, nu găsi nici un spriiin.

Se duse la München, unde înfiinţa „Turnerbund“ şi fu nu­mit „Turnwart" regal peste toafe şcoalele din München,

După luarea licenţei deveni asistentul prof. univ. Ludwig (Viena), apoi adjunct şl în fine la 1880 profesor de chimie la academia de comerţ din Vi­ena. In acelaş timp fu numit şi docent la academia de belle arte din Viena, la catedra de chimia pîgmentelor (colorilor). Demisionând din această func­ţiune, fu numit chimist al mo* netăriei statului.

La 1879 fu ales membru al Academiei Române.

La 1888 fu numit chimist al imprimeriei imperiale din Viena.

Afară de lucrări le ştiinţifice apărute in limba germană, cariI au câştigai renume de chi­mist european, a publicat în limba română următoarele î Re- laţiunlle întrè chimia organică şi anorganică (Discurs de re- ceptlune la Academia Română.In Analele Academiei Române); Despre pigmentele anorganice (In Analele Academiei Române); Despre însemnătatea chimiei (în Almanachul soc. România jună din Viena 1883); Despre ele­

mentele chimice (în Almana­chul României june, Viena 1888). La congresul International de chimie aplicată, ţinut in Iulie 1898 la Viena, Teclu a ţinut o conferinţă foarte interesantă a- supra in tens i t ăţ i luminei şi de­spre flacără.

Complectăm activitatea de mai sus a marelui savant cu {aptul că Nicolae Teclu a fost unul dintre primii savanţi, care s'a ocupat cu problema zborului.

Am schiţat pa ’scurt vasta ac ­tivitate, cu care savantul ro ­mân Nicolae Teclu şi a scris nomele în cartea nemuririi .“ '

Ne facem deci o românească datorie, câad din prilejul îm­plinirii unui veac dela naşterea acestui distins fiu al neamului, am {inut să i subliniem meri­tele. Căci întreg neamul româ­nesc dator este să-şi aducă a- mlnfe de fiii lui cei mai buni şi să le cinstească memoria. Pentrucă aceştia formează spi­ritul românesc superior, cu care şi noi, Românii, ne putem aşeza alături de alte popoare, îa faţa lumii civilizate.

Consfătuirea secretarilorde ţ i n u t u r i ş! j u d e ţ e aiFrontului Renaşterii Naţionale

In sala de şedinţe a Adunării Deputaţilor a avut loc Luni consfătuirea secretarilor de ţi­nuturi şi judeţe ai Frontului Renaşteri i Naţionale.

Şedinţa a fost prezidată de d 1 C Argetoianu, preşedinte al Consiliului de miniştri, în prezenta d-lui prof. C. Giurescu, ministrul Frontului Renaşteri i Naţionale şii a d lor secretari general i ai Frontului í prof. V. Vâlcovici, dr. V. Moldovan şi George Apostoleanu.

După deschiderea şedinţei de cătră d l preşedinte au luat cuvântul secretari i general i d-1

! dr. V. Moldovan şi G. Aposto- leanu. A urrmt apoi la cuvânt d 1 C. Giurescu ministrul Fron­tului Renaşteri i Naţionale, după care d-1 C. Argetoianu, preşe­dintele Consiliului de miniştri, a rostit un importait discurs, dând l ă m u r i r i de ordin mai general, referitoare la cele declarate de antevorbitorul d sale.

Publicăm în cele ce urmează, cuvântarea d lui ministru al Frontului Renaşteri i Naţionale,, care cuprinde desvoltări şi pre­cizări în legătură cu cele zece puncte ale programului F, R. N„

Cuvântarea d-lui prof. C. Giurescu ministrul F. R. N.

Acţiunea Frontului Renaşteri i Naţionale este în funcţie de mai multe elemente : ideologie, ca­dre, metodă de lucru.

In ceeace priveşte ideologia programului F. R. N., a fost în­făţişată în cadrul unei măreţe sărbători, în care suflarea ro­mânească a arătat Suveranului întreaga eî iubire şi întregul ei devotament.

Este dela sine înţeles, că a- cel program reprezenta numaio expunere esenţială; că fie care din cele zece puncte ale lui comportă desvoltări şi pre­cizări.

Punctul cel de al doilea îl constituie cadrele.

S'au făcut o serie de numiri de secretari de Ţinut şi de ju­deţ. Trebue să păşim acum mai departe şi să complectăm restul cadrelor, să numim secretari de plasă şi de comună.

In privinţa aceasta şi în a- cest scop aţi fost rugaţi d-vs să vă întruniţi astăzi aici.

Complectarea cadrelor F.R.N. a secretari lor de plasă şl se cretarilor de comună este o ne­cesitate alntr'un îndoit punct de vederes mal întâi, fiindcă nu se poate păşi la o acţiune pe te­ren, o acţiune susţinută şl e- nergică, dacă aceste cadre nu sunt complectate; în al doilea rând fiindcă potrivit legii şl r e ­

gulamentului F. R. N., confir­marea în calitatea de membru al F. R. N. a celor înscrişi în acest Front trebue făcută de către secretari i comuaaii .

Aceşti secretari comunali, provizorii, vor proceda la con­firmarea tot provizorie, a mem­brilor F. R. N. confirmare pro­vizorie, deoarece, aşa cum spu­neam la Ateneu, F. R. N. esteo elită; ea aparţine Frontului este un semn de distincţie ce­tăţenească.

Ca să poţi fi membru al Frontului, trebue să îndepli­neşti anumite condiţii, să fît demn de această cinste. De a- ceea se vor da confirmări provizorii de către secretari i comunali. După un anumit in­terval de timp, v o n vedea cine justifică încrederea acordată, cine merită să fie confirmat de­finitiv.

De aceea d-vs. aţi fost cou* vocaţi aci ca să luaţi cunoş­tinţă de felul în care înţelegem să se facă desemnarea vi ito­rilor secretari comunali.

D-1 ministru Giurescu, dă a- poi o serie de instrucţiuni pri­vitoare la modul de desemnare a secretarilor de plasă şi co­mună.

Persoanele propuse vor tre ­bui să îndeplinească anumite condiţii. In primul rând, evi -

/«£!*• 2 OAZETAHTRANSILVANIEI Nr 83—1939 \.............. ....■■

dent, trebue să fie înscris tn F. R. N şl perfect leal nouli orâcduiri. Ia al doilea rând, să fie cineva în profesia sau în meseria sa, să ile ooest. A tra­gem atenţia asupra acestui e le­ment al punctului de vedere etic, care are o însemnătate în ideologia F. R. N. Să fie activ, energic. In sfârşit, să fie popu­lar, să aibă un minimum de popularitate.

Eu socotesc că nu este sat in ţara noastră în care să nu putem găsi o serie de buni gos­podari cari să îndeplinească a- ceste condiţii.

Faptul că cineva a mai făcut politică, nu este un impediment; nu trebue să influenţeze în de­favoarea cuiva. S'a întâmplat, cum era şl normal, că elemen­tele active, elementele cu mal multă personalitate, elementele care aveau ceva de spus sau de realizat s'au încadrat într’u- nul din fostele organizaţii po­litice. El bine, acest fapt, dacă persoana respectivă întruneşte celelalte condiţii, nu constitue un capitis diminutlo.

La sate, în genere, vor fi propuşi agricultorii ; la oraşe intelectuali sau reprezentanţi al industriei, comerţului şl al muncii manuale.Cum se va face desemnarea

s e c r e t a r i l o rSă«ml îngăduiţi să insist a-

supra ie lului în care^ trebue să se facă desemnarea secretari­lor.

Rog, în chipul cel mal stă­ruitor posibil, ca în desemna­rea acestor persoane să nu in ­tervină alte elemente în afară de cele obiective.

Cu alte cuvinte — şl sunt sigur că exprim acum senti­mentele întregei adunări — de­semnarea să se facă în adevăr a celor mai buni; să nu inter­vină j|nicl un alt element de judecată: nici resentimentul, nici consideraţiile de ordin po­liticianist, nici socotelile per­sonale. Să nu fie decât această şi numai această preocupare de ordin obiectiv, de a pune in frunte pe cei mai buni fii ai satelor şi oraşelor.

Cu alte cuvinte să fie aşa— cum o spunea aşa de înăl­ţător şi de convingător d-l pre­şedinte al Consiliului {la sărbă­torirea M. S. Regelui — o a d e ­văra tă mobilizare a c e l o r bani, a c e l o r mai bani din a cea s tă ţară.

Cel mal bun om politic va fi in fiecare sat şl comună, aceia care va putea să sporească în gradul cel mai înalt viaţa su­fletească şl viaţa materială a acelu i sat sau comună. Cel ce va putea contribui mai mult să crească bogăţia locului, frum- seţea lui, să înalţe pe oameni la o viaţă sufletească puternică, acela va fi cel mal bun fiu, cel mai bun om politic ‘ al regiunei pe care o conduce.

Am inststat asupra acestui fapt, al alegerii celor mai buni, pentrucă F. R. N. reprezintă in­contestabil o mişcare ideolo­gică, dar este în acelaş timp şi un organism politic, motiv pen­tru care reprezentanţii lui, el fiind unicul organism politic, vor trebui să fie în adevăr cei mai bani.

O rg an iz a re a în t r u n i r i lo rOdată complectate cadrele se

va trece la organizarea de în ­truniri pe întregul cuprins al ţării . Vor fi zece mari întruniri In capitalele de ţinut, cari tre ­bue să se transforme în adevă­rate săroători pentru regiunea respectivă: zece mari întruniri in capitalele de ţinut, la cari vor participa membrii guvernu­lui.

Paralel cu întrualrile din ca­pitalele de ţinut vor fi întru­niri în capitalele de judeţ apoi in reşeJtniele de plasä şi, în sfârşit, in fiecare comună.

Cu acesl prilej se vor aduce la cunoştinţa masselor, rea l iză ­

rile Frontului Renaşterii Na­tionale ; se va lămuri opinia publică din satele şi oraşele noastre asupra grelelo* împre­jurări prin care trece ţara ; se va arăta cât este de necesară solidaritatea tuturor în aceste momente istorice.

In felul acesta, lu crân l ghi­daţi numai de sentimentul de onoare şi de răspundere, cred că vom implinl ceeace M aies­tatea Sa Regele Carol al II-lea şl ţara aşteaptă dela orgauele F. R. N,

Socotesc că răspund gândului dvs. al tuturor, atunci când, din ultimul cuvânt fac o urare

, pentru gloria şl v iaţa îndelun­gată a Majestăţii [Sale Regelui.

In numele celor întruniţi la şedinţă, a fost trimisă urmă­toarea telegramă M. S. Rege­lui :

S ecr e ta r i i de Ţinut ş i d e judeţ a i iFrontului R enaşter ii Naţio­n a l e î n t r u n i ţ i astăz i la Bueu- r e ş t i în v ed e r ea organ izăr i i c a ­d r e lo r lo ca le a le Frontului, roa gă cu c e l mai adânc r e sp e c t p e Ma- j e s tâ t ea Voastră să p r im ea scă expresiunda neţărmuritu lui lo r devo tam en t ş i a adâncii lo r r e -

I cunoştin ţi ş i iubiri.

Scoală nouă la BraşovIn seara zilei de 21 Octom­

vrie a. c. s’a inaugurat in pre­zenţa d lui ministru al Educa ţiei naţionale, a d lui rezident regal, a d-lui V. Niţescu f. mi­nistru şi a tuturor capilor a u ­torităţilor locale, noul local de şcoală primară pentru bâeţt şi fete de pe Calea Bucureştilor.

Localul acesta, prin propor­ţiile, poziţia cât şi prin între­gul ansamblu al esteticei lui, se face remarcat, drept unul din rarele lăcaşuri de cultură şi lumină a minţii, dintre câte s'au construit prin toate îm­prejurimile noastre.

Intr'adevar — abstrăgând po­ziţia ei din puncsul de vedere al importanţei naţionale şl so­ciale — întrucât s’a ridicat in plin centru al cartierului mari­lor uzine — clădirea aceasta închinată lumlnei, se ridică m a' sivă, cu etaj, pe loc deschis, cu camere largi, prin ferestrele c ă ­rora curge din abundentă lu­mina soarelui. Posedă de ase­menea o impunatoare sală fes­tivă, cu dispozitiv pentru scenă, intrări somtuoase şl curţi de joc mari şl cu orizont larg.

Festivitatea inaugurării s'a început cu un scurt serviciu religios, oficiat de protopopul ort. împreună cu alţi doi preoţi din localitate — in cadrul că­ruia s'a oficiat sfinţirea aces­tor ziduri, în mijlocul cărora urmează să se zidească suflete.

Apoi părintele protopop N. Stinghe. deschizând seria cu­vântărilor, a ar&tat foloasele inestimabile, pe cari le aduce şcoala. A încheiat, adresându- se d-lui ministru, că deschizând această şcoală, a închis o tem­niţă.

la cuvântul apoi primarul mu­nicipiului, d-l G. Cuteanu, prin strădania şl grija căruia s'a clădit această nouă şcoală în oraşul nostru. D sa arată că începutul c lădirii s 'a făcut în anul 1937, termlnându-se in vara acestui an, cheltuielile însumând UQ total de peste 7 mii. lei. D-sa aduce cele mai vii mulţu­miri d lui rezident regal, care a ajutat — prin toate mijloa­cele avute la îndemână — la construirea acestei şcoli. Mul­ţumeşte apoi d-lui ministru pentru cinstea ce le face de a fi prezent la această înălţătoare festivitate.

După cuvântul d-lul primar, vorbeşte d-l Radocea în nu­mele învăţătorilor. Intr'o forma cu emoţionante accente, d sa arată că în zidurile noui, In văţătorii sunt aceia cari vor trebui, cu strădania şi toată munca lor, să clădească sufle­tele noui, cari vin în această şcoală.

D 1 rezident regal al Ţinutu­lui Bucegl, arată d lui ministru, osteneala, fără răgaz, care o depune Braşovul intru ct itori­rea celor trebuincioase sufle­tului şi arată că această şcoală este numai începutul unei în tregi serii de noul înfăptuiri în tumea bisericii şi a şcolii D sa roagă pe d-l minlitru să iie in terpretul populaţiei de aici fată de M. S. Regele, Căruia, Bra­şovul îi aduce şi pe această

cale, cea mai recunoscătoare supunere.

Incheerea cuvântărilor a fă­cut-o ministrul Educaţiei N a­ţionale, d-l prof. Petre Andrei. D sa a arătat că Biserica şl Şcoala sunt fundamentele ex is ­tenţei spirituale ale naţiei. Aminteşte apoi de trecutul f ru ­mos, pe care l'a avut în a c ea ­stă direcţie Braşovul, locul de unde au pornit atâtea Imbolduri de gândire *i cultură româ­nească. Prin cele de acum, nu se face altceva, decât se calcă în mod demn pe urmele trad i­ţiei braşovene Termină, adu­când omagii Suveranului — Re­gele culturii româneşti.

Sfârşitul festivităţii a cuprins serbarea elevlior şcolii, după care oaspeţii au plecat în oraş.

Prinderea unei bande de hofi

In jud. FăgăraşIn vara anului acesta, pe când

preotul român unit Stefan Hal- maghi din Comăna de jos (jud. Făgăraş) lipsea de acasă, rău ­făcători s'au Introdus noaptea în locuinţa preotului, devastâa- du o complect. Casa de bani a fost scoasă afară în grădină, unde a fost spartă şl conţinutul furat, hainele au fost ciopârţite cu cuţitele, borca­nele cu alimente au fost sparte şi aruncate prin grădină, iar actele parohiei, aruncate prin camere. Din modul cum a fost săvârşit acest furt, nu se putea prinde firul, bănuindu se, că ar fl vorba de o răsbunare perso nală, fapt care a derutat mer­sul cercetărilor.

in zilele trecute s'au întâm­plat spargeri în comunele în­vecinate : Crlhalma şl Cuciu- lata. D-l şef de post plut. Ş te­fan din Cuciulata, făcând cer­cetări, a găsit diferite obiecte furate la o caravani de ţigani nomazi : Niculae Ciurar, Danciu Ciurar, Petru Căldărar zis M a­rian, L*na Ciurar, Niculae Lă­cătuş, Traian Ciurar şi Petru Ciurar, zis şi Schiopu lui Dâ- nilă.

Preotul Halmaghl, cu ocazia perchlziţiel caravanei, şi-a re ­cunoscut o parte din lucrurile furate. Ţiganii, văzându-se în­colţiţi, au dispărut, lăsându şi ) căruţele, femeile şi coolli. D l plut, major Iustinian Ţopârdea, şeful secţiei Şercaia, in colabo­rare cu d 1 Titus Buică, şeful postului Şercaia şi d- l Const. Mohora, şeful postului Veneţia de jos, pornind cu o maşină în urmărirea lor, i-au surprins pe teritoriul comunei Şercaia.

Văzându se urmăriţi, ţiganii au fugit pe câmp, ascunzându- se inlr'o mlaştină şi un pâlc de salcâmi. Toţi au fost prln?g, afară de Petre Ciurar.

Cercetările continuă, pentru a se găsi şl restitui şl restul

! obiectelor furate şi ne găsi te ! până in prezent.

Cor.

La s i t u a ţ i e— Se anunţă din Kaunas că d l Molotov, şeful guvernul»!

Uniunii Sovietelor şl Comisar al poporului la afacerile streine, a comunicat ministrului Lituaniei la Moscova că «guvernul sovietic a consimţit că teritorui Vilna să fie ocupat în mai malte etape de armata lituană.

— Parh . Guvernul polon, care a luat fiinţă în Franţa, a însărcinat pe reprezentanţii săi în 'străinătate să înmâneze gu­vernelor respectlxe o notă de protestare contra autorizării de către autorităţile sovietice „a unui pretins plebiscit“ pe teritoriul polon, ocupat de ele.

— La terminarea conversaţiilor militare anglo-franco-turce, şeful marelui stat major al armatei turce a declarat că aceste conversaţii au avut rezultate foarte satisfăcătoare.

— Se dă o mare importanţă convocării la Berlin a frunta­şilor partidului naţional-sociallst. O asemenea convocare a mai fost făcută atunci câud Rdchul a intrat în război. Se crede c& această convocare are o strânsă legătură cu semnarea pactului dela Ankara, care pune capăt credinţei ce domnea în Germania că Anglia ar putea să înceteze ostilităţile sau să (ie suspende temporar.

— Se anunţă din Bratislava că ştirea privitoare la asenti­mentul Fuehrerului în ceeace priveşte realip irea teritoriilor slovace, luate pe timpuri de către Polonia, a provocat in Slo­vacia întreagă un mare entuziasm.

— Institutul american pentru cercetarea opiniei publice a- nunţă că o anchetă recentă a arătat că 95% dintre americani doresc ca Statele-Unlte să rămână în afara conflictului şi să ntt se trimită trupe americane în Europa.

Aceeaşi majoritate doreşte victoria Anglel şl a Franţei.— Noul guvern bulgar a fost constituit, sub presidenţla

d-lul Kiosseivanoff Cu excepţia portofoliilor justiţiei, comerţului, lucrărilor publice şi căilor ferate, titularii celorlalte departa­mente rămân neschimbaţi.

O iniţiativă laudabilăa Eforiei Generale L O. V.

Plasarea invalizilor în caz de războia.Aflăm din informaţiile publi­

cate în ziare, că în ultima şe­dinţă *a Comitetului de Efori I. 0 . V., s'a hotărît să se inter­vină pe lângă forurile supe­rioare că, în caz de mobilizare, în serviciile lor centrale şi ex ­terioare să nu fie mobilizată pe loc nici-o persoană validă, ci numai invalizi şi văduve de războiu. Dcasemenea s’a hotărît, că pentru obţinerea de funcţio­nari să nu se recomande decât lumea I O, V.

Este de sigur laudabilă şi merită să fie luată în conside­raţie de cei în drept.

In aceste momente grele i s ­torice, prin care trece întreaga Europa şi sub influenţa cărora trăim şl noi, este de datoria fiecărui cetăţean, bun român şi patriot, să-şi servească ţara în măsura capacităţii fizice şi a pregătire! şi cunoştinţelor per­sonale.

Ar fi firesc şi logic, că in caz de mobilizare sau chiar de concentrare mai îndelungată, cât mai mulţi ofiţeri şi subofi­ţeri valizi din serviciile auxi­liare administrative "sau de bi­rou să fie trimişi pe front şl in locul lor să fie întrebuinţaţi o- fiţeri şi subofiţeri invalizi de rf zboiu

Sunt mulţi ofiţeri şi subofi­ţeri invalizi de războiu încă destul de tineri şl energici cu infirmităţi mai uşoare, cari ar putea foarte bine să îndepli­nească serviciile auxiliare şi de birou în partea sedentară.

Avantajul ar fi dubiu pentru tară : 1. s 'ar spori numărul o fiţerilor şi subofiţerilor valizi combatanţi şi 2 n'ar fl nicl-o cheltuia lă in plus în bugetul Statului, deoarece ofiţerii şl subofiţerii invalizi de războiu sunt plătiţi deja ca pensionari a l Statului*

Ca o măsură temporală în aceste vremuri grele de criză financiară s ’ar putea proceda la complectarea locurilor v a ­cante în diferite administraţii civile cu ofiţeri invaliz i de războiu. Bine înţeles, că in a- cest caz ofiţerii invalizi de războiu trebue să renunţe la a vantagiile ce li oferă legea I. 0 . V. pentru cumulul sa la ­

r iu lu i funcţiei respective cs pensia de ofiţer invalid. Fie­care ar trebui să opteze ori pentru leafa funcflunel oferite, ori pentru pensia de ofiţer in­valid.

In felul acesta locurile vj- cante ar fl ocupate astfel, încât serviciile statului n'ar suferi ca nimic, fără ca bugetul statului să suporte cheltueli în plus.

Pentru formarea acestui ca­dru disponibil de ofiţeri şi sub­ofiţeri invalizi de războiu, E- foria Generală I. O. V. F. L. ar trebui să facă apei la toţi ofi­ţerii şi subofiţerii invaliz i ca să se înscrie pe tabloul volun­tarilor în vederea Întrebuinţării lor îa serviciile auxiliare sac de birou în administraţiile mi­litare sau civile ale statalul, arătându-se gradul, etatea, pre­gătirea profesională, capacitatea de muncă şi preferinţa pentru ocuparea unui eventual ser­viciu.

Dintr'un asemenea tablou, It cererea autorităţilor respectiva, Eforia Generală I. 0 . V. F. L. ar putea să recomande pe fiecare ofiţer invalid in parte, ţinând seamă de pregătirea şi apţi* tudine fiecăruia.

Lt.-col. Înv.Ju s t in /. StancovschL \

PremilitareSubinspec tora tu l P. P. MunU

c ipa l B ra şov s ’a mutat în cfa* direa proprie , c e s e g ă s e ş t e si­tuată p e : „Promenada d e mh| Tâmpa“, T ele fon No. 1399.

*Inspectoratul Pregătirii Pre-

militare va ţine în iarna analul 1939/1940, un cu r s d e ski pe muntele Dihanu .(Bucegi), sob direcţta F. R. S. S

Premllltarii născuţi in anii 19(9 şl 1920, ce cunosc bine t- cest sport, şi care doresc a m perfecţiona, se vor înscrie Iil ̂Subinspectoratul P. P. Munici*n pal, cu sediul la Poligonul de Tragere: „Promenada de eab Tâmpa“.

Cetifi şi răspândiţi „GAZETA TRASILVANJRr cel mai vechi ziar româneai

«r. 83—1939 GAZETA TRANSILVANIEI P ig iu 3

Din Ţara OltuluiŞerca ia, Oct. 1939.

A sediul plasei Şercaia, sub eşedlnţia d-lui loan Tatomir, retorul plasei, a avut loc o Cerinţă administrativă, la care participat şefii ^autorităţilor

icale, d-oil notari şi primari comunelor din plasă, precum delegaţii Căminelor culturale şefii Stolurilor străjereşti.M ing. agronom Sebastian Sleanu, şeful circ. agricole, a

îndrumări asupra insă mân rllor de toamnă, cerând a se tiva suprafeţe cât mai in ­se cu grâu şi orz de toamnă.

conferenţiat apoi d-l Gh. Iu, notarul circ, Comăna de tratând subiectul „Atribu-

mlle notarului, conform noueiI administrative", iar d-1 no- Dumitru Neagoe-Şercaia, a bit despre drepturile şi în-

ilorirlle notarului, acordate şi ipuse de alte legi, în afară de fea 'administrativă. Tot d-1 ilar Neagoe a expus princi- Ue nouei legt pentru încura- rea şi organizarea agricul* rll, vorbind apoi despre le ­ii pentru înfrânarea şi repri- irea speculei ilicite, precum despre legea pentru unifi- irea procedurei fiscale.

1 pretor I. Tatomir a vor- despre modul cum trebuiesc

tüte angajările şi furniturile rta licitaţie publică, şi despre itările prin bană învoială. A rat apoi concursul tuturor ducătorilor satelor, pentru [forarea familiilor celor con- ntaţi şi colectarea de ciorapi lianele pentru armată.1 inginer silvic, şef al O

ilalui silvic, D. Donciu, aratâ, pentru orice tă ieri de ar-

din pădurile comunale, nevoie de aprobarea pre irei. precum şi modul da rizare al tulpinilor de ar- doborîţi de vânt, zăpadă

iîl perimaţi, pentru care ce- a se interveni la forurile

iperlo&re, ca valorificarea a-

cestor materiale să se facă prin derogare dela L. C. P., prin l i ­citaţie restrânsă, deoarece chel- tuelile cu publicaţiile în „M. O." şi ziare, costă mai mult; decât materialul pus tn vânzare.

învăţătorii prezenţi, au cerut să li se acorde şi lor diurne de prezenţă şi cheltuelile efective de transport, ori de câte ori participă ia astfel de conferinţe administrative şi la Cercurile culturale, întrucât Decretul Lege din 2 August 1939, nu face nici o deosebire între diferitele categorii de funcţionari ai s ta­tului. Ei mai cer ca angajările şl lucrările, cari privesc repa­rarea, sau tntietinerea şcoalei să se facă de către comitetele şcolare ca şi în trecut, iar nu de către primării, căci acest procedeu din urmă îngreunează mersul lucrărilor, precum do­vedesc atâtea cazuri, că acum în pragul iernei, din cauza pro­cedurei greoaie, şcoale se gă­sesc nereparate şi fără combus­tibilul necesar.

Tot d-nii învăţători cer ali-se achita de către primării costul „Buletinelor şcolare“, fiind singura revistă de specia­litate, prin care li se comunică diferite ordine şi dispoziţluni.

— F ilia la locală a Crucei R oşii a ţinut o consfătuire în localul primăriei din Şercaia, în vederea colectărel de ciorapi şi flanele pentru soldaţii con­centraţi şl pentru înfiinţarea cantinei şcolare. Au participat şefii societăţilor de binefacere şl intelectualii din localitate.

S 'a format un comitet, sub preşedinţia părintelui Valeriu Crişan, v ice-protopop, ia r ca subdiviziuni s'au format 6 e- chipe, cari, într’o zl anumită, vor merge din casă în casă, colectând diferite ofrande, în mod benevol, pentru scopurile arătate mai sus.

Valeriu Crişan.

iazele otravitoare si efectele lorI.

ám dalele, ce urmează după Interesant articol asupra

boiului chimic, publicat, sub tadonimul Ulysse, în „Ex- Irior".S'a vorbit în ultima vreme lipre necesitatea umanizării «boiului. S 'a cerut părţilor llgerante să se ferească pe Iposibil de a ataca populaţia ilă a ţărilor în coaflict, as t­ea războiul să se desfăşoareI mult în zona fronturilor.0 bună cunoaştere a ele* telor în luptă şi a psiholo- popoarelor, diplomatul en-

1 Henderson a spus cândva ; zboiul nu se umanizează, ci inpritnă“. Bine înţeles, dacă poate suprima.latr’adevăr, dacă nu se reu- le a ee suprima războiul, e rte puţin probabil să se rea- ize umanizarea Iul. Doar scoI pentru fccare luptă belige-II este tocmai nimicirea carului. Dacă nu se reu

a se câştiga victoria prin |ele ce au loc în zonele de ai<x in cari se întâlnesc for- militare ale popoarelor, se armări pe orice căi terori­st duşmanului, paralizarea prin distrugerea centrelor producţie şi surselor de a- doaare. E ceeace s’a In-

iplat fără o efectivă deslăn- a războiului chimic, re>

; îa Polonia.fu, vom căuta sä descriem

tablou de groază, ci vom jpstra câteva date precise ae ar putea inlesal viziu-

Iumil eventual războlu chi- toaţă grandoarea lui

U.vorbeşte într'una de posi­

bilitatea deslin ţu ir ii unui răz- boiu „secret“. Elemente necu­noscute ar intra in lupta iscată între ţări cu efecte mai mult sau mal puţin hotărâtoare. Răz­boiul secret poate fi identificat intr'un fel prin războiul chimic. In misterioasa alchimie a labo­ratoarelor, savanţii se strădu- esc să realizeze prin combinaţii ţinute secrete instrumentele a- cestui războlu Se vădeşte încă odată adevărul afirmaţiei care susţine că progresul material, cu toate acele descoperiri ce ne uluesc, se întoarce uneori împotriva omului cu o forţă nimicitoare. Progresul material, fără un control moral, duce aşa dar la prăpădul lumii. Căci deslănţuirea unul războiu chi­mic pe o scară marc ar în­semna o înfricoşătoare pustiire a ţărilor ce ar intra în zona pri mejduită.

Ne vom ocupa aci de unul din aspectele războiului chimic. Ca instrumente de luptă intr'un asemenea războlu se pot enu­mera bombele incendiare, c e l e exp loz ive ş i c e l e toxice.

Bombele incendiare cântăresc latre unul şl cinci kgr. şi un avion poate să ducă între 600— 3000 bombe incendiare pentru a le arunca asupra oraşelor şi satelor. Bombele explosive cân­tăresc între 50—1800 kgr. şi e- fectele lor sunt întrucâtva cu­noscute din experienţa pe careo are oricine a apucat războ­iul mondial.

Bombele cu gaze otrăvitoare sunt acelea care îngrozesc popu­laţ ia civilă şl nu numai trupele. După cum precizează doi ofi­ţeri superiori într’o carte de propagandă cu privire la apă­

rarea contra atacurilor aeriene, pentru distrugerea 1 km p de oraş esie nevoie de 2 tone de bombe incendiare de câte 500 gr. sau de câte 50 tone bombe explosive, ia r pentru infectarea aceleiaşi suprafeţe sunt nece­sare 60 tone bombe încărcate cu gaze.

Gazele de luptă sunt c las i­ficate după acţiunea lor prin­cipală in ! gaze sufocante, i r i ­tante, vezicante şi toxice, având respectiv ca tipuri reprezenta­tive fosgenul, arsinele, iperita şl acidul cianhldric.

Efectul g a z e l o r su fo ca n t e a- supra organismului constă în a face aproape imposibilă respi­raţia, producând o inflamaţie în ţesuturile respiratorii şi mu­coasei, cu cari intră în contact. Acţiunea unui astfel de gaz va fi cu atât mai pronunţată cu cât va fi mai solubil în apă.

Printre gazele sufocante c i ­tăm s clorul, fosgenul (întrebu­inţat pentru prima oară în Dec. 1915 de către germani în tro combinaţie de clor tşl fosgen), cloropicrina, bromul, letra, clo- rosulfura de carbon, clorura de fosfor, aeroleina, etc.

Gazele v ez ican te acţionează îndeosebi asupra pielei, ochilor şi părţilor mol ale corpului o- menesc. Prezenţa acestui gaz nu e remarcată adeseori, ele nemlrosind şi neavând decât o acţiune târzie asupra căilor res­piratorii (trebue să treacă vreo câteva ore dela emanarea lor). Oamenii se pot găsi astfel sub acţiunea vaporilor de iperltâ fără măcar să ie treacă prin gând, chiar când se găsesc în adăposturi cari n’au fost prea ermetic închise. Iperita a fost supranumită tocmai din cauză că este un gaz foarte înşelător, regele gazelor. Acest gaz stră­bate prin vestminte orbeşte, arde pielea, făcând băşici cari nu se pot vindeca. Oamenii se molipsesc dela animale şl dela a lţ ii prin atingere, prin a p l şi prin alimentele infectate de gaze.

Gazele ir itante sunt gazele aşa numite strănutătoare şi la- ciimogene. Primele din aceste gaze aveau ca efect in timpul războiului mondial să facă dea- dreptul imposibilă întrebuinţa­rea măştilor, căci în momentul în care au fost lansate nu se prevăzuse nici un fel de d is­pozitiv pentru a Împiedica pă­trunderea lor în mască. Ostaţul fiind constrâns să strănute in- tr'una în urma acţiunii gazului iritant, se vedea la un moment dat obligat să şi ridice masca, şi atunci îşi făcea loc acţiunea gazelor toxice lansate în ace- laş timp

Gazele la c r im o g en e erau de natură să provoace lacrimi ca efect al Iritării violente a mu coasei ochilor.

Tipul g a z e l o r s trănu tă toa re e reprezentat pr|n arsine. ia r prin­tre gazele lacrimogene cităm bromura de benzii, oro mura de xill l , bromacetona, clor acetona, bromoceamura de benzii, etc.

Gazele tox ice au un efect ful­gerător, paralizând nodul vital, provocând o moarte im ediaţi . Acţiunea lor se exercită Împie­decând, ca o consecinţă a in ­halării lor, oxidaţia celulară şi producând astfel o nevoie de oxigen. A lterările produse asu- j pra ţesuturilor prin acţiunea j gazelor toxice Împiedică ac ţ iu ­nea firească ulterioară a oxi genului ce vine In contact cu ţesuturile. Din categoria aceasta a gazelor toxice vom numi aci­dul cianhldric şi clorura de ceanogen.

P a lto a n e c o s t u m e

s t o f eşi astăzi cu p re ţu rile cele mai ieftine, în ca­lita tea cea mai - bună puteţi cum păra la noiU l t i me l e n o u t ă ţ i !

RECORDconf ecţiuni pentru dame, bărbaţi şi copii, ma­

gazin de stofeB R A Ş O V ,

Str. Regele Carol 1Telefon 11—72.

562 1—8

„A s t r a“ :Dela 21 Octomvrie reprezinţi

pe Hans Albers în cel mai mare film din acest sezon

Sergentul Bery un film senzaţional, captivant de aventuri cu Peter Voss, Her­mán Golling, Herma Relln. Re­gia Albert Selpin. Jurnal nou UFA.

Deschidereacursurilor de limbă şi

cultură italiană.Sâmbătă, 28 Octomvrie, la

ora 6, in sala festivă a liceului „Dr. I. Meşotă“, se vor des­chide cursurile de limbă şi cu l­tură italiană, din iniţiativă a Institutului de Cultură Italiană în România.

Lecţia inaugurală va fi ţinută de d 1 prof. Doct. Mariano Baffi din Misiunea Culturală Italiană în România, care va vorbi des­pre; „Gabriele d’Annunzlo, Poet al Patr ie i“.

Lecţiile vor continua, cu în­cepere de Luni, 30 Octomcrie, tot la liceul „Meşotă“ cu ur­mătorul orars Curs pentru în ­c epă tor i , Miercuri şl Vineri dela 7 la 8; c u r s p en tru înaintaţi, Luni şl Vineri dela 8 la 9; cu r s su p er io r , Luni şi Miercuri dela6 la 7; cu r s de cultură, Luni dela 7 la 8 şl Vineri dela 6 la 7.

0 interesantă expoziţie la Praga

La Praga s*a deschis zilele acestea o interesantă expoziţie. Este vorba de o expoziţie a falsificatelor diverselor obiecte de valoare în decursul veacu­rilor. La expoziţie pot fi văzute admirabile lmltaţiuai din epoca greacă, egipteană, din evul mediu şi din vremurile mai contimporane. Recordul 11 bat însă falsificatele din epoca modernă.

Nu totdeauna banii au în­demnat pe falsificatori la iu cruri necinstite. Se cunoaşte cazul falsificatorului Vilem Ki­lian care şl-a cheltuit o avere întreagă, în încercarea Iul de a falsifica monede. El nu urmă­rea o îmbogăţire de pe urma acelor falsificări, ci prin con­fecţionarea unor monezi ale căror originale nu existau vroia să trezească interesul istoricul şi a noblimei protestante.

Foarte bine sunt executate Imitaţiile obiectelor din epoca preistorică. Falsif icarea lor a fost descoperită numai prin a ceea că ele sunt executatejmult mai primitiv decât le-ar fi exe­cutat omul primitiv de pe a- tunci. Se ştie că omul primitiv dispunea de foarte mult timp liber. îş i executa deci lucrurile, de care avea nevoie, cu multă grije, fără să ţină seamă de timpul ce şi-l pierdea la executarea lor. Falsificatorii de mai târztu, bineînţeles, au avut un „orar“ cu totul diferit şl de aceea lucrau Ia falsifica­tele lor mult mai repede.

La expoziţie sunt expuse foarte multe obiecte falsificate din regiunea Stradonlc şi Trel- ska lângă Pribram. Populaţia de acolo, văzând că regiunea este

foarte mult vizitată de turişti cari caută obiecte din vremti~ rlle preistorice, a căutat sft ie vină într ajutor. Obiectele ermit atât de bine imitate încât 1* început au fost înşelaţi chiar arheologii.

fiT A L N U D“«ultradus în româneşte din vechea ebraică, cartea 1 şi II de Dr. Romulus Damian, se găseşte la autor, domiciliat in Bucureşti VI, Str. Sf. Elefterle No. 8. Se expediază în provincie contra ramburs, dela 10 exemplare in sus. Costul unul exemplar este lei 20. Cartea I şl II sunt Im-

I preună. Se primesc comenziI pentru cartea 3 a, costând an

exemplar 35 lei. Nu se mai gă­seşte la librării, nici la depo­zitari de ziare.

Nr. 6162—1939

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul Portărel prin a-

ceasta publică că în baza deci- ziunli No. G. 19163—1938 a ju­decătoriei de ocol Braşov, in favorul reclamantului Gheoghe Stăniloiu repr. prin Dr. Ilarle Jenei Braşov, pentru încasarea creanţei de 7681 Lei şi acces., se fixează termen de lic itaţie pe ziua de 31 Octomvrie 1939, orele 16.30 p. m., la faţa locu­lui în comuna Râşnov, unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară 1 bancă de tâmpiărie, 5 bucăţi rändele, diferite unelte de tâmpiărie, 2 boi, 3 paturi 9 !1 bufet, in valoare de Lei 6800.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 12 Oct. 1939.

563 1—1Ind es c i frab i l

portărel.

La T i p o g r a f i a

ASIRA— B r a ş o v —

este un post vacan t pt* m aşinist român. Inform aţiuni se pot lua la Biuroul T ipografiei STR. I. G. DUCA, Nr* 1

B03EGÜ SI RESTilURSIiTUtPETRE ŢENGHEâStrad a Gheorge B ariţiu Nr. &B ucătărie excelentă ca şi la casă particulară. P reţu ri con­venabile. Abonam ente cit ce la m ai avantagioase condiţiunL

Vinuri de Ardeal şi Vechiul Regat

Din „Podgoriile P rahovei“* B O G H I C I Ş I D U C U «renumite şi bine cunoscute * Fetească, Tămâioasă, T o n ic«

Riesling, Negru-Vârtos î „Puterea Ursului“ e tc .

Convingeţi-vă de c a l i t a t e ş i p r e ţ u r i c o n v e n a b i l«619 2—O

Vinuri superioare,natura le şi a le s e , a lbe şi n e g r e , dela

renum itele podgoriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, la„Bodega Centrală“2 Str. Smârdan (B ru ta r i) 2 (prin Mihai Weis ş i S f. Ion)Cunoscătorii ie preferi caî încredere

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. «3-1939

Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia a devenit senator de drept

şi membru ai Academiei Române.Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba-Iulia împlineşte

astăzi, Miercuri 25 Octombrie 1939, vârsta de 18 ani.Conform dlspoziţiunllor Constituţionale, Moştenitorul Tro­

nului devine majorCu acest prilej Măria Sa va fl decretat senator de drept şi

membru al Academiei Române.

Se face luminaNe oblşnuiserăm cu tăcerea

Îmbrăţişată de toţi acela cari erau în drept să vorbesscă şi chiar mal mult, erau obligaţi să soluţioneze problema tragică a suferinţelor ce de veacuri le îndură Românii rămaşi dincolo de fruntariile româneşti.

La intervenţiile făcute din partea unor buni români, fie prin grai, fie prin scris, mai întotdeauna s'au primit, dacă nu răspunsuri de refuz catego* lie , răspunsuri evazive, care nu-ţl permiteau să speri nici in cea m8i slabă îndreptare a si­tuaţiei grele ce l apasă pe fraţii noştri, care nu se pot bu­cura de l i b e r t ă ţ i l e ome­neşti. Se aducea ca argu­ment puternic necesitatea întă­riri relaţiilor cu toţi vecinii, din care moiiv supunerea spre soluţionare a acestei probleme, ar fi îngreunat ajungerea la bu­ne re laţii cu vecinii noştri, deşi noi am soluţionat, in mod atât de demn de imitat, problema minoritarilor dela noi.

Azi nădăjduim să abaodonăm credinţa de mai sus, care se

• transformase în obicei. Domnul profesor Constantin Giurescu, ministru al F R. N., în decla­raţ ia din 16 Octomvrle a. c., către naţiunea română, n'a ne­glijat să aducă la cunoştinţă, că soluţionarea problemei mi­noritare dela noi cere şi solu­ţionarea in aceeaşi măsură, a problemei Românilor din afara hotarelor noastre.

întrucât această declaraţie s ’a făcut într’un cadru magnific, când se făcea aniversarea Ma- jestăţii Sale Regelui, la care a participat întreaga suflare ro­

mânească, este o legitimă bu­curia [pentru cei ce aşteap­tă zile mai bune nu din altă parte, ci de aci din Ro­mânia şi dela Suveranul ei, care întruchipează în persoana Lui, alinarea suferinţelor şi spe­ranţă nedesminţită. Iar faptul, că această declaraţie s’a făcut de însuşi ministrul F. R. N. ne face să speră me şi noi de aci, că în activitatea acestui organ— F. R. N. — întră şi grija de renaştere şl de deşteptare a elementului românesc aşezat de evenimentele Istorice în afara fruntariilor de azi ale Româ­niei. Activitatea pe acest te­ren a d-lui ministru al F. R. N., profesorul Constantin Giu­rescu este bine cunoscută prin prelegerile dela catedra uni­versitară, prin conferinţele ţ i­nute şi prJn interpelările făcute de d-sa de pe banca Camerei Deputaţilor.

Cum declaraţia din 16 Oc- tomvrie a. c. s'a făcut dfntr'un post de înaltă răspundere, spe­răm că nu va fi desminţită nă­dejdea ce o pun acei vitregiţi de soartă, în sentimentele de înalt patriotism, de care a dat dovadă domnul ministru Giu­rescu.

Iar noi, care ne facem mo­deşti purtători de cuvânt ai Românilor de peste hotare, ii urăm cu toată sinceritatea şi dragostea faţă de tot ce-1 ro­mânesc succes, ca fiecare zi să însemne o nădejde şi un fapt în plus pentru îmbunătăţirea soartei fraţilor de dincolo de hotarele româneşti.

P etr e Janu ra .

ANGAJAREAofiţerilor de rezervă pentru funcţiu­nea d@£ccmandanţi de subzone 4®. A.

Un co m un ica t a l M in is te ru lu i A e ru lu i ş i M ar in e i .

Ministerul Aerului şi M ari­nei, angajează ofiţeri de rezervă pentru funcţia de comandanţi de subzone A. A, la următoa­rele judeţe !

Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa, Braşov, Brăila, Buzău, Botoşani Baia, Ciuc, Covurlui, Câmpu­lung, Dolj, Dâmboviţa, Fălciu, Gorj, Mureş, Mehediaţi, Musj cel, Neamţ, Olt, Odorhel, Putaa, Romanaţi, R .-Vâlcea, R -Săra t , Suceava, Tecuci, Teleorman, Tulcea, Tutova, Trei-Scaune, Tr.-Mare, Tr.-Mlcă, Turda şl Vaslui.

Cei ce doresc a ocupa aceste posturi, vor îndeplini următoa­re le condiţluni :

Să aibă cel puţin gradul de căpitan ; să fie bine notaţi ; să nu fi fo?t îndepărtaţi din ca ­drele active (pentru cel deblo­caţi), pentru fapte infamante.

Cererile se vor adresa până la data de 29 Octombrie a. c. Comandamentului Apărării An­tiaeriene a Teritoriului, în Bu­cureşti, Str. Sevastopol Nr. 6, arătând :

Judeţul la care voeşte să fie angajat; unitatea sau serviciul unde 1 se găseşte memoriul o- rlginal ; adresa (comuna.,, str.... nr,,,,)

Ofiţerii angajaţi vor fi re tr i­buiţi cu o diurnă lunară de 4000 (patru mii) lei.

Şcoală de moaşe rurale

cu curs de 1 an ia Braşov

Dela Serviciul Sanitar Jude­ţean Braşov, primim spre pu­blicare, urm ătoarele .

Ministerul Sănătăţii a hotă­rât deschiderea unei şcoli de moaşe în Braşov, cu curs de 1 an, numai pentru moaşe rurale, la secţia obsteterică a d-iui medic primar Dr. V. Negrilă.

Examenul de primire se ţineI în 30 Octomvrle 1939, ora 9

dimineaţa la Spitalul Oftalmo­logie.

Cererile cu actele necesare se pot înainta până în 30 Ian. 1939, ora 9, la Serv iciu l San i­tar Judeţean.

Condiţiile se află înscrise în M, Of. 265—1937 şl se pot afla şi la Spital ori la Serv ic iu l S a ­nitar Judeţean.

îndrumăm tinerele din satele româneşti, în special din Bran şi Buzae, să se înscrie.

InformaţiiCam era de Comerţ şi de

Industrie din B raşov aduce la cunoştinţă, pentru informarea celor interesaţi, adresa Minis­terului Economiei Naţionale, Serviciul speculei ilicite Nr. 66754 din 18 Octomvrle a. c. în cuprinsul de mal jos :

La Nr, 4127 (înreg. la Nr. 70661—939) avem onoare a vă face cunoscut, că în şedinţa sa din 11 Octomvrle 1939 Comisia Permanentă a Speculei a decis:

In ceeace priveşte pe măce­lari, „ei fiind meseriaşi, nu se încadrează în articolul 6 din Decretul Lege pentru înfrâna- rea şi reprimarea speculei i l i ­cite din 17 Sepemvrle 1939; de altfel prin natura comerţului lor nici nu pot avea stocuri“.

In ceeace priveşte şl pe bru­tari, „ei fiind supuşi formali­tăţii legii ^pentru valorificarea grâului, nu se încadrează în art. 6 din susnumitul Decret Lege“,

*O bandă de comltagil înar­

maţi cu arme militare s’a cioc­nit în dreptul satului Sarsân- lar din judeţul Durostor cu o patrulă de jandarmi. Din par­tea jandarmilor au căzut capo­ralul Petriceanu Ion şi frunta­şul Dafin Nicolae, ambii grav răniţi.

S 'a dat ordin autorităţilor ci­vile şi militare să ia numai de- căt măsurile necesare spre a ancheta faptele şi a stabili răs­punderile.

*C a ta s tro fă de c a le fe r a tă

în M exic . Un tren de marfă ce se îndrepta dela Vera Cruz spre coasta Pacificului a dera­iat Sâmbătă lângă Tolosa.

Două tankuri petrolifere au luat foc.

Flăcările s ’au răspândit cu rapiditate la celelalte vagoane. Sunt 40 de morţi, majoritatea lor pierind îa flăcări.

*A în f lo r i t d in nou l i l i a c u l .

Se anunţă din Târgovişte, că în urma căldurilor din zilele trecute, a tnflortt a treia oară un liliac din acest oraş.

*A v iz . Persoanele, cari au ex ­

pediat prin mandate poştale sume mal mari de 1000 lei în lunile M ai—Octomvrle a. c. şi cari sunt informate că banii nu ar fi ajuns la destinaţie, sunt rugate a ne anunţa im ediat. — Diriginte Of. Reş. Pr. Braşov ID. Stâne seu.

O solicitareadresată d-iui Primar

Personalul ocupat în fabricele din extremitatea de Nord-Est a oraşului, având însă domici­liul în cartierul Scheiului, foarte numeros şi aproape exclusiv numai meseriaşi şl lucrători ro­mâni, se adresează d-lui primar al Municipiului cu rugămintea de a aproba să li se acorde a- ceeaşi favoare de transport pe autobuzele comunale, — şi la înapoere dela ocupaţiile lor din stabilimeaţele industriale locale, cu acelaş tarif redus de 4 le i, ca şi la ducere, în orele de d i­mineaţă.

De asemenea ei mai solicită d-lu i primar şi o reducere de taxe 1a abonamentele lunare pe autobuzele comunale.

Această rugăminte, solici­tanţii o pun în legătură cu scumpetea traiului ce se accen- tu iază tot mai mult, fără ca lor să 11 se aducă vre-o îmbună­tăţire.

De închiriat apartament 2camere, bucătărie, bae, cămară antreu, 2200 lei lunar. Strada Sfinţii Apostoli Nr. 12, Braşo- vul- vechi.Poldern mal mici 1800 lei lunar.

Şedinţa Consiliului superior al Fron­tuiui Renaşterii Naţionale.

Eri, Marţi, la o r e l e 16, a avut lo c in aula Adunării Députai ţilor, şed inţa Consiliului Super io r a l Frontului R enaşter ii Naţionalii

Conducerea Frontului Renaşterii Naţionale a hotă rit si ţină mari întruniri populare în capitalele celor zece ţinuturi

Prima întrunire se va ţine la 5 Noembrie la Cluj.La 17 Noembrie se va ţine a doua întrunire la Timişoara

iar la 1 Decembrie — aniversarea unirii Ardealului — va I mare întrunire in cadrul F. R. N. la Alba Iulia.

La aceste întruniri vor lua cuvântul fruntaşi ai F. R N,

Operaţiile pe câmpul de lupiiComunicatul Francez

Paris, 24, — Comunicatul oficial francez din dimineii zilei de 24 Octombrie anunţă :

Nici o activitate notabilă în cursul nopţii.Paris, 24. — Iată comunicatul marelui cartier general dl

seara zilei de 24 Octombrie iIn cursul nopţii trecute şl al zilei de azi s'a produs dive«

atacuri şi ambuscade în diferite puncte ale frontului.Amenajamente destul de vii s ’au produs în apropierea mai

ginei sud-estice a pădurii Warndt, unde unul din posturile noai tre atacate de duşmani a fost degajat printr’un contra-atac imedla

Comunicatul GermanBerlin, 24. — Comunicatul comandamentului suprem ala

matei germane anunţă :Pe front, nici-o activitate care să merite a fi menţiona!

Neutralitatea Siateior-UmteWashington, 23. — Noua lege a neutralităţii, prinJJ care

revine asupra interzicerii exportului de arme, va fi aproba probabil Vineri de Senat, după cum s’a comuaicat d-lul Roo» velt de fruntaşii democraţi.

Rezultateleprimei reprize a războiuli aerian contra marinei de ra boiu engleze.

LONDRA. — In cercurile navale bine informate s'a ajt la concluzia că Germania a pierdut prima repriză a încercări sale de război aerian intensiv contra marinei de război şi ma

i nei comerciale britanice.Raidurile contra Firth of Forth au fost primul prilej pen

avioanele moderne de a se lupta cu vasele moderne, dispun de tunuri antiaeriene moderne şi sprijiaíte de ultimele tipuri avioane de luptă.

Pierderile grele cauzate inamicului — se precizează îa celeaşi cercuri — îa cursul acestor ra iduri arată că va fl a trem de greu pentru cei ce atacă să străbată apărarea cuîrasate

Experţii navali şl aerieni sunt convinşi că Marea Brlta poate face faţă avioanelor de bombardament garmaae, orice ai priză fiind exclusă.

E posibil ca Germania să pornească atacuri mai iute dar domneşte ferma convingere că pierderile atacatorilor ai atât de grele încât ei ar şovăi înainte de a porni atacuri în mai

Situaţia agricolă în ţarăM u n c i le ag r ic o le co n cen tra te a s u p r a c u le su lu i porumbt

Situaţia agricolă se prezintă astfel ;

Muncile agricole sunt con­centrate în primul rând asupra culesului porumbului. Mai sunt mari cantităţi de cules întrucât recolta a fost abundentă şi de bună calitate în unele regiuni.

Din această cauză, şl mai a- les din cauza lipsei de braţe, arăturile de toamnă şl semănă­

turile de grâu sunt întârzl Grâul şi orzul de tos

semănat la timp a răsărit, mănături de grâu se vor face şl în cursul lunei Ni brie dacă timpul va fi prlel

Micii agricultori, după coi lesne de înţeles, se ocupi primul rând de culesul şi tul pe proprietăţile lor.

Ocazie rară.De vânzare, la Braşov, 2 par­

cele de câte 400 m. p. fiecare.Aceste parcele vor fi prevă­

zute cu toate lucrările ed i l i­tare ca : apă, canal, lumină e- lectrică şi străzi pavate.

Preţ excepţional. Informaţii la ziar. 564 1—0

R e d a c ţ ia ş i Administra„G azete i T rans ilvan ie i" , ! <tâ n d u -s e în noul local, no Ja d r e s ă a z ia ru lu i este.'Bi işov, C a le a V ictor ie i (fo ■■ iS tr . F ân tâ n i i ) Nr. 35, la el <Nr. t e le fo n u lu i 226. i

ÿipegr*Ha „Asira* — I á i tara „Tipografia Gazeta T ran silvan ie i* ! braşov S* » Redactor fi|giranti loaa Brot»)*