Cartea Nevestele - Femeile din spatele monstrilor sacri ai lite-raturii ruse (The Wives - The Women Behind Russias Literary Giants) este scrisa de catre Alexandra Popoff. Autoarea s-a nascut in Moscova, dar astazi traieste in Cana-da, iar sursa de inspiratie pentru acest roman a reprezentat-o mama ei care si-a dedicat intreaga viata in sustinerea cari-erei sotului ei, scriitorul Grogori Baklanov. Fiica lor a con-siderat ca acest compor-tament si aceasta dedicatie sunt specifice sotiilor scriitorilor rusi care si-au facut o meserie din cultivarea geniului sotilor lor. Autoarea realizeaza o incursiune in biografiile a sase femei extraordinare care si-au dedicat viata pentru desavarsirea ope-rei sotilor lor:Sofia Tolstoi, Anna Dostoievski, Nadejda Mandelstam, Vera Nabokov, Natalya So-ljenitin si Elena Bulgakov. Sotiile lor au trait momente dificile, traind alaturi de scriitori care au fost victimele politicii comuniste rusesti. Au indurat actiunile re-presive ale guvernului, au trait uneori la limita supravietuirii, au dus lipsa de bani, si-au sacrificat propriile cariere promitatoare, au fost stenografe, dactilografe, tra-ducatoare, critici, editori, redactori, cercetatori, sfatuiori. Multe dintre operele acestor scriitori au reprezentat rezultatul parteneriatelor creative realizate impre-una cu nevestele lor. Pentru aceste femei, sa fii nevastade scriitor a reprezentat o profesie in sine. Ele au fost dadace de talente cum o descria Tolstoi pe Sofia in Razboi si pace. AVANS MANUAL

Mariajul SophieiTolstoi cu Lev nu a fost unul tocmai usor! Desi i-a fost editor, traducator si redactor, Tolstoi nu si-a exprimat nici-odata fatis recunostinta fata de ea. Cei doi isi citeau jurnalele perso-nale, impartasind experientele atat in plan faptic, cat si in cel spiritual. AVANS MANUAL

Sophia a fost constienta de rolul si importanta istorica a jurnalului ei cu privire la infor-matiile despre viata si opera marelui scriitor, dar nu a ince-rcat nici un moment sa ascun-da sau sa schimbe adevarul, consemnandu-si parerile si ideile cu privire la tot ceea ce au trait si impartasit impreuna. Autorul si-a gasit sursele de inspiratie in viata de familie, in jurnalele si scrisorile Sophiei atunci cand a scris cele doua romane de referinta: Razboi si pace si Anna Karenina. AVANS MANUAL

Dupa publicarea celui din urma, Tolstoi a trecut printr-o criza morala acuta, a creat curentul tolstoistilor, incepnd sa blameze rolul si importanta banilor si averii, relatiile sexuale, implementand un fel de teroare nu numai domestica, dar si la nivel de mecenat. Ea l-a inspirat in personajul Kitty din roma-nul Anna Karenina. Dupa 19 sarcini, 3 avo-rturi spontane si 5 decese infantile, ea avea o gra-mada de guri de hranit in momentul in ca-re el a decis sa renunte la veniturile prove-nite din drepturile de autor , inclusiv la ave-rea pe care o detinea, hotarand sa isi pas-treze doar mo-sia Yasnaya Polyana. De la Sophia ne-a ramas o carte de memorii intitulata Viata mea. Fragmente de jurnal. Dostoievski evita sa sa inspire din viata de familie, Anna, sotia lui, fii-nd aceea care l-a sustinut in permanen-ta, chiar si in perioadele in care scriitorul, epilep-tic de altfel, era dependent de jocuri de noroc. AVANS MANUAL

La varsta de 20 de ani, mai exact, in octombrie 1866, Anna a fost angajata ca stenografa de catre Fyodor Dostoievski. Luna urmatoare a cerut-o de nevasta, iar ea a acceptat imediat. Asa cum povesteste in me-moriile sale, Fyodor i-a impar-tasit subiectul unui nou roman solicitandu-i parerea cu privire la psihologia feminina. In romanul fictiv, un pictor batran s-ar fi indrago-stit de o tanara si ar fi intrebat-o daca ar fi posibil ca o tanara asa de frumoasa, cu o personalitate vesela, sa se indrago-seasca de batranul artist. Anna a raspuns fara sa se gandeasca: orice este posibil, dar scriitorul a insistat: Pune-te in locul ei pt un moment. Imagineaza-ti ca eu sunt pic-torul, ma destainui tie si te intreb daca vrei sa fii nevasta mea. Ce ai ras-punde?, iar Anna a raspuns imediat: As spune ca te iubesc si ca te voi iubi intotdeauna. In februarie s-au casatorit si au parasit tara. In Baden, Dostoievski a pierdut la ruleta toti banii si bunurile, inclusiv hainele tine-rei neveste. S-au stabilit la Geneva, iar dupa un an s-a nascut fiica lor ca-re a murit 3 luni mai tarziu. In Dresda s-a nascut cea de-a doua fiica, iar dupa ce s-au intors la St Petersburg, Anna a mai dat nastere la inca doi baieti. Preluase deja toata averea familiei si gestiona cheltuielile, inclusiv negocierile la romanele ce urmau sa fie publicate au fost sarcina ei, iar in scurt timp au scapat de toate datoriile pe care Fyodor le facuse la jocurile de noroc.

In 1881 cand Dostoievski a murit, Anna avea 35 de ani si niciodata nu s-a mai recasa-torit. Dupa moartea lui, ea a strans toate manuscrisele, scrisorile si documentele si a construit o camera speciala dedicata marelui scriitor in incinta Muzeului de Istorie. Anna i-a fost asistenta medicala, prietena, tovarasa de viata, dactilo-grafa si iubita fiind singura persoana pe care se baza scriitorul. Tinea in mare taina un jurnal personal pe care l-a ferit de orice indiscretie posi-bila, chiar si de curiozitatea sotului ei. Dupa multi ani, un expert a des-cifrat jurnalul si a facut publica viata conjugala a celor doi. Anna apu-case sa stearga toate insemnarile care l-ar fi pus in ipostaze jenante pe scriitor. Dostoievski i-a dictat ambele romane Crima si pedeapsa si Fratii Karamazov . Ulterior ea a publicat o carte cu Amintiri, dove-dind astfel ca femeia din spatele lui Dostoievski era o persoana talen-tata si educata. Tolstoi si Dostoievski au fost rivali in viata literara si au evitat orice forma de contact, dar asta nu le-a impiedicat pe nevestele lor sa se sfatuiasca si sa se incurajeze reciproc in efortul lor de a-si sustine partenerii. Anna cu Fyodor Dostoievski

Un alt personaj impresionant a fost Vera Nabokov, nevasta lui Vladimir Vladimirovich Nabukov, scriitorul vesnic nemul-tumit de scrierile sale si gata ori-cand sa isi arunce manuscrisele in foc. Vera era gardianul care ii pa-zea scrierile si incerca din raspu-teri sa le salveze. Sotul ei avea o mare consideratie pentru Tolstoi, dar nu il suporta pe Dostoievski. Nevasta lui, femeie cu capul pe umeri, cunostea biografia celor doi titani ai literaturii si rolul pe care il jucasera nevestele lor in viata si opera lor. Nabukov spunea ca impreuna cu femeia de langa el formeaza o singura umbra. Vera era un intelectual rafinat cand a devenit nevasta celebrului scriitor. Cu toate astea, ea si-a facut din statutul de nevasta, editor si translator al operelor sotului ei un crez de viata, fiind sursa de inspiratie in multe din operele lui.

Cei doi au format un parteneriat de succes in care femeia si-a dedicat viata talentului sotului ei, iar barbatul si-a dedicat opera sotiei lui. Frumos, nu-i asa? Femeia maritata timp de 52 de ani cu autorul celebrului roman Lolita a vrut sa faca ceva util si maret cu viata sa: sa-si ajute barbatul sa devina unul dintre titanii literaturii rusesti. Vera era o femeie curajoasa, pana acolo incat purta pistol pentru a-si apara barbatul in calatorii. Il insotea pretutindeni, chiar si la cursurile pe care acesta le tinea la Cornell, iar cand acesta nu putea veni, nu ezita sa ii tina locul. S-a dovedit intransigenta in negocierile contractelor de editare. Intotdeauna i-a fost primul cititor si primul critic al fiecarui roman care urma sa fie tiparit, la fel cum i-a fost muza, critic si translator. I-a corectat povestirile in limba germana, memoriile in limba franceza, poezia il limba italiana, sa isi recalibreze stilistic proza. Ea s-a dovedit a fi o femeie stranie, o nevasta conventionala cu o splendida inteligenta neconventionala. AVANS MANUALVera Nabokov si Vladimir Vladimirovich

Scriitoarea Nadejda Mandelstam (81 ani) a fost sotia lui Osip Maldenstam. Provenea dintr-o familie de intelectuali evrei, mama ei facand parte din prima generatie de femei care au urmat cursurile Facultatii de Medicina din URSS. Nadejda a studiat pictura si a fost ucenica pic-toritei Alexandra Exeter. La 20 de ani l-a cunos-cut pe Osip si nu s-a despartit de el pana cand acesta a fost arestat in anul 1938. Ii era atat de devotata sotului, incat odata, fratele ei comenta ca ea si talentatul poet Osip Mandelstam deve-nisera atat de apropiati, incat ea parea sa se contopeasca in existenta lui, peirzandu-si perso-nalitatea. Ea si-a privit fratele cu ingaduinta si i-a raspuns sec: thats how we like it! In plina epoca stalinista, Nadejda a fost obligata sa memoreze o buna parte din opera sotului ei. AVANS MANUAL

Nadezhda Yakovlevna Mandelstam (Russian: , nscut Hazin, 31 oct 1899 - 29 dec 1980) a fost un scriitor rus i soie de poet Osip Mandelstam. Nscut n Saratov ntr-o familie evreiasc din clasa de mijloc, a petrecut primii ani la Kiev. Dupa sala de sport a studiat arta.

Nadejda Mandelstam, sur Anna Akhmatova

Osip Emilievici Mandeltam (rus: ) (* 3 ian (stil vechi) / 15 ian (stil nou) 1891; 27 dec (stil vechi) / 3 ian (stil nou) 1938) a fost un poet i eseist evreu rus, unul dintre cei mai faimoi membri ai colii poetice acmeiste.A scris o liric neoclasic, caracte-rizat prin laconism, intensitatea ex-presiei i echilibrul versului.

BiografiaMandeltam s-a nscut n Varovia ntr-o familie evreiasc bogat. Tatl su, patron de tbcrie, a fost capabil s fac rost de o dispens, care i per-mitea s ocoleasc restriciile impuse de legile regiunii de colonizare i, la scurt vreme dup naterea lui Osip, s-a mutat cu familia la St Peterburg.https://ro.wikipedia.org/wiki/Osip_Mandel%C8%99tam Osip Mandeltam (24 ani) n 1914

n aprilie 1908, Mandeltam a decis s studieze literatura i filozofia la Sorbonne, dar n anul urmtor a continuat studiile la Universitatea din Heidelberg, pentru ca n 1911 s ajung la Universitatea din Sankt Peterburg. El nu a reuit s termine niciodat un institut de nvmnt superior. Anul 1911 este de asemenea anul convertirii lui Mandeltam la cretinism.Poezia lui Mandeltam a devenit populist dup revoluia rus din 1905, a evoluat ctre simbolism i, n 1911, mpreun cu ali tineri poei rui, a format "Asociaia poeilor" ( ), sub conducerea formal a lui Nikolai Gumiliov i Serghei Gorodeki. Nucleul acestui grup a devenit cunoscut ca acmeiti. Mandeltam a fost autorul manifestului noii micri Dimineaa acmeismului (conceput n 1913, publicat n 1919). 1913 a fost de asemenea anul publicrii primei colecii de poeme, Piatra ( ), colecie care a fost republicat n 1916, cu alt nume i ntr-o form mai extins.n 1922, Mandeltam a ajuns la Moscova alturi de noua soie Nadejda. n acelai timp, i-a aprut a doua carte de poezii, Tristia, la Berlin. Pentru civa ani, a abandonat aproape complet poezia, concentrndu-se pe eseuri, cric literar, memorii, (Larma timpului, ( ); Feodosia amndou n 1925) i proz de mici dimensiuni (Timbrul egiptean, ( ) - 1928).

A muncit ca traductor, (19 cri n 6 ani), iar mai apoi a fost corespon-dentul unui ziar.Tendinele nonconformiste i mpotriva autoritilor ale lui Mandeltam au fost tot timpul prezente ntr-o form latent, iar n 1933 au izbucnit n forma faimoasei "Epigrama Stalin" (" , ...": "Noi trim, nu simim patria de sub noi..."). Poemul, care l critica aspru pe "munteanul de la Kremlin", se pare c a fost conceput dup ce Mandeltam a vzut, n timp ce era n vacan n Crimeea, efectele marii foamete, ca urmare a colectivizrilor forate ordonate de Stalin i a ncercrii dictatorului de exterminare "culacilor". Dup numai ase luni, Mandeltam a fost arestat.Totui, dup ce s-au derulat procedurile obi-nuite de investigaie, viaa i-a fost cruat, mai mult chiar, nu a fost condamnat la executarea unei pedepse n Gulag. Acest eveniment extra-ordinar a fost explicat de istorici prin interesul pe care l-a artat Stalin fa de soarta poe-tului. Mandeltam a fost "doar" exilat la Cherdn, n n-Uralilor. Dup o ncercare euat de si-nucidere, regimul exilului a fost ndulcit, i-a fost interzis s se mute n oraele mari, dar a permis s-i aleag reedina. Soia l-a urmat la Voronej. Fotografie din arhiva NKVD, dup a doua arestare

Vieuim, dar sub noi ara tace mormnt.Cnd vorbim, nu se-aude mcar un cuvnt. Iar cnd vorbele par s se-nchege puin, Pomenesc de plieul urcat n Kremlin.Are degete groase i grele,Sunt cuvintele lui de ghiulele.Rd gndacii mustilor strmbeSi-i lucesc a npast carmbii.Are o turm de sfetnici cu gturi subiri Semioameni slujindu-l umili-Care uier, miaun, latr cinete,Numai el, fulgernd, hcuiete.Potcovar de ucazuri, forjeaz porunci:Glon n ochi, glon n frunte i glon n rrunchi.Orice moarte-l desfat deplinPieptu-i larg de cumplit osetin.Cea mai recunoscuta este epigrama despre Stalin, scrisa in 1933, epigrama care, recitata in multe locuri de catre au-tor, s-a dovedit un act de imprudenta care l-a co-stat libertatea. Iata epi-grama in traducerea lui Emil Iordache:Osip a murit in Gulag in anul 1938. Nadejda si-a dedicat restul vietii recuperarii operei poetului. Totodata este autoarea unor memorii publicate si in Romnia: Speranta impotriva sperantei si Speranta abandonata.

Ea avea 28 de ani si era doctoranda. In Iubeste Revolutia el a povestit experientele din timpul razboiului si indoielile cu privire la fundametele si valorile morale ale regimului sovietic. A fost arestat si trimis in lagarul de munca vreme de 8 ani. Natalia a divortat si a plecat in America impre-una cu fiii lor. Corespondenta cu fostii detinuti politici l-au determinat sa inceapa cercetarea la proiectul unui nou roman, Arhipelagul Gulag. I s-au confiscat mai multe manuscrise, si cu toate astea, I-au fost publi-cate in Occident romanele Primul cerc, Pavilionul cancerosilor, iar mai tarziu, Arhipelagul Gulag. Natalia Soljenitin a fost un PR-ist dedicat promovarii operei sotului ei, scriitorul Aleksandr Soljenitin. Acesta a fost inrolat in Armata Rosie si chiar a fost decorat de doua ori. Natalia l-a intalnit pe scriitor cand acesta era deja celebru, ca urmare a succesului pe care il avu-sese romanul O zi din viata lui Ivan Denisovich.AVANS MANUALIvan Denisovich Soljenitin

In 1974 i s-a ridicat cetatenia sovietica si s-a stabilit impreuna cu Natasha in America. Ea a efectuat ample cercetari pentru romanele lui istorice, ocu-pandu-se de editarea operei lui. Traind intr-un sis-tem politic restrictiv, ea a luptat contra cenzurii, a pastrat arhivele operelor sotului ei ilicit, riscandu-si libertatea si viata pentru ca ele sa fie publicate in Occident. Dupa 16 ani de exil, i s-a redat cetatenia rusa in 1990, iar 4 ani mai tarziu s-a intors impre-una cu sotia in Rusia. A militat pentru restaurarea monarhiei si a murit in casa de tara Triote-Likovo.

Natalia Solzhenitsyn Credit Illustration by Tom Bachtell

Povestea Elenei si Mihail Bulgakov este una romantica. Mihail Afanasievici Bulgakov a absolvit medicina, a fost medic in timpul Primului Razboi Mondi-al, publicand dupa incheierea acestuia romanul Insemnarile unui tanar medic. Inca din perioada studentiei s-a casatorit cu Tatiana Nikolaevna Lappa de care a divortat dupa 11 ani de casatorie ca sa se insoare cu Liubov Evghenevna Beloserskaia. Desi a reusit sa publice cateva romane si piese , cenzura stalinista a oprit de la publicare multe dintre lucrarile sale. Deja se impusese drept un scriitor de exceptie, iar puterea comunista il considera autor antibolsevic si dusmanos. Deoarece nu i se mai publica nimic, a depus numeroase cereri de emigrare, dar toate au ramas fara raspuns. Scrisoarea pe care acesta i-a trimis-o lui Stalin a ramas in istorie drept model al disidentei asumate. A urmat un nou divort si nu dupa mult timp s-a indragostit de Elena Sergheevna Shilovskaia. Intalnirea dintre cei doi protagonisti a fost un exemplu clasic de dragoste la prima vedere. Ea era maritata cu locotenentul Yury Mamontovich Neelov, iar casnicia lor era fericita si cuminte avand impreuna 2 copii.

Pe Mikhail Bulgakov l-a intalnit in casa artistilor Moiseenko si, desi a incercat sa il evite vreme de un an, Elena a realizat ca nu poate trai fara el. Dupa un an si jumatate de framantari, a decis sa divorteze si imediat dupa pronuntarea divortului s-a casatorit cu omul pe care il iubea. Jurnalele ei au reprezentat reale surse de inspiratie pentru scriitor, iar personalitatea ei a inspirat personajul Margareta. Bulgakov a murit in 1940, dupa o boala care l-a macinat. Pe patul de moarte, orb si suferind, i-a dictat sotiei sale ultimile modificari la romanul Maestrul si Margareta. Elena a transcris operele sale, iar dupa moartea lui, a continuat sa ii promoveze si sa ii publice operele in intreaga lume.

Mihail Afanasievici Bulgakov (rus: ) 15 mai 1891 - 10 martie 1940 romancier i dramaturg sovietic de origine ucrainean. Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelai amestec de satir, fantastic i tragism care e amprenta operei sale. La 3 mai 1891, la Kiev, n familia unui profesor al Academiei Teologice se nate primul copil, Mihail Afanasievici Bulgakov ( ). n 1909 absolv Gimnaziul nr. 1 din Kiev, coal de prestigiu, dup care urmeaz cursurile Facultii de Medicin din Kiev. Dup facultate, practic medicina pe front, n timpul Primului Rzboi Mondial, apoi ntr-o comun de lng Kiev. Peste un deceniu va publica nsemnrile unui tnr medic, n care evoc aceast perioad. nc din perioada studeniei, 1913, se cstorete cu Tatiana Nikolaevna Lappa. Devine dependent de morfin, dar, cu ajutorul primei sale soii, reuete s nvinga rul.AVANS MANUAL

n 1920 renun la cariera de medic i se dedic scrisului. ncepe s colaboreze cu ziarele i trupele de teatru locale. n 1921 se mut la Moscova. Editura moscovit Nedra i public nuvelele Diavoliada i Oule fatale. n revista Rossia apare primul su roman, Garda Alb. n 1924 se desparte de Tatiana Lappa pentru a se recstori cu Liubov Evghenevna Belozerskaia.

Din 1925 ncepe s colaboreze cu Teatrul Academic din Moscova. Transform romanul Garda Alb n drama Zilele Turbinilor. Dup multe momente de tensiune i incertitudine are loc premiera piesei, care constituie un adevrat triumf. Piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului Garda Alb, are mare succes, fiind considerat un Pescru al noii generaii de dramaturgi. Simpatia evident pentru ofierii "albi" face ca piesa s fie interzis, dar (paradoxal!) e, in acelai timp, piesa preferat a lui Stalin. n 1925 scrie nuvela satiric Inim de cine.

Se impune tot mai mult ca scriitor de excepie. Odat cu faima lui crete i interesul criticii proletcultiste fa de opera sa, care ncepe s fie inta unor atacuri de pe poziiile ideologiei vremii. Puterea sovietic l eticheteaz drept un autor antibolevic i un element dumnos. n 1928 nainteaz prima cerere de plecare n strintate i primete primul rspuns negativ. ncepe ntia schi a romanului Maestrul i Margareta sub titlul Inginerul cu copite. i sunt interzise piesele Zilele Turbinilor, Apartamentul Zoici (1929) i Cabala bigoilor (1930) i nu se mai public nimic din proza sa.AVANS MANUAL

Din 1929 nu i se mai public nici o carte i nu i se mai joac nici o pies. Trind la limita supravieuirii, Bulgakov se vede nevoit s-i trimit dictatorului o peti-ie, apoi, ntr-o scrisoare adresat guvernului sovietic, s vorbeasc despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator al crui existen este amenin-at. Scrisoarea rmne celebr att ca model al disidenei asumate, ct i prin efectele ei neateptate. Trei sptmni mai trziu primete un telefon bizar direct de la Stalin, n urma cruia, dei Bulgakov crede c a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rmn ns tot nepublicate.n 1931 i este respins cea de-a doua cerere de plecare n strintate. n 1932 se cstorete pentru a treia oar. Elena Sergheevna Shilovskaia devine un punct de sprijin pentru scriitorul aflat n dizgraie, i este secretar, dactilograf i cronicar al vieii lui.n ultimul deceniu al vieii scrie cu frenezie, temndu-se c nu va termina ro-manul Maestrul i Margareta. n 1933 se d citire, pentru prima dat, n public, noului su roman sub denumirea care l-a fcut celebru, Maestrul i Margareta, romanul fiind publicat pentru prima dat n Rusia n 1966-1967. Cere din nou paaport pentru plecarea temporar n strintate i din nou este refuzat. Piesa Batum, despre tinereea revoluionar a lui Stalin, este inclus n reper-toriul Teatrului Academic, apoi respins de nsui Stalin.

La 10 martie 1940, la captul unor grele suferine, Bulgakov moare la locuina sa. Ultimele corecturi le face in 1940, pe patul de moarte, orb, pn n ultima zi a vieii dicteaz sotiei sale, Elena Sergheevna, care este, de altminteri, chiar modelul Margaretei, modificrile romanului Maestrul i Margareta.AVANS MANUAL

Proz Maestrul i Margareta, roman Inim de cine, culegere de nuvele Garda Alb, roman Roman teatral, roman tergarul cu coco, culegere de nuvele Viaa domnului de Molire, roman

Piese de teatru Zilele Turbinilor, Casa Zoici Cabala bigoilorMikhal Afanasyevich Bulgakov (48 ani) a fost unul dintre cei sapte copii (cel mai vechi dintre cei trei frati) de Afanasiy Bulgakov, un profesor asistent la Academia Teologic din Kiev, i Varvara Mihailovna, un fost profesor. Bunicii ai sai au fost preoi n Biserica Ortodox Rus. Cstorit cu fetele: *Tatiana Lappa 19131924 (divortat)*Lubov Belozerskaya 19241932 (divortat)*Elena Shilovskaya 19321940 (pan moare)AVANS MANUAL

Cine a strigat BRAVO la parada si a deranjat audienta?Autorul!