mari scriitori romÂni - liceuldomnesti.info · momente şi schiţe: „moftangii”, „d-l...
Embed Size (px)
TRANSCRIPT

1
ION LUCA CARAGIALE
(1852 – 1912)
„Caragiale a fost cel mai mare român din câţi au ţinut un
condei în mână şi o torţă aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a
căzut, dar torţa arde şi nu se va stinge niciodată.” - B. Şt.
DELAVRANCEA
În 1852, după unele surse la 30 ianuarie, după altele la 1
februarie, se naşte în satul Haimanale, Ion Luca Caragiale – cel
mai mare dramaturg român.
Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet,
scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai
mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru
post-mortem al Academiei Române.
Prima piesă a dramaturgului a fost „O noapte furtunoasă” bine primită de Junimea şi
publicată în 1879 în Convorbiri literare (în care au fost publicate toate piesele sale). A
participat frecvent la şedinţele Junimii, iar la întâlnirea din martie 1884, în prezenţa lui
Alecsandri, şi-a mărturisit preferinţa pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la
aniversarea Junimii, la Iaşi, O scrisoare pierdută, a cărei premieră a avut loc la 13 noiembrie
cu mare succes, în prezenţa reginei. În 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului
Naţional din Bucureşti şi i-a prefaţat volumul de Teatru (1899), cu studiul intitulat Comediile
d-lui I. L. Caragiale. Titu Maiorescu spunea: „Lucrarea d-lui Caragiale este originală,
comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu
semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor
în situaţiile anume alese de autor”.
Printre operele sale mai amintim comediile „D-ale carnavalului”, „Conu Leonida faţă
cu reacţiunea”; drama „Năpasta”; nuvele şi povestiri: „O făclie de paşte”, „În vreme de
război”, „Cănuţă, om sucit”, „Două loturi”, „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, etc.;
momente şi schiţe: „Moftangii”, „D-l Goe”, „Bubico”, „Vizită”, etc.; parodii: „Smărăndiţa”;
precum şi numeroase articole politice. Moare la Berlin în 1912.
MARI SCRIITORI
ROMÂNI

2
Despre Caragiale:
Ştefan Cazimir: „Literatura română nu cunoaşte autor a cărui prezenţă fizică în
mijlocul contemporanilor să fi fost pătrunsă mai viu de atmosfera creaţiei sale, autor la care,
între spaţiul manifestării curente şi acela al ficţiunii, să se arcuiască punţi mai numeroase.
Strângerea laolaltă a celor mai însemnate mărturii despre Caragiale aşează într-o lumină
puternică trăsătura lui suverană: înţelegerea vieţii ca un spectacol perpetuu, conceput,
regizat şi jucat de el însuşi. Ceea ce reţin cu precădere memorialiştii sunt fragmente ale
acestei reprezentaţii. Ceea ce nu omite nici unul din portrete este imaginea omului-
spectacol.“
Titu Maiorescu: „Convingerea ce o am despre Caragiale este că are una dintre cele
mai vioaie inteligenţe ce le poate produce natura, eclectic, bună memorie, momente în care
această extraordinară vibratilitate celulară a materiei cenuşii din creieri îl scoate mai
presus de el însuşi şi-l face capabil de scrieri literare de mare
valoare. Din cauza acestei părţi a lui eu închid ochii la toate
celelalte, pe care însă le cunosc”
Octavian Goga: „Cine a avut norocul să-l asculte pe
Caragiale vorbind un sfert de ceas, oriunde, la o adunare a
negustorilor, ori într-un ungher din vagonul restaurant, n-are
să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligenţii
omeneşti din câte a întâlnit în drum. N-a fost minte să
stăpânească cuvântul cu mai multă siguranţă, să-l frământe şi
să-l chinuiască cu mai multă putere. În fraza lui fermecată se revărsa o lumină orbitoare,
era pulbere de argint, foc de artificii, râs şi plâns, era alinare dulce şi durere sălbatecă. Ca
într-un caleidoscop fermecat se desluşeau chipuri vrăjite de magie. Marele meşter atingea
toată claviatura sufletului omenesc. Deschidea vorba lin, cu bunătate, şi-o muia într-o lene
orientală, într-o clipă schimba resortul ca să-ţi arate o seamă de jonglerii capricioase şi
deodată se oprea brusc, faţa i se crispa, buzele i se strângeau convulsiv, în fundul ochilor îi
juca o lumină stranie... Era clipa când din creierul lui Caragiale răsărea un fulger nou...
Universul devenea mai bogat cu o minune...”
PROF. GRIGORE MIHAI

3
Despre oameni...
« Cunosc mulţi oameni care de departe par ceva, iar de aproape nimic » — La
Fontaine
Oamenii sunt nişte fiinţe neputincioase....nu se pot controla. Uneori sunt furioşi sau
supăraţi, iar apoi se înveselesc brusc. Au momente în care sunt bine dispuşi şi momente în
care sunt indispuşi, iar în ambele cazuri motivele sunt necunoscute.
Unii oamenii îşi cunosc calităţile, dar nu şi defectele din cauza unei păreri „prea
bune” pe care o au despre ei. În ciuda faptului că ştiu foarte bine că nu sunt perfecţi continuă
să se considere astfel.
Alţii se desconsideră reuşind să vadă în persoana lor doar defecte. Fiecare om e diferit
de altul, iar asta îl face special. Un om nu se cunoaşte 100%, dar trebuie să fie conştient de
defectele şi calităţile sale.
Cuvintele sunt prea mici pentru a descrie oamenii deoarece aceştia sunt complicaţi.
Oamenii greşesc destul de des, îşi repară greşelile şi învaţă din ele sau le repetă.
De multe ori nu apreciază prezenţa celor de lângă ei [părinţi, fraţi,surori, prieteni] şi
susţin că sunt singuri, dar când pierd o anumită persoană îi simt lipsa. Oamenii se tem să
spună ce simt crezând că ceilalţi nu îi vor înţelege sau vor râde şi astfel se închid în ei,
neavând încredere în nimeni.
Oamenii nu ştiu ce vor, se schimbă ca vremea şi au regrete în ceea ce priveşte lucruri
pe care le-au făcut sau nu le-au făcut.
Oamenii se judecă unii pe alţii şi nu observă că îşi fac rău reciproc. Certurile şi bârfele
rămân o piedică în relaţia dintre aceştia, iar cel mai grav e că deşi ştiu asta continuă să se
rănească nepăsându-le de celălalt.
Mulţi cred că respectul se impune, dar nu-i aşa. Trebuie să avem un minim de respect
pentru fiecare persoană, iar restul dozei de respect se câştigă. Dăruind respect vei primi
respect, chiar dacă unii te vor călca în picioare de câte ori au ocazia !
Nu uitaţi că nimeni nu este perfect,dar oricine poate fi bun !
IONAŞCU DIANA, CLS. a IX – a A
AICI SUNT EU

4
SPERANŢE
De-am putea să ştergem ce-a fost între noi
Clipele frumoase trăite în doi
Căci durerea asta grea mă mai apasă
Iar sufletul meu e ca o carte arsă
Dar de ce acum totul merge prost?
Vise neîmplinite, speranţe fără rost
Eu te-am iubit, dat tu … m-ai minţit
Şi acum rămân cu sufletul rănit.
De ce nu mi-ai spus că totul e o glumă?
Şi c-am trăit atât într-o frumoasă
minciună,
De ce ţi-ai bătut joc de sufletul meu?
În loc să mă ajuţi atunci când mi-a fost
greu?
O iubire falsă în care am tot sperat
Că mă iubeşti din nou
Cum mă iubeai odat!
VISE
Merg pe drum afundat în gândurile
mele
Şi-ncerc să mă feresc de multele
belele
Stau şi-mi pun o întrebare:
De ce eu oare?
De ce în calea apare o ispită?
De ce viaţa-i aşa afurisită?
Pe strada mea, soarele de ce nu a
apărut?
Spre orizont privesc cam abătut …
Şi îmi doresc să am zile senine
Nu pline de dureri, feţe străine
Cum zboară pasărea-n văzduh
Aşa vreau şi eu să mă duc
De tot de toate ca să uit
Vreau libertate!
Privelişti înstelate!
Să văd cum visele devin realitate
Să uit de toate!
VITAN MONALISA, CLS. a X – a A

5
AMINTIREA
În fiecare seară
Privesc în trecut
Şi-mi aduc aminte
De clipele ce s-au petrecut,
În ochii mei
Privire lui o vedeam
Şi când aţipeam
Din somn mă trezeam
Şi strigam: „Mi-e dor”!
Când stau şi mă gândesc
Privesc înapoi şi zâmbesc
Amintirea lui din trecut
O port în suflet
Că a fost li va rămâne o parte din mine.
Mă uit în ochii lui
Şi zăresc iubirea pentru altcineva
Şi parcă o lacrimă dă să cadă
Pe amintirea sa.
CATANĂ OANA DIANA, CLS. a IX – a A

6
ZÂMBEŞTE
Zâmbeşte chiar dacă uneori sufletul greşeşte
Fii fericit...o viaţă ai de trăit.
Cu fiecare clipă
Trebuie să devii mai unit
Cu gândul cel infinit.
Fii tu…cel care spune stop
Celui mai mare potop
Chiar dacă e greu...luptă
Şi vei găsi comoara pierdută.
După fiecare labirint...fi mai chibzuit
Si arată-le la toţi
Că poţi!!!!
În fiecare dimineaţă
E sănătos să-ţi pui un zâmbet larg pe faţă,
Să treci fiecare mare de durere şi suspine
Fără ca cineva să se împiedice de tine.
Fii fericit...gandeşte-te la binele tău
Dar nu uita de aproapele tău.
Zâmbeşte când curcubeul te ocoleşte
Îmbrăţişează durerea ce te aşteaptă
La fiecare treaptă din viaţă.
Poate şi se pare o prostie,
Şi chiar te rog să nu mă crezi pe mine
Vei vedea chiar tu
Cum fericirea te va părăsi...
Şi nu va reveni
Dacă nu vei şti
Să spui: pot, fac şi voi zâmbi orice ar fi!
RĂDUCU MARIA, CLS. a XI – a A

7
IARNA
Dragă iarnă, ai sosit
Şi pe noi ne-ai fericit
Bulgări moi tu ne-ai adus
Sunt o bucurie-n plus.
Iarnă, iarnă nu pleca
După ulicioara mea
Şi aş mai vrea să-ţi spun aşa
Că-s copil nu mă uita.
Primăvara va sosi
Şi te va înlocui
Ghioceii vor ieşi
Pentru mame de copii.
BĂNICĂ BIANCA, CLS. a IV – a B
IARNA
Iarna este ici în sat
Pe copii i-a bucurat,
Eu sunt tare fericit
Că iarna, iar a venit!
A venit aici la noi
Cu zăpadă bulgări moi
Să veniţi,
Şi voi la noi.
Şi cu sania urc coasta
Învelită în zăpadă,
Neaua zici că e în vis
Ca şi plopii de zăpadă.
Şi pe sanie mă sui
De pe coastă îi dau drumul
Şi apoi ajung şi jos,
Şi a fost tare frumos.
DONOIU MIHAI, Cls. a IV-a B

8
Grand Theft Auto IV
Grand Theft Auto IV (uneori prescurtat GTA
IV sau GTA 4) este un joc video non-linear de acţiune-
aventură dezvoltat de către Rockstar North. Este al
nouălea titlu din seria Grand Theft Auto şi primul din a
patra generaţie a acesteia. Grand Theft Auto IV a fost
lansat în toată lumea (cu excepţia Japoniei) pe data
de 29 aprilie 2008 atât pentru Play Station 3 cât şi pentru Xbox 360. Pe PC jocul s-a lansat pe
data de 2 decembrie 2008 în America, iar pe 3 decembrie 2008 în Europa şi în restul lumii.
Acţiunea are loc în Liberty City, un oraş inspirat din New York, şi urmăreşte povestea lui
Niko Bellic, un veteran supravieţuitor al Războiului Bosniei sosit în Statele Unite ale Americii în
căutarea "visului american" numai pentru a-şi găsi vărul, care l-a minţit în legătură cu bogăţiile
care aveau să îl aştepte. Modul Multiplayer al Grand Theft Auto IV conţine cincisprezece stiluri
diferite de joc.
Guinness World Records a confirmat că jocul Grand Theft Auto IV a devenit cel mai bine
vândut produs din lume, depăşind vânzările celui mai bine vândut film, joc sau carte care deţinea
recordul până atunci. Asta după ce doar în prima zi după lansarea GTA IV în 29 aprilie 2008 s-
au vândut peste 3,6 milioane de exemplare în întreaga lume care au generat încasări de 310
milioane de dolari. În prima săptămână de la lansarea lui GTA IV încasările au depăşit 500 de
milioane de dolari.
Prin comparaţie, cel mai bine vândut joc video până
la GTA IV a fost Halo 3, produs de Microsoft, care a
generat 170 de milioane de dolari în prima zi de la
lansare. GTA IV a devansat totodată, şi cel mai bine
vândut film, Spiderman 3 care în prima zi de rulare în
cinematografe a avut încasări de 60 de milioane de
dolari şi cea mai rapid vândută carte: Harry Potter & the Deathly Hallows care a avut încasări de
220 de milioane de dolari în primele 24 de ore de la lansare.
ILIUŢĂ CIPRIAN
GAMING TIME

9
REACŢIILE NUCLEARE
Reacţia nucleară este un proces fizic care
constă din ciocnirea nucleilor atomici între ei, sau cu
o particulă elementară rezultând astfel o reacţie de
fuziune sau fisiune nucleară prin formarea unor
atomi noi cu proprietăţi diferite de atomii iniţiali.
Prin această reacţie de dezintegrare şi transformare
atomică, vor fi eliberate particule elementare,
energie luminoasă, calorică şi sub formă de radiaţii. Această disciplină se conturează
din 1803 prin descoperirile ştiinţifice ale lui John Dalton (fizician şi chimist englez). El a
teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Mendeleev au în structura lor
atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul
radioactivităţii atomilor, aprofundat de Marie Curie şi Ernest Rutherford, a determinat
descoperirea faptului că aceştia au o structură internă, că sunt compuşi din ceva. În 1919,
Rutherford descoperă prezenţa protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă şi
dovedeşte existenţa neutronilor în atom. În aceeaşi perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul
mecanicii cuantice, avansează teoria conform căreia atomii sunt constituiţi din protoni
şi neutroni. În felul acesta, interesul pentru studiul reacţiilor nucleare a crescut în mod
vertiginos, numărul reacţiilor nucleare realizate şi studiate în amănunţime fiind astăzi foarte
mare. Unele dintre aceste reacţii s-au dovedit a fi extrem de utile în studiul nucleului atomic
şi al particulelor elementare, iar altele ca surse de izotopi radioactivi artificiali sau chiar ca
surse de energie (reacţiile de fisiune şi de fuziune nucleară).
Energia electrică se produce la scară industrială în instalaţii numite centrale electrice. În
funcţie de tipul de energie transformată în energie electrică, cele mai importante pot fi:
termocentrale – în care se transformă energie termică, rezultată prin arderea combustibililor;
hidrocentrale – în care se transformă energia potenţială a apei; nuclearo-electrice – în care se
transformă energia rezultată din reacţiile nucleare.
Reacţiile nucleare – sunt transformările suferite de nucleele atomilor unor substanţe,
când sunt bombardate cu particule a, b şi neutroni.
a) dacă energia de reacţie Q < 0, avem reacţii endoenergetice, care se petrec numai cu
absorbţia unei părţi din energie cinetică a particulelor incidente.
b) dacă energia de reacţie Q > 0, avem reacţii exoenergetice , în care se eliberează energie
CLUBUL
DE
ŞTIINŢĂ

10
nucleară sub formă de energie cinetică, se mai numesc şi reacţii exoterme, deoarece se
eliberează energie şi sub formă de căldură. În 1934 Enrico Fermi a studiat reacţii pe nuclee
grele, la bombardarea acestora cu neutroni, observând că la bombardarea uraniului apar mulţi
produşi derivaţi emiţători radioactivi. În experienţele lor, Joliot Curie şi Savitch, stimulaţi de
Fermi au găsit printre produşii derivaţi un element b- activ, pe care l-au luat drept un izotop al
radiului. Otto Hahn şi Strassman au încercat să identifice acest izotop , găsind spre
surprinderea lor că activitatea b- trebuie să aparţină unui izotop de bariu şi nu se lasă
identificat ca radiu. În publicaţia lor (ianuarie 1939) Hahn şi Strassman trăgeau de aici
concluzia, că la bombardarea cu neutroni lenţi nucleul de uraniu se scindă în două fragmente,
aproximativ egale ca mărime, eliberându-se în acest proces căldură şi neutroni.
Fisiunea – este scindarea unui nucleu greu în două nuclee medii. Explicaţia se poate
face cu ajutorul modelului picătură al nucleului – un
neutron lent (termic) captat de un nucleu greu,
comunică nucleonilor acestuia energia lui de legătură şi
energia lui cinetică şi ca urmare creşte agitaţia termică a
nucleonilor, nucleul începe să vibreze, se alungeşte
învingând forţele de tensiune superficială, până când
forţele de respingere electrostatică dintre nucleoni , îl
rup în două părţi. Fisiunea nucleară eliberează o însemnată cantitate de energie, care se poate
calcula prin diferenţa de masă, fiind de aproximativ 200MeV; deci 1kg23592U produce prin
fisiune 8.1013J, energie care este echivalentă cu arderea a 2500tone de huilă. Neutronii
rezultaţi în urma proceselor de fisiune nucleara, dispun de o energie cinetica mare, ei putând
îndeplini rolul de particule proiectil, dacă întâlnesc în drumul lor alte nuclee fisionabile. În
fisiunea nucleelor de uraniu s-a găsit o reacţie care este declanşată de un neutron şi care la
rândul ei eliberează 1-3 neutroni; prin aceasta procesul furnizează proiectile noi şi există
posibilitatea ca procesul de fisiune să fie menţinut, fără alimentare cu neutroni din exterior,
sub forma unei reacţii continue până la epuizarea completă a materialului fisionabil, deci
avem o reacţie în lanţ; lucru care se poate întâmpla la nuclee de 23592U, 233
92U,23992U unde
neutronii expulzaţi provoacă la rândul lor fisiunea altor nuclee. Pentru a întreţine reacţia în
lanţ, în medie cel puţin unul din neutronii rezultaţi dintr-un nucleu, trebuie să producă o nouă
fisiune. La o compoziţie a materialului fisionabil această condiţie este cel puţin egală cu o
valoare, numită masă critică. Când mai mult de unul din neutronii expulzaţi dintr-un nucleu

11
produc noi fisiuni, numărul fisiunilor în unitatea de timp creşte în progresie geometrică şi are
loc explozia nucleară. Dacă numai un singur neutron dintr-un nucleu produce o nouă fisiune,
numărul fisiunilor din unitatea de timp rămâne constant şi atunci avem reacţie în lanţ
controlată. Energia eliberată în urma fisiunii nucleare este de 200MeV, iar la fisiunea tuturor
nucleelor dintr-un kg de uraniu, eliberează energia de 4,7.1026MeV = 7,5.1013J, deci de
3.1016ori mai eficace decât huila.
Fuziunea nucleară La fisiune se câştigă energie, deoarece fragmentele nucleare posedă
energie de legătură medie per nucleon mai mare decât
a nucleului de uraniu şi rezultă ideea că energia
eliberată la unirea constituenţilor nucleari într-un
nucleu s-ar putea valorifica. Fuziunea nucleară este
reacţia nucleară de sinteză a unui nucleu greu, mai
stabil, din nuclee mai uşoare.
Reactoare nucleare. Reactorul nuclear este un sistem în care se autoîntreţine reacţia în lanţ,
iar energia eliberată la fisiunea nucleelor poate fi folosită în mod controlat. Primul reactor
nuclear a fost construit de Enrico Fermi în anul 1942, în oraşul Chicago, iar Kurceatov in
1946 în fosta URSS.
Centralele nucleare sunt centralele în care se produce energie electrică pe baza energiei
nucleare, obţinute din reacţii nucleare. Schema de principiu al unei centrale nucleare, se
poate reprezenta astfel: Sistem de răcire: vaporizator, turbină, generator .Combustibilul
nuclear – substanţa fisionabilă formată din bare de uraniu îmbogăţit care fisionează mai uşor,
dar este mai scump decât uraniul natural. Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă –
având o putere de 700Mw, fiind prevăzută cu cinci reactoare de tip CANDU (Canadian
Deuterium Uranium), cu moderator apă grea (produsă la ROMAG – Drobeta Turnu Severin)
şi combustibil uraniu natural. Primul reactor a fost dat în folosinţă în anul 1996, furnizând
10% din energia electrică a României, iar al doilea reactor este în construcţie.
BADEA EMILIA

12
1. De-a lungul vieţii, omul se hrăneşte circa 4 ani şi doarme în medie 25 de ani.
2. Ceapa este cea mai întrebuinţată legumă din lume.
3. Una din cele mai curioase şi rare maimuţe din lume este cea denumită mustaţă regală.
Această maimuţă este atât de mică, încât încape într-o palmă, în schimb are nişte mustăţi
foarte mari.
4. Morcovul: consumat zilnic îmbunătăţeşte vederea, creşte rezistenţa organismului la infecţii
şi diminuează riscul apariţiei cancerului.
5. Omul are aproximativ 76 000 de fire de păr pe cap.
6. Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.
7 .Un om face în medie 2 500 000 de paşi pe an.
8. Voleiul este al doilea sport în lume ca popularitate.
9. Prima dovadă a existenţei înotului datează de acum 7000 de ani şi este din Epoca
de Piatră.
10. Singurul animal lipsit aproape complet de vedere este cârtiţa?
11. Albina e unica insectă domesticită de om?
12. O furnică poate să supravieţuiască până la două săptămâni sub apă?
13. 98% din populaţia pământului sunt genii?
DIACONESCU ANDREEA

13
10 trucuri bizare de frumuseţe care chiar funcţionează
1. Pentru a evita să te murdăreşti cu mascara atunci când o aplici pe genele de jos, ia o
lingură de plastic şi aplic-o cu partea concavă (scobită) în jos, chiar sub ochi, astfel încât
genele să stea pe ea. Astfel, produsul în exces se va întinde pe linguriţă, nu pe faţă.
2. Dacă ai ochii umflaţi, curăţă un cartof şi taie din el două felii groase, pe care le vei aplica
pe ochi timp de 10 minute. Cartoful îţi va răcori ochii şi umflătura
va dispărea.
3. Dacă suferi de acnee şi nu ai la îndemână o mască specializată,
topeşte 3 tablete de aspirină într-o lingură de apă şi amestecă-le cu
miere. Aplică această mască pe faţă timp de 15-20 de minute, apoi clăteşte-te cu apă călduţă.
4. Ai puţină celulită? Foloseşte zaţul de cafea pe post de scrub! Cofeina va stimula celulele
pielii, iar zaţul grunjos va îndepărta celulele moarte de la suprafaţa pielii.
5. Ai părul uscat şi vrei o mască de păr care să-l facă mătăsos? O găseşti în frigider, în
borcanul cu maioneză! Aplică o cantitate mică de maioneză în păr şi las-o să acţioneze 20 de
minute, după care spală-te cu şampon.
6. Dacă ai observat că oja preferată începe să se usuce cu bule pe unghii, înainte să o aplici
întoarce recipientul cu capul în jos şi freacă-l între palme.
7. Dacă faci deseori băşici de la încălţăminte sau ai o pereche nouă de pantofi, aplică puţină
vaselină pe zona care ştii că-ţi face probleme, pentru a reduce frecarea.
8. Dacă ai rămas în pană de demachiant, uleiul pentru bebeluşi poate fi
folosit pentru a îndepărta mascara waterproof. La fel de util şi chiar
mai sănătos este uleiul din nucă de cocos, daca îl ai la îndemână.
9. Tocmai ţi-ai făcut manichiura acasă şi trebuie să ieşi? Scufundă-ţi
mâinile în apă rece timp de 3 minute. Când le vei scoate, oja va fi uscată.
10. Dacă mascara a început să ţi se usuce şi să facă cocoloaşe şi n-ai avut încă timp să-ţi
cumperi un tub nou, adaugă câţiva stropi de picături de ochi in el şi cocoloaşele vor dispărea.
Bineînţeles, este recomandat să nu păstrezi o mascara deschisă mai mult de 3 luni.
BADEA EMILIA

14
Lucrul manual...LOVE
Mai jos am pregătit lista cu elemente
esenţiale pentru această mică aplicaţie:
1) Un borcan
2) Bandă acrilă artistică( bandă ce se
lipeşte)
3) Cuţit ascuţit
4) Acuarelă neagră
5) Cretă
6) Sfoară
7) Lumânare
Se pune banda acrilă pe borcan şi se
trasează o inimă pe care o tăiem cu un
cuţit. Apoi se îndepărtează uşor banda,
lăsând inima pe borcan. Acum o să pictaţi
cu acuarela neagră întregul borcan pe
exterior şi după uscare îndepărtaţi cu
atenţie forma de inimă impregnată
anterior. Odată complet uscat, puteti trasa
cu creta linii în
jurul inimii.
Acum puteţi
lega şi sfoara
dând un aer
rustic, şi puteţi
introduce
lumânarea ce va străluci prin inimă.
BADEA EMILIA
SFATURI
UTILE

15
De vorbă cu primarul comunei Domneşti,
Smădu Nicolae
Deoarece, fiecare comunitate de oameni, fie ea cât de
mică, are nevoie de un coordonator care să o reprezinte în
orice situaţie, şi comuna Domneşti a ales să fie
reprezentată de domnul Nicolae Smădu, un om cu un
caracter minunat care a reuşit să ridice comuna pe o nouă
treaptă a evoluţiei, aflându-se, cum era de aşteptat, la al
doilea mandat. Fiind deschis discuţiilor de orice gen,
acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări generale prin care să îi cunoaştem atât
personalitatea, cât si intenţiile sale cu această comună.
Reporter: Care sunt beneficiile postului pe care îl ocupaţi? Dar dezavantajele?
Smădu Nicolae: Beneficiile nu sunt foarte mari, important este, ca o dată cu trecerea
timpului să ocupăm anumite funcţii prin care să ne ajutăm atât familia cât şi semenii. De
asemenea trebuie să obţinem, cum s-ar zice în termeni populari, un loc în istoria localităţii,
deoarece nu e uşor să treci prin viaţă şi mai ales să nu laşi nimic în urma ta. Desigur există şi
dezavantaje, cum ar fi orele grele de muncă, deplasările în diferite localităţi cu scopul unui
parteneriat în obţinerea unor proiecte benefice comunei, deplasările la minister; de asemenea
trebuie să fi un om decent cu un caracter puternic, să ai prestanţă şi să te prezinţi în faţa lumii
impecabil. Salariile sunt mici, însă trebuie să acceptăm viaţa aşa cum e, cu bune şi rele, şi să
progresăm pentru un trai mai bun.
R: Care este relaţia dumneavoastră cu locuitorii comunei?
SN: Relaţia mea cu locuitorii comunei la această oră zic că este destul de bună . De ce nu
este una foarte buna? Deoarece atâta timp cât politica îşi face simţită prezenţa, iar primarul
este ales într-o mică măsură din punct de vedere politic, este normal să nu fie agreat de toţi
locuitorii. Însă datoria mea, este să îi respect pe toţi indiferent de sentimentele lor pentru
REPORTER ÎN
ACŢIUNE

16
mine. De asemenea nu mă interesează cine m-a votat şi cine nu, eu îi iubesc indiferent de
natura lor, şi încerc să fac împreună cu dânşii numai lucruri bune pentru comună. În general
am o relaţie bună cu cetăţenii, şi mergem înainte orice ar fi.
R: Ce aşteptări aveţi de la cetăţeni?
SN: Doresc să fie mai aproape de mine, să le impunem celor care nu doresc să muncească în
folosul comunei, să se alăture nouă, cei care vrem să evoluăm; să se mobilizeze şi să fie
alături de mine în anumite activităţi, să fie motivaţi atunci când au ceva de rezolvat, iar la
orice problemă pe care o sesizează, să apeleze la mine şi să o rezolvăm împreună, deoarece
atâta timp cât există ajutor şi respect reciproc putem evolua şi depăşi multe obstacole.
R: Ce v-a făcut să alegeţi această meserie şi cum faceţi faţă stresului aparent destul de mare?
SN: Cu mulţi ani, înaintea mandatului meu, am fost consilier local, şi am văzut în mare parte
în ce constă această funcţie, am văzut oameni care doresc să facă treabă şi oameni care
refuzau asta. Astfel, cunoscându-i câtuşi de cât, am căpătat încredere în mine, iar după ce am
discutat cu familia, am hotărât să candidez, fiind conştient că pot face destule lucruri pozitive
pentru localitate. În 2008 am fost ales de cetăţeni, urmând ca în 2012 să ocup aceeaşi funcţie,
ca dovadă a iubirii localnicilor, ceea ce m-a făcut să perseverez, şi să conştientizez faptul că o
comună trebuie să fie unită. După cum am mai zis, cu alte ocazii, doresc să ridic comuna la
nivel european deoarece merită, are o atestare documentară foarte veche, am avut oameni
care au făcut şi fac cinste comunităţii, şi de aceea trebuie să ne mobilizăm împreună şi să
facem numai lucruri pozitive pentru minunata noastră comună.
R: Ce aţi reuşit să realizaţi în comună şi care sunt viitoarele planuri?
SN: Planurile pentru viitor sunt numeroase. Pot spune că în prima fază a mandatului meu, am
reuşit să realizez iluminatul public foarte eficient, am reuşit să aducem o maşină pentru
servicii de urgenţă sanitară, am introdus reţeaua de gaze, proiect destul de dificil realizat în
timpul unui an, însă cu sprijinul comunităţii judeţene şi a preşedintelui de la Piteşti, domnul
Nicolescu am reuşit să ducem la bun sfârşit acest proiect. Am reuşit să amenajăm parcarea
din piaţa de cereale şi încă mai lucrăm la aceasta, am reabilitat şcoala generală, precum şi
liceul Domneşti la care mai avem nişte lucrări în desfăşurare. Lucrăm la reţeaua de apă,
sperând ca în iunie 2014 să fie gata. Unii locuitori doresc să asfaltăm peste tot, însă atâta

17
timp cât suntem pe cale să finalizăm canalizarea şi reţeaua de apă, nu are rost să spargem
asfaltul abia turnat. După ce vom termina cele două proiecte, vom îndeplini cu siguranţă
dorinţa locuitorilor.
R: Liceul grupează numeroase talente. Face primăria ceva pentru a evidenţia asta?
SN: Ţinând cont că suntem aproape de o întâlnire la nivel naţional, eu sunt foarte pozitiv şi
sunt alături de liceu, care după cum bine ştim a fost reabilitat în urmă cu un an, şi continuăm
să îmbogăţim sălile si laboratoarele cu aparatele necesare. Acum lucrăm la staţia de epurare,
iar pe 14 februarie vor veni într-un schimb de experienţă, nişte comisii din care vor face parte
japonezii, vor veni reprezentanţi de la inspectoratul şcolar judeţean, de la ministerul
învăţământului, de la Piteşti şi de la Râmnicu Vâlcea. În ceea ce priveşte liceul, niciodată nu
am spus „nu” modernizării, anul trecut obţinând o noua clasă de a 9-a precum şi o clasă de
seral, iar împreună cu conducerea liceului doresc să fac numai lucruri pozitive, voi fi alături
mereu de acesta, de cadrele didactice care cunosc mai bine ca mine ceea ce trebuie să facă
pentru a funcţiona aşa cum trebuie învăţământul.
R: Doriţi să oferiţi un sfat tinerei generaţii?
SM: În primul rând să înveţe, să se implice şi să se gândească la ceea ce vor face mai
departe, ca la rândul dumneavoastră să îi învăţaţi pe copii, nepoţi cum să se descurce în
momentele critice. Important este a promova şi a gândi că ziua de mâine este mai bună şi
trebuie să faceţi în aşa fel încât să vă alegeţi meseriile care vă plac, să aveţi o ştiinţă exactă
pentru a ne putea lua locul nouă mai târziu, şi să umplem aceste goluri de la primărie şi
instituţiile subordonate acesteia sau alte profesii.
R: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!
SN: Vă mulţumesc şi eu!
RĂDUCU MARIA

18
Sfatul meu pentru toţi tinerii: „urmaţi-vă visul” – PROF. IONESCU VALY
Reporter: Ne puteţi spune câteva cuvinte
despre meseria de profesor?
Ionescu Valy: Această profesie este una
dintre cele mai frumoase dar şi solicitante
deoarece noi, profesorii, ne adresăm unor
tineri în plin proces de formare fizică şi
psihică. Nu trebuie să uităm nici o clipă că ne
adresăm unor tineri care urmează să se
orienteze în viaţă. Astfel noi putem deveni
„modele” pentru ei contracarând aşa zisele modele intens mediatizate.
R: Ce va făcut să deveniţi profesoară de informatică şi ce experienţă aveţi?
IV: Mai întâi trebuie să vă spun că prima specializare este de inginer mecanic, ulterior am
obţinut a doua specializare, în informatică prin reconversie. Nu am gândit, studentă fiind, să
urmez o carieră didactică dar, după obţinerea licenţei, întâmplător am fost câteva luni
profesor la o şcoală gimnazială şi am constatat că este o profesie care mă caracterizează.
După destui ani la catedră, aproape 14 ani, pot spune că nu mi-aş dori altceva iar faptul că
predau atât discipline tehnice cât şi informatică, îmi oferă satisfacţia că nu trădez nici una
dintre ele. Reconversia în informatică a venit nu ca o nuanţă de vreme rea ci pentru a înţelege
ceva ce în facultate nu am făcut.
R: Ce părere aveţi de schimbarea învăţământului şi despre noile generaţii de profesori?
IV: Era necesară o schimbare, de acord, dar aceasta a devenit o regulă a ultimilor 20 de ani
fapt care îi dezorientează pe toţi cei implicaţi în activitatea educaţională: profesori, elevi şi
părinţi. Faptul că nu avem o stabilitate al pdv. Legislativ, schimbarea regulilor în timpul
jocului induce elevilor, cel puţin, o stare de nesiguranţă. În ceea ce priveşte a doua parte a
întrebării am descoperit în timp că generaţiile tinere de profesori nu fac din asta o meserie ci
o profesie, au determinarea şi au ales să fie profesori conştientizând că trebuie să dea mai
departe ceea ce ei au primit pe băncile şcolii.
R: Cum aţi dori să decurgă orele?
IV: În dorinţa de schimbare nu am ţinut seama de faptul că exist un defazaj între partea
teoretică şi cea practică; aplicabilitatea teoriilor nu este încă la nivelul corespunzător.

19
Recunosc că specializările pe care le am pot fi uşor aduse în practică prin exemple, cel puţin
partea tehnică este uşor de descoperit în tot ce ne înconjoară dar pentru asta sunt obligată să
recurg la imaginaţia elevilor şi mă bazez tot timpul pe înclinaţia tehnologică a lor. Aşa am
descoperit avantajul pe care îl oferă mediul deoarece copii din liceul nostru provin din mediul
rural şi sunt implicaţi aproape zilnic în activităţile gospodăreşti, deci au aptitudini tehnice pe
care cu greu le descoperi la elevii din mediul urban.
R: Ne puteţi spune câteva întâmplări neplăcute şi frumoase din cariera dumneavoastră de
profesoară?
IV: Sigur au existat şi momente neplăcute dar este bine ca acestea să fie uitate spre deosebire
de cele frumoase pe care nu poţi să le uiţi, mai ales că sunt în număr mare. Îmi aduc aminte
cu mare plăcere orele de informatică predate în urmă cu doi ani la gimnaziu când elevii de
clasa a V-a, pe care i-am iubit foarte mult, nu mă lăsau să părăsesc clasa până nu verificam
tuturor caietele cu aplicaţiile care erau de fapt teme pentru acasă; vroiau să-mi demonstreze
că au înţeles noţiunile. De asemenea nu trebuie să las deoparte momentele frumoase pe care
le datorez elevilor din clasa voastră (a XI-a A) care se implică în toate activităţile la care sunt
solicitaţi şi îmi oferă momente de încântare, emoţii şi trebuie să recunosc, mândrie.
R: Care sunt diferenţele dintre modul de predare de astăzi şi cel de când eraţi elevă?
IV: Diferenţele vin din abordarea pe care o au acum tinerii faţă de şcoală. Noi eram poate
mai liniştişi în ceea ce priveşte viitorul de aici poate responsabilitatea şi determinarea. În al
doilea rând eu sunt o susţinătoare a examenului de admitere la liceu deoarece îi oferă şansa
elevului să se orienteze în funcţie de aptitudini şi îl determină să depună efortul necesar
pentru a fi elev la specializarea dorită. Un examen de admitere declanşează tinerilor dorinţa
de competitivitate care îi determină să lupte în continuare pentru poziţia câştigată.
R: Ce relaţie trebuie să existe între profesori şi elevi?
IV: De respect din ambele părţi, de încredere. Din experienţa mea, atât ca elev cât şi ca
profesor, cele mai bune rezultate se obţin dacă se câştigă şi nu să se impună respectul.
R: Doriţi să oferiţi un sfat elevilor atât în calitate de profesor cât şi de părinte?
IV: Într-adevăr nu poţi da sfaturi tinerilor decât dacă eşti părinte. Sfatul meu pentru toţi
tinerii: „urmaţi-vă visul”. Nu poţi face performanţă într-un domeniu decât dacă acesta te
caracterizează şi îţi place în mod deosebit. Nu vă îndemn să urmaţi un domeniu numai pentru
că este la modă, se caută sau se plăteşte bine.
RĂDUCU MARIA

20
„Fără cărţi am fi mai singuri şi mai săraci.” – de vorbă cu prof. Sîrba Ramona
REPORTER: Ne puteţi spune câteva cuvinte despre
cariera şi experienţa dumneavoastră în calitate de profesor?
RAMONA SÎRBA: Mi-am început activitatea la catedră în
urmă cu aproape 13 ani. Nu s-a dovedit a fi un număr
ghinionist pentru mine, într-o astfel de zi, de 13, este
născută şi fiica mea, Sara. În urma concursului de
titularizare de atunci am obţinut postul pe catedra de limba
română de la Şcoala Generală Negraşi. Nu era o şcoală cu
elevi numeroşi, dar căldura şi simpatia cu care cei de acolo m-au primit, mi-au făcut foarte
plăcută şederea. Apoi, în urma unui alt concurs de titularizare am obţinut postul de aici, unde mă
găsesc şi astăzi.
R: Cum aţi vrea să decurgă orele de limba română şi cum ar trebui să fie relaţia cu elevii?
RS: Pot afirma că , în linii mari, sunt mulţumită de cum se desfăşoară orele de limba şi literatura
română şi chiar de prestaţia elevilor. Sunt şi anumite lipsuri ce ţin de dotare şi aş dori mai multă
creativitate şi ingeniozitate şi din partea elevilor, să dea frâu liber imaginaţiei. Pentru a realiza
feed-back-ul şi pentru a obţine rezultatele dorite, consider că cel mai important aspect al relaţiei
profesor-elev ar trebui să fie respectul reciproc. Întotdeauna am încercat să leg cu elevii mei o
strânsă legătură de prietenie şi am încercat să văd în mine mai mult decât dascălul din spatele
catedrei. Jovialitatea, simţul umorului sunt aspecte definitorii ale caracterului meu şi cu ajutorul
cărora am încercat şi am reuşit să creez o atmosferă plăcută şi un climat favorabil desfăşurării
orelor de specialitate.
R: Ce părere aveţi despre schimbarea structurii învăţământului din ultimii ani? Cum vi se par
noile generaţii?
RS: Pentru mine a fost o schimbare radicală pentru că m-am întors în sistem de puţin timp, după
aproape 5 ani, timp în care am fost în concediu creştere copil. A fost practic, un alt început
pentru mine. Noile generaţii sunt mult mai pragmatice, familiarizate cu tehnologia modernă,
elevii au acces la mijloace tehnice de ultimă generaţie: calculatoare, telefoane mobile, mijloace
audiovizuale din ce în ce mai performante, dar cu toate acestea, marele meu regret este că citesc
din ce în ce mai puţin sau chiar deloc. Doar prin lectura operelor literare tinerii îşi îmbogăţesc
limbajul, cunoştinţele din domeniul limbii şi literaturii, cultura generală; lectura le oferă modele,
exemple.

21
R: Ce v-a determinat să deveniţi profesoară de limba română? Dacă aţi da timpul înapoi aţi alege
altă meserie?
RS: Dacă vrei să-ţi răspund sincer, aş spune tradiţia din familie. Apoi faptul că iubesc copiii şi
îmi place ceea ce fac. Nu neg faptul că marea mea pasiune a fost jurnalismul. Am „cochetat”
chiar o perioadă cu asta, pe vremea când eram elevă ca şi tine şi visam să ajung un ziarist sportiv
celebru. N-a fost să fie însă …, iar meseria de dascăl mi-a adus multe satisfacţii împliniri.
Aşadar, nu regret nicio secundă alegerea făcută atunci.
R: Ne puteţi spune întâmplări neplăcute sau surprinzătoare din cariera dumneavoastră de
profesor?
RS: Nu aş putea spune că am avut parte de întâmplări neplăcute, de-a lungul timpului. Au mai
existat poate discuţii în contradictoriu sau alte aspecte de acest fel, dar nu s-a întrecut niciodată
măsura şi limita bunului simţ şi întotdeauna s-a găsit o soluţie potrivită tuturor divergenţelor.
R: Vă rugăm să ne spuneţi care sunt diferenţele dintre modul de predare la limba şi literatura
română de când eraţi elevă şi cel actual.
RS: Datorită dezvoltării lumii contemporane şi educaţia trebuie să satisfacă cerinţele acesteia.
Ştiinţa şi tehnologia îşi găsesc în educaţie nu numai o cale de propagare, ci şi o modalitate de a fi
transpuse în practică potrivit cerinţelor actuale. Evident că sunt schimbări majore în ceea ce
priveşte conţinutul, modul de prezentare, modalităţile diverse de evaluare,etc. Îmi amintesc ca,
pe vremea când eram elevă, sistemul era unul cât se poate de clasic: profesorul dicta, iar noi
luam notiţe pe caiete.
R: Sunteţi mulţumită de prestaţia elevilor la ore? Aţi dori ceva mai mult?
RS: Niciodată nu este de ajuns şi întotdeauna este loc de mai bine în orice. Sunt o perfecţionistă
din fire şi am încercat să insuflu asta şi elevilor mei. Este adevărat că sunt şi elevi foarte
preocupaţi de învăţătură şi pentru care studiul reprezintă principala preocupare în această
perioadă. Aceştia sunt din ce în ce mai puţini, din păcate.
R: Adolescentul de ieri şi persoana matură de astăzi ce sfat ar oferi elevilor?
RS: Să fie ei înşişi! Să-şi stabilească visuri şi idealuri şi să persevereze în atingerea lor! Şi, cel
mai important lucru, să citească! Se spune că trăim atâtea vieţi câte cărţi citim. Iar eu cred că
lectura ne îmbogăţeşte viaţa. Fără cărţi am fi mai singuri şi mai săraci. Lectura este un „profesor”
tăcut, dar capabil de-a-i învăţa pe cititori atâtea lucruri, de la cuvinte la modele de viaţă.
RĂDUCU MARIA

22
Cele 7 minuni ale lumii antice
Întotdeauna elevii ar trebui să fie înzestraţi, din şcoală, cu o anumită cultură generală,
iar noi, revista şcolii vă îndemnăm să acumulaţi cât mai multe cunoştinţe. O mare importanţă
în lume o au cele 7 minuni ale lumii. Prezentarea acestor minuni în serie vă va ajuta să
acumulaţi multe cunoştinţe, într-un mod gradat şi constant. În acest număr vom prezenta:
Grădinile suspendate din Babilon, cunoscute şi sub numele de Grădinile
suspendate ale Semiramidei.
Legenda, răspândită în special de scriitorii
greci, afirmă că aceste grădini vii ar fi fost
construite de regele Ninus, întemeietorul oraşelor
Ninive şi Babilon, pentru soţia sa, Semiramida.
Construcţia grădinilor suspendate
din Babilon trebuie apreciată prin prisma încadrării lor în mediul înconjurător: clima caldă şi
uscată, peisajul arid şi obiceiurile vechilor locuitori ai Mesopotamiei. La popoarele orientale
din antichitate, noţiunea de grădină era legată de
ideea supremei fericiri omeneşti. Această mentalitate
a făcut pe vechii perşi să numească grădinile lor
"raiuri".
Descrierea cea mai amănunţită a acestor raiuri este
făcută de Diodor din Sicilia: "...Terasele erau pline de plante de toate felurile, în stare să
încânte vederea prin mărimea şi frumuseţea lor" având 120 de metri lăţime, 120 lungime, şi
ziduri înalte de 25 metri fiind întinse pe 15 000 mp. Aceste grădini erau de fapt terase aşezate
în amfiteatru, fiind susţinute de ziduri de piatră
ornamentate cu bolţi din blocuri de piatră.
Inteligenţa constructorilor era suficient de dezvoltată
pentru a crea o cetate întărită din cărămizi şi asfalt,
dar şi stratul de pământ peste folie de plumb,
destinate izolării hidrofuge, permitea vieţuirea
plantelor. Pentru stropitul grădinilor se foloseau maşini hidraulice, care urcau apa din Eufrat
la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor erau o serie de canale, care umezeau

23
neîncetat pământul. Datorită posibilităţilor întreţinerii unei continue umidităţi, pe terase au
putut să crească nu numai bogate partere de flori, dar şi pomi fructiferi, anumite specii de
tamarix, palmieri.
După o perioadă zbuciumată, marcată de
rivalităţile şi războaiele cu asirienii,
Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Ch.),
reface oraşul, întărind fortificaţiile şi
construind palate, ele însăşi fortificate, şi o
dată cu ele si Grădinile suspendate refăcute
pentru soţia sa Amytis. Cercetările arheologice realizate de Robert Koldewey în anii 1899 -
1914 au relatat faptul că descrierile lui Diodor erau verosimile:
se întrezăreau camerele descrise de faimosul istoric, a găsit trei
puţuri situate alăturat, în serie, unul central cu secţiune pătrată,
între celelalte două cu secţiune ovală, care sugerează existenţa
unei maşini hidraulice, care funcţiona probabil pe acelaşi
principiu ca un aparat cu găleţi cu lanţuri. Acest dispozitiv putea
da un flux continuu de apă.
Pe terenul vechiului Babilon este astăzi un deşert, aproape total
lipsit de vegetaţie. Terasele grădinilor au dispărut de multă vreme, în locul splendorii de
altădată, deşertul dă o impresie de tristeţe. În vârful unei coline mai există un arbore secular,
un atleth, considerat de unii nostalgici ca fiind o ultimă rămăşiţă a faimoaselor grădini care
rămân vii chiar şi în mintea celor ce le văd prin ochii sufletului.
"Înfloriseră în Babilon grădinile
Suspendate cu trudă pe scripeţi
Se delectau dimineţile privind
Ţinând norii departe
Poruncind să nu plângă
Ca să nu putrezească funiile.
Scârţâiau scripeţii sub povară...
Printre bulgării păgâni ai semilunii fertile
Rădăcini din pomul vieţii
Se certau printre cititorii în stele
Dacă să creadă mai mult în viaţa veşnică
Sau că se convertească la putrezire.
Am salvat funiile... "
( Ruben Bucoiu, "Scripeţii morţii")
BADEA EMILIA

24
Concurs
Aşa cum v-am obişnuit şi în numărul anterior, vă oferim ocazia să vă testaţi cunoştinţele generale
căpătate de-a lungul anilor printr-un scurt test. Regulile concursului sunt aceleaşi: completaţi
formularul de participare, alături de răspunsurile voastre, ataşat în revistă şi trimiteţi-l către grupul de
redacţie. Câştigătorul va fi anunţat, bine înţeles după tragerea la sorţi, în numărul viitor. Desigur
efortul dumneavoastră nu va rămâne nerăsplătit! Mult noroc!
LET’S GO!!
1. Romanul de aventuri “Toate pânzele
sus” a fost scris de…
a. Radu Tudoran
b. Nichita Stânescu
c. Ion Băiescu
2. Ce companie de software conduce Bill
Gates?
a. Google
b. Apple
c. Microsoft
3. Gioconda este la fel de bine cunoscută şi
sub numele de...
a. Autoportret
b. Lisa Del Gicondo
c. Mona Lisa
4. Cine a alergat în stradă, dezbrăcat, direct
din cadă, strigând: "Evrika"?
a. Arhimede
b. Euclid
c. Aristotel
5. Europa se găseşte în
emisfera…pământului
a. În ambele emisfere
b. Nordică
c. Sudică
6. Ce este mai greu, aurul sau argintul?
a. Aurul
b. Argintul
c. La fel de grele
7. Care este gazul care se găseşte în cea
mai mare proporţie, de ~78%, în
atmosfera Pământului?
a. Oxigen
b. Dioxid de carbon
c. Azot
8. Câte laturi are un poligon regulat?
a. Şase
b. Patru
c. Nu sunt date suficiente, nu se
poate spune

25
9. Care este ţara cu cea mai mare populaţie
din lume?
a. Asia
b. Rusia
c. China
10. Care este capitala Bulgariei?
a. Varna
b. Budapesta
c. Sofia
11. În ce ocean se află Madagascar?
a. Pacific
b. Atlantic
c. Indian
12. Câte oceane sunt pe Pământ?
a. Patru
b. Cinci
c. Şase
FINISH !
Răspunsurile corecte pentru concursul din nr.2 sunt:
1. Brazilia
2. SUA
3. Anglia şi Franţa
4. Ungaria
5. Macaulay
6. Negativ
7. Da
8. O pasăre
9. Nobel
10. Nil
Câştigătorul concursului din numărul 2 al revistei este: GHEORGHE OCTAVIAN din clasa
a VII – a, iar premiul este ENCICLOPEDIA ŞTIINŢELOR PENTRU COPII.

26
DRAGOBETELE
Dragobetele este o sărbătoare cu
rădăcini slave de stil vechi celebrată în unele
locuri din România pe 24 (Glovo-Obretania)
sau pe 28 februarie, l, 3 şi 25 martie.
Sărbătoarea de Dragobete (Vobritenia) este
considerată începutul sărbătorii Valentine's
Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a
iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută
de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa.
Dragobetele este o sărbătoare cu o tradiţie relativ nouă, având o vechime în jurul a 170-180
de ani de la pătrunderea ei în teritoriile româneşti şi păstrate cu precădere în sud-vestul
României. Dragobetele se sărbătoreşte pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 şi 25 martie, aceste
numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian şi gregorian).
Marcel Lutic a observat că acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia şi a echinocţiului
de primăvară. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor
februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul „Dragobetelui”. În
majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat
că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Haşdeu confirmă 1 martie ca ziua în
care se sărbătorea Dragobetele. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa
bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară.
„Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îşi crestau braţul în formă de cruce, după care îşi
suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, şi, respectiv, surori de cruce. Se luau de fraţi şi
de surori şi fără ritualul de crestare a braţelor, doar prin îmbrăţişări, sărutări frăţeşti şi
jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrăţeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăţ
pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-
Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de
ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubăreţ şi umblă prin păduri după fetele şi femeile care au
SĂRBĂTORI
DE IERI ŞI
DE AZI

27
lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după
lemne, flori, bureţi ...”. De aici şi provine răspândita expresie adresată fetelor mari şi
nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin
pădure!”
În această zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din
ogradă, dar şi de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat
rostul împerecherilor.
Femeile obişnuiau să atingă
un bărbat din alt sat, pentru a
fi drăgăstoase întregul an.
Fetele mari strângeau de cu
seara ultimele rămăşiţe de
zăpadă, numită zăpada
zânelor, iar apa topită din
omăt era folosită pe parcursul
anului pentru înfrumuseţare
şi pentru diferite descântece
de dragoste. Există o serie de
obiceiuri în zona rurală legate
de această sărbătoare. Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru
că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să
glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu
se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al
sexului opus.
GRIGORESCU ANA MARIA, CLS. a VI - a

28
Valentine’s Day
“În focul iubirii şi fierul cel mai tare se înmoaie”
De cîţiva ani, se sărbătoreşte şi în România Ziua Îndrăgostiţilor. De unde vine acest obicei şi
ce legendă are la bază, aflăm împreună...
Ziua Îndrăgostiţilor, ziua sfântului Valentin
În ultima vreme, Ziua Indrăgostiţilor a fost
adoptată şi pe meleagurile noastre. Tinerii sunt
încântaţi că există şi o zi a lor, a îndrăgostiţilor, un
prilej de a sărbători împreună cu cel (cea) iubit(ă).
Deşi mai sunt voci care spun că nu este o zi
specifică ţării noastre, ea prinde rădăcini tot mai
adânci cu fiecare an ce trece.
Cine a fost Valentin?
Mulţi dintre noi ne întrebăm desigur cine a fost Valentin şi care sunt originile acestei
sărbători. Există mai multe versiuni ale acestei istorioare, care îmbinate au născut o legendă:
legenda Sfântului Valentin. Iată ce spun aceste istorioare: Se spune că Valentin a fost un
preot roman martirizat în timpul persecuţiei lui Claudius în anii 269-270. Tânăr fiind,
Valentin îi ajută pe creştini în vremurile persecuţiei. El a fost prins şi băgat în închisoare,
unde a devenit un propovăduitor. Tocmai de aceea a fost condamnat la moarte la data de 14
februarie-269. În timpul cât a stat în închisoare el trimitea mesaje de îmbărbătare prietenilor
spunându-le “Amintiţi-vă de Valentin şi Vă iubesc.”
O altă variantă ne spune că Valentin a fost un preot care căsătorea cuplurile în secret,
împotriva legii date de Împăratul Claudius care interzisese căsătoria. Şi în această poveste el
a fost dus la închisoare deoarece refuzase să treacă la credinţa în zeii păgâni. În închisoare, el
se împrieteneşte cu fiica temnicerului pe care o convinge să creadă în Dumnezeu. În ziua
execuţiei sale 14 feb. 269, Valentin scrie o scrisoare de dragoste fetei temnicerului, pe care
nu o semnează. Un lucru cert, rămâne totuşi faptul că a existat un preot cu numele de
Valentin, care a fost executat pentru credinţa să în Dumnezeu.

29
Ziua de 14 februarie a rămas o zi specială în care îl sărbătorim pe Sfântul
Valentin. Aceasta se întamplă cu o zi înainte de festivalul păgân în care se sarbătorea
dragostea.
În 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie în încercarea să de a stopa
această sărbătoare păgână. Biserica înţelege că nu este nimic rău în a sărbători dragostea, ci
doar elementele păgâne care aduceau o insultă la adresa divinităţii. Lupercalia s-a sărbătorit
în continuare, dar aceasta a rămas marcată ca ziua Sfântului Valentin. Astfel, Valentin a
început să fie cunoscut ca fiind protectorul îndrăgostiţilor.
Lupercalia
Când avea loc Lupercalia, sărbătoarea păgână,
se obişnuia să se scrie numele tuturor fetelor
nemăritate, care apoi se introduceau într-o cutie.
Fiecare bărbat extrăgea câte un astfel de bileţel,
iar fata aleasă devenea iubita lui pentru un an
întreg.
O practică similară a prins contur începând cu secolul al 14-lea. În ziua de 14 februarie
fiecare băiat alegea o fată care-i devenea iubită pentru o zi. Aceasta se făcea pentru a
corespunde cu credinţa, ca împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) ce are loc de ziua Sf.
Valentin.
Tot de la Valentin, care trimitea scrisori anonime din închisoare pentru fata temnicerului, a
apărut "tradiţia" de a trimite în ziua de 14 februarie scrisorele parfumate, desenate cu flori,
inimioare şi amoraşi, cu cererea Be my Valentine! ("Fii Valentinul meu!").
“Să-ţi spun ce este dragostea
adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă
fără preget, supunere desăvârşită,
încredere şi dăruire împotriva ta însuţi,
împotriva lumii întregi. Dragostea
înseamnă să îţi dai inima şi sufletul
întreg celui care ţi le va zdrobi.” Charles Dickens
RĂDUCU MARIA

30
Ce sunt părinţii tăi Bulă?
Mama e gladiatoare şi tata procuror!
- Cum aşa?
- Păi mama vinde gladiole şi tata le procură!
- Ce face fiul fratelui tău, dentistul?
- E asociat cu tatăl său.
- Şi-a deschis şi el un cabinet stomatologic?
- Nu! A deschis o fabrică de nuga şi caramele.
Două blonde la duş:
- Dă-mi, te rog, şamponul tău !
- Dar ai unul lângă tine....
- Ştiu, dar ăsta e pentru păr uscat. Al meu e ud.
Doi beţivi se întâlnesc noaptea pe stradă.
- Băi, lămureşte-mă şi pe mine: chestia aia albă de pe cer e Luna?
- Nu ştiu, nu sunt din cartierul acesta.
- De ce a rămas celebru Napoleon? întreabă profesoara.
- Fiindcă avea o memorie formidabilă, răspunse elevul.
- Poţi fi mai clar?
- Da. Pe statuia sa scrie: "Pentru memoria lui Napoleon".
La ora de gramatică, se analizează propoziţia :"Iată, vaca are coadă". Cum analizează Bulă:
-‘’ Iată’’ este subiect pentru că este scris cu literă mare şi este început de propoziţie. ‘’Vaca’’
este atribut pentru că aşa îi zice mama fiicei ei. ‘’Are’’ este conjuncţie pentru că leagă
cuvântul ‘’vacă’’ de ‘’coadă’’. ‘’Coadă’’ este predicat pentru că se mişcă.
ALBOIU IONELA
PAGINA VESELĂ

31
VALIZA CU ŞTIRI
- În ziua de 15 ianuarie 2014 şcoala noastră şi Societatea Culturală
Domneşti şi-au dat mâna pentru al sărbători pe Mihai Eminescu. Cu
această ocazie au fost organizate două concursuri, unul de cultură generală
având ca subiect viaţa şi opera lui Eminescu şi unul de creaţie literară.
Primul concurs a fost câştigat de MITU EDUARD, pe locurile doi şi trei
clasându-se MĂRTOIU FLAVIUS şi MOLDOVEANU MANUELA, toţi
trei elevi în clasa a VI – a. Concursul de creaţie a fost câştigat de
GLIGORE IRINA (clasa a VII – a) – secţiunea gimnaziu, şi NEGRU
CAMELIA (clasa a XII – a A) – secţiunea liceu.
- Echipele de handbal băieţi şi fete ale şcolii noastre au reuşit să se califice
la faza judeţeană a competiţiei „Intră în joc – câştigă-ţi sănătatea” după ce
a învins formaţiile similare ale şcolilor din Dărmăneşti, Pietroşani,
Bădeşti, Nucşoara.
PROF. GRIGORE MIHAI

32
BARCELONA
Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate
autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al
doilea cel mai mare oraş al Spaniei, după Madrid.
Barcelona se află pe coasta Mediteranei, la 120 km sud
de lanţul muntos Pirinei, care reprezintă graniţa cu
Franţa. Populaţia oraşului este de aproximativ 1,6
milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 5 milioane. Legenda atribuie cartaginezilor
întemeierea localităţii Barcino, în special lui Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal. Mai târziu,
romanii au transformat oraşul într-un castrum (o bază militară romană) centrat pe Mons
Taber, un mic deal în apropierea locaţiei primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume).
Această organizare este încă vizibilă şi astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele
rămase din zidurile romane. Rămăşiţe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei,
intrarea spre muzeul oraşului, Museu d'Història de la Ciutat. Astăzi, Barcelona este
recunoscută ca un oraş global pentru importanţa sa culturală, financiară, comercială şi
turistică. Ea are una dintre cele mai importante porturi din Marea Mediterană şi este, de
asemenea, un punct important de comunicare între Spania şi Franţa, datorită conexiunilor la
autostrăzi şi căi ferate de mare viteză. Aeroportul din Barcelona a
fost folosit de peste 35 de milioane de pasageri în 2012.
Atracţii turistice în Barcelona:
- Sagrada Familia, capodopera neterminată a lui Antoni Gaudi,
o biserică a cărei construcţie a început în 1882 şi nu a fost
încă finalizată.
- Muzeul Picasso este un obiectiv turistic important din
Barcelona şi are una dintre cele mai complete colecţii de
opere de artă ale lui Pablo Picasso.
- Muzeul National de Artă Catalană este găzduit de un palat
magnific ce se afla deasupra fântânilor din Montjuic. Este
catalogat de mulţi drept cel mai bun muzeu din Barcelona.
Mai amintim: stadionul Camp Nou, dealul Montjuic, muzeul ciocolatei, etc.
PROF. GRIGORE MIHAI
CĂLĂTOR
PRIN LUME

33
TOKYO
Tokyo este capitala Japoniei şi cel mai mare oraş al
acesteia, cu 13.010.279 locuitori (2010), aproximativ
10% din populaţia ţării. Oraşul se situează în partea de
mijloc a insulei principale a arhipelagului japonez,
Honshu. Aici se află sediul Guvernului Japoniei şi reşedinţa împăratului. Tokio a fost
cunoscut original sub numele de Edo. Edo era un sat ce a apărut în secolul XII. El a fost
redenumit Tokio după cea devenit capitală imperială, în 1868. În zona metropolitană a
oraşului, cea mai mare din lume, locuiesc aproximativ 30.000.000 oameni. Oraşul se întinde
pe o suprafaţă de 2187 km². Tokio polarizează ansamblul industrial Keihin (Yokohama,
Kawasaki, Chiba) care asigură 27% din puterea industrială a ţării. Cartierul general al
afacerilor comerciale, în mare parte asemănător celor al marilor oraşe americane este Kanda,
sediul marilor bănci şi al marilor societăţi comerciale din domeniile construcţiilor navale,
maşinilor electronice, autoturismelor. Cea mai impunătoare construcţie o reprezintă turnul
televiziunii având 333 m, în partea de vest a oraşului. În centrul oraşului se găsesc poşta,
ministerele, gara centrală, precum şi Palatul Imperial împrejmuit de ziduri medievale şi
şanţuri de apă. În partea de nord se desfăşoară cartierul universităţilor Meiji şi Nihon, muzeul
transporturilor şi marele parc Ueno - cu Universitatea Tokio, numeroase muzee şi grădina
zoologică. În estul oraşului se găseşte
Templul Kannon datând din secolul
al XVIII-lea şi cartierul Asakusa. În
sudul cartierului general se află parcul
Hibya cu clădirea Curţii Supreme, iar
înspre sud-est Ginza, cartierul
luxului, hotelurilor şi magazinelor
universale moderne.
Printre obiectivele turistice mai
importante putem menţiona:
• Templele de la Asakusa, unde se pot face plimbări cu barca pe râul Sumida.
• Templul Meiji Jingu este un templu Shinto închinat împăratului Meiji care a condus Japonia
în anii 1867- 1912 şi împărătesei Shoken. A fost construit în 1920, ca loc de venerare

34
a acestora. Clădirea originală a fost distrusă în
timpul celui de-al doilea război mondial, însa cea
din prezent datează din anul 1958.
• Turnul Tokyo este cel mai important dar şi cel
mai scump loc.
• Tokyo Disneyland unde copii se pot bucura de
două parcuri,
• Muntele Fuji este atracţia principială a Japoniei. Este un munte vulcanic activ, situat la vest
de Tokyo, cu o înălţime de 3776 m. Craterul are un diametru de 600m deţinând 3 focare,
ultima erupţie având loc în decembrie 1707.
• Muzeul Naţional ce găzduieşte 89.000 de exemplare japoneze si asiatice de opera de arta,
sculpturi ca donaţie din regiune.
• Akihabara, având şi numele de “oraşul electric” sau “Denki- gai” este zona cu cele mai
avansate produse electrice, o zona în care se
poate face shopping, dar te şi poţi plimba.
• Podul Curcubeu
• Teatrul Kabukiza, un teatru tradiţional din
Japonia, originea numelui provenind din
verbul “kabuku” ceea ce înseamnă a fi
excentric, ieşit din comun sau din limitele
bunului simt. Începuturile sale se regăsesc în
primii ani ai secolului al XVII- lea , perioada cunoscută sub denumirea de “ kabuki - odori”.
• Palatul Imperial este reşedinţa
împăratului japonez, iar publicul este
invitat să-l viziteze de doua ori pe an: în
2 ianuarie şi de ziua împăratului.
DIACONESCU ANDREEA

35
Grădina Tonogayato
Grădina Tonogayato a fost realizată între anii
1913 – 1915 la baza unei vile construite
pentru Eguchi Teijo, vice-preşedinte al
Căilor Ferate. În 1929, grădina a fost
achiziţionată de către fondatorul Mitsubishi,
Iwasaki Yataro, care a terminat-o ca o
grădină în stil circular, cu o casă de ceai .
Acesta a fost folosită ca vilă de familia
Iwasaki. Ca răspuns la un plan de dezvoltare
a zonei pentru alte utilizări, localnicii au
început o campanie pentru a păstra grădina. Guvernul Metropolitan Tokyo în cele din urmă a
cumpărat-o în 1974 şi a deschis-o pentru public în 1979. Grădina este centrată în jurul unui
iaz şi utilizează terenul natural al Podişului Musashino. Punctul culminant este izbitor prin
diferite tipuri de peisaj: un gazon spaţios şi pitoresc pe partea de sus, pante abrupte, un iaz cu
cascade şi pădure de bambus în partea de jos. Un izvor natural numit Jiro Benten oferă
cantităţi mari de apă proaspătă.
ALBOIU IONELA
O LUME ABSOLUT
… SUPERBĂ

36
PRINŢESA DIANA
Diana, Prinţesă de Wales (1 iulie 1961 – 31 august 1997)
a fost prima soţie a lui Charles, Prinţ de Wales, moştenitorul
tronului Regatului Unit. Fiii lor, William şi Harry, sunt al
doilea şi al treilea în linia de succesiune la tronul britanic şi
a celor cincisprezece state supuse Angliei. Figură publică de
la anunţul logodnei sale cu Prinţul Charles, Diana a rămas în
centrul atenţiei aproape constante a privirii cercetătoare a mass-mediei din Marea Britanie şi din
întreaga lume atât în timpul căsniciei sale, cât şi după divorţ. Moartea ei subită într-un accident de
maşină a fost urmată de o dovadă spontană şi prelungită de tristeţe publică. Replicile
contemporanilor privind viaţa şi moştenirea lăsată de Diana au fost diverse, însă ceea ce a rămas
este o fascinaţie remarcabilă a oamenilor pentru prinţesă. Mult aşteptata anchetă a medicului
legist a ajuns la concluzia că Diana a fost ucisă în urma unui accident de maşină, şoferul fiind
orbit de bliţ-ul paparazzi-ilor care o urmăreau pe prinţesă.
PRINŢUL WILLIAM
Prinţul William, duce de Cambridge (n. 21 iunie 1982) este cel mai
mare fiu al lui Charles, Prinţ de Wales şi al Dianei, Prinţesă de Wales
şi nepot al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Astfel, este al
doilea în linia de succesiune la tronul Marii Britanii. După ce a fost
educat în mai multe şcoli din Marea Britanie William s-a înrolat în
armată. El a fost numit locotenent în regimentul Albaştri şi Regali, un
regiment al Cavaleriei Regale – activând alături de fratele său – şi,
doi ani mai târziu, şi-a obţinut brevetul de aviator după terminarea
antrenamentului la Royal Air Force College Cranwell. Din 2009,
Prinţul a fost transferat la Forţele Regale Aeriene, a fost promovat ca locotenent de zbor şi se
antrenează să devină pilot în cadrul Forţelor de Căutare şi Salvare. Prinţul William s-a căsătorit
cu prietena sa de mult timp, Catherine Middleton, la 29 aprilie 2011 la Westminster Abbey. Cu
câteva ore înainte de nuntă, Prinţul William a fost numit duce de Cambridge, Conte de Strathearn
şi Baron Carrickfergus.
ALBOIU IONELA
CHIPURI DE
IERI …
…ŞI DE AZI

37
PAULA SELING
In 2002 câştiga trofeul festivalului" CERBUL DE AUR" cu
o compoziţie proprie" NOAPTE CALDĂ". PAULA a cântat
varianta în limba engleza "IF YOU WANT IT" şi "THAT
OLD DEVIL CALLED LOVE".
Îşi aminteşte cu haz acum de o mică peripeţie legată de
pianul adus de acasă de la Bucureşti care părea ca nu
funcţionează chiar pe scenă. PAULA a avut ideea de a verifica
daca pianul era deschis şi asta a salvat-o. Aşa, Paula a învăţat
despre însemnătatea lucrurilor mici de care depind multe
lucruri şi pe care noi nu prea le băgăm în seamă. Era firesc ca PAULA să fie declarată cea mai
bună voce a anului 2002. Alt an, 2003 alt premiu. Un clip filmat în apa, colaborarea cu
ANDREEA PADURARU "PLACERILE VERII" este bine primită de public.
PAULA devine FEMEIA ANULUI în 2002, premiu oferit de revista AVANTAJE. PAULA
nu se înverşunează, lasă lucrurile să se întâmple . Aşa a participat la EUROVISION alături de
OVIDIU CERNAUTEANU şi câştigă unul dintre cele mai bune locuri pentru ROMÂNIA,
medalia de bronz şi locul al treilea.
Paula Seling nu este o fiţoasă cum ar crede mulţi. Este deschisă oricăror colaborări muzicale
oricât de neobişnuite par şi nepotrivite cu stilul ei muzical. PAULA a colaborat cu DAN
HELCIUG la piesa "UN BAIAT ŞI O FATA, cu PUYA , DIRECŢIA 5, CAMELEON.
Albumele PAULEI SELING aduc de la an la an acel altceva care impresionează publicul.
DISCOGRAFIA PAULEI SELING:
1998- ONLY LOVE
1998-STIU CA EXIST
1999-DIN DRAGOSTE
2001-MA VOI INTOARCE
2001-STIU CE INSEAMNA
2001-PRIMA SELECTIE
2002-ALBUM DE CRACIUN
2003-FARA SFARSIT
2006--DE SARBATORI
2008-1998-2008
2009-CULEG VISE
2009-BELIEVE
2010-A MAI TRECUT UN AN
2010-LA UMBRA CRUCII
… ŞI UN STROP
DE MUZICĂ

38
MĂDĂLINA MANOLE
Supranumită „fata cu părul de foc”, Mădălina lansează în anul 1997
albumul „Lină, lină Mădălină”, moment în care înregistrează două
premiere notabile devenind primul nume al muzicii pop româneşti
care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional –
Polygram Group. Cea de-a doua premieră este faptul că Mădălina
Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul să
interpreteze folclor autentic, în manieră originală. Pe album se
regăsesc piese de la Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ileana Sărăroiu, Lucreția Ciobanu, Mioara
Velicu. În anul 1997, prezintă alături de O. Ursulescu ediţia aniversară a Festivalului
Internaţional „Cerbul de Aur” Braşov. Mădălina Manole este aleasă de concernul
internaţional Procter&Gamble pentru ca imaginea ei să fie folosită la lansarea în România a
unui produs cosmetic ocazie cu care se alege cu porecla „fata cu părul de foc”, aluzie la
culoarea părului în lumina reflectoarelor. În 1997, ia fiinţă Asociaţia Culturală Mădălina
Manole cu caracter cultural şi umanitar. Mădălina Manole este invitată în cele mai importante
emisiuni de televiziune şi radio, iar numele ei ţine capul de afiş alături de artişti consacraţi ai
divertismentului românesc. Susţine sute de spectacole organizate în România. "Îmi aduc
aminte că eram plecată cel puţin 20 de zile din 30, cât are o lună! Tot timpul făceam şi
desfăceam valizele, îmi era tare dor de patul de acasă, dar sălile arhipline şi florile pe care le
primeam, bucuria de pe chipurile oamenilor atunci când mă vedeau pe străzile din oraşul lor,
păpuşile pe care mi le aduceau copiii la fiecare spectacol, autografele şi scrisorile primite de
la fani, melodiile cântate de ei vers cu vers, toate astea m-au făcut să uit de lucrurile mai puţin
plăcute din viaţa mea de artist, dorul de cei dragi de acasă, articolele din presa de scandal,
renunţările, sacrificiile, dieta normală a unui artist…”, a declarat Mădălina Manole. În anul
2000, obţine distincţii pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a
anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar
albumul „Dulce de tot” este apreciat ca cel mai bun album pop de către Radio
România Actualităţi. Albume: 1991 - „Fată dragă”, 1993 - „Ei, și ce?”, 1994 - „Happy New
Year”, 1995 - „The best of Mădălina Manole”, 1996 - „Trăiesc pentru tine”, 1997 - „Lină,
lină Mădălină”, 1998 - „Cântă cu mine”, 2000 - „Dulce de tot”, 2003 - „A fost (va fi)
iubire”, 2010 - „09 Mădălina Manole”, 2010 - „Dulce de tot”. Din păcate, destinul crud face
ca această voce superbă să dispară dintre noi, Mădălina murind în 2010 la numai 43 de ani.
DIACONESCU ANDREEA

39
SĂRBĂTORI ȘI PRAZNICE ALE LUNII
FĂURAR (FEBRUARIE)
+ 2 FEBRUARIE ,, Întâmpinarea Domnului”
În această zi Biserica sărbătoreşte un
eveniment important din viaţa pământească a
Domnului Nostru Iisus Hristos (Luca 2:22-40).
După patruzeci de zile de la naşterea Sa, Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusalimului,
centrul vieţii religioase a naţiunii. După Legea lui Moise (Lev. 12:2-8), femeia care a născut
un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de
zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel
sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Preasfânta Fecioară, Maica Domnului, nu avea
nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei. Cu
toate acestea, ea s-a supus cu smerenie Legii timpului. În acea vreme, Părintele şi dreptul
Simeon (prăznuit pe 3 februarie) trăia în Ierusalim. Lui i s-a proorocit că nu va muri până nu
va vedea pe Mesia cel promis. Prin har de sus, Sf. Simeon s-a dus la Templu chiar când Sfânta
Fecioară Maria şi Sf. Iosif veneau cu Pruncul Iisus să împlinească Legea. Simeon Iubitorul de
Dumnezeu l-a luat pe prunc în braţe şi mulţumind Domnului, a rostit cuvintele pe care le
auzim repetate la fiecare slujbă a vecerniei: "Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul
Tău, în pace, Că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor
popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel." (Luca 2:29-
32). Sf. Simeon i-a spus Sfintei Fecioare: "Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea
multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie,
ca să se descopere gândurile din multe inimi." (Luca 2:34-35). La Templu se afla şi proorociţa
Ana, o văduvă de 84 de ani, fiica lui Fanuel (3 februarie)" şi nu se depărta de templu, slujind
noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea
despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim." (Luca 2:37-38). În icoana care
reprezintă această sărbătoare proorociţa Ana ţine un pergament în mână pe care scrie: "Acest
prunc a adus cerul şi pământul." Înainte de naşterea lui Hristos, bărbaţii şi femeile drepte în
credinţă trăiau cu speranţa venirii lui Mesia cel promis. Drepţii Simeon şi Ana, ultimii
credincioşi din Legea Veche, au fost consideraţi vrednici de a-L întâmpina pe Mântuitorul în
Templu. Sărbătoarea Întâmpinării Domnului este una din cele mai vechi sărbători religioase
creştine. Noi avem slujbe închinate acestei sărbători, întocmite de sfinţii episcopi.
În anul 528, în timpul împăratului Iustinian, un cutremur mare a ucis mulţi oameni în
Antiohia. După această nenorocire au mai venit şi altele: în 541 a izbucnit o epidemie de
,,Spiritualitate şi duhovnicie
împreună cu Hristos”

40
ciumă groaznică în Constantinopol, omorând mii de oameni în fiecare zi. În această perioadă
de mari suferinţe au început să se facă slujbe speciale (litii) de izbăvire de rău, mai ales în
timpul sărbătorii Întâmpinarea Domnului şi ciuma a încetat. Astfel, pentru a da slavă lui
Dumnezeu, biserica a ridicat la un rang mai înalt această sărbătoare.
1. Limitaţi-vă nevoile materiale pentru că acestea
creează poveri înfricoşătoare şi nelinişti.
2. Nu râvniţi la oamenii care au bani, confort, slavă şi putere, ci la cei care trăiesc în virtute,
înţelepciune şi dreaptă credinţă.
3. Nu cereţi de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereţi, în primul rând, ceea
ce este bun şi folositor pentru suflet.
4. Schimbaţi-vă viaţa, descoperiţi sensul vieţii, câştigaţi timpul pe care l-aţi pierdut în
călătoria voastră de până acum pe acest pământ.
5. Nu vă încredeţi în cugetul oamenilor lumeşti.
6. Vindecaţi-vă de bolile care domină în viaţa oamenilor care nu au învăţat să postească, să se
înfrâneze, să se roage şi să nădăjduiască.
7. Nu deznădăjduiţi, Dumnezeu este pretutindeni şi îl iubeşte pe om.
8. Tăiaţi orice relaţie cu răul, trăiţi liber, în acord cu voia lui Dumnezeu.
9. Arătaţi-vă credinţa şi prin faptele dragostei faţă de aproapele.
10. Hotărâţi-vă, ce vreţi mai mult: să plăceţi lumii sau să vă întoarceţi lângă Dumnezeu.
11. Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbeşti, adică) şi de
asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.
12. Să o iubeşti pe soţia ta mai mult decât pe tine însuţi. Cu faptele, nu cu vorbele. Şi să nu-i
vorbeşti niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide şi distruge dragostea. De asemenea,
să luaţi aminte că unii părinţi îi răsfaţă pe copiii lor şi le fac toate voile. Şi când răsfeţi prea
mult pe copil, devine egoist şi o va lua pe o cale strâmbă. Mulţi părinţi au grijă să dea copiilor
lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greşeală. Trupul are multe pofte materiale, dar
viaţă scurtă. Sufletul are veşnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârşeşte în pământ, ci la
Dumnezeu. Astăzi toţi se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor.
PROF. NICUŢ OVIDIU
,,Reţeta de mântuire" a părintelui Paisie Aghioritul pentru
toţi cei osteniţi şi împovăraţi

CUPRINS
MARI SCRIITORI ROMÂNI……………. .…..………….….. pag. 1
AICI SUNT EU ……………………………………………….. pag. 3
GAMING TIME ………………………………………………. pag. 8
CLUBUL DE ŞTIINŢĂ ………………………………………. pag. 9
ŞTIAŢI CĂ ……………………………………………………. pag. 12
FASHIONISTELE ……………………………………………. pag. 13
SFATURI UTILE ……………………………………………... pag. 14
REPORTER ÎN ACŢIUNE …………………………………… pag. 15
CELE 7 MINUNI ALE LUMII ANTICE …...………………… pag. 22
CONCURS …………………………………………………….. pag. 24
SĂRBĂTORI DE IERI ŞI DE AZI …………………………… pag. 26
PAGINA VESELĂ ……………………………………………. pag. 30
VALIZA CU ŞTIRI …………………………………………… pag. 31
CĂLĂTOR PRIN LUME ……………………………………... pag. 32
O LUME ABSOLUT … SUPERBĂ…………………………... pag. 35
CHIPURI DE IERI … ŞI DE AZI …………………………….. pag. 36
ŞI UN STROP DE MUZICĂ ………………………………….. pag. 37
SPIRITUALITATE ŞI DUHOVNICIE ………………………...pag. 39