1

ION LUCA CARAGIALE

(1852 – 1912)

„Caragiale a fost cel mai mare român din câţi au ţinut un

condei în mână şi o torţă aprinsă în cealaltă mână. Condeiul a

căzut, dar torţa arde şi nu se va stinge niciodată.” - B. Şt.

DELAVRANCEA

În 1852, după unele surse la 30 ianuarie, după altele la 1

februarie, se naşte în satul Haimanale, Ion Luca Caragiale – cel

mai mare dramaturg român.

Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet,

scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român. Este considerat a fi cel mai

mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. A fost ales membru

post-mortem al Academiei Române.

Prima piesă a dramaturgului a fost „O noapte furtunoasă” bine primită de Junimea şi

publicată în 1879 în Convorbiri literare (în care au fost publicate toate piesele sale). A

participat frecvent la şedinţele Junimii, iar la întâlnirea din martie 1884, în prezenţa lui

Alecsandri, şi-a mărturisit preferinţa pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la

aniversarea Junimii, la Iaşi, O scrisoare pierdută, a cărei premieră a avut loc la 13 noiembrie

cu mare succes, în prezenţa reginei. În 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului

Naţional din Bucureşti şi i-a prefaţat volumul de Teatru (1899), cu studiul intitulat Comediile

d-lui I. L. Caragiale. Titu Maiorescu spunea: „Lucrarea d-lui Caragiale este originală,

comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu

semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor

în situaţiile anume alese de autor”.

Printre operele sale mai amintim comediile „D-ale carnavalului”, „Conu Leonida faţă

cu reacţiunea”; drama „Năpasta”; nuvele şi povestiri: „O făclie de paşte”, „În vreme de

război”, „Cănuţă, om sucit”, „Două loturi”, „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, etc.;

momente şi schiţe: „Moftangii”, „D-l Goe”, „Bubico”, „Vizită”, etc.; parodii: „Smărăndiţa”;

precum şi numeroase articole politice. Moare la Berlin în 1912.

MARI SCRIITORI

ROMÂNI

2

Despre Caragiale:

Ştefan Cazimir: „Literatura română nu cunoaşte autor a cărui prezenţă fizică în

mijlocul contemporanilor să fi fost pătrunsă mai viu de atmosfera creaţiei sale, autor la care,

între spaţiul manifestării curente şi acela al ficţiunii, să se arcuiască punţi mai numeroase.

Strângerea laolaltă a celor mai însemnate mărturii despre Caragiale aşează într-o lumină

puternică trăsătura lui suverană: înţelegerea vieţii ca un spectacol perpetuu, conceput,

regizat şi jucat de el însuşi. Ceea ce reţin cu precădere memorialiştii sunt fragmente ale

acestei reprezentaţii. Ceea ce nu omite nici unul din portrete este imaginea omului-

spectacol.“

Titu Maiorescu: „Convingerea ce o am despre Caragiale este că are una dintre cele

mai vioaie inteligenţe ce le poate produce natura, eclectic, bună memorie, momente în care

această extraordinară vibratilitate celulară a materiei cenuşii din creieri îl scoate mai

presus de el însuşi şi-l face capabil de scrieri literare de mare

valoare. Din cauza acestei părţi a lui eu închid ochii la toate

celelalte, pe care însă le cunosc”

Octavian Goga: „Cine a avut norocul să-l asculte pe

Caragiale vorbind un sfert de ceas, oriunde, la o adunare a

negustorilor, ori într-un ungher din vagonul restaurant, n-are

să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligenţii

omeneşti din câte a întâlnit în drum. N-a fost minte să

stăpânească cuvântul cu mai multă siguranţă, să-l frământe şi

să-l chinuiască cu mai multă putere. În fraza lui fermecată se revărsa o lumină orbitoare,

era pulbere de argint, foc de artificii, râs şi plâns, era alinare dulce şi durere sălbatecă. Ca

într-un caleidoscop fermecat se desluşeau chipuri vrăjite de magie. Marele meşter atingea

toată claviatura sufletului omenesc. Deschidea vorba lin, cu bunătate, şi-o muia într-o lene

orientală, într-o clipă schimba resortul ca să-ţi arate o seamă de jonglerii capricioase şi

deodată se oprea brusc, faţa i se crispa, buzele i se strângeau convulsiv, în fundul ochilor îi

juca o lumină stranie... Era clipa când din creierul lui Caragiale răsărea un fulger nou...

Universul devenea mai bogat cu o minune...”

PROF. GRIGORE MIHAI

3

Despre oameni...

« Cunosc mulţi oameni care de departe par ceva, iar de aproape nimic » — La

Fontaine

Oamenii sunt nişte fiinţe neputincioase....nu se pot controla. Uneori sunt furioşi sau

supăraţi, iar apoi se înveselesc brusc. Au momente în care sunt bine dispuşi şi momente în

care sunt indispuşi, iar în ambele cazuri motivele sunt necunoscute.

Unii oamenii îşi cunosc calităţile, dar nu şi defectele din cauza unei păreri „prea

bune” pe care o au despre ei. În ciuda faptului că ştiu foarte bine că nu sunt perfecţi continuă

să se considere astfel.

Alţii se desconsideră reuşind să vadă în persoana lor doar defecte. Fiecare om e diferit

de altul, iar asta îl face special. Un om nu se cunoaşte 100%, dar trebuie să fie conştient de

defectele şi calităţile sale.

Cuvintele sunt prea mici pentru a descrie oamenii deoarece aceştia sunt complicaţi.

Oamenii greşesc destul de des, îşi repară greşelile şi învaţă din ele sau le repetă.

De multe ori nu apreciază prezenţa celor de lângă ei [părinţi, fraţi,surori, prieteni] şi

susţin că sunt singuri, dar când pierd o anumită persoană îi simt lipsa. Oamenii se tem să

spună ce simt crezând că ceilalţi nu îi vor înţelege sau vor râde şi astfel se închid în ei,

neavând încredere în nimeni.

Oamenii nu ştiu ce vor, se schimbă ca vremea şi au regrete în ceea ce priveşte lucruri

pe care le-au făcut sau nu le-au făcut.

Oamenii se judecă unii pe alţii şi nu observă că îşi fac rău reciproc. Certurile şi bârfele

rămân o piedică în relaţia dintre aceştia, iar cel mai grav e că deşi ştiu asta continuă să se

rănească nepăsându-le de celălalt.

Mulţi cred că respectul se impune, dar nu-i aşa. Trebuie să avem un minim de respect

pentru fiecare persoană, iar restul dozei de respect se câştigă. Dăruind respect vei primi

respect, chiar dacă unii te vor călca în picioare de câte ori au ocazia !

Nu uitaţi că nimeni nu este perfect,dar oricine poate fi bun !

IONAŞCU DIANA, CLS. a IX – a A

AICI SUNT EU

4

SPERANŢE

De-am putea să ştergem ce-a fost între noi

Clipele frumoase trăite în doi

Căci durerea asta grea mă mai apasă

Iar sufletul meu e ca o carte arsă

Dar de ce acum totul merge prost?

Vise neîmplinite, speranţe fără rost

Eu te-am iubit, dat tu … m-ai minţit

Şi acum rămân cu sufletul rănit.

De ce nu mi-ai spus că totul e o glumă?

Şi c-am trăit atât într-o frumoasă

minciună,

De ce ţi-ai bătut joc de sufletul meu?

În loc să mă ajuţi atunci când mi-a fost

greu?

O iubire falsă în care am tot sperat

Că mă iubeşti din nou

Cum mă iubeai odat!

VISE

Merg pe drum afundat în gândurile

mele

Şi-ncerc să mă feresc de multele

belele

Stau şi-mi pun o întrebare:

De ce eu oare?

De ce în calea apare o ispită?

De ce viaţa-i aşa afurisită?

Pe strada mea, soarele de ce nu a

apărut?

Spre orizont privesc cam abătut …

Şi îmi doresc să am zile senine

Nu pline de dureri, feţe străine

Cum zboară pasărea-n văzduh

Aşa vreau şi eu să mă duc

De tot de toate ca să uit

Vreau libertate!

Privelişti înstelate!

Să văd cum visele devin realitate

Să uit de toate!

VITAN MONALISA, CLS. a X – a A

5

AMINTIREA

În fiecare seară

Privesc în trecut

Şi-mi aduc aminte

De clipele ce s-au petrecut,

În ochii mei

Privire lui o vedeam

Şi când aţipeam

Din somn mă trezeam

Şi strigam: „Mi-e dor”!

Când stau şi mă gândesc

Privesc înapoi şi zâmbesc

Amintirea lui din trecut

O port în suflet

Că a fost li va rămâne o parte din mine.

Mă uit în ochii lui

Şi zăresc iubirea pentru altcineva

Şi parcă o lacrimă dă să cadă

Pe amintirea sa.

CATANĂ OANA DIANA, CLS. a IX – a A

6

ZÂMBEŞTE

Zâmbeşte chiar dacă uneori sufletul greşeşte

Fii fericit...o viaţă ai de trăit.

Cu fiecare clipă

Trebuie să devii mai unit

Cu gândul cel infinit.

Fii tu…cel care spune stop

Celui mai mare potop

Chiar dacă e greu...luptă

Şi vei găsi comoara pierdută.

După fiecare labirint...fi mai chibzuit

Si arată-le la toţi

Că poţi!!!!

În fiecare dimineaţă

E sănătos să-ţi pui un zâmbet larg pe faţă,

Să treci fiecare mare de durere şi suspine

Fără ca cineva să se împiedice de tine.

Fii fericit...gandeşte-te la binele tău

Dar nu uita de aproapele tău.

Zâmbeşte când curcubeul te ocoleşte

Îmbrăţişează durerea ce te aşteaptă

La fiecare treaptă din viaţă.

Poate şi se pare o prostie,

Şi chiar te rog să nu mă crezi pe mine

Vei vedea chiar tu

Cum fericirea te va părăsi...

Şi nu va reveni

Dacă nu vei şti

Să spui: pot, fac şi voi zâmbi orice ar fi!

RĂDUCU MARIA, CLS. a XI – a A

7

IARNA

Dragă iarnă, ai sosit

Şi pe noi ne-ai fericit

Bulgări moi tu ne-ai adus

Sunt o bucurie-n plus.

Iarnă, iarnă nu pleca

După ulicioara mea

Şi aş mai vrea să-ţi spun aşa

Că-s copil nu mă uita.

Primăvara va sosi

Şi te va înlocui

Ghioceii vor ieşi

Pentru mame de copii.

BĂNICĂ BIANCA, CLS. a IV – a B

IARNA

Iarna este ici în sat

Pe copii i-a bucurat,

Eu sunt tare fericit

Că iarna, iar a venit!

A venit aici la noi

Cu zăpadă bulgări moi

Să veniţi,

Şi voi la noi.

Şi cu sania urc coasta

Învelită în zăpadă,

Neaua zici că e în vis

Ca şi plopii de zăpadă.

Şi pe sanie mă sui

De pe coastă îi dau drumul

Şi apoi ajung şi jos,

Şi a fost tare frumos.

DONOIU MIHAI, Cls. a IV-a B

8

Grand Theft Auto IV

Grand Theft Auto IV (uneori prescurtat GTA

IV sau GTA 4) este un joc video non-linear de acţiune-

aventură dezvoltat de către Rockstar North. Este al

nouălea titlu din seria Grand Theft Auto şi primul din a

patra generaţie a acesteia. Grand Theft Auto IV a fost

lansat în toată lumea (cu excepţia Japoniei) pe data

de 29 aprilie 2008 atât pentru Play Station 3 cât şi pentru Xbox 360. Pe PC jocul s-a lansat pe

data de 2 decembrie 2008 în America, iar pe 3 decembrie 2008 în Europa şi în restul lumii.

Acţiunea are loc în Liberty City, un oraş inspirat din New York, şi urmăreşte povestea lui

Niko Bellic, un veteran supravieţuitor al Războiului Bosniei sosit în Statele Unite ale Americii în

căutarea "visului american" numai pentru a-şi găsi vărul, care l-a minţit în legătură cu bogăţiile

care aveau să îl aştepte. Modul Multiplayer al Grand Theft Auto IV conţine cincisprezece stiluri

diferite de joc.

Guinness World Records a confirmat că jocul Grand Theft Auto IV a devenit cel mai bine

vândut produs din lume, depăşind vânzările celui mai bine vândut film, joc sau carte care deţinea

recordul până atunci. Asta după ce doar în prima zi după lansarea GTA IV în 29 aprilie 2008 s-

au vândut peste 3,6 milioane de exemplare în întreaga lume care au generat încasări de 310

milioane de dolari. În prima săptămână de la lansarea lui GTA IV încasările au depăşit 500 de

milioane de dolari.

Prin comparaţie, cel mai bine vândut joc video până

la GTA IV a fost Halo 3, produs de Microsoft, care a

generat 170 de milioane de dolari în prima zi de la

lansare. GTA IV a devansat totodată, şi cel mai bine

vândut film, Spiderman 3 care în prima zi de rulare în

cinematografe a avut încasări de 60 de milioane de

dolari şi cea mai rapid vândută carte: Harry Potter & the Deathly Hallows care a avut încasări de

220 de milioane de dolari în primele 24 de ore de la lansare.

ILIUŢĂ CIPRIAN

GAMING TIME

9

REACŢIILE NUCLEARE

Reacţia nucleară este un proces fizic care

constă din ciocnirea nucleilor atomici între ei, sau cu

o particulă elementară rezultând astfel o reacţie de

fuziune sau fisiune nucleară prin formarea unor

atomi noi cu proprietăţi diferite de atomii iniţiali.

Prin această reacţie de dezintegrare şi transformare

atomică, vor fi eliberate particule elementare,

energie luminoasă, calorică şi sub formă de radiaţii. Această disciplină se conturează

din 1803 prin descoperirile ştiinţifice ale lui John Dalton (fizician şi chimist englez). El a

teoretizat faptul că toate elementele tabelului periodic a lui Mendeleev au în structura lor

atomi. În 1896, este descoperită radioactivitatea de către Henri Becquerel. Studiul

radioactivităţii atomilor, aprofundat de Marie Curie şi Ernest Rutherford, a determinat

descoperirea faptului că aceştia au o structură internă, că sunt compuşi din ceva. În 1919,

Rutherford descoperă prezenţa protonilor, iar în anul 1939, James Chadwick descoperă şi

dovedeşte existenţa neutronilor în atom. În aceeaşi perioadă, Werner Heisenberg, fondatorul

mecanicii cuantice, avansează teoria conform căreia atomii sunt constituiţi din protoni

şi neutroni. În felul acesta, interesul pentru studiul reacţiilor nucleare a crescut în mod

vertiginos, numărul reacţiilor nucleare realizate şi studiate în amănunţime fiind astăzi foarte

mare. Unele dintre aceste reacţii s-au dovedit a fi extrem de utile în studiul nucleului atomic

şi al particulelor elementare, iar altele ca surse de izotopi radioactivi artificiali sau chiar ca

surse de energie (reacţiile de fisiune şi de fuziune nucleară).

Energia electrică se produce la scară industrială în instalaţii numite centrale electrice. În

funcţie de tipul de energie transformată în energie electrică, cele mai importante pot fi:

termocentrale – în care se transformă energie termică, rezultată prin arderea combustibililor;

hidrocentrale – în care se transformă energia potenţială a apei; nuclearo-electrice – în care se

transformă energia rezultată din reacţiile nucleare.

Reacţiile nucleare – sunt transformările suferite de nucleele atomilor unor substanţe,

când sunt bombardate cu particule a, b şi neutroni.

a) dacă energia de reacţie Q < 0, avem reacţii endoenergetice, care se petrec numai cu

absorbţia unei părţi din energie cinetică a particulelor incidente.

b) dacă energia de reacţie Q > 0, avem reacţii exoenergetice , în care se eliberează energie

CLUBUL

DE

ŞTIINŢĂ

10

nucleară sub formă de energie cinetică, se mai numesc şi reacţii exoterme, deoarece se

eliberează energie şi sub formă de căldură. În 1934 Enrico Fermi a studiat reacţii pe nuclee

grele, la bombardarea acestora cu neutroni, observând că la bombardarea uraniului apar mulţi

produşi derivaţi emiţători radioactivi. În experienţele lor, Joliot Curie şi Savitch, stimulaţi de

Fermi au găsit printre produşii derivaţi un element b- activ, pe care l-au luat drept un izotop al

radiului. Otto Hahn şi Strassman au încercat să identifice acest izotop , găsind spre

surprinderea lor că activitatea b- trebuie să aparţină unui izotop de bariu şi nu se lasă

identificat ca radiu. În publicaţia lor (ianuarie 1939) Hahn şi Strassman trăgeau de aici

concluzia, că la bombardarea cu neutroni lenţi nucleul de uraniu se scindă în două fragmente,

aproximativ egale ca mărime, eliberându-se în acest proces căldură şi neutroni.

Fisiunea – este scindarea unui nucleu greu în două nuclee medii. Explicaţia se poate

face cu ajutorul modelului picătură al nucleului – un

neutron lent (termic) captat de un nucleu greu,

comunică nucleonilor acestuia energia lui de legătură şi

energia lui cinetică şi ca urmare creşte agitaţia termică a

nucleonilor, nucleul începe să vibreze, se alungeşte

învingând forţele de tensiune superficială, până când

forţele de respingere electrostatică dintre nucleoni , îl

rup în două părţi. Fisiunea nucleară eliberează o însemnată cantitate de energie, care se poate

calcula prin diferenţa de masă, fiind de aproximativ 200MeV; deci 1kg23592U produce prin

fisiune 8.1013J, energie care este echivalentă cu arderea a 2500tone de huilă. Neutronii

rezultaţi în urma proceselor de fisiune nucleara, dispun de o energie cinetica mare, ei putând

îndeplini rolul de particule proiectil, dacă întâlnesc în drumul lor alte nuclee fisionabile. În

fisiunea nucleelor de uraniu s-a găsit o reacţie care este declanşată de un neutron şi care la

rândul ei eliberează 1-3 neutroni; prin aceasta procesul furnizează proiectile noi şi există

posibilitatea ca procesul de fisiune să fie menţinut, fără alimentare cu neutroni din exterior,

sub forma unei reacţii continue până la epuizarea completă a materialului fisionabil, deci

avem o reacţie în lanţ; lucru care se poate întâmpla la nuclee de 23592U, 233

92U,23992U unde

neutronii expulzaţi provoacă la rândul lor fisiunea altor nuclee. Pentru a întreţine reacţia în

lanţ, în medie cel puţin unul din neutronii rezultaţi dintr-un nucleu, trebuie să producă o nouă

fisiune. La o compoziţie a materialului fisionabil această condiţie este cel puţin egală cu o

valoare, numită masă critică. Când mai mult de unul din neutronii expulzaţi dintr-un nucleu

11

produc noi fisiuni, numărul fisiunilor în unitatea de timp creşte în progresie geometrică şi are

loc explozia nucleară. Dacă numai un singur neutron dintr-un nucleu produce o nouă fisiune,

numărul fisiunilor din unitatea de timp rămâne constant şi atunci avem reacţie în lanţ

controlată. Energia eliberată în urma fisiunii nucleare este de 200MeV, iar la fisiunea tuturor

nucleelor dintr-un kg de uraniu, eliberează energia de 4,7.1026MeV = 7,5.1013J, deci de

3.1016ori mai eficace decât huila.

Fuziunea nucleară La fisiune se câştigă energie, deoarece fragmentele nucleare posedă

energie de legătură medie per nucleon mai mare decât

a nucleului de uraniu şi rezultă ideea că energia

eliberată la unirea constituenţilor nucleari într-un

nucleu s-ar putea valorifica. Fuziunea nucleară este

reacţia nucleară de sinteză a unui nucleu greu, mai

stabil, din nuclee mai uşoare.

Reactoare nucleare. Reactorul nuclear este un sistem în care se autoîntreţine reacţia în lanţ,

iar energia eliberată la fisiunea nucleelor poate fi folosită în mod controlat. Primul reactor

nuclear a fost construit de Enrico Fermi în anul 1942, în oraşul Chicago, iar Kurceatov in

1946 în fosta URSS.

Centralele nucleare sunt centralele în care se produce energie electrică pe baza energiei

nucleare, obţinute din reacţii nucleare. Schema de principiu al unei centrale nucleare, se

poate reprezenta astfel: Sistem de răcire: vaporizator, turbină, generator .Combustibilul

nuclear – substanţa fisionabilă formată din bare de uraniu îmbogăţit care fisionează mai uşor,

dar este mai scump decât uraniul natural. Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă –

având o putere de 700Mw, fiind prevăzută cu cinci reactoare de tip CANDU (Canadian

Deuterium Uranium), cu moderator apă grea (produsă la ROMAG – Drobeta Turnu Severin)

şi combustibil uraniu natural. Primul reactor a fost dat în folosinţă în anul 1996, furnizând

10% din energia electrică a României, iar al doilea reactor este în construcţie.

BADEA EMILIA

12

1. De-a lungul vieţii, omul se hrăneşte circa 4 ani şi doarme în medie 25 de ani.

2. Ceapa este cea mai întrebuinţată legumă din lume.

3. Una din cele mai curioase şi rare maimuţe din lume este cea denumită mustaţă regală.

Această maimuţă este atât de mică, încât încape într-o palmă, în schimb are nişte mustăţi

foarte mari.

4. Morcovul: consumat zilnic îmbunătăţeşte vederea, creşte rezistenţa organismului la infecţii

şi diminuează riscul apariţiei cancerului.

5. Omul are aproximativ 76 000 de fire de păr pe cap.

6. Singurul aliment ce nu se deteriorează este mierea.

7 .Un om face în medie 2 500 000 de paşi pe an.

8. Voleiul este al doilea sport în lume ca popularitate.

9. Prima dovadă a existenţei înotului datează de acum 7000 de ani şi este din Epoca

de Piatră.

10. Singurul animal lipsit aproape complet de vedere este cârtiţa?

11. Albina e unica insectă domesticită de om?

12. O furnică poate să supravieţuiască până la două săptămâni sub apă?

13. 98% din populaţia pământului sunt genii?

DIACONESCU ANDREEA

13

10 trucuri bizare de frumuseţe care chiar funcţionează

1. Pentru a evita să te murdăreşti cu mascara atunci când o aplici pe genele de jos, ia o

lingură de plastic şi aplic-o cu partea concavă (scobită) în jos, chiar sub ochi, astfel încât

genele să stea pe ea. Astfel, produsul în exces se va întinde pe linguriţă, nu pe faţă.

2. Dacă ai ochii umflaţi, curăţă un cartof şi taie din el două felii groase, pe care le vei aplica

pe ochi timp de 10 minute. Cartoful îţi va răcori ochii şi umflătura

va dispărea.

3. Dacă suferi de acnee şi nu ai la îndemână o mască specializată,

topeşte 3 tablete de aspirină într-o lingură de apă şi amestecă-le cu

miere. Aplică această mască pe faţă timp de 15-20 de minute, apoi clăteşte-te cu apă călduţă.

4. Ai puţină celulită? Foloseşte zaţul de cafea pe post de scrub! Cofeina va stimula celulele

pielii, iar zaţul grunjos va îndepărta celulele moarte de la suprafaţa pielii.

5. Ai părul uscat şi vrei o mască de păr care să-l facă mătăsos? O găseşti în frigider, în

borcanul cu maioneză! Aplică o cantitate mică de maioneză în păr şi las-o să acţioneze 20 de

minute, după care spală-te cu şampon.

6. Dacă ai observat că oja preferată începe să se usuce cu bule pe unghii, înainte să o aplici

întoarce recipientul cu capul în jos şi freacă-l între palme.

7. Dacă faci deseori băşici de la încălţăminte sau ai o pereche nouă de pantofi, aplică puţină

vaselină pe zona care ştii că-ţi face probleme, pentru a reduce frecarea.

8. Dacă ai rămas în pană de demachiant, uleiul pentru bebeluşi poate fi

folosit pentru a îndepărta mascara waterproof. La fel de util şi chiar

mai sănătos este uleiul din nucă de cocos, daca îl ai la îndemână.

9. Tocmai ţi-ai făcut manichiura acasă şi trebuie să ieşi? Scufundă-ţi

mâinile în apă rece timp de 3 minute. Când le vei scoate, oja va fi uscată.

10. Dacă mascara a început să ţi se usuce şi să facă cocoloaşe şi n-ai avut încă timp să-ţi

cumperi un tub nou, adaugă câţiva stropi de picături de ochi in el şi cocoloaşele vor dispărea.

Bineînţeles, este recomandat să nu păstrezi o mascara deschisă mai mult de 3 luni.

BADEA EMILIA

14

Lucrul manual...LOVE

Mai jos am pregătit lista cu elemente

esenţiale pentru această mică aplicaţie:

1) Un borcan

2) Bandă acrilă artistică( bandă ce se

lipeşte)

3) Cuţit ascuţit

4) Acuarelă neagră

5) Cretă

6) Sfoară

7) Lumânare

Se pune banda acrilă pe borcan şi se

trasează o inimă pe care o tăiem cu un

cuţit. Apoi se îndepărtează uşor banda,

lăsând inima pe borcan. Acum o să pictaţi

cu acuarela neagră întregul borcan pe

exterior şi după uscare îndepărtaţi cu

atenţie forma de inimă impregnată

anterior. Odată complet uscat, puteti trasa

cu creta linii în

jurul inimii.

Acum puteţi

lega şi sfoara

dând un aer

rustic, şi puteţi

introduce

lumânarea ce va străluci prin inimă.

BADEA EMILIA

SFATURI

UTILE

15

De vorbă cu primarul comunei Domneşti,

Smădu Nicolae

Deoarece, fiecare comunitate de oameni, fie ea cât de

mică, are nevoie de un coordonator care să o reprezinte în

orice situaţie, şi comuna Domneşti a ales să fie

reprezentată de domnul Nicolae Smădu, un om cu un

caracter minunat care a reuşit să ridice comuna pe o nouă

treaptă a evoluţiei, aflându-se, cum era de aşteptat, la al

doilea mandat. Fiind deschis discuţiilor de orice gen,

acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări generale prin care să îi cunoaştem atât

personalitatea, cât si intenţiile sale cu această comună.

Reporter: Care sunt beneficiile postului pe care îl ocupaţi? Dar dezavantajele?

Smădu Nicolae: Beneficiile nu sunt foarte mari, important este, ca o dată cu trecerea

timpului să ocupăm anumite funcţii prin care să ne ajutăm atât familia cât şi semenii. De

asemenea trebuie să obţinem, cum s-ar zice în termeni populari, un loc în istoria localităţii,

deoarece nu e uşor să treci prin viaţă şi mai ales să nu laşi nimic în urma ta. Desigur există şi

dezavantaje, cum ar fi orele grele de muncă, deplasările în diferite localităţi cu scopul unui

parteneriat în obţinerea unor proiecte benefice comunei, deplasările la minister; de asemenea

trebuie să fi un om decent cu un caracter puternic, să ai prestanţă şi să te prezinţi în faţa lumii

impecabil. Salariile sunt mici, însă trebuie să acceptăm viaţa aşa cum e, cu bune şi rele, şi să

progresăm pentru un trai mai bun.

R: Care este relaţia dumneavoastră cu locuitorii comunei?

SN: Relaţia mea cu locuitorii comunei la această oră zic că este destul de bună . De ce nu

este una foarte buna? Deoarece atâta timp cât politica îşi face simţită prezenţa, iar primarul

este ales într-o mică măsură din punct de vedere politic, este normal să nu fie agreat de toţi

locuitorii. Însă datoria mea, este să îi respect pe toţi indiferent de sentimentele lor pentru

REPORTER ÎN

ACŢIUNE

16

mine. De asemenea nu mă interesează cine m-a votat şi cine nu, eu îi iubesc indiferent de

natura lor, şi încerc să fac împreună cu dânşii numai lucruri bune pentru comună. În general

am o relaţie bună cu cetăţenii, şi mergem înainte orice ar fi.

R: Ce aşteptări aveţi de la cetăţeni?

SN: Doresc să fie mai aproape de mine, să le impunem celor care nu doresc să muncească în

folosul comunei, să se alăture nouă, cei care vrem să evoluăm; să se mobilizeze şi să fie

alături de mine în anumite activităţi, să fie motivaţi atunci când au ceva de rezolvat, iar la

orice problemă pe care o sesizează, să apeleze la mine şi să o rezolvăm împreună, deoarece

atâta timp cât există ajutor şi respect reciproc putem evolua şi depăşi multe obstacole.

R: Ce v-a făcut să alegeţi această meserie şi cum faceţi faţă stresului aparent destul de mare?

SN: Cu mulţi ani, înaintea mandatului meu, am fost consilier local, şi am văzut în mare parte

în ce constă această funcţie, am văzut oameni care doresc să facă treabă şi oameni care

refuzau asta. Astfel, cunoscându-i câtuşi de cât, am căpătat încredere în mine, iar după ce am

discutat cu familia, am hotărât să candidez, fiind conştient că pot face destule lucruri pozitive

pentru localitate. În 2008 am fost ales de cetăţeni, urmând ca în 2012 să ocup aceeaşi funcţie,

ca dovadă a iubirii localnicilor, ceea ce m-a făcut să perseverez, şi să conştientizez faptul că o

comună trebuie să fie unită. După cum am mai zis, cu alte ocazii, doresc să ridic comuna la

nivel european deoarece merită, are o atestare documentară foarte veche, am avut oameni

care au făcut şi fac cinste comunităţii, şi de aceea trebuie să ne mobilizăm împreună şi să

facem numai lucruri pozitive pentru minunata noastră comună.

R: Ce aţi reuşit să realizaţi în comună şi care sunt viitoarele planuri?

SN: Planurile pentru viitor sunt numeroase. Pot spune că în prima fază a mandatului meu, am

reuşit să realizez iluminatul public foarte eficient, am reuşit să aducem o maşină pentru

servicii de urgenţă sanitară, am introdus reţeaua de gaze, proiect destul de dificil realizat în

timpul unui an, însă cu sprijinul comunităţii judeţene şi a preşedintelui de la Piteşti, domnul

Nicolescu am reuşit să ducem la bun sfârşit acest proiect. Am reuşit să amenajăm parcarea

din piaţa de cereale şi încă mai lucrăm la aceasta, am reabilitat şcoala generală, precum şi

liceul Domneşti la care mai avem nişte lucrări în desfăşurare. Lucrăm la reţeaua de apă,

sperând ca în iunie 2014 să fie gata. Unii locuitori doresc să asfaltăm peste tot, însă atâta

17

timp cât suntem pe cale să finalizăm canalizarea şi reţeaua de apă, nu are rost să spargem

asfaltul abia turnat. După ce vom termina cele două proiecte, vom îndeplini cu siguranţă

dorinţa locuitorilor.

R: Liceul grupează numeroase talente. Face primăria ceva pentru a evidenţia asta?

SN: Ţinând cont că suntem aproape de o întâlnire la nivel naţional, eu sunt foarte pozitiv şi

sunt alături de liceu, care după cum bine ştim a fost reabilitat în urmă cu un an, şi continuăm

să îmbogăţim sălile si laboratoarele cu aparatele necesare. Acum lucrăm la staţia de epurare,

iar pe 14 februarie vor veni într-un schimb de experienţă, nişte comisii din care vor face parte

japonezii, vor veni reprezentanţi de la inspectoratul şcolar judeţean, de la ministerul

învăţământului, de la Piteşti şi de la Râmnicu Vâlcea. În ceea ce priveşte liceul, niciodată nu

am spus „nu” modernizării, anul trecut obţinând o noua clasă de a 9-a precum şi o clasă de

seral, iar împreună cu conducerea liceului doresc să fac numai lucruri pozitive, voi fi alături

mereu de acesta, de cadrele didactice care cunosc mai bine ca mine ceea ce trebuie să facă

pentru a funcţiona aşa cum trebuie învăţământul.

R: Doriţi să oferiţi un sfat tinerei generaţii?

SM: În primul rând să înveţe, să se implice şi să se gândească la ceea ce vor face mai

departe, ca la rândul dumneavoastră să îi învăţaţi pe copii, nepoţi cum să se descurce în

momentele critice. Important este a promova şi a gândi că ziua de mâine este mai bună şi

trebuie să faceţi în aşa fel încât să vă alegeţi meseriile care vă plac, să aveţi o ştiinţă exactă

pentru a ne putea lua locul nouă mai târziu, şi să umplem aceste goluri de la primărie şi

instituţiile subordonate acesteia sau alte profesii.

R: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!

SN: Vă mulţumesc şi eu!

RĂDUCU MARIA

18

Sfatul meu pentru toţi tinerii: „urmaţi-vă visul” – PROF. IONESCU VALY

Reporter: Ne puteţi spune câteva cuvinte

despre meseria de profesor?

Ionescu Valy: Această profesie este una

dintre cele mai frumoase dar şi solicitante

deoarece noi, profesorii, ne adresăm unor

tineri în plin proces de formare fizică şi

psihică. Nu trebuie să uităm nici o clipă că ne

adresăm unor tineri care urmează să se

orienteze în viaţă. Astfel noi putem deveni

„modele” pentru ei contracarând aşa zisele modele intens mediatizate.

R: Ce va făcut să deveniţi profesoară de informatică şi ce experienţă aveţi?

IV: Mai întâi trebuie să vă spun că prima specializare este de inginer mecanic, ulterior am

obţinut a doua specializare, în informatică prin reconversie. Nu am gândit, studentă fiind, să

urmez o carieră didactică dar, după obţinerea licenţei, întâmplător am fost câteva luni

profesor la o şcoală gimnazială şi am constatat că este o profesie care mă caracterizează.

După destui ani la catedră, aproape 14 ani, pot spune că nu mi-aş dori altceva iar faptul că

predau atât discipline tehnice cât şi informatică, îmi oferă satisfacţia că nu trădez nici una

dintre ele. Reconversia în informatică a venit nu ca o nuanţă de vreme rea ci pentru a înţelege

ceva ce în facultate nu am făcut.

R: Ce părere aveţi de schimbarea învăţământului şi despre noile generaţii de profesori?

IV: Era necesară o schimbare, de acord, dar aceasta a devenit o regulă a ultimilor 20 de ani

fapt care îi dezorientează pe toţi cei implicaţi în activitatea educaţională: profesori, elevi şi

părinţi. Faptul că nu avem o stabilitate al pdv. Legislativ, schimbarea regulilor în timpul

jocului induce elevilor, cel puţin, o stare de nesiguranţă. În ceea ce priveşte a doua parte a

întrebării am descoperit în timp că generaţiile tinere de profesori nu fac din asta o meserie ci

o profesie, au determinarea şi au ales să fie profesori conştientizând că trebuie să dea mai

departe ceea ce ei au primit pe băncile şcolii.

R: Cum aţi dori să decurgă orele?

IV: În dorinţa de schimbare nu am ţinut seama de faptul că exist un defazaj între partea

teoretică şi cea practică; aplicabilitatea teoriilor nu este încă la nivelul corespunzător.

19

Recunosc că specializările pe care le am pot fi uşor aduse în practică prin exemple, cel puţin

partea tehnică este uşor de descoperit în tot ce ne înconjoară dar pentru asta sunt obligată să

recurg la imaginaţia elevilor şi mă bazez tot timpul pe înclinaţia tehnologică a lor. Aşa am

descoperit avantajul pe care îl oferă mediul deoarece copii din liceul nostru provin din mediul

rural şi sunt implicaţi aproape zilnic în activităţile gospodăreşti, deci au aptitudini tehnice pe

care cu greu le descoperi la elevii din mediul urban.

R: Ne puteţi spune câteva întâmplări neplăcute şi frumoase din cariera dumneavoastră de

profesoară?

IV: Sigur au existat şi momente neplăcute dar este bine ca acestea să fie uitate spre deosebire

de cele frumoase pe care nu poţi să le uiţi, mai ales că sunt în număr mare. Îmi aduc aminte

cu mare plăcere orele de informatică predate în urmă cu doi ani la gimnaziu când elevii de

clasa a V-a, pe care i-am iubit foarte mult, nu mă lăsau să părăsesc clasa până nu verificam

tuturor caietele cu aplicaţiile care erau de fapt teme pentru acasă; vroiau să-mi demonstreze

că au înţeles noţiunile. De asemenea nu trebuie să las deoparte momentele frumoase pe care

le datorez elevilor din clasa voastră (a XI-a A) care se implică în toate activităţile la care sunt

solicitaţi şi îmi oferă momente de încântare, emoţii şi trebuie să recunosc, mândrie.

R: Care sunt diferenţele dintre modul de predare de astăzi şi cel de când eraţi elevă?

IV: Diferenţele vin din abordarea pe care o au acum tinerii faţă de şcoală. Noi eram poate

mai liniştişi în ceea ce priveşte viitorul de aici poate responsabilitatea şi determinarea. În al

doilea rând eu sunt o susţinătoare a examenului de admitere la liceu deoarece îi oferă şansa

elevului să se orienteze în funcţie de aptitudini şi îl determină să depună efortul necesar

pentru a fi elev la specializarea dorită. Un examen de admitere declanşează tinerilor dorinţa

de competitivitate care îi determină să lupte în continuare pentru poziţia câştigată.

R: Ce relaţie trebuie să existe între profesori şi elevi?

IV: De respect din ambele părţi, de încredere. Din experienţa mea, atât ca elev cât şi ca

profesor, cele mai bune rezultate se obţin dacă se câştigă şi nu să se impună respectul.

R: Doriţi să oferiţi un sfat elevilor atât în calitate de profesor cât şi de părinte?

IV: Într-adevăr nu poţi da sfaturi tinerilor decât dacă eşti părinte. Sfatul meu pentru toţi

tinerii: „urmaţi-vă visul”. Nu poţi face performanţă într-un domeniu decât dacă acesta te

caracterizează şi îţi place în mod deosebit. Nu vă îndemn să urmaţi un domeniu numai pentru

că este la modă, se caută sau se plăteşte bine.

RĂDUCU MARIA

20

„Fără cărţi am fi mai singuri şi mai săraci.” – de vorbă cu prof. Sîrba Ramona

REPORTER: Ne puteţi spune câteva cuvinte despre

cariera şi experienţa dumneavoastră în calitate de profesor?

RAMONA SÎRBA: Mi-am început activitatea la catedră în

urmă cu aproape 13 ani. Nu s-a dovedit a fi un număr

ghinionist pentru mine, într-o astfel de zi, de 13, este

născută şi fiica mea, Sara. În urma concursului de

titularizare de atunci am obţinut postul pe catedra de limba

română de la Şcoala Generală Negraşi. Nu era o şcoală cu

elevi numeroşi, dar căldura şi simpatia cu care cei de acolo m-au primit, mi-au făcut foarte

plăcută şederea. Apoi, în urma unui alt concurs de titularizare am obţinut postul de aici, unde mă

găsesc şi astăzi.

R: Cum aţi vrea să decurgă orele de limba română şi cum ar trebui să fie relaţia cu elevii?

RS: Pot afirma că , în linii mari, sunt mulţumită de cum se desfăşoară orele de limba şi literatura

română şi chiar de prestaţia elevilor. Sunt şi anumite lipsuri ce ţin de dotare şi aş dori mai multă

creativitate şi ingeniozitate şi din partea elevilor, să dea frâu liber imaginaţiei. Pentru a realiza

feed-back-ul şi pentru a obţine rezultatele dorite, consider că cel mai important aspect al relaţiei

profesor-elev ar trebui să fie respectul reciproc. Întotdeauna am încercat să leg cu elevii mei o

strânsă legătură de prietenie şi am încercat să văd în mine mai mult decât dascălul din spatele

catedrei. Jovialitatea, simţul umorului sunt aspecte definitorii ale caracterului meu şi cu ajutorul

cărora am încercat şi am reuşit să creez o atmosferă plăcută şi un climat favorabil desfăşurării

orelor de specialitate.

R: Ce părere aveţi despre schimbarea structurii învăţământului din ultimii ani? Cum vi se par

noile generaţii?

RS: Pentru mine a fost o schimbare radicală pentru că m-am întors în sistem de puţin timp, după

aproape 5 ani, timp în care am fost în concediu creştere copil. A fost practic, un alt început

pentru mine. Noile generaţii sunt mult mai pragmatice, familiarizate cu tehnologia modernă,

elevii au acces la mijloace tehnice de ultimă generaţie: calculatoare, telefoane mobile, mijloace

audiovizuale din ce în ce mai performante, dar cu toate acestea, marele meu regret este că citesc

din ce în ce mai puţin sau chiar deloc. Doar prin lectura operelor literare tinerii îşi îmbogăţesc

limbajul, cunoştinţele din domeniul limbii şi literaturii, cultura generală; lectura le oferă modele,

exemple.

21

R: Ce v-a determinat să deveniţi profesoară de limba română? Dacă aţi da timpul înapoi aţi alege

altă meserie?

RS: Dacă vrei să-ţi răspund sincer, aş spune tradiţia din familie. Apoi faptul că iubesc copiii şi

îmi place ceea ce fac. Nu neg faptul că marea mea pasiune a fost jurnalismul. Am „cochetat”

chiar o perioadă cu asta, pe vremea când eram elevă ca şi tine şi visam să ajung un ziarist sportiv

celebru. N-a fost să fie însă …, iar meseria de dascăl mi-a adus multe satisfacţii împliniri.

Aşadar, nu regret nicio secundă alegerea făcută atunci.

R: Ne puteţi spune întâmplări neplăcute sau surprinzătoare din cariera dumneavoastră de

profesor?

RS: Nu aş putea spune că am avut parte de întâmplări neplăcute, de-a lungul timpului. Au mai

existat poate discuţii în contradictoriu sau alte aspecte de acest fel, dar nu s-a întrecut niciodată

măsura şi limita bunului simţ şi întotdeauna s-a găsit o soluţie potrivită tuturor divergenţelor.

R: Vă rugăm să ne spuneţi care sunt diferenţele dintre modul de predare la limba şi literatura

română de când eraţi elevă şi cel actual.

RS: Datorită dezvoltării lumii contemporane şi educaţia trebuie să satisfacă cerinţele acesteia.

Ştiinţa şi tehnologia îşi găsesc în educaţie nu numai o cale de propagare, ci şi o modalitate de a fi

transpuse în practică potrivit cerinţelor actuale. Evident că sunt schimbări majore în ceea ce

priveşte conţinutul, modul de prezentare, modalităţile diverse de evaluare,etc. Îmi amintesc ca,

pe vremea când eram elevă, sistemul era unul cât se poate de clasic: profesorul dicta, iar noi

luam notiţe pe caiete.

R: Sunteţi mulţumită de prestaţia elevilor la ore? Aţi dori ceva mai mult?

RS: Niciodată nu este de ajuns şi întotdeauna este loc de mai bine în orice. Sunt o perfecţionistă

din fire şi am încercat să insuflu asta şi elevilor mei. Este adevărat că sunt şi elevi foarte

preocupaţi de învăţătură şi pentru care studiul reprezintă principala preocupare în această

perioadă. Aceştia sunt din ce în ce mai puţini, din păcate.

R: Adolescentul de ieri şi persoana matură de astăzi ce sfat ar oferi elevilor?

RS: Să fie ei înşişi! Să-şi stabilească visuri şi idealuri şi să persevereze în atingerea lor! Şi, cel

mai important lucru, să citească! Se spune că trăim atâtea vieţi câte cărţi citim. Iar eu cred că

lectura ne îmbogăţeşte viaţa. Fără cărţi am fi mai singuri şi mai săraci. Lectura este un „profesor”

tăcut, dar capabil de-a-i învăţa pe cititori atâtea lucruri, de la cuvinte la modele de viaţă.

RĂDUCU MARIA

22

Cele 7 minuni ale lumii antice

Întotdeauna elevii ar trebui să fie înzestraţi, din şcoală, cu o anumită cultură generală,

iar noi, revista şcolii vă îndemnăm să acumulaţi cât mai multe cunoştinţe. O mare importanţă

în lume o au cele 7 minuni ale lumii. Prezentarea acestor minuni în serie vă va ajuta să

acumulaţi multe cunoştinţe, într-un mod gradat şi constant. În acest număr vom prezenta:

Grădinile suspendate din Babilon, cunoscute şi sub numele de Grădinile

suspendate ale Semiramidei.

Legenda, răspândită în special de scriitorii

greci, afirmă că aceste grădini vii ar fi fost

construite de regele Ninus, întemeietorul oraşelor

Ninive şi Babilon, pentru soţia sa, Semiramida.

Construcţia grădinilor suspendate

din Babilon trebuie apreciată prin prisma încadrării lor în mediul înconjurător: clima caldă şi

uscată, peisajul arid şi obiceiurile vechilor locuitori ai Mesopotamiei. La popoarele orientale

din antichitate, noţiunea de grădină era legată de

ideea supremei fericiri omeneşti. Această mentalitate

a făcut pe vechii perşi să numească grădinile lor

"raiuri".

Descrierea cea mai amănunţită a acestor raiuri este

făcută de Diodor din Sicilia: "...Terasele erau pline de plante de toate felurile, în stare să

încânte vederea prin mărimea şi frumuseţea lor" având 120 de metri lăţime, 120 lungime, şi

ziduri înalte de 25 metri fiind întinse pe 15 000 mp. Aceste grădini erau de fapt terase aşezate

în amfiteatru, fiind susţinute de ziduri de piatră

ornamentate cu bolţi din blocuri de piatră.

Inteligenţa constructorilor era suficient de dezvoltată

pentru a crea o cetate întărită din cărămizi şi asfalt,

dar şi stratul de pământ peste folie de plumb,

destinate izolării hidrofuge, permitea vieţuirea

plantelor. Pentru stropitul grădinilor se foloseau maşini hidraulice, care urcau apa din Eufrat

la diferitele niveluri. Pe sub rădăcinile plantelor erau o serie de canale, care umezeau

23

neîncetat pământul. Datorită posibilităţilor întreţinerii unei continue umidităţi, pe terase au

putut să crească nu numai bogate partere de flori, dar şi pomi fructiferi, anumite specii de

tamarix, palmieri.

După o perioadă zbuciumată, marcată de

rivalităţile şi războaiele cu asirienii,

Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Ch.),

reface oraşul, întărind fortificaţiile şi

construind palate, ele însăşi fortificate, şi o

dată cu ele si Grădinile suspendate refăcute

pentru soţia sa Amytis. Cercetările arheologice realizate de Robert Koldewey în anii 1899 -

1914 au relatat faptul că descrierile lui Diodor erau verosimile:

se întrezăreau camerele descrise de faimosul istoric, a găsit trei

puţuri situate alăturat, în serie, unul central cu secţiune pătrată,

între celelalte două cu secţiune ovală, care sugerează existenţa

unei maşini hidraulice, care funcţiona probabil pe acelaşi

principiu ca un aparat cu găleţi cu lanţuri. Acest dispozitiv putea

da un flux continuu de apă.

Pe terenul vechiului Babilon este astăzi un deşert, aproape total

lipsit de vegetaţie. Terasele grădinilor au dispărut de multă vreme, în locul splendorii de

altădată, deşertul dă o impresie de tristeţe. În vârful unei coline mai există un arbore secular,

un atleth, considerat de unii nostalgici ca fiind o ultimă rămăşiţă a faimoaselor grădini care

rămân vii chiar şi în mintea celor ce le văd prin ochii sufletului.

"Înfloriseră în Babilon grădinile

Suspendate cu trudă pe scripeţi

Se delectau dimineţile privind

Ţinând norii departe

Poruncind să nu plângă

Ca să nu putrezească funiile.

Scârţâiau scripeţii sub povară...

Printre bulgării păgâni ai semilunii fertile

Rădăcini din pomul vieţii

Se certau printre cititorii în stele

Dacă să creadă mai mult în viaţa veşnică

Sau că se convertească la putrezire.

Am salvat funiile... "

( Ruben Bucoiu, "Scripeţii morţii")

BADEA EMILIA

24

Concurs

Aşa cum v-am obişnuit şi în numărul anterior, vă oferim ocazia să vă testaţi cunoştinţele generale

căpătate de-a lungul anilor printr-un scurt test. Regulile concursului sunt aceleaşi: completaţi

formularul de participare, alături de răspunsurile voastre, ataşat în revistă şi trimiteţi-l către grupul de

redacţie. Câştigătorul va fi anunţat, bine înţeles după tragerea la sorţi, în numărul viitor. Desigur

efortul dumneavoastră nu va rămâne nerăsplătit! Mult noroc!

LET’S GO!!

1. Romanul de aventuri “Toate pânzele

sus” a fost scris de…

a. Radu Tudoran

b. Nichita Stânescu

c. Ion Băiescu

2. Ce companie de software conduce Bill

Gates?

a. Google

b. Apple

c. Microsoft

3. Gioconda este la fel de bine cunoscută şi

sub numele de...

a. Autoportret

b. Lisa Del Gicondo

c. Mona Lisa

4. Cine a alergat în stradă, dezbrăcat, direct

din cadă, strigând: "Evrika"?

a. Arhimede

b. Euclid

c. Aristotel

5. Europa se găseşte în

emisfera…pământului

a. În ambele emisfere

b. Nordică

c. Sudică

6. Ce este mai greu, aurul sau argintul?

a. Aurul

b. Argintul

c. La fel de grele

7. Care este gazul care se găseşte în cea

mai mare proporţie, de ~78%, în

atmosfera Pământului?

a. Oxigen

b. Dioxid de carbon

c. Azot

8. Câte laturi are un poligon regulat?

a. Şase

b. Patru

c. Nu sunt date suficiente, nu se

poate spune

25

9. Care este ţara cu cea mai mare populaţie

din lume?

a. Asia

b. Rusia

c. China

10. Care este capitala Bulgariei?

a. Varna

b. Budapesta

c. Sofia

11. În ce ocean se află Madagascar?

a. Pacific

b. Atlantic

c. Indian

12. Câte oceane sunt pe Pământ?

a. Patru

b. Cinci

c. Şase

FINISH !

Răspunsurile corecte pentru concursul din nr.2 sunt:

1. Brazilia

2. SUA

3. Anglia şi Franţa

4. Ungaria

5. Macaulay

6. Negativ

7. Da

8. O pasăre

9. Nobel

10. Nil

Câştigătorul concursului din numărul 2 al revistei este: GHEORGHE OCTAVIAN din clasa

a VII – a, iar premiul este ENCICLOPEDIA ŞTIINŢELOR PENTRU COPII.

26

DRAGOBETELE

Dragobetele este o sărbătoare cu

rădăcini slave de stil vechi celebrată în unele

locuri din România pe 24 (Glovo-Obretania)

sau pe 28 februarie, l, 3 şi 25 martie.

Sărbătoarea de Dragobete (Vobritenia) este

considerată începutul sărbătorii Valentine's

Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a

iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută

de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa.

Dragobetele este o sărbătoare cu o tradiţie relativ nouă, având o vechime în jurul a 170-180

de ani de la pătrunderea ei în teritoriile româneşti şi păstrate cu precădere în sud-vestul

României. Dragobetele se sărbătoreşte pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 şi 25 martie, aceste

numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian şi gregorian).

Marcel Lutic a observat că acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia şi a echinocţiului

de primăvară. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor

februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul „Dragobetelui”. În

majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat

că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Haşdeu confirmă 1 martie ca ziua în

care se sărbătorea Dragobetele. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa

bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară.

„Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îşi crestau braţul în formă de cruce, după care îşi

suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, şi, respectiv, surori de cruce. Se luau de fraţi şi

de surori şi fără ritualul de crestare a braţelor, doar prin îmbrăţişări, sărutări frăţeşti şi

jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrăţeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăţ

pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-

Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de

ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubăreţ şi umblă prin păduri după fetele şi femeile care au

SĂRBĂTORI

DE IERI ŞI

DE AZI

27

lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde şi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după

lemne, flori, bureţi ...”. De aici şi provine răspândita expresie adresată fetelor mari şi

nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin

pădure!”

În această zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din

ogradă, dar şi de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat

rostul împerecherilor.

Femeile obişnuiau să atingă

un bărbat din alt sat, pentru a

fi drăgăstoase întregul an.

Fetele mari strângeau de cu

seara ultimele rămăşiţe de

zăpadă, numită zăpada

zânelor, iar apa topită din

omăt era folosită pe parcursul

anului pentru înfrumuseţare

şi pentru diferite descântece

de dragoste. Există o serie de

obiceiuri în zona rurală legate

de această sărbătoare. Bărbaţii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru

că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să

glumească şi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Iar dacă în această zi nu

se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al

sexului opus.

GRIGORESCU ANA MARIA, CLS. a VI - a

28

Valentine’s Day

“În focul iubirii şi fierul cel mai tare se înmoaie”

De cîţiva ani, se sărbătoreşte şi în România Ziua Îndrăgostiţilor. De unde vine acest obicei şi

ce legendă are la bază, aflăm împreună...

Ziua Îndrăgostiţilor, ziua sfântului Valentin

În ultima vreme, Ziua Indrăgostiţilor a fost

adoptată şi pe meleagurile noastre. Tinerii sunt

încântaţi că există şi o zi a lor, a îndrăgostiţilor, un

prilej de a sărbători împreună cu cel (cea) iubit(ă).

Deşi mai sunt voci care spun că nu este o zi

specifică ţării noastre, ea prinde rădăcini tot mai

adânci cu fiecare an ce trece.

Cine a fost Valentin?

Mulţi dintre noi ne întrebăm desigur cine a fost Valentin şi care sunt originile acestei

sărbători. Există mai multe versiuni ale acestei istorioare, care îmbinate au născut o legendă:

legenda Sfântului Valentin. Iată ce spun aceste istorioare: Se spune că Valentin a fost un

preot roman martirizat în timpul persecuţiei lui Claudius în anii 269-270. Tânăr fiind,

Valentin îi ajută pe creştini în vremurile persecuţiei. El a fost prins şi băgat în închisoare,

unde a devenit un propovăduitor. Tocmai de aceea a fost condamnat la moarte la data de 14

februarie-269. În timpul cât a stat în închisoare el trimitea mesaje de îmbărbătare prietenilor

spunându-le “Amintiţi-vă de Valentin şi Vă iubesc.”

O altă variantă ne spune că Valentin a fost un preot care căsătorea cuplurile în secret,

împotriva legii date de Împăratul Claudius care interzisese căsătoria. Şi în această poveste el

a fost dus la închisoare deoarece refuzase să treacă la credinţa în zeii păgâni. În închisoare, el

se împrieteneşte cu fiica temnicerului pe care o convinge să creadă în Dumnezeu. În ziua

execuţiei sale 14 feb. 269, Valentin scrie o scrisoare de dragoste fetei temnicerului, pe care

nu o semnează. Un lucru cert, rămâne totuşi faptul că a existat un preot cu numele de

Valentin, care a fost executat pentru credinţa să în Dumnezeu.

29

Ziua de 14 februarie a rămas o zi specială în care îl sărbătorim pe Sfântul

Valentin. Aceasta se întamplă cu o zi înainte de festivalul păgân în care se sarbătorea

dragostea.

În 496 Papa Gelasius schimba Lupercalia de la 15 la 14 februarie în încercarea să de a stopa

această sărbătoare păgână. Biserica înţelege că nu este nimic rău în a sărbători dragostea, ci

doar elementele păgâne care aduceau o insultă la adresa divinităţii. Lupercalia s-a sărbătorit

în continuare, dar aceasta a rămas marcată ca ziua Sfântului Valentin. Astfel, Valentin a

început să fie cunoscut ca fiind protectorul îndrăgostiţilor.

Lupercalia

Când avea loc Lupercalia, sărbătoarea păgână,

se obişnuia să se scrie numele tuturor fetelor

nemăritate, care apoi se introduceau într-o cutie.

Fiecare bărbat extrăgea câte un astfel de bileţel,

iar fata aleasă devenea iubita lui pentru un an

întreg.

O practică similară a prins contur începând cu secolul al 14-lea. În ziua de 14 februarie

fiecare băiat alegea o fată care-i devenea iubită pentru o zi. Aceasta se făcea pentru a

corespunde cu credinţa, ca împerecherea păsărilor (simbolul primăverii) ce are loc de ziua Sf.

Valentin.

Tot de la Valentin, care trimitea scrisori anonime din închisoare pentru fata temnicerului, a

apărut "tradiţia" de a trimite în ziua de 14 februarie scrisorele parfumate, desenate cu flori,

inimioare şi amoraşi, cu cererea Be my Valentine! ("Fii Valentinul meu!").

“Să-ţi spun ce este dragostea

adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă

fără preget, supunere desăvârşită,

încredere şi dăruire împotriva ta însuţi,

împotriva lumii întregi. Dragostea

înseamnă să îţi dai inima şi sufletul

întreg celui care ţi le va zdrobi.” Charles Dickens

RĂDUCU MARIA

30

Ce sunt părinţii tăi Bulă?

Mama e gladiatoare şi tata procuror!

- Cum aşa?

- Păi mama vinde gladiole şi tata le procură!

- Ce face fiul fratelui tău, dentistul?

- E asociat cu tatăl său.

- Şi-a deschis şi el un cabinet stomatologic?

- Nu! A deschis o fabrică de nuga şi caramele.

Două blonde la duş:

- Dă-mi, te rog, şamponul tău !

- Dar ai unul lângă tine....

- Ştiu, dar ăsta e pentru păr uscat. Al meu e ud.

Doi beţivi se întâlnesc noaptea pe stradă.

- Băi, lămureşte-mă şi pe mine: chestia aia albă de pe cer e Luna?

- Nu ştiu, nu sunt din cartierul acesta.

- De ce a rămas celebru Napoleon? întreabă profesoara.

- Fiindcă avea o memorie formidabilă, răspunse elevul.

- Poţi fi mai clar?

- Da. Pe statuia sa scrie: "Pentru memoria lui Napoleon".

La ora de gramatică, se analizează propoziţia :"Iată, vaca are coadă". Cum analizează Bulă:

-‘’ Iată’’ este subiect pentru că este scris cu literă mare şi este început de propoziţie. ‘’Vaca’’

este atribut pentru că aşa îi zice mama fiicei ei. ‘’Are’’ este conjuncţie pentru că leagă

cuvântul ‘’vacă’’ de ‘’coadă’’. ‘’Coadă’’ este predicat pentru că se mişcă.

ALBOIU IONELA

PAGINA VESELĂ

31

VALIZA CU ŞTIRI

- În ziua de 15 ianuarie 2014 şcoala noastră şi Societatea Culturală

Domneşti şi-au dat mâna pentru al sărbători pe Mihai Eminescu. Cu

această ocazie au fost organizate două concursuri, unul de cultură generală

având ca subiect viaţa şi opera lui Eminescu şi unul de creaţie literară.

Primul concurs a fost câştigat de MITU EDUARD, pe locurile doi şi trei

clasându-se MĂRTOIU FLAVIUS şi MOLDOVEANU MANUELA, toţi

trei elevi în clasa a VI – a. Concursul de creaţie a fost câştigat de

GLIGORE IRINA (clasa a VII – a) – secţiunea gimnaziu, şi NEGRU

CAMELIA (clasa a XII – a A) – secţiunea liceu.

- Echipele de handbal băieţi şi fete ale şcolii noastre au reuşit să se califice

la faza judeţeană a competiţiei „Intră în joc – câştigă-ţi sănătatea” după ce

a învins formaţiile similare ale şcolilor din Dărmăneşti, Pietroşani,

Bădeşti, Nucşoara.

PROF. GRIGORE MIHAI

32

BARCELONA

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate

autonomă din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al

doilea cel mai mare oraş al Spaniei, după Madrid.

Barcelona se află pe coasta Mediteranei, la 120 km sud

de lanţul muntos Pirinei, care reprezintă graniţa cu

Franţa. Populaţia oraşului este de aproximativ 1,6

milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 5 milioane. Legenda atribuie cartaginezilor

întemeierea localităţii Barcino, în special lui Hamilcar Barca, tatăl lui Hannibal. Mai târziu,

romanii au transformat oraşul într-un castrum (o bază militară romană) centrat pe Mons

Taber, un mic deal în apropierea locaţiei primăriei din ziua de astăzi (Plaça de Sant Jaume).

Această organizare este încă vizibilă şi astăzi pe harta centrului istoric prin fragmentele

rămase din zidurile romane. Rămăşiţe romane importante sunt expuse sub Plaça del Rei,

intrarea spre muzeul oraşului, Museu d'Història de la Ciutat. Astăzi, Barcelona este

recunoscută ca un oraş global pentru importanţa sa culturală, financiară, comercială şi

turistică. Ea are una dintre cele mai importante porturi din Marea Mediterană şi este, de

asemenea, un punct important de comunicare între Spania şi Franţa, datorită conexiunilor la

autostrăzi şi căi ferate de mare viteză. Aeroportul din Barcelona a

fost folosit de peste 35 de milioane de pasageri în 2012.

Atracţii turistice în Barcelona:

- Sagrada Familia, capodopera neterminată a lui Antoni Gaudi,

o biserică a cărei construcţie a început în 1882 şi nu a fost

încă finalizată.

- Muzeul Picasso este un obiectiv turistic important din

Barcelona şi are una dintre cele mai complete colecţii de

opere de artă ale lui Pablo Picasso.

- Muzeul National de Artă Catalană este găzduit de un palat

magnific ce se afla deasupra fântânilor din Montjuic. Este

catalogat de mulţi drept cel mai bun muzeu din Barcelona.

Mai amintim: stadionul Camp Nou, dealul Montjuic, muzeul ciocolatei, etc.

PROF. GRIGORE MIHAI

CĂLĂTOR

PRIN LUME

33

TOKYO

Tokyo este capitala Japoniei şi cel mai mare oraş al

acesteia, cu 13.010.279 locuitori (2010), aproximativ

10% din populaţia ţării. Oraşul se situează în partea de

mijloc a insulei principale a arhipelagului japonez,

Honshu. Aici se află sediul Guvernului Japoniei şi reşedinţa împăratului. Tokio a fost

cunoscut original sub numele de Edo. Edo era un sat ce a apărut în secolul XII. El a fost

redenumit Tokio după cea devenit capitală imperială, în 1868. În zona metropolitană a

oraşului, cea mai mare din lume, locuiesc aproximativ 30.000.000 oameni. Oraşul se întinde

pe o suprafaţă de 2187 km². Tokio polarizează ansamblul industrial Keihin (Yokohama,

Kawasaki, Chiba) care asigură 27% din puterea industrială a ţării. Cartierul general al

afacerilor comerciale, în mare parte asemănător celor al marilor oraşe americane este Kanda,

sediul marilor bănci şi al marilor societăţi comerciale din domeniile construcţiilor navale,

maşinilor electronice, autoturismelor. Cea mai impunătoare construcţie o reprezintă turnul

televiziunii având 333 m, în partea de vest a oraşului. În centrul oraşului se găsesc poşta,

ministerele, gara centrală, precum şi Palatul Imperial împrejmuit de ziduri medievale şi

şanţuri de apă. În partea de nord se desfăşoară cartierul universităţilor Meiji şi Nihon, muzeul

transporturilor şi marele parc Ueno - cu Universitatea Tokio, numeroase muzee şi grădina

zoologică. În estul oraşului se găseşte

Templul Kannon datând din secolul

al XVIII-lea şi cartierul Asakusa. În

sudul cartierului general se află parcul

Hibya cu clădirea Curţii Supreme, iar

înspre sud-est Ginza, cartierul

luxului, hotelurilor şi magazinelor

universale moderne.

Printre obiectivele turistice mai

importante putem menţiona:

• Templele de la Asakusa, unde se pot face plimbări cu barca pe râul Sumida.

• Templul Meiji Jingu este un templu Shinto închinat împăratului Meiji care a condus Japonia

în anii 1867- 1912 şi împărătesei Shoken. A fost construit în 1920, ca loc de venerare

34

a acestora. Clădirea originală a fost distrusă în

timpul celui de-al doilea război mondial, însa cea

din prezent datează din anul 1958.

• Turnul Tokyo este cel mai important dar şi cel

mai scump loc.

• Tokyo Disneyland unde copii se pot bucura de

două parcuri,

• Muntele Fuji este atracţia principială a Japoniei. Este un munte vulcanic activ, situat la vest

de Tokyo, cu o înălţime de 3776 m. Craterul are un diametru de 600m deţinând 3 focare,

ultima erupţie având loc în decembrie 1707.

• Muzeul Naţional ce găzduieşte 89.000 de exemplare japoneze si asiatice de opera de arta,

sculpturi ca donaţie din regiune.

• Akihabara, având şi numele de “oraşul electric” sau “Denki- gai” este zona cu cele mai

avansate produse electrice, o zona în care se

poate face shopping, dar te şi poţi plimba.

• Podul Curcubeu

• Teatrul Kabukiza, un teatru tradiţional din

Japonia, originea numelui provenind din

verbul “kabuku” ceea ce înseamnă a fi

excentric, ieşit din comun sau din limitele

bunului simt. Începuturile sale se regăsesc în

primii ani ai secolului al XVII- lea , perioada cunoscută sub denumirea de “ kabuki - odori”.

• Palatul Imperial este reşedinţa

împăratului japonez, iar publicul este

invitat să-l viziteze de doua ori pe an: în

2 ianuarie şi de ziua împăratului.

DIACONESCU ANDREEA

35

Grădina Tonogayato

Grădina Tonogayato a fost realizată între anii

1913 – 1915 la baza unei vile construite

pentru Eguchi Teijo, vice-preşedinte al

Căilor Ferate. În 1929, grădina a fost

achiziţionată de către fondatorul Mitsubishi,

Iwasaki Yataro, care a terminat-o ca o

grădină în stil circular, cu o casă de ceai .

Acesta a fost folosită ca vilă de familia

Iwasaki. Ca răspuns la un plan de dezvoltare

a zonei pentru alte utilizări, localnicii au

început o campanie pentru a păstra grădina. Guvernul Metropolitan Tokyo în cele din urmă a

cumpărat-o în 1974 şi a deschis-o pentru public în 1979. Grădina este centrată în jurul unui

iaz şi utilizează terenul natural al Podişului Musashino. Punctul culminant este izbitor prin

diferite tipuri de peisaj: un gazon spaţios şi pitoresc pe partea de sus, pante abrupte, un iaz cu

cascade şi pădure de bambus în partea de jos. Un izvor natural numit Jiro Benten oferă

cantităţi mari de apă proaspătă.

ALBOIU IONELA

O LUME ABSOLUT

… SUPERBĂ

36

PRINŢESA DIANA

Diana, Prinţesă de Wales (1 iulie 1961 – 31 august 1997)

a fost prima soţie a lui Charles, Prinţ de Wales, moştenitorul

tronului Regatului Unit. Fiii lor, William şi Harry, sunt al

doilea şi al treilea în linia de succesiune la tronul britanic şi

a celor cincisprezece state supuse Angliei. Figură publică de

la anunţul logodnei sale cu Prinţul Charles, Diana a rămas în

centrul atenţiei aproape constante a privirii cercetătoare a mass-mediei din Marea Britanie şi din

întreaga lume atât în timpul căsniciei sale, cât şi după divorţ. Moartea ei subită într-un accident de

maşină a fost urmată de o dovadă spontană şi prelungită de tristeţe publică. Replicile

contemporanilor privind viaţa şi moştenirea lăsată de Diana au fost diverse, însă ceea ce a rămas

este o fascinaţie remarcabilă a oamenilor pentru prinţesă. Mult aşteptata anchetă a medicului

legist a ajuns la concluzia că Diana a fost ucisă în urma unui accident de maşină, şoferul fiind

orbit de bliţ-ul paparazzi-ilor care o urmăreau pe prinţesă.

PRINŢUL WILLIAM

Prinţul William, duce de Cambridge (n. 21 iunie 1982) este cel mai

mare fiu al lui Charles, Prinţ de Wales şi al Dianei, Prinţesă de Wales

şi nepot al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Astfel, este al

doilea în linia de succesiune la tronul Marii Britanii. După ce a fost

educat în mai multe şcoli din Marea Britanie William s-a înrolat în

armată. El a fost numit locotenent în regimentul Albaştri şi Regali, un

regiment al Cavaleriei Regale – activând alături de fratele său – şi,

doi ani mai târziu, şi-a obţinut brevetul de aviator după terminarea

antrenamentului la Royal Air Force College Cranwell. Din 2009,

Prinţul a fost transferat la Forţele Regale Aeriene, a fost promovat ca locotenent de zbor şi se

antrenează să devină pilot în cadrul Forţelor de Căutare şi Salvare. Prinţul William s-a căsătorit

cu prietena sa de mult timp, Catherine Middleton, la 29 aprilie 2011 la Westminster Abbey. Cu

câteva ore înainte de nuntă, Prinţul William a fost numit duce de Cambridge, Conte de Strathearn

şi Baron Carrickfergus.

ALBOIU IONELA

CHIPURI DE

IERI …

…ŞI DE AZI

37

PAULA SELING

In 2002 câştiga trofeul festivalului" CERBUL DE AUR" cu

o compoziţie proprie" NOAPTE CALDĂ". PAULA a cântat

varianta în limba engleza "IF YOU WANT IT" şi "THAT

OLD DEVIL CALLED LOVE".

Îşi aminteşte cu haz acum de o mică peripeţie legată de

pianul adus de acasă de la Bucureşti care părea ca nu

funcţionează chiar pe scenă. PAULA a avut ideea de a verifica

daca pianul era deschis şi asta a salvat-o. Aşa, Paula a învăţat

despre însemnătatea lucrurilor mici de care depind multe

lucruri şi pe care noi nu prea le băgăm în seamă. Era firesc ca PAULA să fie declarată cea mai

bună voce a anului 2002. Alt an, 2003 alt premiu. Un clip filmat în apa, colaborarea cu

ANDREEA PADURARU "PLACERILE VERII" este bine primită de public.

PAULA devine FEMEIA ANULUI în 2002, premiu oferit de revista AVANTAJE. PAULA

nu se înverşunează, lasă lucrurile să se întâmple . Aşa a participat la EUROVISION alături de

OVIDIU CERNAUTEANU şi câştigă unul dintre cele mai bune locuri pentru ROMÂNIA,

medalia de bronz şi locul al treilea.

Paula Seling nu este o fiţoasă cum ar crede mulţi. Este deschisă oricăror colaborări muzicale

oricât de neobişnuite par şi nepotrivite cu stilul ei muzical. PAULA a colaborat cu DAN

HELCIUG la piesa "UN BAIAT ŞI O FATA, cu PUYA , DIRECŢIA 5, CAMELEON.

Albumele PAULEI SELING aduc de la an la an acel altceva care impresionează publicul.

DISCOGRAFIA PAULEI SELING:

1998- ONLY LOVE

1998-STIU CA EXIST

1999-DIN DRAGOSTE

2001-MA VOI INTOARCE

2001-STIU CE INSEAMNA

2001-PRIMA SELECTIE

2002-ALBUM DE CRACIUN

2003-FARA SFARSIT

2006--DE SARBATORI

2008-1998-2008

2009-CULEG VISE

2009-BELIEVE

2010-A MAI TRECUT UN AN

2010-LA UMBRA CRUCII

… ŞI UN STROP

DE MUZICĂ

38

MĂDĂLINA MANOLE

Supranumită „fata cu părul de foc”, Mădălina lansează în anul 1997

albumul „Lină, lină Mădălină”, moment în care înregistrează două

premiere notabile devenind primul nume al muzicii pop româneşti

care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional –

Polygram Group. Cea de-a doua premieră este faptul că Mădălina

Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul să

interpreteze folclor autentic, în manieră originală. Pe album se

regăsesc piese de la Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ileana Sărăroiu, Lucreția Ciobanu, Mioara

Velicu. În anul 1997, prezintă alături de O. Ursulescu ediţia aniversară a Festivalului

Internaţional „Cerbul de Aur” Braşov. Mădălina Manole este aleasă de concernul

internaţional Procter&Gamble pentru ca imaginea ei să fie folosită la lansarea în România a

unui produs cosmetic ocazie cu care se alege cu porecla „fata cu părul de foc”, aluzie la

culoarea părului în lumina reflectoarelor. În 1997, ia fiinţă Asociaţia Culturală Mădălina

Manole cu caracter cultural şi umanitar. Mădălina Manole este invitată în cele mai importante

emisiuni de televiziune şi radio, iar numele ei ţine capul de afiş alături de artişti consacraţi ai

divertismentului românesc. Susţine sute de spectacole organizate în România. "Îmi aduc

aminte că eram plecată cel puţin 20 de zile din 30, cât are o lună! Tot timpul făceam şi

desfăceam valizele, îmi era tare dor de patul de acasă, dar sălile arhipline şi florile pe care le

primeam, bucuria de pe chipurile oamenilor atunci când mă vedeau pe străzile din oraşul lor,

păpuşile pe care mi le aduceau copiii la fiecare spectacol, autografele şi scrisorile primite de

la fani, melodiile cântate de ei vers cu vers, toate astea m-au făcut să uit de lucrurile mai puţin

plăcute din viaţa mea de artist, dorul de cei dragi de acasă, articolele din presa de scandal,

renunţările, sacrificiile, dieta normală a unui artist…”, a declarat Mădălina Manole. În anul

2000, obţine distincţii pentru cea mai bună interpretă pop şi cea mai bună voce feminină a

anului la Premiile Radio România şi respectiv, Premiile Industriei Muzicale din România, iar

albumul „Dulce de tot” este apreciat ca cel mai bun album pop de către Radio

România Actualităţi. Albume: 1991 - „Fată dragă”, 1993 - „Ei, și ce?”, 1994 - „Happy New

Year”, 1995 - „The best of Mădălina Manole”, 1996 - „Trăiesc pentru tine”, 1997 - „Lină,

lină Mădălină”, 1998 - „Cântă cu mine”, 2000 - „Dulce de tot”, 2003 - „A fost (va fi)

iubire”, 2010 - „09 Mădălina Manole”, 2010 - „Dulce de tot”. Din păcate, destinul crud face

ca această voce superbă să dispară dintre noi, Mădălina murind în 2010 la numai 43 de ani.

DIACONESCU ANDREEA

39

SĂRBĂTORI ȘI PRAZNICE ALE LUNII

FĂURAR (FEBRUARIE)

+ 2 FEBRUARIE ,, Întâmpinarea Domnului”

În această zi Biserica sărbătoreşte un

eveniment important din viaţa pământească a

Domnului Nostru Iisus Hristos (Luca 2:22-40).

După patruzeci de zile de la naşterea Sa, Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusalimului,

centrul vieţii religioase a naţiunii. După Legea lui Moise (Lev. 12:2-8), femeia care a născut

un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de

zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel

sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Preasfânta Fecioară, Maica Domnului, nu avea

nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei. Cu

toate acestea, ea s-a supus cu smerenie Legii timpului. În acea vreme, Părintele şi dreptul

Simeon (prăznuit pe 3 februarie) trăia în Ierusalim. Lui i s-a proorocit că nu va muri până nu

va vedea pe Mesia cel promis. Prin har de sus, Sf. Simeon s-a dus la Templu chiar când Sfânta

Fecioară Maria şi Sf. Iosif veneau cu Pruncul Iisus să împlinească Legea. Simeon Iubitorul de

Dumnezeu l-a luat pe prunc în braţe şi mulţumind Domnului, a rostit cuvintele pe care le

auzim repetate la fiecare slujbă a vecerniei: "Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul

Tău, în pace, Că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor

popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel." (Luca 2:29-

32). Sf. Simeon i-a spus Sfintei Fecioare: "Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea

multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Şi prin sufletul tău va trece sabie,

ca să se descopere gândurile din multe inimi." (Luca 2:34-35). La Templu se afla şi proorociţa

Ana, o văduvă de 84 de ani, fiica lui Fanuel (3 februarie)" şi nu se depărta de templu, slujind

noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea

despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim." (Luca 2:37-38). În icoana care

reprezintă această sărbătoare proorociţa Ana ţine un pergament în mână pe care scrie: "Acest

prunc a adus cerul şi pământul." Înainte de naşterea lui Hristos, bărbaţii şi femeile drepte în

credinţă trăiau cu speranţa venirii lui Mesia cel promis. Drepţii Simeon şi Ana, ultimii

credincioşi din Legea Veche, au fost consideraţi vrednici de a-L întâmpina pe Mântuitorul în

Templu. Sărbătoarea Întâmpinării Domnului este una din cele mai vechi sărbători religioase

creştine. Noi avem slujbe închinate acestei sărbători, întocmite de sfinţii episcopi.

În anul 528, în timpul împăratului Iustinian, un cutremur mare a ucis mulţi oameni în

Antiohia. După această nenorocire au mai venit şi altele: în 541 a izbucnit o epidemie de

,,Spiritualitate şi duhovnicie

împreună cu Hristos”

40

ciumă groaznică în Constantinopol, omorând mii de oameni în fiecare zi. În această perioadă

de mari suferinţe au început să se facă slujbe speciale (litii) de izbăvire de rău, mai ales în

timpul sărbătorii Întâmpinarea Domnului şi ciuma a încetat. Astfel, pentru a da slavă lui

Dumnezeu, biserica a ridicat la un rang mai înalt această sărbătoare.

1. Limitaţi-vă nevoile materiale pentru că acestea

creează poveri înfricoşătoare şi nelinişti.

2. Nu râvniţi la oamenii care au bani, confort, slavă şi putere, ci la cei care trăiesc în virtute,

înţelepciune şi dreaptă credinţă.

3. Nu cereţi de la Dumnezeu lucruri care întăresc numai trupul, ci cereţi, în primul rând, ceea

ce este bun şi folositor pentru suflet.

4. Schimbaţi-vă viaţa, descoperiţi sensul vieţii, câştigaţi timpul pe care l-aţi pierdut în

călătoria voastră de până acum pe acest pământ.

5. Nu vă încredeţi în cugetul oamenilor lumeşti.

6. Vindecaţi-vă de bolile care domină în viaţa oamenilor care nu au învăţat să postească, să se

înfrâneze, să se roage şi să nădăjduiască.

7. Nu deznădăjduiţi, Dumnezeu este pretutindeni şi îl iubeşte pe om.

8. Tăiaţi orice relaţie cu răul, trăiţi liber, în acord cu voia lui Dumnezeu.

9. Arătaţi-vă credinţa şi prin faptele dragostei faţă de aproapele.

10. Hotărâţi-vă, ce vreţi mai mult: să plăceţi lumii sau să vă întoarceţi lângă Dumnezeu.

11. Aproape toate problemele încep de la gură (de la felul în care vorbeşti, adică) şi de

asemenea de la cât de mult depinzi de patimile tale.

12. Să o iubeşti pe soţia ta mai mult decât pe tine însuţi. Cu faptele, nu cu vorbele. Şi să nu-i

vorbeşti niciodată urât, fiindcă de fiecare dată limba ucide şi distruge dragostea. De asemenea,

să luaţi aminte că unii părinţi îi răsfaţă pe copiii lor şi le fac toate voile. Şi când răsfeţi prea

mult pe copil, devine egoist şi o va lua pe o cale strâmbă. Mulţi părinţi au grijă să dea copiilor

lor mai mult lucruri materiale. Aceasta este o greşeală. Trupul are multe pofte materiale, dar

viaţă scurtă. Sufletul are veşnicie: alt drum, altă călătorie. Sufletul nu sfârşeşte în pământ, ci la

Dumnezeu. Astăzi toţi se ocupă de trup, iar nu de nevoile sufletului lor.

PROF. NICUŢ OVIDIU

,,Reţeta de mântuire" a părintelui Paisie Aghioritul pentru

toţi cei osteniţi şi împovăraţi

CUPRINS

MARI SCRIITORI ROMÂNI……………. .…..………….….. pag. 1

AICI SUNT EU ……………………………………………….. pag. 3

GAMING TIME ………………………………………………. pag. 8

CLUBUL DE ŞTIINŢĂ ………………………………………. pag. 9

ŞTIAŢI CĂ ……………………………………………………. pag. 12

FASHIONISTELE ……………………………………………. pag. 13

SFATURI UTILE ……………………………………………... pag. 14

REPORTER ÎN ACŢIUNE …………………………………… pag. 15

CELE 7 MINUNI ALE LUMII ANTICE …...………………… pag. 22

CONCURS …………………………………………………….. pag. 24

SĂRBĂTORI DE IERI ŞI DE AZI …………………………… pag. 26

PAGINA VESELĂ ……………………………………………. pag. 30

VALIZA CU ŞTIRI …………………………………………… pag. 31

CĂLĂTOR PRIN LUME ……………………………………... pag. 32

O LUME ABSOLUT … SUPERBĂ…………………………... pag. 35

CHIPURI DE IERI … ŞI DE AZI …………………………….. pag. 36

ŞI UN STROP DE MUZICĂ ………………………………….. pag. 37

SPIRITUALITATE ŞI DUHOVNICIE ………………………...pag. 39