mari religii ale lumii

8/16/2019 Mari Religii Ale Lumii

1/28

MARI RELIGII ALE LUMII

Profesor:Dan Pop Eleve: Man Cristiana Felecan Iulia


2/28

CuprinsIudaismul : 1. Istoric

2.Doctrina religioasă şiprincipiile creştine

.!crieri

".!ăr#ători$.%ugăciunile

&udismul: 1.'rigini2.Divi(iuni

. Doctrină". Istorie

$.)radi*ii


3/28

Creştinism : 1.Creştinismul 2.Creştinismul primar .Creştinismul +n Evul Mediu ". Divi(area #isericii

$. %ela*ia creştinismului cu alte religii ,.Creştinismul din perspectiva

-lo(o-ei Islam: 1.Etimologie

2.Preci(ări terminologice .I(voare principale Coranul şi !unna/ ".%amuri ale islamului

$. 0egea islamică


4/28

IUDAISMUL

1. Istoric Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba

ebraică ו ת:Yehudah, „Iuda”; în ebraică ,י ו ,Yahadut ,י caracterele distinctive a iudeicului e !nov", cunoscut #i subnumele de religie mo$aică (du%ă %rinci%alul %ro&et evreu'oise" este religia %o%orului evreu.

ermenuliudaism î#i are originea în numele regatului Iuda,)ara tribului Iuda ** descenden)ii celui de*al %atrulea &iu al

%atriarhului Iacob (sec. + III * &inele sec. + II î.-r." ** cuca%itala la Ierusalim, lăca#ul 'arelui em%lu.


5/28

Istoria iudaismului este îm%ăr)ită în trei %erioade: 1. erioada em%lului din Ierusalim;

/. erioada talmudică;

0. erioada rabinică (din secolul al I %înăîn %re$ent".

Iudaismul ortodox contemporan s-a format pe bazamişcării fariseilor (pirushim) din perioada Macabeilor.

Iudaismul contemporan nu are o instituţie saupersonalitate, acceptată universal, care ar avea

autoritateadreptului, nvăţăturii sau puterii.


6/28

/. Doctrina religioasă şi principiile credinţei Iudaismul este o religie monoteistă, ba$ată %e %rinci%ii #i

etica, incluse în iblia ebraică ( anah", %recum au &ost în

continuare a e2%lorate #i e2%licate în almud #i în alte te2tecon&ormitate cu tradi)ia evreiască, iudaismul înce%e cu4egămîntul dintre 5umne$eu #i 6braham.


7/28

Istoric, iudaismul a accentuat credin)a în revela)iadivină #i în acce%tarea versiunilor orei scrise #i oraca esen)ă &undamentală de ba$ă a convingerilor.

Iudaismul nu are o autoritate centrali$atăcare e2%une dogmele religioase.6ceasta a dat na#terela multe &ormule în ceea ce %rive#te anumiteconvingeri teologice inerente in ora #i almud.


8/28

5e*a lungul secolelor, au a%ărut o serie de &ormulăr %rinci%iilor de credin)ă.5in aceste &ormulări, cele mai autoritare sunt7treis%re$ece %rinci%ii de credin)ă7, &ormulate în al +II*lea de 'aimonide.8ele treis%re$ece %rinci%ii au &ost ignorate de cea

mare %arte a comunită)ii evreie#ti %entru c9tevasecole #i re&ormulate într*o &ormă %oetică, deveniîn general acce%tate.


9/28

0. Scrieri! Iudaismul întotdeauna a %reamărut studiul ore

#i a altor te2te religioase.

4ucrări centrale ale %racticilor #i g9ndiriimo$aice. ". #anah ($iblia ebraică) şi comentariile

! Mesora

! #ar%um! &xe%eză biblică evreiască (Midraş de mai 'os)


10/28

4ucrări din era talmudică (literatura rabinică clasică"'i#na #i comentariile

ose&ta #i tractatele minore

almud: almudul babilonian #i comentariile almudul ierusalimitean #i comentariile


11/28

Tanah - Biblia ebraică

8artea &undamentală a religiei iudaice esteora, adică %rimele cinci scrieri( entateuh" din echiul estament ( iblia

ebraică". >>de ani #i &ără vocali$are #i %unctua)ie,oraeste un subiectulde studiu esen)ial al iudaismului.


12/28

iblia ebraică cu%rinde /?de căr)i gru%ate în 0sec)iuni. 6cestea sunt: Tora ר ) ו "ת

( Pentateuhul ", carecu%rinde %rimele cincicăr)i ale iblie:

8artea @ene$ei8artea A2odului8artea 4eviticului8artea Bumerilor8artea5euteronomului.

Profeţii ם) י א י ב ,נ Neviim

",7cei vechi7 Scrierile ם) י ב ו ת etuvim ,כ "3n %rinci%iu,Tora esteobiectul de studiu

%ermanent #i $ilnic.Tora este citită ceremonial #i %ublic în sinagogă în $ilelede


13/28

Talmud almuduleste o com%ila)ie consacrată care nu mai %oate

&i schimbată dar în =urul căreia se &ac noi adausuri

inter%retative e2trate2tuale.almuduleste studiat $ilnic iar întregul ciclu %restabilit dstudiu durea$ă cca. C ani, du%ă care se reînce%e.

almudul %ro%riu $is este &ormat dinש işna" מ #i

גמרא

#hemara %recum #i din straturi doctrinare su%limentarconsacrate în e2%unerea #i anali$a &undamentelor ideice din'i#na #i @mara.


14/28

?$ Sărbători Sâmbăta


15/28

Şavuot este o sărbătoare evreiască care cade în $iua a#asea a lunii


16/28

Pesah ( פסח - Paştele ) 3n tim%ul celor #a%te $ile alesărbătorii a#teluiח ס ) פ essah ) nu se măn9ncă %9ine dos%itădin cele cinci &eluri de cereale, ci numai „ %ască”, %9ine

nedos%ită. Iom Kipur (ר ו פ ם כ ו iom Di%%Er, Fiua is%ă#irii"* este una י

din cele trei mari


17/28

C. (ugaciunile

Avreii se roagă de trei ori %e $i:diminea)a, la %r9n$ #i seara.

4a rugăciunea de diminea)ă bărba)ii se în&ă#oară în %atra&ir( alith, un #al cu ciucuri în cele %atru col)uri", simbol al %re$en)ei divine, ei recit9nd cu această oca$ie o serie de binecuv9ntări, %rintre care #iGGbaruh #elo asani i#aGG („ inecuv9ntat e 5umne$eu că nu m*a &ăcut &emeie”"


18/28

o$i)ia &emeii în iudaism Iudaismul re$ervă &emeii din %unct de vedere religios #

social un loc de onoare. Hemeile nu sunt obligate să res%ecteritulalurile, deoarece acestea %ot men)ine legătura str9nsă cu5umne$eu #i în li%sa acestor obliga)ii. abinul

4a sinagogă, conducătorul ritualului este rabinul, care are&unc)ia unui îndrumător religios.Al este cel care coordonea$ăstudiul orei.


19/28

BUDISMUL

1. )rigini

udismul este o religie #i o &ilo$o&ie orientală av9ndoriginea în India în secolul al I*lea î.-r. #i care s*a răs%9ndiulterior într*o mare %arte a 6siei 8entrale #i de


20/28

/. Divi*iuni

+ea mai folosită clasificare a budismului de astă*i de către savanţi, &mparte adepţii &n trei *one geografice sau culturale

Theravada , budismul est-asiatic şi budismul tibetan $

) altă clasificare foarte utili*ată cuprinde două divi*iuni, Theravada şi "aha.ana $


21/28

Budismul est-asiatic : nume#te budismul răs%9ndit în 8oreea,Ja%onia,


22/28

0. Doctrină

8on&orm&ilo$o&iei budiste, e2isten)a, lumea în general are

trei caracteristici:im%ermanen)a (sDt. anitKa %al. anicca"non*sinele (sDt. 6nLtman %al. anatta",insatis&ac)ia (sDt. 5uhDha %al. duDDha" sau durerea


23/28

(e&ncarnarea

arma unui om este re*ultatul faptei la fel ca &n hinduism şi

se ba*ea*ă pe stricta lege a condiţionismului %Pratit.a- samutpada' conform căreia din orice fenomen trebuie săre*ulte un altul$ 8onsecin)a unei &a%te comise în această via)ă nu se

materiali$ea$ă nea%ărat în via)a imediat următoare, ea %ut9nsă se mani&este chiar în aceea#i via)ă sau în e2isten)e mult mînde%ărtate.


24/28

(efugiu la cele trei giuvaieruri 8ele trei giuvaieruri ale credin)ei sunt:

Buddha (+el tre*it " * este un titlu acordat celor care au ob)inutiluminarea la &el ca uddha #i care îi a=ută #i %e al)ii să oob)ină.Dharma este învă)ătura sau legea %romovată de uddha,cuv9ntul lui @autama a#a cum a &ost consemnat în scrierile budiste.

Sangha . 6cest termen înseamnă literal 7gru%7, 7întrunire7,7congrega)ie7, se re&eră la unul din următoarele două ti%uri dgru%uri: oricomunitatea monahală (bhi//hus , călugării #ibhi//hunis , călugări)ele" oritotalitatea oamenilor care au atinsmăcar %rima trea%tă.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Buddha-Footprint.jpeg


25/28

?. Istorie


26/28

Tradiţia budistă men)ionea$ă în "ilinda Panha e2isten)a unuirege indo*grec, 'enandru , din secolul al II*lea î.-r., convertitla budism #i devenitarhat.8on&ormedictelor lui 0so/a , au &ost trimi#iemisari cu %recădere în teritoriile învecinate Imperiului Seleucid #i înregatele elenistice din ba$inul mediteranean.6ceasta a &avori$at, un secol mai t9r$iu, a%ari)iamonarhilor budi#ti vorbitori de limbă greacă din (egatul Indo-#rec #ide$voltareaartei greco*budiste din@andhLra.


27/28

C.Tradiţii 3n ciuda numeroaselor di&eren)e,ramurile budiste au #i

%uncte comune:

oate îl acce%tă %euddha ca %e un învă)ător.oate au ado%tat8alea de mi=loc, 4egea condi)ionismului,8ele %atru adevăruri nobile #i8alea cu o%t bra)e.

oate cred că at9tmembrii laicatului c9t #icălugării %ot să

urme$e calea s%reiluminare (bodhi".oate consideră statutul deuddha ca &iind cea maiim%ortantă dob9ndire.


28/28

Budismul sudic %Theravada' Budismul estic %"aha.ana'

Budismul nordic %1a2ra.ana'

mari religii ale lumii

Documents