marea neagra

Download MAREA NEAGRA

Post on 05-Jul-2015

580 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

MAREA NEAGRA

Porturile TurcieiPortul Samsun Localizare :4121 N si 3634E .Este situat pe coasta de Sud a Marii Negre. Portul dispune de 17 dane,din care danele 1 si 2 pt vrac uscat,danele 3 si 10 pt marfuri generale,dana 13 terminalul Ferry-Boat,la celelalte dane putand fi operate si alte categorii de marfuri. Danele de operare sunt dotate cu 17 macarale de 3-35 tf,cu 8 cranice mobile de 5-27 tf,incarcatoare,transportoaresi cargolifturi,trailere de 40 si 20 tf. In port pot opera nave cu pescaje de pana la 10 m si cu lungimi variind in Functie de lungimea danelor(dane de 180,300,325 si 400 m in lungime). Exista in port facilitati de operare a containerelor care pot fi manipulate de mijloace de incarcare de 35 tf. Pilotajul este obligatoriu pt toate navele

1

S

a

m

s u

n

N

F

T U R K

S

a m E Y

s o n

Portul Trabzon Localizare:4101N:3946E:Este situat in partea de SE a Marii Negre. In port sunt operate nave RORO,portcontainere,mineraliere,cargourisi tancuri petroliere. Pescajul maxim al navelor admise in port este de 9,5 m.Este vizitat anual de cca 650 nave. Danele principale de operare sunt : dana nr 1 si 2 pt navele cele mai lungi (marfuri generale),dana nr 3 pt portcontainere,dana nr 4 pt minereuri,dana nr 5 pt nave RO-RO,iar danele nr 1 si 2 ale bazinului situat la est de oras pentru tancuri petroliere. Pilotajul este obligatoriu pt toate navele straine. Ancorajul este permis spre larg de digul de protectie.ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei prin agentul navei. Portul Hopa Localizare:4128N si 4127E.Este cel mai estic port turcesc la Marea Neagra\,la 185 km Est de Trabzon. Portul ofera conditii de operare pt minereuri,marfuri generale,nave Ro-RO .Deasemenea,dispune de o dana de pasageri si una pt nave de pescuit.Adancimile apei la danele de operare sunt cuprinse intre 9 si 10 m.Danele sunt dotate cu macarale de 25tf,10 tf si 5 tf.

2

Pilotajul este obligatoriu si se solicita prin ETA.Este vizitat anual de cca 90-100 nave. Portul Inebolu Se afla in partea estica a Inebolu Burnu (4159'N 03346'E) Portul interior ofera adapost fiind protejat de digurile de N si S. Principalul produs este minereul de fier. ETA se transmite cu 24 de ore inainte de sosire iar cele care au materiale explozibile cu 72 de ore.Comunicatiile se tin pe canalul VHF 16 Intrarea in port este marcata de lumini ;un turn de beton in nord si un turn metalic in sud.Ceata este frecventa in martie mai.Pentru navigatie Farul Kerempe Burnu (4201'N 03320'E).Lungimea cheiului e de 85m si suprafata de 420m2

Portul Eregli Este situat la 2 Mm S de Farul Capului Oluce intre Capul Baba si Capul Cengel; Este alcatuit din porturile Erdemir, TTK Port,Portul Naval si Raiul Pescarilor;Erdemir este asociat cu industria otelului iar TTK Port cu carbune, bare si profile de otel.Traficul e de aproximativ 9000000t de marfuri annual.LOA 300, latimea 45, pescajul 18m, nave pana la 200000dwt in portul Erport(Erdemir) Dana Lungimea( LOA( Adancime( Dwt Pescaj( Bordul m) m) m) m) Liber( m) Docul de 405 240 11.0 60000 11.0 14 descarcar e1 Docul de 350 300 20.0 15000 18.8 20 descarcar 0 e23

Marfuri 295 generale Doc 1 Marfuri 200 generale Doc 2 Dana RO- 23 RO

225 225 -

10.5 14.0 14.0

40000 10.6 60000 12.8 12.8 -

14 20 -

Facilitati: sunt mai multe macarale mobile iar suprafata acoperita este de 5000 m2 iar cea neacoperita de 200000 m2 Efecueaza reparatii minore, apa potabila la fiecare dana iar orele de lucru 0030-0830; 0830-1630; 1630-2430;E r e g l i

B

la c k

S

e a P la n n e d B u lk B e r t hIn n e

rb o r Ha

im ur L

it

C

it y

H

a r b

o

u

r

N

o

.

2

U

n lo

a d i n g

D

o

c k

R N o .

o - R o N e w

B H

e r t h a r b

o u

r

S

m

a l l P

o r t

G

e n e

r a l b C r

2 G e a rr t g h o

e n e r a l D o c k

P

r o

p o

s e d

B

u

lk

S

t o C r ao gn e t a i n e Y a r d

H

a r b

o u

r N o . 1 G e n e r a l C a r g o D o c k

E T

r e U R

g K

l i O E Y r e S t o Y a r d

O re a nd C oalB e r th

r C a g ae l S o Y a r d

t H r a a r gb eo u o O f f ic e

r

N

F

4

Burgas Latitudine:42.30 N,Longitudine:27.29 E,Time Zone:GMT+2 UNCTAD code BGBOJ,Adancime maxima:11.9 m Descrierea portului: Asezare:Burgas este situat pe coasta de vest a Marii Negre,105 mM NNW de Istanbul.Traficul maritim este deservit in Burgas de un sistem portuar modern care incorporeaza: Teminalul de Est Teminalul de marfuri in vrac Teminalul de Vest Terminalul de petroliere Teminalul Pomorie Teminalul Nessebar Teminalul Sozopol Teminalul Tzarevo Toate facilitatile portuare sunt sub jurisdictia Autoritatii Porture Burgas care,in prezent supervizeaza,planifica si coordoneaza toate activitatile.Facilitatile portului insumeaza mai putin de 30mM dar deservesc toate tipurile de marfa. In 1996,1796 de nave ,insumand 13.884.000 trb au folosit portul Burgas.Aceste nave au tranzitat urmatoarele tipuri si cantitati de marfuri: Petrol 8.470.000 t; Hartie 1.728.000 t; Metale 1.319.000 t; Otel neprelucrat 21.000 t; Uree 599.000 t. Dimensiuni maxime ale navelor ce pot tranzita Portul Burgas:5

-terminalul de est:LOA:244m,Tmax:11.00m; -terminalul de vest:LOA:225m,Tmax:11.00m; -terminalul de petrol:LOA:260m,Tmax:12.65m. Avizarea de sosire ETA trebuie transmisa autoritatii portuare si statiei de pilotaj prin agentul navei cu 7,3 sau cel putin o zi inainte de sosire.Orice variatie consistenta a ETA trebuie anuntata cat mai repede posibil.Avizarea va contine:timpul exact,numarul de pasageri si echipaj.Daca exista marfa la bord,Capitania trebuie anuntata cu cel putin 24h inainte.Alte mesaje vor fi transmise cand diferenta este mai mare de doua ore,specificandu-se si motivele intarzierii. Informatii ce vor fi incluse in avizul de sosire: -numele navei,pavilion; -LOA,latime,pescaj maxim; -descrierea marfii,cantitate,cargoplan magazie cu magazie; -prevederi speciale privind acostarea (referitoare la cai de acces,cranice,etc.) Documentele necesare Liste de echipaj,liste cu pasagerii; Lista proviziilor; Lista cu efectele personale ale echipajului; Declaratia vamala; Manifestul marfii; Declaratia maritima de sanatate Conosamente; Lista cu porturile de escala; Lista alcool,tigari Declaratia privind armele si stupefiantele la bord Urmatoarele documente trebuie predate autoritatii portuare pe timpul sederii navei in port: Certificatul liniei de incarcare; Certificatul de siguranta al echipamentelor; Certificatul de siguranta radio; Certificatul de siguranta al navei; Certificatul international privind poluarea;

6

Certificatul de deratizare; Certificatul international de tonaj; Jurnalul de hidrocarburi; Carnetele de marinar,pasapoartele,certificatele de vaccinare; Certificatul echipajului minim de siguranta; Brevetele,certificatele de competenta.

Facilitati RADIO: Avizarea de sosire se face prin Varna Radio si Radio Burgas,operationale 24/24.Sunt posibile si comunicatiile prin INMARSAT si pot fi folosite pentru contactarea directa a agentului. Comunicatii in VHF:Burgas Trafic Control: Ch.16,11; Burgas Pilot: Ch.14; Garda de Coasta: Ch.72. Libera practica se poate da prin radio sau dupa sosire.Exista posibilitate reinnoirii certificatului de deratizare. Informatii privind navigatia Intrarea in port se face printr-o schema de separare a traficului,respectanduse COLREG.Suprafata portului este impartita in doua:rada interioara si rada exterioara,unite de-a lungul liniei ce uneste Capul Poros si Capul Burgas. Pilotajul este disponibil 24/24,365 zile pe an.Navele trebuie sa anunte statia de pilotaj in canalul 14 pentru instructiuni.Urcarea pilotului la bord se face la 0.5mM de digul sparge-val,sau in rada exterioara daca nava este la ancora.Daca este cerut de comandant urcarea pilotului la bord se poate face si la 16mM E de port.Aceasta insa necesita anuntarea cu cel putin 12h inainte.Pilotajul in rada interioara este obligatoriu pentru navele mai mari de 100 trb. Ancorajul:zonele de ancorare au fost stabilite intre 5 cb.si 2.5mM ENE de Capul Poros,dupa cum urmeaza (numarate de la W la E): Zona 1:nave pana la 5.000 trb; Zona 2:nave peste 5.000 trb; Zona 3:tancuri; Zona 4:nave in carantina sau cu marfuri periculoase; Zona 5:nave peste 200m in conditii de vizibilitate redusa. Inainte de a ancora sau deriva in apele teritoriale ale Bulgariei,nava are obligatia de a anunta autoritatea portuara si garda de coasta despre prezenta ei si sa se conformeze instructiunilor.

7

Nivelul mareei sau viteza curentilor nu influenteaza in nici un fel navigatia.Densitatea apei se situeaza intre 1012-1014.In timpul iernii vanturile predomoinante bat din N sau NE,iar pe timpul verii sunt variabile.Portul nu este afectat de furtuni sau vanturi puternice,rareori intamplandu-se sa se inchida.Mai des,din cauza cetii,portul poate fi inchis dar numai pe perioade scurte de timp.Chiar si in timpul celor mai geroase ierni nu se formeaza gheata. Principalele repere de navigatie: -Farul Sveti Ivan,Lat.42.26N,Long.027.42E -Farul Sveta Anastasia,Lat.42.28N,Long.027.33E,inaltime 12m; Harti nautice:BA 2399,2230 Admiralty Pilot NP24. Remorcajul:portul are 11 remorchere,de la 600cp la 2.400cp,disponibile 24\24.Ele sunt in propietatea si administrarea portului Burgas.Remorcajul este obligatoriu pentru navele mai mari de 100 trb. Informatii generale: -exista facilitati de bunkerare,apa,provizii; -exista posibilitatea de face reparatii navei,prin cele doua santiere navale; -facilitatile medicale sunt deservite de un spital in apropierea portului; -cel mai apropiat aeroport:8 km; -cale ferata in orasul Burgas -se poate efectua schimbul de echipaj; -la nevoie se asigura surveyori; -facilitati de depunere a gunoiului la mal,etc. Dane de operare a marfii: Nume/Numar:Vedere generala: Terminalul Terminalul Terminalul Terminalul East West Petrol Vrachiere Lungime (m) 1,965 750 890 300 Numar de dane 14 5 6 3 Adancimi pe canalul navigabil (m) 12.49 12.49 12.49 12.49 Bazinul portuar(m)8.84-10.97 10.97 10.97 7.32-13.71 De-a lungul cheului 7.32-10.06 10.97 10.97 7.32-13.71 Depozite(m2) 44,500 5.000 11.900 8

Spatiu depozitare (m2)

50,000

49,000

191

-

Lungimea totala a cheurilor cuprizand numai Terminalul de Vest si de Est este de 3.500m si inglobeaza dane de marfuri in vrac,22 de dane pentru marfuri generale si 2 dane RO-RO.Adancimile de 10.97 m de-a lungul cheului permit acostarea navelor pana la 55.000 tdw.Terminalul de petroliere este situat la aproximativ 3 km.de digul sparge-val,deservind nave pana la 100.000 tdw.,cu un pescaj de 12.65m. Terminalul de containere:este situat in Terminalul de Vest si include trei dane pentru containere (Nr.22,23 si 24) cu o lungime totala de 400m si adancimi maxime de 11.00m.Capacitatea de operare a unui container este in jurul valorii de 15 containere/macara/ora.Terminalul de containere are o suprafata de circa 60.000m2.

9

10

VARNA Latitudine: 044 21.0' N Longitudine: 028 40.0' E Timpul local:GMT+2 DESCRIEREA PORTULUI: Localizare: Portul Varna, este situat in partea de Sud a orasului cu acelasi nume, unind Marea Neagra cu Lacul Varna si cu Lacul Beloslav, la Vest. Consideratii generale: Portul de Est al Varnei: Este situat in parte de Sud a Varnei, fiind specializat in operarea containerelor, marfurilor generale, granelor si pasagerilor. Portul de Vest al Varnei: Este situat la 12Mm Vest, fata de Estul Varnei, pe tarmul de NV, al Lacului Beloslav, fiind specializat in operarea marfurilor vrac si generale, lichide, chimicale si containere. Lesport: Este situat la 5.4Mm Vest, fata de orasul Varna, pe coasta de Nord a Lacului Varna. Este specializat in operarea lemnului si altor marfuri vrac. Portul Balchick: Este situat la 18Mm NE, fata de orasul Varna. Este specializat in operarea granelor vrac si vegetalelor uleioase. Principalele importuri: Carbunele, granele, metalele, minereul, concentratele containerizate si fertilizantele. Cifre de trafic: Aproximativ 7,570,000 tone de marfa si 1,900 nave, sunt gestionate anual. Linia de incarcare: Vara. Dimensiuni maxime admise: Estul Varnei: Navele de croaziera: "Norwegian Dream, lungimea totala 230m , capacitatea 50,764 Tone registru.11

Vestul Varnei: Vrachiere: Lungimea totala 225m, pescajul 9.9m, inaltimea bordul liber 41.7m, capacitatea 70,000DWT. INFORMATII PREMERGATOARE SOSIRII ETA-ul: Trebuie transmis cu cel putin 24 ore inaintea sosirii, prin intermediul agentului navei. Orice modificare, a Eta-ului, stabilit, trebuie anuntata imediat. Comunicatiile: La traversarea prin marea teritoriala, o nava sub pavilion strain, poate stabilii comunicatiile, cu coasta Bulgariei, prin intermediul Radio Varna. Toate navele, aflate in apele teritoriale ale Republicii Bulgare, trebuie sa efectueze o veghe dubla pe VHF, canalul 16. Canale VHF: Autoritatea portuara: 16 si 11. Varna Radio: 26. Turnul de trafic: 11. Pilotii: 09, 14. Sunt posibile si comunicatiile prin Inmarsat, putandu-se astfel stabili contactul direct cu agentul navei. Regulamentul sanitar: Libera practica, poate fi obtinuta prin intermediul agentului navei, inainte de sosire. Pavilioane: La apropierea de radele portului, toate navele locale, trebuie sa arboreze pavilionul national, intre orele 08:00 si pana la apusul soarelui. Avizul de pregatire: Trebuie inaintat cu 7 si cu 5 zile in avans. Durata minima acceptata este de 3 zile. La sosirea in port, indiferent daca nave, este acostata sau se afla la ancora, Comandantul navei, trebuie sa transmita avizul de pregatire.

NAVIGATIA Limitele portului: Lungimea maxima a navei:179m12

Pescajul:11m Containare:pescaj 10.2m Pasagere:pescaj 9.4m Tancuri:pescaj 8.1m Chimice:pescaj 10.6m Bulk:pescaj 11.5m Densitatea apei:1013 Dimensiuni maxime: Portul, cuprinde apele din Varnenski Zaliv, Varnensko Ezero si Beloslavsko Ezero. Geamanduri, Pase Navigabile si Canale: Estul Varnei: Din vecinatatea Schemei de Separatie a Traficului, avand centrul in punctul de coordonate: 4311'N 02800'E, sau a zonei de ancoraj Nr 1, directia finala de orientare catre Varna, duce in general la Vest fata de pasa navigabila a canalului. Pasa, trece la Sud, fata de digul delimitat in extremitatea Sudica de Farul Varna si apoi duce catre intrarea in Portul de Est al Varnei. Vestul Varnei: Exista 2 canale de intrare, situate intre Lacul Varna si Lacul Beloslav. Lungimea totala a apelor interioare este de 12.34Mm. Canalul Nr 1, are o lungime de 2Mm, pescajul maxim admis, este de 11.5m, inaltimea bordului liber, nu trebuie sa depaseasca 41.72m. Canalul Nr 2, are o lungime de 5Mm, pescajul maxim admis, este de 10.5m. Numai navele cu pescaje mai mici de 9.9m si cu un bord liber de pana in 41.72m, sunt permise in Varna Vest. Navele de peste 200m lungime, latime de peste 26m si capacitate de peste 20,000 Tone Registru, pot tranzita numai pe timpul zilei. Actualele adancimi ale canalelor si danelor, ofera conditii de acomodare a navelor de pana-n 70,000DWT. Balchick: Din zona radei, drumul indicat catre Balchick, duce in NE, trecand la ESE fata de geamandura cardinala de Sud. Pilotajul: Este obligatoriu, pentru navele de peste 100 Tone Registru. Serviciul este disponibil 24 din 24, prin VHF, canalul 14. Pilotii pentru Balchick, se ambarca din rada exterioara a Varnei de Est. Cererea de pilot, se trimite cu 24 si cu 12 ore in avans.13

Ancorajul: Zone exterioare portului: -Vara ( Mai-Oct): Zona este situata la sud de Galata Cape, la peste 0.6Mm fata de tarm. Zona este deschisa tancurilor, pe toata durata anului si tuturor navelor numai vara. -Iarna ( 0ct-Apr): Zona este situata la 2.0Mm Est fata de Farul Varna si la Nord fata de zona de separatie. Ancorajul pentru carantina si marfuri periculoase: Se afla la 5.5Mm Sud fata de Nos Galata. Densitatea docului: 1013. Vremea: Vanturile predominante, sunt cele variabile. Restrictii: Este interzisa navigatia in interiorul portului si a canalelor, atunci cand viteza vantului depaseste 23Nd iar vizibilitatea scade sub 500m DANE SI MARFURI Varna Est: Opereaza marfuri vrac ( grane, zahar, fier vechi, metal, concentrate), marfuri generale, celuloza, fasole, orez in saci, metale), lichide vrac, containere si pasageri. Facilitatile oferite de Varna Est: Un total de 28 de macarale, forklifturi, 40 de macarale mobile, 17 camioane si 44 tractoare. Varna Vest: Operat de catre Portul Varna, acesta opereza: carbuni, soda, fosfat, clincher, ciment, concentrate, cupru, quartz, nisip, gips, zahar, marfuri generale ( soda, fertilizanti, metale, lemn si produse forestiere), lichide vrac ( acid sulfuric, soda caustica) si containere. Facilitatile oferite de Varna Vest: Un total de 31 macarale electrice. Spatiul de stocare: Totalizeaza o suprafata de 322,000m2.

14

INFORMATII GENERALE Reparatiile: Toate tipurile de reparatii posibile in santierul naval. Pot fi reparate navele, cu o lungime maxima de 270m, pentru adancimi de 5.3m si de 210m, pentru adancimi de 6.0m. Servicii: Curatarea tancurilor si indepartarea rezidurilor.Reglarea girocompasului. Facilitati medicale: Spitalul, se afla in vecinatatea Varnei de Est. Transportul: Aeroportul Varna, situat la 10km. Sarbatorile nationale: 1ianuari,.3 martie,Pastele,1mai,6mai,24mai,6decembrie,22septembrie,24,25,26decembr ie Documente necesare la intrarea si la iesirea din port: 1)Cargoplanul 2)Declaratia de efective a echipajului 3)Lista echipajului 4)Declaratia generala 5)Declaratia IMO pentru marfurile periculoase 6)Declaratia sanitra maritima 7)Lista pasagerilor 8)Lista de bunuri stocate

15

HART PORTULUI VARNA:

16

17

Porturile Romaniei

a) porturi maritime : Constanta , Mangalia si Midia . b) porturi fluvial-maritime : Sulina ( la Mm 0-2 ) , Tulcea ( la km 70-72 ), Galati (la km 145,4 -157) si Braila (la km 168,5 172 ); c) porturi fluviale pe Dunare : Cernavoda ( la km 300 ) , Calarasi ( pe bratul Borcea ), Oltenita (la km 430), Giurgiu (la km 493), Zimnicea (la km 553), Turnu Magurele (la km 579), Calafat (la km 795), Drobeta Turnu Severin (la km 931-933), Orsova (la km 954), Drencova (la km 1 016), si Moldova Noua ( la km 1 046 ); d) porturile fluviale pe Canalul Dunare Marea Neagra : Basarabi (la km 24 ), Medgidia (la km 37 ) si Cernavoda (la km 64 ). Portul Constanta Date generale Portul Constanta este cel mai mare port al Romaniei , fiind in acelasi timp si cel mai mare port al Marii Negre si al cincilea port maritim al Europei . El este punctul terminus al caii de navigatie transeuropene Marea Nordului Rin Main Dunare Marea Neagra , fiind astfel in legatura navigabila directa cu portul Rotterdam , cel mai mare port al Europei . Suprafata totala a portului este de 3.626ha, din care 2.532ha este suprafata de apa (acvatoriul portului ). Portul este impartit in doua : -Constanta Nord, cu o suprafata de 789ha (484ha teritoriu si 305ha acvatoriu ) , 15km cheuri , 78 dane , avand terminale specializate pentru traficul de produse petroliere , minereuri , carbuni, cereale , containere , laminate , marfuri generele ; -Constanta Sud , cu o suprafata de 2.837ha (610ha teritoriu si 2.227ha acvatoriu ), are terminale specializate de marfuri generale,RO-RO,ferry-boat , containere, etc. Pe danele bazinului fluvio-matitim sunt amenajate sectoare de transbordare a minereului , cocsului si carbunilor direct in barjele ce au acces pe Canalul Dunare Marea Neagra . Adancimea in bazine este cuprinsa intre 7-13,5m in Portul Constanta Nord si intre 7-18m in Portul Constanta Sud . Digurile de adapost au o lungime de peste 12km , respectiv 6,97kmDigul de Nord si 5,56km Digul de Sud .

18

Capacitatea totala de trafic este de 83,5 milioane tone pe an , din care 30 milioane tone-marfuri lichide . Traficul in 1997 era de 42.400.000t operate . In portul Constanta Nord pot opera nave cu o capacitate de 65.000tdw pentru marfuri solide si 80.000tdw pentru marfuri lichide , iar in portulConstanta Sud , nave de pana la 150.000tdw . Localizare Latitudine : 4410 N ; Longitudine : 2839 E Este situat pe coasta de W a Marii Negre , la 179Mm de Bosfor si 85Mm de Sulina , respectiv gura de varsare a fluviului Dunarea in mare. Fata de capitala Romaniei se afla la o distanta de 250km spre E . Asezarea sa in partea de S-E a Europei , i-a creat posibilitatea de a deveni un punct nodal important intr-un lant logistic de transport spre si dinspre Europa . Situat la capatul coridorului 4 paneuropean , Portul Constanta asigura legaturi cu tari din Orientul Mijlociu , tarile transcaucaziene sau alte tari asiatice , tinzand sa castige teren in refacerea drumului matasii. Conditii de navigatie a) Litoralul romanesc este orientat , in general pe directia N-S , avand o lungime de 244km si o inaltime a falezei de 25-30m in zona Portului Constanta . Caracteristicile platformei continentale romanesti permit o navigatie usoara si sigura , deoarece nu implica ocolirea unor obstacole de navigatie si nici a unor insule , schimbari de drum dificile sau treceri periculoase b)Limita marii teritoriale a Romaniei este stabilita la 12Mm de coasta , dincolo de care se extinde zona contigua pana la 24Mm de la liniile de baza spre largul marii , zona in care Romania exercita controlul in vederea respectarii legilor si reglementarilor salen domeniul vamal , sanitar si al trecerii frontierei . c) Curentii marini nu influenteaza manevrele in rada si activitatea portuara . In rada actioneaza curentul general N S de pe coasta de vest a Marii Negre , a carui viteza variabila (0,5 1,5 Nd ) este in functie de intensitatea vantului din sectorul Nord . In port se inregistreaza curenti slabi,cu antenarea apelor spre Sud (iesirea din port ) in cazul vinturilor de N si N NW ( cand nivelul apei scade ), sau antrenarea apelor spre Nord , in cazul vinturilor dinspre S si SE ( cand nivelul apei in port creste). d) Variatia nivelului apei pe coasta de W a Marii Negre Influenta mareei este neinsemnata (30cm ) . In port variatiile nivelului apei ating uneori scaderi de pana la 50 cm sub nivelul mediu (in cazul vinturilor de durata dinspre N NW) si cresteri de pana la 70 cm19

deasupra nivelului mediu ( in cazul vinturilor dinspre S SE). Aceste situatii sunt extrem de rare si nu influenteaza utilizarea maxima a capacitatii de incarcare a navelor . e)Regimul vanturilor este neregulat . Vinturile dominante sunt cele de N si cele de NE , mai ales toamna si iarna , cand ating uneori forta de 9-10 pe scara Beaufort. In aceste cazuri , din cauza valurilor puternice, stationarea in rada devine dificila si impune masuri de precautie deosebite. Primavara si vara sufla adesea vintul de S, care nu depaseste de regula forta 6-7 si nu provoaca valuri mari in rada. f) Limitele portului Constanta Portul Constanta este delimitat de digurile de aparare (de N si de S) ale acvatoriului. g) Rada Portului Constanta este delimitata de coordonatele: 44105 N - 028440 E 44065 N - 028440 E 44105 N - 028495 E 44065N - 028495 E Meridianul de 028467 E si 028 482 E inpart rada in 3 zone de ancoraj numerotate de la W la E astfel: - zona 1 ancoraj pentru nave de pana la 40 000 TRB (exceptand petroliere) ; - zona 2 ancoraj pentru nave mai mari de 40 000 TRB ( exceptand petroliere ) ; - zona 3- ancoraj pentru petroliere, nave cisterna (gaze lichefiate ), marfuri periculoase (indiferent de tonaj). Rada permite un ancoraj sigur ,cu adincimi cuprinse intre 25-30 m pentru 40-50 nave mari,cu posibilitatea de a face o rotatie completa in caz de schimbare a vintului sau a curentilor. Pe vreme nefavorabila ,navele mici pot intra in acvatoriu portuar numai cu aprobarea Capitaniei portului Constanta. Controlul supravegherea si dirijarea navelor de la rada este facuta de PORT CONTROL CONSTANTA pe canalul 67 VHF. Ordinele Port Control Constanta sunt obligatorii. h) Accesul in port Navigatia spre Portul Constanta se face pe drumuri recomandate conform Avizelor catre navigatori, trecind obligatoriu prin schema de separare a traficului .

20

Scheme de separare a traficului pentru intrarea / iesirea navelor are 3 zone: -Pasa de intrare in port , avind directia generala NW, Da =316, pe coordonate: 4400.7N-02850.7 E 4405.3N-02844.5E -Zona de separatie , cu urmatoarele margini : 4404.4N-02843.2E 4404.8N-02843.8E 4400.8N-02849.9E 4350.8N-02849.4E -Pasa de iesire din port, avand directia generala SE, Da = 136, pe coordonatele : 4403.9N-02842.4E 4359.3N-02848.6E Lungimea unei pase =6,4Mm Latimea unei pase =0,8Mm Zona de separare a traficului = 0,5Mm(latime) Respectarea regulilor si semnalelor din colreg este obligatorie . Navele care intra in port acorda prioritate celor care ies , cu exceptia cazurilor de forta majora Navele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri . Intrarea /iesirea concomitenta a doua nave este interzisa . Caracteristicile principale ale portului Constana Elemente caracteristice Lungimea digurilor de adpostire (m) Suprafaa total a incintei (ha ) Suprafa teritorii (ha ) Suprafa acvatoriu ( ha ) Lungimea frontului de acostare (m) Etape de dezvoltare Etapa III Etapa I Etapa II (Final ) 2.047 5.334 11.500 199 135 64 2.900 523 269 254 10.500 2.500 1300 1200 50.000 Total 19.241 3.222 1.704 1.518 63.400

21

Adncimi la intrare (m) Adncimi de acostare (m ) Capacitatea de trafic ( mil.t/an ) Capacitatea navelor maxime (tdw )

10 8; 9;10 4,5 15.000

14.5 11,5 ; 14,0 51 80.000

23 7; 14,5; 22,5 170 250.000

10-24 225,5

Infrastructuri portuare a) Cai navigabile interioare In Portul Constanta debuseaza Canalul Dunare Marea Neagra care este o parte a importantei cai navigabile Dunare Main Rhin . Conform standardelor EEC-UKO , Canalul Dunare Marea Neagra se incadreaza in clasa fde canale interioare (L=64,4km, adancime= 7m , latime=90m , 2 ecluze , 3 porturi fluviale , convoi maxim 6 barjex3000t). b)Cai rutiere Portul este conectat la sistemul national de transport rutier . Atat portul Constanta Nord cat si cel Sud au acces direct la soseua nationala DN 60 care leaga orasul Constanta de Bucuresti si de aici cu acces la reteaua europeana de autostrazi . Autostrada Bucuresti Constanta va face parte din magistrala transeoropeana TEM . In interiorul portului se afla o retea vasta de sosele si drumuri aprox.100km Aceasta se intinde de-a lungul unui numar mare de dane , permitand transbordul direct al marfurilor . c) Cai ferate Portul Constanta este conectat la reteaua nationala de cai feroviare si prin aceasta la reteaua europeana .Orasul Constanta ,care este un important nod feroviar al Romaniei , este legat de Bucuresti printr-o linie dubla , electrificata , care face parte din viitoarea magistrala Est-Vest (Constanta Oradea ), care la randul ei va face parte din reteaua magistratelor feroviare care vor lega N de S si E de W Europei . Reteaua de cale ferata din interiorul portului are o lungime de 144km si este formata din triaje si linii de cale ferata care se intind pe cheuri , permitand transbordul direct din nave in vagoane si invers , precum si in spatele cheurilor , permitand transferarea marfurilor din vagoane in depozite sau pe platforme si invers . d)Transportul prin conducte Sistemul de transport prin conducte in Portul Constanta este folosit , in principal , de industria petroliera si cea alimentara . Terminalul petrolier din port , administrat de OIL TERMINAL , este conectat la rafinariile de la Borzesti , Ploiesti , Pitesti si Midia prin conductele pentru22

petrol brut ( cu diametre cuprinse intre 14 si 28 ) si conductele de dimensiuni mai mici prin care se transporta produsele petrochimice si petroliere . Se apreciaza ca sistemul de transport prin conducte are o capacitate actuala suficienta pentru a raspunde cresterilor semnificative din viitorul apropiat . e) Elementele de infrastructura care asigura functia de distributie . Pentru a-si executa functia de distributie ( marfuri si pasageri ) , Portul Constanta poseda elementele de infrastructura corespunzatoare unui mare port modern . Terminalele specializate pe categorii de marfa ofera toate facilitatile necesare: echipamente portuare , dispozitive specifice , forta de munca specializata , spatii de depozitare inchise si deschise si alte facilitati care conduc la realizarea unui nivel inalt al capacitatii de operare , al productivitatii si calitatii prestatiei portuare . Terminalele de marfuri din Portul Constanta pot fi impartite astfel : - terminale pentru operarea marfurilor vrac solide : 1. Terminal de minereu , carbune si cocs 2. Terminal de produse chimice 3. Terminal de ciment 4. Terminal de cereale - terminale pentru operarea marfurilor vrac lichide : 5.Terminal petrolier 6.Terminal de vrac lichid : ulei comestibil si melasa - terminale pentru marfuri generale - terminale pentru containere - terminale pentru masini - terminal RO-RO - terminal ferry-boat In afara terminalelor pentru marfuri , in Portul Constanta Nord exista si un terminal de pasageri . de asemenea , se preconizeaza construirea unui terminal pentru poerarea navelor de transport al gazelor lichefiate . Terminalul de minereu de fier , carbune si cocs Minereul de fier, carbunele si cocsul pot fi operate la cele 13 dane cu o lungime totala de 2647m si ale caror bazine au adancimi cuprinse intre 4,5 si 18m . In bazinul maritim si bazinul fluvio-maritim (4 dane , adancimi intre 4,5-12m) sunt amenajate sectoare de transbordare a minereurilor, cocsului si carbunilor direct in barje ce au acces pe Canalul Dunare Marea Neagra .

23

Operarea marfurilor se realizeaza cu: 8 poduri descarcatoare , 4 poduri incarcatoare (la barje) cu capacitati de 1200-2000t/h , benzi transbordoare si benzi transportoare , macarale de cheu, macarale plutitoare etc . Capacitatea de depozitare este de 3 milioane tone/an . Terminalul de produse chimice , ingrasaminte , uree , fosfati , apatite Marfa este operata la cele 10 dane in lungime totala de 2.660m , cu adancimi ale bazinelor cuprinse intre 8,9 si 11,5 m . Echipamente de operare : 2 descarcatoare de 25tf fiecare pentru fosfati si apatite , 2 incarcatoare cu capacitatea de 200 si 250 tone/h pentru uree etc . Terminale pentru ciment si alte materiale de constructii Cimentul si alte materiale de constructii sunt operate in 7 dane cu lungimea de 1426m si cu adancimi ale bazinelor cuprinse intre 10,6 si 10,9 m . Echipamente de poerare : 2 incarcatoare de ciment vrac cu o capacitate de cca 400tone /h , o instalatie plutitoare de incarcat cimentul vrac din barje la nave , cu o capacitate de 2000tone /24h , macarale de cheu , macarale plutitoare etc. Terminal de cereale Cerealele sunt operate la 6 dane specializate , cu lungimea de 1035m si cu adancimi in bazine de 7-9,2 m . Incarcarea /descarcarea cerealelor in/din nave sau barje , in /din silozuri si vagoane CF se face cu : 5 elevatoare pneumatice de 150t/h fiecare , 2 elevatoare ( de cheu ) cu aspiratie de 250t/h fiecare , 2 elevatoare plutitoare de 300t/h fiecare , 5 macarale de cheu , benzi transportoare acoperite aflate pe estocade , benzi transportoare subterane etc . Terminalul petrolier Terminalul asigura operarea petrolului brut si a produselor rafinate , petrochimice si chimice . Din cele 7 dane operative , 6 dane au o lungime de 1820m si bazine cu adancimi cuprinse intre 11,2 si 13m , iar cea de-a 7-a dana cu o lungime de 405m si adancimea bazinlui de 18m , unde pot opera tancuri de 150.000tdw . Danele sunt dotate cu instalatii de cuplare la nave cu diametre de 12 si 16 (instalatii tip Woodfield si Flexider ) , avand si alte dotari specifice . Terminalul mai este dotat cu sisteme PSI si de combatere a scurgerilor de petrol , avand diverse echipamente : nave colectoare , bariere antipoluante etc.

24

Dana de operare (6) , componenta a terminalului de vrac lichid (ulei comestibil si melasa ) Are o lungime de113m si adancime a bazinuluide 6,3m. Este specializata pentru exportul uleiului si importulde melasa . Uleiul este transportat prin conducte in cele 7 tancuri ale terminalului , de 250.000 tone , iar melasa se transbordeaza in vagoane cisterna.

Terminale pentru marfuri generale cuprind : terminalul pentru produse metalurgice (laminate),cu 2dane terminalul pentru utilaje si echipamente , cu 4 dane ; terminalul pentru produse alimentare frigorifice , cu o dana specializata , avand un complex frigorific si depozite frigorifice; Terminalele de containere cuprind : terminalul SOCEP ,o dana in Portul Constanta Nord , lungime 240 m , adincimea bazinului 8,7 m , echipat cu doua portainere de 40 tf , doua traustainere de 32 tf motostivuitoare incarcatoare laterale e.t.c.Capacitatea de depozitare din spatele cheului este de 3 ha. Terminalul MAERSK , o dana in Portul Constanta S,dotata cu echipamente moderne MAERSK.

Terminalul RO-RO Terminalul RO-RO se afla in Portul Constanta Sud su are o dana cu lungimea de 212m (adincimea bazinului 14 m ). Parcarea pentru inbarcare poate primi 120 vehicule,de 12 m lungime, iar cea pentru debarcare are o capacitate similara . Terminalele de masini se afla atat in Portul Constanta Nord cat si in cel de Sud . In portul de Nord operarea acestora este facuta la cele 5 dane cu o lungime de 854 m si in bazine cu adancimi cuprinse intre 7,6 si 13,5 m .In portul de Sud , terminalul are 2 dane de operare, precum si o platforma de depozitare. Terminalul de ferry-boat este situat in Portul Constanta Sud si dispune de urmatoarele facilitati : linii de cale ferata pana la podul mobil de operare a navelor ; dotarea cu un parc de vagoane , specializat pentru traficul combinat (atit intern cat si international) si locomotive dizel- electrice ; macarale transtainer cu sarcini de ridicare de 32 tf 37 tf ; modernizarea drumurilor de acces spre terminal Transportul maritim este realizat cu navele ferry boat Eforie si Mangalia , care prezinta urmatoarele caracteristici: tonaj brut -20 621 t25

tonaj net - 6 186 t deadweight 12 000 tdw viteza- 15 nd capacitatea de incarcare in urmatoarele variante: a) 85 vagoane, sau b) 80 TIR-uri, sau c) 40 vagoane de CF si 40 de TIR-uri, sau d) alte combinatii ale numarului de vagoane de CF si TIR-uri -3 punti de incarcare cu linii de cale ferata cu ecartament normal(1 435 mm), totalizand 1680 m liniari de CF. Rutele maritime de linie asigurate: - Constanta- Derince ( Turcia) - Constanta - Samsun (Turcia) - Constanta Batumi (Georgia) Elementele de infrastructura care asigura functia de depozitare ; In Portul Constanta , marfurile pot fi depozitate in scop tranzitoriu prin crearea unor stocuri de echilibrare a cantitatilor mari de marfuri descarcate de pe nave si a posibilitatilor de preluare a acestor marfuri pana la incarcarea ulterioara pe alte mijloace de transport in scopul expedieri lor spre alta destinatie . Dupa natura marfurilor depozitarea se face: pe platforme in incinta portului in magazii special amenajate in silozuri alte constructii amenajate

Portul Constanta are o suprafata de depozitare de cca 220 ha (190 ha descoperite si 30 ha acoperite ) pentru marfuri generale ,vrac uscat , containere , produse metalurgice , materiale de constructii , masini e.t.c. De asemenea , are tancuri pentru petrol si produse petroliere (1,7 m ) tancuri pentru ulei comestibil si melasa (25 000 t) , silozuri pentru ciment (40 000 t ) , silozuri pentru fosfati si apatite ( 30 000 t) , siloz pentru uree ( 25 000 t ) ,depozite frigorifice (10 000 t). Constructii si reparatii navale in Portul Constanta26

In Santierul Naval Constanta se construesc si se repara nave de pana la 200 000 tdw . Santierul are in dotare: docuri plutitoare( unul de 8 000 tf si altul de 15 000 tf) docuri uscate ( unul pentru nave de pana la 150 000 tdw iar altul pentru nave de pana la 200 000 tdw) .

27

In afara SNC, in port exista si alte firme de reparatii navale care asigura o gama larga de reparatii la masinile si instalatiile navale , precum si la aparatura din dotare.

28

29

Portul Mangalia este port maritim , avind posibilitatea de a opera nave de pana la 10 000 tdw .Suprafata sa este de 170 ha , din care 50 ha pe uscat si 120 ha acvatoriul portului. Are doua dane pentru nave de marfuri cu o lungime de 400 m , cu adancimea apei in bazinul portuar de 9 m. Santierul naval (civil) Daewoo are doua docuri uscate in care se pot construi nave de pana la 55 000 tdw si se pot repara nave cu capacitatea maxima de 150 000 tdw .Cheul de armare al santierului are o lungime de 1500 m , iar adincimea apei este de 9 m.Macaralele sunt de : 480 tf , 120 tf , 50 tf ,si 16 tf .

Portul Midia este port maritim si punctul terminus al Canalului Poarta Alba Midia Navodari . Suprafata sa este de 660 ha , din care 370 ha pe uscat si 290 ha la acvatoriu . Are 7 dane si 1 415 m de cheuri . Adincimea apei in bazinul portuar in zona de operare la cheuri este de 8-9 m . Cele mai mici funduri in bazin sunt de 7 m .Operarea marfurilor se face cu doua macarale de 16 tf fiecare. Santierul Naval Midia executa reparatii la nave de pana la 65 000 tdw cu pescaj de pana la 5,5 m .Are trei docuri plutitoare ( unul de 20 000 t si doua de 10 000 t )si trei dane de armare cu 720 m de cheuri , pe care opereaza doua macarale de 16 tf . Portul Sulina este port fluvial-maritim , situat la Mm 0-2, la varsarea Dunarii in Marea Neagra.Portul are doua sectoare : zona libera (in prezent inactiva )si portul comercial (pentru pasageri si marfuri generale ). In bazinul zonei libere sunt 4 600 m de cheuri , depozite cu o suprafata de 2 000 m si platforme de 2 000 m . Adincimea maxima in bazin este de 7 m .aici pot opera 3 macarale plutitoare ( 2 x32 tf si 1 x10 tf ). Portul comercial are 2 126 m de cheuri , cu adancimea apei de 2,5 7,5 m. Portul Tulcea este Port fluvial maritim situat la km 70- 72 conceput sa indeplineasca 4 destinatii : port industrial ,port de pescuit , port comercial si port militar . Portul comercial Tulcea are mai multe dane : de marfuri in vrac ( km 72 ) ,de balast ( km 70) de pasageri ( km 71 ) . Estacada portului are o lungime de 970 m , cu adancimea apei de 3-3,5 m . Platforma acestei zone a portului are 32 000 m. Danele sunt echipate cu

30

macarale ( doua ori 16 tf si doua ori 5 tf ) si o macara plutitoare (de 10 tf ) Capacitatea de trafic a portului comercial este de 0,85 milioane t / an . Portul maritim are 230 m cheu , adancimea apei de 7,5 m , suprafata platformei de 7 150 m si dispune de macarale de 16 tf . Aici pot opera nave de pana la 25 000 tdw . Capacitatea de trafic : 1,04 milioane t / an . Portul fluvial are un cheu de 100 m , adancimea apei de 3 m , suprafata platformei de 950 m si dispune de doua macarale de 5 tf . Ccapacitatea sa de trafic este de 3 milioana t / an . Portul industrial se afla in amonte de oras si este destinat incarcarii si descarcarii de minerale : fier, cocs , baucsita , magnezite , pentru combinatul siderurgic. Portul navelor de pescuit oceanic se afla la km 72, 6 intre portul comercial si bazinul santierului naval . Lungimea cheului este de 360 m , adancimea apei este de 5,5 m , are macarale de 5 tf si are o capacitate de trafic ( de peste congelat ) de 0,2 milioane t / an . Santierul naval Tulcea are cale pentru nave de 15 000 tdw , macarale de 40 tf , 16 tf si 5 tf , iar adancimea apei in bazinul santierului este de 9 m . Portul Galati este port fluvial maritim situat intre km 157 145,4 . Portul comercial este alcatuit din : a) Portul vechi, pentru pasageri si balast; b) Bazinul docurilor ( marfuri generale si cereale ; c) Bazinul marfurilor lemnoase; d) Danele pentru produsele metalurgice . Aceste sectoare au in total 53 de dane . Lungimea cheurilor este de 4 400 m . Adancimea apei la cheu este de 7,5 m . Danele sunt dotate cu 39 de macarale de cheu si 56 macarale mobile . Suprafata portuara este de 240 250 m , din care bazinul docurilor detine 12 300 m . Capacitatea tehnologica de trafic este de 12 4 milioane t / an . Portul industrial se afla in amonte de varsarea Siretului in Dunare . El este specializat in descarcarea minereului de fier si a cocsului . Cheul pentru nave maritime este lung de 800 m , iar cel pentru nave fluviale este de 120 m . Adancimea apei la cheuri este de 7,3 m . In acest port pot opera nave de pana la 25 000 tdw . Are 26 macarale mari si 16 macarale de 16 tf . Capacitatea de trafic : de descarcare a minereului si cocsului 22 milioane t / an , iar incarcare a cenusii 2 milioane t / an . In partea dinspre aval a portului comercial se va dezvolta terminalul de containere si amenajari pentru zona libera . Santierul naval Galati poate construi nave de pina la 65 000 tdw . El are un doc uscat cu doua camere , fiecare de cate 235 m ori 35 m , o cala31

pentru nave de 20 000 tdw si una pentru nave de 7 500 tdw . Santierul este dotat cu doua macarale gigant : una de 50 tf si una de 320 tf , precum si cu macarale de 40 tf , 16 tf si 5 tf . Portul Braila este port fluvial maritim situat pe Dunare intre km 172 si km 168,5 ( ultimul port al Dunarii maritime spre amonte) . Portul are trei zone : a) cea a portului vechi pentru pasageri si de produse lemnoase ; b) bazinul docurilor pentru marfuri generale , cereale si balast : c) zona din aval de Braila , pentru terminalul de containere si Zona libera . In bazinul docurilor pot opera simultan 150 nave . In amonte si aval de port sunt zone de ancoraj , in fiecare putand ancora 7- 8 nave maritime . Lungimea cheurilor este de 4 575 m. Adancimea apei este de 6- 7,5 m . Macaralele din dotare sunt de 5 si 16 tf . Portul are un siloz de 30 000 t. Capacitatea tehnologica de trafic este de 2,8 milioane t / an . Santierul naval Braila construieste si repara nave de pana la 150 000 tdw. El are un cheu de armare propriu si mai multe cale . Portul Cernavoda este port fluvial situat pe Dunare la km 300 , dar este si port la Canalul Dunare Marea Neagra , la km 64 . Suprafata portului este de 19 ha ( 10 ha suprafata de apa si 9 ha suprafata platformei pentru marfuri ) . Lungimea danelor : de pasageri , 250 m ; de produse petroliere 75 m ; de cereale , 100 m ; de marfuri generale 520 m si de balast 400 m . Portul este echipat cu o macara de 16 tf si doua macarale de 5 tf . Portul Calarasi este port fluvial situat pe bratul Borcea al Dunarii si cuprinde portul comercial si portul industrial . Cheurile portului comercial au o lungime de 340 m sunt echipate cu macarale de 16 tf si de 5 tf , iar adancimea apei la cheu este de 2,8 m . Suprafata platformelor pentru marfuri este de 213 000 m , iar a depozitelor de 3 000 m . In port pot opera nave de pana la 1 500 t . Capacitatea de trafic este de 450 000 t / an . Portul industrial , care deserveste Combinatul siderurgic , are 635 m cheuri , 3 macarale de 16 t , incarcatoare de minereu si zgura . Portul mai are si o zona pentru produsele otelariei : un cheu lung de 300 m , cu adancimea apei de 4, 25 m , 2 macarale de 5 tf si incarcatoare pentru produse din otel . In portul industrial pot opera nave de 3 000 tdw. Capacitatea de trafic a portului industrial este de 1 240 000 t / an . Portul Oltenita este situat la km 340 . Cheul fluvial este lung de 300 m si adancimea apei este de 3 m . Are trei macarale de 5 tf , suprafata

32

platformei de 31 300 m si pot fi operate nave de pana la 2 000 tdw . Capacitatea de trafic este de 450 000 t / an . Santierul naval Oltenita construeste nave de pana la 5 000 tdw , are 12 cale de montaj si de lansare la apa a navelor . Dispune de macarale de 50 tf 16 tf si 5 tf . Portul Giurgiu este situat la km 493 si are urmatoarele cheuri: un cheu operational de 250 m ( adancimea apei de 3,50 m ) un cheu de buncheraj de 100 m un cheu de pasageri de 400 m si unul de asteptare un cheu fluvial de 170 m un cheu fluvial al terminalului de balast cu trei macarale de 16 tf Platformele de marfuri au o suprafata de 5 000 m iar depozitele de 3 000 m. La acestea se adauga un siloz cu capacitatea de 10 000 t si o platforma pentru sfecla de zahar si balast cu o suprafata de 29 000 m . In port pot fi operate nave de pana la 1 500 t si cu pescaj de maxim 2 m . Capacitatea tehnologica de trafic a portului este de 1 340 000 t / an . Pe canalul Plantelor se afla un cheu operational pentru marfuri generale , dotat cu 2 macarale de 5 tf si se preconizeaza amenajarea unui terminal de containere si a zonei libere . Terminalul de petrol al Portului Giurgiu se afla intre intrarea in bazin si intrarea pe Canalul Plantelor . Cheul sau are o lungime de 353 m si adancimea apei de 3, 50 m . Aici se pot opera nave de pana la 2 000 t . Capacitatea de trafic este de 450 000 t / an pentru produse solide si 100 000 t (pentru produse lichide ) . Portul Zimnicea este situat la km 553 . Are un cheu de 440 m lungime cu o adancime a apei de 3 m . Dispune de o macara de 25 tf si trei macarale de 16 tf . Mai are un cheu de cereale (100 m lungime ) si un cgeu de pasageri de ( 100 m lungime ) .Platforma portului insumeaza 21 300 m , iar depozitele de 4 000 m .Capacitatea de trafic a portului este de 720 000 t / an . Portul Turnul Magurele este situat la km 579 . Cheul fluvial are o lungime de 610 m Adincimea apei la cheu este de 2,8 m .Portul dispune de doua macarale de 16 tf si una de 5 tf si de benzi transportoare pentru incarcarea pe nave a ingrasamintelor chimice . Se opereaza si cereale pentru care portul dispune de un cheu lung de 120 m si un siloz de 6 000 t . Platforma portului are 660 m iar depozitele au o suprafata de 500 m . In port pot fi operate nave de pana la 1 500 t . Capacitatea de trafic este de 800 000 t / an .33

Portul Calafat este port fluvial situat la km 795. Lungimea cheurilor operationale ale portului este de 350 m , iar adancimea apei la cheu este de 3 m . Suprafata platformei portuare este de 11 000 m . Are dane de marfuri de feribot si de pasageri . In port pot opera nave cu capacitatea maxima de 2 000 t .Capacitatea de trafic este de 270 000 t / an . Portul Drobeta Turnul Severin este situat intre km 933 si km 931 . Are un cheu lung de 300 m .Opereaza marfuri generale folosind doua macarale de 5 tf . Adancimea apei la cheu este de 4,50 m . sunt operate nave de pana la 3 000 t . Capacitatea de trafic este de 600 000 t / an .Dispune si de un cheu de asteptare lung de 423 m . Portul de pasageri are un cheu lung de 530 m unde adancimea apei este de 4 m . Santierul naval al portului construeste si repara nave de pana la 7 500 tdw .Cheul de armare are o lungime de 650 m . In santier sunt macarale de 50 tf , 40 tf , 16 tf si 5 tf . In proect sunt prevazute amenajari pentru zona libera si un terminal de containere. Portul Orsova este situat la km 954 pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei Portile de Fier 1 . Dana mare a portului are lungimea de 500 m , adancimea apei la cheu este de 4,20 m , iar in dotarea portului sunt 4 macarale de 16 tf si doua macarale de 5 tf . Platforma portuara are suprafata de 16 000 m , iar depozitele de 1600 m . Pot fi operate nave de pana la 3 000 t . Portul dispune si de un cheu de pasageri cu lungimea de 200 m . Capacitatea de trafic a portului este de 1 200 000 t / an . Santierul naval Orsova construieste si repara nave de pana la 3 000 t . Are un cheu de armare cu lungimea de 350 m , un doc plutitor de 800 t , cale orizontale si macarale de pana la 40 tf . Portul Drencova este port fluvial la km 1 016 , intre Orsova si Moldova Noua . Are un cheu vartical de 190 m , cu adancimea apei la cheu de 3 m , si dispune de o macara de 5 tf . Suprafata platformei de marfuri este de 7 000 m . Pentru navele de pasageri este o dana cu lungime de 50 m . Portul Moldova Noua este port fluvial la km 1 046 , avand un cheu cu lingimea de 300 m echipat cu benzi transportoare si doua macarale de 16 tf . Adancimea apei la cheu este de 3 m , iar suprafata platformei portuare este de 1 500 m . Pot fi operate nave de pana la 2 000 t . Capacitatea tehnologica de trafic este de 350 000 t / an . Portul Medgidia este port pe Canalul Dunare Marea Neagra la km 37 . Are o suprafata de apa de 19 ha si un teritoriu portuar cu platforme de depozitare cu suprafata de 20 ha . Portul are urmatoarele dane : de ciment ( 300 m ) , de careale (100 m ) , de pietris si loess (820 m ) , pentru marfuri generale ( 440 m ), de balast ( 400 m ) , de carbuni ( 200 m ) , 34

dana tehnica ( 220 m ) , de pasageri ( 200 m ) . Dispune de doua macarale de 5 tf si una de 16 tf , lungimea cailor de rulare a acestora fiind de 500 m . Portul Basarabi este port fluvial pe Canalul Dunare Marea Neagra la km 24 . Suprafata totala a portului este de 27 ha , din care 14 ha acvatoriu . Are 6 dane : de marfuri generale ( 200 m ) , de cereale ( 100 m ) , de pasageri ( 150 m ) , si dana de montaj a santierului naval ( 610 m ) . Dispune de macarale de 16 tf si 5 tf .

35

Porturile UcrainieiPortul Odessa Localizare: Latitudine: 46 30' N +3 Longitudine: 030 47' E Ora locala: GMT

Adancime maxima: 11 m DESCRIEREA PORTULUI:

UNCTAD code:UAODS

Portul este situat in N Marii Negre la aproximativ 150Km NE de granita Romaniei. Vedere generala: Traficul este constituit de marfuri generale, cereale, bumbac, chimicale si pasagere. Portul este deschis navigatiei tot timpul anului. Fluenta traficului:aproximativ 1.200 de vase viziteaza portul in fiecare an. Zona liniei de incarcare: pentru sezonul de vara sunt admise vapoareleLcu o lungime de peste 100 m, iar in sezonul receosunt admise vapoare cu lungimea de 100 m sau mai putin, iarna 1 Dec.pana la 28/29 Feb, vara 1Mar. Pana la 30 Noiembrie. Marimea maxima: LOA 240m, draft 11.5m. Procedurile de intrare ETA: Armatorul trebuie sa furnizeze portului informatii despre sosirea navei cu 10 zile inainte de ETA, de asemenea sa specifice timpul de sosire cu 48, 24 sau 4 ore. Mesajul include, scopul mesajului, detalii despre nava, steagul, LOA, beam, adancime, numar de magazie, numarul membrilor echipajului de la bord, valoarea de incarcare descarcare, informatii despre greutate, lungimea cargoului si ultimul port in care a fost. Documente necesare: 1. 2. 4. 5. Copii ale documentelor: lista cu echipajul 6 lista cu pasagerii 6 declaratia cu efectele personale ale echipajului Derat certificate 136

2

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

certificatul liniei de incarcare 1 certificatul echipamentului de siguranta declaratie generala 4 declaratia incarcaturii 4 declaratia de valuta 2 certificat de siguranta constructiei 1 certificat pentru transmisii radio 1 declaratie de aprovizionare 2 declaratii de sanatate Cargo Documentele incarcaturii4 certificat de tonaj IOPP

1

Toate actele necesare predarii marfii se fac de catre agent. Radio: VHF: "Odessa Radio" VHF canalele 16 si 9. Controlul traficului pe VHF canalul 10. Navele pentru a primii instructiuni cu preivire la portul Odessa trebuie sa ia contact cu portul cand ajunge la pozitia de: Lat 4608'N, Long 03106'E. Regulamentul de sanatate: navele primesc libera practica cand are loc formalizarea sosirii. Armatorul poate cere ajutor pe VHF prin agent, urmarind informatiile: 1. Numarul ecipajului/pasagerilor de la bord 2. Presoane bolnave prezente la bord 3. Poarturile prin care au trecut in ultimile 28 de zile 4. Valabilitatea planurilor de purificare a deseurilor de la bord 5. Valabilitatea pplanurilor de acumulare a apelor reziduale. Derat and Derat exemption poate fi sporit. Steagurile: Steagurile de comunicare pot fi folosite doar cu permisiunea sefului portului. Reguli si avertismente generale: in concordanta cu legislatia din Ucraina privind transporturile, agentia informeaza toate navele care se aproprie despre necesitatea inlocuirii balastului inainte de intrarea in Marea Neagra. Este interzisa descarcarea balastului in zona de 12 mile marine. Permisiunea pentru descarcare in port si rada este data de inspectorii statali daca analiza rezultatelor este pozitiva. Toate navele trebuie sa fie echipate cu ventilatoare si tancuri de acumulare. NAVIGATIA

37

Limitele portului: Portul este marginit de paralele Lat 4632'N, si Lat 4622'N, cu meridianul Long 03054'E. Zona portului se divide intre trei dane: Rada exterioara: apele dintre zona portului pana in zona de paza unesc cu o linie intrarea in punctul Odesskiy Zaliv. Rada Odesskiy: Apele din Odesskiy Zaliv intre rada interioara si cea exterioara. Rada interioara: Apa din aria portului este limitata de linia care tine din N Redovyy Mol pana la Staryy Volnolom si Novyy Volnolom pana la Mol Neftyanoy Gavani. Geamanduri, canale si drumuri: Scema de separare a traficului: Odessa este apropiata de una sau doua scheme de separare a traficului, una care duce de la un sens giratoriu al traficului si alta care urmareste coasta de la intrarea din Ilyichevsk la 11mile marine S. O ruta recomandata duce in ENE prin Kherson. In rada interioara se poate intra urmarind prin S intrarea dintre Reydovvy Mol si E sfarsitul lui Staryy Volnolom. In N intrarea dintre Novyy Volnolom si Mol Neftyanoy Gavani. Lungimile duc spre intrarea care este dragata de o adancime de 13,9 m. Pilotaj: Obligatoriu. Navele care parasesc Odessa pentru portul Kherson, Nikolaev, Dnieprobugsky trebuie sa angajeze pilot autorizat pentru intreaga distanta. Navele care continua spre Kherson, Nikolaev, Dnieprobugsky direct din larg trebuie sa ridice pilotul la Sea Pilot Station din Ilychevsk. Pilotul se imbarca pe nava la aproximativ 2,5 mile marine E de la intrare. Ancorarea: O buna ancorare este valabila in rada la adancimi mai mari de 14,2 m. Latitudine Longitudine Latitudine Longitudine 4630.0'N 03050.0'E 4625.4'N 03052.8'E 4630.7'N 03054.0'E 4625.4'N 03054.0'E Ancorarile sunt deschise la vanturi intre NE si SSE, cu pamant bun pentru acestea. Contractul de ancorare se face inainte de sosire pe VHF in canalul 16 cu centrul de control. Intinderea si scurgerea fluxului: intindere 0,6 m. Densitatea docurilor 1013. Vremea: predomina vanturile nordice. Portul este navigabil in timpul anului, ajutat de un spargator de gheata aproximativ 30 de zile pe an.38

Gheata apare deobicei in a 2-a jumatate a lui decembrie si dispare definitiv in februarie sau martie. Gheata este adesea sparta in vanturile furtunilor si in iernile blande s-a intamplat ca in Odessa Bay sa ramana gheata bucati tot sezonul. Harti: BA 2205, 2212, 2243. Sov 907. Admiralty Pilot NP24. Restrictii: Viteza navelor nu trebuie sa depaseasca 4 noduri cand trece prin apropierea canalului ori in aria portului. Cand intra sau parasesc portul navele de marime medie trebuie sa aiba chila libera cu mai putin de 0,3 m, navele mari cu mai putin de 0,6 m. Pe o zona de 3 mile marine din Vorontsovsky farul este sub controlul Postului de Control situat in statia de semnale inconjurate de dig. Nici o nava nu poate intra sau misca in aceasta zona fara permisiunea postului de control. Armatorul trebuie sa anunte inainte si nu mai tarziu de 40 de minute de sosirea in zona limita admisa de postul de control prin radio VHF: numele, nationalitatea, planurile, timpul de apropiere si actele conform instructiunilor date de post. Asistenta radar este obligatorie pe vreme rea. Remorcajul este obligatoriu pentru navele mai mari de 100 m. Vapoarele mari in conditii de balast plin au voie in dana daca vanturile nu depasesc forta 6 (scala Beaufort). Numarul remorcherelor pentru tragerea si scoaterea de la dane atunci cand se cere este determinat de armator la sfatul pilotului. MARFURI SI DANE Nume: Marfuri generale/marimea danelor: Portul cuprinde 38 de adaposturi, dane cu o adancime de 12 m si poate suporta urmatoarele marfuri: materiale de constructii, zahar, ciment, metale, tevi, grane, petrol etc. Terminalul de containere: Sunt 2 dane disponibile pentru containere. Terminale de tancuri: 5 dane disponibile pentru tancuri. Facilitati: Macarale electrice la tarm care ridica pana la 45 tone, macarale plutitoare 100 tone, incarcatoare de grane si masini auxiliare. Luminile sunt disponibile la cerere prin agent. Depozitarea: depozitele si spatiile de depozitare deschise. Balast/reziduri: Disponibil pentru descarcare de reziduri si petrol.

39

GENERAL Reparatii:Disponibile. Magazii/apa/magazine: Apa proaspata: Disponibile la tarm sau slep Buncheraj: Disponibil cu anuntare de 72 de ore inainte. Facilitati medicale: Odessa Transport: Aeroportul Ilyichevsk (15km). Cale ferata apropiata: Odessa. Consulate: Bulgaria, Cuba si India. Sarbatori nationale: Jan 1, Mar 8, May 1, May 2, May 9, Oct 7, Nov 7, Nov 8. Gunoi: disponibil.

ADRESE: Autoritatea portuara Odessa 1 Tamozhennaya Square Odessa 270026 Ukraine Tel: +380 48 022 3902 Fax: +380 48 022 1264 Telex: 232124 INF UX Email: (Internet) [email protected] Port Agent Barwil Agencies Ltd Ukraine Deribasovskaya St 33 270026 Odessa Ukraine Tel: +380 48 226 9557 Fax: +380 48 226 9565 Telex: 61451640

Contact: Mr V Tcherny Black Sea General Shipping Agency INFLOT 1 Mitna Square Odessa 270026 Ukraine Tel: +380 48 222 3902 Fax: +380 48 222 1264 Telex: 232124 INF UX Email: (Internet) [email protected] Contact: Capt P O Petrov, Deputy Director GeneralU O d K R A I N E

OU S S I A

d

e

s s a

e s s a

B S L A C E A K R

Br ea

Okw a te r

d

e

s s k y

G

u

lf

O i l J e t t y

Q u a r a n J e t t ya B re O ld kw r a te

t i n e

O H a

i l r b

o uar

re Pi r

C o n t a i n e r T e r m in a l

g Su

S i lo J e t t y

B re akw

a te

r

on J et o vsk y ty

V o e n n y y J e t t yt ty New Je

Q H

u

H

r

H

P la t

Z

a

e tt y v o d s k a y o vas k y J p a r b o u P or t a

C o a l T r a d e H a r b o u s o v s k y P

a r a n t i n e a r b o u r

N

e w a r b o u

r I n P o f l o t r t O O f f ic e

S

h i p

R

e p

a i r

Y a r d

A M

n d r o o l e

a s s e n g e T e r m in a l

r

N

f fi c e

Portul Nicolayev este port maritim comercial situat la gura de varsare a raului Bug si in apropierea gurii de varsare a fluviului Nipru.Localizare:4656 N; 3157 E; Portul este deschis pentru navigatie in tot timpul anului,dar in timpul iernii atunci cand se anunta gheturi,intrarea/iesirea in/din port este permisa I convoi sau escorta spargatoarelor de gheata.Gheturile apar in a doau jumatate a lunii decembrie si pot fi prezente pana in ultima jumatate a lunii martie. O nava este considerata sosita la intrarea in rada interiora a portului.Timpul de stalii(Laytime) va incepe in conformitate cu uzul portului(Code of Customs of Nicolayev Commercial Sea Port).41

F

Pilotajul in port si pe senal este obligatoriu pt toate navele.Avizarile despre sosire si cererea de pilotaj vor fi facute cu 48 h,24 h si 6 h inainte.De asemenea este necesar sa se transmita lungimea maxima a navei si pescajul.Pilotul se imbarca /debarca in zona de trafic a cercului cu centrul in punctul de Lat. 4616 N si Long 3057 E sau intr-un alt punct desemnat de Centrul de coordonare a traficului.Pt ancoraj sunt stabilite doua zone in interiorul radei adapostite. Navigatie pe senal este admisa numai pe timp de zi si trebuie avut in vedere ca adancimea sa este de 10,4 m,iar latimea de 100m. Este permis accesul navelor avand pescajul de apa dulce de maximum 9,8 m si lungimea de 215 m.este obligatoriu remorcajul pe senal pt nave cu lungimea mai mare de 187 m,iar manevrele de acostare,plecare de la cheu si shifting se efectueaza numai cu asistenta de remorcaj. Portul dispune de 12 dane de operare cu adancimi la dane de pana la 9,5 m.Operarea marfurilor se poate face cu macarale de pana la 40 tf sau cu macarale plutitoare de pana la 100 tf.In port se opereaza marfuri generale si in vrac.capacitatea de depozitare este de 62000 t. Portul are doua docuri uscate,iar navele care au nevoie de reparatii pot beneficia de orice tip de reparatie. Portul Sevastopol Localizare:4437 N ,3332 E.este situat pe coasta de SW a Peninsulei Crimeea si cuprinde portul comercial,portul de pescuit,baza navala de razboi si o serie de porturi mici. Navigatia in port este deschisa tot timpul anului.Pilotajul este obligatoriu.Pilotul se imbarca la bordul navei comerciale cu 2 Mm inainte de intrare(Lat 443705 N, Long 332708 E).Pe mare rea locul de imbarcare/debarcare a pilotului poate fi schimbat. Ancorajul navelor se poate face in afara drumurilor de navigatie de la 1 Mm la 4Mm de coasta,intre paralele 4436 N si 4440N,astfel: -dupa harta nr 384 (adancimi de 13-33m) -dupa harta nr 386 (adancimi de 70-82m) -dupa harta nr 389 (adancimi de 50-64 m) Intrarea in port este planificata cu 24 h inainte.Pe timpul noptii apropierea de port a navelor cu lungime mai mare de 120 m poate fi efectuata cu permisiunea Capitanului portului.Navigatia pe senal se face cu o viteza de maximum 5 Nd,iar in acvatoriul portului cu maximum 9 Nd.

42

Dimensiunile maxime ale navelor sunt: -la cheul de marfuri:pescajul 8,6m;lungimea:185m; -la cheul de pasageri:pescajul 9,1 m,lungimea 200 m; -la cheul tancurilor petroliere:pescajul 9,1m;lungimea 185 m; Intrarea in port este aprobata cu 24 ore inainte.Cheul pt operarea marfurilor este dotat cu cranice de 5 tf. Orice tip de reparatii sunt posibile pt nave de pana la 40.000 tdw.Portul are un doc uscat pt nave cu LOA de maximum 280 m.SK a

em

vy

a

s t os h o v

pa y

oa

lB a y

S2 10

h i p r e Y a r d

p

a i r

217211

219 220

1 8

21621521 2

K

a

m

y s h

o

v a y a

B

a y213 214

2 38

NO i l T e r m in a l

Portul Yalta Localizat in partea de sud a peninsulei Crimea la Golful Yalta. Portul este deschis tot timpul anului si ofera facilitate pentru:terminal de pasagere, marfuri generale si alte dane. LOA max 215 m si pescaj 8.6m. ETA se transmite cu 24 de ore inainte de sosire. Comunicatiile: Autoritatea VHF Ch Callsign Yalta Radio 16, 26 Yalta Radio 2 Port Operator 14 Yalta Radio 1 Port Services 16, 26 Yalta 2 Remorcher 16, 06, 09 Numele remorcherului

43

F

Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele.Pilotul este luat din Rada Exterioara, de la o distanta de 2Mm SE de Farul Yalta.Este disponibil 24 de ore.Nava trebuie sa trimita ETA cand traverseaza paralel cu Capul Aytodor sau pe meridianul Capul Nikitin. Ancorarea se face in Golful Yalta in rada exterioara. Zona de ancorare Nr 393 este demarcata de urmatoarele coordonate: 4429.3'N 03410.6'E 4429.3'N 03411.4'E 4429.1'N 03411.4'E 4429.1'N 03410.4'E Densitatea apei este de 1025kg/m3 In momentul in care o nava mare intra sau iese din port traficul celorlalte nave este interzis.Remorcherele sunt obligatorii pentru nave peste 500 GT sau peste 50m. Terminalul de Pasagere Dana Nr 1 Nr2 Nr3 Nr4 Nr5 Nr6 Nr7 Nr8 Nr9 Lungime 256 175 180 146 199 70 40 125 45 Pescaj 6.5 9.2 6.5 8.2 9.7 3.7 3.5 3.5 4.0 Pasager Pasager Pasager Pasager Pasager Pasager Pasager Pasager Pasager

Centrul de service din port asigura reparatii la toate tipurile de motoare diesel.Apa proaspata este asigurata prin conducte la toate danele;bunkerajul nu se efectueaza;se pot incarca provizii;facilitati medicale in Yalta, iar cel mai apropiat aeroport la Simferopol la 78 km.

44

YO f f ic e B u il d in g C u s t o m s C o n t r o l

a

l t a

N

o

3

H

a r b

o

u

r

U

K

R

A

I N

E E a s t M o

N le

o

1

No 2

N

B S

L A C K E A Y a lt a

R

U

S

S

I A B la c k S e a

F

In afara porturilor maritime de la Marea Neagra ,Ukraina mai are 3 porturi maritimo-fluviale pe Dunare:Kilia si Izmail-pe bratul Chilia si portul Reni pe sectorul maritim al Dunarii,in apropierea varsarii raului Prut. In portul Kilia pot opera nave cu pescajul maxim de 7 m,in portul Izmail cu pescajul de 7 m,cu exceptia Canalului Prorva unde pot intra nave cu un pescaj de 4-4,8 m, iar in Portul Reni pot intra nave de pana la 7,5 m pescaj. Dintre porturile fluvial maritime dunarene ale Ukrainei,cel mai mare este Reni,care cuprinde patru zone de operare a marfurilor: -prima zona are 10 dane unde se opereaza o gama diversa de marfuri de import/export.Una din aceste dane este specializata pe transbordul de cereale. -cea de-a doua zona cuprinde 15 dane unde sunt operate tevi,otel,echipamente industriale,containere,masa lemnoasa si tranzit de marfuri.

45

Porturile RusieiPortul Novorossiysk Localizare:4443 N ; 3747 E .Este situat in partea de NE a Marii Negre in Golful Novorossiysk. Portul dispune de terminale petroliere,terminale de minereuri,dane pt operarea cerealelor,a marfurilor in vrac uscat si marfuri generale. In portul petrolier situat in partea de est a portului pot fi operate nave cu un pescaj cuprins intre 4,5-19 m,inregistrand un trafic anual de cca 40 milioane t titei. La dana nr 1 a terminalului petrolier au acces nave de 80.000-250.000 tdw si cu pescajul maxim de 19 m,la dana nr 2 nave cu pescajul maxim de 15,8 m si pescajul cuprins intre 10,7 si 11,3 m,iar tonajul de de pana la 30.000tdw.La danele 5 si 8 pot opera nave cu un pescaj 8,7-10,6 m si un tonaj de 12.000tdw,iar la danele 6 si 7-nave cu pescajul de 12,8 m si tonajul de 60.000 tdw. Cheurile portului de marfuri uscate(DRY CARGO HARBOUR) sunt dotate cu cranice de 40 tf,precum si cum macarale plutitoare de 100 tf.Pot fi operate containere de 20 si 40 picioare si au acces nave avand un pescaj de maximum 11,5 m.Marfurile fregvent operate la aceste dane sunt :carbuni,minereuri,metale,zahar,cereale,ciment,fructe,vegetale.Traficul intregistrat la celelalte marfuri(exceptand petrolul) este de cca 10 milioane pe an. Pilotajul este obligatoriu.ETA se transmite cu 96 ore inaintea sosirii in port si va cuprinde:numele navei,TRB,pescajul,tipul motorului navei.Pilotul se imbarca in punctul de Lat 4437 N si Long 3752 E.Miscarile navelor in port se fac numai cu pilot la bord. Pt asteptarea in rada ancorajul este recomandat a se face in una din cele 3 zone stabilite: -Nr 415 situata la Nord de Doob-Point cu adancimi cuprinse intre 12-27 m.Comandantii de nave sunt sfatuiti sa paraseasca acest raion,pe mare rea; -Nr 414,situat la 8 cabluri spre vest fata de capul Penai(Penai-Point) cu adancimi cuprinse intre 13-27 m,cu fund favorabil ancorajului (namol si scoici cu namol); -Nr 412,situat la 6 cabluri Se de intrarea in port,cu adancimi de 20-24 m.

46

Manevrele de acostare sau de plecare de la cheu pe vint cu forta de peste 7 SBf nu se efectueaza nici in portul petrolier si nici in cel de marfuri uscate,indeosebi cind vintul sufla din S sau NE. Santierul naval al portului asigura orice tip de reparatii pt nave de pana la 60.000 tdw.N o v o r otAu Por ity th o r

s

s i y

sr th Be

kU I n f l o t B S13

K

R

A

I N

E

Co

in n ta

er 14

L A C E A

K N o v o

R r o

U

S

S

I A

s s iy s k

R

o

- R

o12

st We

15s We

7

r P Ie

6

20

21

Ie r tP

2 No

16

P A

o r t u t h o31

r i t y26 272830

10

5

11

2

3

9

2422

1

8

11

1 No

19

23 25

p S hi

10

17

9

8

18

Rep

4

7

ar a ir Y

Se

a F is

h in

32g P o rt

29

6 5

d4

T r a f f ic C o n t r o l N S o v o r o s s iy s k h i p p in g33

3 2 134

s Ea

e tJ

tty

H

a r b o u r O f f ic e

M

a s t e r s

3

-R o 39 Ro

39 A

N

a r in e 35 P a s s e n g e r T e r m in a l

M

s We

tJ

y e tt

40 41

F

ak B re

r w a te

Portul Tuapse Localizare:4406 N ; 3904 E.Este situat in partea de NE a Marii Negre ,in apropierea de varsarea raului Tuapse in mare. Portul are 3 dane pt marfuri uscate,unde pot opera nave avand pescajul de 12 m si LOA de pana la 220 m si 6 dane in portul petrolier pentru tancuri petroliere si nave-cisterna cu pescaje de maximum 12 m si LOA de 235 m.Danele de marfuri uscate dispun de macarale de 10-32 tf.Este vizitat annual de cca 600 nave. Ancorajul in rada este posibil intrucat adancimile sunt cuprinse intre 13-22 m,insa pozitia de ancorare se stabileste de catre Capitania portului. Avizarea sosirii navei in port se transmite cu 96,72,48 si 24 ore inainte,prin agentul navei.ETA va include si cantitatea de balast de la bord,timpul solicitat pt debalastare,cantitatea si natura incarcaturii,cargoplanul,LOA si pescajul,numarul de pasageri si starea de sanatate a echipajului. Pilotul este obligatoriu in port,nava luand pilot la bord in raionul de ancoraj.47

Orice poluare in port este obiectivul unor masuri drastice.

Portul Sochi Localizare: este situat in partea de est a Marii Negre intre Sukhumi si Tuapse. Portul contine 15 dane si ofera facilitate pentru marfuri generale, RORO si pasagere;este inchis petrolierelor ; Dimensiunile maxime : Cargouri:LOA 130-140, pescaj 6.0 m; pasageree LOA 200 de m, latimea de 25m, pescaj de 8m. ETA se transmite cu 72 de ore inainte si este urmat de anuntari la 48 , 24,12 si 4 ore inainte de intrare. ETA trebuie sa contina : - numele comandantului - tonajul brut - lungimea maxima - latimea - pescajul - magazii, dimensiunile capacelor - numele si numerele de telefon ale armatorilor Documentatia necesara la sosire Copii ale documentelor: 1. lista cu echipajul 6 2. lista cu pasagerii 6 4. declaratia cu efectele personale ale echipajului 5. Derat certificate 1 6. certificatul liniei de incarcare 1 7. certificatul echipamentului de siguranta 1 8. declaratie generala 4 9. declaratia incarcaturii 4 10. declaratia de valuta 248

2

11. 12. 13. 14. 15. 16.

certificat de siguranta constructiei certificat pentru transmisii radio declaratie de aprovizionare 2 declaratii de sanatate Cargo Documentele incarcaturii4 certificat de tonajS o c h iP 8 1 0 1 1 P o r t C

1 1

a s s e n g o n 3 t r o l

e

r 2

Q

u

a y s

I n s h o r e V e s s e l 4 B a s in U C n d o n e r s t r u

1 2

R iv e r

1 3Soc hi

1 4L ae d i ng l ni e 3 5 4

U

K

R

A

I N

E

B S

N

L A C E A

K S

R o

U

S

S

I Alin e P ip e

c i h

Limitele portului: un arc de cerc de 2 Mm in jurul Farului Sochinskiy. Rutele de intrare in port de W si de S conduc prin zone fara pericol pana la capatul canalului . Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele straine si pentru navele rusesti mai mari de 200 tone tonaj brut.Pilotii se ambaraca si se debarca la Farul Sochinsky, relevment 200 la 1.5 Mm. Navele pot obtine ancoraj in rada portului cu sol foarte bun pentru ancorare. Rada din afara portului este deschisa complet dinspre NW, prinW spre SW.Navele sunt sfatuite sa iasa la mare cand vantul de sud se porneste. Densitatea apei la doc este de 1005. Vanturile sunt variabile. Un far de 15m inaltime (4334.7'N 03943.4'E) Harti: BA 2236, 3312. Admiralty Pilot NP24 Intrarea in port este interzisa in cazul furtunilor puternice.49

F

9

Yu zh ny

c t io

n

ie y p r

1

L e a d 1 5

in g

l in e

3 5 7

L e d a i g L hi gs t 0 0 0 n

r S e v e rn y y p ie

Remorcherele sunt obligatorii pentru navele straine mai mari de 200 tone(tonaj brut).

Porturile Georgiei

Portul Batumi Localizare:4139 N ; 4138 E;Este situat in Golful Batumi,pe coasta de est a Marii Negre. Pricipalele marfuri care se opereaza in portul Batumi sunt:petrol si produse petroliere,marfuri in vrac(carbune,cereale,minereuri),marfuri generale(in special masini si echipament mecanic). Danele portului permit acostarea navelor cu pescaje de pana la 13 m si lungimi maxime ale navelor de pana la 210 m.Inregistreaza un trafic de 4.500.000 t de marfuri pe an. Rada interioara a portului are adancimi cuprinse intre 9-20 m cu fund nisipos si namolos,iar rada interioara are adancimi de 25-11,5 m,fiind insa expusa vinturilor de Nord.Orice nava ancorata in rada interioara trebuie sa-si ia marfurile necesare pt a preveni deraparea ancorei.Se recomanda ca pe vreme rea ancorajul sa se faca in rada exterioara la o distanta de 7,8 cabluri NNE de latura de Est a Capului Batumi,in zona cu adancimi de 9-14,4 m. In caz de vreme rea,indeosebi toamna sau iarna,navele fara marfa trebuie sa intre in port pentru balastare astfel incat pescajul sa nu fie mai mic de 1,5-1,8 m. Pilotajul in portul Batumi este obligatoriu. ETA se transmite cu 96 si 48 ore inainte si se confirma cu 4 ore inainte de sosirea navei. Porturile Poti si Sukhumi In Portul Poti,unde adancimea maxima este de 12,5 m,sunt operate marfuri generale,marfuri in vrac(minereuri,carbuni),produse petroliere,metale,fructe,vegetale.Traficul anual este de cca 5 milioane t. Portul Sukhumi

50

Localizare : Sukhumi este localizat in partea de est a Marii Negre, la cca 200 de km de granita cu Turcia. Portul are o rada exterioara ce contine zona de ancorare.Nu are diguri si nu ingheata niciodata. Traficul este alcatuit din marfuri generale, nave de pasageri si petroliere. Lungimea este de 190 de m iar pescajul este de 7.8 m. ETA se transmite cu 96 de ore inainte si este urmat de o confirmare cu 12 ore inaintea sosirii. Comunicatii :VHF 09 si 16 Exista o zona periculoasa pentru navigatie (No 740) de la12 la19 Mm intre Pitsunda si Sukhumskiy. Pilotajul este obligatoriu si este disponibil 24 ore pe zi. Ancorajul este interzis pe o arie ce se extinde 2 Mm SE de Sukhumskiy Directia curentului este indicata pe timpul zilei de inclinatia unei balize de la capatul cheului iar noaptea culoarea verde indica curent de est iar culoarea rosie curent de vest. Legarea la cheu nu este recomandata daca unghiul de inclinare este mai mare de 50 . Densitatea docului este de 1025. Harti : BA 2236, 3313, Admirality Pilot NP24 Portul are 3 cheiuri cu adancimi variind intre 2.5 si 7.5 m. Bunkerajul si apa proaspata

51