SURSĂ FOTO: PRESIDENCY.RO

Lista Jurnalisti

Corina Dragotescu, Realitatea TV

Dan Tăpălagă , HotNews.ro

Ionut Cristache, Antena 3

Ramona Avramescu, TVR

Dan Petre Popa, freelancer

Madalina Mihalache, Adevarul

Iosif Buble, Antena 3

Comunicat de presă :

Administrația Prezidențială a anunțat pentru sâmbătă, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă la care au fost invitați să participe atât jurnaliști din presa centrală, cât și din cea locală. Președintele Traian Băsescu a declarat în luna august că își va prezenta bilanțul celor două mandate după terminarea celui actual. Băsescu este primul președinte de după 1989 care a avut două mandate succesive. Traian Băsescu își încheie duminică, 21 decembrie, cel de-al doilea mandat de șef al statului, președintele ales Klaus Iohannis urmând să depună jurământul duminică.

Discurs :

Principalele declarații ale lui Traian Băsescu:

Vreau să stabilim de la bun început cum se desfășoară conferința de presă.

Nu e o conferința de bilanț, e o conferința de final de mandat, ceea ce nu înseamnă că o să spun am făcut 89 de vizite în Europa, am parcurs atâția kilometri.

Aș vrea ca în câteva zone, românii să aibă punctul de vedere al președintelui care și-a terminat mandatul și poza reală a României, nu cea deformată de multe ori la tv, propovăduită de oameni care de multe ori nu utilizează informațiile reale sau cifrele reale.

Mi se pare extrem de important ca o astfel de poziție a președintelui care a fost timp de 10 ani șef al statului să existe, cu recomandarea că cei care se află deja prin studiouri, gata să demoleze orice, ca înainte să treacă la demolare să citească documentele oficiale și pe urmă să se pronunțe.

Nu voi prezenta toate realitățile, mă voi fixa pe trei segmente pe care le consider extrem de importante.

Înainte de a începe, mulțumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o de a le fi președinte timp de zece ani.

E o onoare pe care nu o voi uita până la sfârșitul vieții, nici eu, nici soția mea, nici familia mea, o onoare pentru care le voi fi dator să continui într-un fel sau altul la atingerea obiectivelor pe care românii le au.

Temele asupra cărora m-aș opri și pe care le consider vitale pentru România sunt: securitatea României, România și UE și statul de drept.

Aș începe făcând o precizare: Când mi-am început mandatul în decembrie 2004, principiul pe care am înțeles să funcționez a fost: acestea sunt instituțiile, acestea sunt legile, să le facem să funcționeze mai bine.

Nu am plecat de la premisa că trebuie luate lucruri de la capăt, e foarte greu să faci un asemenea exercițiu și e neproductiv.

După mandatul dl Iliescu, am pus o virgulă și am continuat preluând ce era bun și îmbunătățind ce am considerat că trebuie îmbunătățit.

Despre securitatea României

În ce privește securitatea națională, fac afirmația, cu toată responsabilitatea, că românii trăiesc într-un stat sigur, într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care Europa și NATO sunt organizații formate din state care sunt ținte pentru teroriști, state care sunt ținte pentru atacuri cibernetice, România e o țara sigură datorită modului cum instituțiile ei funcționează.

Dacă privim la ce se întâmplă în jurul nostru, în regiune, la agresivitatea vecinului nostru de la Răsărit, a dl președinte Putin și a armatei sale, va asigur că România e un stat sigur.

Pentru România nu există riscul unei invazii, al unei destabilizări proiectate la Moscova, și nu neapărat pentru că Vladimir Puțin nu e interesat de România, e interesat, dar România e într-un sistem de alianțe solid, are un parteneriat strategic cu SUA care îi da confortul că nu e singură în față riscurilor la securitatea națională, România a devenit un furnizor de securitate pentru multe alte state, prin participările militare în Irak, Afganistan, Africa, ocazie cu care putem spune că militarii armatei s-au instruit în teatre de operații.

Avem o armată care s-a perfecționat în condiții de război, avem o armată antrenată.

Furnizam securitate prin scutul antirachetă de la Deveselu, el nu e destinat doar pentru apărarea obiectivelor de pe teritoriul României, ci să protejeze și multe alte state ale NATO, inclusiv SUA.

Priviți la ce se întâmplă în baza militară de la Kogălniceanu, sute de pușcași marini sunt dizlocați acolo, gata oricând să se constituie într-o forță de intreventie rapidă, priviți la exercițiile navale.

Era greu să ne imaginăm în 2004 unde se va ajunge și care vor fi evoluțiile în ce privește suportul aliat pentru securitatea României.

În momentul de față sunt luate decizii pentru crearea a doua comandamente NATO pe teritoriul României și ele trebuie să fie gata până în 2016, un comandament de batalion și un comandament NATO de divizie.

Din punct de vedere al securității, România e mai sigură că niciodată.

Mesajul meu către români e că suntem în siguranță.

În această arhitectură a securității naționale, dincolo de cele ce v-am enumarat, forță vizibilă a capacității de apărare de care dispune România și aliații săi, trebuie să o spun, serviciile românești de informații, SIE, SRI, serviciul armatei sunt totalmente conectate la sistemele de informații ale aliaților, în special în ce privește informațiile de securitate ce vizează cooperarea în NATO dar și relația specială în interiorul parteneriatului cu SUA.

Aș face o paranteză, am văzut politicieni care spun că parteneriatul era din 2003, da, era o scrisoare a doamnei Albright către ministrul de Externe în care se vorbea de un parteneriat între SUA și România.

Parteneriatul de care vorbesc eu e cel agreat la nivel de șef de stat între Obama și mine și care vizează nu doar securitatea, ci și cercetarea, economia, schimburi turistice, o paletă extrem de largă care trebuie pusă în practică până la ultima sa consecință.

Din punct de vedere al Armatei, care încă mai trebuie dotată consistent, din punct de vedere al structurilor de securitate - înțelegând inteliligence - putem spune că România e un stat sigur.

Am convingerea că ultima legislație care vizează punerea la îndemână serviciilor de informații, a accesului la internet și un control al operatorilor pe cartelele pre-pay e o măsură care poate preveni atacuri teroriste și atacuri cibernetice.

Trebuie avut însă grijă mare, modul cum se face controlul serviciilor, pentru ca niciodată nimănui să nu îi treacă prin cap să ajungă la abuzuri, internetul a devenit pentru noi toți un mod de viață și accesul la chestiuni de ordin personal care pot fi utilizate public e un acces care trebuie controlat.

Aș trage o concluzie, dacă la începutul mandatului, odată cu intrarea efectivă a României în NATO eram o țara NATO, acum suntem o țara NATO credibilă în interiorul Alianței.

Cele expuse anterior sunt de natură să convingă și pe pesimiști.

E clar că România trebuie să investească mai mult în modernizarea echipamentelor forțelor armate.

Îl informez pe ministrul Dușa că am vorbit cu Juncker care i-a cerut comisarului Moscovici să aibă o discuție luni cu ministrul Finanțelor din România pentru a se putea mări deficitul cu încă 0,3%, dar depinde cum se va susține această cerere.

Obligația e să continuăm. Aici nu trebuie pus punct și nimic nu trebuie luat de la capăt.

După ce România și-a retras cea mai mare parte a trupelor din Afganistan și după ce aveam că angajament pentru 2015 să menținem 2015 instructori, în ultimul CSAT am decis să revenim cu 450 de militari pentru a asigura securitatea aeroportului din Kandahar.

Nu e o plăcere să trimiți militari în Afganistan, dar când aliații îți instalează un scut antirachetă pe banii lor, îți asigură antrenament și pregătirea flotei militare în parteneriat cu navelele lor ultramoderne, când ai 600 de pușcași la Kogălniceanu, e incorect să nu răspunzi când ți se cere o misiune în Afganistan.

Drumul normal al României e să se consolideze poziția de aliat credibil și în mod deosebit în interiorul Aliatei să consolideze parteneriatul strategic cu SUA.

Despre starea României

A doua poză care trebuie făcută și pe care nu o văd din punct de vedere al activității președintelui pusă sub amenințare e legată de prezența noastră în UE.

UE este singura opțiune viabilă pentru ca România să ajungă la prosperitate pentru cetățenii săi cândva.

Ca și în NATO, nu avem alternativă la UE, așa cum pentru securitate nu avem alternativă la NATO, pentru creșterea nivelului de trăi nu avem alternativă la UE.

În România au fost două subiecte reale: intrarea în spațiul Schengen și absorbția fondurilor.

Acum, suntem departe ca realitate de imaginea pe care ne-o facem noi singuri.

E ca și în cazul garantării securității, tot o continuare.

Eu am primit odată cu schimbarea mandatului dl președinte Iliescu o Românie care terminase negocierile de aderare și care avea o lungă listă de probleme care condiționau aderarea și care trebuiau rezolvate în intervalul 2004 - 2007.

A fost marele efort cu stegulețele, pe Mediu, Transport, Justiției, pe toate domeniile aproape.

Îmi aduc aminte cu plăcere că am avut onoarea să semneze la Luxemburg în aprilie 2005 Tratatul de aderare.

A fost un efort intern făcut de guverne, a fost un efort diplomatic, și la 1 ianuarie 2007 cu toate cele 25 de state membre ratificând tratatul de aderare am devenit membri ai UE.

A fost perioada crizei economice, și trebuie să va spun că atunci, în interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de zona non-euro.

În afară de lupta noastră, a statelor non-euro, am avut șansa unei Germanii care nu a vrut o Europa cu două categorii de state și cu sprijinul Germaniei am obținut dreptul de a fi parteneri în toate măsurile care se luau pentru zona euro.

Așa am adoptat ca mod de a ne conduce economia celebrul pachet de șase, Six Pack, și pachetul de două norme, Two Pack, așa am devenit parteneri în zona euro- plus, tot această dorință de a nu de decupla de zona euro ne-a făcut tot opțional să adoptăm tratatul fiscal.

Cel care stabilește ca statele să-și garanteze dezvoltarea și prosperitatea din resursele pe care le produce, prin obiectivele la care trebuie să tindă statele semnatare se interzic deficitele și se stabilește ca deficitul structural să fie de maxim 1%, limită la care România a ajuns, dar trebuie să trecem și la excedentul generat de economie, cred că în maxim doi ani Români nu va mai avea deficite la bugetul general consolidat.

Statele vechi membre au ajuns la grade de îndatorare de peste 100%, chiar și 130%, ai o datorie cât PIB-ul, ceea ce e enorm.

Opțiunea de a ratifica Tratatul Fiscal a fost una bună pentru România. Respectând Tratatul Fiscal ne garantăm o dezvoltare durabilă cu resurse credibile și cu îndatorări care să fie destinate investițiilor și nu consumului.

De la intrare în UE și asta e poza de azi România a făcut progrese formidabile pe care nu le recunoaște, dar ele sunt și sunt consemnate.

Spre exemplu, inflația e de 1,4%, rata la dobânzi pe termen lung e de 4,8%, cursul de schimb e într-o marjă mai mică de 15%, deficitul e sub 3%, datoria publică e 37,9%.

Astăzi, România îndeplinește criteriile de convergență, deci îi voi preda dl președinte Iohannis o țara care îndeplinește toate criteriile de convergență care să îi permită intrarea în zona euro.

În 2004, inflația era 9,3%, acum e 1,5% la noiembrie.

PIB-ul, în euro, 61 mld în 2004, 152 mld în 2014, o creștere de 2,5 ori.

Exporturile în 2005 - 11,6 mld, acum vor depăși 50 mld.

Spectaculos în raport cu situația medie din UE e ponderea industriei: dacă la nivelul UE ponderea industriei e de 17-18%, în România ponderea în PIB e de peste 33%.

Ea nu e o realitate a acestui an, am privit evoluția pe ultimii zece ani, preponderente investițiile străine directe s-au făcut în industrie, de aceea avem o structură foarte bună a economiei, e adevărat, într-o economie încă mică, dar structura e foarte bună, dacă privim și la anii de succes pentru agricultură, nu doar datorită voii domnului, dar și subvențiilor pompate de la UE, avem o perspectivă economică bună.

Totul e să reușim să cheltuim și banii alocați de UE pentru infrastructura de transport, feroviara și rutieră, pentru mediu, pentru creșterea competitivității.

Nu aș vrea să vin în zone care să genereze confuzie și să arate a populism, dar sunt niște realități în ceea ce privește salariile: 2004 - 768 lei; în 2014 salariul mediu brut - 2358 lei. În 2004, pensia era de 250 lei, în 2014 - 847 lei.

Dragii mei, cam asta e poza reală a României, nu e o poză pe care am construit-o eu cu consilierii, la Palatul Cotroceni, eu doar am vrut o poză mai bună decât cea primită în 2004.

Acest lucru s-a obținut datorită investițiilor străine, dar și unor reforme structurale extrem de importante în acest interval.

Mă gândesc la liberalizarea pieței forței de muncă din 2010, flexibilizand foarte mult piața și reușind să creeze condiții de optimizare a costurilor în societăți, astfel încât personalul când nu avea suficientă încărcare să poată fi disponibilizat să-și găsească loc de muncă în altă parte.

Acest pas care ne-a scos din epoca comunistă a contractului de muncă pe viață, ne-a permis creșterea productivității muncii.

Deși multe țări din UE au fost și încă sunt în criză economică, s-a întins criza economică pe 3-5 ani, România a avut doar 2 ani din 10 în care nu a avut creștere economică, 2009 și 2010.

Perspectiva României e de creștere economică, ce poate fi asigurată cu banii europeni, investiții străine directe etc.

Reformele structurale nu s-au oprit doar în zona pieței muncii, ne aducem aminte de reforma educației, a sistemului de pensii, care a nemulțumit pe mulți, dar sistemul a fost așezat funcție de contribuțiile de-a lungul vieții, reforma justiție, o altă reformă extrem de importantă, materializată prin legea micii reforme, cele patru coduri care au schimbat fața justiției.

Aici lucrurile trebuie să continue în consolidarea modului în care justiția funcționează și în creșterea nivelului eficienței.

Aș trece și la reforma educației, ne-a ajutat ca stat membru al UE, a fost o lege bună, nu spun perfectă, au fost câțiva pași făcuți înapoi dar esența legii a rămas și cel mai mare câștig e legat de invățămantul universitar și de crearea sistemului dual, care aduce din nou șansa ca la terminarea școlii să aibă o meserie.

Cândva spuneam că nu avem tinichigii și ospătari și am fost profund criticat de oamenii sensibili din presă că ce nevoie avem de tinichigii și cum nu îmi permit eu să nu îi văd pe toți doctori. Decât o diplomă de universitate fără valoare, mai bine un certificat de calificare să știi că îți poți câștiga o pâine.

Reforma în Sănătate, are o lege pregătită, dar sistemul trebuie reformat, ea se află și acum pe site-ul președinției, știu că nu e dorită de sistem, dar ar pune în centrul sistemului oamenii.

La fel cum s-a încercat și prin reforma sistemului de educație, interesul tânărului, acest proiect, cu care am eșuat probabil datorită unei intervenții nefericite, dar dezbaterea trebuie reluată și e o prioritate.

Pentru modernizarea clasei politice de la noi avem nevoie de reforma finanțării partidelor, de respectarea referendumului din 2009 prin care poporul a votat un parlament cu 300 de membri, nu în ultimul rând avem nevoie de introducerea votului prin corespondența, pentru a ne consolida în interiorul UE, în acest moment e o mare nedumerire cum în România a fost posibil ca mii de români să fie împiedicați de sistemul de organizare să voteze.

Vă asigur ca e un lucru ce trebuie rezolvat cu prioritate pentru recredibilizarea României.

Cred că Romania are nevoie de o reformă a finanțelor publice. Nu vorbesc de o reformă a ANAF, ci a sistemului de taxe.

Avem cea mai mare contribuție la bugetul de stat din taxa pe forța de munca, din TVA, din bani care se afla sau sunt generați de cei care produc.

Imi permit să sugerez, e o lungă dezbatere aici, să se schimbe centrul de greutate de pe întreprindere si cetățean pe proprietar.

Taxele pe proprietate sunt mult prea mici și mult prea mari taxele pe producție, indiferent că sunt generate de forță de producție, de TVA, mult prea mari.

Trebuie să facem această schimbare pentru a stimula propria noastră dezvoltare.

Cred că România trebuie să își asigure independența energetică.

Cred că e esențial ca în numele democrației să se găsească soluții fiscale pentru mass-media.

Sistemul fiscal, pe de o parte, dar și realitățile economice fac că presa să fie mult prea încorsetată de interesele patronilor de presă.

Un mediu fiscal favorabil presei e o soluție care ar duce la redobândirea independenței presei.

S-ar putea să îmi fac o temă din acest lucru.

Ne-am integrat pe piața forței de muncă, suntem cu criteriile de convergență îndeplinite, probabil așa cum a planificat guvernul probabil vom deveni membri mai devreme de 2019, cred eu, și suntem cu criteriile tehnice sper eu după acest raport MCV și cu criteriile de justiție îndeplinite.

Într-o zi trebuie să ne hotărâm, vrem această liberalizare sau nu, e extrem de multă demagogie, că ne pleacă medicii, ne pleacă specialiștii, dar imaginați-va o Românie cu restricții pe piața muncii.

Eu nu spun că e bine să plece specialiștii, dar libertatea de a munci oriunde e un bun extraordinar al fiecăruia, e opțiunea mea dacă vreau să lucrez în România sau mă duc în altă țară unde pot primi un salariu mult mai mare pentru că acea țara își permite să plătească medicii mai bine.

Vă asigur că va veni și vremea refluxului și nu e foarte departe, dar hai să nu îi învățam pe cei tineri cât de rău e că e liberalizată piața forței de muncă.

E o realitate pe care am știut-o și dorit-o, nu avem de ce o respinge acum.

• Trebuie să continuăm co toate tipurile de integrare

• Eu nu spun să intrăm mâine în zona euro, oricum nu am putea, avem nevoie de o antecameră de doi ani, dar e bine să intrăm imediat ce toate condiţiile sunt îndeplinite iar acum condiţiile tehnice sunt îndeplinite.

Despre statul de drept

Aş trece la ultimul punct, statul de drept.

Pot afirma că România a făcut progrese uriaşe din 2004 şi până acum.

Aici o să fac o mică paranteză.

Progresele din Justiţie nu sunt progrese care s-au datorat neapărat schimbării legilor, s-au făcut pentru că procurorii şi judecătorii au simţit că sunt liberi, că nu mai au presiune pe ei, că oamenii politici nu mai sunt intangibili, sunt convinşi că nu li se poate întâmplă nimic.

Şi codul penal vechi pedepsea furtul, traficul de influenţă, nu neapărat lipsa de modernizare a codurilor a făcut că acum justiţia să funcţioneze tot mai bine, ci oamenii, procurorii şi judecătorii.

Nu pot să nu îmi amintesc declaraţia unui important om politic care spunea nu avem toată puterea până nu vom controla şi justiţia.

Sigur că acel om trăia în alte epoci, nu înţelegea că fără justiţie liberă România nu poate fi un stat democratic.

A fost probabil zona de conflict cea mai puternică între mine şi clasa politică.

De aici a plecat şi ideea preşedintele a conflictual, e imposibil de lucrat cu el, nu are respect pentru instituţii, face scandal.

Am fost conştient tot timpul că intervenţiile frecvente, atacurile la instituţii care nu îşi făceau treaba, sunt de natură să îmi aducă prejudicii, dar am ştiu că dacă o să tac la Cotroceni şi o să privesc la lipsa de evoluţie niciodată românii nu vor înţelege că aici e cheia evoluţiei, justiţia, aplicabilă tuturor.

A fost nevoie şi a fost un efort care de multe ori a avut că răspuns umilirea mea, de dimineaţă până seară, dar m-am dedicat lui mai mult decât oricărui altui efort după siguranţă naţională, de a mă bate cu politicul, cu potenţi oameni de afaceri deţinători de trusturi de presă.Nu m-am batut cu ziaristi, dar poate ca rezultatul din 16 noiembrie are si rezultatul ca romanii au inteles ce inseamna riscul de a se opri procesele de consolidare a justitiei, poate.

Am o mare satisfacţie din acest punct de vedere, nu sunt deloc incrancenta, dar ori de câte ori vorbesc de justiţie îmi aduc aminte cât am pătimit, că justiţia e la comandă mea, că la Cotroceni se stabileşte cine e condamnat.

Pot afirma azi că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că a spus Băsescu procurorului sau judecătorului, cum nu a existat niciun dosar care s-a oprit pentru că m-a rugat cineva.

Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost dosarul de terorism al lui Hayssam că şi fuga lui din ţară.

Nu am spus niciodată unui procuror sau judecător da soluţia asta.

Mă bucur, poate asta e satisfacţia supremă a mandatului meu, că începând cu 17 noiembrie 2014 atât PSD cât şi PNL au profund în discurs statul de drept, independenţa justiţiei.

Le mai trebuie un timp să internalizeze treaba asta şi să fie convinşi că fără stat de drept România nu e stat democratic.

Faptul că azi aud liderii acestor partide vorbind de stat de drept, şi nu numai liderii, am să le aduc aminte că pentru acest discurs m-au suspendat de două ori, dar e bine, pentru că atunci cand îşi vor internaliza acest discurs avem garanţia că reforma în justiţie e ireversibilă.

Până când cele două mari partide nu vor fi convinse că asta e soluţia reală, iar acum fiind la putere majoritatea PSD că asta e şansa României, până când vor internaliza acest lucru şi vor fi convinşi că asta e drumul, încă mai avem riscul pasului înapoi.

Dar eu sunt extrem de încurajat de discursul lor de după 16 noiembrie, liberalii au început mai devreme, prin aprilie, dar acum a venit şi PSD, iată satisfacţia mea după 16 ani de mandat, să auzi preşedinţii bătrâni vorbind de stat de drept (râzând - n.red), cei care stabileau la şedinţa de partid când îi deschidem dosar lui Băsescu.

Cele ce v-am spus, despre UE, NATO, securitate, reforme structurale, au vrut să fie doar ceea ce mi s-a părut extrem de important.

Despre mandatul meu o să va stau la dispoziţie în tot felul de interviuri, în ce vreţi voi, dar mi s-a părut important să ştiţi că românii trăiesc într-o ţară sigură, care e în UE, că suntem într-o ţară în care justiţia lucrează tot mai bine şi s-a diminuat riscul de regres.

Eu cred că o soluţie bună ar fi să continuăm, aşa cum eu am pus o virgulă după mandatele dl Iliescu şi Constatinescu, cred că şi după mandatele mele trebuie pusă virgulă, şi nu punct.

Instituţiile sunt, am să va spun un lucru apropos de faptul că nu e atât de important să demolezi când e vorba de instituţii, aduceţi-vă aminte de SRI din vremea dl Timofte, Dumnezeu să-l ierte, Vîntu îi punea maşină la dispoziţie, şi azi acest SRI pe care îl

apreciem toţi funcţionează pe exact aceeaşi lege pe care a funcţionat în timpul dl Iliescu, dar avem alt SRI, alt SIE, alt DIA, şi au exact aceleaşi legi.

Asta demonstrează că aprecierea mea a fost corectă, nu schimbăm neapărat legile, schimbăm obiectivele şi oamenii.

Sigur, aici nu o nimereşti cu oamenii întotdeauna cel mai bine, o mai dai în bară.

Dar esenţa este că nu ne apucăm de schimbat instituţii, ci obiective şi oameni.

Desfășurător Conferința de presă Traian Băsescu

Sâmbătă,20 decembrie 2014,ora 17:50,Palatul Cotroceni,București

Program:

Intro 10 minute :sosire invitați,scurtă prezentare a evenimentului

Susținerea discursului (60-70 minute):Traian Băsescu,Președintele României

Tematici discutate:

-Securitatea României

-Integrarea în Uniunea Europeană

-Statul de drept(cu accent pe funcționarea justiției)

3.Sesiune de Întrebări-răspunsuri(40 minute):

La această sesiune au participat jurnaliștii invitați și Șeful statului Român

4.Sesiune post-eveniment de mulțumiri,poze și autografe(10 minute)

Alte formule pentru a aplica scopul conferinței :

Transmisie în direct prin :

TV - B1TV

LiveText - www.hotnews.ro

Transmisie Live stream 20 Decembrie 2014 B1TV : https://www.youtube.com/watch?

v=VOmo_8I0FKs