mapa aproape goala a pro-p-curorului ponta

7/27/2019 Mapa Aproape Goala a Pro-p-curorului Ponta

http://slidepdf.com/reader/full/mapa-aproape-goala-a-pro-p-curorului-ponta 1/42

HomePolitica

Iată, în premieră, MAPA PROFESIONALĂ A PROCURORULUIPONTA. Dosarele investigate de premier pe când era anchetator laParchetul General. EXCLUSIVde Biro Attila Publicat la: 27.03.2013 09:40 Ultima actualizare: 27.03.2013 18:58

Tweet 3

Mediafax Foto/Vlad Nicolae

Premierul Victor Ponta a declarat recent că ar fi cel mai bun pentru a prelua funcţia de procuror general. gândul prezintă în premieră "mapaprofesională" a lui Victor Ponta din cei şase ani de procuratură. Dosarele investigate de Ponta nu au nici pe departe anvergura saucomplexitatea dosarelor trimise în judecată de procurorii DNA, DIICOT sau ai Parchetului General în ultimii şapte ani. În arhiveleParchetului General au fost găsite şase rechizitorii semnate de Victor Ponta, majoritatea vizând infracţiuni economice, între ele fiind înşelăciunicu file CEC.

Mapa profesională a procurorului Ponta arată că a ajuns în trei ani, din simplu procuror de sector, procuror la Parchetul General cu derogare de la fostulministru al Justiţiei Rodica Stănoiu.

Premierul a fost întrebat, luni 25 martie, dacă ia în calcul numele Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului, el răspunzând ironic că cel mai bunprocuror general ar fi el, întrucât are şi experienţă. "Cel mai bun procuror general aş fi eu. Am şi experienţă şi... Dar nu iau în calcul numirea mea.Restul, o să vedem", a spus Ponta. Premierul a preluat şi interimatul Ministerului Justiţiei şi cel mai probabil va propune procurorii pentru ParchetulGeneral şi DNA.

Nu este prima dată când şeful guvernului se laudă cu activitatea sa de procuror. Cu mai multe ocazii, a făcut aluzie la experienţa sa din cadrul parchetelor, dar niciodată nu a povestit ce dosare a investigat.

Şeful Guvernului a activat ca procuror timp de şase ani, între 1995 şi 2001, iar mapa sa profesională arată că a investigat în principal dosare economice,cele mai multe fiind fraude cu file CEC.

Recommend You, Voican Schengen Roxana and 747 others

recommend this.

în premieră, MAPA PROFESIONAL A PROCURORULUI PONTA... http://www.gandul.info/politica/iata-in-premiera-mapa-profesionala-a-pr...

16 10/4/2013 1:37 PM

Tweet



Traseul profesional, marcat de derogări

Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat trei ani până în 1998 după care a ajuns direct laParchetul General. Parchetul Judecătoriei Sector 1 nu a putut transmite la solicitarea gândul numărul şi dosarele pe care Victor Ponta le-a investigat ca procuror în primii ani de carieră. Parchetul a transmis că nu există date centralizate din acea perioadă .

După numai trei ani, Ponta este delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică. În modobişnuit, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. În mod excepţional, Ponta a fost delegat după tre i ani de activitatela Parchetul Judecătoriei Sector 1 la Parchetul General.

Potrivit informaţiilor oficiale, delegarea lui Victor Ponta din 1998 a fost dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste care ulterior a fostnumit ambasador al României în Macedonia. La solicitarea gândul Parchetul General a explicat că pentru delegare nu se mai aplica acea condiţie de 8ani de activitate.

În 2001, Victor Ponta a susţinut un examen pentru a promova la Parchetul General unde activa în baza delegării din 1998. La acest examen premierul aobţinut nota 10. Cu toate acestea, Ponta încă nu avea cei 8 ani de experienţă necesari pentru a fi procuror la Parchetul General. Astfel că a mai beneficiat de o derogare de doi ani şi opt luni. Aceasta a fost făcută prin ordinul ministrului Justiţiei la acea vreme, Rodica Stănoiu, şi la propunereafostului procuror Joiţa Tănase.

Vezi aici traseul profesional al procurorului Ponta

13 rechizitorii în 3 ani la Parchetul General

Potrivit datelor oficiale transmise de Parchetul General, în perioada 1998-2001, Vict or Ponta a trimis în judecată 13 dosare. Parchetul General a precizat pentru gândul şi ce activitate a avut Victor Ponta la Parchetul General: ”În cursul anului 1998, domnul Victor Ponta a soluţionat un număr de 10 dosare,dintre care 6 prin rechizitoriu, în alte 3 cauze a dispus declinarea, soluţionând şi un număr de 3 plângeri, iar în cursul anului 1999 – 8 dosare, dintre care4 prin rechizitoriu, în alte 25 a dispus declinarea şi a mai soluţionat un număr de 8 plângeri. În decursul anului 2000, în 3 din cele 5 cauze soluţionate a

întocmit rechizitorii, în alte 14 a dispus declinarea, soluţionând, totodată, un număr de 3 plângeri”, a precizat Parchetul GeneralCITEŞTE AICI PRECIZĂRILE PARCHETULUI GENERAL

La solicitarea gândul, Parchetul General a pus la dispoziţie rechizitoriile dosarelor investigate de Victor Ponta în calitate de procuror. În arhivaParchetului General, din cele 13 rechizitorii au mai fost găsite doar şase. Vă prezentăm mai jos conţinutului celor şase rechizitorii investigate de Victor Ponta în calitate de procuror.

Înşelăciune cu file CEC. În 1999 procurorul Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Marcel Pandelea pentru înşelăciuni cu file CEC. În rechitoriu semenţionează că Pandelea a încheiat mai multe contracte cu diverşi furnizori pentru achiziţionarea de pui, pantofi sport sau alte produse. Furnizorii aulivrat marfa pe care Pandelea le-a plătit cu file CEC. Când furnizorii au încercat să încaseze banii de la bancă au constat că în conturile indicate dePandelea nu exista nici un leu.

CITEŞTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Înşelăciune cu produse agricole. În anul 2000, procurorul Victor Ponta i-a trimis în judecată pentru înşelăciune pe Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc, acţionarii unor companii private . Cei doi au prejudiciat o a treia companie cu suma de 1,5 miliarde lei vechi. Rechizitoriul scris de Ponta are la bază un raport al Corpului de Control al Guvernului. În esenţă, actualul premier arată în rechizitoriu că o companie a luat un credit de la Guvern de 7,2miliarde lei vechi pentru achizitionarea de furaje. Furnizorii furajelor erau Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc care erau şi cei care au depozitat produsele pentru cumpărător. Procurorul Ponta susţine că cei doi au falsificat documentele cu cantităţile de furaje achizitionate, rezultând astfel un prejudiciu total de 1,5 miliarde lei vechi.

VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI


16 10/4/2013 1:37 PM

PARCHETUtft Ft LMKA

WLUatlEKCASAIESlJUSnft



Evaziune fiscală cu ceasuri din import. Pe 15 octombrie 1998, Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Adrian Nicolae Stoican, administratorului uneisocietăţi comerciale. În rechizitoriul întocmit de Ponta se arată că Adrian Stoican a comercializat prin firma sa ceasuri din import fără a plăti taxe. S-aconstat că Stoican s-a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit. În total, statul a fost prejudiciat cu 15.600 de lei TVA şi 329.000 lei impozit pre profit. În esenţă, ceasurile erau importate şi comercializate fără a fi trecute în contabilitatea firmei. Având în vedere că dosarul este unul foarte vechi însistemul electronic ECRIS al instanţelor nu exista nicio înregistrare din care să reiasă dacă el a fost sau nu condamnat.

CONSULTĂ AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Dosarul Megapower. Pe 11 septembrie 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe Cornel Moldovan directorul companiei de stat IIRUC SA pentru abuz în serviciu şi un prejudiciu de 12 milioane dolari cauzat statului.

Practic, dosarul viza afacerea Megapower din 1990. Mai precis, în 1991, premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat, printr-o Hotărâre deGuvern, asocierea statului român prin compania IIRUC SA cu compania americană Megapower într-o companie mixtă care urma să producăechipamente electronice în România. Acestă afacere a fost iniţiată de Robert Deutsch şi Cristian Lazarovici, iar HG au fost avizată de Petre Roman,Theodor Stolojan, Victor Stanculescu, ministrul industriilor, şi avizată favorabil de Eugen Dijmarescu, ministrul economiei şi finanţelor, şi de Victor Babiuc- ministrul Justiţiei de la acea vreme. În acestă afacere a fost vehiculat şi numele lui Florin Georgescu, fostul ministru al Finanţelor în guvernulPonta 1. Niciunul dintre demnitarii menţionaţi mai sus nu a fost trimis în judecată.

Afacerea viza înfiinţarea companiei mixte care a beneficiat de un credit guvernamental de 12 milioane de dolari.

Procurorul Victor Ponta a început ancheta în 1998 după ce SRI a descoperit în Portul Constanţa arhiva companiei Megapower. Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de Victor Ponta în acestă afacere singurul vinovat este directorul IIRUC SA, Cornel Moldovan.

Potrivit procurorului Ponta, Cornel Moldovan a decis să vireze cei 12 milioane de dolari în conturile companiei Megapower înainte ca firma mixtă să seînfiinţeze. Astfel că statul român a pierdut cei 12 milioane de dolari fără ca în România să se realizeze vreo fabrică de componente electronice. În 2002,Cornel Moldovan a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar prejudiciul nu a fost recurperat.

VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI INVESTIGAT DE PONTAIn 1998, Victor Ponta a mai trimis în judecată două dosare de înşelăciune. În cele două dosare a fost trimis în judecată Daniel Popa care a fost acuzat deînşelăciune cu file CEC. Acesta a cumpărat diverse produse de la furnizori pe care le-a plătit cu file CEC dar când reprezentanţii companiilor încercau săîncaseze sumele cuvenit au constat că banii nu există în conturi.

Victor Ponta, avocatul lui Ovidiu Tender

Deşi nu a menţionat în CV-ul oficial, Victor Ponta este şi avocat de profesie. În 2006, el a fost în lumina reflectoarelor în calitate de avocat al lui OvidiuTender, acuzat într-un dosar al DIICOT. În final, Tender a fost condamnat în acest dosar. Victor Ponta pe atunci avocat şi deputat a fost acuzat deincompatibilitate. Inspecţia Judiciară a CSM a reţinut că avocatul Victor Ponta a dor it tergiversarea procesului în care era inculpat Tender. Victor Ponta amai fost angajat ca avocat de către Cozmin Guşă, dar l-a reprezentat în instanţă şi pe Marcel Ţundrea protagonistul unei dintre cele mai mari errori

judiciar din România.

CITEŞTE AICI CUM L-A APĂARAT PONTA PE TENDER ÎN INSTANŢĂ

Ştii ce urmează în domeniul digital? Şi cum se transformă o idee bună într-o afacere

bună?Află la ZF Digital’13!

Încă o apariţie nefericită pentru fosta iubită a lui Scott Sinclair! Helen Flanagan, cu faţa "mâncată" de acnee

Prosport.ro

Daca ti-a placut articolul urmărește GANDUL.INFO pe FACEBOOK

Tag-uri:victor ponta, procuror la parchetul general

Gandul

Like You like this.


16 10/4/2013 1:37 PM

gAadul



,mapa profesională, ponta-tender , ponta avocatul lui tender , ponta dosare de înşelăciune, ponta - rodica stănoiu

[+] Adauga un comentariu

× Focuri de armă în faţa Congresului Statelor Unite. O femeie suspectă este moartă Citeşte mai mult »

Citeşte şi »

DOCUMENT EXCLUSIV. Guvernul pregăteşte MAREA DESCENTRALIZAREBăsescu: "Revocarea lui Papici e o imixtiune a politicului. Ponta s-a băgat cu bocancii în justiţie de dragul lui Dragnea. Foarte probabil voi

denunţa pactul de coabitare"Dragnea, şah la Ponta. "Voi vota proiectul Roşia Montană. Eu nu am personalitate dublă"Ponta justifică decizia lui Niţu de revocare a procurorului care a instrumentat dosarul Dragnea: "Papici a făcut dosare politice. De ce trebuie să-iţinem pe toţi băsiştii?"Reacţia lui Ponta după atacurile Dragnea-Antonescu: Nu sunt probleme în USL

Ştiri din Politică »

Ivan, lui Antonescu: Atacul la Ponta e incorect; mai mergem împreună sau aveţi alte calcule?Antonescu: "Este inacceptabil. Primul-ministrul nu are voie să dea explicaţii în numele Procurorului General. Suspendarea lui Băsescu e o glumă"Preşedintele Academiei, la comisia Roşia Montană: "Se poate exploata, cu acelaşi efect economic, şi fără cianuri"Cele 296 de zile ale coabitării Ponta - Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni

Băsescu explică de ce l-a sunat pe Niţu. "Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE"


16 10/4/2013 1:37 PM

A aparat noulnumarGQ

CatrinelMengliia.Unpictorialde exceptie via GQUK.



76 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 plagiatorule , nu se mai spala onoarea ta , veci!! 27.03.2013 10:02

Raspunde

USL=FSN=BARONI ANALFABETI=MILIARDARI DE CARTON=HOTII ROMANIEI!

#2 Patriot 27.03.2013 10:14

Raspunde

Cum spunea Ponta ca el e cel mai competent sa conducă MJ.

#3 Georgel Babiuc 27.03.2013 10:21

Raspunde

E putin baieti mai sapati :)))

#4 negru 27.03.2013 10:29

Raspunde

vai ....nu mas intoarce in ro nici mort decat cu o mitraliera sa ai o..m...or pe toti .........deci rahatzelul asta nu a facut nimic un hotttz de doii lei

#5 santinela 27.03.2013 10:33

Raspunde

Mai tu asta de la Gindul dar ti se pare normal din consilier juridic judecator la Curtea Constitutionala ? Aici nu ai o problema ci vad ca doar cuavansarea lui Ponta.Daca ai fi corect,dar nu esti,ai fi spus ca promovarile in Romania s-au facut,se fac si se vor face numai pe baze de pile,relatii si

partide.Competenta ,meseria la * cu ea !

Add a comment

View 14 more

l l

27 comments

Virgil Irimia · · Top Commenter · Scream Movies

Suuuuper ,mapa profesionala, in afara de numirile ,cu ajutor politic, are atata experienta incat iiconfera competenta de afi angajat ca necalificat intr-o fabrica de pufuleti.Daca luam in calcul si un

Doctorat plagiat indrumat de un infractor dovedit(A Nastase) avem un tablou complet alcompetentelor Dn-lui ,,eu sunt prim- ministru”

Reply · · Like · Follow Post · March 27 at 5:13pm

Follow

43

Quizuri online

Dacă Ponta spune că așa e în scurt timp Justiția va afișa adevărata Mapă Profesionalăașa cum a făcut Educația când Ponta le-a cerut să discerne adevărul în privința

plagiatului.

Pe zi ce trece Ponta seamănă tot mai mult cu Elena Ceaușescu.

Reply · · Like · March 27 at 6:02pm24

Rodica Georgescu · Top Commenter

Virgil Irimia Like...Like...Like

Reply · · Like · March 27 at 6:21pm2

Bogdan Cristian Gheorghita · · Top Commenter · Universitatea Politehnica Bucuresti

Si premier si interimar la justitie, hmm..

Reply · · Like · Follow Post · March 27 at 8:27pm

Follow

9

Sorin Gheorghe · Bucharest, Romania

Probabil d-nul Ponta trebuie sa-i multumeasca pentru cariera politica lui A Nastase,care la numitseful corpului de control al guvernului,care...a tras toate sforile pentru....micul Titulescu asa cum eranumit de presa la vremea respectiva...si nu in ultimul rand domnului...Sarbu..actualul socru.Nu pot

uita replica pe care a dat-o ziaristilor,atunci cand PSD-ul a pierdut alegerile....ei au dat mai multdecat noi(spaga alegatorilor)....care a fost de...un adevarat procuror al Romaniei si..sef al corpuluide control al guvernului A Nastase.

Asa de bun procuror a fost incat a provocat(impreuna cu A Nastase...seful lui la aceavreme)sinuciderea procurorului Panait.....dar..trecutul se uita.....de unii ziaristi...si...nu numai... Avem,am avut si vom avea....ce meritam....sa nu ne mai plangem de mila....

Reply · · Like · Follow Post · March 27 at 11:20pm7


16 10/4/2013 1:37 PM

±

Juiz



#6 mimi 27.03.2013 10:43

Raspunde

si dosarul cu procurorul Panait?

#7 Bulumac 27.03.2013 10:45

Raspunde

N-au nici pe departe... Nu au nici pe departe... (in preambulul articolului)Pai trebuie vazut pe unde mai sunt propulsate tinere sperante... aic e vorba de un Sistem.

#8 contandino.alexandru 27.03.2013 10:55

Raspunde

inca o dovada ca in politica romanerasca activeaza numai nulitati, nici macar mediocritati nu le poti numi, o mediocritate are o ocupatie activeazaintr-un domeniuia-i pe rand pe toti astia si citestele cv-urile si apoi iao pe fir in jos, o sa fiti uimiti de faptul ca oamenii astia nu au facut nimic ca lumea in viata lor

pana cand au a juns in posturi cheie in administratieexemplul concludent * un ilustru nimeni care activeaza de 23 de ani in politica iar pana atunci era un chiulau si un neicanimeni de bibliotecar

betivan intr-un loc uitat de lume

#9 goe 27.03.2013 11:03

Raspunde

Gluma proasta din partea unui plagiator.

#10 Escu 27.03.2013 11:09

Raspunde

TOATA cariera numitului Ponta Victor-Viorel e un FALS si o FARSA. Stiu demult asta dar acum se si dovedeste.

Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in

comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Urmareste-ne »

Twitter Facebook AppleRSS

Newsletter

Top ştiri gandul.info »

LikesŞtiri 24hŞtiri 7 zile


16 10/4/2013 1:37 PM

nume *

email *

mesaj *

Trimite mesajul



Home

Stiri

Avocatii Victor Ponta si Mateut, acuzati de Parchetul General

Publicat la: 01.08.2006 00:00

Tweet 0

Avocatii Victor Ponta si Mateut, acuzati de Parchetul General

Gheorghita Mateut si Victor Ponta, apara torii omului de afaceri Ovidiu Tender, sunt acuzati de reprezentantii Parchetului instantei supreme ca nu au

respectat exigentele deontologice ale profesiei de avocat si ca au incercat sa incercat sa tergiverseze procesul. "Parchetul de pe langa Inalta Curte de

Casatie si Justitie considera ca demersurile procedurale ale aparatorilor nu s-au circumscris exigentelor deontologice ale profesiei de avocat,reprezentand doar o incercare de a se iesi din limitele mandatului de arestare preventiva, astfel incat fondul cauzei sa nu mai poata fi dezbatut", se arata

intr-un comunicat remis, ieri, ziarului Gandul. Potrivit comunicatului remis de Parchetul General, la data de 25 iulie 2006, procurorii Directiei de

Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au solicitat Tribunalului Bucuresti prelungirea mandatului de arestare

preventiva emis pe numele lui Tender. Atunci, din motive procedurale, instanta a fixat termen de judecata pentru data de 26 iulie 2006, ora 12,00. In

paralel cu demersurile instantei, anchetatorii au instiintat avocatii apararii, Gheorghita Mateut si Victor Ponta, cu privire la termenul stabilit pentru

judecarea cererii Parchetului. Procurorii mai spun ca avocatii alesi de Ovidiu Tender nu s-au prezentat pentru a sustine apararea, la dosarul cauzei

neexistand nici o cerere de amanare din partea aparatorilor, iar acestia nu au putut fi contactati nici macar telefonic. Judecarea cererii de prelungire a

mandatului de arestare al omului de afaceri timisorean s-a amanat. Instanta a acordat un nou termen, respectiv 28 iulie 2006, cand s-a prezentat avocatul

Gheorghita Mateut, solicitand un nou termen pentru studierea dosarului. Procurorii au considerat ca motivul amanarii nu a fost unul intemeiat, intrucat

aparatorii alesi au avut destul timp sa studieze dosarul, ei fiind citati la parchet inca din data de 24 iulie 2006 pentru a li se aduce la cunostinta

schimbarea incadrarii, dar ca acestia au refuzat sa se prezinte invocand motive personale. Potrivit anchetatorilor, desi magistratii Tribunalului Bucuresti

i-au lasat atunci lui Mateut o zi la dispozitie sa isi pregateasca apararea, in locul sau a venit avocatul Victor Ponta, care a cerut un nou termen pentru

lipsa de aparare, precizand instantei ca avocatul Mateut Gheorghita nu se poate prezenta intrucat este la Cluj. La randul sau, nici deputatul PSD nu a

putut sa pledeze in instanta, deoarece nu indeplinea conditiile prevazute de lege pentru a-l reprezenta pe Tender. La termenul din 30 iulie, avocatul

Mateut a invocat neconstitutionalitatea textului de lege in baza caruia se constatase incompatibilitatea avocatului Victor Ponta. Instanta a respins aceastacerere, insa, la reluarea dezbaterilor, avocatul Mateut a solicitat recuzarea procurorului, pe considerentul ca are un interes in cauza fiind mult prea

patimas in concluziile pe care le sustine. Cererea lui Mateut a fost respinsa si de aceasta data . Cu toate acestea, Tribunalul a respins cererea de prelungire

a masurii arestarii preventive, solicitata de procuror. Procurorii spun ca, in aceeasi seara, Parchetul a facut recurs care a fost sustinut la Curtea de Apel

Bucuresti. Atunci, grefiera a incercat sa ia legatura telefonic cu Mateut si cu Ponta, pentru a le fi adus la cunostinta termenul fixat de judecatori, insa nici

unul dintre acestia nu a putut fi contactat. In aceste conditii, instanta a desemnat un avocat din oficiu pentru a asigura apararea inculpatului Tender

Ovidiu. In cele din urma, s-a prezentat avocatul Mateut Gheorghita, care a solicitat din nou recuzarea procurorului, solicitare respinsa, intrucat nu a

putut fi indicat nici un temei legal care sa sustina aceasta cerere. Ieri noaptea, Instanta de Apel a admis recursul declarat de procurori, dispunand

prelungirea arestarii preventive a inculpatului Tender Ovidiu pana la 29 august 2006. Circ penal cu actori si avocati -parlamentari la procesul lui Tender

Penalilor!�, a urlat actorul Ion Dichiseanu la membrii completului de judecata ai Curtii de Apel Bucuresti si la procurorul de sedinta care au intrat in

dosarul prietenului sau OvidiuTender. Doi pasi mai incolo, la toaleta, deputatul - avocat "interzis" Victor Ponta il sfatuia prieteneste pe Ovidiu Tender

sa-si ude fata si sa mimeze un infarct. Pe holul instantei se arunca vorbe grele la adresa judecatorilor, acuzati, voalat, ca s-ar afla sub influenta alcoolului.

" E intr-o stare inaintata de oboseala", tipa avocatul ales al controversatului Tender, Gheorghita Mateut, cu referire la presedintele de complet Stan

Mustata. Victor Ponta, parlamentar PSD, ii tine isonul spunand ca �oboseala� magistratului ar fi evidenta din modul in care a vorbit si in felul in care

se tinea pe picioare. Judecarea, duminica noaptea, a recursului procurorilor DIICOT in cazul Ovidiu Tender s-a transformat intr-un adevarat circ.

Participantii� avocatii lui Tender si apropiatii acestuia. Totul a inceput imediat dupa victoria de la Tribunal. Pus in libertate de judecatorul Mihai

Rotaru, cu o motivare de jumatate de pagina, pentru ca lasarea in libertate nu prezinta pericol pentru ordinea publica " iar in perioada in care s-a aflat in

detentie a devenit tatal unui copil", Ovidiu Tender s-a trezit dus la Curte pent ru recursul procurorilor. Lucru explicabil, avand in vedere ca la miezul

noptii de duminica spre luni mandatul de arestare expira. Numai ca avocatii au uitat sa raspunda la telefoanele instantei care ii chema la bara sa sustina

cauza clientului lor. Refuzul de a se prezenta avea o singura explicatie� trecerea timpului si punerea in libertate a lui Tender. Dar, pentru astfel de

situatii s-au�inventat� avocatii din oficiu. Un astfel de avocat a primit si controversatul om de afaceri, astfel ca planurile aparatorilor alesi au fost date

peste cap. Mai mult, victoria de la instanta de fond a fost anulata prin decizia celor trei judecatori ai Curtii care au admis recursul procurorilor DIICOT si

au prelungit mandatul lui Tender pentru inca 30 de zile. La auzul vestii, avocatii lui Tender au luat foc. Ieri, acestia au anuntat ca vor depune plangeri

penale impotriva judecatorilor pentru abuz in serviciu si fals intelectual. Nu a fost uitat nici procurorul de sedinta. Daca in instanta nu au reusit sa-l

invinga, avocatii omului de afaceri s-au gandit ca poate vor avea sorti de izbanda prin formularea de plangeri penale la adresa acestuia pentru arestare

nelegala, instigare si complicitate la abuz in serviciu si fals intelectual.

Ce opţiuni de finanţare au companiile şi start-up-urile din online care doresc să se

extindă prin proiecte inovatoare?

Recommend 121 people recommend this. Be the first of yourfriends.

catii Victor Ponta si Mateut, acuzati de Parchetul General - Gandul http://www.gandul.info/stiri/avocatii-victor-ponta-mateut-acuzati-parchetu...

13 10/4/2013 1:39 PM

Home

Tweet



ROMÂNIA

MINISTERUL PUBLICPARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Biroul d e Informare Publică şi Relaţii c u Presa

____________________________________________________________________________

ROMÂNIA, Bucureşti, Bd. Libertăţii nr.12-14, sector 5Telefon 021.319.38.08 Fax 021.311.61.31

www.mpublic.ro

Nr.2441/VIII-3/2012 26.07.2012

Către,

Cotidianul Gândul

În atenţia domnului Atilla Biro

Cu referire la solicitarea dumneavoastră adresată instituţiei noastre, prin e-

mail, astăzi, 26.07.2012 şi înregistrată la biroul nostru sub numărul de mai sus, vă

comunicăm următoarele: În perioada 23.09.1998 – 01.10.2000, domnul Victor Ponta şi-a desfăşurat

activitatea ca procuror la Secţia de Anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , iar din 01.10.2000 în

cadrul Secţiei de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În intervalul 2001 – 2002, domnul Victor Ponta a fost detaşat pe funcţia de şefal Corpului de Control al primului-ministru. A fost eliberat din funcţia de procuror la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 16.07.2002.

În cursul anului 1998, domnul Victor Ponta a soluţionat un număr de 10

dosare, dintre care 6 prin rechizitoriu, în alte 3 cauze a dispus declinarea, soluţionând

şi un număr de 3 plângeri, iar în cursul anului 1999 – 8 dosare, dintre care 4 prin



ROMÂNIA



____________________________________________________________________________


www.mpublic.ro

rechizitoriu, în alte 25 a dispus declinarea şi a mai soluţionat un număr de 8

plângeri.

În decursul anului 2000, în 3 din cele 5 cauze soluţionate a întocmit

rechizitorii, în alte 14 a dispus declinarea, soluţionând, totodată, un număr de 3

plângeri.

PROCUROR ŞEF BIROU,

Ramona Bulcu



ROMÂNIA



____________________________________________________________________________


www.mpublic.ro

Nr.2441/VIII-3/2012 02.08.2012

Către,

Cotidianul Gândul

În atenţia domnului Atilla Biro

Cu referire la solicitarea dumneavoastră adresată instituţiei noastre, prin e-

mail, la data de 01.08.2012, înregistrată la biroul nostru sub numărul de mai sus, vă

comunicăm următoarele: Î n perioada 23.09.1998 - 04.04.2001, domnul Victor Ponta, procuror la

Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a fost delegat (nu transferat),

la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire

penală şi criminalistică. Ordinele procurorului general de delegare au fost emise în

temeiul art. 92 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească,

republicată ,

în vigoare la aceea dată.Potrivit dispoziţiei legale menţionate “î n interesul serviciului, procurorii pot

fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiţie pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste

acest termen, cu consimţământul procurorului”.



ROMÂNIA



____________________________________________________________________________


www.mpublic.ro

Fiind o modalitate de exercitare temporară a activităţii în cadrul altei unităţi

de parchet, delegarea nu era condiţionată de îndeplinirea unei condiţii minime de

vechime în funcţie.

Ulterior, domnul Victor Ponta a participat la examenul de promovare la

Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, organizat de Ministerul Justiţiei în

sesiunea iunie 2001 şi a fost admis cu media 10,00. La propunerea procuroruluigeneral prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 634/C/03.08.2001, emis în temeiul art.

155 alin. ultim din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească (“vechimea

minimă necesară pentru ocuparea funcţiilor de magistrat la tribunale, la curţi de apel

şi la parchete poate fi redusă de ministrul justiţiei cu până la o treime, pentru

magistraţii care au rezultate deosebite în pregătirea şi activitatea profesională”),

domnul Ponta a beneficiat de reducerea cu 2 ani şi 8 luni a vechimii minime necesare

şi a fost promovat în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de

Justiţie, începând cu data de 1 septembrie 2001.

În ceea ce priveşte rechizitoriile solicitate, precizăm că, pentru identificarea

acestora şi anonimizarea datelor cu caracter personal pe care le conţin, întrucât

rezultă un volum mare de date ce urmează a fi prelucrate, sunt necesare mai mult de

10 zile pentru a le putea colecta şi furniza.

PROCUROR ŞEF BIROU,

Ramona Bulcu



ROMANIAMINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LANGAJUDECATORIASECTORULUI 1BUCURE§TIStr. Scaune, nr. 1-3,sect. 3,

Tel.: 0213129826, fax: 0213139840Cod operator: 3127

NR.83/VIII-3/20122.09.2012

CATRE,

DomnulBIROATTILA

Referitor la cererea formulata de dvs. prin care solicitap sa va informant cu privirela numaruldosarelor soluponate de domnul VICTOR PONTA in calitate de procuror in

cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 in perioada 1995-1998 precum §isa va transmitem fotocopii ale rechizitoriilor intocmite de acesta va comunicamurmatoarele:

Dinmotive obiective suntem in imposibilitate de a va furniza numarul dosarelorsoluponate de domnulVICTOR PONTA in calitate de procuror la Parchetulde pe langa

Judecatoria Sectorului 1 intrucat nu exista indicatori statistici care sa conduca laevidenperea numarului de dosare soluponate nominal (implicit a rechizitoriilor) de fiecareprocuror din cadrul unitapi intr-o perioada data de timp.

PRIM



Knrismm kielec

m m ilkgsga otom

smss& m j esmxE

Sect*® eafcieorupfjiGi, urafirircspGKEtiV gi trieaittelifeCieS

MffiilSSSI21,01.2000

//' Procurer Victor Pcofce,, de 1c Parehetui de pe i£ng£

ÿ Cur tee SupretaE de Justiÿie{. Secfcia antic©r«ptiet tsraErirc penelE

si criminalistics j

Excminind dosearul de uriti&rire pensIE privind pe £nvi~

Ruiÿii H0LD0VAR LIVIU DUMITRU,, JXDUC SID0Rt ."

1

EXPUE URtiASOAfiELEj;

Prici refcretul de fcerrainare a urraiiririi penale nr.

10354 1 crgcnele de polipie din e&drul Xnspecfcorcfcului General si

Pcligie-i ® Direcÿie; CercetEri Penele eu prepue putteree £it

migecre c. ecÿiunii penale gi tritrdterec in judecefcE & imriuui"

tilor H0LB0VM! LIVIU DUMITRU gi "jIDUC SID0R, penfcru savirgirea

infractitinii de £ngelEeiuRe( prev. de erfc<23L5 alvli.2 iji 5 oltiC.p.j £ri dtunfi SC SA. Frin f&pfcele lccPinvinuitii cw provoect un prejudiceu in suraE de cc&. J. ,5miiierde lei.

Prirs ecelfegi referatj e«e propue scosteres de sub

urffiBrire'

pe-nelE a £ttv. pentrtu ccraplicifcate ia

sisvirgiree infr&ctitmii de ingeiSciime, prev. de art.26 rap. 1c

art.215 ai.Is3 gi 5 C.p. gi a ' t penfcru sEvirgirea

infractiunii de abus in EfcrvieiuP prev. de arfc.24S C.p.

Exeminind tetelifcatec probefccriultii adaiwietrat in

emslkf a test?Ia t uera&fc©&re& eituafcie de fc-m c- «<? <t«



f

M1NISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DEPE LANGACURTEA SUPREMA DE JUSTITIESectia Aiticoruptie, UrmarirePenala si Criminal!stica

't

Dosar Nr..' __

RECHIZITOR1U

11.09.2000

Procurer Victor Ponta de la Parchetul de pe linga Curtea Suprema de

Justitie - Sectia Anticoruptie, Urmarire Penala si CriminalisticaExaminind materialul de urmarire penala privind pe invinuitul

MOLDOVAN CORNEL, cercetat sub aspectul savirsirii infractiunii de abuz inserviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 alin.2 Cod Penal (in forma

prevazuta inainte de modificareaprinLegea 140/1996)

EXPUNUMATOARELE

Prin referatul nr.. al Inspectoratului General al Politiei -

Directia Cercetari Penale s-a propus trirniterea in judecata a inv.MoldovanCornel. S-a retinut din probatoriul administrat ca acesta, in perioada 1990-1993,in calitate de director general al SC • SA si concomitent de membru

(ulterior chiar presedinte) al Consiliului de Administratie al Companiei

SUA, si-a indeplinit, cu stiinta, inmod defectuos, atributiile de

serviciu, actionind contrar obligatiilor ce-i reveneau prin dispozitiile legale, prinprevederile Hotaririlor de Guvem 1203/90 si 365/91 care au aprobat derularea

afacerii, prin continutul "business plan"-ului care a stat la baza emiterii celordoua hotariri ca si prin actele emise de Banca Nationala a Romaniei. Aceasta

indeplinire defectuoasa a sarcinilor de servici a dus la situatia ca, in interval detrei ani, investitia facuta de ' SA in Compania americana

pe baza unui credit acordat de Ministerul Finantelor, in valoare totala de 11,7milioane dolari SUA, sa fie integral pierduta, cauzindu-se astfel o perturbaredeosebit de grava activitatii societatii.



2

Din intregul material de urmarire penala aflat la dosanil cauzei a rezultatunriatoarea situatie de fapt :

Socielatea Comerciala SA

La data de 13.12.1990, in baza Legii 15/1990 si a Hotaririi de Guvern1296/90, a fost reorganizata ca societate comerciala

SA, avind ca principal obiect deacnvitate "executarea de lucrari de service industriale hard si soft, echipamentede tehnica de calcul si de birou, comanda numerica si automatizare, produsepentru radiocomunicatii,....".Pina la acea data si o alta perioada ulteriora fost singura intreprindere de stat din Romania care a activat in acest domeniu,avind practic unmonopol de piata asigurat de sistemul economic romanesc la acel

moment. Invinuitul Moldovan Cornel a activat in cadnil acestei societati o

perioada de cca. 25 ani indeplinind functia de Director General pina la data de16.11.1993. Prin cumpararea pachetului majoritar de actiiuii al Companiei"/ . de catre ' SA, la data de 08.11.1991, invinuitul adevenit si membru al "Board"-ului acestei firme, fiind inlocuit deasemenea la data

de 16.11.1993.

InfiintareaCompaniei SUA

La data de 29.09.1989 cetateanul american de origine romana

'~

1 a infiintat in Statul California-SUA compania peacnum ; Co., ce avea ca obiect de activitate producerea si

comercializare de surse electronice de alimentare electrica pe baza unei noitehnologii quasi-rezonante (detaliile tehnice sint prezentate in documentele aflate

la dosar). La momentul infiintarii companiei aceasta tehnologie fusese inventata

de catre firma ' \, care avea dreptul exclusiv de proprietateindustriala, inclusiv dreptul de acordare catre alte societati a licentei de productie.Din documentele obtinute de organele de ancheta a rezultat deasemenea ca

,i era in acelasi timp vicepresedinte al Companiei "T

- o sucursala a ' ' in statul California.De la data infiintarii si pina la momentul la care

a devenit actionar- 08.11.1991- cumparind actiuni in valoare de11,7 milioane $, capitalul companiei a fost in total de 299 $, iar ConsiliulDirector a fost constitui din i si ÿ - sotiaacestuia, fara insa a desfasura nici o activitate concreta.



3

Contactarea autoritatilor romane siprocedurile prelimmare de obtinere aumii partemriat pentru dezvoltarea aclivitatii " Proeictul deinfiintare al S.C. 'SRL

La data de 10.04.1990 profesorul . ", ceatean arnerican

de origine romana, consilier la "Comisia guvernamentala pentru tranzitia laeconomia de piata", a transmis fostului ministru o nota princare propunea invitarea inRomania a lui

T "

in scopul prezentarii

tehnologiei quasi-rezonante si stabilirii unei decizii privind participarea unei

inteiprinderi romanesti la programul de dezvoltare al Go. Prinscrisoarea din 21.04.1990, trimisa lui ]' r

« de catre MinistrulIndustriei Electrotelinice si Electronice .. , se afirma interesul partiiromane in desfasurarea unei asemenea afaceri si era invitat in tara

pentru discutii exploratorii .In cursul lunii mai 1990 s-a aflat in Bucuresti unde a

purtat discutii cu reprezentantiiCentralei Industriale de Electronica si Tehnica deCalcul. Rezultatul discutiilor a fost consemnat intr-o nota de catre directorultehnic al Centralei - \ceasta nota cuprinde aprecieri favorabile

si propuneri concrete pnvma infiintarea unei societati romanesti cu denumirea de

v ' care sa obtina un credit bancar si sa achizitioneze un numar de

actiuni al r i. In urma acestei actiuni si a demararii produselor de

tip se estima obtinerea unui profit de cca.85 milioane $ pina la sfirsitulanului 1995.

Proiectul de infiintare a unei societati romanesti care sa aiba un obiect deactivitate similar cu al

1 > si care sa preia cooperarea cu aceasta nus-a concretizat in final, chiar daca prin Sentinta civila a

Judecatoriei Sector 2 Bucuresti s-a admis functionarea SC

SRL. Obiectul de activitate al acesteia era constituit din proiectarea, fabricarea si

asigurarea service-ului pentru surse electronice de alimentare electrica, si avea

capital social suma de 160.000 lei. Deoarece nu s-a putut obtine un credit bancar

pentru desfasurarea afacerii proiectate, din lipsa de garantii, s-a abandonat acestproiect si s-a stabilit definitiv ca investitia in > sa fie facuta de

catre

Procedurile guvernamentale prin care s-a aprobat participareaSA la infiintarea unei societatimixte cu firma si prin care a

fost obtinut creditul pentru realizarea investitiei

Urmare a desfiintarii centralelor industriale prin H.G.I135/19.10.1990,

negocierile purtate de au ramas fara partener. Pentrusolutionarea acestei situatii a fost intocmita si prezentata Primului-Ministru o"Nota de fundamentare", semnata de catre Ministrul Industriei, MinistrulFinantelor,Ministrul Comertului si Ministrul Justitiei. In cuprinsul acestei note sesubliniau avantajele implicarii unei intreprinderi romanesti in productia si



4

comercializarea surselor electronice de alimentare electrica si se propunea ca

partener romaiialc . sa fie desemnatPe baza acestei note la data de 14.11.1990 se emite Hotarirea Guvemului

Romaniei nr.1203, care prevede dreptul de a paiticipa la tratative " invederea constituirii in SUA a societatii mixte cu sucursala in

Romania...." .S-a prevazut deasemenea ca investitia se va face pe baza de credit

bancar si ca va prezenta spre aprobare actele de "infiintare societatii

mixte. conform legislatiei in vigoare"

In vederea contiiruarii negocierilor cu . persoanele din

Centrala care demarasera discutiile au fost transferate ca angajati ai iar

principalul negociator a devenit inv.Moldovan Cornel, in calitate de directorgeneral al .Desi au fost stabilite toate conditiile de asociere intre cei doiparteneri, nu au fost gasite si resursele materiale necesare, apreciate la suma de

12 milioane $, datorita refuzului bancilor de a acorda credite fara garantiile

necesare. In aceasta situatie, invinuitul s-a adresat autoritatilor guvemamentale (la

acea data era sociatate cu capital integral de stat). Astfel, la data de26.04.1991 se intocmeste o noua "Nota", semnata de catreMinistrulFinantelor side catre Secretarul de Stat la Departamentul Industriei Electonice si

Electrotelmice in care se propune acordarea unui credit guvernamental in valoarede 12,4 milioane $ in vederea infiintarii de catre a unei societati mixte

cu societatea Banii urmau sa fie gestionati de catre celedoua societati sub coniroiui Mimsterului Finantelor.Aceasta nota a fost supusaaprobarii PrimuluiMinistru si semnata de acesta la data de 27.04.1991 .

Nota initiala este completata la data de 22.05. cind se propune ca acestcredit sa fie derulat prin intermediul Bancii Romane de Dezvoltare, durata sa fiede 7 ani, utilizarea creditului sa fie facuta in conformitate cu "business plan'-ul

prezentat de cele doua societati, si ca "hotarirea sa nu fie publicata".

Pe baza acestor note se emite Hotarirea Guvemului Romaniei

nr.365/27.05.1991, semnata de catre Primul Ministru , avind titlul "pentruacordarea unui imprumut firmei

"

pentru constituirea in SUA a imei

societati mixte cu sucursala inRomania", si care cuprinde urmatoarele prevederi: acordarea de catre Mimsterul Finantelor a unui credit de 2,5 miliarde lei pentru

cumpararea a cca.12,4 milioane $, durata de rambursare este de 7 ani cu o

perioada de gratie de 3 ani, utilizarea creditului se va face de catre in

concordanta cu "business plan"-ul societatiimixte .Ulterior se va adopta si Hotarirea de Guvern nr.176/10.04.1992, semnata

de Primul Ministru, care prevede ca "imprumtul acordat . se acopera prinplasamente financiare din disponibilitatile temporare...".

5

Contractul de derulare a creditului guvernamental incheiat intre .

£4 si Banca Romana de Dezvoltare



5

La data de 30.05.1991 Ministerul Finantelor a comunicat BRD aprobareacreditului guveraamental catre faptul ca aceasta banca a fost desemnata

sa efectueze derularea creditului, si conditiile de efectuare. Ulterior a fost virata

iu contul BRD suma de 2.5 miliarde lei in scopul cumpararii valutei necesareinvestitiei, Confonii instructiuuilor creditorului la data de 19.06.1991 se incheiecontractul de "derulare a iinprumutului de 2,5 miliarde lei in baza H.G.365/1991,pus la dispozitie de Ministerul Finantelor firmei

'

.pentru constituirea in

SUA a unei societati mixte cu sucursala in Romania". Contractul este semnat decatre reprezentantul legal al BRD si de catre inv.Moldovan Cornel in calitate dedirector general al Clauzele contractuale, intocmite in conformitate cuhotaririle guvernamentale si notele de fundamentare care au stat la baza acestora,prevad ca BRD va transforma pe piata interbancara suma de 2,5 miliarde lei in

valuta SUA, dupa care va transfera sumele rezultate in strainatate "la cererea si

pe raspunderea'

numai dupa obtinerea acordului Bancii Nationale a

Romaniei". Obligatia asumata de catre a fost aceea de a utilizacreditul numai in "scopul si in conditiile nentru care a fost solicitat si acordat" .

Contractul a fost avizat de catre Ministerul Finantelor, iar in perioada30.05.-13.09.1991 a fost cumparata suma totala de 11,7 milioane $, printransformarea creditului de 2,5 miliarde lei. Aceasta suma a fost depozitata intr-un cont special la dispozitia

'

Activitatile desfasurate de catre inv. Moldovan Cornel si de catre

in perioada de la obtinerea credituluipina la cumvarareade catre , SA a pachetuluimaioritar de actiunial '

Dispozitiile de acordare a creditului, elaborate in conformitate cu "businessplan"-ul prezentat, prevedeau expres ca banii obtinuti sa fie transferati in contul

noii societatimixte infiintate si numai dupa constituirea acesteia. In realitate inv.

Moldovan Cornel, prin masurile dispuse nu a transmis sumele de bani noii

societati ci unei firme de avocati. nu a infiintat o noua societate ci a cumparat incondit ii total dezavantaioase o parte a actiunilor unei firme deia existente -_ _ si a efectuat diverse plati in favoarea Co chiar

inainte de momentul in care a devenit actionar al acestei firme. incalcind astfel

obliuatlile care-i reveneau .' Astfel, la data de 08.08.1991 prin adresa semnata de invinuit, a

solicitat Bancii Nationale a Romaniei aprobare pentru "transferarea valutei incontul de tip escrow al SC . de la , cont administrat deo firma americana de avocati desemnata de paxteneri pentru infiintarea societatii "

In aceeasi scrisoare Moldovan Cornel precizeaza ca "sumele din contul escrowse utilizeaza dupa semnarea documentelor de constituire a

societatii....Documentele convenite vor fi supuse aprobarii organelor competentedinRomania".



6

La aceasta cerere Banca Nationala comunica la data de 12.08.1991 ca"este de acord cu deschiderea de catre societatea dvs. (deci de catre a

unui cont in valuta de tip escrow la Bank of America, si alimentarea acestuia cnsiuna de cca. 12,4 milioane $ in vederea punerii in aplicare a masurilor aprobateprin H.G. 1203/1990 Ill realitate • SA nu va deschide niciodata m i cont

propriu la Bank of America ci va vira toate smnele de bani in contul finnei deavocati sugerate de catre

Astfel, la data de 22.08.1991, printr-o scrisoare semnata de catre inv.Moldovan Cornel si de catre numitul

"

, s-a propus finnei de

avocati " " de a accepta in calitate degestionar sa utilizeze fondurile valutare ale in vederea derulariiafacerii cu compania Dupa primirea acceptului acestei finne de

avocatura, s-au stabilit conditiile constituirii depozitului cit si modul de efectuarea platilor la dipozitia sau . Asa cum se apreciaza in raportulCurtii de Conturi desfasurarea acestei operatiuni a generat plata catre firma deavocati ' a unui comision de 100.517 $ care nu a fost prevazut in"business plan".Maimult desemnarea acestei finne ca agent in conditiile in careinv. Moldovan Cornel stia ca aceasta era deja consultant juridic dar si detinatorde actiuni la ' Co a dus la nerealizarea conditiei de neutralitate fatade cele doua parti contractante, finalizata prin dezavantajarea vadita a

In consecinta, desi aprobarea restrictiva data de Banca Nationale ii

impunea sa vireze banii numai intr-un cont propriu. prin adresa din 23.08.1991inv. Moldovan cornel a solicitat BRD transferarea sumei de 9.5 miloane $ dincontul de valuta al in contul firmei de avocati " deschis

la Bank of America. Ulterior, prin dispozitia din 06.09.1991 invinuitul a solicitatBRD "transferarea de urgenta a intregului fond de lichiditati valutare in contul delaBank of America". In acest mod in perioada 4-17.09.1991 s-au transferat catrefirma de avocati 11,7 milioane $ rezultati din vinzarea celor 2,5 miliarde de leiobtinute drept credit, utilizarea acestei sume fiind deci scoasa de sub controluldirect al proprietarului - .

Incalcind in continuare obligatiile ce-i reveneau si in contradictie cu"business plan"-ul aprobat inv. Moldovan Cornel si numitul .au semnat un numar de 4 amendamente la instructiunile date finnei de avocati,dispunind plata din contul escrow a mai multor cheltuieli. Astfel, inainte ca

sa aiba vreo implicare legala si din dispozitia unei persoane strainejuridic de

',dar cu aprobarea invinuitului, s-au efectuat unnatoarele plati :

- la data de 19.09.91 s-au platit 55.000 $ pentru cheltuieli "telefoane, posta, fax,servicii de comunicatii" efectuate de reprezentantii . si

"

- la data de 21.10.91 suma de 1,5 milioane $ catre " Co. reprezentind plata

anticipata la cumpararea licentei- la data de 24.10.91 suma de 150.000 $ catre " Co. reprezintind platainitiala in contractul de vinzare a licentei

- la date de 26.10.91 plata sumei de 75.000 $, fara a se preciza justificarea

acesteia sau destinatia



7

Este de mentionat ca pentru aceste plati nu au fost prezentate la controlulefectuat de Curtea de Conturi nici un fe l de documente justificative. Din raportulintocmit de aceasta institutie rezulta deasemenea ca "dintr-o recenta scrisoare

trimisa de catre reprezentantul finnei de avocati . rezulta casuma utilizata de pentru cumpararea de actiuni ar fi de 10 milioane $

rezultmd deci ca suma utilizata pentru alte cheltuieli inainte de achizitionareapachetului de actiuni este de 1.773.880 $".

Concluziile procesului-verbal intocmit de Curtea de Conturi sint in acestcaz identice cu cele ale raportului de expertiza finauciar-contabila efectuat in

aceasta cauza din dispozitia organelor de unnarire penala : " rasnunderea pentru

faptele prezentate mai sus revine fostului director general Moldovan Cornel care

a dispus efectuarea transferului de valuta in alt cont decit eel aprobat de Banca

Nationala precum si efectuarea de plati din acest cont inainte de infiintarea noiisocietatimixte, fara a avea aprobarile legale ale autoritatilor romanesti".

In ceea ce-1 priveste pe numitul acesta la data de

21.10.1991 a emis o "hotarire prin consens imanim" a Consiliului Director alCompaniei ' ( Consiliul fiind format din sotia sasi el insusi ), hotarire modificata partial la data de 26.10.19yl. Prin aceastahotarire s-au pregatit conditiile pentru intrarea in rindul actionarilor

stabilindu-se astfel urmatoarele :

- societatea pe care o conducea urmeaza sa emita un nr. de actiuni

privilegiate de tip A, cu o valoare de 1,62 $/actiune, care sa fie vindute catreSA ( actiunile privilegiate confonn legislatiei comereiale americane

prevad un drept prioritar de participare la impartirea profiMui de catre detinatorul

lor, fara insa ca acesta sa aiba un drept deosebit in actul decizional al firmei )- stabilirea la 5 a numarului membrilor Consiliului Director al Companiei ; dinrindul acestora se retrage

'si vor face parte

, inv. Moldovan Cornel si . ( al cmcileapost urma sa fie ocupat de un reprezentant al Ministerului Finantelornenominalizat la acea data ;conform declaratiei numitului acest loc

a fost propus si rezervatMinistrului Finantelor, dar prin ocuparea de catre acestaa functiei de Prim Ministru al Romaniei a fost numit in luna februarie 1992 camembra al ConsiliuluiDirector numitul . )

- numirea in functia de presedinte al Consiliului Director a numitului 1

( la inceputul anului 1993, dupa demisia acestuia, functia de presedinte a

fost preluata de inv.Moldovan Cornel )- vinzarea de noi actiuni comune de tip B, la valoarea de 0,02 $/actiiuie catre

( in acel

moment angajati ai )

- oferirea in vederea cumpararii a unui stoc de actiuni comune catresi catre Moldovan Cornel ( acestia nu au folosit totusi niciodata acest drept deoptiune,actiunile rezervate lor fiind cumparate in cele din urma tot de

- stabilirea cuantumurilor salariilor principalelor functii de conducere din cadrulsocietatii la sume intre 80.000-120.000 $/an



8

Incheierea " Acordului de cumparare a actiunilor privilesiate de tip A "

intre ' si_ Co.

La data de 08.11.1991, la sediul societatii ainericane din Campbell -California, se incheie contractu! prin care '

reprezentata prin directorulsau general - inv. Moldovan Cornel, cumpara de la Corporatia un

numar de 7.263.542 actiimi privilegiate de tip A, la valoarea totala de 11.773.880

$, in conditii profund dezavantajoase partii romane si evident contrare

dispozitiilor obligatorii emise odata cu acordarea creditului de catre Guvern. Princonditiile elaborate si semnate de catre inv. Moldovan Cornel si de catre

.au rezultat urmatoarele :- desi in hotaririle de guvem si in toate deciziile privind implicarea _ inacesta investitie se prevede extrem de clar ca este vorba de "infiintarea uneisocietati mixte " in realitate banii obtinuti sint folositi pentru cumpararea deactiuni la o societate deja existenta, cu un capital de 299 $ si care nu desfasurasenici o activitate pina la acelmoment

- desi la data cumpararii actiunilor a devenit unicul finantator real a l

Co, suma de 11,7 milioane dolari varsata in contul finneireprezentind 99,999975% din capitalul acesteia, prin ingeniosul mecanism al

diferentierii actiunilor in privi1egiate tip A si comune tip B dreptul de participarela profit i-a fost stabilit la numai 62.5 % ; caracterul asa zis privilegiat alactiunilor dobindite nu a avut ocazia sa fie manifestat in practica deoarece de lainfiintare si pina la declararea falimentului nu a fost niciodat inregistrat profit

- in baza aceluiasi rationament, total defavorabil partii romane, _ _a

obtinut doar 3 locuri in ConsiliulDirector ( ocupate de Moldovan Cornel, "

. si din 1992 de ) celelalte doua locuri revenind lui

si " desi acestia reprezentau o cantitate de

capital financiar investit total nesemnificativa;mai mult prin contract s-a prevazut

ca in ConsiliulDirector hotaririle speciale se iau cu unanimitate iar eel comune cuminim 4 voturi , in acest fe l partea americana avind pur si simplu un drept de"veto" in procesul decizional

- tot in contract s-a prevazut ca functiile executive vor fi detinute desi . , presedinte si respectiv vicepresedinte, in acest fe l

partea romana neavmd mci un rol in activitatea cotidiana a Companiei ; cu toate

acestea, asa cum rezulta din actele de la dosar ca si din declaratiile inv.MoldovanCornel, acesta, in caliate de membru si ulterior cliiar de presedinte al Consiliului

Director, a primit lunar rapoarte ale ' 2o ce cuprindeau cheltuielile

efectuate si cele ce se propuneau in continuare, fara sa ia nici o masura de naturasa protejeze interesele patrimoniale ale al carei director general si

reprezentant era



10

De la momentul achizitionarii pachetului majoritar de actiuni al

Co de catre numitul avindaprobarea sail fara a fi impiedicat de inv.Moldovan Cornel, a intreprins o serie deactiuni mangeriale contrare "business plan"-ului initial, actiuni care au dus laaducerea in stare de faliment a firmei si, pe cale de consecinta, la pierderea

sumelor investite de catre . din creditul acordat de Guvernul Romaniei.Din cuprinsul "business plan"-ului care a stat la baza aprobarii creditului

de catre autoritatile romanesti, si a carei respectare era o conditie esentiala pentruprimirea si foiosirea sumei impruinutate, rezulta anumite aspecte care in modevident mi au fost urmarite in activitatea 3o. Astfel :

- obiectul de activitate al societatii mixte ce urma sa fie infiintata era acela deobtinere a licentei " " pentru producerea si comercializarea surselor

electronice de putere ( numite si convertoare de putere ); in realitate, la data de

25.10.1991, deci inainte ca " sa devina actionar, A. a

incheiat contractu! de cumparare a ncentei de la asa ciun s-a aratat

deja mai sus, inv. Moldovan Cornel a dispus efectuarea unor plati de cca.1,65milioane $ din contul in eel al * fara ca la acea data sa

existe o legatura juridica mtre cele doua firme; ulterior suma totala platitaa fost de 3,5 milioane $, in baza unui contract profund defavorabil

partii romane deoarece a rezultat ca : pina la acea data mai vinduselicenta de productie catre alte patru societati ( una in Japonia, una in Ang lia sidoua in SUA ), neexistind deci un avantaj rezultat din exclusivitatea pe piataeuropeana, asa cum se afirmase in " bussiness plan "; prin contract nu se vindedreptul de a produce elementul de baza " chip"-ul, ci doar dreptul de a cumparade la acest element si de a-1 utiliza in productia tehnologica a surselor de

putere; conditiile de plata sint deosebit de grele, total neuzuale in acest tip de

contracte; orice inovatie la produsul initial urma sa fie cumparata printr-un altcontract ; in consecinta,prin contractul incheiat de si acceptat

fara modificari de inv. Moldovan Cornel, productia ( carea

fost scopul de baza al investitiei ) s-a aflat tot timpul sub strictul control al

element care coroborat cu altele de acelasi gen a dus in final la

falimentul companiei; acceptarea contractului si lipsa oricarei initiative concretede renegociere a acestuia pentru obtinerea unor conditii mai favorabile si

conforme cu obligatiile asumate prin obtinerea creditului guvernamental, sint inresponsabilitatea inv. Moldovan Cornel, in dubla calitate de director general alprincipalului actional- si de membra ( ulterior presedinte ) al

- o aita prevedere esentiala din "business plan", existenta de altfel in cele doua

hotariride guvern

siin contractul de deralare a

creditului,este aceea ca '

SA va constitui in SUA o societate mixta cu sucursala in Romania " ; datoritasistemului de vot care a fost acceptat in Consiliul Director ( prezentat mai sus )partea americana a blocat in permanenta infiintarea unei asemenea sucursale caresa functioneze efectiv inRomania, fara insa ca inv. Moldovan Cornel, in calitateape care o avea, sa intreprinda vreo actiune concreta pentru aducerea la indeplinire



11

a acestei actiuni de importanta absoluta ( in realitate ideea obtinerii licentei invederea producerii inRomania a acestor convertoare, apreciate la acel moment "de mare viitor a stat la baza initiativei

implicariiantoritatilor romane in aceasta

afacere ); mai mult, suma de 4 milioane prevazuta in " business plan " pentrurealizarea sucursalei romane a fost utilizata, cu aprobarea Consiliului Director ( alcarui presedinte era invinuitul ), in alte scopuri- conform aceluiasi " business plan " se prevedea o dezvoltare productiva aactivitatii ' " \ , anticipindu-se ca vinzarile acesteia sa creasca

progresiv asfel : anul 1991- 750.000 $, anul 1992-5,4 milioane $, anul 1993-27

milioane $, anul 1994-41,6 milioane $ iar in anul 1995-66,1 miloane $ ( urmindca dupa acest an intreaga productie sa fie transferata in Romania ) ; asa ciun a

rezultat dinverificarile

efectuateinsa,

vinzarile nu au depasit suma de 300.000 $,

in schimb cheltuielile au epuizat total in decurs de 2 ani smna de 11,7 milioane $

investita de ; ; inv. Moldovan Cornel, desi avea obligatia de a protejainteresele

'

si de a respecta obligatiile asumate la obtinerea creditului, aaprobat constant actiunile conducerii executive, asigurata de

si nu a luat nici o masura de natura sa impiedice falimentul

- o alta pierdere importanta pentru Compania a fost realizata prinfaptul ca s-au platit catre cheltuieli de licenta la productia estimata in"business plan" si nu la cea etectiv realizata ( care a fost multmaimica )

Prin rapoartele Curtii de Conturi si eel de expertiza fmanciar contabiladispus de organele de urmarire penala s-a stabilit ca responsabilitatea pentru celedescrisemai sus revine in primul rind inv.Moldovan Cornel.

Alte persoane. in afara de inv. Moldovan Cornel implicate in activitateaCompaniei " . .si activitatile desfasurate de acestea

Numitul cetatean american, nu a putut fi identificat si

audiat pina la aceasta data de catre organele de cercetare penala. In procesul-

verbal incheiat de Curtea de Conturi se precizeaza ca " la aceasta situatie defaliment s-a ajuns datorita nerespectarii conditiilor legale impuse, a prevederilor

din business plan , dar si slabei activitati manageriale a conducerii

executive....activitatea efectiva a Corporatiei . desfasurindu-se inSUA, din controlul efectuat la nu s-au putut desprinde concluziicomplete privind slaba activitate manageriala...". avind in vedere aceasta situatie,se va confirma propunerea organelor de politie de disjungere a cauzei fata de

si continuarea cercetarilor intr-o lucrare separata. Pe baza

acelorasi motive si rationamente se va dispune disjimgerea cauzei si fata de

numitulNumitul _

„ care a fost membru al Consiliului Director alCo in perioada noiembrie 1991- februarie 1993 nu a avut o

contributie efectiva la actiunile desfasurate de inv. Moldovan Cornel in calitateade director general al in ceea ce priveste activitatea in Consiliul



12

Director, acesta nu a avut un rol determinant datorita sistemulm de vot acceptatde invinuit la momentul achizitionarii actiunilor; pina la momentul deraisiei saledin Consiliu, numitul . a sesizat constant neregulile constatate ( deexemplu in scrisoarea adresata Primului Ministru la data de12.10.1992 se arata printre altele " consider acest fapt periculos si este necesaraluarea fara intirziere de masuri pentru securizarea investitiei '

'

);

: nu si-a exercitat niciodata dreptul oferit de , princontractul initial, de a achizitiona actiuni comune de tip B, cedind acest dreptcatre care a si procedat la cumpaidie. In consecinta in sarcina acestuia

nu se poate retine savirsirea unei fapte de natura per.ala.Nmnitul a fost membru al Consiliului Director in

perioada februarie lyyz-februarie 1993; ca si nu a avut ro ldecizional datorita sistemului de vot; la data renuntarii la pozitia sa in cadrulcompaniei acesta a intocmit o nota adresata Mimstrului Industriilor

in care arata : " desi atit Ministerul Finantelor cit si MinisterulIndustriilor, prin reprezentantii lor in Bordul de Directori, au intreprins masurienergice pentru redresarea fmaraciara a Companiei si constitnirea la Bucuresti a

Diviziei aceste masuri au fost contracarate de actiunileinvestitorului , reprezentat prin dl.Cornel Moldovan, care au avut caefect tergiversarea luarii si aplicarii unor hotariri importante, precum si sprijinireaunor initiative ale PresedinteluiCompaniei contrare intereselor partii romane....va

rugam sa fiti de acord cu inlocuirea dl. Moldovan Cornel din Bordul de Directori"in consecintanici fata de nu se poate retine comiterea unei faptede naturapenala.

Numitul a devenit membru al Consiliului Director in

februarie 1993,neavind deci contributie la fazele initiale ale desfasurarii afacerii,nestabilindu-se fata de acesta aspecte de natura penala.

Numitii nu au avut ro ldecizional nici in cadrul ,nici al Companiei r , fiind doarangajati ai acestora, si beneficiind de avantajele materiale oferite in caliatate de

salariati. Ultimii doi nu au putut fi audiati deoarece si-au stabilit domicilii)] dinanul 1996 in SUA, respectiv Canada. Fata de acestia nu au putut fi stabiliteaspecte de natura penala.

Situatia recuperarii creditului de catre Ministei~ul Finantelor sipreiudiciul cauzat vrin activitatea inv.Moldovan Cornel

Avind in vedere ca nu a achitat catre stat ratele de credit

conform contractului incheiat in anul 1991, in anul 1996 Ministerul Finantelor a

actionat in instanta firma debitoare. La data de 04.02.1999 a fost emis si depus laBanca Comerciala Romana titlul executoriu in valoare de 6.142.340.278 lei,reprezentind imprumut nerambursat si taxa de serviciu, titlu achitat la data de

31.03.1999 din contul i de la B.C.R.- Sucursala Pipera. Ulterior la05.05.2000 Ministerul Finantelor a cerut si recuperarea taxei de serviciu pentru



13

perioada 01.09.1998-31.03.1999 in suma de 313.650.926 lei, achitata la26.07.2000 dill contul . .. Ill acest fel a fost stins iii intregime debitul

fata de Ministerul Fiiiaiitelor. debit rezultat din investitia facuta inCompania

Prin adresa . SC . se constituie parte civila inprocesul penal cu suma de 'a care se adauga

reprezentind profitul din plmul de afaceri nerealizat, asa cum rezulta din

expertiza fmanaciar contabila dispusa in cauza, in total deci

Situatia activitatii Companiei ' ullerioara lunii noiembrie1993, data la care a incetat prezenta inv. Moldovan Cornel in functia depresedinte al ConsiliuluiDirector si de director general al :crediteleacordate de '

Din cercetarile efectuate de organele de unnarire penala a rezultat caincepind cu anul 1994, in vederea redresarii situatiei finanaciare si economice a

fosta Banca a acordat un

numar de trei credite bancare in valoare de 4,4 milioane $. Banii astfel obtinuti aufost deasemenea cheltuiti fara a se obtine profit, in final firma fiind declarata infaliment si lichidata. Din actul de control efectuat de Curtea de Conturi a rezultatca aceste credite s-au acordat fara respectarea normelor bancare.

Avind in vedere ca asupra acestor aspecte nu s-au finalizat cercetarile, si

pentru a nu se mai tergiversa trimiterea in fata instantei de judecata a cauzeiprivind pe inv. Moldovan Cornel, existind pericolul implinirii termenului deprescriptie a raspunderii penale, la data de 04.08.2000 organele de politie audispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor intr-o lucrare separata.

Incadrarea juridica a faptelor comise de inv.Moldovan Cornel

Avind in vedere situatia de fapt prezentata mai sus ca si intregul probatoriu

administrat apreciem ca faptele inv. Moldovan Cornel intrunesc elementeleconstitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice.

prevazuta de art. 248 alin. 2 Cod Penal ( in forma existenta inainte de modificareaintrodusa prin Legea 140/1996 ), datorita aplicarii prevederilor art.13 CodPenalreferitoare la legea mai favorabila. Tinind cont si de faptul ca au fost

savirsite mai multe actiuni si inactiuni la diferite intervale de timp dar in realizareaaceleiasi rezolutii infractionale, urmeaza a se aplica si prevederile art.41 alin.2

Cod Penal, privind infractiunea continuata.Abuzul in serviciu savirsit de invinuit consta in aceea ca a indeplinit

defectuos sau nu a indeplinit actele pe care avea obligatia sa le faca conformatributiilor sale de serviciu. Astfel :



14

- a dispus efectuarea de plati din contul in favoarea

inainte ca intre cele doua fimie sa existe relatii stabilite juridic

- nu a infiintat o societate mixta, asa cum se prevedea in hotaririle de guvem sitoate celelalte documente care au stat la baza acordarii creditului de 1 1 ,7 milioane$, inclusiv in contractul de deralare a creditului incheiat cu

- a acceptat semnarea contractului de acliizitionare de actiuni de catre .in conditii total dezavantajoase pentru partea romana ( asa cum s-a aratat anteriorinmod detaliat )

- in calitate de membru si ulterior cliiar presedinte al Consiliului Director alCompaniei a acceptat desfasurarea activitatii acestei firme in modcontrar "business plan"-ului aprobat de autoritatile romane, intr-un mod care a

dus in final la falimentul societatii si pierderea in totalitate a investitiei facute

- desi a cunoscut inmod constant neregulile savirsite de persoanele din conducreaexecutiva a Companiei nu a luat nici o masura pentru remedierea acestei situatii,nu a anuntat autoritatile competente, ba cliiar a avizat salarizarea nejustificat de

mare a acestor persoane contrar celor prevazute in "business plan"

- prin toata activitatea sa ( asa cum rezulta din probatoriu si cum a fost prezentatape larg in acest rechizitoriu ) inv. Moldovan Cornel a actionat contrar intereselorsocietatii al carei director general era, prejudiciind grav acesta finna

In ceea ce priveste aplicarea prevederilor anterioare modificarii CoduluiPenal, apreciem ca, desi regimul sanctionator al art.248 alin.2 ( inainte de

modificare ) si al art.248 raportat la art.248/1 din forma actuala este identicrespectiv inchisoare de la 5 la 15 ani, forma initiala este mai favorabila

invinuitului. Astfel, daca forma infractiunii de baza este in art.248 alin 1 identicacu cea actuala a art. 248 : " fapta functionarului public care, in exercitiulatributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in

mod defctuos si ptrin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunuluimers al unuiorgan sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se referaart.145.... ", forma agravata din art. 248 alin.2 este mai restrictiva decit ceaprevazuta in art.248/1 din Codul Penal modificat. Aceasta deoarece conditia

pentru existenta infractiunii in forma agravata era " daca fapta a avut ca unnare operturbare deosebit de grava a activitatii unei organizatii din cele prevazute laart.145, sau a produs o paguba importanata economiei nationale" in tirnp ce

actualul art. 248/1 cere doar ca "faptele au avut consecinte deosebit de grave"

ceea ce in conformitate cu art.146 Cod Penal inseamna o paguba materiala mai

mare de 50.000.000 lei. Reiterind insa faptul ca regimul sanctionator este identic,si ca sint intrunite elementele constitutive ale infractiunii atit conform legii

anterioare cit si formei actuale, unneaza ca instanta de judecata sa apreciezeasupra acestui aspect.

Mai este de precizat ca in perioada 1990-1993 x .a fost societatecomerciala cu capital integral de stat, avind de drept si de fapt monopolul inRomania referitor la productia si comercializarea ecliipamentelor de telmica decalcul, echipamente de comanda nmnerica si automatizare, s.a. In aceste conditii



(

15

este evident ca , constituia o organizatie de interes public, fiindcuprinsa inprevederile art.145 Cod Penal.Pierderea investitiei de 11,7 milioane $ efectuata in Compania

ca si executarea silita asupra bunurilor societatii facuta deMinisteml Finantelor pentru recuperarea creditului acordat, au adus o perturbaredeosebit de grava activitatii

', asa cum se arata in concluziile raportului

de expertiza finanaciar contabila si in adresele de constituire de parte civila ale

Referitor la prescriptia raspmiderii penale tennenul acesteia in cauza nu afost implinit, deoarece activitatea infractionala s-a epuizat la sfirsitul anului 1993,pedeapsa prevazuta este de la 5-15 ani incliisoare, tennenul de prescriptieprevazut de art.122 lit."b" Cod Penal este de 10 ani iar unnarirea penala a fostinceputa la data de 19.11.1999 intrerupind oricum cursul acesteia.

v



IDISPUN

1) Pmierea inmiscare a actiunii penale si

Trimiterea injudecata in stare de libertate a inculpatului

-MOLDOVAN CORNEL

-

pentru savirsirea infr. de abuz in serviciu contra intereselor publice in formacontinuata, prevazuta de art. 248 alin.2 Cod Penal ( inainte de modiflcarea

introdusa prin Legea 140/96 ) raportat la art.41 alin.2 Cod Penal, in conformitatecu prev.art.13 Cod Penalprivind aplicarea legiimai favorabile.



de

in'let

Iw»seFÿ.;!CK, BS rd HMfc eaSDTTBA

subsets: be senne

•csÿir ri-t lÿiÿcsfjpct ®i?c0i?£i:& pqm&e

§& offfioftraclliiGfcaeG

Wiv

lilillliilliIS ,06.1999

Procurer Vister Pentes die le Psrchsfeul de po X£Rgfi

Curtea Supreog c?e 3uetlt<£<2» Sectfie cmticerupf-let ur«fie*rG penelfi

?i criminalistics &

CxorainSftti doserul penel privind po Envimiitul PAHQELEA

MARCEL, ceroetat sute espoctul oSvSrÿlril lnfr. prov. do «rt.2l5

©1 .3,4,5, 2(19 §i 291 din C.p.,

expuri mimmmtut

Priti rcSoeetuX din 02.62.1999 orseneie de politic din

cadral Xnspeetor&tului Gencrei el F«li$if?£ - Oirecÿi© CdrcotOri

Penale au linsliset urafiriree pen&lii £©1$ 6c £r«v,PAi'iOELE& MARCEL§i »u propus tritsitepoe in judeeetE n ©cestui© psntru stivSrÿicca

mai iirulta? £ofol6ei«Ri , eerc ou eeuset tm preÿudtcla total docivcii l,.f RiXlfcPde M, dupt; ov.et umc&zl-U

ISLimI-' ÿ

S.« In eorsal lurtii ©eio&teri© 199?t Snv.PAffiBELEA MARCELe devest oefcoiet «rt£e ecteiraistrctoe ®1 SC SKI tprclutwi tosto pfipÿilG eooiele do le mimita »

lio§x ulterior a dtsfQgttect ©ct&vitrÿl ccwseircitsle pain ecosctfJilrrofc, i'nvinuitul nu g grummet sehiiifeores esdiuiui sceiol deIs scirsse l«£$<Lsl8 (undo X©6uieÿ.fc© notsitft )tpract in (iS g$L naevlnd niei urt endto reel $£ ncÿ£(t£nc?nici urt fc l c!o evidence conteteiie Catÿe c«k resultft dim ©©nfcecduicfccltiet lucrfctorii KCrri! Finane£©rr f ÿ>



"71

<e«ÿ 2: «*

iGut;c L- 1 c ?. t « v/ . I- /Jc r>f' t T- ÿ K/U;C<n J-c cunc.f G;jt (a:

. £i t frEwi* lot ffit'i:• ÿ • - 'r 'rr . t. b" <*C; (;f cocci aL datcÿic ct c&mseitXizc-so usi utnti-

iri ; i; f liioeRt:ei»-« Cci c«>i r.-eu cfepit c-f-i in. l.c r t,-. c. c 'ic- ; c. ,

r> sj :« f tig.-?. ufi.Ui otUitiDlufii, e?wi;:{iuri':f(A. pulp pi-ftdfttc tf; ft

r7 ?; ÿ• ; QRl 61n c pc&ptmr.cc cG&r.ptGU inccMat

if i £ wv .= utii-Vf

hi GGRC6GS r»\;e t neat to 1 c aefifceetet-o

pr- nuisiU; eeectet edalftiGtPetor si SC

Attcesttj e tost ds eeopd sf - iivcezc u centtfcete cte Ct56kg pu£t

la pret«l total <3© 171,756,232 le i cfctTO UC SRL» upoiftd

£.£ triwitH inepfe £r 8uG«re-§tl eu or owtevohieul cpeeiel. Pentee

a pwtes ticposite pp&tiueGlo,, pSnS It GORieeeirli2epet. ir.v.PAfcSBELEA

HARCCL s ?.r«oh£f?&&t «Se Is SC SRL ttr, dopesit fsieC'Eific{contract 3.0 ).

La cJete da i§»Q1.195'n raepic liveetfc do 5C SA

e fost roocptionett in 6«eupe?»ti do £nv. PAMGGLEA MARCEL » Sn-pEG-senÿrnun?iÿilor $i ( represent£nd lism

lurniKoaro), (interfaodisri)

(fofosul Qutctisulul eercs treft&poEtcec Gsepfc),

Inv.PANDELSA MARCEL e serine fc do pelRir© pe feeture fsfirlil ( £rs

valuers tie 171,756.232 Xcijtiirt ©arc a-ow ec£sut S1«25'3,60C pepegscr-

tlnd contr-evaloerG 'eabsleÿc) e?wp8 eerc1 c clibeest u filE GE G

en serio '

nr. , cGiKn£ntf«b; §£ §t«sp£KftCt~o gu $tfc»p£le

SC g!RL, P@ file DEC e feet U'@eutK some do SSG.OGG.fr 'PG

-ci , riXfcrcesfe fefX fai vcloarot t&£pf f, l livcstc oonril fcuintf r.icto:n events penteu oft st OqUlc tEonepsE-t,

AvSftd £rt vedsipc. eooeotg; £r4ei©5»GEC8 le dete do 2S«.CiU55LSl' «iRL c tPiate Gt-tpc SC SRL ecntitctoc d© CJJXhnput £r vsIggsc do [email protected] le£<. Lo pooGpÿlo sÿefii ee feett?c. j'i4;: epQleoÿl pgpsccrc nt le priiaul tpcfvcpc-pt, in locul '

fgiind inpt §aioeol

Aeictlnd Is ceic dou£ trenseeÿii » ntieitulfinctinlstretop

si EG*

SRLt ft eolicitet rcprsse-ntsntolui>!U Ti«iÿc8E6 sfj iRtnrmedloso peifs eociotstce sc vi i tocpGle

3 a vriTS. do fTiJjpiupi £n 6ecur<»$ti t dcospoco i'iEr»e tiRiÿepecne 'nuavoc. t* popsesGRtgrÿg in cspi tslf . Colo deu{ pt'rV* w cÿsut r'o



i"f..nrc-C'iat *or': VT»L t .Uvi-cfe c'erf fere w- pen.U'pi

; Ot £\»01 ,l$9C • 7M rUi/ (• ! if-J < ' pf:! (.• vt-U:f r;

; • . - Xuii U 5r7 c 01 «. IS 5--Cf - cÿUlho ©r-.t&eer pare lit veict&pf

rlLicUM la?). fpifcind Lf.pff: .. I'D SHI f vihc>'ufe-o in

T.-i .•< :mux-o cfcfeec SO &fclt r pkiwIlO ocml&f.eR (col

• Pcnir,a Ale. fee. soa&fc&r feruu'per feurl ' itV.i'-AKQQU'A lUdiOLl i

{•;(;»{• f.Ur £££ C U ) in vftilc-ccc

g, iriOvOOOcOG-ff PGtJpfeei'itf I5»GtOffi,0GCi itlr eohf.felnti un c:venr

>ÿ:««*>£ÿ£

c InvtXe&te fee-feel H cte &6«G&Bt&60

let.In poftentul £r espe ©ste deeS- eeeietgÿS fupnigecec?

i-3i5 mferedus spe© plotC ftlcl© SEC o©tge de £nviR«it# Bene©

e vc-Suset oR&eeecs lecs e.Fÿfetnci

v.ii %n sentu t §C SRI se eftE suwc fceielG do 1,11?»70C

Sols n©£iim? effc-etuete 6pc-?t£$ii efe dGblter-e ecu ee-edi feces © e©f«feu°

l«it £r ultlnc peeieedC (£» « AvSnd £n vGtiaro cei© congfesfeetef

pfE-felts vStSecfe© 8-qu eeteeeefe ey plimjeei pene-le organdae de

pollute » deoseece n« eu ©ei pufcufe ©U«l s&e@&&e£ p© inv. PAKDELCA

MARHGt, sees e dspfceufe.In e&usil t> e gfcctuct c expertlsf* erefesoopieC cleg

c etebilit e£ SGBrsfifeueils <fo pe fileie OGC f.i do p© fsefeueile

£r» oe«2t; ©tt feet efeeftuete d© Inv.PAK'BElEA KARGEfe.

Fef-S de mictifeii t~ l m

K-E5 putut re$inc ©©©plieltefeGe It sEvfep§iece £opto lo r g>g ©Eire

Inv.f'AKBEUEA KARCEL,. Aeeÿfeic m foefc doec infeeeisedigeit £ne©»lne!

un eeaioieft f£ «iw s«e pyfeyfe devedi of. or £1 eemoseyt int©n£;ie

fe»v£m?£fetfl«l. de e Roÿcle spec ie Sypnlgsppt.

fKVtPAPiCEfeEA UAHUGt. ny v. pufeufe i'i Luciefet euyfei-f &lt>dy~st'

yirofriE'li fi&nslo ?£ ££incS dot in upÿEe-Ipg yonoi't'H (£«.

A fe-.ofe- 2rbE eseuneccui- d«pE £©feesgeef£G de egtee fe&st© psesceneS.o

Iwpliocfeou eenfcpfci ifegcle ©©n»©ri»c.fe© In pi?ce©8©l©-

veÿelc din decee s iofePGgtti ppobcfeeciu edemiefeeÿfe deva-dind vlnevC-

t?£e t;e©gfey£c .SU Ku SRt kg - ©©netifewio ptsr-fee oiviJJ5 in instcnÿc

e«BG fesfesiti do ns.ws.m lei.

SC SRt, fee

e&n&feitwiGpcets

civile £r»e« ea©t feofeelg &*g €75.661.6?7 lei.

Feptele inv.PAMBGLEA PARCEL, de f induce- in g *•©«£& flPRiolc

fUPRlSGKPK.. «« R""1' *—



i=c

unnr cr.cuii ii&t: fccsypcci {isocHfelnc! Gofi&selfite daee»b£t Cc

gtbvc titttruntfu* fclck&Rtcie oon&fi tutlvc tie- ififrcelivr.ii c'c.

: snvc e'e Cft.5].ÿ al.3t4 ,5pl' tH ,25 lii.c din

w<f * £ *

SflrkC'i'iiti c?*.;' In Gtiicl ivy s-£.nt in Infinite c-Jocientele

constitutive vile in£pt P&evr « efc fiFt.&OS' $£ 2S1 t? « f.? . t fsp{ |>c*nteu

•cac-i? Er vs txtuvf ii*-uiO pÿep-uruii/Ge Gtgcnc-iyf do fiCj5.lt- i.e.- i'o ?tr-:ri



In feat?

In Gontinueeec scl© infrse|4on&le» inviRui-

tu l PANDEIEA EMRSEl i~e eunegeufc p& fsue&itul f

patron el SS Sftl, b&tgFXncftf-g© £rappe«RS s£ indole SC

S8t» e«f5 ufnio &§ &chigij;itjnc2e o s&ntlt&te do «ee£g

pu care sS i> ectiite gu u ££!£ CEG £fie£: ficopeeiee.

In bczs &ec3stei. iregelutfiie ie dsfce da 02.67.1598, -inv.PAHOELEA MARSEL i-e GGnfeÿefeet pe

(prc'ÿKdintelfep respoetiv* fcecpfc-ecet?infcol r» SO EkO

prlrt intcrncdicil tmei GtinsÿtittVo caaunet nuisfctwl2ftv.PAMOEt.EA PARCEL t««c ppcseftfcefc sub nuecle de f

§i sfiralmi eg oete kr oes d® efeeepi ec&£ees g e&Heltcft eohisitlc*-narea e 20U5 pepeetol pe»fc&0. c?e ep&efc. CtupE ee piictile e« eSunela un ecGrss pEivinti eersU fcsfcec $1 pf?et*«ip eu sfcebLUfc ee c deistzi eg sr.? iotSifieeseg pantou pe-Kce te;rc& sotelop $£ proluceueintriii.

8£«e dfi 04.67.1596, £nv .PAROELEA MAA'GEE } Insfeÿivd£"i«Ku eneeÿefc pe c ÿefeeui

atittatr«cto£ului e« n&. , fc«£4 tsei e?Bpigs?ariu»fc& it sctfiuiCp . * V

Aiei Envf.PAKDGUift 14ARCEU e sehitst un evorn- tn

o c / £ e c-



*ÿ

hL

& ÿ CJ

S.nixGg.t'l probrtcriu oCkireisfctet n-t ? fcc&ilK nu

.... .• •xGtl-icÿpGtit pew 5 b v 5:n\' ,P/J'lIEUIA I'fc&CCL- « i'ic-ut prc-c-.

V;f: OPCiE'P 1pii fifrftC-1 t OU f Si MCliH.lt ei'PC?iU$(v

ibi;ir: pEasectotpQe loÿcle pcrtl-cu tofoc inupratrifG

%,t trieritoru<: In /fnuuRfitf in Hps-fc (f-

Ici ttpKe (/Cfreherit-i J.lw ofceturtc e'b Gnnrne-lc- o>; politic.

n c-zi wlto poi-soonc ggpc cpU£?.£tJuri£fs&T£ ttt.rfuEUc in utiuT-

cm it pumzizk KfcREEl t eu iof;i ricsiefetc etcfcHuitG pgeVii

v&tfifttaCc tftscn* ISB pcr&ehi pvntati cperfc* In ttGnsceifit-EtSRL ee ccmsfcl.fcu£e p&Hc elvilC £n preeesul p&n&i. t?y

sunn do £"*>?• iT£«56B Iei«

Psptele £fw.P£KB£L£A fÿRCEL- intFtmooe eleoeRtelo censti-

tttiiwL* nlo ee®plieifc8fcU is infrceÿiuuee c£e SRÿelgeiune Sn eenteec-

ic«. {3r:ir» Qfÿitorco umii see CCrl* eecpeE-iFG,. rufc? e protiue eemceeirct-e.

rieosfc&it d«f gpevGj peev. dc &ft.2£ pep. ie 8L-U21S al»3-s4 §i 5 Q.p.



/iSMSK'r

/

J )..'i finc-ifC'C tn fti?cbre l pem.les>tH&fcc;L-&-C' in in sIseo tfc- libcv; fce.fck t inouipn-

tului i

- PA«QELM-JM&o

pentrts t&vlsqtme io£peef.iufiii «*e £n?eileiw«ep pcev. gs$.?IS

al.3,4 $i S cSin Cop. g£ p®Rt.gy setspl ieifcaie ie sSv£r§i?&e £n£&ee-

tiunii Ue iftgelSeSUiRGc pgev. d© Befc.glS el.5,4 f.il 5 S0p.{ ey

eplicsree eefc. Yi> Mfc.E $1 eft.3? lit.e a'in G.p.

i....... i

Avine! in vwtere sS aetivitafcss infCMtlenelB e inealpe-

tu lmi s-c dies£fs$m?Gfc pe feetfit&fiul J&inieipiulai 8uc«poÿti, sinetelocaifÿte- inetsXpeitii §i m sfiE Ischial eivftlc, in bexeart ,264 if(Sp« Ie aft .3$ c §£ <f C«p»p«s tfeec-Dtii so tHeitcie ?Sf3.tJcsR£iL<I I'vUi'ti" eipiuitu Liu&uet.vU j un..ir.d i ii eStcti «

LG£ £A£!G©L-&uetsEe${:£

fl PVMl?t Cr-f



0318250550 Stlri PRO-TV 16:21:34 15-03-2013 2/8



!

J-

. KSKISTERUL rauie

FARCKEm OE PE LIKGA CURTEA

SUPKEKA OE aUSTiTIE

Secp« Kntticopiiÿ|i©t ureluke penal6

$1 cElcTslnal Istici

Kr .

RECKIZETQ&Itf«roo- ÿ' ~'I «tt- ren- rst. est t?-o «r3a an mo «*e •«—

/ir.40. aw

f'

.; Procurer Victor Panic, do la Parchntul rie ne ISngg

Gurtes SuprcmS de Justice, Socÿia antlcorupÿie , urmSrire penalS

gi criminalistics;

Examintnd dosarui de urmSrire penalS privlnd pe invinui-

Vii:

- STQICAN AOSIAH NICOLAE $i- girooaba lauremtiu,

cercetaÿi pent.ru savirsirea infr. prev. de art. 4U din Leges

nr. d2/1991 art.l"5 din Legoa nr.07/3.994,

EXPUH URÿATOARELE:

yIn fapfc;

Sociatetca comercislS SRL t societatecu capital raixt,® luat nature prin sentinÿ.g civile nr.

a Tribunelului 8ucurs?ti, i'iind InscrisS la Oficiul Registrului

Cnmerfcului cu nr. , avtnd ca asociaÿi pe

( )t Stoicen Adrian.

In bazs contractului de societate, calitatea de administrator

o are Inv.Stoican Adrian. De§i sccietatea are trecut ?.n obiectul

de act.ivitate m3i multe t ipur i de activitÿi, eceasta a efectuat

in realitate importul $1 coraercial izarea pe piaÿa romSneascS

a unor cantitSVi de ceasuri produce de cunoscute firme elveÿiene.

Punctul principal de desfacere s i milrfurilor e foot magazinul •

firmei situat in 3ucure§t.i,



«=2-

L £ c'ete o'e 10.12 .155? o schipg mi *t§ forme tfc din coraisfeti

g,i G&rzii Finsncisre lucrStori de pol l din csdrul Qirettÿiei

do cmobatere a criftunslitSÿii economico-f inencierc £ IG .P »

a sfsctuet un control 3e msgezinul apat $ i. nind S.C.' %

SRLj ocszie cu cere gu conststet msi multe nereouli , dupS cum

UEfli8SZ§ i

- in urme tnventstului de control s-au conststat rcsri difftren-

in minus, referitosre Is stocurilo do ceasuris diferenVe rezul-

tste din vinzSri cStre diverÿi bensficiari fSrS intucmireg

de facturi seu chitanÿe fiscalB, realizinrtu-se veriituri neinregis-

tratc in contabilitate , sstfel sustrSgindu-ss de la plats TVA

§i a impozitului pe profit.

Qryenele do control au calculat valoarea acestor sustrs-

geri , rezultind o nepiatS cStzs bugotul de stet e sumelor de

156.002,767 lei reprezentlnd TVA qi 329.345.226 lei impozit

pe profit.s_

- In cursui sfectuSrii contro lu lu i s-a mai constatat c53.C. SRL a ariuG in f.ara ,cu caracter de import: temporar

conform convonÿiei ATA la care Romania onto oarte, un numSr

de 92 ceasuri marca . Aceste ceasuri, fiind doar un import

tomporar, au I'oat scutite de plata taxelor vamale, rSminind

in proprietetea tirmei SAt urmind a fi returnsfce

ar.estsia dup§ o perioadfi de prospectors a pieÿei rooi§ne§ti,

IncSlcind toate reglementSrile convenÿiei internsÿ!onale

elo legilor fiscele rom&nefti, invinuitul Stoican Adrian t,

dispus comerGializares s 15 ceasuri din ecsat lots, f£rs a tree®

In evidenÿele contabile ale societ&ÿii veniturile re&iizate,

In scest fel, organele de control eu stebil i t un prejudiciu

eauzat bugetului de stet in sumd de 9 .080,707 lei reprezentlnd

TVA, 19,178.731 lei impozit pe profit §i 4.135.&59 lei ta>;@

vamsle.

- In t impul desf Sguriri l activitSÿii be controls e mei

fost riepistat un carnet-chitanÿier cu seria CAt avlnd coinpletate

chitanÿele do la la . S-a constatat cS acost

carnet-chitsnÿier nu fScaa parte din documentele contabileale societStii ?i din cercetSrile efectuate, ca §i din declare-

tiile invinuiÿilor §i ele msrtorilor a rezultet cS respect ivul

chitenÿier e fost adus de invinuitui Stoican AriMan /i ÿ « c- +ÿ «.



~5 ~

1-e prodsI ?ef e I fsie qs 2. 5 nului

Ci[n , cerlndu-l s&- 1 folosessce numgi pentru

v£nz&rile de cessuri iraportste tempore v in sistem ATA. De aserasne*

a omul c.b ecesfce chitenÿe sg fie trecute sepcrtt nu in

eapoettil zilnie de \< t nz&ri , is r b&nfi Inc&ggÿi £ie prebe tJ

pegsofts! t, cees?. ce s f Scut . In ecest

fe l inVeStoicen Adrian s evit-et inrsgietrsr-es tespectivelor

vinzipi-t despi-e care §tia cS sint ileg&J.et in vreun document

eerefcgfetl ce ar fi putut fi t iepistat cu ocgzie unui control,

inten|ionlnrf s$-§i insuÿeascS toate vsniturile realizste, f§rS

e pl§ti nici un fe l de taxe fi impozito.

Folosindu-se sceste chitanÿe neinreglstrate in cuntebi-

litste, s-eu v.indut un numSr de ceasuri importete temporer

(pl§|ile datorste f i ind erStsto mei s'us)t 3 ceasuri pentru

care nu existau rfocumente de provenxentS fi site produse pentru

care organele de control au stabilit un prejudlciu de 6. 721. 828"

lei TVA ?i 14.190.785 lei impozit pe profit-.Avind In vedere toate cole constatate, In cauzft s-a

riispus efsctuarea unei expertize contabile care a concluzionat

ca , ps fond(au existat sustrageri de la plata impozitelor §i

taxelor legale, insS cuantumul acestora a fost recalculet,

tinind seama de mai multe elements omise de organale de control

(faptul cfl S.C. SRL? societate cu capital mixt,

a fost scutita de impozit pe profit pe o pariosdS de doi eni ,pin§ Is 1.10.1996 fi cS au fust justif icete unele ceasuriÿe® fiind cheltuieli de protocol gi sponsorizare) . Prin gceas t i

receiculsre s-su stabil i t urmStosrele sunte datorate statuluii

- pentru ceasurile vinduto ffirS documents contabile, 40.552.204le i impozit pe profit ?i 51.916.050 lei TMh)

- pentru ceasurile importate temporar §1 comercial izete ffcrS

drept fSr§ plata obligsÿlilor fiscale 3.904.975 lei TVA.,

S.244.187 Isi impozit pe profit 4.135.B59 le i texe vamelej

- site ceasuri vlndute pe baza unor chitanje fiscale din carnetul

sdus de inv.Stoican Adrian, 446.215 lei TVA §i 942.318 leiimpozit pe profit.

Expertize a concluzionat cS tntrsaga rSspundere pentru

evaziunss constatata aparÿine administretorului societSÿii,

invinuitul Stoicen Adrian. Acesta a fost de acord cu concluziile



- k -

In cees ce priveste stebilires vjnovSt-iei altor persoane,

din probatorlui ariministrst au rezultst urmStoareles

- &socia$ii ?i nu su avut cunoÿtin-

despre activitatea ilicitS a invinuitului Stoican Adrians

- ccntebila societgÿii, numita , s ÿiriut

evitienÿele contabile in baza documentelor primare puse la riispo-

ziÿie de administrator t necunoscind activitatea i legalg a acestuia:

faptul c£ aceste evidence su fost incomplete nu se poate imputacontabilei, csre a actional f3r§ vinovSÿie faÿS de care urmeazS

a se dispune neinceperea urmSririi penalej

§i-a desf3§urat activitatea

ca §ef al magazinului socie tSÿ ii, s ituat in bd.

In aceastS funct-ie receptions ceasurile primite

de la administratorul societS-fcii in baza unor NIR-uri (note

intrare-receptie) , le expunea spre vinzare - ia r la sfir§itul

fiecSrei zile intocmea un raport al vinzSrilor pe care-1 preda

ftopreunS cu banii Incasati administratorului Stoican Adrian.

Oe la acesta a pr imit la inceputul lunii nuiembrie 1997, carnetul

chitanÿier cu seria CA, avind dispoziÿie s3-l foloseascS la

vinzarea ceasurilor marca , importate temporar pe baza

carnetelor ATA. De asemenea, cerinÿa invinuitului Stoican Adrian

a fost ca aceste vinzSri sS nu fie trecute in raportul zilnic.

ia r sumele incasate sS-i f ie predate personal, ceea ce

a fScut. In apSrarea sa, acests aratS

cS invinuitul Stoican Adrian i-a spus ca taxele pentru respect!-

vele ceasuri vor fi achitate ulterior, la expirarea termenului

de import temporar, §i astfel nu a cunoscut c§ a inlesnit , f SrS

intentie ;activitatea de evaziune fiscalS a lui Stoican Adrian.

Nu a primit nici un ban sau site avantaje pentru a face aceste

operaÿiuni . ApSrSrile sint susti-nute de invinuitul Stoican Adrian care confirms faptul c§

a tiat respectivele dispoziÿi i , fSrS a -i prezenta

situaÿia reals gi f§r§ a-i oferi nici un folos material. In

spri j inul este <ji prevedereadin art. 11 al.3 din Legea contabil itSÿii nr.82/1991 care aratS

c5 tntreaga rSspundere pentru ÿinerea evidenÿelor contabile

apartine administratorului societSÿii. In calitatea sa de §ef de



1. Punerea In migcsre a acÿiunii penele

Triraiterea In judecatS In stare de libertate a

inculpetului s

- STOICAL ADRIANS KICOLAE .

- art.40 din Lugea nr.82/1991 rap. la art. 289 C.p.,

forma part icipate! improprii, prev. de art . 31 al,2 C.p.

- art.13 din Legea nr.87/1994,

toete cu apl ic . art. 33 lit.a §i art. 41 alin.2 C.p.

sub

mapa aproape goala a pro-p-curorului ponta

Documents