MANUAL DE TRANZIT

PrefaPlanul de aciune pentru tranzit n Europa1 chema la elaborarea unui manual practic care s conin o descriere detaliat a regimurilor de tranzit comun i comunitar i s clarifice rolul, att al administraiei, ct i ale operatorilor. Acest manual trebuie s serveasc la promovarea unei mai bune nelegeri a funcionrii regimului de tranzit i a rolului diferiilor intervenieni. El va permite, de asemenea, garantarea unei aplicri armonizate a regulilor de tranzit i egalitatea de tratament ntre toi operatorii. Manualul cuprinde cinci mari pri: introducere general, statutul mrfurilor, garanii, procedura normal de tranzit i simplificri. Manualul va fi adus la zi pe msur ce evoluia regimurilor de tranzit comun i comunitar o va necesita. Trebuie s se sublinieze c manualul de fa nu are for de lege i c el nu are dect un rol explicativ. El furnizeaz totodat o interpretare a regulilor de tranzit comun tuturor autoritilor vamale, care aplic regimul de tranzit comun/comunitar. Dispoziiile juridice asupra tranzitului, precum i celelalte elemente de legislaie vamal primeaz fa de coninutul manualului i ele trebuie ntotdeauna s fie consultate. Textele conveniilor i instrumentelor juridice comunitare care sunt de baz sunt publicate la adresa urmtoare: the Official Journal of the European Union. Fiind vorba de decizii ale Curii de Justiie a Comunitii Europene, textele care sunt de baz sunt cele care figureaz n Culegerea de Jurispruden a Curii de Justiie i Tribunalul de prim instan. Eventualele instruciuni naionale sau note explicative care exist n plus n manual pot fi integrate la punctul 6 al fiecrui capitol din manual, n afara publicrii sale n ara despre care este vorba sau publicate separat. Pentru mai ample informaii, consultai administraia dumneavoastr vamal. Bruxelles, 1 mai 2004

Manualul este disponibil pe format electronic i poate fi trimis pe internet (pentru adres, a se vedea Surse de informaii generale)

1

COM(97) 188 final, 30.4.1997 2

Tabl de materii*Prefa Tabl de materii general Partea I: Introducere general Partea a II-a: Statutul mrfurilor Partea a III-a: Garanii Partea a IV-a: Procedura normal de tranzit Partea a V-a: Simplificri Partea a VI-a: Datorie i Recuperare List de abrevieri curente List de definiii Surse de informaii generale

*Prezentul Manual cuprinde: - versiunea de baza Documentul TAXUD/801/2004 - Modificarea nr.1 din 10.09.2004; - Modificarea nr.2 din 06.12.2004; - Modificarea nr.3 din 07.12.2004; - Modificarea nr.4 din 29.03.2005 - Modificarea nr.5 din 25.11.2005

3

PARTEA I INTRODUCERE GENERAL ....................................... Scurt istoric al tranzitului ......... Statutul mrfurilor ..... Tranzit comun ....... Legislaie.............................. Descrierea regimului ...................... Tranzit n interiorul Comunitii ...... Tranzit comunitar ..................... 4.1.1. Legislaie ........... 4.1.2. Descrierea regimului ... 4.1.2.1. Tranzit comunitar extern ..... 4.1.2.2. Tranzit comunitar intern ...... 4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) . 4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate n cursul unei operaiuni NCTS .............................. 4.1.3.2. Birou de plecare ... 4.1.3.3. Birou de destinaie 4.1.3.4. Birou de tranzit . 4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinaie 4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat i destinatar agreat ................................... 4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile n Comunitatea European 4.2.1. Introducere .... 4.2.2. TIR (Transport Internaional Rutier) .. 4.2.2.1. Context i legislaie ..... ... 4.2.2.2. Descrierea regimului TIR .... 4.2.3. ATA (Admitere Temporar) ............... 4.2.3.1. Context i legislaie ......... 4.2.3.2. Descrierea regimului 4.2.4. Manifestul Rinului . 4.2.4.1. Context i legislaie ......... 4.2.4.2. Descrierea regimului .... 4.2.5. Transporturi N.A.T.O ... 4.2.5.1. Context i legislaie ......... 4.2.5.2. Descrierea regimului 4.2.6. Colete potale ... 4.2.6.1. Context i legislaie ......... 4.2.6.2. Descrierea regimului 5. Excepii (pro memoria) ..... Instruciuni naionale specifice (rezervat) ...... 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiilor vamale ........... 8. Anexe .. 8.1. Reguli i principii care reglementeaz adoptarea legislaiei referitoare la tranzitul comunitar i comun ............................. PARTEA a II a STATUTUL MRFURILOR ................................... 1. Introducere ..... 2. Principii generale i legislaie ............. 3. Dovada statutului comunitar al mrfurilor ...... 3.1. Linie regulat ....................... 1. 2. 3. 3.1 3.2 4. 4.14

21

25

26

36

44 44 45 45 45 56 56 57 57

3.1.1. Definiie .. 3.1.2. Proceduri de autorizare a liniei regulate ............ 3.1.3. Navlosire parial .. 3.1.4. Linie regulat i linie neregulat . 4. Dovada statutului comunitar al mrfurilor ........ 4.1. Dovada statutului comunitar dat de un expeditor agreat ... 4.2. Dovada statutului comunitar i manifestul maritim ................ 4.3. Dovada statutului comunitar n cazul transbordrii ..... 4.4. Dovada statutului comunitar i factura sau documentul de transport ................................................................................. 4.5. T2L ......................................................................................... 5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit maritim i alte produse maritime ............................................ Instruciuni naionale specifice (rezervat) .................... 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale .......... 8. Anexe ............. 8.1. Exemplu de contract de navlosire cu contractare de servicii de transport ........................................................................ 8.2. Manifest maritim TC 12 Procedur i autorizare ..... 8.3. Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor .. 8.4. Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferat ..... 8.5. Lista autoritilor competente pentru serviciile navale regulate PARTEA a III a - GARANII ........................................... 1. Introducere ............ 1.1. Scopul garaniei ................................ 1.2. Forme de garantare ...... 1.3. Scutirea de la garantare.... 1.4. Validitatea geografic ................ 1.5. Tabel de garanii ........... 2. Dispoziii generale . 2.1. Necesitatea unei garanii .. 2.1.1. Introducere ........ 2.1.2. Excepii ........................ 2.2. Calculul sumei garaniei ..................... 2.2.1. Introducere ........ 2.2.2. Calcul.. 2.3. Garantul... 2.3.1. Introducere .... 2.3.2. Stabilirea i agreerea (a garantului) ..... 2.3.3. Responsabiliti ...... 2.3.4. Actul de garanie n cazul revocrii sau rezilierii................................................................. 3. Garania izolat ....... . 3.1. Depozit n numerar ............................. 3.1.1. Introducere ........ 3.1.2. Rambursare ...... 3.2. Garanie izolat prin garant .............................. 3.3. Garania izolat prin titluri (TC 32) ..... 3.2.1. Responsabilitate i agreere . ..... 3.3.2. Notificarea ...........5

64

73 74 77 78 78 79 84 94 107 108 114 114

118

123

3.3.3. Titlu ..... 4. Garania global i dispensa de garanie ...... 4.1. Dispoziii generale ........ 4.1.1. Introducere .... 4.1.2. Condiii generale ...... 4.1.3. Calculul sumei de referin ..... 4.1.4. Cuantumul garaniei .... 4.1.5. Certificatul de garanie ........... 4.1.6. Obligaiile principalului obligat .... 4.1.7. Reexaminarea anual ........ 4.1.8. Revocarea i anularea autorizaiei ........... 4.2. Reducerea sumei garaniei i dispensa de garanie .............. 4.2.1. Introducere .......................... 4.2.2. Criterii de reducere ...... 4.2.3. Cereri referitoare la mrfurile care prezint riscuri ridicate de fraud ct i la alte mrfuri ...... 5. Scutirea de la garanie prevzut de reglementri ...... 5.1. Transportul pe calea aerian ..... 5.2. Transportul pe Rin i apele sale ........ 5.3. Transportul pe calea ferat sau prin containere mari ............. 5.4. Instituii publice i organizaii internaionale ......... 6. Instruciuni naionale specifice (pro memoria) ......... 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ................. 8. Anexe ......... 8.1. Lista de garani autorizai s furnizeze garanie izolat TC 32 ........................................................................................... 8.2. Lista cilor navigabile interioare...... PARTEA a IV a - PROCEDURA NORMAL DE TRANZIT ....... CAPITOLUL I Declaraie normal de tranzit .. 1. Introducere ........................... 2. Principii generale i legislaie ................. 3. Procedura de declarare .... 3.1. ncrcarea .. 3.2. Declaraia de tranzit .. 3.2.1. Formularul i completarea declaraiei de tranzit . 3.2.2. Exemplarele DAU BIS ..... 3.2.3. Lista de ncrctur, formular i completare ... 3.2.4. Trimiteri mixte .............. 3.2.5. Semnarea declaraiei de tranzit ....................... Situaii particulare (pro memoria) ... 4. Excepii (pro memoria) ..... 5. Instruciuni naionale specifice (rezervat) .. 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ................ 8. Anexe ...... 8.1. Not explicativ privind completarea rubricilor DAU .............. 8.2. Exemplare DAU i formularele complementare asupra crora informaiile figurnd pe prima pagin trebuie s apar prin procedeu autocopiant ............... 8.3. Exemplare DAU i formularele complementare asupra cruia informaiile figurnd pe prima pagin trebuie s apar prin procedeu autocopiant..................................................6

126

131

134

136 137 137 137 137 143 144 144 145 145

158 167 168 169 169 170 180

CAPITOLUL 2 FORMALITI LA BIROUL DE PLECARE ...... 1. Introducere ......... 2. Principii generale i reglementare ......... 3. Descrierea procedurii la biroul de plecare ........ 3.1. Prezentarea DAU ...... 3.2. Constituirea unei garanii ..... 3.3. Acceptarea i nregistrarea declaraiei de tranzit . 3.4. Rectificarea declaraiei de tranzit 3.5. Verificarea declaraiei de tranzit .. 3.6. Itinerariu i itinerariu obligatoriu .. 3.7. Termene .................... 3.8. Mijloace de identificare . 3.8.1. Introducere ........ 3.8.2. Metode de sigilare .... 3.8.3. Caracteristicile sigiliilor ........... 3.8.4. Utilizarea sigiliilor de un model special ..... 3.9. Eliberarea mrfurilor ......................................... Situaii particulare (pro memoria) ... 4. Excepii (pro memoria) ..... 5. Instruciuni naionale specifice (rezervat) .. 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ......... 8. Anexe ................................... 8.1. Meniunea ,,Dispens ......... 8.2. Meniunea ,,Conform ... 8.3. Nota de informare.......... 8.4. Meniunea ,,Numr n cifre ........ CAPITOLUL III FORMALITI I INCIDENTE PE PARCURSUL TRANSPORTULUI ............................................................................ 1. Introducere ......... 2. Principii generale i reglementri .............. 3. Formaliti n caz de incident pe parcursul transportului i la biroul de tranzit.. ............................................................ 3.1. Formaliti n caz de incident pe parcursul transportului ........ 3.2. Formaliti la biroul de tranzit .......................... 3.2.1. Biroul de tranzit .................. 3.2.2. Formaliti la biroul de tranzit ....... 3.2.3. Avizul de tranzit (TC 10) ......... 3.2.4. Schimbarea biroului de tranzit ...... 3.2.5. Aciuni n cazul unor nereguli minore .................. Situaii particulare (pro memoria) .................. 4. Excepii (pro memoria) ................... 5. Instruciuni naionale specifice (rezervat) ...... 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ............ Anexe (pro memoria) ............... 8. CAPITOLUL 4 FORMALITI LA BIROUL DE DESTINAIE ...... 1. Introducere ......... 2. Principii generale i legislaie ............. 3. Formaliti la biroul de destinaie .... 3.1. ncheierea operaiunii de tranzit .. 3.2. Controlul ncheierii operaiunii ..... 4. Situaii particulare .........7

182 182 183 183

194 194 195 196 196 197 198 199 208 209

211 211

217 217 218 219 219 220 220 221 222

228

4.1. Eliberarea unei recipise .... 4.2. Eliberarea unei probe alternative .... 4.3. Prezentarea mrfurilor i documentelor n afara zilelor i orelor de lucru i ntr-un alt loc dect biroul de destinaie ...... 4.4. Nereguli ....................................... 4.4.1. Nereguli privind sigiliile ...................... 4.4.2. Alte nereguli .. ...... 4.4.3. Anchet asupra neregulilor ............... 4.5. Schimbarea biroului de destinaie ...... 5. Prezentarea dup expirarea termenului .......................... Instruciuni naionale specifice (rezervat) .. 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ........ 8. Anexe ......... 8.1. Meniunea ,,Conform .......... 8.2. Meniunea ,,Exemplarul T5 prezentat ........ 8.3. Meniunea ,,Prob alternativ ...... 8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea exemplarelor nr. 5 ............................................................... 8.5. Meniunea ,,Diferene: ....... 8.6. Meniunea: ,,Nereguli: ..................... 8.7. Meniunea ,,Anchet n curs ...... 8.8. Meniune ,,Taxe ncasate ...... 8.9. Meniunea ,,Diferene: mrfuri prezentate la biroul (nume i ar) ............................................................................. 8.10 Meniunea ,,Ieire din .. supus restriciilor sau impozitelor prin Regulamentul/Directiva/Decizia nr. ... ........................ CAPITOLUL V NCHEIEREA REGIMULUI .............. 1. Introducere ......... 2. Principii generale i reglementri ....... 3. Descrcarea regimului .. 3.1. Condiii de ncheiere ..... 3.2. Forme de ncheiere ... 3.3. Efectele ncheierii ........................ 3.4. Informarea principalului obligat i dovezi alternative ale ncheierii regimului .............................................................. 3.4.1. Cererea de informaii de la principalul obligat ..... 3.4.1.1. Obiectul cererii de informaii ...... 3.4.1.2. Procedura general de solicitare de informaii ....... 3.4.1.3. Procedura cererii de informaii n cazul procedurilor simplificate proprii anumitor moduri de transport ................................ 3.4.2. Proba alternativ a ncheierii regimului de tranzit .................................................... 3.4.2.1. Proba alternativ c mrfurile au fost prezentate la biroul de destinaie sau la un destinatar agreat .................................................... 3.4.2.2. Proba alternativ c mrfurile n cauz au fost plasate sub un regim vamal ntr-o ar ter ...... 4. Procedura de cercetare .. ...................... 4.1. Introducere .....8

238 239 240 240

265 265 266

275

4.2. Autoritatea competent i termen pentru a declana procedura de cercetare ......................................................... 4.3. nceputul procedurii de cercetare ara de plecare ........ 4.4. Rspunsul rii de destinaie la avizul de cercetare ............... 4.5. Rspunsul rii de tranzit la avizul de cercetare ...... 4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 ......... 4.7. Consecinele procedurii de cercetare ........ 5. Procedura de control ulterior .............. 5.1. Obiective i modaliti de control ulterior ..... .... 5.2. Documente supuse controlului ulterior .......... 5.2.1. Declaraia de tranzit pe formularul DAU ...... 5.2.2. Manifest cu valoare de declaraie de tranzit .... 5.2.3. Proba alternativ ......... 5.2.4. Documente T2L .... 5.2.5. Documente comerciale cu valoare de document T2L ...................................................................... 5.3. Consecinele controlului ulterior ......... Instruciuni naionale specifice (rezervat) ...... 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ................. 8. Anexe ........................ 8.1. Lista autoritilor competente ...... 8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat .. 8.3. TC 20 Aviz de cercetare i Not de utilizare .... 8.4. Model de scrisoare de revenire TC 22 .......... 8.5. Exemple de situaii n procedura de cercetare ............... 8.6. Formularul TC 21 Cerere de control ulterior ............. 8.7. Formularul TC 21A Cerere de control ulterior .......... CAPITOLUL 6 ANDORA, SAN MARINO I TERITORIILE UNDE NU SE APLIC DIRECTIVA TVA ............................... 1. Introducere ..... 2. Andora ........ 2.1. Context i legislaie ......... 2.2. Formaliti ... 2.2.1. Mrfuri prevzute la capitolele 1 la 24 din SH . 2.2.2. Mrfuri prevzute la capitolele 25 97 din SH 3. San-Marino ..... 3.1. Context i legislaie ........... ..... 3.2. Formaliti ... 4. Teritorii unde nu se aplic directiva TVA ...... 4.1. Context i legislaie ................. 4.2. Regimul de tranzit comunitar intern ........... 4.3. Documente referitoare la statutul vamal .... 5. Excepii (pro memoria) ......... 6. Instruciuni naionale specifice (rezervat) ...... 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ................ Anexe (pro memoria) ................................. 8. PARTEA a V a - SIMPLIFICRI ...... 1. Introducere ..... 2. Principii generale i legislaie .................. 2.1. Condiii generale privind simplificrile ....... ...... 2.2. Procedura de autorizare ..........9

285

290 291 291

324 324 325

332

335

338 338 339 339 340 340

2.3. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5.

3.6.

3.7. 3.8.

3.9.

Revocarea i modificarea autorizaiei ... Descrierea simplificrilor .. Garania global i dispensa de garanie ...... Utilizarea listelor de ncrctur speciale ........ Utilizarea sigiliilor cu model special ........... Dispensa de itinerariu obligatoriu ....... Expeditor agreat .... 3.5.1. Introducere .... 3.5.2. Autorizare ...... 3.5.3. Proceduri ... 3.5.3.1. Autentificarea declaraiei de tranzit (DAU) ... 3.5.3.2. Msuri de identificare ...... 3.5.3.3. Expedierea mrfurilor ...... Destinatar agreat .......... 3.6.1. Introducere .... 3.6.2. Autorizare ...... 3.6.3. Proceduri ... 3.6.3.1. Recipis .... 3.6.3.2. Sosirea mrfurilor . Mrfuri transportate pe calea ferat sau pe containere mari Mrfuri transportate pe cale aerian ...... 3.8.1. Introducere ........ 3.8.2. Procedura simplificat de nivel 1 ... 3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 .. 3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 ...... 3.8.2.3. Cazuri particulare nivelul 1 ...... 3.8.3. Procedur simplificat de nivel 2 ... 3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ..... 3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 ...... 3.8.3.3. Nivelul 2 cazuri particulare (utilizarea codului C) ........................................................................ 3.8.3.4 Situaia specific nivelului 2 (reintroducerea mrfurilor transbordate pe teritoriul Comunitii) 3.8.4. Cazuri particulare (Nivel 1/Nivel 2) ....... 3.8.4.1. Grupaj (consolidare) ....... 3.8.4.2. Navlosire aerian pe rut (transport de suprafa) ............................................................ 3.8.4.3. Transport efectuat de companii de curierat expres ................................................................. Mrfuri transportate pe cale maritim ........ 3.9.1. Introducere ........ 3.9.2. Procedura simplificat de nivel 1 .......... 3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ...... 3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 .. 3.9.2.3. Exemple ..... 3.9.3. Procedura simplificat de nivel 2 ... 3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ...... 3.9.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 ...... 3.9.3.3. Exemple ..... 3.9.4. Cazuri particulare ........................ ..... 3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel) ...........................................10

347 348 349 350 351 352

360

365 366

395

3.9.4.2 Transportul maritim al mrfurilor pe nave care ofer alte servicii dect cele de transport naval regulat ................................................................. 3.10 Transporturi prin conducte (pro memoria) 3.11 Proceduri simplificate n baza articolului 6 al Conveniei/articolul 97, paragraf 2 din CVC ....................... Cazuri particulare (pro memoria) ........... 4. Excepii (pro memoria) ............ 5. Instruciuni naionale specifice (pro memoria) ...... 6. 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ............. 8. Anexe .. 8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de ncrctur speciale ................................................................................. 8.2. Model de cerere de autorizare n calitate de destinatar agreat ..................................................................................... 8.3. tampila special ...... 8.4. Derogare de la tampila special (Frana, Italia) ..... 8.5. Lista aeroporturilor i birourilor vamale de control ..... 8.6. Model de autorizaie eliberat companiilor aeriene nivel 2 . 8.7. Schema explicativ a grupajului aerian ..... 8.8. Model de autorizaie eliberat companiilor maritime nivelele 1 i 2 ........................................................................ 8.9. Schema explicativ a grupajului maritim ... 8.10 Formular de notificare pentru procedurile simplificate .... PARTEA a VI-a: Datorie si recuperare........................................... 1. Scopul prevederilor referitoare la datorie si recuperare in cadrul procedurii de tranzit comun/comunitar......................... 2. Naterea datoriei i identificarea debitorilor............................ 3. Recuperarea datoriei............................................................... 4. Situaii particulare (pro memoria)............................................ 5. Excepii (pro memoria) ........................................................... 6. Instruciuni naionale specifice (rezervat) ............................... 7. Parte rezervat pentru uzul administraiei vamale ............. 8. Anexe 8.1 Lista autoritilor responsabile pentru recuperare 8.2 TC24 not de informare 8.3 TC30 solicitare de adrese

421 422 422 422 422 423 423

481 481 482 490

11

Lista de abrevieri curenteAELS AT ATA BE CVC Asociaia european a liberului schimb AUSTRIA Carnet ATA (admitere temporar) Belgia Cod vamal comunitar, (regulament (CE) nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992, JO L 302 din 19.10.1992 i modificrile sale) Elveia Contract de transport internaional feroviar al mrfurilor Contract de transport internaional al mrfurilor pe ci rutiere Convenia privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987 Convenia privind simplificarea formalitilor n comerul cu mrfuri, din 20 mai 1987 Cehia Cipru Republica ceh Danez Document administrativ de nsoire Document administrativ unic Germania/German Danemarca Schimb electronic de date (Electronic Data Interchange) Estonia/Estonian Grec Englez Spania/Spaniol Finlanda/Finlandez Frana/Francez Marea Britanie Grecia Ungaria/Ungar Irlanda Uniunea Internaional a Transporturilor Rutiere (International Road Union) Islanda/Islandez12

CH CIM CMR Convenie Convenia DAU CS CY CZ DA DAI DAU DE DK EDI EE EL EN ES FI FR GB GR HU IE IRU IS

IT JO/MoF LT LU LV MT NL NO NCTS PAC PL PT RVC

SE SH SI SK SL SV TVC TAD TIR UK

Italia/Italian Jurnal Oficial/Monitor Oficial Lituania/Lituanian Luxemburg Letonia/Leton Malta/Maltez Olanda/Olandez Norvegia/Norvegian Noul sistem computerizat de tranzit Politic agricol comun Polonia/Polonez Portugalia/Portughez Regulamentul Vamal Comunitar (regulamentul CE nr. 2454/93 din 2 iulie 2993, JO L 293 din 11.10.1993 i modificrile sale) Suedia Sistem armonizat de descriere i de codificare a mrfurilor Slovenia Republica Slovac/Slovac Sloven Suedez Tarif vamal comun (CE) Document de nsoire a tranzitului (Transit Accompanying Document) Carnet TIR (Transport Internaional Rutier) Regatul Unit

13

List de definiii Asociaia european a liberului schimb (AELS) Autoritate competent Birou de plecare Birou de destinaie Birou de garanie Grup de ri ce reunete Liechtenstein i Norvegia Elveia, Islanda,

Birou de tranzit

Autoritatea vamal sau orice alt autoritate nsrcinat cu aplicarea reglementrilor vamale. Biroul vamal unde sunt acceptate declaraiile de plasare a mrfurilor n regim de tranzit. Biroul vamal unde trebuie prezentate mrfurile plasate n regim de tranzit pentru a se ncheia regimul. Biroul unde autoritile competente ale fiecrei ri decid c, trebuie s se constituie o garanie printr-un garant Birou vamal situat la: Tranzit comun ntr-o contractant Tranzit comunitar - pe teritoriul vamal al comunitii n cazul n care mrfurile au traversat teritoriul unei ri tere n cursul operaiunii de tranzit - pe teritoriului vamal al Comunitii atunci cnd o trimitere prsete acest teritoriu n cursul unei operaiuni de tranzit printr-o frontier ntre un stat membru i o ar ter, alta dect o ar AELS

Punct de intrare

parte

Punct de ieire

- teritoriul unei pri contractante atunci cnd o trimitere prsete acest teritoriu n cursul unei operaiuni de tranzit, printr-o frontier ntre partea contractant n cauz i o ar ter

Carnet ATA

Comunitatea european (CE)

Document vamal utilizat pentru exportul temporar, tranzitul i admiterea temporar a mrfurilor destinat utilizrii specifice, cum ar fi prezentri, expoziii sau trguri, cu titlu de material profesional sau mostre comerciale Statele membre sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Republica Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit,14

Destinatar agreat

Spania, Suedia i rile de Jos. ncepnd cu 1 mai 2004, Comunitatea european cuprinde de asemenea Republica Ceh, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovac , Slovenia i Ungaria. *Incepand cu 01 ianuarie 2007 Comunitatea europeana cuprinde de asemenea Romania si Bulgaria. Persoana autorizat pentru a primi n locaiile sale sau n orice alt loc stabilit, mrfurile plasate sub regimul de tranzit, fr a prezenta aceste mrfuri i declaraia de tranzit la biroul de destinaie.

Document administrativ (DAU)

Formular format din mai multe exemplare care este unic utilizat n Comunitate i n rile AELS pentru controlul importurilor, exporturilor i al mrfurilor n tranzit. Este vorba de un document n opt pri ce cuprinde urmtoarele exemplare: Exemplarul nr. 1, care este pstrat de autoritile rii unde sunt ndeplinite formalitile de export (expediie) sau de tranzit; Exemplarul nr. 2 care este utilizat n scopuri statistice de ctre ara exportatoare (n anumite cazuri, el poate fi , de asemenea, utilizat de ctre ara de expediie); Exemplarul nr. 3, care revine exportatorului dup ce a fost vizat de ctre autoritile vamale; Exemplarul nr. 4 care este pstrat de ctre biroul de destinaie dup ndeplinirea operaiunii de tranzit sau care poate servi drept document T2L sau T2LF care permit atestarea statutului comunitar al mrfurilor; Exemplarul nr. 5 care este exemplarul de returnare pentru regimul de tranzit; Exemplarul nr. 6, care este pstrat de autoritile rii unde sunt ndeplinite formalitile la sosire; Exemplarul nr. 7 : Exemplarul care este utilizat n scopuri statistice de ctre ara de destinaie (formaliti la sosire)

-

-

-

-

-

-

Exemplarul nr. 8, care revine destinatarului dup ce a fost vizat de ctre autoritile vamale.15

Autoritile naionale vamale pot furniza diverse combinaii ale acestor 8 exemplare, n funcie de tipul operaiunii urmrite. A se vedea de asemenea: documentul de nsoire a tranzitului DAU BIS Declaraie tranzit Formular destinat pentru completarea exemplarelor DAU n cazul declarrii mai multor articole de Act prin care o persoan manifest, n forma i dup modalitile prescrise, voina sa de a plasa mrfurile sub un regim de tranzit Document de control ce acoper circulaia mrfurilor de supuse accizelor, ntre dou puncte ale Comunitii

Document administrativ nsoire (DAI) Document de Document ce nsoete mrfurile atunci cnd nsoire a tranzitului declaraia de tranzit este ntocmit n NCTS la biroul (TAD) de plecare. Exemplarele A i B ale TAD nlocuiesc exemplarele 4 i 5 ale DAU. Modelul i completarea acestui document figureaz n apendicele III al anexelor D3 i D4 ale Conveniei/anexa 45 bis ale RVC. Referinele exemplarelor nr. 4 i 5 ale DAU se aplic mutatis mutandis la exemplarele A i B ale documentului de nsoire a tranzitului. A se vedea de asemenea: DAU de Declaraia i angajamentul utilizate pentru acoperirea mrfurilor importate sau exportate n/din teritoriul vamal al Comunitii, sau care circul pe acest teritoriu, pentru care trebuie dovedit c ele respect condiiile de utilizare i/sau de destinaie prevzute sau prescrise de ctre o regul comunitar Expeditor agreat Persoana autorizat s efectueze operaiuni de tranzit fr a prezenta mrfurile i declaraia de tranzit la biroul de plecare. Garanie Acoperire financiar destinat s garanteze ncasarea drepturilor i a altor taxe, constItuit de ctre principalul obligat List de ncrctur Document administrativ sau comercial care poate fi utilizat n locul unui DAU BIS atunci cnd mai multe articole sunt transportate sub regimul de tranzit. Manifest n cazul transportului maritim sau aerian, document ce prezint lista mrfurilor ncrcate la bordul mijlocului de transport. Acest document poate fi utilizat n scopuri vamale, n baza unei autorizaii prealabile, n msura n care conine informaiile necesare, n special cele privind statutul mrfurilor i identificarea lor. Mrfuri comunitare Mrfuri care sunt: - n ntregime obinute pe teritoriul vamal al Comunitii n condiiile vizate la articolul 23 al Exemplar control T516

-

-

codului, fr a include mrfuri importate din rile sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitii. Mrfurile obinute din mrfurile plasate sub un regim suspensiv nu sunt considerate ca avnd statut comunitar, n cazuri speciale, de importan economic, stabilite n conformitate cu procedura comitetului; importate din rile sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitii i care au fost puse n liber circulaie (importate); obinute, pe teritoriul vamal al Comunitii fie numai din mrfurile vizate la alineatul 2, fie pornind de la mrfurile vizate la primul i al doilea alineat.

Mrfuri necomunitare Parte contractant

Mrfuri altele dect cele comunitare Parte semnatar a Conveniei privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1997 i a Conveniei privind simplificarea formalitilor n comerul cu mrfuri din 20 mai 1987. Prile contractante sunt n numr de opt: Comunitatea European, Elveia, Islanda, si Norvegia.

*ncepnd cu data de 01 ianuarie 2006 Romania a devenit parte semnatara a Conventiei iar din 01 ianuarie 2007 stat membru al Comunitatii europene. Persoan stabilit n cazul unei persoanei fizice, orice persoan care ntr-o Parte are domiciliul ntr-o parte contractant/n Contractant/n comunitate, Comunitate n cazul unei persoane juridice sau unei asociaii de persoane, orice persoan care are sediul social, administraia central sau un sediu permanent stabil ntr-o parte contractant/n comunitate. Principal obligat Persoana care, direct sau printr-un reprezentant abilitat, plaseaz mrfurile n regim de tranzit. rile AELS n sensul tranzitului comun rile urmtoare sunt considerate ri AELS: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveia i Romnia**

Reprezentare

Statut vamal

ncepnd cu data de 01 ianuarie 2006 Orice persoan poate desemna un reprezentant pe lng autoritile vamale pentru ndeplinirea actelor i formalitilor prevzute de legislaia vamal (a se vedea art. 5 din CVC)2 Statutul unei mrfi ca marf comunitar sau necomunitar

Atunci cnd manualul face referin la condiia ca solicitantul s fie stabilit n Comunitate, aceast condiie poate fi ndeplinit pe baza regulilor n materie de reprezentare .2

17

Teritoriul vamal al Teritoriul vamal al Comunitii cuprinde: Comunitii - Austria - Belgia - Danemarca, cu excepia insulelor Feroe i Groelanda, - Germania, cu excepia insulei Heligoland i teritoriul Buesingen - Grecia, - Finlanda (cu insulele Aland) - Frana (cu Monaco i departamentele de peste mri: Guadeloupa, Martinica, Guyana i Reunion) cu excepia teritoriilor de peste mri i de SaintPierre i Miquelon i Mayotte, - Irlanda, - Italia, cu excepia comunelor Livigno i Campione dItalia ct i apele naionale ale lacului Lugano cuprinse ntre rm i frontiera politica a zonei situat ntre Ponte Treza i Porto Ceresio - Luxemburg, - rile de Jos n Europa, - Portugalia, - Spania, cu excepia Ceuta i Melilla - Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord, i insulele anglo-normande i insula Man - Suedia ncepnd cu 1 mai 2004, teritoriul vamal al Comunitii cuprinde de asemenea: - Cipru, - Estonia, - Ungaria, - Letonia, - Lituania, - Malta - Polonia, - Republica Slovac, - Republica Ceh, - Slovenia Teritoriul vamal al Comunitii cuprinde apele teritoriale, apele maritime interioare i spaiul aerian al statelor membre, ct i teritoriul Principatului Monaco, cu excepia apelor teritoriale, apelor maritime interioare i spaiul aerian al acelor teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitii vizat mai sus. *ncepnd cu 1 ianuarie 2007 teritoriul vamal al Comunitii cuprinde de asemenea: Romania si Bulgaria. Teritorii unde nu se Teritorii care fac parte din teritoriul vamal al aplic directiva TVA Comunitii, dar crora nu li se aplic dispoziiile (cunoscute totodat directivei 77/388/CEE (TVA). Este vorba de insulele18

sub denumirea teritorii nefiscale sau teritorii speciale) Tranzit comun Tranzit comunitar

Aland, insulele Canare, insulele anglo-normande, Guyana francez, Guadeloupe, Martinica, Muntele Athos i Reunion. Regim vamal ce permite transportul mrfurilor ntre Comunitate i rile AELS, sau ntre rile AELS Regim vamal ce permite mrfurilor s circule de la un punct la altul al Comunitii

Surse de informaii generaleUniunea European http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/ind/en_analytical_index_02.html - Legislaia vamal http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs/transit/index_en.htm Manualul de tranzit Lista birourilor de tranzit vamal Anuar al reelei de tranzit Noi sisteme de tranzit vamal pentru Europa (brour) Legislaie Consultri cu comerul

Site-uri de internet ale administraiilor vamale internaionale Germania Austria Belgia Bulgaria Cipru Danemarca Spania Estonia Finlanda Frana Grecia Ungaria Irlanda Islanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Norvegia rile de Jos Polonia3

http://www.Zoll-D.de/ http://www.bmf.gv.at/ http://www.minfin.fgov.be/index.html http://www.customs.government.bg http://www.mof.gov.cy/ce http://www.toldskat.dk/ http://www.aeat.es/incio.htm http://www.emta.ee3 http://www.tullfi.fi/ http://www.douane.gouv.fr http://www.gsis.gov.gr/ http://www.vam.hu/ http://www.revenue.ie http://www.tolur.is/english/default.htm http://www.finanze.it/dogane/ http://www.vid.gov.lv http://www.cust.lt http://www.etat.lu/DO/ http://www.business-line.com/depofcus/ http://www.toll.no/ http://www.belastingdienst.nl http://www.guc.gov.pl19

Inlocuit prin Modificarea 1 din 2004, document TAXUD nr.801 din 10.09.2004

Portugalia Republica Slovac Republica Ceh Romnia Regatul Unit Slovenia Suedia Elveia Turcia

http://www.dgaiec.min-financas.pt/sitdgaiec.nsf?Open http://www.colnasprava.sk/ http://www.cs.mfcr.cz http://www.customs.ro http://www.hmce.go.uk/ http://carina.gov.si/angl/index.htm http://www.tullverket.se http://www.zoll.admin.ch/ http://www.gumruk.gov.tr/

Diverse: Organizaia Mondial a Vmilor http://www.wcoomd.org/ie/index.html Naiunile Unite http://www.unece.org/trans/bcf/welcome.html Convenia TIR

20

PARTEA I - INTRODUCERE GENERAL Prima parte a prezentului manual conine descrierea contextului istoric i o scurt prezentare a sistemelor de tranzit. Punctul 1 explic natura i scopul regimului de tranzit i un scurt istoric al acestuia. Punctul 2 prezint statutul vamal al mrfurilor. Punctul 3 ofer o prezentare a regimul de tranzit comun. Punctul 4 prezint regimul de tranzit comunitar precum i alte regimuri de tranzit aplicabile n cadrul Comunitii europene. Punctul 5 se refer la excepii. Punctul 6 este rezervat instruciunilor naionale specifice. Punctul 7 este rezervat administraiilor vamale. pentru uzul

Punctul 8 conine anexele la Partea I a manualului.

21

1. Scurt istoric al tranzituluiCirculatia mrfurilor

La intrarea marfurilor intr-o tara/teritoriu, serviciile vamale percep plata drepturilor vamale la import sau alte taxe si,daca este cazul, aplic masurile de politica comerciala (de exemplu taxe antidumping). Aceste reguli se aplica chiar daca marfurile traverseaz (tranziteaz) aceasta ara sau teritoriu. In anumite conditii, drepturile i taxele percepute pot fi rambursate atunci cnd marfurile parasesc ara/teritoriul. Aceasta procedura poate fi repetata in tara sau pe teritoriul urmtor.In felul acesta marfurile pot face obiectul unei serii de proceduri administrative la trecerea frontierelor inainte de a ajunge la destinatia finala. Tranzitul este o facilitate vamala care permite operatorilor transportul marfurilor peste frontiere sau teritorii vamale fara sa achite taxele datorate in principiu la intrarea (sau la iesirea) din acest teritoriu, neefectund dect o singur formalitate vamal. Raportat la situatia descrisa mai sus, se poate vorbi de un regim mai simplu la nivel administrativ si mai economic pentru circulatia marfurilor peste mai multe teritorii vamale. Tranzitul este relevant in mod particular n Comunitate, care cuprinde un teritoriu vamal unic dar o multitudine de teritorii fiscale:marfurile pot circula sub regimul de tranzit de la punctul de intrare n Comunitate pina la punctul de vamuire unde, in momentul incheierii tranzitului vor trebui sa ndeplineasc obligatiile vamale si fiscale locale i mrfurile sunt plasate n liber circulaie sau sub un nou regim suspensiv. Totodat, un regim suspensiv poate fi de asemenea terminat prin plasarea marfurilor necomunitare sub regimul de tranzit,de exemplu prin reexportul din teritoriul vamal comunitar. La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, schimburile de marfuri au cunoscut o dezvoltare rapida in Europa. In acest context, procedurile vamale complicate de fiecare data cind marfurile22

Functiile principale ale tranzitului

Evolutia sistemului de tranzit

treceau o frontiera, constituiau un impediment asupra schimburilor. Intr-un climat de cooperare din ce in ce mai bun intre natiuni, s-au initiat negocieri sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa din cadrul ONU, avnd ca obiectiv incheierea unui acord international pentru facilitarea circulatiei marfurilor in Europa.Acordul TIR

Primul Acord T.I.R a fost incheiat in 1949 si prevedea introducerea intr-un anumit numar de tari europene a unui sistem de garantare care sa acopere drepturile vamale si alte taxe susceptibile de a fi percepute asupra marfurilor care circulau in Europa in cadrul schimburilor internationale. Succesul Acordului TIR din 1949 a condus la elaborarea Conventiei TIR adoptata in 1959. Aceasta conventie a fost revizuita in 19754 si, n ianuarie 2002, numr 64 de parti contractante. Paralel cu dezvoltarea globala a schimburilor internationale, s-a constatat faptul c Comunitatea European nou creat si in plina expansiune avea nevoie de un regim de tranzit specific, pentru facilitarea circulatiei marfurilor si a formalitatilor vamale in interiorul i ntre statele membre.

CE

Comunitatea europeana Tratatul de instituire a Comunitatii europene a fost ncheiat in 1957 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. Statele membre fondatoare au fost: Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos. Danemarca, Irlanda si Regatul Unit au aderat la Comunitatea europeana in 1973. Grecia s-a alaturat in 1981, urmata in 1986 de Portugalia si Spania, apoi in 1995 de Austria, Finlanda si Suedia.

Regimul de tranzit comunitar

Necesitatea de a dispune de un regim de tranzit specific Comunitatii europene a devenit presanta in 1968, odata cu introducerea tarifului vamal comun. Regimul de tranzit comunitar a fost introdus in 1968 si a facilitat circulaia mrfurilor comunitare i ne-comunitare, in cadrul Comunitatii Europene. Pentru prima dat s-au folosit siglele T1 pentru

4

Convenia vamal relativ la transportul internaional al mrfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenia TIR din 1975, manual TIR ECE/TRANS/TIR/5, publicaii ale Naiunilor Unite 23

marfurile necomunitare si T2 pentru marfurile comunitare. Circulatia intracomunitara a mrfurilor via rile A.E.L.S. innd seama de creterea volumului schimburilor i pentru facilitarea circulaiei mrfurilor, n Europa regimul de tranzit comunitar a fost extins n 1972 prin doua acorduri destinate sa faciliteze schimburile comerciale cu Austria si Elveia. Aceste tri cu o pozitie geostrategica importanta in Europa, fceau parte din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS).

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) Acordul de constItuire a A.E.L.S. a fost incheiat in 1959 si a intrat in vigoare in 1960. Statele membre fondatoare erau Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, Suedia si Elvetia. La asociaie au aderat ulterior Islanda si Finlanda. Austria, Danemarca, Finlanda, Portugalia, Regatul Unit si Suedia nu mai fac parte din A.E.L.S. din momentul in care au devenit membri ai Comunitatii Europene.

Tranzit comun

Acordurile din 1972 cu cele doua tari A.E.L.S., Elvetia si Austria au fost inlocuite in 1987 prin doua conventii stabilite intre Comunitatea europeana si toate trile A.E.L.S. Aceste conventii vizau facilitarea importurilor si exporturilor de marfuri cu destinatia sau provenind din Comunitate sau din statele membre A.E.L.S. sau circulaia lor ntre rile A.E.L.S. Una din conventii stabilea un regim de tranzit comun5, n timp ce alta permitea simplificarea formalitatilor de import, export si tranzit, prin introducerea documentului administrativ unic (DAU)6. Aceste conventii sunt cunoscute sub denumirea de Conventie, respectiv Conventia DAU. La 1 iulie 1996, la cele doua conventii au aderat cele patru state Viegrad, respectiv: Republica Ceh, Polonia, Ungaria i Republica Slovac. rile Viegrad i toate viitoarele parti

rile Viegrad

5

Conventia CE-AELS privind un regim de tranzit comun, din 20 mai 1987, J.O.L 226, 18.08.1987 + modificrile ulterioare 6 Conventia C.E.-AELS privind simplificarea formalitatilor n comerul cu marfuri (care prevedea utilizarea unui document administrativ unic.) ( JOL 134 din 22. 5. 1987) + modificri 24

ri candidate

contractante sunt considerate ri A.E.L.S. n sensul celor doua conventii. Numeroase alte state si-au exprimat dorinta de a beneficia de regimul de tranzit comun.

Constituirea pietei unice in 1993 si modificarea contextului politic in Europa centrala si de est impun ca o necesitate obiectiva reformarea regimului de tranzit. 2. STATUTUL MRFURILOR Din momentul introducerii tranzitului comunitar in 1968, statutul vamal al marfurilor este principalul factor care determin plasarea acestor mrfuri sub o declaratie de tranzit T1 sau T2. n anumite cazuri trebuie fcut dovada acestui statut al marfurilor. Partea a II-a a prezentului manual furnizeaza explicatii mai ample privind statutul vamal al marfurilor.

Reforma tranzitului

3. TRANZIT COMUN 3.1. Legislatie Baza legal pentru procedura de tranzit comun este Conventia privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987 (vezi nota de subsol nr.5). Partile contractante la aceasta conventie sunt Uniunea Europeana si cele trei tari A.E.L.S. (Islanda, Norvegia si Elvetia). Conventia se aplica si Principatului Liechtenstein, in masura in care acesta formeaza o uniune vamala cu Elveia. Baza legal pentru simplificarea formalitatilor n comerul cu marfuri ntre comunitate si rile A.E.L.S. precum si intre rile A.E.L.S. este conventia DAU din mai 1987(vezi nota de subsol nr.6). In sensul celor doua conventii, tarile candidate sunt considerate state A.E.L.S. Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile privind adoptarea reglementarilor referitoare la tranzitul comun.

25

3.2 Descrierea regimului Regimul de tranzit comun prevede suspendarea platii drepturilor vamale, accizelor,T.V.A.-ului,si a altor taxe aplicabile marfurilor, in timpul transportului acestora de la biroul vamal de plecare la biroul vamal de destinatie. El poate fi utilizat de operatorii economici pentru a facilita circulatia marfurilor de la o parte contractanta la o alta parte contractanta. Cu toate acestea utilizarea sa nu este obligatorie. Regimul de tranzit comun este gestionat de administratiile vamale din diferitele parti contractante prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie. Procedura incepe la biroul de plecare si ia sfirsit atunci cind marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie, conform dispozitiilor aplicabile in materie de tranzit. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunztor este remis de serviciile vamale ctre biroul de plecare (sau la un birou centralizator din tara de plecare). La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din ara de plecare descarc regimul de tranzit si il elibereaz de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o iregularitate sa nu fi fost constatata.

Principalul obligat n tranzitul comun

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este, dup acordarea liberului de vam n tranzit, responsabil de prezentarea mrfurilor (cu sigiliile intacte, dup caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie si in cadrul termenului acordat. Exist totodat alte persoane responsabile de prezentarea marfurilor la biroul de26

Articolul 2 Convenie

destinaie. Principalul obligat este, de asemenea, responsabil pentru plata drepturilor si taxelor exigibile in cazul unui eveniment sau al constatrii unei nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si altor taxe suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (n cazul in care nu a fost scutit prin lege sau printr-o autorizatie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit n numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acioneaz n calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual, care furnizeaza informaii mai ample privind garaniile i garantorii). Regimul de tranzit comun comporta o procedura T1 si o procedura T2, utilizate in functie de statutul marfurilor in cauza.

T1

Procedura T1 permite circulatia marfurilor necomunitare cu suspendarea masurilor, care sunt in mod normal aplicabile acestora la import. Procedura T2 permite circulatia marfurilor comunitare cu suspendarea masurilor care ar fi in mod normal aplicabile acestora, la importul intr-o tara A.E.L.S. In anumite circumstante si sub rezerva autorizrii de ctre autoritile vamale competente, procedura de tranzit comun poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual consacrata procedurilor simplificate de tranzit). (Informaii mai ample referitoare la procedura de tranzit comun se regsesc n Prile IV i V)

T2

Procedura simplificata

4.TRANZIT N INTERIORUL COMUNITATII Prezentul punct este mprit dup cum urmeaz: - informaii privind Tranzitul comunitar (punctul 4.1) - informaii privind alte sisteme de tranzit aplicabile in cadrul Comunitatii Europene (punctul 4.2)

27

4.1 Tranzit comunitar 4.1.1. Legislaie Tranzitul comunitar are ca baza juridica codul vamal comunitar(regulamentul CEE nr 2913/92 al consiliului) si regulamentul su de aplicare (regulamentul Comisiei CEE nr 2454/93). Reglementrile privind tranzitul comunitar au fost extinse pentru a include schimbul de mrfuri si cu principatul Andorra in cadrul uniunii vamale formate intre Comunitate i principat. O extensie similar exist pentru schimburile ntre Comunitate i San Marino n cadrul uniunii vamale format cu acest stat. (vezi Partea a IV-a, capitolul 6 al manualului prezent pentru informatii mai ample in legatura cu Andorra si San Marino). Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile referitoare la adoptarea legislaiei privind tranzitul comunitar.

4.1.2. Descrierea regimului Prezentul punct descrie regimul de tranzit comunitar dupa cum urmeaza: - tranzit comunitar extern (punctul 4.1.2.1.) - tranzit comunitar intern (punctul 4.1.2.2.)

Utilizarea regimului de tranzit comunitar

Sistemul de tranzit comunitar se aplica pentru circulatia marfurilor ne-comunitare si in anumite cazuri pentru marfuri comunitare intre doua puncte ale Comunitatii (vezi punctul 4.2. referitor la alte regimuri de tranzit aplicabile in Comunitatea europeana). Regimul de tranzit comunitar este gestionat de administratiile vamale din diferitele State Membre prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie. Regimul de tranzit comunitar incepe la biroul de plecare si se ncheie atunci cnd marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunztor, este returnat de serviciile vamale la biroul de plecare (sau la un birou28

centralizator din Statul Membru de plecare). La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din statul membru de plecare descarc declaraia de tranzit si il elibereaz de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o neregul sa nu fi fost constatata.Principalul obligat in tranzitul comunitar

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este responsabil dup acordarea liberului de vam n tranzit, de prezentarea mrfurilor intacte (cu sigiliile intacte dup caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie, in cadrul termenului acordat. Exist totodat alte persoane responsabile de prezentarea mrfurilor la biroul de destinaie. Principalul obligat este de asemenea responsabil pentru plata drepturilor si altor taxe exigibile in cazul unor evenimente sau constrii unor nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si taxelor suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (cnd nu a fost exceptat prin lege sau printr-o autorizaie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit n numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acioneaz n calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual pentru mai multe informatii despre garani i garanii). Exista doua tipuri de proceduri de tranzit comunitar: T1 (tranzit extern) si T2 (tranzit intern) care n general reflect statutul mrfurilor aflate n circulatie. In anumite circumstante si sub rezerva autorizrii de ctre biroul vamal competent, procedura de tranzit comunitar poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual pentru informaii privind procedurile simplificate de tranzit). (Prile a IV si a V-a ale prezentului manual furnizeaza informatii mai ample despre regimul de tranzit comunitar.)

Tranzit extern si intern Art.91 i 163 CVC

Procedura simplificata

29

4.1.2.1.Tranzit comunitar externT1

Regimul de tranzit comunitar extern (T1)se aplica in principal pentru circulatia marfurilor necomunitare.El suspenda drepturile si alte taxe aplicabile pina in momentul in care marfurile ajung la destinatia lor din Comunitate. Cu toate acestea regimul de tranzit comunitar extern(T1) este, de asemenea, obligatoriu pentru circulatia marfurilor comunitare care ar trebui transportate in mod normal sub un regim de tranzit (T2) atunci cind sunt exportate catre sau traverseaz, una sau mai multe tari A.E.L.S.cu aplicarea conventiei referitoare la un regim de tranzit comun, si daca aceste marfuri: au facut obiectul formalitatilor vamale de export n vederea acordrii de restituri la export, catre terte tari in cadrul politicii agricole comune (PAC),sau provin din stocuri de interventie , sunt supuse masurilor de control al utilizarii, si/sau al destinatiei si au facut obiectul formalitatilor vamale de export catre tari terte in cadrul politicii agricole comune (PAC), sau beneficiaza de restituiri sau rambursari de drepturi de import cu condiia ca ele sa fie exportate in afara teritoriului vamal al Comunitatii, sau se prezinta sub forma de produse compensatoare sau de mrfuri n aceeai stare i care au fcut obiectul formalitilor vamale la export ctre ri tere lichidnd regimul de perfecionare activ, sistemul drawback, n vederea restituirii sau rambursrii drepturilor vamale.

Articolul 340 (3) RVC

4.1.2.2. Tranzitul comunitar InternT2

Regimul de tranzit comunitar intern (T2) se aplica marfurilor comunitare atunci cnd acestea sunt expediate de la un punct la altul al teritoriului vamal al Comunitatii, cu traversarea teritoriilor uneia sau mai multor ri A.E.L.S. El nu se aplica atunci cnd mrfurile sunt transportate exclusiv pe cale maritima sau aeriana. Regimul de tranzit comunitar intern (T2F) se30

T2F

aplica circulaiei marfurilor comunitare care sunt expediate ctre, din sau ntre zone nefiscale ale teritoriului vamal al Comunitatii. Prin zone nefiscale se nelege teritoriul vamal al Comunitii n ale crei zone nu sunt aplicabile dispoziiile directivei 77/388/CEE directiva TVA. Acestea sunt: Insulele Canare, Guyana franceza, Guadelupe, Martinica. Insulele Aland, Insulele anglo-normande, Muntele Athos i Reunion.

4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) In zilele noastre administratiile vamale trebuie sa se adapteze cu rapiditate si flexibilitate la exigentele comertului i s urmreasc evoluia permanent a mediului de afaceri, NCTS serveste ca instrument de gestiune si de supraveghere a sistemului de tranzit. Bazat pe utilizarea sistemelor informatice sofisticate si procesrii electronice a datelor, va permite o gestionare mai moderna si eficient decat sistemul bazat pe suport hartie, cu lacunele dovedite. Principalele obiective ale NCTS sunt: sporirea eficientei si eficacitatii operatiunilor de tranzit, ameliorarea prevenirii si detectarii fraudelor , accelerarea tranzactiilor derulate sub regimul de tranzit si asigurarea unui grad mai ridicat de securitate. Ca regul general NCTS va fi utilizat att pentru tranzitul comunitar, intern si extern ct si pentru tranzitul comun, in situatiaiile in care n prezent se utilizeaz documentul administrativ unic (DAU), ca document T1 sau T2. Din acest motiv, intr-o prima faza, sistemul informatizat nu va trata procedurile simplificate sub care circula marfurile transportate pe cale ferat, aeriana, maritima sau prin conducte si pentru care n esen, se utilizeaz documentele proprii ale transportatorului. n prezent sunt implicate n acest proiect 24 de tari si se estimeaza ca in timp sistemul informatizat va face legtur ntre aproximativ 3000 de birouri vamale europene.31

4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate n cursul unei operaiuni NCTS nainte de a intra n detalii este util s se indice care sunt principalele elemente i mesaje utilizate ntr-o operaiune NCTS: declaratia de tranzit, prezentata sub forma unui document pe suport de hirtie sau n format electronic, numarul de referinta al operaiunii (MRN) care este un numar de inregistrare unic atribuit de sistem pentru fiecare declaratie, n vederea identificrii circulaiei, documentul de insotire a tranzitului (TAD) care insoteste marfurile de la plecare pana la destinatie, mesajul aviz anticipat de sosire (AAR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul de destinatie mentionat in declaratie mesajul aviz anticipat de tranzit (ATR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul (birourile) de tranzit declarate, pentru a notifica frontiera anticipat de trecerea transportului, mesajul notificare de trecere a frontierei (NCF) care este trimis de biroul de tranzit real dupa verificarea transportului, Mesajul aviz de sosire care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare, la sosirea marfurilor, Mesajul rezultatele controlului care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare (dupa verificarea marfurilor, dup caz). n plus, este important de retinut ca sistemul acopera toate combinatiile posibile de proceduri normale si simplificate, att la plecare (expeditor agreat) ct si la sosire (destinatar agreat).

4.1.3.2. Biroul de plecare Declaratia de tranzit este prezentata la biroul de plecare fie sub forma unui document pe suport hrtie fie in format electronic. Declararea electronica poate fi efectuata la biroul de plecare sau de la sediul operatorilor. Indiferent de forma de prezentare, declaratia32

trebuie sa contina toate datele necesare si sa respecte specificaiile sistemului, deoarece sistemul codifica si valideaza datele in mod automat. Dac se descoper o incoeren a datelor, sistemul semnaleaz acest lucru. Agentul economic este informat pentru a putea aduce corectrile necesare nainte ca declaraia s fie definitiv acceptat. De ndat ce corectrile sunt introduse i declaraia este acceptat, sistemul atribuie declaraiei un numr de nregistrare unic, care este numrul de referin al operaiunii. Apoi, dupa ce verificrile au fost efectuate, fie la biroul de plecare fie la sediul expeditorului agreat, i garaniile sunt acceptate, marfurile vor fi plasate sub regimul de tranzit. Sistemul tiprete documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul, lista articolelor, fie la biroul de plecare, fie la sediul expeditorului agreat. Aceste documente trebuie sa insoteasca marfurile si sa fie prezentate la toate birourile de tranzit si la biroul de destinatie. Atunci cnd tiprete aceste documente, biroul de plecare trimite simultan un aviz anticipat de sosire la biroul de destinatie declarat. Acest mesaj contine n principal informatiile extrase din declaratie, pentru a permite biroului de destinatie verificarea marfurilor, n momentul sosirii acestora. Biroul de destinatie trebuie s dispun de toate informatiile posibile, privind operatiunea de tranzit pentru a fi in masura sa ia o decizie corect asupra aciunilor care trebuie ntreprinse la sosirea mrfurilor. Daca marfurile trebuie sa tranziteze printr-un birou de tranzit, biroul de plecare trimite ,de asemenea un aviz anticipat de tranzit, astfel inct biroul de tranzit sa fie informat in avans de sosirea transportului si sa poata verifica trecerea marfurilor.

4.1.3.3. Biroul de destinatie La sosire, marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie (sau la destinatarul agreat) impreun cu documentul de insotire si lista33

articolelor (daca este cazul). Autoritatea vamal, care a primit deja avizul anticipat de sosire, cunoate toate detaliile operatiunii si va putea decide in avans ce metode de control vor fi necesare. La introducerea numarului de referinta unic (MRN) n sistem, acesta va identifica automat avizul anticipat de sosire corespunzator operatiunii de tranzit, aviz pe baza cruia se va decide o eventual aciune sau un control, i va trimite mesajul aviz de sosire la biroul de destinatie. Dupa aplicarea procedurilor de control adecvate, biroul de destinatie informeaza biroul de plecare despre rezultatele controlului cu ajutorul mesajului rezultatele controlului, indicind eventualele nereguli constatate. Acest mesaj este obligatoriu pentru descrcarea operatiunii de tranzit la biroul de plecare si deblocarea garantiilor constituite pentru operaiune.

4.1.3.4. Biroul de tranzit Atunci cnd marfurile sosesc la un birou de tranzit ele trebuie prezentate autoritii vamale mpreuna cu documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul cu lista de articole. Avizul anticipat de tranzit ,deja disponibil in sistem este gsit automat la introducerea numarului de referinta i trecerea marfurilor poate fi aprobat. O notificare de trecere a frontierei este trimis catre biroul de plecare.

4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinatie Daca marfurile tranziteaza printr-un birou de tranzit altul decit cel declarat , mesajul iniial trimis ctre biroul de tranzit declarat nu este de nici o utilitate. n acest caz biroul real de tranzit va trimite un mesaj la biroul vamal de plecare pentru a-i cere avizul anticipat de tranzit, astfel nct s poat avea acces la informatiile privind transportul. Dup ce a efectuat verificrile corespunztoare,34

acesta va trimite notificarea de trecere a frontierei la biroul de plecare. La fel, marfurile pot fi prezentate la un alt birou de destinatie decit cel declarat. Biroul real de destinatie solicit biroului de plecare sa-i trimita avizul anticipat de sosire pentru a dispune de informatiile necesare privind operatiunea de tranzit. In cazul modificarii biroului de tranzit sau de destinatie, mesajele trimise birourilor declarate sunt inutile i rmn deschise. n acest sens, sistemul trimite in mod automat acestor birouri un mesaj pentru a le indica unde si cind au fost prezentate birourilor declarate marfurile pentru a putea nchide aceste mesaje.

4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat si destinatar agreat Recurgerea la cele doua proceduri simplificate reprezinta utilizarea optima a resurselor disponibile in cadrul NCTS. Posibilitatea de a efectua toate procedurile de la sediile proprii si de a schimba informatii cu autoritatea vamal pe cale electronica, este in mod clar, procedura cea mai rapida, cea mai practica, mai sigura si mai economica. n mod evident, n afar de faptul c el trebuie s corespund criteriilor impuse pentru a deveni expeditor agreat sau destinatar agreat n cadrul procedurii de tranzit cu DAU, operatorul va trebui s aib un sistem informatic adecvat pentru schimbul de informaii cu biroul vamal corespunztor. Acesta nu poate funciona dect dac birourile respective sunt conectate la NCTS. In masura n care aceste criterii sunt indeplinite, NCTS permite expeditorilor agreati s: ntocmeasc declaratiile de tranzit folosind propriul lor sistem informatic; trimita electronic, mesajul coninnd declaratia, la biroul de plecare fara a fi necesara prezentarea marfurilor; trimita si sa primeasca pe cale electronica mesajele ulterioare, in special cererile de corectare a declaratiei vamale, notificarea acceptarii sale si notificarea eliberrii35

marfurilor n tranzit. In ceea ce priveste destinatarii agreati, NCTS le permite s: primeasca marfurile si documentul de insotire direct la sediile lor; trimita mesajul aviz de sosire la biroul de destinatie competent, pe cale electronica; primeasca si sa trimita autoritii vamale, pe cale electronica, mesajele ulterioare privind permisiunea de descarcare a marfurilor si notificarea rezultatelor descarcarii.

4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile n Comunitatea European 4.2.1 IntroducereArticolul 91, para. In afara de regimurile de tranzit comun si 2 si articolul 163, comunitar intern/extern se utilizeaza si alte para. 2 din CVC regimuri care vor fi descrise mai departe. Contrar

regimurilor de tranzit comun i comunitar, regimul TIR are la baza un sistem internaional de garantie care se bazeaz pe un lan de asociaii naionale de garani (vezi punctul 4.2.2 pentru informatii mai ample despre acest regim). Regimul A.T.A. este similar regimului T.I.R, dar este limitat pentru anumite tipuri de mrfuri (vezi punctul 4.2.3 pentru informatii mai ample despre acest regim). Regimul manifestul Rinului se aplica transportului fluvial de marfuri necomunitare pe Rin si afluentii sai (vezi punctul 4.2.4 pentru informatii mai ample despre acest regim). Regimul NATO se aplica marfurilor destinate fortelor NATO (vezi punctul 4.2.5 pentru informatii mai ample despre acest regim). Regimul postal se aplica marfurilor expediate pe cale postala(vezi punctul 4.2.6 pentru informatii mai ample despre acest regim).

36

4.2.2.TIR (Transport Internaional Rutier) 4.2.2.1 Context si legislaieArticolele 91 i 163 din CVC

Principala reglementare privind regimul TIR este Conventia TIR din 1975 elaborata sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa a Natiunilor Unite(CEE/ONU)7. Ea a fost adoptata de Comunitatea europeana in numele statelor membre prin regulamentul (CEE) nr.2112/78 din 25 iulie 19788. Articolele 451-457 din RVC prevd circulaia mrfurilor n Comunitate sub acoperirea carnetelor TIR. Conventia TIR a fost modificata cu regularitate. Cea de-a douazeci si doua modificare a intrat in vigoare la 12 mai 2002. La 1 ianuarie 2002 conventia TIR continea 64 de parti contractante, in special Comunitatea europeana cu cele 15 state membre, cele 4 tari Visegrad, ca si Elvetia si Norvegia. Aplicarea regimului TIR este posibila numai in statele in care exista asociatii garante agreate (52 de tari la 1 ianuarie 2002). Conform reglementarilor comunitare regimul TIR nu poate fi utilizat in Comunitate decat pentru un transport care incepe si se sfarseste la exteriorul Comunitatii, sau care este efectuat intre doua puncte ale Comunitatii cu traversarea teritoriului unei tri terte. Administrarea conventiei TIR cuprinde un anumit numr de pri. Un comitet de gestiune compus din toate partile contractante supravegheaza aplicarea conventiei. Un numar mare de activitati sunt sustinute si pregatite de grupul de lucru pentru problemele vamale privind transporturile (WP30), din cadrul CEE/ONU. Comitetul si grupul de lucru se reunesc regulat la Geneva.

4.2.2.2. Descrierea regimului TIR Sistemul TIR are cinci principii de baza: transportul marfurilor in vehicule sau containere agreate sub sigiliu vamal;78

vezi nota 4 JO L 252 din 14.9.1978, p.1.

37

suspendarea, pe durata transportului TIR a drepturilor si taxelor aplicate marfurilor si garantarea plii acestora printr-un lant de garantii valabile la nivel international. Asociatia garanta nationala din fiecare tara garanteaza plata tuturor drepturilor sau taxelor susceptibile de a deveni exigibile in cazul aparitiei unor nereguli survenite n acea ar, in derularea operatiunii TIR. Fiecare tara fixeaza limita de garantie, dar suma maxim care poate fi cerut fiecrei asociaii naionale n caz de neregul este de 50000 USD, (iar pentru Comunitate 60000 EUR sau suma echivalent n moneda naional). existenta unui document de insotire a marfurilor recunoscut la nivel international, carnetul TIR, care atesta existenta garantiei si serveste ca document de control vamal in tarile de plecare, de trecere si de destinatie. Carnetele TIR sunt tiprite de Uniunea Internationala a transportatorilor rutieri (I.R.U.) si distribuite asociatiilor garante nationale. Un carnet TIR este valabil pentru un singur transport TIR; El este deschis n ara de plecare i servete ca document pentru controlul vamal n rile de plecare, tranzit i destinaie. masurile de control vamal luate de tara de plecare sunt recunoscute de ctre rile de trecere si de destinatie. In consecinta marfurile transportate sub regim TIR in vehicule sau containere sigilate, ca regul general, nu vor fi controlate la birourile vamale de trecere; pentru a exista un control al accesului la regimul TIR, asociatiile nationale care doresc sa elibereze carnete TIR pentru persoanele care doresc s le utilizeze, au obligaia de a respecta anumite conditii si obligatii minimale i trebuie autorizate de ctre autoritatile competente (in general autoritatea vamal). Un transport TIR este compus dintr-o serie de operatiuni TIR. In fiecare parte contractanta operatiunea TIR ncepe la biroul vamal de plecare sau de intrare si se termina la biroul vamal de destinatie sau de iesire. Fiecare operatiune TIR este controlata in acelasi mod ca si in cadrul regimului de tranzit comunitar sau comun prin intermediul voletelor 1 i 2 din carnetul38

TIR. Biroul vamal de plecare sau de intrare al unei parti contractante detaseaza voletul nr 1 al carnetului. Biroul vamal de destinatie sau de iesire al aceleiasi parti contractante detaseaza voletul nr 2 si il trimite la biroul vamal de plecare sau la un birou centralizator, pentru a-l compara cu voletul nr.1 si a descrca operaiunea TIR. O procedura similara este aplicata n fiecare parte contractanta traversata de transportul TIR Un transport TIR poate implica pna la patru birouri de plecare si de destinatie. Un nou set de volete numrul 1 i 2 este utilizat pentru fiecare birou de plecare sau de destinaie suplimentar. n aplicarea acestui regim, teritoriul vamal al Comunitii este considerat ca formnd un singur teritoriu. Recurgerea la acest regim este condiionat de faptul ca o parte a traseului s fie efectuat pe cale rutier i ca plcuele TIR s fie aplicate pe vehicul sau pe container n timpul transportului TIR.

4.2.3. ATA (Admitere Temporar) 4.2.3.1. Context i legislaie Bazele juridice pentru aceasta procedura sunt Conventia ATA si Conventia privind admiterea temporara, cunoscut sub denumirea de Conventia de la Istanbul. Conventia ATA incheiata in 1961 este in vigoare si cuprinde n prezent 61 de parti contractante. Conventia de la Istanbul, destinata initial sa inlocuiasca conventia ATA a fost ncheiat la 26 iunie 1990 la Istanbul, sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala (denumit n prezent Organizatia mondiala a vamilor -OMV).Ea este coordonata de un comitet de gestiune si cuprinde n prezent 34 de parti contractante.Carnetul A.T.A. Dispozitiile privind utilizarea carnetului ATA ca ca document de document de tranzit in cadrul Comunitatii sunt tranzit cuprinse in articolele 451-455 si 458-461 din RVC.

39

4.2.3.2. Descrierea regimului9Articolul 451 RVC

n scopul utilizrii carnetului ATA i n conformitate cu prevederile art.451, Comunitatea este considerat ca formnd un singur teritoriu. A. La biroul de plecare Biroul de plecare sau biroul de intrare n Comunitate va detaa voletul de tranzit nr.1, completeaz rubrica H (cmpurile A-D) i, pentru a asista returnarea voletului nr.2, completeaz n rubrica H (cmpul E) numele complet i adresa biroului la care trebuie returnat voletul nr.2. n msura n care este posibil, aceast adresa trebuie completat prin aplicarea unei tampile. Acest birou va completa i certifica totodat eliberarea n tranzit (rubricile 1-7) din fila corespunztoare de tranzit, naintea returnrii carnetului ctre titular. B. La biroul de destinaie Biroul de destinaie sau de ieire din Comunitate (dup caz) va detaa voletul nr.2, va certifica rubrica H (cmpul F), va completa remarcile corespunztoare n cmpul G i va transmite fr ntrziere acest volet la biroul menionat n rubrica H (campul E). Acest birou va completa i certifica totodat descrcarea (rubricile 1-6) din fila corespunztoare de tranzit, naintea returnrii carnetului ctre titular. C. Procedura de cercetare Toate verificrile referitoare la carnetele ATA vor fi efectuate cu referire la birourile centralizatoare din Statele membre, a cror list este publicat regulat n Jurnalul Oficial, seria C. Diagrama schematic de mai jos ilustreaz utilizarea carnetului ATA ca document de tranzit pentru micarea mrfurilor prin sau pe teritoriul vamal al Comunitii, n cadrul procedurii de admitere temporar.

Carnetul ATA este eliberat de o semnatara a Conventiei

.....................................frontiera extern UE ....................................BIROU DE INTRARE Tranzit catre biroul de destinatie care actioneaz ca birou de import temporar9

BIROU DE IESIRE Voletul alb de reexport

BIROU DE IEIRE Se incheie tranzitul

Modificat prin Modificerea nr. 5 40

BIROU DE DESTINAIE CARE ACIONEAZ CA BIROU DE IMPORT TEMPORAR - ncheie tranzitul - voletul alb de import - completeaz datele finale pt reexport - completeaz voletul de reexport

B BIROUL DE REEXPORT Voletul alb de reexport Tranzit ctre biroul de ieire

4.2.4. Manifestul Rinului 4.2.4.1.Context i legislaie Bazele juridice pentru acest regim sunt Conventia de la Mannheim din 17 octombrie 1868 si Manifestul Rinului protocolul adoptat de Comisia centrala pentru ca document de navigatie pe Rin la 22 noiembrie 1963. tranzit Reglementarile comunitare care prevad ca manifestul Rinului s poat fi utilizat ca document de tranzit comunitar sunt prevazute in articolul 91, paragraful 2 si in articolul 163, paragraful 2 din CVC.

4.2.4.2 Descrierea regimului Regimul manifestului Rinului permite navelor care circula pe Rin si pe afluentii sai sa traverseze frontierele nationale, pe baza prezentarii manifestului Rinului. Conventia de la Mannheim se refera la urmatoarele state riverane ale Rinului: Tarile de jos, Belgia, Germania, Franta i Elvetia care in sensul prezentei conventii sunt considerate ca formind un singur teritoriu. Articolul 9 al conventiei dispune ca o nava care calatoreste pe Rin fara sa incarce sau sa descarce marfuri pe teritoriul acestor tari, poate sa circule fara control vamal. Regimul manifestului renan a fost instituit pentru a facilita circulatia marfurilor pe Rin si pe afluentii sai. Dup caz, manifestul poate fi utilizat ca document de tranzit comunitar.

41

4.2.5. Transporturi NATO 4.2.5.1. Context i legislaie10 Regulile referitoare la importul, exportul i tranzitul mrfurilor pentru forele NATO sunt cuprinse n nelegerea dintre Prile Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord referitoare la statutul forelor lor, semnate la Londra la data de 19 iunie 1951. Documentul folosit pentru transportul unor asemenea mrfuri este NATO formularul 302. Legislaia comunitar care precizeaza pentru NATO, ca formularul 302 sa fie folosit ca document de tranzit comunitar este articolul 91 din CVC.

4.2.5.2. Descrierea regimului Sunt 19 membri ai Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), adic Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Frana, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Canada, Republica Ceh, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia i Statele Unite ale Americii. Autoritile vamale din fiecare ar menionat mai sus, n nelegere cu fiecare unitate NATO staionat pe teritoriul su, i desemneaz un birou vamal (sau un birou central) pentru a fi responsabil pentru formalitile vamale i pentru controale privind transportul mrfurilor purtate de sau ctre fiecare unitate NATO.

Formularul Fiecare birou vamal de plecare desemnat ntr-un NATO 302 ca stat membru va trimite ctre unitatea NATO document de formularul su de control 302: tranzit preautentificat cu tampila i semntura unui birou oficial desemnat; numerotat serial, i avnd adresa complet a biroului vamal (pentru returnarea copiei a formularului 302) Biroul vamal va pstra nregistrarea unui numr i a seriilor de numere a formularului 302 preautentificat care este emis ctre unitatea NATO sub controlului acesteia.10

Modificat prin Modificarea nr. 5 din 25.11.2005 42

Fiecare ncrctur va fi trimis sub acoperirea unui formular preautentificat 302. Nu mai trziu de timpul ncrcturii, autoritatea competent NATO va completa formularul 302 cu declaraia semnat i stampilat incluznd data de expediere, certificnd c au fost deja luate n grij pentru expediere. O copie a unui formular 302 completat i semnat va fi dat fr ntrziere biroului vamal responsabil pentru unitatea NATO care expediaz sau n responsabilitatea cruia au fost expediate; celelalte copii vor acompania transportul. Cnd transportul a ajuns la unitatea NATO de destinaie, copia formularului 302 care acompaniaz transportul va fi tampilat i semnat de ctre autoritile competente cu semntura de primire. Dou copii ale exemplarului 302 semnate i tampilate, vor fi date biroului vamal care controleaz unitatea NATO de destinaie sau unui birou desemnat de ctre autoritile competente (biroul central); biroul vamal va reine copia tampilat i va returna a doua copie biroului vamal implicat, n statul membru de plecare (la adresa artat pe exemplarul 302). Totui, ar trebui s fie notat c atunci cnd bunurile care circul sub acoperirea exemplarului 302, sunt transportate peste tot n timpul circulaiei lor folosind procedura simplificat aplicabil bunurilor transportate pe cale ferata sau in containere mari, operaia care circul sub acoperirea exemplarului 302 este anulat n timpul prii din cltorie pentru care este folosit procedura simplificat.

4.2.6. COLETE POTALE 4.2.6.1. Context i legislaie Baza juridica pentru acest regim este data de articolul 91, paragraful 2 din CVC si de articolul 462 bis din RVC.

43

4.2.6.2. Descrierea regimului11 Cnd mrfuri necomunitare sunt transportate prin pot (incluznd coletele potale) de la un punct ctre altul n teritoriul vamal al Comunitii, pachetul i alte documente de nsoire vor avea o etichet galben. n absena unei etichete galbene sau a altor evidene a statutului necomunitar, mrfurile vor fi tratate ca mrfuri comunitare. Dac pachetul conine att mrfuri comunitare ct i necomunitare, bunurile comunitare ar trebui s fie acoperite de o declaraie de statut comunitar (T2L). Un document de statut poate fi trimis fie separat ctre destinatar pentru prezentare la autoritile vamale sau poate fi mpachetat n pachet. n ultimul caz, n exteriorul pachetului ar trebui s fie marcat clar, pentru a se arta c include documentul care atest statutul. Un document T2L poate fi emis ulterior. Articolul RVC 237 Etichetele galbene trebuie s fie fixate n exteriorul pachetului i pe exemplarul CN22 (nota expediere). Suplimentar, eticheta galben trebuie s fie ataat declaraiei vamale pentru colete potale CN22/CN23. Cnd bunurile comunitare sunt transportate prin pot (incluznd pachetele potale) ctre sau de la teritoriile non-fiscale ale Comunitii, pachetul i documentele de nsoire vor purta o etichet galben. Aranjamentele descrise mai sus se aplic doar bunurilor trimise prin pot ntre dou puncte de pe teritoriul vamal al Comunitii i nu bunurilor trimise prin pot la destinaia final dintr-o ar A.E.L.S. Totui, bunurile comunitare trimise ctre aceste ri printr-o livrare ctre Comunitatea European ar trebui s fie acoperit de o declaraie de statut comunitar pentru prezentarea n statul membru de destinaie.

11

Modificarea nr.5 44

5. Excepii (pro memoria) 6. Instruciuni naionale specifice (rezervat)

7. Parte rezervat pentru uzul administraiilor vamale 8. Anexe - 8.1 Reguli i principii care reglementeaz adoptarea legislaiei referitoare la tranzitul comunitar i comun

45

Anexa 8.1 Reguli i principii care reglementeaz adoptarea legislaiei referitoare la tranzitul comunitar i comun 1. Tranzit comunitar Reglementarile din CVC ( codul vamal comunitar) care fixeaza principiile de baza ale tranzitului comunitar sunt supuse procedurii de co-decizie (articolul 251 din tratatul CE). Aceast procedur confer Parlamentului puterea de a adopta instrumente juridice mpreun cu Consiliul. n procedura de codecizie Consiliul hotrte cu majoritate calificat, cu excepia cazurilor n care adopt modificri care au fcut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei, caz n care el trebuie s hotrasc n unanimitate. Parlamentul hotrte cu majoritate (absolut). Tratatul CE (articolul 202)confera Comisiei competente de aplicare a reglementarilor la nivel comunitar. Concret,fiecare instrument juridic defineste nivelul competentei de executie acordata Comisiei si modalitatile de exercitare. In multe cazuri se impune ca Comisia, sa fie asistata de un comitet, conform unei proceduri cunoscut sub numele de comitologie, reglementata de decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 12. Decizia comitologiei prevede de asemenea ca Parlamentul sa poata superviza punerea in aplicare a instrumentelor legislative adoptate in cadrul procedurii de co-decizie (droit de regard). Poate s adopte o rezoluie care s indice c msurile propuse de ctre Comisie, sau, dup caz de ctre Consiliu, depesc competentele de executie conferite prin legislatie, si sa

12

Decizia Consiliului din 28 iunie 1999 asupra modalitilor de exercitare a competenelor de execuie conferite de Comisie (M O 184 din 17.7.1999) 46

ceara reexaminarea acestora si prezentarea unui nou proiect de masuri (de exemplu CVC) n acest caz Comisia reexamineaz msurile propuse i poate decide fie s transmit Comitetului un nou proiect de msuri, fie s continue procedura sau s prezinte Parlamentului european i Consiliului o propunere n baza tratatului. Conform articolelor 247 si 247bis din CVC, masurile necesare aplicarii Codului Vamal sunt adoptate in procedura de comitologie. Aceste dispozitii de aplicare sunt cuprinse in reglementarea CEE nr 2454/93 a Comisiei din 2 iulie 1993 cu modificarile ulterioare. Comitetul Codului Vamal este Comitetul competent pentru domeniul vamal. El este mprit n mai multe seciuni din care seciunea de tranzit numit n mod comun Comitetul de tranzit. In cadrul procedurii de comitologie, comisia nu poate adopta masuri de executie decit daca statele membre participante la comitet le aproba cu o majoritate calificata. In caz contrar sau atunci cnd comitetul nu se pronunta, masura propusa este retrimisa Consiliului care poate lua o decizie, in termen de trei luni, pe baza unei majoritati calificate.In cazul n care Consiliul nu este de acord cu proiectul propus, Comisia l va reexamina.Totusi, in cazul in care Consiliul nici nu adopta actul normativ dar nici nu isi manifesta opozitia fa de propunere, Comisia va adopta msurile de implementare. Comitetul de tranzit poate fi totodat solicitat s examineze orice problem referitoare la legislaia n domeniul tranzitului, atunci cnd aceasta nu conduce la adoptarea unor msuri de implementare (Art.294 CVC). Comitetul de tranzit serveste ca forum de coordonare in ceea ce priveste pozitia pe care trebuie sa o adopte Comunitatea in cadrul grupului de lucru CE-AELS pentru tranzitul comun. 2.TRANZIT COMUN Conventia de tranzit comun din 20 mai 1987 este gestionat de o comisie mixta compusa din reprezentanti ai partilor contractante (directori generali ai administratiilor vamale) care iau decizii prin consens. Aceasta comisie este asistata de un grup de lucru CE-AELS prezidat de un reprezentant al Comisiei europene.Comisia mixta formuleaza recomandari partilor contractante, care iau decizii pe baza unanimitatii mai ales in ceea ce priveste modificarile aduse conventiei sau adoptarea unor msuri de implementare13. Ea dispune de asemenea de competente directe in materie decizionala pentru adoptarea anumitor masuri care nu afecteaza in mod esential conventia (in particular modificarile anexelor sau adaptarile conventiei, justificate de aceste modificari sau adoptarea de masuri tranzitorii in cazul aderrii la Comunitate a unor noi state membre sau invitrii unor ri tere s adere la convenie)14. Partile contractante trebuie mai intii sa-si definitiveze procesul decizional intern inainte de a actiona in cadrul conventiei.13 14

Art. 15, paragraful 2 al Conveniei Art. 15, paragraful 3 al Conveniei

47

3. Regulile procedurii Acest capitol face referire la regulile interioare ale comitetului codului vamal, ale comisiei mixte si ale grupului de lucru . 3.1. Comitetul codului vamal COMITETUL CODULUI VAMAL Avnd in vedere Regulamentul Consiliului CEE nr 2913/92 din 12 octombrie 1992 care stabileste Codul Vamal Comunitar15, modificat ultima dat prin reglementarea Parlamentul european si Consiliului (CE) nr 2700/200016, si mai ales articolele 247 bis paragraful 3 si 248 bis, paragraful 3. A STABILIT REGULAMENTUL SAU INTERIOR DIN 5 DECEMBRIE 2001 PE BAZA REGULAMENTULUI APROBAT DE COMISIE LA DATA DE 31.01.200117 Articolul 1 Structura 1. Comitetul cuprinde sectiunile urmatoare: sectiunea reglementarilor vamale generale sectiunea pentru origine sectiunea pentru francizele vamale sectiunea pentru valoarea in vama sectiunea pentru antrepozite vamale si zone libere seciunea regimuri vamale cu caracter economic sectiunea de tranzit sectiunea pentru documentul administrativ unic sectiunea de rambursari sectiunea pentru nomenclatura tarifara si pentru statistica sectiunea pentru circulatia bagajelor calatorilor pe cale aeriana sau maritima sectiunea pentru economie tarifara sectiunea pentru contrafaceri Sectiunea pentru tratament favorabil (destinaie final a mrfurilor) 2. n aplicarea acestor reguli, prin referinele la aciunile Comitetului, se nelege referine la seciunea respectiv.

15

1617

JOL 302 din 19.10.1992, p. 1 JOL 311 din 12.12.2000, p. 17 JO C 38 din 6.2.2001, p.3

48

Articolul 2 Convocare 1. Sedina Comitetului este convocat de catre presedinte,fie la initiativa sa, fie la cererea majoritatii simple a membrilor comitetului. 2. Reuniunile pot fi convocate pe sectiuni sau cu alte comitete instutuite in alte domenii pentru probleme privind competentele lor specifice. Articolul 3 Ordinea de zi 1. Ordinea de zi este stabilita de presedinte care o supune aprobarii comitetului. 2. Ordinea de zi trebuie s fac distincie ntre: a) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea comitetului conform procedurii normale, prevzut la: -articolul 247 bis din Regulamentul CEE nr 2913/92; b) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea comitetului, conform procedurii de gestiune, prevzut la: - Articolul 248 bis din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr.2913/92, - Articolul 10 din regulamentul Consiliului (CEE) nr.2658/87 18 - Articolul 6,paragraful 2, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 747/200119 sau din dispozitii asemanatoare in materie de preferinte tarifare; - Articolul 13,paragraful 3 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/9420, - Articolul 7, paragraful 2 din regulamentul Consiliului21 (CE) nr. 2505/96; - Articolul 3,paragraful 2, din regulamentul Consiliului22 ( CE) nr. 1255/96; - Articolul 10,din regulamentul Consiliului23 (CE) nr. 32/2000. c) Alte chestiuni supuse examinarii comitetului, fie din initiativa presedintelui, fie la cererea scrisa a unui membru al comitetului, n conformitate cu: -Articolul 8 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87; -Articolul 249 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92; -Articolul 13, par. 2 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/94; -Articolul 7, paragraful 3, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 2505/96.18 19

JO L 256 din 7.9.1987, p.1. -JO L 109 din 19.4. 2001,p.2 20 -JO L 341 din 30. 12.1994,p.8 21 -JO L 345 din 31.12.1996, p.1 22 -JO L 158 din 29.6. 1996, p.1 23 -JO L 5 din 8.1.2000, p.1 49

Articolul 4 Documentaia care se transmite ctre membrii comitetului 1. Convocarea,ordinea de zi precum i proiectele de msuri care necesita avizul comitetului,si orice alt document de lucru sunt transmise de presedinte reprezentantilor permanenti si membrilor comitetului, conform articolului 14, paragraful 2, ca regul general, nu mai trziu de 14 zile calendaristice inainte de data reuniunii. 2. In cazuri urgente i atunci cnd se impune luarea unor masuri cu aplicabilitate imediata, presedintele poate, din proprie initiativa, sau la cererea unui membru al comitetului, sa reduca termenul de 14 zile prevazut in paragraful precedent la 5 zile calendaristice. 3. In caz de extrema urgenta, presedintele se poate dispensa de termenele prevazute la paragrafele 1 i 2. In acest caz problema inscrisa pe ordinea de zi va putea fi aprobata cu o majoritate simpla a membrilor comitetului.

Articolul 5 Informarea Parlamentului european 1. Ordinea de zi si proiectele supuse comitetului privind masurile de executie adoptate dupa procedura prevazuta in articolul 251 din tratat sunt transmise de Comisie Parlamentului european, pentru informare n aceleai termene i condiii n care sunt transmise reprezentanilor permaneni. 2. Rezultatul global al votului, lista de prezenta, despre care se face referire in articolul13) si raportul sumar al reuniunii, menionat la articolul 12 paragraful 2, sunt transmise de Comisie Parlamentului european in termen de 14 zile calendaristice de la data reuniunii Comitetului. Articolul 6 Avizul comitetului 1. In cazul in care avizul comitetului este cerut in cadrul procedurii de gestiune sau al procedurii normale, acesta este emis cu majoritate de voturi, conform articolul 205, paragraful 2 al Tratatului. 2. Presedintele,din proprie initiativa sau la cererea unui membru, poate supune la vot un punct care nu a fost inscris pe ordinea de zi la sfirsitul reuniunii sau pentru o reuniune ulterioara: - daca in cursul reuniunii unui proiect ii este adusa o modificare de fond, - daca textul proiectului a fost supus comitetului in cursul reuniunii - daca pe ordinea de zi a fost inclusa o problema noua, conform articolului 4, paragraful 3. In caz de dificultati deosebite presedintele poate prelungi reuniunea pina in ziua urmatoare. 3. La cererea unui membru al comitetului, votarea unui punct de pe ordinea de zi poate fi amnat, dac documentele corespunztoare nu au fost transmise membrilor in termenele fixate conform articolului 4 paragrafele 1 si 2.

50

Totusi la propunerea presedintelui sau la cererea unuia din membri, comitetul poate decide cu o majoritate simpla a membrilor sai sa mentina acest punct pe ordinea de zi, avnd n vedere urgena problemei. 4. In cazul in care comitetul nu a emis avizul in termenul fixat de presedinte,acesta poate prelungi acest termen,in afara cazurilor de urgenta , maximum pina la sfirsitul reuniunii urmatoare. Dup caz, se poate recurge la procedura scris prevzut la articolul 10 al prezentului regulament. Articolul 7 Reprezentare si cvorum 1. Fiecare delegatie a unui stat membru este considerata ca un membru al comitetului. Rambursarea cheltuielilor de ctre comisie este limitata la un reprezentant pe stat membru si pe reuniune. Acest reprezentant poate, pe cheltuiala statului membru, sa fie insotit de alti functionari ai administratiei, sau, cu aprobarea presedintelui de alti experti, conform articolului 9, paragraful 1. 2. Delegatia unui stat membru, poate asigura in caz de necesitate reprezentarea, maxim, a unui alt stat membru. Presedintele va fi informat in scris despre aceasta situatie de catre reprezentantul permanent al statului m