manual tpi (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

141
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA Ilie COSTAŞ TEHNOLOGII DE PROCESARE A INFORMAŢIEI ECONOMICE Editura ASEM Chişinău, 2015

Upload: alexandru-turcan

Post on 03-Dec-2015

112 views

Category:

Documents


22 download

DESCRIPTION

manual tehnologii de procesare a informatiei economice,

TRANSCRIPT

Page 1: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Ilie COSTAŞ

TEHNOLOGII DE PROCESARE A INFORMAŢIEI ECONOMICE

Editura ASEM

Chişinău, 2015

Page 2: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

2

CZU 004.65:330.47(075.8)

C 75

Lucrarea a fost recomandată de Catedra „Cibernetică şi Informatică

Economică” ASEM (proces-verbal nr. 3 din 14.12.10), aprobată de Comisia

metodică a Facultăţii CSIE (proces-verbal nr. 2 din 18.01.11), Senatul

ASEM (proces-verbal nr. 7 din 23.02.11)

Tehnologii de procesare a informaţiei economice

Sunt examinate noţiunile de bază folosite în domeniul tehnologiilor

informaţionale (TI), principiile sistemice de proiectare a TI, diverse tipuri ale

proceselor tehnologice de prelucrare automatizată a informaţiei economice. O

atenţie deosebită este acordată studierii standardelor în vigoare referitoare la

elaborarea schemelor structurale, schemelor de algoritmi şi schemelor proceselor

tehnologice de prelucrare a datelor în sistemele informaţionale economice.

Lucrarea este destinată studenţilor care se specializează în domeniul

ciberneticii şi informaticii economice. De asemenea, poate fi utilă pentru profesorii

şi specialiştii care practică în domeniul respectiv.

Referenţi:

Membru corespondent AŞM,

prof. univ. dr. hab. Gheorghe Mişcoi, ULIM

prof. univ. dr. hab. Ion Bolun, ASEM

conf. univ. dr. Ion Amarfii, ASEM

© Autor: prof. univ. dr. hab. I. Costaş

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

ISBN 978-9975-75-553-5

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Costaş, Ilie

Tehnologii de procesare a informaţiei economice / Ilie Costaş ;

Acad. de Studii Econ. din Moldova. – Ch. : ASEM, 2011. – 284 p.

Bibliogr.: p. 281-282 (17 tit.). – 100 ex.

ISBN 978-9975-75-553-5.

004.65:330.47(075.8)

Page 3: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

3

Cuprins

Introducere 9

Capitolul 1. TEHNOLOGII DE PROCESARE A INFORMAŢIEI

ECONOMICE ÎN SISTEME INFORMATICE. NOŢIUNI DE BAZĂ 13

1.1. Clasificarea informaţiei economice 14

1.2. Procesul tehnologic de procesare a informaţiei economice

în sisteme informatice. Noţiuni de bază 15

1.3. Aspectul intern şi extern al PTPAIE, faţă de sistemul

informatic 20

1.4. Clasificarea tehnologiilor informaţionale 23

Concluzii 25

Întrebări de recapitulare 26

Capitolul 2. UNIFICAREA ŞI STANDARDIZAREA ÎN INFORMATICĂ 27

2.1. Necesitatea unui nivel comun de înţelegere, pentru diferiţi

participanţi la procesul de creare a SIE concrete 28

2.2. Necesitatea compatibilităţii SIE de diferite niveluri

ierarhice în vederea integrării lor într-un spaţiu

informaţional comun al societăţii

30

2.3. UML - exemplu ce confirma tendința spre unificare și

standardizarea proceselor de proiectare

Concluzii 31

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 32

Capitolul 3. PREZENTAREA GRAFICĂ A DIFERITELOR SISTEME,

STRUCTURI, PROCESE TEHNOLOGICE. NOŢIUNI DE BAZĂ ŞI REGULI GENERALE 33

3.1. Formatele şi dimensiunile lor 34

3.2. Chenarul şi ştampila de identificare 37

3.3. Produse-program specializate în elaborarea lucrărilor

grafice în domeniul TI

3.3.1. Efectuarea lucrărilor grafice în mediul PowerPoint 39

Page 4: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

4

3.3.2. Mijloacele oferite de aplicația VISIO pentru efectuarea

lucrărilor grafice

3.3.3. Mijloacele oferite de sistemul yEd Graph Editor pentru

efectuarea lucrărilor grafice 48

3.3.4. Enterprise Architect

Concluzii 52

Întrebări de recapitulare 54

Capitolul 4. SUPORTURI DE INFORMAŢII. PREZENTAREA LOR

GRAFICĂ. STANDARDE DE PREZENTARE 55

4.1. Tipuri de suporturi informaţionale şi clasificarea lor 55

4.2. Simboluri grafice standardizate ale suporturilor

informaţionale 62

Concluzii 63

Sarcină pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 66

Capitolul 5. SCHEME STRUCTURALE. PREZENTAREA GRAFICĂ

A SCHEMELOR 67

5.1. Cerinţe generale de realizare a schemelor structurale 67

5.2. Prezentarea grafică a mijloacelor tehnice 70

5.3. Schema generală a fluxurilor informaţionale în sistemul

statisticii de stat 80

5.4. Elaborarea schemelor structurale (organigrame) 84

5.4.1. Crearea schemei structurale în mediul PowerPoint 84

5.4.2. Crearea schemei structurale în mediul VISIO…

5.4.3. Elaborarea schemelor structurale în yEd Graph

Editor 89

Concluzii 90

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 90

Capitolul 6. PROCESE TEHNOLOGICE INFORMAŢIONALE

CENTRALIZATE, DESCENTRALIZATE ŞI MIXTE 93

6.1. Procese tehnologice de procesare a informaţiei economice

după nivelul de centralizare 93

Page 5: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

5

6.2. Unele tendinţe contemporane în organizarea TI pe baza

centralizării unor componente ale lor 99

6.2.1. Asigurarea protecţiei şi securităţii resurselor

informaţionale 101

6.2.2. Segment de Infrastructură Informaţională orientat la

asigurarea securităţii datelor 104

Concluzii 108

Întrebări de recapitulare 109

Capitolul 7. PREZENTAREA GRAFICĂ A PROCESULUI

TEHNOLOGIC DE PROCESARE A INFORMAŢIEI 110

7.1. Prezentarea grafică a procesului tehnologic de procesare a

informaţiei 111

7.1.1. Prezentarea grafică a operaţiilor tipice ale etapei

primare şi pregătitoare a PTPAIE 115

7.1.2. Prezentarea grafică a operaţiilor etapei de bază şi

finale ale PTPAIE 122

7.2. Elaborarea schemelor grafice ale PTPAIE în mediul

MICROSOFT PowerPoint 126

7.2.1. Etapa pregătitoare 126

7.2.2. Elaborarea schemei grafice a procesului tehnologic

centralizat de procesare a informaţiei economice 128

7.2.3. Prezentarea grafică a procesului tehnologic

descentralizat de procesare a informaţiei economice 137

Concluzii 139

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 139

Capitolul 8. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII INFORMAŢIEI

ECONOMICE ÎN REGIM DE DIALOG CU CALCULATORUL 142

8.1. Esenţa regimului de dialog.......................................... 143

8.2. Schemă şi tabele de dialog 145

8.3. Schema procesului tehnologic de procesare a informaţiei în

regim de dialog (pe baza unui exemplu concret) 151

Page 6: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

6

Concluzii 155

Întrebări de recapitulare 156

Capitolul 9. TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII AUTOMATIZATE A

INFORMATIEI ECONOMICE NEFORMALIZATE 157

9.1. Rolul şi locul informaţiei neformalizate în gestiunea

economică 157

9.2. Necesitatea creării sistemului informaţional-administrativ 159

9.3. Subsistemele de bază ale SIA 161

9.4. Macrostructura SIA şi proprietăţile sistemice 167

9.5. Particularităţile proiectării PTPAIE pentru informaţia

textuală 169

9.5.1. Limbajul informatic 170

9.5.2. Structura documentelor de intrare 177

9.5.3. Interfaţa utilizatorului. Limbajul utilizatorului 181

9.5.4. Indexarea automatizată a documentelor şi

interogărilor neformalizate (textuale) 184

9.5.5. Algoritmul indexării automatizate 186

9.6. Administraţia SIA 188

9.7. Asigurarea informaţională a procesului pregătirii şi

realizării deciziilor cu ajutorul SIA 194

Concluzii 198

Întrebări de recapitulare 198

Capitolul 10. TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE NEFORMULARISTE

ŞI PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR INFORMATICE 200

10.1. Esenţa tehnologiilor informaţionale neformulariste 200

10.2. Perspectivele de bază ale dezvoltării SIE, în contextul

temei 204

Concluzii 206

Întrebări de recapitulare 208

Capitolul 11. TEHNOLOGIA INFORMAŢONALĂ CA SISTEM. INDICII

CALITĂŢII TEHNOLOGIEI INFORMAŢIONALE 217

11.1. Proprietăţile sistemice principale ale TI 218

Page 7: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

7

11.2. Bazele conceptuale ale TI 220

11.3. Caracteristica calitativă a TI 223

11.4. Criteriile calităţii, restricţii 224

11.4.1. Gradul plenitudinii funcţionale a TI 225

11.4.2. Gradul de oportunitate a prelucrării informaţiei 229

11.4.3. Gradul de oportunitate a livrării de informaţie 231

Concluzii 232

Întrebări de recapitulare 233

Capitolul 12. PARTICULARITĂŢILE PROIECTĂRII TI. FACTORII

CARE INFLUENŢEAZĂ SELECTAREA SOLUŢIILOR DE PROIECT 234

12.1. Aspecte tehnologice, condiţionate de documentaţia de

proiectare 234

12.2. Factorii de influenţă asupra soluţiilor de proiect 236

12.3. Documentarea PTPAIE 238

12.4. Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul

elaborării PTPAIE 239

12.5. Alegerea variantelor de PTPAIE 241

Concluzii 243

Întrebări de recapitulare 244

Capitolul 13. INTERPRETAREA GRAFICĂ A DATELOR

TABELARE: DIAGRAME, GRAFICE, HĂRŢI 245

13.1. Necesitatea interpretării grafice a datelor 245

13.2. Descrierea metodelor grafice în Microsoft Office 248

13.3. Metode cartografice de interpretare a informaţiilor 255

13.3.1. Domeniile de aplicare a metodelor de interpretare

cartografică a datelor 255

13.3.2. Unele metode de interpretare cartografică a

informaţiei 259

Concluzii 265

Întrebări de recapitulare 265

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 266

Page 8: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

8

Capitolul 14. REGULI GENERALE DE PERFECTARE

A DOCUMENTAŢIEI TEHNICE 267

14.1. Metode mixte de prezentare grafică 267

14.2. Organizarea procesului de pregătire şi inserare în text a

figurilor grafice 268

14.3. Integrarea figurilor grafice în textul documentelor 271

Concluzii 274

Întrebări de recapitulare 275

Sarcină pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor 275

Concluzii generale 276

Bibliografie 280

Abrevieri 282

Page 9: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

9

INTRODUCERE

Informatizarea a devenit unul dintre factorii principali de

dezvoltare a societăţii contemporane. Tranziţia la economia de

piaţă, extinderea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice

între ţări condiţionează necesitatea unor paşi concreţi în

direcţia integrării europene şi mondiale. Una dintre condiţiile

de bază ale acestei integrări este crearea unui spaţiu

informaţional unic cu diferite niveluri ierarhice: internaţional,

naţional, ramural, organizaţional etc.

La ora actuală, soluţionarea acestei probleme se confruntă

cu piedici serioase. Problemele principale, ce ţin de integrarea

informaţională, reies din rămânerea în urmă a ţărilor est-

europene (inclusiv a Republicii Moldova) faţă de ţările

industrial-dezvoltate din Occident în domeniul informatizării

societăţii şi din incompatibilitatea dintre infrastructurile

informaţionale naţionale.

Situaţia se agravează atunci când se constată o lipsă de

compatibilitate chiar şi între sistemele informatice care se

formează în organizaţiile şi unităţile economice de diferite

niveluri ierarhice ale economiei naţionale a Republicii Moldova.

Printre pricinile de bază ale acestei situaţii, în primul

rând, se înscriu lipsa unei infrastructuri informaţionale integre

a RM şi lipsa totală a reglementării şi coordonării lucrărilor în

domeniul informatizării. În ţară, lipseşte o politică

informaţională statală bine argumentată, o strategie clară de

creare a societăţii informaţionale, cadrul legislativ în domeniu

fiind doar în etapa de formare.

Pentru a schimba situaţia creată, e necesară soluţionarea unei

serii de probleme, dintre care principalele sunt elaborarea cadrului

juridic, a diferitelor documente normative, metodologice şi de

reglementare a proceselor de informatizare. Un rol important

Page 10: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

10

trebuie să-l deţină metodologia sistemică a proiectării sistemelor

informatice şi a componentelor lor, precum şi sistemul de

standardizare în domeniul tehnologiilor informaţionale.

Proiectarea sistemelor informaţionale contemporane, cu

un înalt nivel tehnico-ştiinţific, ţinând cont de diversitatea

factorilor care influenţează asupra soluţiilor de proiect,

condiţionează cerinţe mari faţă de pregătirea profesională a

specialiştilor în domeniul informaticii. Întrucât sistemele

informaţionale trebuie să fie orientate la asigurarea tehnologiei

pregătirii şi realizării deciziilor (adică asigurarea informa-

ţională a întregului ciclu decizional), formarea inginerului în

domeniul informaticii economice constă în pregătirea specia-

listului de larg profil cu cunoştinţe vaste despre diversitatea

obiectelor de gestiune, metodele de dirijare, principiile de

proiectare a sistemelor informaţionale şi, în primul rând, a

celor bazate pe abordarea sistematică.

Eficacitatea sistemului informatic depinde, în mare

măsură, de calitatea fundamentării, determinării componentelor

lor principale atât ale mijloacelor tehnice şi matematice, cât şi

ale metodelor de prelucrare a informaţiei şi, în special, de

tehnologia de prelucrare automatizată a informaţiei, care

asamblează toate componentele într-un sistem integral. Anume,

la nivel de proces tehnologic informaţional (care reprezintă

nivelul de organizare a activităţilor informaţionale), se rezolvă

multe probleme sistemice, cum ar fi: formularea cerinţelor faţă

de componentele principale ale sistemului informaţional,

regimul de funcţionare şi interacţiune.

Disciplina „Tehnologii de procesare a informaţiei

economice” (TPIE) este orientată la formarea cunoştinţelor

teoretice fundamentale şi deprinderilor practice în domeniul

proiectării tehnologiei colectării, transmiterii, prelucrării

automatizate şi emiterii datelor în sistemele informatice

economice (SIE).

Page 11: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

11

Sunt prevăzute principalele aspecte ale proiectării

proceselor tehnologice de prelucrare automatizată a informaţiei

economice de categorii diferite: cu prelucrarea centralizată şi

descentralizată a datelor; funcţionând în regim de dialog al

utilizatorului cu sistemul; sisteme documentare, orientate la

procesarea informaţiei textuale nestructurate, precum şi

tehnologii informaţionale neformulariste etc.

La procesul informatizării societăţii, participă tot mai mulţi

specialişti atât din domeniul informaticii (analişti, informa-

ticieni, programatori), cât şi specialişti din domeniile de aplicaţie

a informatizării (economişti, contabili, ingineri etc.). In-

teracţionând reciproc, aceşti specialişti necesită un limbaj de

comunicare univoc, înţeles de către toţi participanţii la proces.

Un rol important, în acest context, îl are lucrarea în cauză,

care, pe lângă aspectele metodologice ce ţin de crearea TI,

studiază limbajul grafic [1], unul dintre cele mai comode şi

univoce limbaje folosite în informatică. Unul dintre scopurile

de bază ale manualului este formarea gândirii algoritmice la

viitorii profesionişti în domeniul tehnologiilor informaţionale.

Lucrarea de faţă este bazată pe studierea experienţei

acumulate în domeniul standardizării şi, în primul rând, al

standardelor existente, ce reglementează folosirea metodelor şi

mijloacelor de prezentare grafică a diferitelor obiecte şi

procese, caracteristice informaticii economice şi tehnologiilor

informaţionale. O atenţie deosebită a fost acordată: structurilor

de sisteme organizatorice, reţelelor de calculatoare, modelelor

informaţionale, proceselor tehnologice de prelucrare a datelor

în sistemele informaţionale economice etc. De asemenea, au

fost examinate şi metode de interpretare grafică a datelor în

sisteme informatice, precum şi metode de interpretare

cartografică.

Sunt descrise, de asemenea, metode de estimare a

proceselor tehnologice de prelucrare automatizată a informaţiei

Page 12: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

12

economice (PTPAIE) şi de fundamentare a alegerii variantelor

optimale din punct de vedere al criteriilor formulate, factorilor

obiectivi şi restricţiilor existente.

Cele menţionate ne fac să credem că manualul va fi

folositor studenţilor care se specializează în domeniul

ciberneticii şi informaticii economice, dar e recomandat şi

studenţilor altor specialităţi în procesul proiectării tehnologiilor

informaţionale. De asemenea, poate fi util pentru specialiştii în

informatică.

Page 13: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

13

Capitolul 1

____________________________

TEHNOLOGII DE PROCESARE A INFORMAŢIEI ECONOMICE ÎN SISTEME

INFORMATICE. NOŢIUNI DE BAZĂ

____________________________

Procesul tehnologic de prelucrare a informaţiei economice

(PTPAIE), în sistemele computerizate, constituie o serie de

operaţii, legate reciproc, la efectuarea cărora, ca obiect de

prelucrare, se folosesc date primare [2]. În PTPAIE, se folosesc

diferite mijloace tehnice şi, în primul rând, calculatoare

contemporane.

Pentru a proiecta un PTPAIE calitativ, e necesară

cunoaşterea:

- operaţiilor şi etapelor de prelucrare a datelor;

- standardelor de prezentare grafică;

- clasificării datelor şi informaţiei supuse prelucrării;

- suporturilor de informaţii.

În mediul de specialitate, în contextul tehnologiilor

informaţionale, se întâlnesc un şir de noţiuni, care, deseori (nu

întotdeauna justificat), sunt folosite ca sinonime. Deşi nu există

hotare foarte stricte între diferite noţiuni şi sensul lor se

intersectează, în mare măsură, totuşi, pentru profesioniştii din

domeniu este necesară o definire mai clară a semanticii acestor

noţiuni.

În capitolul de faţă, ne vom limita la studierea corelării

dintre astfel de noţiuni de bază, folosite în domeniul dat, cum

ar fi: sistem informatic economic, tehnologie informaţională,

proces tehnologic de procesare automatizată a informaţiei

economice (PTPAIE).

Page 14: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

14

1.1. Clasificarea informaţiei economice

Din punct de vedere al tehnologiei prelucrării

automatizate, informaţia economică (figura 1.1) se împarte în

următoarele categorii [1, 2, 3, 4]:

- primară (de fapt, date primare);

- intermediară;

- rezultativă (finală).

Figura 1.1. Clasificarea informaţiei economice după nivelul de prelucrare

Datele primare apar permanent în procesul funcţionării

diferitelor obiecte (organizaţii, întreprinderi, gospodării colective şi

private etc.). De regulă, această informaţie este variabilă şi

majoritatea ei comportă un caracter temporar, de pildă, cantitatea

detaliilor, efectuate în schimbul dat, în fiecare zi, se poate schimba.

Informaţie

constantă şi

condiţional-

constantă

Informaţie

intermediară

Date primare Date primare

Informaţie rezultativă

Figura 1.1. Clasificarea informaţiei economice

după nivelul de prelucrare

Page 15: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

15

Datele primare se fixează pe blanchete speciale, formând

documente primare, sau direct pe suporturi tehnice de

informaţii şi se transmit la centrul de calcul pentru prelucrare.

Informaţia constantă – datele ce nu se schimbă în timp

(dări de seamă anuale, datele recensământului etc.).

Informaţia condiţional-constantă – normative, indici de

planificare etc., elaboraţi pentru o perioadă mare de timp şi se

schimbă relativ rareori.

Informaţia intermediară se obţine ca rezultat al

prelucrării datelor primare împreună cu informaţia condiţional-

constantă. Ea se stochează pe suporturi tehnice de informaţii

(bandă magnetică, discuri magnetice, discuri optice, stic flash

etc.). Acest tip de informaţie poate fi folosit de utilizatori în

activitatea lor, dar, în special, poate fi folosit ca informaţii de

intrare pentru procesarea de mai departe, necesară la

soluţionarea altor probleme şi obţinerea informaţiei noi

rezultative.

Informaţia rezultativă reprezintă rezultatul prelucrării

datelor primare, intermediare şi condiţional-constante.

Rezultatele se fixează pe suporturi tehnice informaţionale şi pe

hârtie pentru transmiterea la obiectul de dirijare. De asemenea,

poate fi afişată pe ecranul monitorului.

În schemă (figura 1.1), e reflectată interdependenţa dintre

tipurile de informaţii din clasificarea de mai sus.

1.2. Procesul tehnologic de procesare a informaţiei

economice în sisteme informatice. Noţiuni de bază

Practic, cea mai mare parte a informaţiei, ce intră în

sistem din afară sau se formează în el, trebuie să fie supusă

prelucrării, transmiterii şi pusă la dispoziţia utilizatorului.

Page 16: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

16

Organizarea raţională a prelucrării informaţiei economice

poate fi realizată doar în condiţiile unei tehnologii concrete,

care, în mare măsură, depinde de mijloacele tehnice utilizate în

diferite etape ale procesului.

Tehnologia ca proces e orientată la reglementare

(orânduire) şi organizare, care se opun proceselor stihinice.

Procesul tehnologic de prelucrare automatizată a informaţiei

economice reprezintă un ansamblu de operaţii realizate într-o

continuitate, strict determinată, din clipa apariţiei datelor până

la obţinerea definitivă a rezultatelor finale necesare. Aici, prin

operaţie înţelegem complexul de acţiuni de transformare a

informaţiei realizate la locul de lucru.

Tehnologia informaţională (TI) este o noţiune mai contempo-

rană şi generalizată, prevede un nivel superior de organizare a

tehnologiei de prelucrare automatizată a informaţiei economice.

Acest nivel este bazat pe perfecţionarea proceselor informaţionale

şi utilizarea mijloacelor tehnice şi matematice contemporane de

transformare, recepţie, transmitere şi prelucrare a datelor.

Principala particularitate (caracteristică) a TI este

orientarea ei la tehnologia neformularistă [3], adică la

minimizarea utilizării hârtiei în calitate de suport de informaţie

intermediar. TI reprezintă, în primul rând, un ansamblu de

procese de circulaţie şi prelucrare a informaţiei şi, în al doilea

rând – descrierea acestor procese. Datele şi informaţia sunt

folosite ca obiecte de prelucrare şi circulaţie.

Rutele tehnologice şi scenariile proceselor de prelucrare a

informaţiei sunt părţi componente ale descrierii acestor

procese. TI poate fi prezentată ca un ansamblu de PTPAIE,

fiecare având o autonomie funcţională relativă.

PTPAIE, necesar rezolvării oricărei probleme de gestiune,

poate fi subdivizat în patru etape [3,5]: primară, pregătitoare,

de bază şi finală (figura 1.2).

Page 17: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

17

Figura 1.2. Schema generală a procesului tehnologic de procesare a informaţiei

Figura 1.2. Schema generală a procesului tehnologic

de procesare a informaţiei

I. Etapa primară

Colectarea şi înregistrarea datelor, formarea documentelor primare

Transmiterea informaţiei la centrul de calcul

II. Etapa pregătitoare

Primirea, controlul şi înregistrarea informaţiei de intrare la

centrul de calcul

Transferul informaţiei pe suport tehnic, controlul veridicităţii

III. Etapa de bază

Formarea fişierelor şi prelucrarea informaţiei la computer

Formarea informaţiei rezultative

IV. Etapa finală

Controlul şi emiterea informaţiei rezultative

Tirajarea (multiplicarea) şi transmiterea informaţiei rezultative

Păstrarea informaţiei rezultative

Page 18: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

18

În etapa primară, se îndeplineşte colectarea datelor

iniţiale, înregistrarea lor, formarea documentelor primare şi

transmiterea la centrul de calcul.

Etapa pregătitoare cuprinde operaţiile de acumulare,

control şi înregistrare a informaţiei de intrare şi de transfer al ei

pe suporturi tehnice de informaţii.

Etapa de bază asigură crearea bazei de date, a fişierelor de

lucru, procesarea nemijlocită a informaţiei la computer,

obţinerea informaţiei rezultative.

În etapa finală, se realizează emiterea informaţiei

rezultative sub formă de documente finale, controlul şi

transmiterea lor utilizatorului.

Aici, sunt enumerate doar operaţiile cele mai

caracteristice pentru PTPAIE, dar, în fiecare caz concret,

componenţa operaţiilor etapelor PTPAIE şi chiar a înseşi

etapelor poate fi diferită în funcţie de mijloacele tehnice

utilizate şi cerinţele către PTPAIE.

Astfel, pentru rezolvarea automatizată a problemelor de

procesare a informaţiei economice, informaţia poate fi

transmisă la centrul de calcul pe suporturi tehnice, pregătite

pentru introducerea în calculatorul electronic, sau transmisă

nemijlocit prin canale de legătură de la locul apariţiei ei. În

cazul dat, etapa pregătitoare include şi primirea informaţiei prin

canale de legătură.

Operaţiile de colectare şi înregistrare a datelor sunt

efectuate prin intermediul diferitelor mijloace pe suporturi de

informaţii (documente primare, discuri magnetice, CD-uri etc.)

şi reflectă starea reală a obiectului.

La ora actuală, sunt evidenţiate trei metode de colectare şi

înregistrare a datelor: mecanizată, automatizată şi automată.

Page 19: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

19

Colectarea şi înregistrarea mecanizată a informaţiei se

realizează nemijlocit de către om cu utilizarea dispozitivelor

simple (contor, cântar, cronometru etc.). Informaţia se înscrie,

în mod manual, pe documentele primare, care se transmit la

centrul de calcul.

Metoda automatizată prevede utilizarea documentelor

destinate pentru citirea nemijlocită, de către computer, a

automatelor de înregistrare programate şi a sistemelor

universale de colectare şi înregistrare a informaţiei, care

asigură conjugarea operaţiilor de formare a documentelor

primare şi pregătirea suporturilor informaţionale.

Metoda automată de organizare a colectării şi înregistrării

informaţiei se foloseşte prioritar la prelucrarea datelor în regim

de timp real. Informaţia de la senzori, care reflectă procesele de

producţie, este introdusă în computer în mod automat.

Transmiterea informaţiei de la sursele ei de apariţie către

centrele de calcul se efectuează atât prin poştă sau curier, cât şi

prin intermediul sistemelor moderne de telecomunicaţii.

Informaţia de intrare, transferată pe suporturi tehnice, se

introduce în computer pentru prelucrare. În funcţie de

caracterul problemelor în curs de rezolvare, această informaţie

poate fi selectată (clasificată). După prelucrare, se formează

informaţia rezultativă, care se reprezintă sub formă de tabele,

grafice şi se fixează pe diferite suporturi tehnice.

În etapa finală, se înfăptuiesc controlul şi emiterea

definitivă a informaţiei rezultative, adică evidenţierea erorilor

în caz de divergenţă a datelor rezultative, controlul calităţii

prezentării rezultatelor etc. Multiplicarea informaţiei

rezultative se efectuează cu ajutorul diferitelor aparate de

multiplicat de tip „Xerox”.

Informaţia rezultativă e transmisă utilizatorului, de obicei,

în formă de documente tipărite (tipizate) la imprimanta

Page 20: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

20

alfanumerică sau transmise prin canale de telecomunicaţii. De

asemenea, poate fi afişată pe ecranul monitorului.

Diversitatea mijloacelor tehnice, cu ajutorul cărora se

îndeplineşte operaţia concretă, generează o varietate de operaţii

tehnologice. Aceasta permite formarea variantelor de procese

tehnologice, care diferă prin ansamblul de operaţii,

continuitatea îndeplinirii lor, printr-o serie de caracteristici

(securitate, exactitate, operativitate etc.), şi alegerea dintre ele a

celor mai raţionale.

În afară de mijloacele tehnice, organizarea procesului

tehnologic este influenţată astfel de factori, ca tipul de

informaţie prelucrată, cerinţele faţă de exactitatea şi

operativitatea prelucrării, metodele efectuării operaţiilor de

control, organizarea bazei de date, regimurile de prelucrare etc.

1.3. Aspectul intern şi extern al PTPAIE, faţă

de sistemul informatic

Este important de înţeles relaţiile dintre asemenea noţiuni

de bază, folosite în domeniul dat, cum ar fi: sistemul

informatic economic, tehnologia informaţională, procesul

tehnologic de procesare automatizată a informaţiei

economice (PTPAIE).

Asigurarea tehnologică este unul din subsistemele oricărui

sistem informatic economic (SIE). Relaţiile dintre noţiunile

PTPAIE şi SIE au două dimensiuni, ce ţin de aspectul

tehnologic intern al SIE şi cel extern faţă de SIE concrete.

Aspectul intern: independent de orientarea funcţională a

SIE concret, informaţia în el trece printr-un şir de operaţii de

transformare şi prelucrare – de la colectarea datelor, până la

obţinerea informaţiilor rezultative şi livrarea lor utilizatorilor

finali. În acest context, eficacitatea SIE, în mare măsură,

depinde de nivelul de organizare internă şi, în primul rând, de

Page 21: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

21

calitatea PTPAIE. SIE, în acest caz, joacă un rol de sistem

complex cu mai multe surse de date, etape de prelucrare şi

transformare a informaţiei, în care PTPAIE reprezintă

mecanismul de bază de transformare a intrărilor în sistem, în

ieşiri informaţionale necesare pentru realizarea anumitor

scopuri.

Aspectul extern: Orice organizaţie (instituţie,

întreprindere etc.) poate utiliza în paralel nu una, ci mai multe

SIE, atât proprii, cât şi aparţinând altor unităţi economice. În

condiţiile dezvoltării reţelelor de calculatoare, se observă

tendinţa de creare a unui spaţiu informaţional unic cu diferite

niveluri de integrare. Pentru utilizatori (factorii decizionali şi

specialiştii) nu importă sursele concrete de obţinere a

informaţiei necesare soluţionării problemelor, ci calitatea şi

oportunitatea informaţiei, obţinute din SIE proprii, aparţinând

altor subdiviziuni, şi chiar unităţi economice.

Pentru a obţine rezultatul necesar, utilizatorul trebuie să

efectueze un şir de operaţii de identificare, selectare, extragere

şi transformare a informaţiei, formare a unor fişiere

intermediare şi rezultative, sau baze de date etc.

În acest proces, utilizatorul trebuie să-şi formeze o

tehnologie concretă de lucru cu datele, care i-ar asigura rezultatul

necesar informaţional în conformitate cu problemele ce stau în

faţa lui, independent de faptul cu câte SIE lucrează. Astfel, apare

un aspect al lucrului cu informaţia, care depăşeşte limitele noţiunii

de SIE. Prin urmare, noţiunile de SIE, PTPAIE şi TI, în general,

nu pot fi considerate sinonime, cum, deseori, se confundă.

Este evident că, în aceste condiţii între diferite SIE, apar

fluxuri de informaţii de intrare-ieşire (figura 1.3). Astfel,

diferite SIE, implicate în proces, joacă rolul de noduri

tehnologice, în care ieşirea informaţională dintr-un sistem

poate fi intrarea în alt sistem informatic. Cu alte cuvinte, se

creează o tehnologie de procesare a informaţiei, care uneşte

Page 22: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

22

mai multe SIE într-un mediu tehnologic, în care SIE concrete

joacă rolul de noduri tehnologice componente ale PTPAIE

general.

Faptul că, în aceeaşi organizaţie, pot fi folosite mai multe

SIE în paralel, în condiţiile când resursele de procesare a

informaţiei sunt limitate, condiţionează necesitatea îmbinării

mai multor tehnologii interne faţă de SIE participante în

proces, determinării unor priorităţi şi ordini de folosire a

mijloacelor comune. De fapt, se formează o tehnologie

informaţională (TI) unică, care include, ca părţi componente

PTPAIE interne ale SIE utilizate.

De la proiectanţii unor astfel de TI, se cere un nivel înalt

de calificare profesională şi înţelegere sistemică a proceselor

informaţionale din sistem.

PTPAIE are un caracter dublu:

pe de o parte eficacitatea fiecărui SIE depinde de

calitatea respectivului PTPAIE intern;

pe de altă parte, eficacitatea SIE concrete depinde de

PTPAIE general, exterior faţă de SIE.

SIE 1 PT PAIE 1

SIE 2 PT PAIE 2

SIE 3 PT PAIE 3

SIE 4 PT PAIE 4

SIE 5 PT PAIE 5

SIE 6 PT PAIE 6

Figura 1.3. Proces tehnologic de procesare a informaţiei ce implică mai multe sisteme informatice

economice

Page 23: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

23

Există şi dependenţa eficacităţii TI generale a obiectului

informatizat de calitatea proiectării SIE concrete: de

compatibilitatea lor informaţională, adică de PTPAIE interne

respective. Nu poate exista un SIE eficace fără un PTPAIE

bine organizat chiar şi în condiţiile utilizării celor mai

performante mijloace tehnice şi soft.

Generalizând cele afirmate anterior, putem conclude că

corelarea dintre noţiunile în cauză este următoarea: PTPAIE

este noţiunea cu cel mai îngust sens; SIE – noţiune cu sens mai

larg, care include şi aspectele PTPAIE; TI – cea mai

cuprinzătoare noţiune, care include aspectele, caracteristice nu

numai pentru PTPAIE, dar şi SIE.

1.4. Clasificarea tehnologiilor informaţionale

Tehnologia informaţională poate fi implementată în cele

mai diferite domenii, desfăşurând o mulţime de particularităţi

specifice. Diversitatea TI [5] e reflectată în tabelul 1.1.

Indicii (criteriile) de clasificare a PTPAIE reprezintă,

concomitent, principalele aspecte şi direcţii de dezvoltare a

PTPAIE, care sunt desfăşurate, într-o măsură sau alta, în

diferite compartimente ale acestui curs. Înseşi categoriile de

PTPAIE, specificul lor în dependenţă de domeniul de aplicare

şi alte criterii de clasificare reprezintă nişte factori foarte

importanţi, care influenţează, în mod esenţial, abordarea

problemelor proiectării şi dezvoltării tehnologiilor

informaţionale.

Într-adevăr, tehnologiile informaţionale utilizate în

domeniul agriculturii, unde toate tipurile de activităţi se

schimbă foarte dinamic din cauza factorilor atmosferici, cer o

flexibilitate mult mai mare decât TI în industrie, unde procesele

de producere sunt relativ stabile şi controlabile.

Page 24: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

24

Tabelul 1.1 Clasificarea tehnologiilor informaţionale

Criteriul (semnele)

de clasificare

Valoarea concretă a semnelor

de clasificare

Domeniul de aplicare industrie, agricultură, construcţii,

învăţământ

Tip de producţie în serie mică, – medie, fabricare

în masă, în exemplare unice

Rolul în ramura

de aplicare de bază, auxiliar

Nivelul de automatizare automatizat, mecanizat, manual,

mixt

Proporţiile domeniului

de aplicare

subdiviziunea (subsistemul)

întreprinderii (sistemului

automatizat de dirijare),

întreprindere (departament),

asociaţie, ramură etc.

Funcţiile realizate

dirijare şi funcţii principale,

numai dirijare, numai funcţii

principale

Nivelul de centralizare

mijloacele de automatizare

parţial centralizate, centralizate,

descentralizate

Conţinutul

programată (rigidă), profesional-

tehnică, tehnico-ştiinţifică, de

cercetări ştiinţifice

Forma referitoare la obiect, operaţii

Tipul informaţiei

în sistem

structurată (numerică,

formalizată), nestructurată

(textuală, neformalizată)

Page 25: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

25

Sunt foarte diferite şi TI utilizate în întreprinderi cu tip de

producţie în masă şi TI din întreprinderi cu fabricarea unor

produse complexe şi în exemplare unice. În primul caz, atenţia

proiectanţilor la elaborarea TI va fi orientată la organizarea

eficientă a volumelor mari de informaţii ce ţin de evidenţa

materiei prime, în timp ce volumul operaţiilor de procesare este

în majoritatea cazurilor relativ mic. Deci şi softul aplicativ,

orientat la efectuarea calculelor, va ocupa un volum relativ mai

mic decât alte compartimente ale TI.

Unul din cei mai evidenţi factori de influenţă la metodele

de proiectare a TI este tipul informaţiei în sistem. În literatura

de specialitate, sunt diferenţiate, ca direcţii aparte, TI orientate

la procesarea informaţiei structurate şi TI orientate la

procesarea informaţiei neformalizate (nestructurate, în limbajul

natural).

În primul caz, datele şi informaţiile pot fi identificate

univoc, cu exactitatea necesară şi, respectiv, pot fi realizate

cerinţele utilizatorilor faţă de exactitatea informaţiilor

rezultative. Pentru sistemele orientate la procesarea informaţiei

nestructurate este caracteristică complexitatea identificării

exacte a informaţiilor la intrare, care influenţează respectiv

calitatea (relevanţa, exactitatea) informaţiilor rezultative.

Concluzii

Din diversitatea tehnologiilor informaţionale, menţionată

mai sus, putem conclude că elaborarea unei tehnologii informa-

ţionale concrete trebuie să fie bazată pe un studiu prealabil al

tuturor factorilor importanţi de influenţă (specificul domeniului de

aplicare, tipul de informaţii şi de probleme soluţionate, nivelul de

centralizare a fluxurilor informaţionale etc.).

În figura 1.2, este prezentată structura generală (logică) a

procesului tehnologic de procesare automatizată a informaţiei

Page 26: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

26

economice, sunt enumerate doar operaţiile cele mai caracte-

ristice pentru PTPAIE. În practică, însă, în fiecare caz concret,

componenţa operaţiilor etapelor PTPAIE şi chiar a înseşi

etapelor poate fi diferită în funcţie de mijloacele tehnice

utilizate şi cerinţele către PTPAIE.

Corelarea dintre noţiunile SIE, PTPAIE şi TI este

următoarea: PTPAIE este noţiunea cu cel mai îngust şi concret

sens; SIE – noţiunea cu sens mai larg, care include şi aspectele

PTPAIE; TI – cea mai cuprinzătoare noţiune, care include

aspectele caracteristice nu numai pentru PTPAIE, dar şi SIE.

Întrebări de recapitulare

1. Care sunt noţiunile de bază ale disciplinei TPAIE?

Lămuriţi esenţa lor.

2. Descrieţi schema generală a procesului tehnologic de

prelucrare automatizată a informaţiei economice.

3. Care este corelarea logică a semanticii noţiunilor de

bază: PTPAIE, sistem informatic economic,

tehnologie informaţională?

4. Care sunt criteriile de clasificare a tehnologiilor

informaţionale? De ce este importantă clasificarea TI?

5. Descrieţi dimensiunile de bază ale noţiunii

Tehnologie informaţională în contextul capitolului de

faţă.

Page 27: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

27

Capitolul 2

________________________________

UNIFICAREA ŞI STANDARDIZAREA ÎN INFORMATICĂ

________________________________

Actualmente, sute de organizaţii, întreprinderi, instituţii

de cercetări ştiinţifice şi de proiectare din Republica Moldova

participă la procesul de informatizare a societăţii. În acest

proces, sunt implicaţi mii de specialişti cu diferite orientări

profesionale: informaticieni, ciberneticieni, matematicieni,

programatori, economişti, ingineri de sisteme hardware şi

software. Practic, toţi participă la realizarea diferitelor părţi

componente ale spaţiului informaţional unic al societăţii din

Republica Moldova.

Această activitate multidimensională solicită o colaborare

intensă pe bază de coordonare multilaterală a tuturor forţelor şi

mijloacelor implicate. Pentru a realiza scopul comun al

informatizării societăţii, se cere îndeplinirea unor condiţii

necesare, dintre care principalele sunt:

- necesitatea unui nivel comun de înţelegere pentru

diferiţi participanţi la procesul de creare a sistemelor

informatice economice (SIE) concrete;

- necesitatea compatibilităţii SIE de diferite niveluri

ierarhice în vederea integrării lor într-un spaţiu

informaţional unic al societăţii.

Page 28: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

28

2.1. Necesitatea unui nivel comun de înţelegere,

pentru diferiţi participanţi la procesul de creare a

SIE concrete

Una din condiţiile de bază ale asigurării integrităţii

spaţiului informaţional al societăţii constă în folosirea unor

metodici unice în procesele de elaborare a tehnologiilor

informaţionale şi chiar în perfectarea documentelor

(proiectelor) respective. Este vorba, în primul rând, despre

necesitatea unificării şi standardizării. Să evidenţiem doar

câteva momente, care confirmă necesitatea unificării şi

standardizării în domeniul informaticii economice.

Chiar şi sistemul informatic economic al unei

întreprinderi mijlocii reprezintă un sistem complex,

multidimensional, atât din punct de vedere al componentelor

(subsistemelor funcţionale şi de asigurare), cât şi al etapelor

ciclului de viaţă al SIE (analiza situaţiei existente şi formularea

problemei, proiectarea de ansamblu a SIE, proiectarea de

detaliu, evaluarea, implementarea, exploatarea aplicaţiilor,

dezvoltarea sistemului).

E greu de imaginat că o astfel de diversitate de lucrări ar

putea fi cuprinsă şi realizată de un singur specialist „universal”

sau chiar şi de mai mulţi astfel de specialişti, capabili să preia

sarcini diverse din toate aspectele enumerate anterior.

Progresul tehnico-ştiinţific în toate domeniile,

complexitatea proceselor de producţie şi management, în

special, pe fondul sporirii esenţiale a volumului de lucrări,

condiţionează ramificarea funcţiilor şi, respectiv, specializarea

îngustă a participanţilor la proces. În ansamblu, aceasta se

referă şi la procesul de informatizare, care-i unul dintre cele

mai complexe domenii de activitate umană.

Specializarea, aici, se foloseşte pe larg în conformitate

atât cu structura funcţională şi subsistemele de asigurare, cât şi

Page 29: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

29

cu etapele ciclului de viaţă al sistemelor informatice eco-

nomice.

Conform standardelor în vigoare, fiecare etapă a

procesului de proiectare a SIE se finalizează cu elaborarea

documentelor tehnice respective (cum ar fi: Raportul despre

studiul prealabil, Proiectul director de informatizare, Caietul de

sarcini, Textul programului, Descrierea produsului-program,

Instrucţiunile utilizatorului, Manualul de exploatare etc.), sau a

unor părţi ale lor.

Deci, la procesul creării unui sistem informatic concret,

participă mai mulţi specialişti sau grupe de specialişti din

instituţia dată, cu diferite orientări profesionale, principalele

categorii fiind: economişti, analişti, informaticieni,

programatori, ingineri de sistem, operatori etc. Ei comunică

între ei direct sau prin documentele prevăzute de proiect, care

sunt transmise dintr-un grup în altul în conformitate atât cu

etapele de proiectare, implementare şi exploatare, cât şi cu

structura colectivului de specialişti şi tehnologia interacţiunii

dintre ei pe parcursul ciclului de viaţă al SIE.

Pentru ca o astfel de colaborare să fie posibilă şi să se

soldeze cu succes la realizarea scopului final comun, e necesar

ca toată documentaţia de proiect să fie înţeleasă univoc de către

toţi participanţii la proces.

Pentru aceasta e necesară respectarea unor reguli comune

pentru toţi din punct de vedere, în primul rând, al perfectării

documentelor tehnice. Pe lângă limbă, în sensul tradiţional al

cuvântului (română, engleză, rusă etc.), e necesar ca toate

noţiunile, schemele, formulele şi altele să fie prezentate în aşa

fel, ca să fie identic şi univoc înţelese de toate persoanele

implicate în lucrări.

Page 30: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

30

2.2. Necesitatea compatibilităţii SIE de diferite

niveluri ierarhice în vederea integrării lor într-un

spaţiu informaţional comun al societăţii

Economia naţională a ţării reprezintă un sistem complex,

multidimensional, în care se observă o interdependenţă şi interac-

ţiune activă a subsistemelor între ele atât pe verticală (între-

prindere, asociaţie, minister, guvern), cât şi pe orizontală (între

ramuri: agricultură, industrie, ecologie, comunicaţii etc.; între

întreprinderi; între subdiviziunile aceleiaşi întreprinderi ş.a.m.d.).

Această interacţiune e, în primul rând, informaţională. De aceea,

gestiunea eficientă a economiei naţionale, a societăţii în general,

necesită un spaţiu informaţional comun al societăţii, în care toate

sistemele informatice sunt compatibile şi fizic, şi formal.

Astfel, la proiectarea oricărui SIE concret, chiar şi la

nivelurile inferioare ierarhice, e necesar să se ţină cont de

faptul că acest SIE e o parte componentă a unui sistem

superior, în care el trebuie să se integreze într-un mod cât mai

simplu, fără interfeţe costisitoare.

Pentru a realiza o astfel de integrare a tuturor sistemelor

informatice concrete într-un spaţiu informaţional al societăţii,

evitând neînţelegerile care pot surveni într-o etapă sau alta, a

informatizării, de asemenea, e necesară respectarea unor reguli

comune şi înţelese de toţi.

2.3. UML - exemplu ce confirma tendința spre

unificare și standardizarea proceselor de

proiectare

Un argument în favoarea unificării poate fi evoluţia

metodelor de proiectare conceptuală, în rezultatul căreia a

apărut UML (Unified Modeling Langage).

Primele metode de analiză (anii 70)

Page 31: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

31

– Decuparea carteziană (funcţională şi ierarhică) a

sistemului;

Analiza sistemică (anii 80)

– Modelarea datelor + modelarea prelucrărilor;

Apariţia metodelor orientate pe obiect (1990-1995).

– Conştientizarea importanţei unei metode orientate pe

obiect: asigurarea structurării unui sistem fără centrarea

analizei doar pe date sau pe prelucrări (ci pe ambele simultan);

– Peste 50 metode orientate pe obiect au apărut în această

perioadă (Booch, Classe-Relation, Fusion, HOOD, OMT,

OOA, OOD, OOM, OOSE);

– Nici o metodă orientată pe obiect nu s-a impus.

UML posedă o arie largă de aplicare (cuprinde toate

fazele ciclului de proiectare).

UML este deschis (este independent de domeniul de

aplicare şi de limbajele de implementare).

După unificare şi standardizare, mai ales industrializarea

UML, creşte numărul utilitarelor care suportă UML (GDPro,

ObjectTeam, Objecteering, OpenTool, Rational Rose,

Rhapsody, STP, Visio, Visual Modeler, WithClass, etc.).

UML este un bun suport de comunicare. Notarea sa

grafică permite de a exprima vizual o soluţiile orientate pe

obiecte. Aspectul formal al notărilor UML limitează

ambiguităţile şi necomprehensiunile.

Concluzii Din cele menţionate, rezultă că crearea spaţiului

informaţional unic al societăţii e imposibilă fără respectarea

unor reguli generale comune referitoare la conţinutul şi forma

prezentării documentaţiei tehnice a SIE, înţelese şi acceptate de

Page 32: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

32

toţi specialiştii. Adică, unificarea şi standardizarea în domeniul

tehnologiilor informaţionale sunt condiţii de bază ale integrării

sistemelor informatice din punct de vedere atât al structurii

interne a fiecărui SIE în parte, cât şi al contopirii lor într-un

spaţiu informaţional integrat al societăţii.

În scopul creării unui spaţiu informaţional integrat al

societăţii, în Republica Moldova, trebuie să fie elaborate şi

utilizate diferite documente metodologice şi normative, menite

să formeze baza normativ-metodologică a informatizării. În

special, e necesară elaborarea unui set de standarde, care,

împreună cu alte documente normative şi metodologice, ar

permite realizarea unui nivel necesar de unificare şi

standardizare a tehnologiilor informaţionale.

Interpretarea grafică a diferitelor sisteme, subsisteme,

procese tehnologice etc., se foloseşte pe larg în domeniul

tehnologiilor informaţionale, dându-le un caracter mai concret

şi evident, ceea ce permite sporirea nivelului de înţelegere a

aspectelor descrise. Unificarea şi standardizarea descrierii

grafice a tehnologiilor informaţionale (adică, formarea unui

limbaj unic-grafic, comod pentru specialiştii din domeniu) sunt

probleme foarte actuale alături de cele menţionate anterior.

***

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

1. Să se elaboreze un referat, în care să fie argumentat

rolul unificării şi standardizării în informatică (în baza

unui exemplu de informatizare a unei întreprinderi

concrete, la alegerea studentului). În acest sens, să se

studieze literatură specială suplimentară;

2. Să se explice modul în care unificarea şi standardizarea

contribuie la crearea spaţiului informaţional integrat

al societăţii.

Page 33: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

33

Capitolul 3

____________________________

PREZENTAREA GRAFICĂ A DIFERITELOR SISTEME, STRUCTURI, PROCESE

TEHNOLOGICE.

NOŢIUNI DE BAZĂ ŞI REGULI GENERALE

_______________________________

Practic, în toate documentele de proiect în domeniul

tehnologiilor informaţionale, elaborate în instituţii ştiinţifice,

de proiectări sau de învăţământ, se folosesc pe larg diferite

scheme, desene tehnice, grafice, diagrame etc. Pentru

reglementarea cerinţelor faţă de aceste lucrări grafice, există o

serie de standarde, principalele fiind: standardul internaţional

ISO 8790 „Sisteme pentru prelucrarea informaţiei – Simboluri

şi convenţii pentru schema de configuraţie a sistemului de

calcul”.

Standardele referitoare la executarea desenelor tehnice şi

schemelor structurale şi tehnologice reglementează următoarele

aspecte, caracteristice acestor lucrări [1, 2]:

- formatele (dimensiunile) foilor de hârtie, pe care se

efectuează desenul tehnic;

- aranjarea lucrării grafice pe câmpul hârtiei şi identificarea

ei;

- regulile generale de efectuare a unei scheme;

- simbolurile grafice folosite în scheme structurale,

tehnologice etc.

În afară de standarde, mai există şi anumite metode şi

reguli de efectuare a lucrărilor grafice, care s-au format pe

parcursul dezvoltării tehnologiilor informaţionale şi au fost

Page 34: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

34

recunoscute comode pentru o înţelegere mai profundă a

diferitelor aspecte.

3.1. Formatele şi dimensiunile lor

Orice documentaţie tehnică, inclusiv desenele şi schemele

grafice, se realizează pe foi de hârtie de format strict

determinat. Unificarea formatelor oferă posibilitatea de a

reglementa păstrarea desenelor şi schemelor, de a asigura

condiţii pentru comodităţi în utilizarea documentaţiei tehnice şi

păstrarea ei în formă mai compactă [2]. Într-unul din

standardele existente în trecut (GOST 2.301-68), erau

prevăzute cinci formate de bază, care au rămas valabile până în

prezent (tabelul 3.1).

Tabelul 3.1

Dimensiunile formatelor de bază

Identificarea formatelor Dimensiunile laturilor, mm

44 1189 X 841

24 594 X 841

22 594 X 420

12 297 X 420

11 297 X 210

Cel mai mare format (notat prin codul 44) cu

dimensiunile laturilor 1189 X 841 are o suprafaţă de 1m².

Formatele mai mici se constituie prin împărţirea consecventă a

formatului mai mare precedent în două părţi egale, astfel încât

linia de divizare să treacă paralel cu latura mai mică a foii [2].

În figura 3.1, este demonstrată împărţirea consecventă a

formatului 44. Ca rezultat, sunt obţinute celelalte formate de

bază: 24, 22,12 şi 11.

Page 35: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

35

11

(297X210)

44(1189 X 841)

24(594 X 841)

22(594 X 420)

12(297X420)

11(297X210)

11(297X210)

1189

84

1

Figura 2.1. Schema crearii formatelor de bazaFigura 3.1. Schema creării formatelor de bază

Figura 3.1. Schema creării formatelor de bază

Sunt admise, de asemenea, şi formate suplimentare,

obţinute prin extinderea formatului minimal 11 până la o

dimensiune multiplă faţă de dimensiunile formatului de bază

11. Exemple de constituire a formatelor suplimentare sunt

prezentate în figura 3.2. Dimensiunile acestor formate sunt

indicate în tabelul 3.2.

Fiecare standard se identifică condiţional cu ajutorul a

două cifre [2], prima indicând divizibilitatea unei laturi a

formatului dat faţă de latura mai mare a standardului 11

(mărimea 297), iar a doua – divizibilitatea altei laturi faţă de

latura mai mică a formatului 11 (210).

Produsul celor două cifre, care reprezintă formatul, determi-

nă numărul formatelor 11, care se conţin în formatul dat. De

exemplu, formatul 32 (figura 3.2 a) conţine 6 (3 X 2) formate 11.

Page 36: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

36

Tabelul 3.2

Dimensiunile formatelor suplimentare

Pornind de la metoda dată de identificare şi cunoscând

identificatorul concret al formatului dat, e uşor de determinat

dimensiunile foii respective. De fapt, din această metodă rezultă

altă cale de creare a formatelor atât de bază, cât şi suplimentare,

care e opusă metodei de creare a formatelor din formatul mare.

Dacă prima metodă era bazată pe formarea formatelor mici din

formatul mare prin subdivizarea consecventă a formatului mare în

două parţi, a doua metodă, dimpotrivă, permite formarea

formatelor mari pe baza celui mai mic format de bază 11.

Identificarea formatelor Dimensiunile laturilor, mm

34

32

23

14

13

892 X 841

892 X 420

594 X 631

297 X 841

297 X 631

32(892 X 420)

11(297X210)

11

(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

11(297X210)

13(297 X 631)

a

b

Figura 3.2. Schema creării

formatelor suplimentare

a) formatul 32

b) formatul 13

Page 37: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

37

3.2. Chenarul şi ştampila de identificare

Înainte de a începe efectuarea unei scheme sau desen

tehnic, e necesară pregătirea foii de hârtie, pe care trebuie să fie

executate chenarul şi ştampila de identificare a lucrării grafice

[2]. Liniile chenarului sunt situate paralel cu laturile formatului

de hârtie la distanţa de 20 mm de la marginea stângă a foii şi 5

mm de la celelalte trei margini.

În colţul din dreapta al laturii de jos a chenarului, se

plasează ştampila de identificare. În funcţie de amplasarea

schemei sau a desenului, ştampila de identificare poate fi

aranjată atât de-a lungul laturii lungi a chenarului [2], cât şi a

celei scurte (figura 3.3, b). Excepţie face doar formatul 11, în

care ştampila de identificare poate fi situată doar de-a lungul

laturii scurte (figura 3.3, a).

Structura şi componenţa rubricilor ştampilei de

identificare, aranjarea şi dimensiunile lor sunt reflectate în

figura 3.4. În rubricile ştampilei de identificare, trebuie să fie

indicate: 1) denumirea proiectului; 2) catedra; 2a) numărul

Figura 3.3. Chenarul formatului şi aranjarea ştampilei de identificare

5

20 20

0

5

Ştampila de

identificare

a b

2 variante

de ştampilă

Ştampila de

identificare

Figura 3.3. Chenarul formatului şi aranjarea ştampilei de identificare

Page 38: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

38

temei; 3) denumirea desenului; 4), 5), 6) nu se îndeplinesc

pentru lucrările din cursul dat; 7) numărul de ordine al foii; 8)

numărul total de foi; 9) instituţia de învăţământ, facultatea,

grupa, în care învaţă studentul; 10) caracterul lucrării

îndeplinite: „desenat”, „controlat”, „consultat” etc.); 11)

numele, prenumele persoanelor care au semnat lucrarea; 12)

semnăturile; 13) data semnării schemei (documentului).

Pentru identificarea unor aspecte din ciclul de viaţă al

proiectului, pot fi prevăzute şi rubrici suplimentare, cum ar fi

datele despre transmiterea proiectului la arhivă şi păstrarea lui.

Aceste rubrici pot fi situate în afara chenarului.

3.3. Produse-program specializate în elaborarea

lucrărilor grafice în domeniul TI

În prezent, există o mare varietate de produse-program

specializate în elaborarea lucrărilor grafice. Mijloacele

grafice sunt accesibile, într-o formă sau alta, din majoritatea

aplicaţiilor Microsoft Office (Word, Visio, PowerPoint, etc.).

Deși foarte simple în utilizare, aceste mijloace asigură, în

(2) (2a)

(1)

(3) (9)

15

(10) (11) (12) (13)

515

15 (4)

5 5 5(5) (6)17 18

20

5

7 10 23 15 10 70 50

185

11

x5

=55

Figura 3.4. Structura şi componenţa rubricilor

ştampilei de identificare

Page 39: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

39

principiu, realizarea oricărei lucrări grafice, caracteristice

pentru domeniul TI.

Cu toate acestea, în ultima perioadă tot mai des sunt

utilizate tehnologii noi de proiectare a sistemelor informatice,

printre care trebuie de menționat cele bazate pe utilizarea

metodelor de proiectare conceptuală. În prezent această direcție

s-a cristalizat prin apariția unor versiuni noi ale limbajului

unificat de modelare UML (Unified Modeling Langage) și

utilizarea tot mai largă a acestui limbaj în procesul proiectării

sistemelor informatice, în special a celor de scară largă și

complexe.

UML posedă o arie largă de aplicare, cuprinzând toate

fazele ciclului de proiectare. După unificare şi standardizare,

mai ales industrializarea UML, creşte numărul utilitarelor care

suportă UML (Visio, Rational Rose, yEd Graph Editor,

Enterprise Arhitect, GDPro, ObjectTeam, Objecteering,

OpenTool, Rhapsody, STP, Visual Modeler, WithClass, etc.).

Urmează o prezentare generală a celor mai răspândite

aplicații, care par a fi suficiente pentru utilizare în procesul

proiectării SIE și a aplicațiilor informatice, în dependență de

nivelul lor de complexitate.

3.3.1. Efectuarea lucrărilor grafice în mediul PowerPoint

Pachetul integrat de birotică Microsoft PowerPoint Office este cel mai răspândit şi accesibil tuturor

utilizatorilor, fiind recunoscut drept nr.1 în lume [6]. Pe

lângă alte programe, orientate la susţinerea informaţională a

activităţilor utilizatorilor, pachetul posedă şi mijloace

comode de efectuare a desenelor tehnice şi, în general, a

prezentărilor grafice, necesare în documentaţia tehnică şi-n

Page 40: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

40

lucrările ştiinţifice.

În lucrarea de faţă, pentru examinarea diferitelor metode

şi exemple de efectuare a lucrărilor grafice va fi folosită

aplicaţia Microsoft PowerPoint 2010 (ca versiunea cea mai

răspândită şi accesibilă la ora actuală). Toate posibilităţile

funcţionale ale aplicaţiei (folosite în manualul dat) sunt păstrate

şi în versiunea nouă, în care s-au modificat elementele de

interfaţă a sistemului, dar nu esenţa lor.

Aplicaţia Microsoft PowerPoint este orientată la pregătirea

prezentărilor electronice (folosite ca suport informatic în

discursuri, rapoarte, comunicări publice asistate de calculator şi

proiector electronic) şi alte forme de utilizare [6, p.347].

În favoarea alegerii aplicaţiei Microsoft PowerPoint, pot

fi luate în consideraţie o serie de argumente importante pentru

utilizatorii din domeniul informaticii:

posedă, practic, toate instrumentele necesare efectuării

lucrărilor grafice în domeniul tehnologiilor

informaţionale. Include chiar şi simboluri grafice

recunoscute de standardele internaţionale în TI;

este relativ simplă pentru utilizatorul cu pregătire medie

în informatică. Alte sisteme din acest domeniu sunt ori

prea complicate, cu funcţii suplimentare, care nu sunt

necesare pentru informatică, ori chiar dacă sunt mai

simple şi cu un nivel mai mare de automatizare a

executării lucrărilor grafice decât PowerPoint, acestea

sunt mai închise, limitând utilizatorii în posibilităţile de

a executa lucrări originale, neprevăzute de sistem;

raportul dintre posibilităţile funcţionale şi nivelul de

complexitate, caracteristic acestei aplicaţii, este foarte

convenabil pentru utilizatorii din domeniul informaticii;

poate fi utilizată nu numai la elaborarea documentelor

Page 41: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

41

de proiect în tehnologii informaţionale şi pregătirea

diferitelor documente tehnico-ştiinţifice, dar şi la

pregătirea şi realizarea prezentărilor demonstrate atât la

calculator, cât şi cu ajutorul proiectorului electronic.

3.3.1.1. Elemente de construcţii geometrice în executarea

figurilor grafice în mediul PowerPoint. Etapa pregătitoare

În cadrul acestui curs, ne vom limita doar la examinarea

unor aspecte ce ţin de utilizarea aplicaţiei PowerPoint în

efectuarea lucrărilor grafice, folosite în domeniul tehnologiilor

informaţionale. Deşi, în lucrare, vor fi studiate metodele şi

mijloacele de prezentare grafică a TI pentru variantele

principale, oferite de PowerPoint (în prezentări publice,

referate, secvenţe de diapozitive, derulate pe suport electronic,

folii transparente), accentul de bază se pune, totuşi, pe

utilizarea acestor metode şi mijloace, în primul rând, în

domeniul elaborării proiectelor de documentaţie realizate în

mod tradiţional pe hârtie. În acest context, vom folosi unele

noţiuni tradiţionale şi exemple de efectuare a lucrărilor grafice,

caracteristice domeniului respectiv.

Pentru elaborarea unei lucrări grafice în mediul

PowerPoint (ca şi în alte componente ale Microsoft Office),

este necesară, mai întâi, pregătirea suprafeţei de lucru. Prin

suprafaţa de lucru vom înţelege aria necesară amplasării

obiectului grafic.

La lansarea sa, Microsoft PowerPoint propune următoarea

fereastră de dialog (figura 3.5.), în care pot fi alese opţiunile de

bază: bara cu meniurile, barele cu instrumente, însăşi zona de

lucru (slide) etc. În general, aceste opţiuni asigură posibilităţi

de creare a unei largi varietăţi de structuri şi forme de

prezentări de diferite orientări, care conţin atât obiecte textuale,

cât şi grafice. Deşi în sistem sunt propuse şabloane, standarde

şi instrumente comune pentru toţi utilizatorii, rezultatele

Page 42: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

42

obţinute pot fi foarte diferite în funcţie de experienţa

utilizatorului.

Cea mai simplă variantă de executare a unei lucrări

grafice este cea realizată pe foi (pagini, diapozitive) aparte.

Chiar şi în cazurile în care obiectul grafic este preconizat ca

parte integrantă a unei prezentări mixte (cu părţi textuale şi

grafice), e bine de efectuat elaborarea obiectului grafic, în

prealabil, pe o pagină aparte, iar după terminare şi verificare, să

fie inclus în prezentarea generală ca pagină aparte sau în

componenţa unei pagini textuale, în funcţie de dimensiunile

obiectului grafic.

Deci, dacă nu se preconizează pregătirea unei prezentări

mai sofisticate (cu fundal special, diferite efecte şi animaţii),

atunci, după lansarea PowerPoint, se selectează opţiunea Blank

din Design/Page Setup.

În funcţie de scopul final (forma prezentării şi

dimensiunile obiectului), în primul rând, se alege formatul şi

Figura 3.5. Mijloacele de bază, propuse de PowerPoint pentru efectuarea lucrărilor grafice

Page 43: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

43

dimensiunea paginii de lucru. De exemplu, pentru crearea unor

scheme mai mari pentru documentaţia tehnică, proiecte, e

comod formatul A4 (11).

Pentru aceasta se execută click pe opţiunea Design/Page

Setup din bara de meniuri, iar în caseta de dialog respectivă, care

apare, în ferestruica Slides sized for: se selectează opţiunea de

format A4 Paper (210X297mm). Această pagină (format), la

rândul ei, poate fi orientată atât vertical (opţiunea Portrait), cât şi

orizontal (opţiunea Landscape).

Meniul Insert propune o serie de opţiuni de bază,

necesare pentru crearea unei prezentări grafice în dependenţă

de necesităţile concrete ale utilizatorului:

Picture – permite inserarea figurilor grafice de cele mai

diferite niveluri de complexitate, în care pot intra astfel de părţi

componente, ca imagini fotografice, scheme structurale şi

tehnologice, care pot fi dezvoltate şi modificate, în mod

flexibil, cu ajutorul unui set de instrumente grafice variate;

Shapes – activează elemente grafice specializate pentru

crearea diferitelor scheme;

SmartArt – Propune diferite structuri de scheme (ciclice,

ierarhice, procesuale, matriciale etc.);

Chart – include mijloace specializate pentru interpretarea

grafică a diferitelor date numerice prezentate sub formă de

tabel, în special, pentru cazurile în care e necesară evidenţierea

interdependenţei existente între diverse dimensiuni;

Table – propune mijloace pentru formarea tabelelor cu

date atât numerice, cât şi textuale.

Mai sunt şi alte opţiuni, care pot fi ușor înțelese în

procesul efectuării lucrărilor grafice concrete.

Următoarea etapă constă în pregătirea ariei paginii de

Page 44: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

44

lucru pentru efectuarea desenului tehnic. În funcţie de

dimensiunile şi complexitatea obiectului grafic, se pregăteşte

chenarul ce delimitează suprafaţa pe care va fi amplasat

obiectul (ea nu trebuie să depăşească suprafaţa utilă,

preconizată pentru textul documentului, în care va fi inserat

desenul tehnic), după care această suprafaţă poate fi

structurată în scopul facilitării executării lucrării grafice. De

exemplu, pentru construirea unor simboluri grafice standard

se recomandă pregătirea unei reţele de celule dreptunghiulare

cu dimensiunile condiţionate de standard şi de proiectul

elaborat. Aceste celule vor fi utilizate pentru amplasarea

elementelor grafice, ceea ce va facilita determinarea atât a

dimensiunilor, cât şi a configuraţiei lor.

Practic, în toate sistemele cunoscute, care posedă mijloace

pentru efectuarea lucrărilor grafice, există două posibilităţi

principale:

1) crearea obiectelor grafice pe baza utilizării unor

şabloane de figuri definite anterior, ori frecvent

folosite în practica elaborării diferitelor prezentări;

2) crearea obiectelor grafice originale, neasigurate cu

şabloanele necesare.

Aceste posibilităţi sunt descrise în compartimentele

următoare, folosind ca exemplu de bază sistemul PowerPoint

şi, doar în cazuri speciale, făcând referinţe la alte sisteme, care

oferă posibilităţi analoage.

3.3.1.2. Executarea lucrărilor grafice în baza utilizării

şabloanelor existente în mediul PowerPoint

Pentru efectuarea lucrărilor grafice în mediul PowerPoint

este prevăzută o serie de şabloane (forme, figuri) standard,

folosite frecvent în cele mai variate tipuri de prezentări. Aceste

figuri ori corespund întocmai elementelor-standard, necesare

Page 45: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

45

construirii obiectelor grafice pentru prezentări concrete

(inclusiv în domeniul tehnologiilor informaţionale), ori pot fi

uşor modificate în conformitate cu cerinţele specifice acestui

domeniu.

Pentru a desena o figură-standard, din bara cu instrumente

se apelează la opţiunea AutoShapes, din care alegem Basic

Shapes sau Flowchart. Din caseta respectivă cu şabloane de

simboluri grafice (figura 3.5), se selectează şablonul respectiv,

executând click şi activându-l. După aceea, simbolul grafic se

amplasează în celula respectivă a reţelei de celule

dreptunghiulare cu dimensiunile condiţionate de standard

(descrise în compartimentul precedent).

Pentru aceasta, cursorul se poziţionează în colţul din

stânga-sus al celulei (figura 3.9,a), fixând poziţia cu un click şi

ţinând apăsat butonul stâng al mouse-ului, se trage pe

diagonală (figura 3.9, b - poziţie intermediară) până la colţul

dreapta jos (figura 3.9, c). Astfel, dintr-o singură mişcare,

obţinem simbolul grafic necesar şi de dimensiunea dată.

Acest procedeu este comod atunci când, în schemele

grafice, este necesară folosirea mai multor figuri-standard de

aceeaşi dimensiune şi cu o aranjare anumită pe orizontală şi pe

verticală.

Pentru cazuri aparte, e mai comod să se deseneze figura

respectivă în mod arbitrar, trăgând cu cursorul pe diagonala

unui dreptunghi imaginar. După aceea, executând click cu

butonul drept al mouse-ului pe figura în cauză, apare o casetă

Figura 3.9. Etapele de construire a unui obiect existent

în meniul AutoShapes

a cb

Page 46: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

46

de dialog, în care se selectează opţiunea Size and Position, iar

în celulele respective ale ferestrei care apare (Width- lăţimea şi

Height- înălţimea) sunt indicate dimensiunile necesare.

Dacă, dintr-un motiv sau altul, simbolul nu s-a amplasat

la locul cuvenit, sau dimensiunile au fost modificate, atunci pot

fi corectate atât amplasarea, cât şi dimensiunile simbolului. În

acest scop, se execută click pe obiect, după ce în jurul

obiectului apare un chenar cu nişte căsuţe negre, numite

mânere pentru selectare.

În acest caz, crearea schemelor mai complicate se reduce la

utilizarea mai multor simboluri grafice sau a altor elemente

existente în casetele de şabloane grafice ale aplicaţiei PowerPoint.

3.3.2. Mijloacele oferite de aplicația VISIO pentru

efectuarea lucrărilor grafice

Pachetul VISIO este o aplicație specializată, orientată

la susţinerea utilizatorilor în activitățile lor creative, ce țin de

prezentarea grafică a proceselor si structurilor sistemelor

într-un șir de domenii, cum ar fi cele de afaceri, proiectarea

diferitelor sisteme (informatice, tehnologice, inginerie,

concepte științifice, etc.), precum și pentru interpretarea

grafică a datelor atunci, când e necesară studierea diferitelor

tendințe de dezvoltare a proceselor și sistemelor, a

interdependențelor dintre diferite dimensiuni. Interfața

VISIO e prezentată în figura 3.10.

Page 47: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

47

Figura 3.10. Mijloace de bază, propuse de pachetul VISIO pentru efectuarea lucrărilor grafice

Page 48: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

48

Pentru realizarea acestor funcții sistemul pune la

dispoziția utilizatorilor o gamă largă de elemente grafice,

specializate pe domenii (afaceri, inginerie, rețele etc.) și

subdomenii. De exemplu, în domeniul Inginerie în calitate de

subdomenii sunt evidențiate Ingineria în electricitate,

Ingineria în mecanică și Ingineria proceselor. La al treilea

nivel, înseși elementele grafice oferite sunt grupate după

anumite aspecte specifice pentru subdomeniul respectiv.

Sistemul posedă și un șir de facilități utile în procesul

elaborării și perfectării lucrărilor grafice: asigurarea

conexiunilor între elemente, determinarea grosimii liniilor,

culorilor elementelor, alinierea elementelor grafice pe verticală

și orizontală și etc..

Sistemul VISIO asigură un nivel mai înalt de

automatizare a procesului de elaborare a lucrărilor grafice în

comparație cu PowerPoint, dar cere și o studiere mai profundă

a sistemului.

3.3.3. Mijloacele oferite de sistemul yEd Graph Editor

pentru efectuarea lucrărilor grafice

Pachetul yEd graph editor este un instrument sofisticat,

care permite crearea și analiza convenabilă a structurilor în

formă grafică.

Lucrările grafice pot fi afișate și editate simultan în

multiple așa numite ferestre de editare. Pentru fiecare graf este

deschisă o fereastră de editare proprie, ceea ce e afișat în

fereastra centrală a aplicației yEd.

Pentru realizarea lucrărilor grafice yEd graph editor

pune la dispoziția utilizatorilor o gamă bogată de mijloace și

funcții, cum ar fi: elemente grafice unificate pentru prezentarea

structurilor, algoritmilor, proceselor tehnologice de procesare a

informației, a rețelelor da calculatoare etc..

Important este că pachetul propune și posibilități

Page 49: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

49

caracteristice pentru utilizarea conceptelor din UML. yEd graf

oferă diferite modele de structuri ale schemelor: ierarhice,

ortogonale, circulare, arborescente, radiale, etc., care facilitează

atât procesul de creare a schemelor, cât și modificarea lor după

realizare.

De asemenea, yEd are și un set de instrumente necesare și

comode pentru realizarea lucrărilor grafice (pentru aranjarea

respectivă a figurilor grafice, excluderea suprapunerilor,

transformări geometrice, etc.).

Pachetul asigura posibilitatea creării lucrărilor grafice atât

nedirecționate de conceptul UML, cât și direcționate de el.

Utilizarea Editor Windows

Fiecare fereastră de editare are un tab, care arată

denumirea fișierului grafului afișat. Aplicând click pe tab,

fereastră respectivă de editare devine activă. Același efect

poate fi obținut folosind meniul de intrare Editor.

Deasemenea, accesibil prin tab este meniul de context al

unei ferestre de editare, care, de exemplu, permite aranjarea

multiplelor ferestre de editare atât alături una față de alta, cât și

una sub alta.

Ferestrele de editare oferă o interfață (figura 3.11) bine

structurată și ușor de utilizat, care suportă diferite cazuri de

utilizare (use-cases) în procesul lucrului cu grafuri. Sunt două

moduri disponibile pentru a determina comportamentul

editorului:

așa numitul Edit Mode (varianta default) suportă crearea

unui graf și a elementelor lui și permite toate tipurile de

modificare a lor;

Navigation Mode, dimpotrivă, previne orice modificare a

grafului, dar, în loc de aceasta, oferă mijloace de navigare

comode.

Fiecare din aceste posibilități poate fi activată din bara

de instrumente sau din bara de meniu.

Page 50: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

50

Figura 3.11. Mijloace de bază, oferite de yEd Graph pentru

efectuarea lucrărilor grafice

Page 51: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

51

3.3.4. Enterprise Architect

Sparx Systems Enterprise Architect este un instrument

bazat pe conceptual UML și e orientat întregul ciclu de viață a

produsului soft, care include:

Proiectarea și elaborarea unei largi varietăți de sisteme

software;

Analiza afacerilor, modelarea proceselor de afaceri;

Modelarea sistemelor, modelarea arhitecturii sistemelor,

proiectarea componentelor, simularea;

Modelarea specifică a domeniului generalizat;

Elaborarea limbajelor de modelare (bazate pe UML)

specifice pentru domeniul dat;

Vizualizarea unei largi varietăți de sisteme, procese,

date, activități și structuri;

Simularea proceselor de comportament, a mașinilor și

interacțiunii;

Testarea, controlul calității și verificarea sistemelor

complexe;

Managementul sarcinilor de dezvoltare.

Mai mult de o decadă Sparx Systems a dezvoltat continuu

și activ Enterprise Architect, bazat pe standardele UML curent.

În acești ani sistemul s-a confirmat într-un șir impunător de

proiecte, de la unele modele mici pentru utilizatori unici, până

la sisteme pentru întreprinderi, bazate pe echipe extrem de

mari.

Puterea și eficacitatea sistemului Enterprise Architect a

Page 52: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

52

fost convingător demonstrată în diferite domenii de către mai

mult de un sfert de milion de utilizatori licențiați din peste o

100 de țări din întreaga lume.

Concluzii

După cum se vede din cele menționate mai sus, toate

pachetele prezentate posedă mijloace suficiente pentru

prezentarea grafică, necesară pentru proiectele de diferite

niveluri de complexitate în domeniul TI. Totuși, în baza

analizei comparative a acestor pachete pot fi făcute următoarele

concluzii: principalele diferențe între aceste sisteme pot fi

evidențiate din punct de vedere al nivelului de automatizare a

procesului de modelare grafică a sistemelor și proceselor, dar și

din punct de vedere a utilizării standardelor UML.

Cel mai simplu pachet dintre cele prezentate, este

PowerPoint, cu autorul căruia pot fi realizate proiecte grafice

destul de complexe. O deosebire vizibilă a acestui pachet față

de altele constă în faptul că, folosind mijloacele lui, utilizatorul

controlează întregul proces de modelare grafică. Nivelul de

automatizare a procesului de proiectare în acest caz este mult

mai redus față de alte pachete.

Pe lângă oportunitățile oferite de PowerPoint, alte

pachete, cum ar fi VISIO, yEd Graph Editor, posedă un șir

de facilități suplimentare, orientate la sporirea nivelului de

automatizare a procesului de creare a lucrărilor grafice. Pe

lângă clasificarea varietății largi de elemente grafice (pe

domenii, subdomenii și aspecte specifice de utilizare a lor) în

dependență de contextul de utilizare (caracteristic pentru

VISIO), sunt propuse și diferite modele de scheme și structuri,

care în mare măsură facilitează procesul de creare, dar și

dezvoltare a lucrărilor grafice. Pentru aceste pachete este

caracteristic un nivel mai înalt de automatizare a proceselor,

care pot fi controlate în anumită măsură de către sistem. Aceste

Page 53: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

53

posibilități sunt importante, în special, când sunt necesare

modelari de procese și sisteme mai sofisticate. Totodată,

utilizatorul poate păstra un control total al modelării

proceselor, ca și în cazul utilizării PowerPoint. Important este

că în aceste pachete apar, în anumită măsură, și mijloace de

modelare unificate și standardizate, bazate pe standardele UML

(mai pronunțate în sistemul yEd Graph Editor).

Sistemul Enterprise Architect reprezintă în lista celor

enumerate, unul din cele mai dezvoltate pachete, bazate pe

standardele UML și orientate la întregul ciclu de viață a

proiectelor TI. Deși permite utilizarea mijloacelor

instrumentale în regim simplu, ca în alte sisteme grafice (sub

controlul utilizatorului), Enterprise Arhitect este cel mai

eficient în proiecte complexe informatice, care necesită un

management al proiectului mai sofisticat, cu un nivel de

automatizare mai înalt.

În figura 3.12 este propusă o evaluare calitativă relativă a

pachetelor enumerate. Sunt prezentate 2 aspecte:

a) graficul ”Nivelul de automatizare și de utilizare a

standardelor UML” în diferite pachete;

b) graficul ”Volumul de lucru în procesul controlat de

utilizator”.

Deci, în dependență de nivelul de pregătire profesională a

utilizatorului, de complexitatea proiectului, dar și de

tehnologiile de proiectare a tehnologiilor informaționale, pot fi

utilizate oricare din mijloacele enumerate de prezentare grafică.

Cert e că, independent de nivelul de automatizare, oferit de

sistemul utilizat, calitatea proiectului va depinde în primul

rând, de nivelul de înțelegere de către proiectanți a structurii

sistemului și a proceselor, pentru care sunt elaborate TI. În

acest caz, chiar și cu mijloace simple de prezentare grafică pot

fi cu succes modelate chiar și sisteme informatice destul de

complicate, respectând reguli generale de vizualizare.

Totodată, chiar și utilizarea unor sisteme sofisticate ca

Page 54: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

54

Enterprise Arhitect nu va da rezultate acceptabile fără acest

nivel de cunoștințe și abilități. În plus, în acest caz se cere și o

cunoaștere profundă a pachetului.

Dat fiind faptul că, în lucrare, atenţia este concentrată nu

atât pe studierea instrumentarului soft, cât pe specificul şi

tehnologia efectuării lucrărilor grafice, toate metodele descrise

aici sunt valabile pentru toate mijloacele enumerate mai sus.

***

Întrebări de recapitulare

1) Ce reglementează standardele referitoare la executarea

desenelor tehnice şi schemelor structurale şi tehnologice,

caracteristice lucrărilor în domeniul TI?

2) Care sunt opţiunile de bază, oferite de diferite pachete de

editare a lucrărilor grafice, necesare în domeniul TI?

3) Care sunt etapele de bază în efectuarea unei lucrări grafice

cu ajutorul pachetelor PowerPoint, VISIO, yEd Graph Editor și

Enterprise Arhitect?

PowerPoint VISIO yEd Graph Editor Enterprise Architect

Procescontrolat de utilizator

Procescontrolat de sistem

Cerințe mari față de nivelul de cunoaștere a

pachetlui

Cerințe mari față de nivelul de pregătire

profesională în modelarea sistemelor

Eval

uar

ea r

elat

ivă

a n

ivel

ulu

i de

auto

mat

izar

e as

igu

rată

de

pac

het

e

Figura 3.12. Analiza generală comparativă a pachetelor de prezentare grafică a sistemelor și proceselor

Page 55: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

55

Capitolul 4

____________________________

SUPORTURI DE INFORMAŢII. PREZENTAREA LOR GRAFICĂ. STANDARDE DE PREZENTARE

____________________________

Informaţia economică este obiect de acumulare şi

transmitere, care se modifică în procesul de prelucrare cu

ajutorul calculatoarelor electronice, se colectează, se păstrează,

se înnoieşte sistematic şi se corectează. Pentru efectuarea

acestor operaţii, informaţia trebuie să fie înscrisă pe suporturi

corespunzătoare [2]. Este cunoscută o largă varietate de

suporturi de informaţii, prezentată mai jos în formă de

clasificare în baza unor criterii concrete.

4.1. Tipuri de suporturi informaţionale

şi clasificarea lor

Suporturile de informaţie se împart, în primul rând, în

cele manuale (tradiţionale) şi tehnice. Suporturile informa-

ţionale tradiţionale – documentele primare, adică blanchete-

standard tipărite, pe care informaţia se fixează în mod manual

sau cu ajutorul unor echipamente speciale. Suporturile tehnice

de informaţii (intermediare între om şi calculator) au fost

denumite astfel, pornind de la faptul că informaţia înscrisă pe

ele poate fi citită în mod automatizat, cu ajutorul dispozitivelor

tehnice speciale, sau poate fi introdusă nemijlocit în calculator

pentru păstrare şi procesare. De asemenea, ea poate fi transcrisă

de pe un suport de informaţii pe altul.

Există o largă varietate de suporturi informaţionale

tehnice. Pot fi folosite mai multe criterii de clasificare a

Page 56: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

56

suporturilor tehnice, principalele fiind următoarele:

tipul de suport: hârtie, plastic, metal, cristale

semiconductoare etc.;

modalitatea de înregistrare a informaţiei pe suport:

imprimarea pe hârtie, perforarea pe benzi de hârtie sau

cartele (folosită în primele etape de dezvoltare a TI),

magnetizarea suprafeţei magnetice a suportului,

înregistrarea optică cu raza laser, memoria electronică

[6, p.150].

Clasificarea suporturilor de informaţii e prezentată în

figura 4.1. În continuare, examinăm succint caracteristicile

generale ale suporturilor informaţionale.

1) Suporturi informaţionale tradiţionale

Documente primare

Datele care apar în procesul funcţionării unităţilor social-

economice (organizaţii, întreprinderi, ferme agricole etc.) sunt

numite date primare. După colectare, aceste date sunt

înregistrate pe anumite suporturi pentru procesarea ulterioară.

Dacă datele primare sunt înregistrate pe suport de hârtie,

conform unei structuri predeterminate pentru acest tip de date,

atunci ele formează documente primare. Suportul

documentului primar este un formular structurat, de obicei, în

formă de tabel cu coloane şi rânduri cu anumite denumiri şi

destinaţii. Documentele primare sunt transmise la centrele de

prelucrare, unde sunt transferate pe suporturi tehnice

informaţionale.

În anumite condiţii (în funcţie de nivelul de asigurare

tehnică, specificul procesului de producere, de domeniul de

activitate etc.), pot fi folosite şi alte forme de înregistrare a

datelor primare: introducerea datelor colectate direct de la

tastatura calculatorului, introducerea automată a datelor în

Page 57: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

57

memoria calculatorului de la diferiţi senzori. În acest caz, dacă

datele sunt structurate conform anumitor structuri logice,

putem considera că ele formează documente primare

electronice.

Suporturi

de

informaţii

Suporturi

tradiţionale Suporturi

tehnice

Blanchete

de hârtie

pe bază

de hârtie

pe bază

de plastic

pe bază

metalică

Benzi

perforate

Cartele

perforate

Benzi

magnetice

Discuri

flexibile

Cartele

magnetice

Discuri

optice

Discuri

magnetice

Tamburul

magnetic

Documente

finale

cristale

semi-

conductoare

Memorie

Flash

Cartele

electronice

Figura 4.1. Clasificarea suporturilor de informaţii

Page 58: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

58

2) Suporturi tehnice de hârtie

Aceste suporturi includ cartelele perforate şi banda

perforată, care au fost folosite în primele etape de dezvoltare a

calculatoarelor electronice, precum şi documentul final

(rezultativ), care s-a utilizat şi încă se utilizează în sistemele

informatice. Modul de înscriere a informaţiei pe cartele

perforate şi banda perforată era bazat pe utilizarea unui sistem

special de găurire a lor, conform căruia o anumită îmbinare de

găuri prezenta un simbol, o literă sau cifră. Deşi nu se mai

folosesc, aceste tipuri de suporturi sunt enumerate aici pentru

plenitudinea clasificării.

Document rezultativ

După procesarea datelor în sisteme informatice,

rezultatele procesării sunt prezentate în formă de document

rezultativ. Structura acestor documente poate fi reglementată

de diferite regulamente, standarde în domenii specifice, cum ar

fi contabilitatea, documentele financiare etc., dar poate fi şi

arbitrară, în conformitate cu cerinţele utilizatorului concret. În

mare măsură, aceste structuri depind de tipul de informaţii,

componenţa lor, comoditatea utilizatorului etc. Aceste

documente pot fi afişate atât pe ecranul monitorului, cât şi

imprimate la imprimantă pe suport de hârtie.

3) Suporturi informaţionale pe bază de plastic

Aceste suporturi includ următoarele tipuri de bază: bandă

magnetică, discuri flexibile magnetice, cartele magnetice,

discuri optice.

Banda magnetică

Este o unitate de memorie detaşabilă. Folosită la primele

generaţii de calculatoare electronice sub formă de bobină, la

ora actuală, se mai foloseşte, uneori, în formă de casetă

magnetică (asemănătoare cu casetele video) [6, p.148]. Este

Page 59: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

59

confecţionată din material plastic cu înveliş feromagnetic.

Datele se înregistrează pe piste paralele în formă binară.

Capacitatea benzii magnetice este condiţionată de densitatea

înregistrării datelor şi lungimea benzii. Deoarece accesul la

date solicită mult timp, acest tip de suport se foloseşte doar la

copierea bazelor de date şi restabilirea lor în caz de distrugere,

precum şi la arhivare.

Discurile flexibile (floppy disk)

Discurile flexibile sunt realizate pe bază de material

plastic şi, spre deosebire de discurile fixe, sunt detaşabile [6,

p.133]. Această proprietate a lor permite utilizatorului să aibă

un număr necesar de dischete şi să le folosească pe oricare

dintre ele atunci când e necesară citirea informaţiei sau

înscrierea datelor noi.

Discul flexibil (discheta) este confecţionat dintr-o folie

circulară de plastic flexibil, acoperită cu un strat subţire de

material feromagnetic şi protejată de un plic special de plastic.

Informaţia se înscrie pe dischetă în serie, bit după bit, prin

amprente magnetice de-a lungul unor piste circulare

concentrice.

În prezent, acest tip de suport aproape că nu se mai

utilizează, dar a fost menţionat în scopul asigurării plenitudinii

schemei de clasificare şi evidenţierii etapelor istorice de

dezvoltare a suporturilor informaţionale.

Cartela magnetică

Cartela magnetică este o placă din acelaşi material ca şi

banda magnetică. Înregistrarea informaţiei se efectuează pe

piste paralele.

Discuri optice

Discurile optice sunt printre cele mai performante

suporturi informaţionale la ora actuală. Ele permit stocarea

Page 60: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

60

unor volume mari de informaţii la un cost mai mic decât

costurile caracteristice pentru suporturile magnetice. Sunt

cunoscute mai multe tipuri de discuri optice, cum ar fi: CD-

ROM, CD-R, CD-RW, DVD-ROM, DVD-R etc. [6, p.140].

Discurile CD-ROM (Compact Disck – Read Only

Memory) sunt nişte discuri optice, de pe care informaţia poate

fi doar citită, dar nu poate fi ştearsă sau modificată de către

utilizatori. Sunt fabricate din plastic şi utilizate pentru păstrarea

unor volume mari de informaţii constante. Informaţia pe ele se

înscrie pe o singură pistă în formă de spirală. Modul de

înscriere a datelor este imprimarea sau arderea cu raza laser.

Capacitatea CD-ROM constituie circa 630 Mo.

CD-R (CD Recordable, adică cu înregistrare) permit

înscrierea optică a datelor la calculatorul utilizatorului o

singură dată şi citirea de un număr, practic, nelimitat de ori [6,

p.142]. Suprafaţa discului este termosensibilă, iar înregistrarea

datelor se efectuează de o rază laser prin tăierea stratului

sensibil, adică nu prin arderea cavităţilor ca la CD-ROM.

Capacitatea variază de la 700 Mo până la 5 Go.

CD-RW (ReWritable CD - CD cu reînregistrare) permit

înregistrarea, modificarea şi citirea informaţiilor [6, p.142].

Este folosită proprietatea stratului de înregistrare de a fi în două

stări – cristalină şi amorfă. Trecerea porţiunii stratului de

înregistrare dintr-o formă în alta se efectuează cu raza laser cu

diferite temperaturi.

Discurile DVD (Digital Video Disk) pot înregistra o

varietate de date – alfanumerice, video şi audio. Ele au o

capacitate mai mare decât CD-Rom şi sunt mai rapide.

Varietatea DVD include următoarele formate [6, p.143]:

DVD-ROM, DVD-R, DVD-RW, DVD-RAM (pentru detalii

[6, p.143]).

Page 61: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

61

4) Suporturi informaţionale pe bază metalică

Aceste suporturi sunt reprezentate de două grupe: discuri fixe magnetice şi tamburul magnetic.

Discurile fixe

Cel mai important dispozitiv de memorie secundară la calculatoarele personale este discul fix (hard disk, se mai numeşte şi disc Winchester). Discul fix include un ansamblu de plăci (discuri rigide) metalice cu suprafaţă acoperită cu un strat de material magnetic şi dispozitivul de citire, încapsulate într-o carcasă [6, p.137]. Toate discurile sunt plasate pe un ax comun, care se roteşte acţionat de dispozitivul de antrenare. Fiecare disc, cu excepţia a două de la margini, are câte două suprafeţe de lucru (adică cu suprafaţă magnetizată). Uneori, dacă sunt mai multe discuri, pe discurile de la margini pentru înregistrarea datelor se utilizează numai faţa internă.

Organizarea datelor la unităţile de disc cu un singur disc este ca şi la discurile flexibile – pe piste circulare concentrice. În cazurile în care se utilizează mai multe discuri la o unitate de disc fix, deseori, se foloseşte noţiunea de „numărul de cilindri” în loc de noţiunea „numărul de piste”. Un „cilindru” include toate pistele identice, ce se găsesc una sub alta şi la aceeaşi distanţă de centrul discului.

Pentru fiecare suprafaţă de lucru, este prevăzut câte un cap de citire/scriere. Toate capetele de citire/scriere pentru toate discurile sunt montate pe un singur braţ de acces.

Discurile fixe sunt mai rapide decât discurile flexibile şi au o capacitate mult mai mare – de la 20-80 Mo până la sute de Go (mai detaliat [6, p.137]).

Tamburul magnetic

Acest suport reprezintă un cilindru de aluminiu, suprafaţa căruia e acoperită cu un strat magnetic, pe care se înscrie informaţia. Informaţia se înregistrează pe el pe piste circulare.

Page 62: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

62

Fiecare pistă are capul său de citire/scriere. Astfel, în momentul accesării datelor, se exclude necesitatea mişcării capului de citire/scriere până la pista respectivă, ca în cazul discurilor magnetice. În acest sens, este un suport cu acces la informaţii mai rapid decât discul magnetic.

5) Suporturi informaţionale pe bază de cristale

semiconductoare

Această grupă de suporturi, pe lângă faptul că are alt

material la bază (cristale semiconductoare), se deosebeşte de

alte suporturi şi prin faptul că modalitatea de înregistrare a

informaţiei este utilizarea memoriei electronice, formate din

circuite integrate. Cele mai caracteristice suporturi din această

grupă sunt: memoria flash şi cartelele electronice.

Memoria flash

Memoria flash este una dintre cele mai rapide, compacte

şi care suportă mai multe operaţii de scriere/citire [6, p.145]. Se

fabrică în mai multe forme, cum ar fi: în formă de tub (flash

stick, flash pen), pe plachete – cartele Compact Flash etc. Fiind

complet electronică, compactă şi fiabilă, memoria flash ar

putea substitui discurile fixe la calculatoarele notebook.

Capacitatea modulelor de memorie flash ajunge până la 8 Go.

Cartela electronică

Constituie o placă electronică cu un disc montat, fiind o

alternativă de creştere a memoriei auxiliare. Funcţionează ca şi

un disc fix. Capacitatea poate ajunge de la zeci până la sute de

Mo [6, p.146]

4.2. Simboluri grafice standardizate ale

suporturilor informaţionale

Pentru prezentarea procesului de prelucrare, sunt

determinate simbolurile grafice, cu ajutorul cărora se prezintă

Page 63: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

63

operaţiile şi suporturile de informaţii (GOST 19.OO3 – 80).

Simbolurile acesteia reprezintă nişte figuri geometrice sau

combinarea lor [2]. În standardul amintit, sunt determinate

dimensiunile simbolurilor care sunt notate cu literele „a” şi „b”.

Mărimea minimală a = 10 mm. Celelalte mărimi „a” se împart

la 5; iar b = 1,5a.

În figura 4.2, sunt prezentate simbolurile principale, care

pot fi folosite pentru prezentarea suporturilor de informaţii,

sunt date denumirile, dimensiunile şi funcţiile lor [2]. Aceste

simboluri se folosesc pentru prezentarea în scheme a operaţiilor

de introducere şi ieşire a informaţiei cu evidenţierea suportului

respectiv de informaţii.

În figura 4.2, Continuare, sunt incluse câteva simboluri

grafice, care nu sunt reglementate de standardele cunoscute.

Cauza constă în faptul că suporturile informaţionale,

reprezentate de ele, nu existau în perioada când au apărut

standardele respective.

Aceste simboluri sunt propuse ca variante, recomandate

pentru utilizare în schemele structurale şi tehnologice, ce ţin de

tehnologiile informaţionale. Ele sunt formate pornind de la

unele reguli de bază de prezentare grafică, respectând

dimensiunile şi cadrul de orientare. S-a avut în vedere că se

admite şi varianta arbitrară de prezentare grafică, când

proiectantul poate include şi unele simboluri grafice neprevăzute

în standarde, dar care sunt definite în proiectul dat şi sunt

respectate ca standarde locale în cadrul documentului elaborat.

Concluzii

În acest capitol, a fost prezentată varietatea celor mai

reprezentative suporturi informaţionale moderne şi propusă o

variantă de clasificare a acestor suporturi. În calitate de criteriu

de bază de clasificare, a fost ales tipul de material pentru

suport: hârtie, plastic, metal, cristale semiconductoare etc.

Page 64: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

64

0.25a

b

a

ab

a

a

Cartelă

0.1

5a

a

b

R=a

Disc magnetic

Document primar Documente de mână

Bandă magnetică Benzi magnetice

aR

R

b

0.5a

DocumentDocumente

Figura 4.2. Simboluri grafice standard pentru

prezentarea suporturilor de informaţii

Page 65: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

65

La următoarele niveluri de clasificare, în calitate de

criteriu, a fost aleasă modalitatea de înregistrare a informaţiei

pe suport.

E necesar de menţionat că pot fi propuse şi alte criterii de

clasificare, sau cel puţin altă ordine de importanţă şi utilizare a

criteriilor de clasificare a suporturilor. De exemplu, o altă

variantă de clasificare ar fi una inversă celei prezentate în

figura 4.1. În acest caz, la nivelul superior de clasificare, ar

putea fi criteriul ce ţine de modalitatea de înregistrare a

informaţiei, iar tipul materialului suportului ar putea fi folosit

la nivelurile inferioare ale schemei.

Figura 4.2. Simboluri grafice recomandate pentru

prezentarea suporturilor de informaţii (continuare)

a

aDischeta

a

a

Compact disc

CD

a

a

Disc Flash

FD

Dischete

Compact discuri

CD

a

aDisc DVD

DVD

Page 66: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

66

***

Sarcină pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

Să se elaboreze schema grafică a clasificării suporturilor

de informaţii, la baza căreia, în calitate de criteriu de

clasificare, să nu fie tipul de suport (ca în figura 4.1), ci

modalitatea de înregistrare a informaţiei pe suport: imprimarea

pe hârtie, magnetizarea suprafeţei magnetice a suportului,

înregistrarea optică cu raza laser, memoria electronică etc.

Să se actualizeze şi să se completeze lista tipurilor de

suporturi în baza studierii surselor moderne de literatură şi din

Internet. Să se facă descrierea succintă a suporturilor şi să se

insereze în text figurile respective din sursele utilizate.

Rezultatele să fie perfectate în formă de referat în formă

electronică (15-20 pagini A4) în conformitate cu standardele în

vigoare [16, 17]

Page 67: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

67

Capitolul 5

____________________________

SCHEME STRUCTURALE. PREZENTAREA GRAFICĂ A

SCHEMELOR ____________________________

Având în vedere complexitatea proiectelor ce ţin de

informatizarea societăţii, se cer diverse metode de modelare a

diferitelor aspecte ale sistemelor şi tehnologiilor informatice.

Experienţa acumulată în domeniu evidenţiază metodele de

prezentare grafică ca fiind cele mai comode pentru modelarea

structurilor caracteristice pentru domeniu.

În capitolul de faţă, o atenţie deosebită este acordată

studierii metodelor de prezentare grafică şi a standardelor în

vigoare referitoare la elaborarea schemelor structurale, ce

reglementează folosirea metodelor şi mijloacelor de prezentare

grafică a diferitelor obiecte şi procese, caracteristice

informaticii economice. O atenţie deosebită a fost acordată:

structurilor de sisteme organizatorice, reţelelor de calculatoare,

modelelor informaţionale.

5.1. Cerinţe generale de realizare a schemelor

structurale

Noţiunea de „structură” înseamnă „construcţie”,

„aranjament reciproc”. În sensul larg al cuvântului, structura

este sistemul de organizare a părţilor componente într-un

întreg. Cea mai comodă formă de prezentare a structurii este

cea grafică, sub formă de schemă [2]. Există două variante de

Page 68: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

68

prezentare grafică a schemelor de structură:

1) arbitrară, când se folosesc diferite figuri geometrice la

discreţia proiectantului;

2) reglementată de standardele în vigoare în domeniul

respectiv, când sunt respectate o serie de cerinţe standard, cum

ar fi: configuraţia figurilor, dimensiunile lor, aranjamentul

reciproc etc.

Varianta arbitrară de efectuare a schemelor admite

alegerea figurilor geometrice după placul proiectantului. Acesta

poate să aleagă nu numai configuraţia figurilor (dreptunghiuri,

pătrate, triunghiuri, cercuri etc.), dar şi dimensiunile lor,

aranjamentul în schema generală etc. (figura 5.1).

Cu toate acestea, totuşi, există anumite recomandări,

respectarea cărora poate contribui la sporirea nivelului de

Academia de Studii Economice

din Moldova

Facultatea 1 Facultatea 2 Facultatea 7

Catedra N 11

Catedra N 12

Catedra N 1m

Catedra N 21

Catedra N 22

Catedra N 2m

Catedra N 71

Catedra N 72

Catedra N 7m

Figura 5.1. Schemă structurală arbitrară

Page 69: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

69

înţelegere a schemei. Printre aceste reguli, pot fi enumerate

următoarele:

Componentele structurii, care au acelaşi nivel de

importanţă în sistemul prezentat, trebuie să fie

prezentate cu acelaşi tip de simbol grafic (fie şi ales

arbitrar) şi cu aceleaşi dimensiuni, culori, grosimi de

linii. Chiar şi aranjamentul acestor figuri trebuie să

sublinieze că ele au acelaşi nivel (pe verticală sau pe

orizontală) în funcţie de aranjamentul general al

schemei structurale.

În partea interioară a simbolurilor, se conţin

inscripţiile: denumirea blocului, funcţia lui etc.

Utilizarea aceluiaşi format de text în simbolurile

grafice de acelaşi nivel ierarhic în structura dată, de

asemenea, contribuie la sporirea clarităţii schemei.

Textul joacă un rol foarte important în schemele

arbitrare, fiindcă însăşi figura grafică, introdusă de

proiectant, nu poate fi interpretată fără text.

Conţinutul schemei este determinat de destinaţia ei. De

ex., structura întreprinderii, a funcţiilor, a legăturilor

informaţionale dintre elementele sistemului etc. Acest fapt este

determinat de textul folosit în schemă.

Schema trebuie să fie compactă, clară. Liniile de fluxuri

informaţionale între elementele schemei, precum şi cele ce

reprezintă relaţii de interdependenţă funcţională, tehnologică

etc., trebuie să fie paralele cu liniile chenarului.

Intersecţiile liniilor, în cazurile când ele nu pot fi evitate,

se notează cu puncte.

Pentru prezentarea grafică a sistemelor sau obiectelor

complexe, se practică efectuarea unui set de scheme

structurale, în care una e principală şi generalizată, care reflectă

elementele de bază ale sistemului, iar celelalte reprezintă

Page 70: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

70

structurile interne ale elementelor de bază ale schemei

principale.

Varianta de efectuare a schemelor, reglementată de

standardele în vigoare

Această variantă de prezentare a schemei este orientată la

folosirea figurilor grafice speciale standardizate, pentru care

sunt reglementate configuraţia, dimensiunile lor, aranjamentul

reciproc în schemă etc. Fiecare simbol grafic reprezintă

anumite elemente ale sistemului (obiectului) în domeniul dat,

adică forma simbolului grafic este suport de informaţie despre

orientarea lui funcţională. Astfel, în acest caz, necesitatea

inscripţiilor din simbolurile grafice se reduce esenţial.

Inscripţiile pot fi folosite doar când apare necesitatea

concretizării mai detaliate.

Varianta dată a schemelor structurale este mai informativă

(ilustrativă), mult mai compactă şi înlesneşte citirea şi

înţelegerea schemei.

Dimensiunile simbolurilor grafice se determină după

opţiune şi necesitate, dar respectând variantele recomandate de

standarde. În schema dată, dimensiunile tuturor simbolurilor

grafice standard sunt egale.

Din cauza insuficienţei de spaţiu, în schemă, deseori, se

folosesc abrevieri. Descifrarea acestor abrevieri se face în

partea de jos a schemei.

5.2. Prezentarea grafică a mijloacelor tehnice

Pot fi 2 variante de prezentare grafică:

1) cu mijloace simple, alese de utilizator, dar respectând

anumite reguli;

2) cu diferite șabloane și reguli, oferite de pachete

Page 71: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

71

specializate

5.2.1. Prezentarea grafică a mijloacelor tehnice

simple, oferite de PowerPoint

În calitate de exemplu de prezentare grafică a mijloacelor

tehnice utilizate în domeniul tehnologiilor informaţionale, vom

folosi unul din standardele actuale şi comode pentru documentaţia

tehnică până în prezent [2].

Simbolurile grafice de bază, necesare pentru prezentarea

structurii calculatorului electronic şi echipamentelor principale

periferice, sunt indicate în tabelul 5.1, unde sunt reglementate

contururile (formele) şi dimensiunile figurilor grafice.

Pentru concretizarea dispozitivelor principale ale

calculatorului electronic (prezentate prin simbolurile din

tabelul 5.1) se folosesc semne speciale, formele şi dimensiunile

cărora sunt indicate în tabelul 5.2 [2]. Aceste semne se înscriu

în simbolurile corespunzătoare. Poziţia semnelor în simboluri,

în majoritatea cazurilor, nu e reglementată, dar e preferabil să

fie similară în toate simbolurile schemei date, de pildă, în

centru atât pe orizontală, cât şi pe verticală.

Prezentând în schema structurală dispozitive de păstrare a

informaţiei şi dispozitive de intrare-ieşire a informaţiei în

interiorul simbolului corespunzător, se fixează simbolul

suportului informaţional (discul magnetic, banda magnetică,

discheta, compact-discul, cartela magnetică etc.), micşorat de

trei ori faţă de dimensiunile simbolului de bază.

Se permite folosirea abrevierilor (discul magnetic – DM,

banda magnetică – BM, cartela magnetică – CM, compact –

discul – CD etc.) în loc de simbolurile suporturilor de

informaţie, sau a frazelor scurte, care concretizează tipul de

dispozitiv.

Analogic, se formează şi alte simboluri complexe din

Page 72: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

72

simbolurile elementare, prezentate în tabelele 5.1 şi 5.2.

Rezultatele sunt reflectate în tabelul 5.3.

Pentru crearea schemei structurale a calculatorului şi

asigurării tehnice, în general, e necesară determinarea

dimensiunii simbolurilor grafice. Conform standardului,

mărimile simbolurilor sunt notate prin „a” şi „b”, care

reprezintă laturile dreptunghiului, care serveşte ca orientare

pentru construirea simbolului respectiv. Mărimea minimală a

lui „a” este a=10 mm. Celelalte mărimi trebuie să fie divizibile

cu „5”. Mărimea „b” = 1,5 a.

Page 73: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

73

3. Calculatorul electronic

2. Dispozitiv terminal

1. Dispozitiv

Tabelul 5.1

Simbolurile grafice, folosite pentru prezentarea

mijloacelor tehnice de bază în scheme

a

0.7

a

0.2

a a

b

0.2a

aa

a

Page 74: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

74

Suplimentar la semnele precedente, pot fi

folosite toate simbolurile grafice, care reprezintă

suporturile de informaţii, cu dimensiunea a/3.Semne suplimentare

Multiplicarea

documentelor

Păstrarea informaţiei

în memoria operativă

Indicare pe tubul

electronic

Tipar, imprimare

Calculare

Ieşire pe suport

informaţional

Introducere, citire

de pe suport

informaţional

Dirijare,

comandă

Tabelul 5.2

Semne grafice, folosite pentru concretizarea

mijloacelor tehnice în sisteme informatice

a

0.3a60

0.3a

60

0.3a

0.5a

0.2a

0.4a 0.4a

0.25a0.5a

0.3

a

0.3a 0.3

a

Page 75: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

75

6. Unitate de copiere (multiplicare)

5. Procesor

4. Imprimantă

3. Unitatea de comandă a unităţilor

de memorie externă

2. Memorator extern pe discul

magnetic

1. Dispozitiv de prezentare a

informaţiei pe tubul electronic

(monitor)

Tabelul 5.3

Simboluri grafice, folosite pentru prezentarea

mijloacelor tehnice în sisteme informatice

Page 76: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

76

12. Dispozitiv de intrare-ieşire

flash

11. Cameră WEB

10. Scaner (2 variante)

9. Dispozitiv de intrare-ieşire pe

discul compact (CD)

8. Dispozitiv de intrare-ieşire pe

discul flexibil

7. Memorie operativă

Tabelul 5.3, continuare

CD

Scaner Scaner

WEB

camera

Flash

disc

Page 77: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

77

În figura 5.2, este prezentată o variantă de schemă a

structurii generale a calculatorului cu periferia lui, adică a

Figura 5.2. Structura generală a calculatorului şi a periferiei

lui, creată cu ajutorul simbolurilor grafice speciale

standardizate

CD Scaner

WEB

cameraFlash

disc Mem

ori

a ex

tern

ă a

calc

ula

toru

lui

Dis

po

ziti

ve

per

ifer

ice

de

intr

are-

ieşi

re

Page 78: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

78

asigurării tehnice a unui loc de lucru automatizat. Pentru

concretizarea schemei, ar putea fi folosite diferite inscripţii în

interiorul fiecărui simbol grafic (sau alături de ele), care ar

specifica modelul concret al dispozitivului respectiv.

Astfel, structura calculatorului în varianta de prezentare

grafică cu folosirea simbolurilor speciale e destul de compactă,

informativă şi facilitează esenţial citirea şi înţelegerea schemei.

E şi mai informativă schema grafică a unei reţele de

calculatoare, prezentată cu folosirea acestor standarde şi reguli

(figura 5.3).

În această reţea, sunt conectate, prin canale de legătură, 4

Figura 5.3. Schema unei reţele de calculatoare cu

echipamente de acces comun

Echipamente de acces comun

Printer color,

format mareDispozitiv de afişare

a informaţiei graficeCopiator

Disp

oziti

ve p

erife

rice

de in

trare

-ieşir

e

Scaner

WEB

camera

Mem

oria

ext

ernă

a c

alcu

lato

rulu

i

Scaner

CD

Flash

disc

Disp

oziti

ve p

erife

rice

de in

trare

-ieşir

e

Scaner

WEB

cameraM

emor

ia e

xter

nă a

cal

cula

toru

lui

Scaner

CD

Flash

disc

Disp

oziti

ve p

erife

rice d

e int

rare

-ieşir

e

Scaner

WEB

camera

Mem

oria

exte

rnă a

calc

ulato

rulu

i

Scaner

CD

Flash

disc

Disp

oziti

ve p

erife

rice d

e int

rare

-ieşir

e

Scaner

WEB

camera

Mem

oria

exte

rnă a

calc

ulat

orul

ui

Scaner

CD

Flash

disc

Page 79: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

79

calculatoare, iar între 2 simboluri grafice „acţiuni paralele” sunt

situate echipamentele de acces comun pentru toţi utilizatorii.

5.2.2. Prezentarea grafică a mijloacelor tehnice cu diferite

șabloane, oferite de pachete specializate VISIO, yEd Graph

Editor

Posibilități de prezentare grafică a mijloacele tehnice,

caracteristice pentru TI sunt și în alte pachete. În yEd Graph

Editor sunt propuse elemente grafice speciale pentru

prezentarea grafică a rețelelor de calculatoare (figura 5.3a). În

pachetul VISIO sunt propuse mai multe elemente grafice

pentru acest domeniu (figura 5.3b).

După cum se vede, în aceste pachete elementele grafice

nu trebuie construite, ele sunt gata pentru integrare în scheme.

Figura 5.3a. Elemente de prezentare grafică a rețelelor de calculatoare în yEd Graph Editor

Page 80: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

80

5.3. Schema generală a fluxurilor informaţionale

în sistemul statisticii de stat

La ora actuală, în orice ramură a economiei naţionale, se

dezvoltă sisteme informaţionale de diferite niveluri ierarhice.

Unul dintre aceste sisteme este sistemul informaţional al

Biroului Naţional de Statistică (BNS).

Figura 5.3b. Elemente de prezentare grafică a rețelelor de calculatoare în VISIO

Page 81: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

81

Sistemul informaţional BNS (SI BNS) reprezintă o reţea

ramificată de centre ale direcţiilor teritoriale de statistică

(DTS) în toate raioanele ţării, unde se efectuează acumularea şi

prelucrarea informaţiei statistice, necesare pentru planificare şi

dirijare în economia naţională.

Ca obiect de studiere, de către organele statistice, servesc

atât persoane fizice, cât şi juridice (întreprinderile,

organizaţiile, gospodăriile săteşti, ministerele, districtele

economice, ramuri ale economiei naţionale).

La nivel raional, în direcţiile teritoriale de statistică,

asigurate cu calculatoare şi mijloace de transmitere a

informaţiei, se efectuează acumularea şi prelucrarea informaţiei

de la gospodării săteşti, întreprinderi şi organizaţii locale.

Informaţia este prezentată pe suporturi de hârtie, formulare

(tipizate) statistice.

După prelucrarea datelor la nivel teritorial, rezultatele

procesării se transmit la nivelul superior republican, Biroului

Naţional de Statistică (figura 5.4). Atât datele primare, cât şi

cele procesate sunt transmise în BNS în formă electronică. În

cazul în care formularele statistice trebuie arhivate şi păstrate,

conform legislaţiei, ele sunt transmise la BNS şi pe suporturi

de hârtie.

În centrul informatic al BNS, se acumulează informaţiile

transmise de la:

a) direcţiile teritoriale de statistică;

b) ministere şi alte organizaţii (cum ar fi Ministerul

Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, oficiile de stare civilă

etc.).

Pentru transmiterea datelor, sunt folosite mai multe

mijloace: suporturi tradiţionale de hârtie, în formă electronică

pe suporturi magnetice şi prin intermediul reţelelor transport

Page 82: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

82

date.

În centrul informatic al BNS, datele acumulate sunt

supuse diferitelor variante de procesare, necesare la nivelul

macro al societăţii. Rezultatele prelucrării (informaţie

sistematizată) sunt făcute disponibile utilizatorilor în diferite

forme (publicaţii, suporturi tradiţionale, suporturi electronice

etc.) şi folosite de organele republicane de dirijare.

Fluxurile informaţionale şi tehnologia procesării

informaţiei în cadrul Biroului Naţional de Statistică sunt

caracteristice tehnologiilor informaţionale prioritar centralizate,

deşi posedă şi un anumit nivel de descentralizare, având în

vedere procesarea parţială a datelor statistice la nivelul

direcţiilor teritoriale de statistică. Chiar şi aceea că

informaţia obţinută prin procesarea datelor la nivel teritorial

este folosită şi de organele administraţiei locale, nu schimbă

caracterul centralizat al acestor tehnologii.

Page 83: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

83

În figura 5.4, e prezentată schema structurală generalizată

a legăturilor informaţionale în SI BNS, în condiţiile de

Figura 5.4. Schema fluxurilor informaţionale în domeniul statisticii

CI BNS - centrul informaţional al BNS; DTS - direcţiile teritoriale de

statistică în raioane; MOR - ministere şi organizaţii republicane; OAS -

organe administrative statale; OAL - organe administrative locale;

1 - întreprinderi şi organizaţii; 2 - documente cu informaţii statistice

primare; 3 - documente rezultative la nivel de raion; 4 - suporturi

informaţionale transmise din direcţiile teritoriale de statistică în BNS; 5 -

documente din ministere şi departamente republicane; 6 - informaţii

statistice generalizate la nivel de ţară;

1 11

DTS OAL

1

DTS OAL

CI BNS OASMOR

1

Biroul Naţional de Statistică (BNS)

2 2 2 2 2

3 3

4 4 4

5

6

2

Page 84: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

84

prelucrare atât centralizată, cât şi descentralizată a datelor.

Schema nu corespunde întocmai situaţiei actuale din Republica

Moldova, în ea sunt prezentate variantele posibile de realizare a

fluxurilor informaţionale.

Schemele structurale se folosesc pe larg în orice ramură în

procesul de proiectare a sistemelor, în special, în informatica

economică, care e legată de studierea legăturilor informaţionale

în organele de dirijare şi proiectare a noilor torente de

informaţii, mai raţionale în condiţii de automatizare.

5.4. Elaborarea schemelor structurale

(organigrame)

Această posibilitate este realizată în toate pachetele,

examinate în cap.3. (PowerPoint, Visio, Rational Rose, yEd

Graph Editor, Enterprise Arhitect).

5.4.1. Elaborarea schemelor structurale (organigrame)

în Microsoft PowerPoint

Posibilităţile de creare a schemelor structurale grafice de

diferită complexitate şi orientare funcţională sunt prevăzute în

două dintre aplicaţiile majore ale Microsoft Office: Word şi

PowerPoint. Vom continua, totuşi, elaborarea schemelor în

PowerPoint, având în vedere şi faptul că, în această aplicaţie,

mai există şi posibilităţi suplimentare pentru includerea

figurilor în diferite prezentări.

Nivelul de automatizare a procesului de elaborare şi

modificare a schemelor organizaţionale structurale asigurat de

PowerPoint este destul de înalt.

În acest compartiment, vom examina mijloacele de

construire a schemelor (în special, a organigramelor) oferite de

către PowerPoint, precum şi procedeele de bază folosite pentru

crearea schemelor concrete.

Page 85: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

85

Varietatea de structuri, caracteristice pentru mediul

economic și de afaceri, include structuri ierarhice și structuri

neierarhice.

5.4.1.1. Structuri ierarhnice

Pentru prezentarea grafică a structurilor ierarhice se

utilizează următoarele mijloace PowerPoint și procedee.

După lansarea PowerPoint 2007 (figura 5.13), se

selectează opţiunea Insert/SmartArt/Hierarchy, iar din

fereastra cu variantele de structuri ierarhice afişate se

activează versiunea necesară. În consecinţă, pe ecran va fi

afişat un element de schemă structurală (figura 5.14), care

poate servi ca nucleu, în jurul căruia va fi dezvoltată sche-

ma în cauză.

În procesul dezvoltării schemei, când plasăm indicatorul

mouse-ului pe unul din blocurile (elementele) schemei deja

Figura 5.13. Fereastra de dialog pentru începutul elaborării unei

scheme ierarhice în mediul PowerPoint 2007

Page 86: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

86

existente şi executăm un click cu butonul drept al mouse-ului,

apare o fereastră cu submeniuri, care enumeră operaţiile posibile

asupra fragmentului de schemă ce ţine de elementul dat (Cut,

Copy,. . .,Change Shape, Add Shape, . . ., Format Shape). După

activarea uneia dintre aceste variante, apare caseta cu opţiunile,

care indică modul de realizare a operaţiei date.

De exemplu, în figura 5.14, este activată operaţia

„Adaugă un element” (Add Shape), iar în caseta apărută sunt

indicate variantele de executare a acestei operaţii: adaugă

elementul după-, până la-, (dar la acelaşi nivel cu elementul

dat), mai sus-, mai jos- (faţă de nivelul ierarhic, unde se găseşte

elementul dat). Cu alte cuvinte, acestea sunt opţiunile: Add

Shape After, Add Shape Before, Add Shape Above, Add

Shape Below, Add Assistant.

În caz de necesitate, orice element al schemei poate fi

modificat, executând un click pe elementul respectiv şi

Figura 5.14. Fereastra de dialog pentru dezvoltarea şi

modificarea elementelor schemei

Page 87: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

87

selectând, de exemplu, opţiunea Change Shape. În acest caz,

pe ecran se afişează o casetă cu toate figurile, care pot fi alese

pentru modificarea elementului dat.

Dacă apare necesitatea modificării modului de aranjare a

elementelor schemei deja elaborate (schema nu e destul de

simetrică, clară, nu e acomodată la spaţiul destinat etc.),

executăm un click pe schemă şi alegem varianta necesară de

aranjare din opţiunile propuse de fereastra apărută

Design/Layouts.

Alte funcţii şi operaţii asupra schemei pot fi uşor înţelese

din structura şi conţinutul ferestrelor de dialog ale sistemului.

5.4.1.2. Structuri neierarhice

Pentru prezentarea grafică a structurilor neierarhice

PowerPoint de asemenea oferă un șir de mijloace cum ar fi

celelalte opțiuni enumerate în compartimentul SmartArt: List,

Process, Cycle, Relationship, Matrix, Pyramid. Din

denumirea opțiunii e clar și tipul structurii oferite.

Pot fi realizate și structuri neprevăzute în opțiunile

enumerate. Ele pot fi relativ ușor elaborate cu ajutorul

mijloacelor grafice elementare, care se conțin în

compartimentul Shapes.

Comoditatea utilizării mijloacelor SmartArt:

Simplitatea adăugării componentelor noi ale schemei

printr-o simplă selectare a instrumentului respectiv şi

indicarea locului, unde urmează să fie adăugat un nou

element;

Simplitatea inserării textului în figurile grafice, fără a

folosi procedee suplimentare, cum ar fi Text Box;

Modificarea automată a dimensiunilor elementelor

grafice în funcţie de volumul textului inserat;

Page 88: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

88

Simplitatea corectării schemei. După lichidarea unor

componente ale schemei (noduri sau chiar ramuri),

sistemul schimbă, în mod automat, configuraţia schemei;

Simplitatea modificării aranjamentului figurilor grafice

ale schemei.

La elaborarea schemelor complexe, apar probleme de

aranjare a elementelor pe suprafaţa de lucru şi de obţinere a

unui nivel mai înalt de claritate a structurii, a unei aranjări

simetrice şi mai compacte. Pentru aceasta, se foloseşte funcţia

Layout cu opţiunile ei (figura 5.9). Pentru a schimba modul de

aranjare a elementelor unei ramuri, e necesară executarea unui

click cu butonul stâng al mouse-ului pe blocul din rădăcina

ramurii şi activarea opţiunii cu modelul necesar de aranjare.

Figura 5.9. Instrumentele pentru realizarea diferitelor

variante de aranjare a elementelor în scheme

Page 89: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

89

5.4.2. Elaborarea schemelor structurale în Visio

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXx

5.4.3. Elaborarea schemelor structurale în yEd Graph

Editor

În cazul elaborării unei scheme ierarhice, după

lansarea yEd Graph Editor (figura 5.16), se selectează

opţiunea Tools/Create Graph/Tree, iar în fereastra apărută

Tree Generator cu parametrii, care descriu dimensiunile

arborelui, se indică: numărul nodurilor grafului, numărul

nivelurilor ierarhice, numărul ieșirilor din fiecare nod.

În consecinţă, pe ecran va fi afişată o versiune de

schemă structurală (figura 5.16), care poate servi ca nucleu,

în jurul căruia va fi dezvoltată schema în cauză. Pentru

aceasta vor fi folosite diferite instrumente oferite de sistem.

Alte variante de structuri pot fi elaborate, utilizând

așa opțiuni, oferite de sistem, cum ar fi: Tools/Create

Graph/Grid, Tools/Create Graph/Planar, Tools/Create

Graph/Random. Și în aceste cazuri, după alegerea opțiunii

necesare se afișează fereastra de dialog, în care vor fi

concretizați parametrii caracteristici pentru structura

respectivă.

Page 90: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

90

Concluzii

Cunoaşterea celor două variante de prezentare grafică a

schemelor de structură (arbitrară – controlată de proiectant, şi

cea reglementată de standardele sistemelor utilizate –

Figura 5.16. Fereastra de dialog pentru elaborarea unei scheme ierarhice în yEd Graph Editor mediul

Page 91: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

91

controlate de aceste sisteme), care se completează reciproc,

este necesară pentru modelarea şi descrierea univocă a

diferitelor aspecte ale proiectelor în domeniul informatizării

unităţilor social-economice. În cazurile necesare, pot fi

utilizate ambele metode de prezentare grafică în paralel, adică

în aceeaşi schemă pot fi îmbinate elemente din ambele metode.

***

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

Studenţilor li se recomandă să îndeplinească, de sine stă-

tător, câteva sarcini, ce ţin de elaborarea schemelor organiza-

torice în conformitate cu descrierea textuală a structurii date şi

respectând standardele de prezentare grafică în vigoare.

Sarcina nr.1

Să se elaboreze schema grafică, ce reprezintă structura Academiei de Studii Economice în conformitate cu descrierea ei textuală, amplasată în site-ul ASEM (www.ase.md). Schema trebuie să includă toate nivelurile ierarhice (conducerea universităţii, facultăţile, catedrele, specialităţile, anii de studii, grupele academice etc.). Să se fragmenteze schema structurală astfel, încât ea să fie imprimată pe foi de hârtie de formatul 11 (A4).

În calitate de soft, să se utilizeze Organization

Chart. În procesul elaborării, să se încerce diferite modele de aranjare a simbolurilor grafice, care reprezintă subdiviziunile ASEM Pentru aceasta, să se utilizeze diferite variante de aranjare, propuse de Organization Chart/Layout.

Sarcina nr. 2

Page 92: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

92

Să se elaboreze schema asigurării tehnice a unui loc automatizat de lucru, evidenţiind atât structura calculatorului, cât şi echipamentele periferice moderne. Să se utilizeze varianta standard de prezentare grafică a mijloacelor tehnice.

Sarcina nr.3

Să se elaboreze schema asigurării tehnice a unei reţele informatice locale din 6 locuri de lucru, având în vedere că fiecare loc automatizat de lucru are un calculator cu o anumită structură şi echipamente periferice necesare. În plus, există şi o serie de echipamente tehnice de uz comun, la care au acces toţi utilizatorii reţelei informatice.

Echipamentele comune pot include dispozitive necesare pentru fiecare loc de lucru relativ rareori, dar sunt costisitoare, cum ar fi: imprimantă color de format mai mare decât A4, dispozitiv de afişare a informaţiei grafice, copiatoare color etc.

Să se pregătească o descriere succintă a schemei în Microsoft Word şi să se insereze schema în textul descrierii.

Page 93: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

93

Capitolul 6

____________________________

PROCESE TEHNOLOGICE INFORMAŢIONALE CENTRALIZATE,

DESCENTRALIZATE ŞI MIXTE ____________________________

Nivelul de centralizare a proceselor informaţionale este

recunoscut ca fiind unul din cei mai importanţi factori de

influenţă asupra metodelor de proiectare şi dezvoltare a

sistemelor şi tehnologiilor informaţionale pentru unităţile

social-economice. În literatura de specialitate [3], a fost

menţionat că chiar şi astfel de principii de bază ca „abordarea

sistemică”, „principiul de integritate a sistemului” şi altele, sunt

realizate în moduri diferite în dependenţă de nivelul de

centralizare a proceselor informaţionale în sistemele informatice.

În capitolul de faţă, sunt studiate principalele tipuri de TI

după nivelul de centralizare, a fost formulat principiul de

corelare optimă între nivelurile de centralizare şi

descentralizare ale proceselor informaţionale în sisteme

concrete şi analizate unele tendinţe contemporane în

organizarea TI pe baza centralizării unor componente ale lor. În

calitate de exemplu, este descrisă experienţa firmei IBM în

asigurarea securităţii datelor.

6.1. Procese tehnologice de procesare a informaţiei

economice după nivelul de centralizare

Construirea proceselor tehnologice de prelucrare

automatizată a datelor se află în dependenţă directă de

Page 94: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

94

caracterul problemelor care trebuie rezolvate, de cercul

utilizatorilor, mijloacele tehnice, de sistemul de control al

datelor etc.

Formele de organizare ale tehnologiei prelucrării auto-

matizate a informaţiei sunt legate nemijlocit de mijloacele

tehnice, utilizate în etapele primară şi pregătitoare şi de

repartizarea punctelor de colectare şi formare a datelor

primare [3].

Componenţa operaţiilor PTPAIE, în mare măsură,

depinde de nivelul centralizării exploatării mijloacelor de

automatizare a prelucrării datelor. Acest nivel de centralizare

condiţionează, de asemenea, şi volumul specific al fiecărei

operaţii în componenţa PTPAIE.

În funcţie de nivelul de centralizare a mijloacelor de

procesare a datelor, pot fi condiţional-evidenţiate următoarele

tipuri de tehnologii informaţionale: centralizate, descentralizate

şi mixte.

Procese tehnologice de procesare a informaţiei economice

centralizate

În primele etape ale informatizării, cea mai răspândită

formă de prelucrare a informaţiei la centrele de calcul, dotate

cu computere universale, a fost prelucrarea ei centralizată. Într-

adevăr, folosirea tehnicii de calcul din acea perioadă impunea

cerinţe foarte rigide faţă de condiţiile de exploatare (aer

condiţionat, resurse mari energetice şi umane, nivel înalt de

organizare a proceselor de exploatare etc.). Aceste condiţii

puteau fi asigurate numai în centre specializate de calcul şi

informaţii. Ele acumulau volume mari de informaţii de la

periferii şi le prelucrau în mod centralizat, după ce rezultatele

prelucrării erau trimise prin diferite mijloace de legătură

utilizatorilor. Dar şi în prezent, în condiţiile când tehnica de

calcul nu cere condiţii speciale de exploatare, există o serie de

Page 95: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

95

factori de influenţă, care condiţionează necesitatea păstrării

unui anumit nivel de centralizare a procesării informaţiei din

mai multe puncte de vedere. Aceste situaţii vor fi examinate

mai târziu, iar acum ne vom opri asupra esenţei tehnologiilor

informaţionale centralizate.

Această tehnologie prevede furnizarea informaţiei iniţiale

sub formă de documente primare în secţia corespunzătoare a

centrului de calcul pentru prelucrarea ei la calculatorul

electronic. Schema generalizată a acestei tehnologii e reflectată

în figura 1.2.

Prelucrarea centralizată a datelor, care provin de la

periferiile sistemului de comandă, este caracteristica principală

a unui PTPAIE centralizat, independent de volumul de lucru la

realizarea altor operaţii descentralizate şi nomenclatura acestor

operaţii.

Chiar şi în condiţiile descentralizării operaţiilor etapei de

pregătire a datelor pe suporturi informaţionale şi efectuării lor

cât mai aproape de locurile de colectare a datelor nu schimbă

caracterul centralizat al PTPAIE, dacă operaţiile etapei de bază

(procesarea) rămân să fie efectuate în mod centralizat.

Cauzele centralizării PTPAIE nu se reduc doar la aspectul

tehnic şi tehnologic al TI. Mai există şi alţi factori care

influenţează nivelul de centralizare. Unul dintre principalii

factori este sistemul de comandă.

Se consideră că sistemul de comandă centralizat (pur

administrativ) este un factor foarte influent al nivelului de

centralizare. Există şi tipul de probleme informatizate. De

exemplu, sistemul de dirijare a unui complex cosmic sau

sistemul de prezicere a timpului probabil, nu poate fi

descentralizat complet, chiar dacă toate punctele de colectare a

informaţiilor vor fi distribuite pe întreg globul pământesc. Mai

sunt şi multe alte cauze de centralizare a TI.

Page 96: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

96

Tehnologii informaţionale descentralizate

Apariţia tehnicii de calcul şi transport date contemporane,

dar şi tranziţia la economia de piaţă au creat condiţii

tehnologice şi organizatorice pentru o descentralizare

maximală a proceselor tehnologice de procesare a datelor.

Apropiind tehnica de calcul de locurile de lucru ale

utilizatorilor finali, au apărut condiţii de descentralizare totală a

proceselor informaţionale. Dar aceste condiţii sunt doar

condiţii tehnologice şi ele sunt realizate numai atunci când mai

sunt îndeplinite şi alte condiţii suplimentare.

În continuare, clarificăm ce reprezintă un PTPAIE

descentralizat. Un PTPAIE descentralizat este bazat pe

descentralizarea nu numai a operaţiilor etapelor primare şi

pregătitoare, ci şi pe distribuirea operaţiilor de bază. Astfel, la

fiecare loc de lucru, poate fi nu numai colectată şi înregistrată

informaţia, dar şi procesată în conformitate cu necesităţile

utilizatorului final. Comunicaţiile dintre utilizatori, în caz de

necesitate, sunt realizate prin canalele de legătură.

Tehnologii informaţionale mixte

Deci, în locul centralizării totale a PTPAIE, au apărut

treptat PTPAIE descentralizate, care pot asigura, din punct de

vedere tehnologic, o descentralizare completă. Dar poate ea să

fie completă în practica de toate zilele? E greu de imaginat un

PTPAIE complet centralizat sau complet descentralizat. Chiar

şi în primele sisteme informatice, unele operaţii erau

descentralizate (colectarea, înregistrarea-formarea documentelor

primare, mai târziu a apărut tendinţa de a descentraliza

pregătirea datelor şi a suporturilor tehnice).

La ora actuală, în sistemele descentralizate, de asemenea,

nu pot fi localizate strict toate operaţiile de procesare a

informaţiei. Dimpotrivă, având aparent locul de lucru constant

independent informaţional, utilizatorul final se foloseşte

Page 97: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

97

permanent de spaţiul informaţional exterior; face aceasta prin

Internet, prin canalele de legătură, extrăgând informaţii din cele

mai diferite BD ale altor utilizatori. Într-un anumit sens, acest

utilizator colectează informaţii din cele mai diferite surse,

centralizând procesarea lor în anumite scopuri.

Pe de altă parte, din punct de vedere al caracterului

problemelor rezolvate, al conducerii unităţilor social-

economice etc., PTPAIE nu pot fi absolut distribuite. În

compartimentele ce ţin de bazele conceptuale ale TI în [3] au

fost menţionate astfel de principii ca „abordarea sistemică”,

„principiul de sistem integral” şi altele, care cer ca obiectul

condus să fie tratat ca un sistem integral în procesul modelării

informaţionale.

Pentru realizarea acestor principii, se cere să fie păstrat şi

un nivel anumit de centralizare a unor tipuri de informaţii,

necesare pentru a fi prelucrate împreună (în aceeaşi BD, SIE)

în procesul rezolvării problemelor la nivel de conducere

generală.

Astfel, concluzia generală: în practică, nu poate fi realizat

un PTPAIE pur centralizat sau pur descentralizat. El

întotdeauna o să posede în paralel şi elemente de centralizare şi

de descentralizare a unor operaţii. Deci, în cazuri concrete noi,

de fapt, utilizăm PTPAIE mixte. Problema constă doar în

alegerea corelării dintre nivelul de centralizare şi cel de

descentralizare a operaţiilor de stocare şi procesare a

informaţiei.

Principiul de corelare optimă între nivelurile de centralizare

şi descentralizare a proceselor informaţionale

Dezvoltarea rapidă a TI descentralizate în locul celor

centralizate a creat, în rândurile specialiştilor în informatică,

iluzia că descentralizarea (distribuirea) proceselor informaţionale

este un fenomen univoc pozitiv, care, pentru totdeauna, a luat

Page 98: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

98

locul sistemelor informatice centralizate.

O analiză sistemică a factorilor de influenţă la nivelul de

centralizare a resurselor informaţionale şi a proceselor de

prelucrare a datelor relevă că problema este mult mai

complicată. Într-adevăr, descentralizarea acestor procese duce

la complicarea unui şir de caracteristici ale sistemelor

informatice. În primul rând, acestea sunt caracteristicile ce ţin

de securitatea păstrării datelor, redundanţa informaţiei care se

măreşte esenţial, odată cu distribuirea totală a proceselor de

procesare, integritatea sistemului informatic.

În unele lucrări [3] a fost atrasă atenţia că descentralizarea

proceselor informaţionale complică, în mare măsură, realizarea

principiului de asigurare a integrităţii sistemului informatic.

Totodată, un factor important de influenţă este şi specificul

sistemului de dirijare, pentru care se creează sistemul

informatic, care poate influenţa esenţial nivelul de centralizare.

În [3] este argumentată necesitatea păstrării unui

minimum corespunzător de centralizare a informaţiei, care ar

asigura realizarea cerinţelor faţă de integritatea SIE şi

comoditatea pentru utilizatorii de diferite niveluri de ierarhie,

chiar şi în condiţiile când, din punct de vedere tehnologic, este

posibilă distribuirea totală a datelor.

Aceşti factori şi alţii dictează necesitatea determinării

corelaţiei optime dintre nivelul de centralizare şi cel de

distribuire a proceselor informaţionale, în fiecare caz concret

şi adaptarea acestei corelaţii în funcţie de dinamica schimbării

situaţiei, de toţi factorii de influenţă. Astfel, tendinţa de a

rezolva această problemă importantă pentru orice segment de

informatizare a societăţii trebuie să fie ridicată la nivel de

principiu, alături de alte principii de informatizare, de care

depinde eficienţa utilizării resurselor informaţionale.

Page 99: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

99

6.2. Unele tendinţe contemporane în organizarea

TI pe baza centralizării unor componente ale lor

Analiza experienţei acumulate în ţările industrial-

dezvoltate arată că au apărut nişte tendinţe foarte interesante de

dezvoltare a formelor de organizare a TI. Totodată, aceste

tendinţe nu erau prevăzute la etapa când s-a început distribuirea

proceselor de prelucrare a informaţiei, considerându-se că acest

proces e ireversibil.

Cel mai bun exemplu de centralizare a unor procese TI în

condiţiile când, din punct de vedere tehnic, e posibilă

descentralizarea lor totală, este sistemul de asigurare a

securităţii informaţionale. În acest context, vom examina

experienţa acumulată în asigurarea securităţii păstrării datelor

în SUA. Aceasta problemă e foarte actuală în prezent. Pe lângă

riscurile informaţionale de ordin pur tehnologic şi condiţionate

de factorul uman intern al TI, mai există şi mari riscuri de

intervenţie intenţionată în resursele informaţionale ale USE

(din cauza concurenţei şi altele). În Occident, acestor probleme

li se acordă o atenţie deosebită.

Firmele mari, care dispun de resurse financiare, investesc

mijloace esenţiale în asigurarea securităţii datelor. Deoarece

rezolvarea acestei probleme este foarte costisitoare şi cere

dezvoltarea unei infrastructuri speciale de protecţie, aceste

firme deleagă aceste funcţii de protecţie a datelor unor firme

specializate cu o infrastructură bine gândită, ce garantează

păstrarea datelor chiar şi în cele mai dure condiţii.

De exemplu, Firma IBM şi încă vreo câteva firme de

acest nivel oferă firmelor şi companiilor servicii de protecţie a

datelor, concentrând în această firmă funcţiile de protecţie a

datelor pentru mai multe firme în paralel. Pe baza unor

contracte în care sunt prevăzute garanţiile respective, ei îşi

asumă păstrarea, actualizarea periodică şi menţinerea în stare

Page 100: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

100

de lucru a BD beneficiarilor, precum şi restabilirea BD în caz

de accidente, care duc la pierderea informaţiei.

Pentru asigurarea unui nivel înalt de viabilitate a

sistemelor, firma IBM se foloseşte de serviciile unei

infrastructuri speciale de păstrare a datelor. Pe teritoriul SUA,

există câteva depozite de suporturi informaţionale tehnice, în

care orice firma îşi poate păstra suporturile informaţionale

proprii pentru o plată respectivă. Aceste depozite asigură o

securitate înaltă chiar şi în cazul celor mai dezastruoase

evenimente: război, incendiu, cutremur de pământ etc. (vezi

figura 6.1).

Figura 6.1. Schema logică a sistemului de asigurare a securităţii datelor

Suporturile se înnoiesc aici cu periodicitatea necesară şi

pot fi folosite în caz de necesitate pentru restabilirea completă a

bazelor de date pierdute, sau accidentate. Administratorii de

sisteme informatice nu aşteaptă până se va întâmpla aşa ceva,

Firma 1 Firma 2 Firma nFirma

n+1

Firma

m

BD1 BD2 BDn BDn+1 BDn+2 BDm

Firma IBM Firma X

Depozit de suporturi

informaţionale

tehnice

Figura 6.1. Schema logică a sistemului de asigurare a securităţii datelor

Page 101: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

101

ci se pregătesc foarte serios pentru evitarea unor pierderi mari.

Ei organizează periodic antrenamente (teste, controale etc.), ca

să verifice în ce măsură pot fi siguri pe sistem.

Chiar şi în cazuri de distrugere completă a bazei de date,

şi chiar a asigurării tehnice a sistemului informatic, se asigură

restabilirea întregului sistem informatic, dacă firma respectivă

foloseşte astfel de servicii de protecţie.

Astfel, în cazul acesta, avem un exemplu de centralizare a

unor componente de TI în scopul asigurării protecţiei maximale

a datelor. Noi dispunem de schema structurală a acestui

element de infrastructură informaţională, orientat la asigurarea

protecţiei şi încercăm să prezentăm tehnologia de interacţiune a

firmelor-beneficiar cu cele specializate în protecţia datelor,

folosind scheme grafice şi standardele în vigoare.

Din schemă, observăm că o parte a PTPAIE se transmite

altor firme unde aceste operaţii sunt concentrate pentru mai

multe firme-beneficiar.

Astfel, în informatică, în multe cazuri, nu pot fi trase

concluzii univoce şi pentru totdeauna. TI sunt într-o continuă

dezvoltare şi unele etape considerate perimare pot reveni, dar la

un nou nivel de dezvoltare, cum s-a întâmplat cu principiul de

descentralizare (distribuire).

6.2.1. Asigurarea protecţiei şi securităţii resurselor

informaţionale

Aspectul protecţiei resurselor informaţionale presupune

acţiuni de protejare în caz de distrugere intenţionată sau în

urma calamităţilor naturale. Este demn de remarcat faptul că

Sistemele Informatice existente sunt foarte costisitoare şi

înglobează munca mai multor generaţii. Ele generează baze de

date fundamentale, acumulează informaţii în decursul multor

ani care trebuie să fie păstrate timp de 75-100 de ani. În acest

Page 102: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

102

sens, prin protecţia datelor, trebuie să fie asigurată continuitatea

acumulării datelor şi renovarea lor în caz de distrugere.

În acelaşi timp, politica de stat pentru informatizarea

societăţii este strâns legată de politica pentru securitatea

statului. De aceea, este foarte importantă asigurarea securităţii

componentelor tehnologice ale spaţiului informaţional care este

constituit din:

Resursele informaţionale prezumă baze şi bănci de

date, toate tipurile de arhive, sisteme de depozitare a

resurselor informaţionale de stat, biblioteci şi

depozitări ale muzeelor etc.;

Infrastructura de informaţii şi telecomunicaţii – reţele

de stat şi corporative teritorial distribuite, reţele de

telecomunicaţii şi sisteme specializate, reţele şi canale

de transmitere a datelor, mijloace de comutare şi

dirijare a fluxurilor informaţionale;

Cu alte cuvinte, politica securităţii resurselor

informaţionale trebuie să aibă în vedere toate categoriile de

resurse informaţionale. În acest sens, aici pot fi incluse

următoarele tipuri de date:

Registrul unic al gajului;

Registrul populaţiei;

Registrul cadastral;

Registrul comercial al întreprinderilor;

Registrul fiscal;

Baza de date a informaţiei tehnico-ştiinţifice;

Baza de date a invenţiilor şi brevetelor;

Baza de date agrometeorologice;

Baza de date privind mediului înconjurător;

Page 103: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

103

Baza de date privind patrimoniul cultural;

În aceeaşi ordine de idei, trebuie remarcat faptul că, în

sistemul de management al resurselor informaţionale, un loc

extrem de important îl ocupă managementul informaţional şi

tehnologic. Chiar şi un sistem informatic bine gândit (din punct

de vedere al componentelor lui, organizării bazelor de date,

limbajelor informatice, hardware şi software etc.) poate fi

ineficient folosit în cazurile când nu se acordă atenţia cuvenită

funcţiilor de asigurare a calităţii şi oportunităţii livrării

informaţiei. Aceste caracteristici importante ale informaţiei şi

tehnologiilor informaţionale sunt proprii ultimelor etape ale

ciclului de viaţa al SIE, atât în procesul funcţionării

(exploatării) SIE, cât şi în procesul dezvoltării lui.

În [14,15], sunt analizaţi factorii care pot influenţa negativ

securitatea sistemelor informatice, evidenţiind riscurile şi

ameninţările intenţionate (deteriorarea fizică a componentelor

sistemelor informatice, accesul neautorizat la informaţii etc.) şi

cele neintenţionate, dar nu mai puţin periculoase (calamităţi

naturale, erori tehnologice ş.a.m.d.). Tot aici, sunt analizate

metodele şi mijloacele asigurării securităţii informaţionale,

clasificate după diferite criterii (complexitatea şi zona

cuprinderii, etapele operaţionale, scopurile protecţiei etc.).

Având în vedere multidimensionalitatea problemei în

cauză (soluţionarea căreia poate fi un obiect de studii aparte),

ne vom opri doar la aspectele, ce ţin de securitatea resurselor

informaţionale, care cer soluţii organizaţionale şi tehnologice la

nivel de Infrastructură Informaţională Naţională.

Pentru asigurarea nivelului caracteristicilor calitative ale

resurselor informaţionale în conformitate cu cerinţele

utilizatorilor finali, este necesară organizarea unui sistem de

management specializat, care ar prevedea realizarea setului

respectiv de funcţii, principalele dintre ele fiind:

Page 104: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

104

planificarea tehnologiei de asigurare a calităţii

resurselor informaţionale,

minimizarea erorilor şi funcţiile de „backup”

(dublare, recuperare):

planificarea acţiunilor în situaţii de dezastru şi

recuperarea funcţionalităţii;

controlul sistemului informatic;

auditul sistemului.

6.2.2. Segment de Infrastructură Informaţională orientat la

asigurarea securităţii datelor

Analiza condiţiilor tehnologice ale sistemului de

management informaţional arată că funcţiile acestuia, privind

securitatea resurselor informaţionale, pot fi realizate eficient

doar în cadrul unei infrastructuri informaţionale argumentate

ştiinţific. Pe baza rezultatelor teoretice, obţinute în urma

cercetărilor în acest domeniu, referitor la practica avansată,

acumulată în ţările industrial-dezvoltate, au fost elaborate

propuneri concrete de creare a unui segment al Infrastructurii

Informaţionale Naţionale (IIN), orientat la asigurarea

condiţiilor necesare efectuării funcţiilor de management

informaţional, orientate la menţinerea unui nivel garantat de

securitate a resurselor informaţionale.

Acest segment al IIN îl reprezintă un complex de

componente organizaţionale, destinate asigurării condiţiilor

optime pentru realizarea funcţiilor şi operaţiilor tehnologice de

menţinere a securităţii resurselor informaţionale.

Analizând experienţa avansată în domeniul asigurării

securităţii informaţionale, observăm o reîntoarcere la un nivel

mai înalt de centralizare a resurselor informaţionale propriu-

zise şi a unor procese informaţionale (în primul rând, a celor ce

aparţin anumitor funcţii ale managementului informaţional).

Page 105: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

105

Este demn de relevat faptul că aceasta se urmăreşte pe fundalul

tendinţei generale spre distribuirea proceselor informaţionale la

locurile de muncă ale utilizatorilor.

Aceste două aspecte, contradictorii după sens, dar care

sunt obiective din punct de vedere al abordării sistemice

privind dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, fac actuală

problema determinării corelării optime dintre nivelurile de

centralizare şi descentralizare a resurselor informaţionale şi a

operaţiilor tehnologice de management informaţional orientat

la asigurarea securităţii informaţiilor.

Astfel, principiul de corelare optimală a acestor niveluri

de centralizare şi descentralizare a resurselor informaţionale şi

a proceselor de prelucrare a datelor devine unul din cele mai

importante principii de sistem în procesul informatizării

societăţii.

Anume, acest principiu este pus la baza conceptului

creării segmentului de Infrastructură Informaţională

Naţională orientat la asigurarea securităţii datelor (SIINS) în

Republica Moldova.

Structura organizatorică generală a acestui segment

poate fi reprezentată ca în figura 6.2 şi presupune următoarele 4

niveluri ierarhice:

1) nivelul inferior (al utilizatorilor);

2) nivelul local de organizare a administrării şi

recuperării datelor în unităţile social-economice;

3) nivelul specializat de organizare şi efectuare a

funcţiilor de administrare şi recuperare a datelor;

4) nivelul general al SIINS.

Nivelul inferior include un minimum de elemente

tehnologice de administrare şi recuperare a datelor, efectuate

nemijlocit de utilizatorii finali.

Page 106: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

106

Figura 6.2. Structura generală a segmentului de Infrastructură Informaţională Naţională, orientat la

asigurarea securităţii datelor

Figura 6.2. Structura generală a segmentului de Infrastructură

Informaţională Naţională, orientat la asigurarea securităţii datelor

CENTRUL SPECIALIZAT

în informatică

cu funcţii de administrare şi

recuperare a datelor pentru

organizaţiile statale

CENTRE SPECIALIZATE

de administrare şi recuperare

a datelor pentru unităţi

social-economice

(întreprinderi, firme etc.)

Nivelul 4

de păstrare a

suporturilor

informaţionale

fizice

Nivelul 3

specializat

de organizare

a funcţiilor de

administrare

şi recuperare

a datelor

Nivelul 2

local de

administrare

a datelor în

unităţile

social-

economice

Nivelul 1

al utilizatorilor

Preşedinţia

Parlamentul

Guvernul

Alţi abonaţi

Unitate social-

economică N1

Unitate social-

economică N2

Unitate social-economică N

Utilizatorii individuali Utilizatorii individuali

CENTRUL SPECIALIZAT

de păstrare a copiilor de suporturi informaţionale

Page 107: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

107

Nivelul local al SIINS reprezintă un ansamblu de

elemente organizatorice şi tehnologice, orientate la efectuarea

funcţiilor de administrare şi menţinere a securităţii datelor cu

puterile proprii ale unităţilor social-economice.

Nivelul specializat al SIINS este reprezentat de

organizaţii specializate în domeniul organizării şi realizării

funcţiilor de administrare a datelor întru asigurarea securităţii

lor pentru unităţile social-economice (USE). Îndeplinirea

acestor funcţii specializate poate sa fie delegată de către

unităţile social-economice pe bază de contract cu unele

instituţii deja existente care funcţionează în domeniul

informaticii şi au un potenţial tehnico-ştiinţific corespunzător.

Nivelul general al SIINS are menirea de a asigura

păstrarea garantată a suporturilor informaţionale pentru toţi

utilizatorii de toate nivelurile ierarhice ale societăţii şi

economiei naţionale (inclusiv pentru structurile statale,

persoanele juridice etc.). Cerinţele faţă de acest nivel sunt

foarte înalte: el trebuie să asigure păstrarea garantată a

suporturilor informaţionale în condiţiile celor mai aspri factori

de influenţă posibili (dezastre naturale, incendii, acte de

terorism etc.).

Instituţiile nivelului specializat al SIINS efectuează

operaţiile de administrare a datelor USE, inclusiv dublarea

bazelor de date pe suporturi informaţionale cu o periodicitate

necesară, transmiterea acestor suporturi în centrul de prelucrare

a lor, reînnoirea lor prin copii noi după fiecare dublare şi

folosirea lor pentru recuperarea datelor beneficiarului în caz de

distrugere.

În concluzie, este evident că un astfel de nivel de

organizare a securităţii cu forţele fiecărei USE în parte, ar

condiţiona cheltuieli nejustificate şi insuportabile atât pentru

fiecare USE, cât şi pentru Republica Moldova în general.

Organizarea, însă a segmentului în cauză al Infrastructurii

Page 108: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

108

Informaţionale Naţionale pe baza unei abordări sistemice (a

cărei variantă concretă ar putea fi cea propusă în lucrarea dată)

ar fi mult mai ieftină şi ar putea folosi mai eficient potenţialul

deja acumulat în acest domeniu.

Totodată, obiectivul politicii de securitate şi protecţie

poate fi atins numai dacă se stabileşte cu exactitate că aceasta

se referă la întreaga Infrastructură Informaţională Naţională,

adică la toate categoriile de beneficiari: începând cu managerii

până la ultimul angajat.

Concluzii

În practica reală a informatizării, nu pot exista tehnologii

informaţionale pur centralizate sau descentralizate. În

dependenţă de un şir de factori de influenţă la soluţiile de

proiect, în fiecare caz concret, trebuie aleasă şi argumentată

corelarea dintre nivelul de centralizare şi cel de distribuire a

proceselor informaţionale.

Este necesară păstrarea unui minimum corespunzător de

centralizare a proceselor informaţionale, chiar şi în condiţiile

când, din punct de vedere tehnologic, este posibilă distribuirea

totală a acestor procese. Factorii principali de influenţă, în

aceste cazuri, sunt următorii: realizarea cerinţelor faţă de

integritatea sistemului informatic economic, tipurile de

probleme rezolvate, comoditatea pentru utilizatorii de diferite

niveluri ierarhice, asigurarea cerinţelor specifice faţă de

securitatea informaţională etc.

Unele tendinţe de întoarcere parţială la centralizarea unor

funcţii tehnologice ce ţin de asigurarea informaţională a

firmelor sunt confirmate de experienţa acumulată de firma

IBM.

Page 109: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

109

Întrebări de recapitulare

1. În ce constau particularităţile tehnologiei informaţionale

centralizate?

2. Care este deosebirea dintre TI centralizate şi cele

descentralizate?

3. Care sunt factorii care condiţionează utilizarea TI

moderne pe baza centralizării unor componente ale

proceselor tehnologice de procesare a informaţiei?

4. În ce constă principiul de corelare optimă între

nivelurile de centralizare şi descentralizare a

proceselor informaţionale într-un sistem informatic?

5. Cum foloseşte firma IBM centralizarea unor funcţii

tehnologice cu datele în scopuri de asigurare a

securităţii informaţionale?

Page 110: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

110

Capitolul 7

____________________________

PREZENTAREA GRAFICĂ A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE

PROCESARE A INFORMAŢIEI

____________________________ Orice proces tehnologic poate fi descris în cuvinte, însă,

cea mai evidentă (intuitivă, limpede, concretă) este prezentarea lui grafică cu ajutorul schemei. Schemele oferă posibilitatea prezentării cât mai evidente şi univoce a caracterului şi ordinii efectuării operaţiilor, legătura lor reciprocă. În scheme, se indică locul efectuării operaţiilor, mijloacele de transmitere a datelor, mijloacele tehnice utilizate. Caracterul concret şi evidenţa schemei facilitează procesul de studiere a PTPAIE, depistarea erorilor, perfecţionarea procesului.

Prezentarea grafică a proceselor tehnologice informaţionale este strâns legată de modelarea şi perfecţionarea acestor procese. Prezentarea grafică nu este, pur şi simplu, o etapă pasivă de constatare a nivelului, deja, atins în organizarea proceselor, ci un mijloc eficient de perfecţionare continuă a lor. Deoarece, în timpul prezentării grafice, sunt evidenţiate locurile vulnerabile, alogice, neunivoce în procesul existent etc., aceasta este folosită la efectuarea modificărilor respective, adică la perfecţionarea modelului existent.

Pentru a proiecta o schemă a PTPAIE, e necesară cu-noaşterea:

- standardelor de prezentare grafică a operaţiilor de procesare a informaţiilor;

- standardelor de prezentare grafică a suporturilor infor-maţionale;

Page 111: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

111

- regulilor generale de perfectare a schemelor grafice.

Unul dintre scopurile de bază ale capitolului de faţă şi ale

manualului, în general, este formarea gândirii algoritmice (o

capacitate absolut necesară) la viitorii profesionişti în domeniul

tehnologiilor informaţionale.

Materialul este bazat pe studierea experienţei acumulate

în domeniul standardizării şi, în primul rând, al standardelor

existente, ce reglementează folosirea metodelor şi mijloacelor

de prezentare grafică a diferitelor obiecte şi procese,

caracteristice informaticii economice şi tehnologiilor

informaţionale.

7.1. Prezentarea grafică a procesului tehnologic

de procesare a informaţiei

Operaţiile de prelucrare a datelor şi suporturile de

informaţii sunt prezentate în scheme cu ajutorul simbolurilor

grafice, care sunt nişte figuri geometrice. Majoritatea acestor

simboluri, după forma lor, pot fi înscrise într-un dreptunghi [2]

cu laturile „a” şi „b”. Mărimea minimală a lui „a” e egală cu

10 mm, b=1,5a. Aceasta depinde de dimensiunile schemei şi

volumul textului în simbolurile grafice.

În limita unei scheme, se recomandă ca toate simbolurile

să fie de aceeaşi mărime. Grosimea liniei de contur la simbol

S=(0,6 - 1,5) mm.

Configuraţia simbolurilor pe schemă trebuie să

corespundă cerinţelor standardului, care sunt prezentate în

tabelul 7.1.şi în figura 4.2. Majoritatea acestor simboluri au

şabloanele respective în AutoShapes/Basic Shapes (figura

3.7.) şi AutoShapes/Flowchart (figura 3.8) în Microsoft

PowerPoint.

Page 112: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

112

Operaţiile care

schimbă comenzi

sau grupe de

comenzi

6. Modificare

Alegerea direcţiei

executării algoritmului

sau a programului în

funcţie de unele

condiţii variabile

5. Decizie

Pentru prezentarea

oricărui proces,

care nu are simbol

grafic special

4. Proces

3. Vizualizator

Introducere manuală

a datelor cu ajutorul

unor dispozitive cu

tastatură

2. Introducere

manuală a

datelor

1. Intrare-

ieşire

Tabelul 7.1

Standardele de prezentare grafică a operaţiilor

procesului tehnologic de procesare a informaţiei

0.25ab

ab

a

0.7

5a

b

a

b

a

b

a

a

RR

ab

a a

Introducerea

informaţiei în formă

binară, sau afişarea

rezultatelor procesării

Afişarea pe ecranul

monitorului a

datelor introduse

sau a informaţiei de

ieşire

Page 113: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

113

12. Grupare

Sortarea informaţiei

după parametri daţi11. Sortare

Efectuarea copierii

suportului de

informaţie10. Copiere

Trecerea informaţiei de

pe un document

tradiţional pe un suport de

informaţie tehnic,

informaţia fiind transferată

în formă binară

9. Codificare

8. Operaţie

manuală

7. Proces

predeterminat

Tabelul 7.1 (continuare)

b

a

0.15a

b

a

a

a

0.25aa

60

a

60

a

60

2aa

Unirea a două, sau

mai multor mulţimi

de date

Proces autonom,

efectuat în mod

manual

Utilizarea unor algoritmi

şi programe, create

anterior şi descrise

aparte

Page 114: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

114

Tabelul 7.1 (continuare)

0.25a

0.5

a

Stop

b

StartÎntrerupere

Indică legătura dintre două

părţi ale liniei de flux dintre

elementele schemei, care

se găsesc pe pagini

diferite

18. Semn de

legătură între

pagini

Arată legătura dintre două

părţi ale liniei de flux dintre

elementele schemei,

situate pe aceeaşi pagină

17. Semn de

legătură

16. Sursă -

receptor de date

Indică legătura dintre

elementele schemei

şi explicaţii

15. Comentariu

Indică începutul a),

sau sfârşitul b)

mai multor operaţii,

efectuate paralel

14. Acţiuni

paralele:

•început

•sfârşit 0.2

5a

a)

b)

a

0.25a

R=0.5aR

a

a0.5a

0.5a

0.6

a0.2

a

13.

Page 115: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

115

7.1.1. Prezentarea grafică a operaţiilor tipice ale etapei

primare şi pregătitoare a PTPAIE

Automatizarea procesului de acumulare şi înregistrare a

datelor se realizează, în primul rând, la întreprinderile mari,

dotate cu tehnică contemporană, unde apar fluxuri intense de

informaţie primară. În majoritatea cazurilor, însă, deocamdată,

etapa pregătitoare a PTPAIE se reduce la efectuarea operaţiilor

manuale (sau cu participarea omului). În figura 7.1, este

desfăşurată grafic schema etapei pregătitoare a PTPAIE, care

include operaţiile tipice [2, 3, 7].

Procesul tehnologic este un complex de operaţii, de aceea,

la efectuarea schemei lui, e necesară evidenţierea grafică a

acestor operaţii, executate consecutiv. Se recomandă aranjarea

operaţiilor pe direcţia principală (axială) a schemei. În afară de

operaţii, în schemă, se indică suporturile de informaţii

(simbolurile 4, 9, 13, 18, 19 din figura 7.1), adresanţii

(destinatarii care primesc informaţia) şi expeditorii ei, locul de

păstrare a informaţiei. Aceste simboluri trebuie să fie aranjate

lângă simbolurile operaţiilor corespunzătoare ale procesului

tehnologic, din partea stângă sau dreaptă a direcţiei principale

în funcţie de prezenţa locului liber.

Ordinea (consecutivitatea) efectuării operaţiilor

procesului tehnologic informaţional este determinată de liniile

de flux, care leagă simbolurile grafice, ce reprezintă operaţiile,

suporturile de informaţii şi alte simboluri grafice utilizate în

domeniu [2].

Liniile de flux se trasează paralel cu linia chenarului

(vertical sau orizontal). Direcţia liniei de flux, de sus în jos şi

de la stânga – la dreapta, este considerată principală şi nu sunt

necesare săgeţile pentru a identifica direcţia fluxului. În toate

celelalte cazuri, la capătul liniei de flux se pune săgeata.

Page 116: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

116

Cancelarie2

Start

1

Transmiterea

informaţiei

despre DOD

Figura 7.1. Schema etapei pregătitoare a PTPAIE

17

Recepţionarea

telefonogramei

şi formarea

DOD

Cancelarie3

Recepţionarea şi

înregistrarea

DOD

18

DOD

4

DOD

19

DOD

5Transmiterea DOD

conducătorului

pentru

rezoluţie

6

Întoarcerea DOD

în cancelarie

Telefon

4

3

Poşta

125

07

DOD e transmisă în

cancelarie pentru

introducere în

calculator

DOD e transmisă persoanei

de luare a deciziei pentru

definirea executantului şi

formei de executare

Page 117: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

117

Figura 7.1. (continuare)

Introducerea

datelor în fişierul

de lucru

15

Da

12

Afişarea erorilor la

vizualizator

GPA

7

Indexarea

DOD

Culegerea DOD

la tastatura

calculatorului

10

Controlul programat

al datelor

9

Sunt

erori ?

11

17

Nu

13

DOD - Documentaţia de organizare şi

dispoziţii

GPA - Grupul de prelucrare automatizată

a DOD

124

06

DaMai sunt

DOD?

16

Nu

7

Indicarea rechizitelor

de bază ale DOD în

partea descriptivă a

documentului

8

Corectarea

erorilor

14 1F

Page 118: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

118

Linia de flux se uneşte, de regulă, cu mijlocul simbolului

grafic respectiv, dar poate fi unită şi cu linia de flux principală

deasupra simbolului dat.

Pentru comoditatea definirii ordinii de efectuare a

operaţiilor PTPAIE, e necesară identificarea simbolurilor

grafice, care reprezintă operaţiile PTPAIE şi suporturile de

informaţii. În acest scop, se foloseşte numărul de ordine al

fiecărui simbol grafic, amplasat în partea stângă de sus a

simbolului.

Inscripţiile pe schemele de proces tehnologic

informaţional sunt admise atât în interiorul simbolurilor

grafice, cât şi în exteriorul lor [2]. Nu se recomandă prescurtări

de cuvinte. Dacă se folosesc abrevieri, atunci ele trebuie să fie

descifrate în partea stângă de jos a schemei.

Dacă, pentru unele simboluri grafice, sunt necesare

explicaţii suplimentare, atunci, alături de aceste simboluri

poate fi utilizat simbolul Comentariu (tabelul 7.1), care, cu o

paranteză pătrată localizează textul inscripţiei respective.

Pentru a simplifica schemele cu multe linii de flux paralele

sau care se intersectează (ceea ce complică esenţial înţelegerea

schemei), precum şi pentru a păstra integritatea liniilor de flux

dintre fragmentele de schemă, amplasate pe diferite pagini, sunt

prevăzute conectoare speciale. În aceste cazuri, se admite

întreruperea liniei de flux la începutul şi sfârşitul ei, utilizând la

locul de întrerupere conectoare speciale:

1) În cazul când fragmentele schemei, unite de linia dată

de flux, sunt pe aceeaşi pagină, se foloseşte un conector în

formă de cerculeţ cu diametrul 0,5a. În interiorul primului cerc

(la începutul liniei), este indicat numărul simbolului grafic,

către care este îndreptată această linie de flux. În al doilea cerc,

unde se termină linia de flux, se indică numărul simbolului

grafic, de unde vine linia de flux.

Page 119: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

119

2) Dacă linia de flux uneşte fragmente de schemă,

amplasate pe pagini diferite, atunci se foloseşte un conector

special în formă de săgeată (semn de legătură între pagini, în

tabelul 7.1). În interiorul acestei săgeţi, se indică [2]:

a) numărul paginii (cu trei cifre) şi numărul simbolului

grafic (cu două cifre), spre care este îndreptată linia de flux (la

începutul liniei). Dacă numărul paginii, sau numărul simbolului

grafic conţine mai puţine cifre decât cele indicate, atunci ele se

completează până la numărul necesar cu cifra 0 din partea

stângă;

b) numărul paginii şi numărul simbolului grafic, de la

care porneşte linia de flux (la sfârşitul liniei).

Un asemenea aranjament al schemei facilitează citirea

schemei, dă posibilitate de a urmări succesiunea efectuării

operaţiilor, legătura lor reciprocă, categoriile de suporturi de

informaţii în orice etapă, de unde apar datele primare şi unde se

transmit cele intermediare sau rezultative.

Simbolurile Început (Start) – Sfârşit (Stop), care indică

începerea şi terminarea schemei, se recomandă să se lege

(unească) cu direcţia principală a schemei, adică acolo unde-s

prezentate operaţiile.

Denumirea operaţiilor (de exemplu, primirea (recepţia) şi

înregistrarea documentelor, controlul veridicităţii datelor etc.),

denumirea documentelor (dare de seamă, raport statistic) sau a

datelor (informaţia condiţional-constantă, primară) se înscrie în

interiorul simbolurilor grafice corespunzătoare.

Dacă e necesară indicarea locului efectuării operaţiei,

inscripţia se face în partea din dreapta deasupra simbolului

(blocul 2, 3 şi 7 ale schemei din figura 7.1). De regulă, se dă

doar denumirea prescurtată (GP, SPD) sau denumiri scurte,

cum ar fi: Cancelarie, Anticameră etc. Descifrarea noţiunilor

prescurtate se face în partea din stângă sub schemă:

Page 120: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

120

GP- grupa de primire,

SPD- secţia de pregătire a datelor etc.

Adresantul (destinatarul) şi expeditorul de informaţie sunt

reprezentaţi pe schemă de un simbol „Sursa-receptor de

informaţie”.

Centrul de calcul prelucrează informaţia care vine de la

mai multe obiecte (întreprinderi, organizaţii etc.) în funcţie de

felul tehnicii de înregistrare a datelor se află la aceste obiecte,

unele pot prezenta informaţia fixată pe documente primare (de

hârtie), altele – pe suporturi tehnice de informaţie, cum ar fi

dischetele, CD-urile, flash etc.

În sistemele contemporane, dotate cu reţele dezvoltate de

calculatoare electronice, informaţia poate fi înregistrată şi

introdusă direct în calculator. În schemă (figura 7.1),

transmiterea datelor în paralel de la un şir de obiecte pe diferite

suporturi de informaţii se indică cu ajutorul simbolului

„Operaţii paralele”.

Descrierea schemei PTI (figura 7.1)

Primirea şi înregistrarea documentelor de organizare şi

dispoziţii (DOD) şi a suporturilor de informaţii se efectuează în

cancelarie (blocul 2). Toate documentele primite se supun unui

control vizual: se verifică perfectarea lor, claritatea îndeplinirii

etc. Într-un jurnal special, se fixează data primirii (blocul 3).

În schemă, aceste operaţii se prezintă cu ajutorul

simbolului „operaţie manuală”.

După rezoluţia conducătorului (blocul 5), documentele se

returnează la cancelarie, de unde se transmit grupului de

prelucrare automatizată (GPA, blocul 7). Aici, documentele se

indexează, evidenţiind cele mai importante aspecte ale

documentului şi formalizându-le în conformitate cu regulile

acceptate în sistem.

Page 121: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

121

Datele de pe documentele primare se trec pe suporturi

tehnice de informaţii, se formează fişiere pentru prelucrare, sau

baze de date. În exemplul dat, simbolul „Introducere manuală

a datelor” (simbolul 8) prezintă operaţiile de tastare-înscriere a

datelor primare de pe documente în memoria calculatorului.

După trecerea datelor pe suporturi tehnice, se controlează

autenticitatea (exactitatea) informaţiei înscrise. În schema dată,

operaţia de control programat al veridicităţii datelor e

prezentată de simbolul „Proces” (blocul 10). Simbolul

„Decizie” (blocul 11) prevede alegerea direcţiei de prelungire a

procesului tehnologic în dependenţă de condiţia că în blocul

precedent au fost depistate erori sau nu. Dacă au fost depistate

erori, atunci erorile sunt afişate pe ecranul monitorului, sunt

corectate documentele în cauză de la tastatură (blocul 14) şi

sunt supuse unui nou control al veridicităţii (blocul 10).

Dacă nu au fost depistate erori, atunci documentul dat se

înregistrează în fişierul de lucru. Acelaşi lucru este efectuat cu

toate celelalte documente din fluxul de la intrare, proces

controlat de blocul 16.

Rezultatul efectuării operaţiilor primare şi pregătitoare în

cazul dat va fi fişierul 1F (blocul 15), care, în principiu, e gata

de prelucrare în etapele următoare ale PTPAIE. Dacă

calculatorul, în care au fost pregătite datele din fişierul 1F , se

foloseşte doar pentru pregătirea datelor, atunci fişierul trebuie

transmis la centrul de prelucrare printr-un canal de legătură sau

pe un suport tehnic, cum ar fi discheta, CD-ul, flash etc.

În cazurile când volumul datelor la intrare e foarte mare,

pregătirea lor poate fi efectuată în paralel la mai multe

calculatoare, iar pentru procesarea lor în comun datele pe

suporturi tehnice sau prin canale de legătură sunt transmise la

centrul de prelucrare.

Page 122: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

122

7.1.2. Prezentarea grafică a operaţiilor etapei de bază şi

finale ale PTPAIE

Etapa de bază a PTPAIE reprezintă prelucrarea datelor

nemijlocit la calculator. Pentru rezolvarea problemelor în

memoria operativă a calculatorului, se introduc programele şi

datele iniţiale necesare.

În calitate de exemplu, va fi examinată schema PTPAIE,

prezentată în figura 7.2. În această variantă, e prevăzută

procesarea comună a datelor din 3 fişiere, dintre care două ( 1F ,

2F ) sunt extrase (blocul 2) de pe discul magnetic (blocul 3), şi

fişierul 3F , care se introduce de pe discul Flash (blocul 4).

E cunoscut faptul că procesarea în comun a mai multor

fişiere poate fi destul de complicată, de aceea, uneori, ca

ieşire din situaţie, poate servi formarea unui fişier comun, în

care intră toate datele necesare din diferite surse. Anume o

astfel de situaţie este examinată în cazul dat. În plus, o

condiţie suplimentară constă în faptul că nu toate datele din

fişiere participă la calcule, dar numai cele care corespund

unui anumit criteriu.

Deci, din fişierele în cauză 1F , 2F , 3F , trebuie extrase

doar anumite submulţimi de date ( ddd FFF 321 ,, ) respectiv

(blocul 5).

Din aceste submulţimi de date necesare pentru algoritmul

dat de procesare, se creează un fişier nou de lucru

F= ddd FFF 321 . Această operaţie este prezentată de

simbolul grafic „Grupare” (blocul 6) şi poate fi realizată cu o

gamă largă de algoritmi, orientaţi la crearea unui fişier de lucru

Page 123: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

123

Start

2

Introducerea

fişierelor

F1, F2, F3

5

Extragerea

datelor conform

criteriului dat

7

8Prelucrarea

datelor din F

conform

algoritmului

9

Introducerea

nomenclatoa-

relor F4, F5

33

Fişierele

F1

F2

6

Gruparea mulţimilor

F1d, F2

d, F3d şi formarea

fişierului de lucru

F= U Fid

Formarea mulţimilor

F1d, F2

d, F3d care

sunt părţi

componente din F1,

F2, F3 respectiv

Sortarea fişierului

F conform indicilor

daţi

1

1010

F4

F5

132

11

Obţinerea

informaţiei

rezultative

Figura 7.2. Schema etapelor de bază şi finale ale PTPAIE

4

F3

FD

Page 124: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

124

1919

BD

Multiplicarea

11

Decodificarea

informaţiei

rezultative

Formarea

documentelor

rezultative pentru

afişare

Emiterea

informaţiei

rezultative

12

13 15

14 16

1720

20

Înscrierea datelor

rezultative în BD

18

19

Stop

20

18

VizualizareaDocument

rezultativ

Figura 7.2. Continuare

131

09

Control

vizual

Utilizator

Page 125: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

125

din mai multe surse existente (fişiere sau baze de date). Un

exemplu de integrare a datelor din mai multe fişiere poate fi

crearea unor înregistrări ale fişierului F, în structura cărora

intră, concomitent, date din fişierele ( ddd FFF 321 ,, ).

Necesitatea creării fişierului de lucru poate apărea chiar şi

în situaţiile când, pentru soluţionarea unei probleme complexe,

datele se extrag din mai multe baze de date. Scopul de bază al

acestei operaţii de grupare a datelor şi formare a înregistrărilor

cu anumite structuri constă în asigurarea accesului comod la

date şi procesarea lor cât mai eficientă în conformitate cu

specificul algoritmilor de procesare.

În acelaşi scop, fişierul obţinut se supune unei aranjări a

înregistrărilor în fişier. Această operaţie e prezentată de

simbolul "Sortarea" (blocul 7).

După procesarea datelor în conformitate cu algoritmul

respectiv (blocul 8), sunt obţinute informaţii rezultative. Pentru

prezentarea acestor informaţii, în forma comodă şi înţeleasă de

utilizatorul final, e necesară descifrarea lor (blocul 11). La

efectuarea decodificării se utilizează nomenclatoarele F 4 şi F5,

extrase de pe discul magnetic (blocul 9).

Afişarea informaţiilor rezultative şi transmiterea lor

beneficiarului poate fi efectuată în diferite moduri. În primul

rând, aceste informaţii pot fi afişate pe ecranul monitorului

(blocul 13). Dacă documentele finale corespund cerinţelor

utilizatorului final, atunci ele pot fi imprimate pe suport de

hârtie (blocul 15). După un control vizual la relevanţă, aceste

documente pot fi multiplicate (blocul 17) şi transmise

utilizatorului final.

Informaţia rezultativă poate fi înscrisă, de asemenea, în

baza de date (blocul 18) sau pe suporturi tehnice de informaţii

în scopul de a fi folosită în alte probleme sau etape de

Page 126: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

126

prelucrare a datelor. Pe suporturile tehnice, se înscriu date de

bilanţ (indici lunari, anuali etc.). Ele sunt necesare pentru

prelucrarea şi obţinerea indicilor economici şi transmiterea lor

la centrul de calcul de la nivelul superior.

Informaţia rezultativă sub formă de maşinogramă (sau de

suporturi tehnice) se expediază prin poştă sau curier special în

serviciile corespunzătoare ale organelor de dirijare, la centrul

de calcul al nivelului superior de dirijare şi în alte obiecte.

Informaţia operativă se transmite prin canale de legătură.

E evident faptul că hotarul (frontiera) dintre operaţiile

etapelor pregătitoare şi de bază e, în mare măsură, condiţională.

În dependenţă (funcţie) de complexul de maşini şi dispozitive

tehnice folosite în etapa pregătitoare, multe din operaţiile

acestei etape pot trece în etapa de bază. De exemplu, dacă,

pentru înregistrarea informaţiei, controlul ei şi formarea bazei

de date, se folosesc calculatoare personale, unite în reţeaua de

calculatoare, atunci, practic, toate operaţiile etapei pregătitoare

(în afară de operaţiile de înregistrare) pot fi trecute în etapa de

bază a PTPAIE, care se realizează în mod automat la

calculator.

7.2. Elaborarea schemelor grafice ale PTPAIE în

mediul MICROSOFT PowerPoint

7.2.1. Etapa pregătitoare

Pentru a crea la calculator o schemă de proces tehnologic

de procesare a informaţiei, pentru utilizatorii neexperimentaţi

poate fi necesar, mai întâi, să se pregătească schema pe hârtie

în mod manual. Scopul constă în reprezentarea grafică

aproximativă (chiar şi la nivel conceptual) a soluţiilor de

proiect în elaborarea procesului tehnologic, aranjarea fluxurilor

tehnologice şi repartizarea simbolurilor grafice pe suprafaţa

paginii de lucru. Toate acestea sunt necesare pentru a estima

Page 127: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

127

complexitatea schemei şi a facilita construirea ei în varianta

finală la calculator.

După ce a fost obţinută schema în varianta ei completă şi

verificată veridicitatea ei conceptuală, ea poate fi transferată la

calculator. Această etapă (pregătirea prealabilă a schemei pe

hârtie) poate fi omisă în cazurile unor scheme simple şi atunci

când proiectantul (executorul) are, deja, o experienţă bogată în

elaborarea lucrărilor grafice la calculator.

Înainte de a începe transferul schemei la calculator, se

pregăteşte „foaia” de lucru, alegând formatul etc., în

conformitate cu recomandările din capitolul 3. Apoi se

formează reţeaua (plasa) orientativă pentru amplasarea

elementelor grafice ale schemei. Luând în consideraţie

complexitatea schemei proiectate, numărul de fluxuri

tehnologice şi simboluri grafice, volumul textului pentru

inscripţiile din simbolurile grafice, în reţea se alege

dimensiunea celulelor pentru amplasarea figurilor grafice şi

numărul respectiv al coloanelor de celule pe verticală, precum

şi mărimea spaţiului între figuri atât pe verticală, cât şi pe

orizontală.

Dimensiunile celulelor se determină în conformitate cu

standardele în vigoare sub formă de dreptunghiuri cu laturile

a × b (b = 1.5a).

Reţeaua în cauză se face cu linii subţiri de culoare palidă

(verde, gri-deschis, punctată etc.), astfel, încât, fiind o bună

orientare în procesul amplasării figurilor grafice, să fie clar că

ele nu aparţin conturului de bază şi să nu complice citirea şi

înţelegerea schemei. După terminarea şi verificarea schemei

finale, liniile acestei reţele de orientare pot fi uşor şterse.

Figura 7.3 reprezintă o porţiune de reţea pregătită pentru

elaborarea unei scheme de proces tehnologic de prelucrare a

informaţiei economice cu 3 coloane de elemente grafice. Cu

Page 128: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

128

săgeţile sub numărul 1 sunt indicate celulele pentru amplasarea

simbolurilor grafice ale schemei. Săgeţile cu numărul 2 indică

coloanele şi rândurile de celule rezervate spaţiilor libere dintre

simbolurile grafice. Aceste spaţii pot fi folosite pentru liniile de

flux informaţional sau tehnologic.

7.2.2. Elaborarea schemei grafice a procesului tehnologic

centralizat de procesare a informaţiei economice

După pregătirea paginii (slide-ului) de lucru, se începe

aranjarea simbolurilor grafice, care reprezintă operaţiile

procesului tehnologic. Se presupune că schema prealabilă a

fost schiţată pe baza unei descrieri textuale a procesului

tehnologic de procesare a informaţiei, care este rezultatul etapei

corespunzătoare a proiectării tehnologiei informatice.

Un exemplu simplu de descriere textuală a procesului

tehnologic de procesare a informaţiei economice ar putea fi

următoarea sarcină de elaborare a unei scheme de PTPAIE.

1

Figura 7.3. Reţeaua orientativă pentru amplasarea

obiectelor grafice ale schemei

a

b

Coloane şi rânduri de celule rezervate pentru spaţiul dintre figurile schemei

2

2

Celule pentru

amplasarea figurilor

grafice ale schemei

Page 129: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

129

Pentru a facilita înţelegerea legăturii şi conformităţii între

descrierea textuală a PTPAIE şi schema lui grafică, în textul

descrierii sarcinii de elaborare, sunt incluse referinţe la

blocurile respective ale schemei (figura 7.4), deşi, într-o

descriere textuală prealabilă a PTPAIE, nu sunt necesare astfel

de referinţe.

Descrierea PTPAIE

La o asociaţie, care uneşte n întreprinderi, se utilizează

tehnologie informaţională pentru rezolvarea unor probleme de

interes comun. Se folosesc două variante de colectare a

informaţiei de la întreprinderi:

a) în formă de documente primare tradiţionale (pe hârtie),

care sunt transmise centrului de calcul, prin poştă sau curier;

b) prin canale de legătură (Internet).

În primul caz, documentele primare (Blocul 7) sunt

transmise prin poştă sau curier de la întreprinderile care nu sunt

asigurate cu maşini de calcul şi acces la reţele informaţionale.

Aceste documente sunt acumulate la centrul de calcul (Blocul

2), unde datele sunt transferate pe suporturi informaţionale

(Blocul 3 şi 8).

După verificarea veridicităţii (Blocul 4) şi corectarea

erorilor (Blocul 9), datele sunt incluse în baza de date (BD) –

Blocul 10.

În al doilea caz, datele colectate se transferă pe suport

informaţional (Blocul 11) la întreprinderile asigurate cu

calculatoare şi acces la reţele transport date. După verificarea

veridicităţii (Blocul 12) şi corectarea erorilor admise (Blocul

15), datele sunt transmise prin canale de legătură (Blocul 14) la

centrul de calcul (Blocul 6), unde sunt înscrise în baza de date

(Blocul 10) în mod automat.

Page 130: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

130

Figura 7.4. Schema procesului tehnologic de procesare a

informaţiei

Întreprin-

derea 1

Întreprin-

derea 2

Pregătirea

suportului

informaţional

Controlul

datelor

Sunt erori?Corectarea

datelor

5

Întreprin-

derea n-1

Întreprin-

derea n

Pregătirea

suportului

informaţional

Controlul

datelor

Sunt erori?

nu

Transmiterea

datelor

4

3

2

7 11

12

13

149

da

nu

da

Transferul

în BD

139

16

5

6

15

15

Corectarea

datelor

15

13

12

Baza

date

10

Fişier

de

lucru

8

Documente

primare

Centrul de calcul

Start

Recepţionarea

datelor

Page 131: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

131

Stop

Transmiterea

utilizatorilor

nuAfişarea

rezultatelor

procesării

138

06

22

2727

BD

F1, F2

Figura 7.4. Continuare

Extragerea

datelor din

BD, F1,F2

24

17

16

18

Formarea

submulţimilor de date

BD*, F1*, F2*

Formarea fişierului de lucru prin gruparea submulţimilor de date

F = BD* U F1* U F2*

Sortarea datelor în

fişierul F conform

criteriilor de procesare

Procesarea

datelor

19

20

Ecranul

monitorului

Documente

pe hârtie

Baza

de date

rezultative

Procesarea datelor conform algoritmului şi formarea documentelor rezultative

25

21 22

23

Afişarea documentelor

rezultative pe diferite

suporturi de informaţii

Controlul

vizual

25

26

27

21

Page 132: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

132

După completarea bazei de date cu date de la toate

întreprinderile, pot fi începute operaţiile etapei de bază a

PTPAIE.

Soluţionarea unei probleme concrete necesită extragerea

datelor respective (Blocul 16) din baza de date conform

criteriilor de selectare şi utilizare a două submulţimi de date din

fişierele suplimentare F1 şi F2 (Blocul 24).

Pentru a facilita procesul de prelucrare conform

algoritmului dat, cele trei submulţimi de date (BD*, F1*, F2*)

extrase din BD, F1 şi F2 respectiv, sunt reunite (grupate) într-

un singur fişier de lucru (Blocul 17) cu o structură

corespunzătoare a înregistrărilor:

F = BD* U F1* U F2*.

După sortarea datelor din fişierul F (Blocul 18), are loc

procesarea lor în conformitate cu algoritmul soluţionării

problemei (Blocul 19). Rezultatele obţinute sunt pregătite sub

formă de documente finale şi afişate (Blocul 20) în diferite

variante pentru diferiţi utilizatori în paralel:

pe ecranul monitorului (Blocul 21) pentru utilizatorii

care lucrează în regim de dialog cu calculatorul;

în formă de documente pe hârtie (Blocul 22). Aceste

documente, mai întâi, se supun unui control vizual

(Blocul 25), după care sunt transmise utilizatorilor

(Blocul 26);

transmise sub formă electronică în baza de date

(Blocul 23) pentru păstrare şi utilizare în soluţionarea

altor probleme.

Sarcină: Să se elaboreze schema grafică a PTPAIE, care

ar corespunde descrierii textuale date, folosind standardele de

prezentare grafică în vigoare.

Page 133: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

133

***

Figura 7.4. reprezintă schema grafică a procesului

tehnologic de procesare a informaţiei, care corespunde

descrierii textuale de mai sus.

Însuşi procesul construirii schemei PTPAIE decurge în

felul următor. Pentru a înscrie în schemă un simbol grafic,

e necesar de apelat meniurile Draw/AutoShapes/Flowchart

sau Draw/AutoShapes/Basic Shapes şi, găsind acolo figura

necesară, se activează, executând click pe ea. După aceea,

acest simbol se plasează în celula respectivă a schemei:

fixând cursorul în colţul stânga-sus şi apăsând butonul

stâng al mouse-ului, se trage imaginea simbolului până la

colţul dreapta-jos. În aşa mod, simbolul îşi capătă

dimensiunile necesare în mod automat. Totodată, este

exclusă necesitatea formatării dimensiunii pentru fiecare

simbol grafic aparte, ceea ce permite accelerarea elaborării

schemei.

Dacă, însă, din anumite cauze, locul amplasării sau

dimensiunile simbolului grafic n-au fost obţinute exact din

prima instalare, atunci devierile pot fi uşor corectate. Pentru

aceasta, simbolul se marchează şi se trage la locul cuvenit.

Dimensiunile se corectează trăgând de mânerul respectiv, care

reprezintă dimensiunea corectată.

Dacă un simbol grafic, necesar pentru elaborarea schemei,

nu-şi are modelul respectiv în meniurile AutoShapes, atunci

acest simbol se construieşte mai întâi ca obiect aparte (vezi

compartimentul 3.4.3 şi 3.4.4) şi, după aceea, se introduce la

locul respectiv în schemă. Obiectele care se folosesc, deseori,

în scheme PTPAIE (precum şi în alte lucrări grafice) pot fi

elaborate o singură dată şi păstrate în nişte mape, formate

special, pentru a fi extrase de acolo şi utilizate de fiecare dată

când sunt necesare.

Page 134: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

134

Pentru a facilita procesul de elaborare a schemelor

complicate, pot fi folosite diferite metode, dintre care unele

sunt următoarele:

repetarea de mai multe ori a unor ansambluri de

obiecte grafice. Sectoarele repetabile de schemă, care

includ mai multe blocuri şi segmente de linii, aranjate

într-o anumită ordine, pot fi create o singură dată,

integrate într-o secţiune de figură prin gruparea şi

folosirea lor de fiecare dată când sunt necesare;

dacă un oarecare simbol grafic se foloseşte în schemă

de mai multe ori, atunci el poate fi dimensionat şi

aranjat o singură dată şi copiat din schemă de fiecare

dată, când e necesar.

Unele simboluri standard din AutoShapes, precum şi

obiectele originale, create de proiectant, pot fi supuse unor

modificări înainte sau după instalarea la locul respectiv. În

Microsoft Word şi PowerPoint, există două variante principale

de modificări: prin rotirea obiectului şi prin transformări

simetrice.

Schimbarea orientării figurii grafice prin rotire se

efectuează în modul următor.

De exemplu, simbolul Off-page Connector poate fi

supus modificării orientării lui (cu săgeata la stânga, la dreapta,

în sus, în jos) prin efectuarea rotaţiei sau a răsturnării. După

marcarea simbolului în cauză, în meniul Draw/Rotate or Flip,

se selectează varianta optimă de rotaţie (figura 7.5). Un click

pe opţiunea Rotate Left asigură rotirea figurii sub un unghi de

90º contrar sensului mişcării acelor ceasornicului, iar alegerea

opţiunii Rotate Right rezidă în rotirea obiectului cu 90º în

direcţia mişcării acelor ceasornicului.

Pentru transformarea simetrică a obiectelor sau obţinerea

copiilor lor simetrice, se utilizează opţiunile Flip Horizontal şi

Page 135: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

135

Flip Vertical. Pentru a răsturna obiectul pe orizontală, adică a-l

întoarce cu 180º, e necesară executarea unui click pe opţiunea

Flip Horizontal. Selectarea opţiunii Flip Vertical duce la

răsturnarea (rotirea cu

180º) pe verticală.

Pentru cazurile

rotirii libere sub orice

unghi (diferite de cele

enumerate mai sus),

poate fi folosită opţi-

unea Free Rotate (fi-

gura 7.6). După acti-

varea butonului Free

Rotate în colţurile

dreptunghiului, în care

este înscrisă figura,

apar nişte cerculeţe de

culoare verde, care pot

fi folosite în calitate de mânere (puncte) de rotire. Cu ajutorul

mouse-ului, al cărui indicator este fixat pe unul din punctele de

rotire, obiectul poate fi rotit sub orice unghi necesar.

Finisarea schemei. După terminarea elaborării schemei

PTPAIE, verificarea ei din mai multe puncte de vedere

(corectitudinea, aranjarea simbolurilor etc.), se efectuează

următoarele operaţii de finisare a ei:

se curăţă de linii suplimentare şi de construcţie

(cum ar fi liniile reţelei de orientare etc.). Pentru

aceasta, se execută click pe fiecare linie aparte şi se

apasă tasta Delete. Pentru facilitarea procesului de

„curăţire”, e bine să se grupeze toate liniile

auxiliare (reţeaua orientativă, alte linii de orientare

etc.), construite înainte de a începe schema propriu-

zisă. Atunci, după terminarea schemei e suficient să

Figura 7.5.Submeniul Rotate or Flip

Variantele de

rotire a

obiectului

Page 136: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

136

se execute click pe oricare din aceste linii auxiliare

şi, prin apăsarea tastei Delete, sunt şterse toate

liniile auxiliare;

toate liniile de bază sunt îngroşate până la grosimea

aleasă.

se integrează într-o singură figură. În acest scop, se

foloseşte funcţia Draw/Group. Se activează tasta

Select Objects şi, după poziţionarea cursorului în

colţul stânga-sus al dreptunghiului imaginar, care ar

cuprinde toate componentele schemei (fixând

poziţia prin apăsarea butonului din stânga a mouse-

ului), ţinându-l apăsat, se trage pe diagonală până la

colţul dreapta-jos al acestui dreptunghi, după care

butonul este eliberat. După o astfel de selectare a

Figura 7.6. Rotirea liberă a obiectului sub un

unghi arbitrar: a) activarea, b) rotirea, c) rezultatul

Butonul Free Rotate activat

Page 137: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

137

tuturor componentelor figurii desenate, aceste com-

ponente se grupează prin executarea unui click pe

Draw/Group.

7.2.3. Prezentarea grafică a procesului tehnologic

descentralizat de procesare a informaţiei economice

După cum a fost menţionat în compartimentul 6.1, în

sistemele informatice descentralizate, majoritatea operaţiilor

proceselor tehnologice de procesare a informaţiei sunt efectuate

la locul de lucru al fiecărui utilizator, care are la dispoziţie

calculator electronic. Deci, pentru fiecare loc de lucru

automatizat, este caracteristică efectuarea tuturor operaţiilor

tipice ale PTPAIE.

Totodată, a fost menţionat că, în condiţiile moderne, e

greu de imaginat o tehnologie eficientă de procesare a datelor

absolut independentă fără acces la spaţiul informaţional de

diferite niveluri: local, naţional şi internaţional.

În figura 7.7, este prezentată schema generalizată a unei

reţele descentralizate de procesare a informaţiei.

După cum vedem din schemă, cheia de bază a prezentării

grafice a PTPAIE descentralizat este simbolul grafic „acţiuni

paralele”, care uneşte într-un spaţiu informaţional integrat mai

multe procese tehnologice informaţionale locale, caracteristice

pentru locurile respective de lucru. Interacţiunea dintre aceste

PTPAIE locale este realizată prin canale de comunicaţii.

În exemplul dat, avem situaţia, în care fiecare loc de lucru

este relativ independent şi interacţionează cu alte locuri de

lucru nemijlocit prin canale de legătură, fără reţele

informaţionale intermediare.

Page 138: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

138

Figura 7.7. Prezentarea grafică a proceselor tehnologice

descentralizate de procesare a informaţiei

Start

Colectarea

datelor

Introducereain calculator.

Controlul

datelor

Erori?Corectareda

nu

Introdu-cerea în

BD

Interogări Interogări Interogări

Reţea locală?

Reţea locală?

Reţealocală?

da da

nu nu nu

Procesare

Afisare

rezultate

Stop Stop Stop

Schimb de informaţii în

reţea

Spaţiu informaţional

comun

Utilizator 1 Utilizator 2 Utilizator N

Pro

ces lo

cal

an

alo

gic

celu

ial u

tilizato

rulu

i

1

Pro

ces lo

cal

an

alo

gic

celu

ial

uti

lizato

rulu

i

1

1

2

3

4

5

7

8

9

10

11

6 66 6

Colectarea

datelorColectarea

datelor

Introdu-cerea în

BD

Introdu-cerea în

BD

6

da

BD

Documente

primare

Page 139: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

139

Concluzii

Standardele de prezentare a proceselor tehnologice

informaţionale descrise în capitolul dat, precum şi exemplele

de prezentare grafică a PTPAIE centralizate şi descentralizate

mărturisesc despre faptul că aceste standarde sunt suficiente şi

comode pentru descrierea celor mai diverse tipuri de PTPAIE

cu orice nivel de complexitate şi cu nivelul necesar de

concretizare sau generalizare.

Pe lângă standardele descrise, pentru studenţi şi proiec-

tanţi vor fi utile şi recomandările pentru organizarea procesului

de elaborare a schemelor grafice ale PTPAIE, descrise în

compartimentul 7.2. Respectarea acestor recomandări ar

contribui, în mod esenţial, la facilitarea procesului de

perfectare a schemei. Însăşi schema devine mai clară, capătă un

aspect mai simetric şi plăcut.

Pentru însuşirea mai profundă a standardelor în cauză şi

a metodelor de prezentare grafică a PTPAIE e necesară

studierea exemplelor concrete de perfectare a schemelor

grafice ale proceselor tehnologice de procesare a informaţiei,

prezentate în compartimentele 7.1 şi 7.2, comparând, pas cu

pas, descrierea textuală a PTPAIE cu simbolurile grafice

respective din scheme.

***

Sarcini pentru consolidarea şi verificarea cunoştinţelor

Pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi acumularea experienţei practice la elaborarea schemelor de proces tehnologic de procesare a informaţiei economice, studenţilor li se recomandă să îndeplinească de sine stătător câteva sarcini, ce ţin de elaborarea

Page 140: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

140

PTPAIE în conformitate cu descrierea textuală dată şi respectând standardele de prezentare grafică în vigoare.

Sarcina nr. 1

Să se elaboreze schema grafică a procesului tehnologic informaţional descentralizat, la care participă două grupe de utilizatori, având în vedere următoarele condiţii tehnologice:

a) În cadrul fiecărui grup, utilizatorii interacţionează între ei prin intermediul reţelei locale informaţionale;

b) Utilizatorii din grupe diferite fac schimb de informaţii prin intermediul Internetului;

c) Fiecare utilizator are posibilitatea să-şi realizeze întregul set de operaţii de procesare a informaţiei, caracteristic unui PTPAIE tipic.

Sarcina nr. 2

Să se elaboreze schema generală a procesului tehnologic informaţional mixt, în care, concomitent, sunt utilizate şi procese informaţionale centralizate şi descentralizate. Caracteristica generală a PTPAIE:

a) Centrul informaţional al Ministerului colectează anumite informaţii din centrele informatice ale întreprinderilor pentru procesarea în comun şi soluţionarea unor probleme la nivel de ramură;

b) Centrele informatice ale întreprinderilor îşi păstrează autonomia, având reţelele lor informatice locale şi posibilitatea de a procesa toate informaţiile pe care le au la dispoziţie.

Page 141: Manual TPI (tehnologii de procesare a informatiilor economice)

141

Totodată, aceste centre se pot adresa, prin intermediul canalelor de comunicaţii, celorlalte centre pentru obţinerea unor informaţii suplimentare.

Atenţia principală, în schemă, trebuie să fie concentrată la evidenţierea blocurilor de bază şi a legăturilor reciproce dintre diferiţi participanţi ai procesului.

Aceasta este doar prima parte a manualului TPIE