manual terapie ocupationala

Bucureşti, Noiembrie 2009

Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2

Curs structurat pentru terapie ocupaţională

Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate

mintală în România

Titlul proiectului: „Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătatemintală şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale”

RO2006/018-147.03.12 -RO/06/IB/OT/02Editor: Ministerul Sănătăţii

Data publicării: noiembrie 2009Adresă pentru informaţii şi eventuale sesizări

pentru proiect PHARE: cfcu.phare@mfi nante.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar

poziţia ofi cială a Uniunii Europene

Acest set de manuale conţine 5 părţi

O mapă cu un CD interactiv, conţinând toate manualele, prezentările power point utilizate în training şi materiale adiţionale care nu se regăsesc în forma printată

Manual 1: Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 1:SET DE INSTRUMENTE PENTRU SERVICIILE DE SĂNĂTATE MINTALĂ, care - printre altele – acoperă temele: implicarea aparţinătorilor şi benefi ciarilor; managementul serviciilor de sănătate mintală; lucru în echipă şi supervizare; lucrul cu pacienţii: planifi carea îngrijirilor şi continuitatea îngrijirilor, structura zilei, lucrul cu mintea – abordări cognitive comportamentale, lucrul cu corpul – relaxare şi respiraţie, lucrul cu situaţii de zi cu zi – activităţi ale vieţii de zi cu zi, urgenţe, vizite la domiciliu

Manual 2: Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2: CURS STRUCTURAT PENTRU TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

Manual 3: MANUAL PENTRU ACŢIUNI ANTISTIGMA ÎN ŞCOLI

Manual 4: TRAINING PENTRU SCREENING INTERACTIV PSIHIATRIC PENTRU MEDICII DE FAMILIE - acoperă depresia, anxietatea şi tulburări legate de consumul de alcool

Proiect fi nanţat prin PHARE

Uniunea Europeană

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

ROMÂNIA


Uniunea Europeană


ROMÂNIA

Editat deHeinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca Sfetcu

în cooperare cuMichaela Amering, Ştefan Bandol, Peter Denk, Birgit Elsayed-Glaser, Stefan Frühwald,

Liviu Gaja, Frank Hoedelmans, Christian Horvath, Hans Kroon, Edwin Ladinser, Gerhard Lenz, Andreea Luca, Ovidiu Mărginean, Roxana Mărginean, Cristian Oana, Rafael Rabenstein,

Wolfgang Spiegel, Jan Spijker, Gabriela Tănăsan, Franz Trautmann şi Barbara Weibold

Acest manual a fost produs în cadrul unei serii de 4 manuale

Manual 1: Set de Instrumente pentru serviciile de sănătate mintalăManual 2: Curs structurat pentru terapie ocupaţională Manual 3: Manual pentru activităţi antistigma în şcoli

Manual 4: Training pentru screening interactiv psihiatric pentru medicii de familie

Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România

Dezvoltat în cadrul proiectului de twinning al Comisiei Europene în România „Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală

şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale”

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiLinii directoare pentru echipe multidisciplinare / ed.: Heinz Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea, Raluca Sfetcu. - Cluj-Napoca : Qual Media, 2009 3 vol. ISBN 978-606-92176-5-8 Vol. 2 : Curs structurat pentru terapie ocupaţională. – Bibliogr. - ISBN 978-606-8154-00-8I. Katschnig, Heinz (ed.)II. Ciumăgeanu, Mugur Daniel (ed.)III. Ghenea, Dan (ed.)IV. Sfetcu, Raluca (ed.)616.89

Prefaţă

Acest curs structurat de terapie ocupaţională aparţine părţii C din “Standarde şi linii directoare integrate pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate mintală în România”. Partea C cuprinde un set de instrumente care pot servi la îmbunătăţirea lucrului direct cu pacienţii. Partea 1 este inclusă în primul manual, al cărui cuprins oferă o imagine de ansamblu a instrumentelor pregătite pentru utilizare practică în servicii de sănătate mintală spitaliceşti şi comunitare.

Partea C2, prezentată în acest manual1 , reprezintă un supliment esenţial la temele deja prezentate în “lucrul cu mintea”, “lucrul cu corpul” şi “lucrul cu situaţiile cotidiene”. Terapia ocupaţională poate fi, de fapt, caracterizată ca “lucrul cu mâinile şi cu materiale”. De ce este atât de important acest aspect şi care este, dincolo de aceasta perspectiva, filosofia terapiei ocupaţionale în domeniul Sănătăţii mintale, este explicat pas cu pas în textul prezentului curs structurat. Terapia ocupaţională poate, ca toate celelalte activităţi, să fie utilizată pentru structurarea zilei, dar, ca şi toate celelalte, are o valoare mai directă ca şi o abordare terapeutică specifică.

Acest manual a fost dezvoltat de Birgit Elsayed-Glaser şi a fost utilizat pentru instruirea personalului din câteva servicii de sănătate mintală din întreaga ţară. Feedback-ul primit de la participanţi a fost luat în considerare în evaluarea primei versiuni a manualului şi în editarea acestei versiuni. Manualul este inclus în CD.

“Handout-urile” prezentate în acest manual reprezintă instrumente ce pot fi utilizate imediat prin copiere din manual sau printare din CD, dar pot fi şi adaptate nevoilor particulare ale unui anumit serviciu. Este prevăzut ca în viitor acest manual să fie disponibil pe un site web (informaţii: [email protected]).

Abrevierile TO1, TO2,… TO 12 din parentezele ce urmează titlului fiecărui modul, se referă la cele 12 sesiuni ale trainingului iniţial de terapie ocupaţională (vezi anexa pentru agenda trainingului). Cursul ca atare este împărţit în 11 module şi, deoarece modulul 1 acoperă primele două sesiuni de training, abrevierile care indică numărul sesiunii sunt TO3, TO4, .. sunt întotdeauna cu un număr mai mare decat modulele corespunzătoare.

1. Acest manual reprezintă rezultatul aşteptat pentru sarcina 2.1.4 a Proiectului de Twinning al Comisiei Europene

Introducere .......................................................................................................................................................... 1

Modulul 1: “A fi activ influenţează starea noastră mentală?” (TO1+2) ............... 3

1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici ......................................................................................... 3

Handout 1/1 Fişa de evaluare1 ..................................................................................................................... 4Handout 1/2 Designul grupurilor ................................................................................................................ 5Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pas ......... 9Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului .............................................................................11Handout 2/1 Fişa de evaluare 2 ..................................................................................................................13

Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3) ..........15

1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici ............................................................................................152. Discuţii în plenară .......................................................................................................................................15 3. Tema 1 ............................................................................................................................................................15

Handout 3/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................16Handout 3/2 Tema 1 .......................................................................................................................................19

Modulul 3: Cadrul filozofic al terapiei ocupaţionale (TO4) .........................................21

1. Calitatea vieţii ...............................................................................................................................................21 2. Independenţa ...............................................................................................................................................22 3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale..........................................................................................................23 4. Activitatea / Ocupaţia ................................................................................................................................25

Handout 4/1 Idei pentru discuţii ................................................................................................................27

Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5) .......................................................29

1. Context ...........................................................................................................................................................292. Aspecte cheie în TO ...................................................................................................................................30

Cuprins

Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6) .........................35

1. Analiza activităţii .........................................................................................................................................35 2. Analiza materialului şi a tehnicii ............................................................................................................363. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................364. Discuţii în plenar ..........................................................................................................................................36

Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................37Handout 6/2 Exerciţiu ....................................................................................................................................42Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas ..................................................................43 Handout 6/4 Analiza activităţii – idei pentru discuţii .........................................................................44Handout 6/5 Temă 2 ......................................................................................................................................48

Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7) .......................................................................................53

1. Tehnici structurate şi libere ......................................................................................................................532. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală ................................................................54

Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în cadrul unui grup (TO8) ..............................................................................................57

1. Grupuri ............................................................................................................................................................572. Terapie individuală în grup ......................................................................................................................603. Pericole şi dificultăţi ...................................................................................................................................614. Reguli ...............................................................................................................................................................62

Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9)...............................................................................63

1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici .......................................................................................632. Reflectare în grupuri mici .........................................................................................................................63

Handout 9/1 Exerciţiu ....................................................................................................................................64Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas ..........................................................66 Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas ..............................................................67Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii ......................................................................................................68Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică ..........................................69

Modulul 9: Feedback pentru Grupul de „Exprimarea emoţiilor (TO9)”. ......... Monitorizarea şi documentarea activităţilor (TO10) ..........................73

1. Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO9.........................................................................73 2. Temă 3 .............................................................................................................................................................733. Monitorizarea şi documentarea activităţilor .....................................................................................73

Handout 10/1 Temă 3 ....................................................................................................................................75

Modulul 10: Implementarea unui plan de tratament pentru instituţie (TO11) ...........................................................................................81

1. Curs recomandat de acţiune ...................................................................................................................812. Muncă în grupuri mici ...............................................................................................................................82 3. Discuţie în plenară ......................................................................................................................................82

Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări pentru discuţii ......................................................................................................................83Handout 11/2 Model pentru pentru planul săptămânal de activităţi TO ..................................84Handout 11/3 Tema 4 ...................................................................................................................................85

Modulul 11: Prezentarea rezultatelor (TO12)........................................................................87

1. Organizarea evenimentelor şi prezentărilor de către utilizatorii de servicii ..........................87 2. Prezentarea rezultatelor grupului în cadrul training-ului .............................................................88 3. Discuţii finale ................................................................................................................................................88

Glosar de termeni utilizaţi în Terapie Ocupaţională ........................................................89

Link-uri şi Referinţe .....................................................................................................................................94

Anexa ......................................................................................................................................................................95Propunere de agendă pentru organizarea trainingurilor de instruire în Terapie Ocupaţională

1

Introducere

Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client cu următoarele asumpţii de bază:

z A fi capabil să acţionezi este o nevoie de bază în viaţa de zi cu zi

z A te implica într-o activitate semnificativă are efecte terapeutice

TO se poate aplica în interiorul unei instituţii, în exterior - în centrele comunitare de sănatate mintală

-, sau în sesiuni individuale, în practica privată. Acest training se va concentra pe posibilităţile în

interiorul unei instituţii.

TO poate fi o parte importantă în construirea structurii zilei într-o instituţie, deorece foloseşte şi

adaptează o serie de activităţi pentru a antrena diferite abilităţi necesare în viaţa de zi cu zi.

Majoritatea oamenilor care se află într-o criză serioasă sunt auto-absorbiţi, se retrag din lumea

exterioară în interior cu gândurile lor. Pentru a facilita entuziasmul lor şi a-i încuraja să-şi confrunte

viaţa, este util un plan pentru fiecare zi/săptămână. Ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare sau poate

chiar ceva ameninţător, dar altceva decât imaginile obsedante ale oamenilor care suferă de tulburări

psihotice sau ruminaţiile chinuitoare ale utilizatorilor care suferă de tulburări depresive.

Folosirea artelor şi artizanatelor în Terapia Ocupaţională oferă efecte secundare adiţionale, mai ales

datorită procesului creativ care permite posibilitatea de a te percepe într-un mod diferit, să trăieşti

experienţe care se pot transfera şi în alte situaţii. Şi mai mult, materiale diferite oferă experienţe care

antrenează toate simţurile iar tehnicile de artizanat necesită abilităţi diferite care se pot instrui şi

învăţa.

Din acest motiv şi pentru că activităţile de grup artistice şi artizanale pot fi adaptate atât abilităţilor

şi intereselor terapeutului cât şi abilităţilor şi scopurilor utilizatorilor, majoritatea exerciţiilor practice

din acest training vor folosi tehnici creative.

Acest training oferă un prim contact cu Terapia Ocupaţională: cadrul filozofic are la bază posibilităţile

şi şansele pe care TO poate să le ofere în munca cu oamenii care suferă de tulburări mentale.

Este firesc ca trei zile de training să nu poată înlocui o educaţie de 3 sau mai mulţi ani, dar chiar şi fără o

educaţie ca terapeut ocupaţional vei începe să gândeşti ca unul. Îţi va permite să începi să organizezi

activitati în grupuri imediat, folosindu-te de faptul că orice activitate oferă diversitate şi o structură

2

de suport. Vei fi capabil să alegi activitatea având în vedere posibilităţile instituţiei tale, scopurile pe

care vrei să le stabileşti cu clienţii tăi şi interesul personal (ex. Dacă-ţi place arta, organizează excursii

la expoziţii, dacă-ţi place sportul organizează un grup de fitness, etc ).

Acest training va încerca să te facă să-ţi conştientizezi creativitatea şi să ai încredere în ea, încât să o

poţi transmite şi clienţilor tăi.

3

Modulul 1: “A fi activ influenţează starea noastră mentală?” (TO1+2)

1. Exerciţiul de experimentare în grupuri mici

z Formează 4 grupuri (min. 3, max. 7-8 persoane)

z Fiecare grup va avea sarcini uşor diferite, pentru a sublinia gama variată de posibilităţi pentru design-ul unui grup de activitate pe TO.

z Ai la dispoziţie o propunere cu privire la cum să abordezi munca în grupul tău, un program şi instrucţiuni pas cu pas pentru construirea unei sculpturi simple.

z De asemenea vei descoperi o serie de întrebări pentru auto-evaluare înainte şi după grup – te rog să le completezi înainte să începi munca în grup şi imediat după ce termini.

(Notă: Dacă nu sunt suficienţi participanţi la training pentru a forma 4 grupuri, alege design-ul pentru grup 1 sau grup 3; dacă poţi să formezi un singur grup, alege design-ul pentru grup 1).

Handout 1/1 Fişa de evaluare 1Handout 1/2 Design-ul grupurilorHandout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucţiuni pas cu pasHandout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-uluiHandout 2/1 Fişa de evaluare 2

4

Modul 1

© Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupaţională Manual

5

Handout 1/1 Fisa de evaluare 1 Te rog sa răspunzi la următorele întrebări înainte să începi munca în grup Starea mentală Eu mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 deloc bine bine

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fără energie plin de energie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 concentrez puţin concentrez bine Mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit…) ma afectează

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 plictisitor distractiv

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dificil uşor

Handout 1/1 Fisa de evaluare 1

5

Modul 1

Grup 1

Creează un animal fantastic

Materiale: Reciclabile – tot ce se poate colecta

Întrebări pentru discuţia iniţială:

z Decide cu privire la atributele personale ale animalului tău (mare sau mic, gras sau slab, drăguţ sau ameninţător....?)

z Vrei să exprimi ceva cu animalul tău?(emoţie, opinie)

z Câte picioare are – sau este fără picioare, aripi, sau…?

z Cum vrei să construieşti scheletul?

z Ce materiale vrei să foloseşti?

z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)

Sugestii

z Timpul este scurt! Nu faceţi ceva prea mare sau complicat, mai bine ceva repede şi simplu – şi să aveţi timp pentru detalii interesante!

z Folosiţi materialele cum doriţi – nu trebuie să acoperi tot cu papiermache, nu este necesar să

desenezi....

z Dacă trebuie să luaţi o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (majoritatea simpla câştigă)

z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (daţi-vă puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.

z Scopul pentru rezultatele unui grup creativ nu este perfecţiunea tehnică, ci invenţiile creative care oferă posibilitatea să descopere resurse necunoscute care vor surprinde participanţii şi spectatorii.

z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, incercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!

Handout 1/2 Designul grupurilor

6

Modul 1

Grup 2

Crearea unei figuri umane



z Decide cu privire la atributele personale ale figurii tale(bărbat, femeie sau asexual, mare sau mic, gras au slab, drăguţ sau ameninţător...?)

z Vrei să exprimi ceva prin figura ta?(emoţie, declaraţie....)

z Vrei să fie activă figura ta? Ce ar trebui să facă ea/el ?

z Cum vrei să construieşti scheletul?


z Cine va face ce? ( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)

Sugestii



desenezi.....

z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile) şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă)



z Nu fiţi foarte serioşi – folosiţi-vă imaginaţia, încercaţi să fiţi deschişi şi mai ales – distraţi-vă!

7

Modul 1

Grup 3

Crearea unei sculpturi non-figurative



z Vrei să exprimi ceva?(emoţie, opinie)

z Este nevoie de un schelet? ( sau doar vei face o gramadă şi o vei lăsa să crească?


z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)

Sugestii



desenezi.....

z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă)




8

Modul 1

Grup 4

Creează orice doreşti



z Va fi figurativă sau non-figurativă?

z Vrei să construieşti ceva (clădiri, oraşe, case de vis…?)

z Vrei să exprimi ceva?(emoţie, opinie)

z Dacă este o figură: decide cu privire la atributele personale(mare sau mic, drăguţ sau ameninţător....?)

z Are nevoie de un schelet şi dacă da, cum vrei să o construieşti?


z Cine va face ce?( puteţi munci în perechi de câte 3 sau toţi împreună)

Sugestii



desenezi.....

z Dacă trebuie să iei o decizie – faceţi un brainstorming (notaţi ideile), şi apoi votaţi în mod democratic (unica majoritate câştigă)

z Pentru titlu: faceţi un brainstorming şi notaţi tot ce vă trece prin minte (dati-va puţin timp; cu cât este mai mult timp cu atât ideile sunt mai bune – mai ales cu clienţii). Apoi votaţi prima dată şi fiecare poate vota de mai multe ori favorita sa. Repetaţi procedura în situaţia în care fiecare are dreptul la un singur vot şi veţi obţine un rezultat.



9

Modul 1

1 colectează materialele reciclate

2 umple saci de plastic cu mingi de hârtie

3 formează o mige pentru cap (sau corp)

4 taie sticle pentru a le lipi

5 fixează cu mototoale de hartie şi bandă adezivă

6 lipeste la scheletul de bază

7 întăreşte legăturile de carton

8 elemente adiţionale de carton 9 conectează-le bine cu bandă adezivă

10 obţine sculptura de bază

Handout 1/3 Cum să faci o sculptură din materiale reciclabile. Instrucțiuni pas cu pas

10

11 rupe ziarul in bucăţi 12 acopera peste tot cu vopsea 13 intinde-l pe sculptura ta

14 inmoaie mingi mici de hârtie în vopsea

15 conectează-le la bucăţile de ziar vopsite

16 acoperă o parte sau toată sculptura cu hârtie

18 rezultatul tău

17 vopseşte

Modul 1

11

Handout 1/4 Program şi Pregătirea Feedback-ului

9°° - 9³° z Introducere z Construirea grupului

9³° - 10°° z Completarea foii de evaluare 1 z Începerea muncii în grupuri mici z Luarea deciziilor cu privire la rezultatele aşteptate z (Schiţe şi dimensiuni)

10°° - 11°° z Munceşte la proiectul tău – începe munca cu hârtie şi vopsea

11°° - 11³° z Pauză11³° - 1215 z Munceşte la proiect – termină prima formă1215 - 13°° z Vopseşte, detalii, utimele finisaje

z Titlu z Completarea foii de evaluare 2

1. Agenda pentru exerciţiul “Experimentează” TO1+2

2. Pregătirea pentru Feedback:

z Ce părere ai despre rezultat?

z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil?

z A fost pe măsura aşteptările tale?

Modul 1

12

z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală? – compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?

z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup de acest tip?

z Numeşte un reprezentant pentru grupul tău

Modul 1

13 © Birgit Elsayed-Glaser 2008 Training de Terapie Ocupaţională Manual

14

Handout 2/1 Fisa de evaluare 2 Te rog să răspunzi la aceste întrebări imediat după terminarea muncii tale în grup Starea mentală Eu mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 deloc bine bine

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fără energie plin de energie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 obosit foarte activat Abilităţi cognitive Pot să mă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 concentrez puţin concentrez bine Mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 confuz organizat Schimbările în modul meu de a percepe (ex. aud voci, am sentimental că sunt urmărit…) ma afectează

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte mult deloc Abilităţi sociale Într-un grup mă simt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nesigur încrezător Să-mi spun propriile idei într-un grup este

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor A interacţiona cu alţi oameni din grup este

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 foarte dificil uşor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ciudat confortabil Despre munca în grup Mă aştept ca acest proiect să fie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 plictisitor distractiv

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dificil uşor

Handout 2/1 Fişa de evaluare 2

Modul 1

15

Modulul 2: Reflectare şi feedback pentru munca în grupuri mici (TO3)

1. Pregătirea feedback-ului în grupuri mici

Reflectarea şi pregătirea feedback-ului Timp: 30 Min.

2. Discuţii în plenară

Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţele din grupul lui/al ei.

Handout 3/1 Idei pentru discuţii

3. Tema 1

Handout 3/2 Tema 1

16

2. Discuţii în plenară (întrebări care pot fi adresate participanţilor)

Fiecare reprezentant al grupului prezintă experienţa din cadrul grupului său:

z Cum ţi se pare rezultatul?

z Cum a fost munca – ce a fost uşor, ce a fost dificil?

z Cum a fost materialul?

z Grupul a fost conform aşteptărilor?

z Poţi să găseşti un răspuns la întrebarea noastră – A fi activ influenţează starea noastră mentală? – compară răspunsurile dinainte şi de după din fişa de evaluare – există o diferenţă?

z Ce abilităţi crezi că sunt dezvoltate într-un grup ca acesta?

z Ai face un grup asemănător cu utilizatori de servicii? Crezi că este posibil? Ce ai face diferit?

3. Idei pentru discuţii (informaţii pentru facilitator) 3.1. Experienţe:

z Ce a fost uşor, ce a fost dificil?În general cea mai dificilă parte într-un grup creativ este partea de planificare. Realizarea unui plan (mai ales a unui plan realist cu privire la timpul şi abilităţile participanţilor) implică abilităţi cognitive ridicate cum ar fi concentrare, perseverare şi gândire abstractă.Partea de planificare este de asemenea o provocare pentru abilităţile sociale ale grupului. A dezvolta idei şi a le aduce în cadrul grupului va fi foarte dificil pentru persoanele cu o stimă de sine scăzută sau clienţii psihotici care nu îndrăznesc să aibă încredere în gândirea lor. Pe de altă parte nu va fi uşor pentru extraverţi (nu doar în cazul tulburărilor maniacale, dar pentru ei va fi cel mai greu) să ofere spaţiu ideilor celorlalţi şi să accepte deciziile de grup care sunt contradictorii cu ideile lor.

z Materiale:Folosirea materialelor reciclabile ar trebui să demonstreze că obţinerea unor rezultate interesante si a “fi creativ” nu are nici o legătură cu materiale sofisticate sau tehnici complicate. Mult mai importantă este abilitatea de a crea idei, dorinţa şi curajul de a risca şi încerca ceva nou.Materialele reciclabile nu costă nimic, sunt peste tot şi sunt tot mai mult folosite pentru artă creativă. Există proiecte interesante care folosesc “cutii” pentru a produce genţi, lanterne sau lucruri asemănătoare în Africa şi Asia. În Austria există un proiect similar numit “gunoi” (www.garbage.at) şi care este un proiect social-economic pentru şomeri pe termen lung.


Modul 2

17

Grup 1 Are o sarcină clară, puţine decizii de luat (nu ce putem face, ci doar cum putem face)Grup 2Majoritatea oamenilor vor considera mai greu de făcut o figurină/figură umană decât să creeze un animal; dacă incluzi în sarcina ta ca figura să exprime ceva, participanţii vor trebui să se confrunte cu emoţii, ceea ce poate fi o provocare specială. (posibilităţi ulterioare: vrei să faci portretul unei persoane existente?)Grup 3Mai dificil încă este faptul că munca non – figurativă nu oferă nici o structură (e.g. dacă faci un animal toată lumea poate să-şi imagineze, o sculptură non-figurativa nu are formă predeterminată, nu poţi să ţi-o imaginezi – ceea ce sperie pe mulţi oameni).Grup 4Foarte deschis; multe decizii, multe planificări – implică abilităţi avansate ale grupului, cognitive şi sociale. Este necesar un grup activ.

3.2. Cum să faci un grup asemănător cu utilizatori de servicii

z Un grup similar ar fi practicabil cu diferite tipuri de utilizatori, sunt multe posibilităţi pentru a-l adapta la nevoi speciale. (ex. Să fie făcut “mai sigur” sau mai provocator)

z Un factor de dezvoltare a grupului este timpul – proiectele mai mari sunt în general mai uşoare (şi mai activatoare) decât cele mai mici; cu timp suficient aceste grupuri pot fi realizate cu diferite categorii de utilizatori de servicii.

z Putem sprijini rezultatul / realizarea unui proiect prin furnizarea de instrumente auxiliare cum ar fi şabloanele sau artefactele (ex. Dacă sarcina este să ataşezi o serie de rânduri de hârtie pe sculptură, poţi folosi diferite culori de ziar pentru a face fiecare rând vizibil), cadre.

� ex. Fă un peisaj, pregăteşte o schiţă şi lasă participanţii să decidă cu privire la detalii – conturarea copacilor, apei, animalelor, oamenilor...

z Cu cât este mai structurat, cu atât este mai uşor � ex. Dacă faci un grup pentru clienţi care suferă de dementa precoce trebuie să

oferi instrucţiuni exacte, cum ar fi “foloseşte sticlele de plastic pentru a construi un turn” – fiecare pas din proces ar trebui să fie planificat din timp şi bine descris –

� cu cât este mai puţin structurat, cu atât este mai provocator (ex. pentru oameni cu tulburări nevrotice, oameni în proces de recuperare)

z Lasă spaţiu pentru gândire creativă cât mai mult posibil, � ex. Permite spaţiu pentru ideile şi deciziile participanţilor. Este mult mai interesant şi

motivant să participi la un proiect în care poţi construi, decât doar să urmezi instrucţiuni. Vrei ca clienţii tăi să-şi testeze propriile resurse şi să se simtă capabili din nou.

� ex. clienţii depresivi întodeauna creează (şi au despre ei) impresia că nu pot să aibă nici o idee – oferă-le un început şi s-ar putea să te suprindă!

z Utilizatorii sunt partenerii tăi – poţi să ai încredere că au idei deşi va trebui să-i ajuţi să ajungă

la ele. z Pentru clienţii aflaţi într-o criză severă, fă un grup mai mic (3, maxim 4 oameni)

Modul 2

18

3.3. Puncte de sprjin în grupurile creative:

z Creează � Decizii cu privire la caracteristicile fizice şi personale (ale sculpturii) � Metoda: brainstorming cu Flip-Chart, decizii luate prin vot

z Planifică � Decide cu privire la dimensiuni şi materiale � Fă o schiţă (sau un model de hârtie sau lut) � Cu poze: fă un plan care oferă o imagine generală a proiectului pe care o poţi folosi mai

târziu să introduci noi membri in grup z Construieşte

� Munceşte în grupuri mici � Pregăteşte un plan de lucru şi împarte sarcinile pentru grupurile mici (cu cât participanţii

sunt mai bolnavi, cu atât sarcinile sunt mai mici; prezintă instrucţiunile clar şi scurt şi repetă-le des)

z Reflectă � Discută proiectul împreună – ce s-a întâmplat azi, cum arată (ce se va întâmpla data

viitoare) � Pregăteşte întrebări asemănătoare cu cele de mai sus � Oferă feedback participanţilor – cum a fost implicarea lor? Au interacţionat în grupurile

mici? Invită membrii grupului să-şi ofere feedback fiecare (ex. un membru care estimează contribuţia sa la proiect ca fiind redusă ar putea descoperi că ceilalţi o percep diferit) Vorbeşte despre tensiuni şi alte situaţii dificile din grup.

3.4. Abilităţi antrenate

z Abilităţi cognitive (ex. concentrarea, perseverarea, atenţia, gândirea logică şi gândirea abstractă)

z Abilităţi sociale (interacţiunea cu alţi oameni, să-ţi laşi spaţiu ţie şi celorlalţi, să accepţi deciziile grupului)

z Imaginaţia şi orientarea spaţială

Abilitatea privind luarea deciziilor (într-o criză deciziile sunt întodeauna dificile; ex. utilizatorii depresivi se simt foarte des “blank”, nu au acces la ideile lor; oamenii psihotici de cele mai multe ori nu pot lua decizii din cauza ambivalenţei care este un simptom comun al bolii lor)

z Potenţialul creativ (înseamnă, de asemenea, şi soluţii creative pentru probleme)

z Stima de sine (poţi să faci mai mult pentru aceasta dacă prezinţi public rezultatele grupului, decorează instituţia ta sau fă o expoziţie)

Modul 2

19

z Numele activităţii

z Scurtă descriere a activităţii

z Perioada de timp

z Materiale

z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediului

Fă un design pentru un grup creativ

Handout 3/2 Tema 1

Modul 2

20

z Adecvarea pentru grupul / grupuri de clienţi

z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut)

z Măsuri

Modul 2

21

Modulul 3: Cadrul filozofic al Terapiei Ocupaţionale (TO4)

Ideea de Terapie Ocupaţională a apărut în 1892 datorită Dr. Adolf Meyer, un emigrant elveţian care a lucrat în psihiatrie în Statele Unite. A observat că ‘folosirea adecvată a timpului pentru desfăşurarea unei activităţi utile şi satisfăcătoare s-a dovedit a fi o problemă fundamentală în tratamentul oricărui pacient neuropsihiatric’. (Meyer 1922).

Din acest moment, TO s-a dezvoltat într-un mod uşor diferit peste tot în lume. Termenul ‘Terapie Ocupaţională’ a apărut la începutul secolului 20, iar primele şcoli în Europa au apărut în jurul anului 1940. TO se aplică azi în toate domeniile medicale, dar noi ne vom focaliza asupra Sănătăţii Mintale.

Capacitatea de a acţiona este ceva de care avem nevoie în fiecare zi, în aproape fiecare moment din viaţa noastră. Nu contează dacă vrem să ne facem o cafea sau vrem să avem success în carieră, întodeauna vom avea nevoie de abilitatea de:

z a planifica o activitate, z a o începe, z a desfăşura activitatea într-un mod satisfăcător şi z a finaliza activitatea cu succes (sau cel puţin să fii capabil să faci faţă unui rezultat negativ şi să

înveţi din el).

Aceasta este una din asumpţiile filozofice de bază ale Terapiei Ocupaţionale şi ‘a acţiona’ este instrumentul principal pe care-l folosim cu clienţii noştri.

Nu suntem fericiţi dacă acţionăm singuri. Pentru a descoperi ce îi face şi ii menţine pe oameni sănătosi şi mulţumiti, trebuie să privim viaţa de mai aproape, ce face ca viaţa să merite trăită, ce o îmbogăţeşte?Există un singur subiect central în găsirea unui răspuns la aceste întrebări: ‘calitatea vieţii’. Fiecare merită şi caută o calitate a vieţii satisfăcătoare şi ar trebui să fie scopul major pentru toate tratamentele medicale pentru a susţine utilizatorii de servicii în atingerea ei.Pentru a înţelege mai bine cum să includem acest subiect în tratamentul nostru şi modul nostru de gândire mai întâi vom încerca să definim mai bine termenul.

1. Calitatea vieţii

1.1. Discuţii în grupuri mici Tema discuției: Ce înseamnă “calitatea vieții“ pentru tine? Timp: 15 Minute

1.2. Discuţii în plenară

Handout 4/1 idei pentru discuţii

22

Calitatea vieţii este formată dintr-o serie de sentimente şi condiţii care cel mai des sunt relaţionate între ele. De exemplu, doar a fi independent nu ne face fericiţi pentru că dacă nu putem să împărţim viaţa şi sentimentele cu alţii, ne simţim singuri. Vorbind cu alţi oameni, vom afla că semnificaţia calităţii vieţii este diferită pentru persoane diferite. Sentimentul de mulţumire şi ce este necesar pentru a te simţi mulţumit este o percepţie foarte personală.Ex. Pentru o persoană care trăieşte în Europa de Vest ar putea fi foarte important să poată să trăiască singur şi independent, în timp ce, într-o societate în care este normal să trăieşti impreună cu familia, s-ar putea să fie altfel. Aceasta ne conduce direct la următorul subiect: una din cerinţele pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare este:

2. Independenţa

Sunt două tipuri diferite dar relaţionate de a înţelege independenţa. z A fi capabil să ai grijă de tine, să ai încredere în tine, ceea ce include:

� Aspecte de supravieţuire – grija pentru mâncare şi băutură, menaj, igienă personală � Abilitatea de a te mişca independent � Abilitatea de a-ţi asuma responsabilităţi (pentru tine, casă, familie)

şi z A fi capabil (şi lăsat) să iei decizii personale cu privire la propria viaţă

� Alegerea propriului stil de viaţă � Trăirea unor experienţe proprii � A face greşeli şi a învaţa din ele � A face ce vrei TU

Abilitatea de a trăi independent este un scop comun pentru Terapia Ocupaţională şi tratamentul medical (în general) pentru că include abilitatea de a acţiona neasistat. Vom reveni mai târziu asupra acestui aspect.Pentru a include cea de-a doua asumpţie în tratamentul nostru este necesară o anumită atitudine faţă de fiinţele umane, în general şi faţă de utilizatorii de servicii, în particular: să-i cunoşti şi respecţi ca persoane egale, care au dreptul (ca noi toţi) să fie uneori încăpăţânăţi şi să facă greşeli, dar care au şi abilitatea de a şti ce le face bine, de a învăţa şi a se dezvolta. Este o regulă de bază pentru terapeuţii ocupaţionali să întâlnească clienţii acolo unde sunt. Aceasta însemnă acceptarea deciziilor lor, dar în acelaşi timp să-ncerce să le arate posibilităţi de a merge mai departe.Caz:Robert suferă de psihoză. I-a spus doctorului său la spital că nu vrea să participe la Terapie Ocupaţională, pentru că este convins că nu prezintă nici un interes sau beneficiu pentru el să facă artizanat. Prefera să stea o mare parte din zi în pat, ceea ce însă nu îl ajută să se simtă mai bine. Nu putea să se concentreze pe o ocupaţie o anumită perioadă de timp, era agitat, motiv pentru care nu era uşor să lucrezi cu el. După un timp, doctorul său a reuşit să-l convingă să participe la o primă consultaţie de Terapie Ocupaţională. Mi-a zis că singurul lucru pe care şi-l poate imagina să-l facă în workshop-ul nostru este să facă tigări, ceea ce era sigur că nu-i voi permite (în mod normal ar fi avut dreptate).Am acceptat sugestia lui, pentru că întreaga echipă de terapie considera că ar fi important pentru procesul lui de vindecare să-l ajutăm cu structurarea unei zile (să nu stea în pat), să-i antrenăm puterea de concentrare şi atenţia şi în general să găsească mai multă linişte

Modul 3

23

A făcut minuni pentru relaţia noastră.În zilele următoare a venit regulat în atelierele noastre. A început cu 3-4 ţigări/zi, dar curând a devenit deschis la discuţii - feedback. Având o programare regulată şi prin urmare şi un motiv să părăsească secţia şi patul lui de 4 ori pe săptamână, putea să simtă un beneficiu din structura zilnică pentru că se simţea mult mai energic şi activ. Pentru a putea împacheta ţigări cu succes trebuia să se concentreze şi să rezolve probleme (îmi cerea des ajutorul). Pe secţie fuma ţigările finalizate; faptul că putea să le împacheteze din nou era foarte satisfăcător pentru el.Putea să-şi dezvolte scopuri, cum ar fi antrenarea puterii sale de concentrare şi răbdarea. După încă 3 zile a fost posibil pentru el să accepte sugestia de a lucra cu o altă tehnică şi alte materiale şi a-nceput să lucreze cu lut.

Independenţa în cazul lui a însemnat auto-determinare, chiar dacă aceasta a însemnat doar să spună ‘Nu’ la orice sugestie primită. A fi capabil să-şi ruleze ţigările a fost un scop important, însemnând că are mai mult control asupra vieţii lui, din nou.

Fiinţele umane sunt ciudate; chiar dacă ştim că ar fi mai înţelept să respectăm sugestiile altora (ex. un doctor), nu vom face întotdeauna aşa.

Acesta este unul din motivele pentru care Terapia Ocupaţională este un concept centrat pe client. Pe parcursul întregului proces terapeutic, dorinţele, nevoile şi scopurile clienţilor sunt în centrul gândirii şi planificării noastre.Noi considerăm utilizatorii de servicii ca parteneri egali, care sunt experţi în efectele bolii asupra corpului, minţii şi vieţii lor. Ei singuri decid dacă vor sau nu să utilizeze în viaţa de zi cu zi ce învaţă în terapie. Acesta este şi motivul pentru care folosim activităţi semnificative în tratamentul nostru – asigură motivaţia necesară.

Pentru că definiţia ‘calităţii vieţii’ şi definiţia ‘independenţei’ este foarte personală, nu putem să o definim noi pentru altcineva şi să stabilim scopurile pentru ei. Putem totuşi sprijini dezvoltarea dorinţelor, pentru că mulţi dintre clienţi nu-ndrăznesc să-şi dorească ceva – sunt siguri că nu este posibil să atingă scopurile propuse. Un prim pas important în tratamentul nostru este să-l ajutăm să-şi dezvolte stima de sine şi să descopere că este competent în planificarea şi desfăşurarea activităţilor.

O altă asumpţie importantă care stă la baza Terapiei Ocupaţionale este:

3. Fiinţele umane sunt fiinţe sociale

Fiinţele umane nu pot fi văzute ca entităţi izolate; ceea ce estimăm că este de dorit în viaţa noastră depinde foarte mult de cum şi unde am crescut, este influenţat de familie şi prieteni, dar şi de către circumstanţele în care trăim.

Ce influenţeză viaţa noastră:

z Mediul social – � Include circumstanţele sociale în care trăim, statutul financiar, status-ul social al familiei; � ex: o persoană care vine dintr-o familie înstărită s-ar putea să nu aibă nevoia financiară

de a câştiga bani; va fi diferit pentru cineva care trăieşte în condiţii sărace şi trebuie să muncească pentru a supravieţui

Modul 3

24

z Mediul cultural – � trăim într-o societate; suntem modelaţi de reguli sociale, idei spirituale şi valori care sunt

importante pentru oamenii din jurul nostru � ex: într-o societate în care este un standard ca toată lumea să călătorească în străinătate în

vacanţa sa anuală, cineva care nu-şi permite acest lucru poate uşor să se considere sărac (gândeşte-te la toate răspunsurile pe care trebuie sa le dai la întrebarea ‘unde ai fost în vacanţa?’). În alte societăţi, aceasta s-ar putea să nu fie deloc importantă.

z Mediul fizic – � înseamnă condiţiile fizice în care noi trăim; ce avem în casă/apartament, posibilităţi de

deplasare – transport public � ex: pentru o persoană într-un scaun cu rotile independenţa va depinde şi de cât de

adaptat este mediul său pentru persoane cu disabilităţi. z Rolurile de viaţă –

� roluri în familie (mamă, fiu,...), roluri la locul de muncă (manager, doctor...); roluri temporare (pacient, “idiotul”?, ...)

� vin cu anumite expectanţe, pot să ofere un sens vieţii, pot oferi suport sau provocări � ex: se presupune că o mamă se-ngrijeşte de copiii ei; dacă nu reuşeste cel puţin unii

oamenii o vor considera o mamă ‘rea’ şi ‘neiubitoare’

Caz:Barbara este o femeie în vârstă de 40 de ani cu psihoză afectivă. Cea mai apropiată persoană este mama ei şi Barbara are nevoie de sprijinul ei – ex. Când nu îndrăzneşte să meargă singură la programări la doctor pentru că s-ar putea să se împiedice şi să cadă sau când nu poate să facă duş fără nimeni aproape, de frică să nu aibă o criză. Momentan, împarte un apartament cu încă doi utilizatori de servicii şi merge să muncească pentru un proiect 4 ore în fiecare zi.

A venit la mine pentru că şi-a dorit să devină mai independentă şi vroia să înveţe cum să gătească. A învăţat repede şi în curând a reuşit să gătească singură pe baza unei reţete dintr-o carte, motiv pentru care am încercat să facem ca gătitul să devină parte din viaţa ei de zi cu zi. Am ales o ‘zi de gătit’ din săptămână, am ales o reţetă împreună şi am optat pentru un meniu simplu. Aceasta a fost acum aproape un an şi a funcţionat doar de 3-4 ori.

Care este problema:Ea îşi petrece aproape tot timpul liber cu mama ei. În apartamentul mamei ei nu poate găti (am încercat) din diferite motive – bucătăria este prea mică pentru două persoane, nu taie ceapa corect, etc. Însă, cel mai important: ea este în rolul fiicei ‘incapabile’, mama ei nu poate să renunţe la rolul ei de mamă foarte protectivă şi să aibă încredere în abilităţile ei de a găti (ceea ce se poate înţelege, a fost mult timp în care Barbara nu putea să ia nici o decizie singură). De asemenea, mama critica constant ce găteam noi la terapie, era fie prea scump, fie prea târziu pentru a mânca etc

În acelaşi timp, Barbara şi mama ei îşi exprimă nemulţumiri una faţă de cealaltă – Barbara se plânge că mama ei nu-i oferă mai multă libertate, aruncă lucruri din camera ei când face curat fără să-i ceară părerea. Mama se plânge că suportul pe care trebuie să-l ofere fiicei ei o depăşeşte.

Barbara are abilitatea de a găti şi-i place, dar pentru a se folosi de această abilitate în viaţa ei de zi cu zi va trebui să-şi redefinească rolul ei de viaţă. Cât timp rămâne în rolul de ‘săraca, incapabila fiică’, mama ei nu va putea să aibă încredere în abilităţile ei şi să-i ofere mai mult spaţiu.

Modul 3

25

Acest caz clarifică faptul că, includerea rudelor în munca noastră este utilă şi necesară. A trăi cu o familie poate să fie constructiv şi suportiv, dar în acelasi timp şi dificil şi destructiv – pentru toţi membrii, nu doar pentru clientul de care ne ocupăm.

Pe fondul acestor asumpţii, Terapia Ocupaţională priveşte mai în detaliu ceea ce-nseamnă:

4. Activitatea /Ocupaţia

La o examinare mai detaliată a ocupaţiilor din viaţa noastră, ele pot fi împărţite în 3 categorii:

z autoîngrijire � funcţii fizice de bază necesare pentru a supravieţui, cum ar fi: păstrarea igienei corporale,

hrana, mobilitatea; reglarea afacerilor personale

z productivitate � munca, şcoala sau orice activitate care contribuie la societate – sau într-o familie - şi

îngrijirea casei

z timp liber � timp liber activ, recreerea şi prezenţa unei vieţi sociale

Această clasificare poate fi doar o sugestie, deoarece unele activităţi pot să aparţină de diferite categorii, pentru oameni diferiţi – ex. gătitul ar fi autoîngrijire pentru majoritatea dintre noi, pentru cineva care lucrează ca şi bucătar poate fi muncă.

Terapeuţii ocupaţionali canadieni au dezvoltat un instrument (MPOC = Măsurarea Performanţei Ocupaţionale Canadiene), care oferă posibilitatea de a identifica dorinţa pentru schimbare ale clientului, de a ierarhiza scopurile şi de a măsura schimbările care au loc pe parcursul terapiei. MPOC este utilizat împreună cu un interviu semistructurat pentru evaluarea unei zile „normale” a clientului, categoriile definite mai sus fiind foarte utile, cu condiţia să nu uităm anumite părţi (ex. recreere ).

Acest instrument poate fi folosit de întreaga echipă terapeutică, nu doar de terapeutul ocupaţional – oferă un cadru pentru fiecare manager de caz.

Pe lângă această clasificare a ocupaţiei, TO analizează activităţi pentru a afla exact unde este problema. Pentru a îndeplini o ocupaţie (ex. menajul) trebuie să desfăşori anumite activităţi (să faci curat, să menţii ordinea, să mergi la cumpărături); aceste activităţi implică o serie de sarcini (ex: să faci curat: planificarea, curăţarea podelei; măturarea; aducerea unei găleţi, apă şi săpun; spălarea podelei). Pentru a îndeplini fiecare sarcină sunt necesare anumite abilităţi (a fi capabil să iei o decizie şi a avea motivaţia să-ncepi, putere de concentrare, perseverenţă).

În terapie vom găsi posibilităţi de antrenare a acestor abilităţi. În funcţie de situaţie şi starea mentală actuală a utilizatorului de serviciu, vom folosi întreaga activitate (spălarea podelei), sarcinile care sunt parte din activitate (măturarea podelei şi găsirea unui sistem pentru a include şi ‘colţurile negre’) sau vom adapta alte activităţi pentru a dezvolta abilităţile necesare (poţi dezvolta puterea de concentrare prin jocuri, activităţi creative…).

Modul 3

26

Uneori, va fi necesar şi să adaptăm mediul pentru a determina oamenii să desfăşoare activitatea – ex. dacă nu este găleată în casă, va trebui mai întâi să cumpărăm (ceea ce ar putea fi o altă problemă pe care trebuie să îl învăţăm cum se rezolvă).

Modul 3

27

Calitatea vieţii

Ce înseamnă pentru tine calitatea vieţii?Muncă în grupuri mici, 15 Minute

Discuţii în plenară

z A fi independent, a fi capabil să ai grijă de tine

z A fi capabil să ai relaţii reuşite

z A participa (în societate, prieteni..), a te simţi acceptat

z A te percepe într-un mod pozitiv

z A fi capabil să fii creativ – la muncă, timp liber şi autoîngrijire (gătit!)

z A avea încredere în tine

z A fi capabil să faci faţă frustrărilor şi să nu te dai bătut

z A te simţi energic

z A fi mândru de tine

z A te simţi confortabil cu corpul tău

z A face sex

z A fi capabil să simţi

z A avea timp liber

z ....etc.


Modul 3

29

Modulul 4: Terapia Ocupaţională în Psihiatrie (TO5)

Pentru a atinge o calitate a vieţii satisfăcătoare oamenii au nevoie să fie capabili să acţioneze. Pentru aceasta, cu toţii avem nevoie de anumite abilităţi; în Terapie Ocupaţională ne focalizăm pe următoarele:

z încredere în sine, stimă de sine z abilitatea de a lua decizii z responsabilitate pentru propria persoană z conştientizarea realităţii z putere de concentrare, atenţie, perseverenţă z toleranţa la frustrare z gestionarea fricii, tensiunii şi agresivităţii z exprimarea emoţiilor z conştientizarea corporală z comunicare şi abilităţi sociale z potenţial şi energie z motivaţie

(Aceste scopuri au fost dezvoltate de Echipa TO/Spitalul General din Viena / Departmentul de Psihiatrie al Clinicii; v. Cap. 13)

Terapia foloseşte mai ales activităţi selectate pentru a antrena diferite abilităţi care sprijină procesul de vindecare al unei persoane cu probleme de sănătate mintală. Astfel ne concentrăm asupra resurselor pe care o persoană le are, pentru că, într-o criză, oamenii au tendinţa să uite că sunt persoane capabile, care au cunoştinţe şi anumite abilităţi speciale, foarte personale. În majoritatea cazurilor o primă abordare este să te descoperi într-un mod pozitiv. Ne vom concentra asupra scopurilor pe care le definim împreună cu utilizatorii de servicii, vom adapta contextul, activitatea şi materialele folosite, pentru a le atinge.

1. Context

z Terapia Individuală � este “concentrată”, permite muncă individuală şi foarte intensivă � dacă clientul este foarte bolnav, nu este capabil să se descurce singur, cu nevoi speciale � înainte de externare, pentru a putea să vorbească despre viaţa de zi cu zi în afara spitalului,

să găsească o structură a zilei acasă, poate să fie pregătit pentru posibilele probleme � la intervale mai reduse acasă sau în spital, să vorbească despre scopuri şi realizări

z Terapie Individuală în grup � Este un context special al TO, unde mai mulţi utilizatori muncesc la proiectele individuale

în prezenţa unui terapeut (max. 6-7 persoane la un singur terapeut); de cele mai multe ori în combinaţie cu tehnici creative

� Pentru a putea participa, utilizatorul are nevoie de o minimă autonomie în conducerea unei activităţi, are nevoie de abilitatea de a respecta reguli

30

� Oferă un spaţiu pentru acţiune care poate fi planificat şi condus într-un mod foarte individual (fie foarte uşor şi, foarte probabil, cu success – fie foarte dificil şi provocator).

� Spaţiu pentru a lua legătura cu alţi utilizatori – fiecare rezultat al muncii va fi văzut şi comentat de ceilalţi (şi care poate fi folosită de către terapeut) – cu cât este mai mare piesa realizată, cu atât mai multe sunt comentariile; de asemenea: cere ajutor vecinului tău)

� Contactul cu terapeutul poate fi adaptat – cel puţin “bună ziua” şi “la revedere”; contact pasiv şi activ (de la aşteptarea inactivă ca terapeutul să ajungă, până la solicitări active de sprijin)

� Poate fi primul pas înainte de munca în grup sau într-un context nou � Necesită pregătire mai puţină a terapeutului, dar schimbări constante în angajamentul cu

diferite persoane şi tehnici z Grupuri

� Focus pe comunicare şi abilităţi sociale � Mai provocator şi din cauza asta uneori mai dificil pentru clienţi � Oferă posibilitatea de a se centra pe scopuri speciale sau grupuri centrate pe diagnostic � Oferă posibilitatea de a face ca rezultatul să fie văzut de ceilalţi – în decorarea spitalului,

realizarea de expoziţii, gătit pentru alţii

2. Aspecte cheie în TO

Terapeuţii ocupaţionali folosesc diferite tipuri de activităţi în munca lor. Alegem materialul şi activitatea în funcţie de posibilităţile instituţiei, grupul de utilizatori cu care lucrăm sau nevoile speciale la care vrem să raspundem.

2.1. A munci cu arta şi artizanatul

În folosirea tehnicilor creative putem forma diferite abilităţi, dar în plus putem folosi faptul că “a crea” este un proces plăcut, inventiv. Diferitele proprietăţi ale materialelor pot fi folosite în terapia noastră, la fel şi efectul psihomotor şi senzorio-motor pe care acestea îl au.

� Creativitatea este necesară tot timpul în viaţa de zi cu zi (ex. pentru a rezolva probleme) – să te descoperi ca o persoană creativă este util în multe situaţii;

� Lucrul de mână facilitează abilităţile cognitive; ex. dacă cineva nu se concentrează asupra sarcinii, obiectul va avea erori şi se va dărâma; fără suficientă răbdare calitatea va avea de suferit

� Să obţii ceva dintr-un material necesită abilităţi motorii; - uneori putere (tăierea lemnelor), uneori sunt cerute mişcari foarte fine şi delicate (cusutul)

� A lucra cu materiale înseamnă să le atingi şi să le simţi – poate fi plăcut sau înspăimântător, calmant sau stimulativ

� Să lucrezi cu mâinile are o influenţă asupra energiei din corp – ex. un client agitat sau agresiv ar putea să-şi reducă tensiunea prin muncă fizică care presupune efort intens (să tai o scândură mare de lemn, să modelezi lut), în timp ce un client lipsit de entuziasm sau motivaţie ar putea primi un impuls prin muncă uşoară şi energizatoare (ex. vopsitul mătăsii cu o perie mare)

� O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.

Modul 4

31

2.2. Munca Expresivă

În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime emoţiile cât mai mult posibil. A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult.

Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi potenţialul creativ.Focus-ul principal constă în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor. O clientă mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. De asemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă pentru ea).

Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş

Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început bun şi pentru o sesiune de psihoterapie. Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire între facilitarea contactului cu sentimentele pe care clienţii noştri le au şi a-i face mult mai nefericiţi prin confruntarea cu sentimentele lor.Trebuie să fim atenţi mai ales cu utilizatorii care suferă de o psihoză sau au avut o experienţă traumatică în trecut. Este posibil ca prin conştientizarea emoţiilor să se adâncească în lumea ireală şi plină de imagini îngrozitoare pe care aceştia le văd şi simt. Dacă clienţii pictează poze cu un conţinut îngrozitor să vă asiguraţi că nu rămân singuri cu emoţiile care au iesit la suprafaţă. Uneori, poate fi suficient dacă ei pot să-ţi spună ce văd în poză, uneori poate fi îndrumat să consulte un psiholog/psihoterapeut.


30

o O muncă creativă realizată cu succes întăreşte încrederea în sine şi

stima de sine; poate fi arătată la alţii – utilizatori, terapeuţi, rude – pentru ca şi ei să poată să-l perceapă pe autor ca persoană capabilă.

1.1. Muncă Expresivă

În timpul unei crize puternice, emoţiile sunt foarte precare; unii clienţi ne vor spune că se simt complet goi, lipsiţi de orice emoţie puternică şi de aceea imposibil să ajungă la sentimentele lor. Alţii simt prea mult în acelaşi timp, au probleme să se distingă de alţi oameni sau să de distanţeze de halucinatiile lor. Se vor simţi copleşiţi şi împovăraţi de sentimente pe care nu le pot controla şi au tendinţa să-şi reprime emoţiile cât mai mult posibil. A intra în contact cu propriile emoţii şi a avea abilitatea să le faci faţă este o bază importantă pentru o calitate a vieţii satisfăcătoare. În timpul unei discuţii cu participanţi din clinica de zi, unul din participanţi a zis: “căt timp te simţi bolnav, nu iti este permis să te îndrăgosteşti” – dacă nu poţi să-ţi permiţi să iubeşti pentru că eşti prea speriat că nu vei face faţă unui posibil eşec, pierzi foarte mult. Munca expresivă poate avea loc în fiecare context de TO. Unii oameni vor tinde spre ea datorită experienţei lor (artişti, artişti din hobby), pentru alţii o vom propune pentru a facilita energia şi potenţialul creativ. Focus-ul principal consta în a face posibil să se-ntâmple şi nu în interpretarea rezultatelor. O clienta mi-a zis că se simte mai bine dacă pictează gândurile şi imaginile îngrozitoare pe care le are pentru că după ce le termină de pictat le-a şi uitat. Deasemenea, mi-a spus destul de des cât de important este pentru ea că nu trebuie să-şi ascundă sentimentele de noi (cum le ascunde de părinţi, ceea ce este o grijă pentru ea).

Se vede sub o presiune sau pe vârful unui fierăstrău uriaş Pictarea unei emoţii face posibil să fie văzută de ceilalţi – ceea ce poate fi un început bun şi pentru o sesiune de psihoterapie. Totuşi, trebuie să avem grijă, pentru că o examinare mai atentă a emoţiilor cuiva oferă posibilitatea de accentua simptomele bolii. Este o linie subţire intre facilitarea

Modul 4

32

2.3. Trainingul abilităţilor cognitive

Deşi abilităţile cognitive cum ar fi puterea de concentrare, atenţia şi răbdarea pot fi antrenate perfect cu tehnici creative, uneori însă sunt necesare alte tehnici. Pentru că TO este centrată pe client, întodeauna încercăm să urmărim dorinţele şi abilităţile clienţilor. Un tânăr s-ar putea simţi capabil să participle la un curs de informatică dar să fie amuzat de ideea de a picta. Alte posibilităţi de training cognitiv sunt:

� Programe sau jocuri pe calculator � Jocuri Parlour – aproape toate jocurile facilitează puterea de concentrare, toleranţa la

frustrare, atenţia � Puzzle � Ghicitori � Citit, ex. articole de ziar: citeste, încearcă să-ţi aminteşti şi să răspunzi la întrebări mai

târziu; de asemenea ar putea fi un timp alocat zilnic pentru citit, unde membrii citesc pe rând o poveste

� Grupuri de ştiri, ex. să priviţi ştirile la TV şi să le discutaţi ulterior

Jocurile sunt un mediu excelent pentru a antrena abilităţile sociale. Utilitatea adiţională a jocurilor este că participanţii se amuză. (Aveţi grijă că, mai ales persoanelor psihotice, le este foarte dificil să mintă sau să ascundă ceva)

2.4. Activităţi din viaţa de zi cu zi

Sunt baza vieţii de zi cu zi şi de aceea şi foarte importante. Activităţile din viaţa de zi cu zi pot fi folosite într-o terapie individuală pentru a învăţa de exemplu:

� Să se îmbrace singur � Să facă duş, să se îngrijească de igiena corporală � Să facă patul, să îşi împacheteze hainele, menaj � Să gătească � Să se plimbe (în spital, afară, să meargă la cumpărături...) � Să folosească transportul public

Sau în grupuri ca: � (regulat) grupuri pentru plimbări � excursii (folosirea transportului public, participarea la viaţa culturală) � grupuri pentru gătit � petreceri – pregătirea, invitarea oamenilor, decorarea....; a păstra contactul cu realitatea

(petreceri spirituale, aniversări, expoziţii...)

Training-ul activităţilor de rutină poate fi combinat cu grupurile creative – dacă vrei să organizezi o expoziţie cu un grup creativ, poţi planifica şi organiza evenimentul cu ajutorul unui grup pentru gătit. Deasemea, mergi la o plimbare cu clienţii tăi (pentru a intra în contac cu natura, mediul) şi colectează materiale caracteristice sezonului. După plimbare ai putea face un colaj cu aceste materiale, aducând natura şi sezonul în spital.

Modul 4

33

2.5. Integrare senzorială (IS)

Integrarea senzorială înseamnă procesarea informaţiilor prin intermediul simţurilor de bază pe care le avem – sistemul tactil (atingerea), sistemul vestibular (simţul mişcării) şi sistemul proprioceptiv (simţul poziţiei). Conceptul de integrare senzorială (prima dată utilizat de Jean Ayres) este foarte folosit de terapeuţii ocupaţionali care lucrează cu copii. În ultimii ani, a devenit mai important in psihiatrie folosirea elementelor IS pentru că este posibil să se observe că utilizatorii de servicii sunt chiar foarte des hiper- sau hipo – senzitivi în unul sau mai multe din simţurile lor (ex: o persoană cu hipo-senzitivitate tactilă va avea o toleranţă ridicată neobişnuită la stimuli din mediu – va avea pe el două jachete vara, nu va simţi frigul şi căldura; va parea ciudat în abilităţile motorii fine,...). Ideea de integrare senzorială în terapia noastră înseamnă a stabili anumiţi stimuli senzoriali specifici pentru a oferi clientului posibilitatea să înveţe o reacţie adecvată la ei. Fără a intra în detalii cu privire la conceptul de IS, este uşor şi recomandat să foloseşti unele elemente ale IS. Pune următorii itemi în camera ta de lucru şi lasă clienţii tăi să-i folosească cât doresc – îi vor folosi şi le va plăcea.

� “Băi” pentru mâini. - Acestea sunt cutii pline cu orez, fasole şi linte sau ceva similar; suficient de mare încât să poţi pătrunde cu mâna până la cot – are un efect calmant pentru majoritatea oamenilor.

-->sistemul tactil, proprioceptiv

� Scândură pentru mers - Pentru a merge pe ea cu picioarele goale – stimuli puternici sau fini. Scânduri sau poteci (în grădină) care stimulează simţul tactil şi proprioceptiv.

Modul 4

34

� Hamac – legănatul în hamac are efecte calmante pentru majoritatea oamenilor. O persoană hipo-senzitivă la nivel vestibular poate profita din faptul de a sta în hamac (o persoană hiper-senzitivă vestibular nu-l va folosi, îl va face să se simtă rau) – aveţi grijă, persoanele hipo-senzitive au tendinţa să se balanseze foarte sus!

� Saltele şi greutate - Umple feţe de perne sau ceva similar cu fasole sau un material similar de greu; clientul se aşează pe saltea şi poate controla unde şi câtă greutate el/ea doreşte să fie sub corpul lui – folosind aceasta, vei observa că după tratament oamenii sunt capabili să se concentreze mai bine şi în general sunt mai calmi.

--> stimularea simţurilor tactile şi proprioceptive

2.6.Terapie prin muncă

Munca şi abilitatea de a obţine un loc de muncă şi a-l păstra este un scop important pentru majoritatea oamenilor. A munci înseamnă a participa şi contribui la viaţa socială ceea ce ne oferă un sentiment de apartenenţă şi ne face să ne simţim utili. Terapia prin muncă înseamnă să creezi posibilităţi pentru ca utilizatorii de servicii să:

� Devină conştienţi de abilităţile lor de muncă Sunt multe instrumente pentru acest scop (ex. în MOHO – modelul ocupaţiei umane, de Gary Kielhofner); La intervale regulate să se facă auto-evaluări şi evaluări de către terapeut pentru a face progresul vizibil şi pentru definirea unor scopuri noi.

� Îşi instruiască abilităţi de muncă în workshop-uri sau contexte similare. � Ocupe locuri de muncă temporare pentru a învăţa cum să muncească

Proiecte social – economice: o posibilitate ar fi o cafenea integrată în centrul comunitar de sănatate mintală sau spital

� Fie asistaţi în muncă – pregătire pentru interviuri, găsirea unor locuri pentru a face training practic în companii, supervizarea oamenilor la locul lor de muncă.

În ce priveşte terapia prin muncă există o problemă importantă care trebuie avută în vedere: vrem să le oferim suport dar nu să ne folosim de clienţii noştri şi de munca acestora în interesul nostru.

Singurii oamenii care trebuie să beneficieze de pe urma produsului rezultat din Terapia Individuală în cadrul grupului, grupurilor sau terapiei prin muncă sunt utilizatorii de servicii. Dacă un produs este vândut atunci clientul trebuie să fie informat şi să primească banii aferenţi.

Modul 4

35

Modulul 5: Analiza activităţilor, materialelor şi tehnicilor (TO6)

Pentru a descoperi ce activităţi sau materiale ne ajută să ne atingem scopurile, trebuie să ştim ce efect vor avea asupra clientului şi ce abilităţi sunt necesare pentru a le desfăşura.În analiza unei activităţi care creează o problemă pentru clientul nostru, putem afla în ce constă exact problema; aceasta ne permite să antrenăm abilităţi specifice implicate în sarcina sau situaţia problematică (putem folosi diferite materiale sau activităţi). Ulterior vom realiza întâi sarcina şi apoi toată activitatea.

Dacă planificăm o activitate pentru utilizatorii de servicii, cunoştinţele despre abilităţile necesare şi despre efectul diferitelor materiale sau tehnicilor artizanale ne permit să urmărim scopuri terapeutice precise. De exemplu: Dacă ştii că pictatul unor tablouri mari în comun, utilizând perii mari activează şi favorizează comunicarea, poţi să alegi această activitate pentru clienţii care au nevoie (poate pentru un grup de oameni în care majoritatea suferă de depresie).Pe de altă parte, pictatul unor tablouri mici utilizând perii mici sau creioane, facilitează puterea de concentrare şi răbdarea (poţi utiliza această activitate pentru clienţi mai agitaţi pentru că a te concentra pe ceva are şi efecte calmante).

A şti la ce să te aştepţi este util când alegi participanţii pentru un grup – relativ la număr şi diagnostic. De asemenea vom obţine o idee mai bună despre cum să adaptam activitatea la nevoile clienţilor noştri.

1. Analiza activităţii

Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică

A analiza o activitate înseamnă a privi împrejurările în care activitatea se va desfăşura, să defineşti diferite abilităţi care sunt necesare şi să explorezi posibilităţile de continuare sau de gradare ale acesteia.Există o serie de modele pentru analiza unei activităţi, iar cel pe care îl vom folosi aici urmează linia celui descris de Jennifer Creek (Creek et al S.115ff). Aceasta începe cu descrierea condiţiilor generice pentru activitate şi defineşte abilităţile necesare, pe care le împarte în 4 categorii:

z Fizice z Cognitive z Psihologice z Interpersonale

Ultima parte a modelului se numeşte “potenţial pentru gradare”, ceea ce înseamnă posibilităţi pentru sesiuni de follow up, pentru a face activitatea fie mai uşoară, fie mai provocatoare.

36

2. Analiza materialului şi a tehnicii

Dacă muncim cu tehnici creative putem folosi diferite proprietăţi ale fiecărui material utilizat în terapia noastră. Pentru a afla care este cel mai potrivit pentru scopul nostru, trebuie să cunoaştem aceste proprietăţi – cel mai bine din experienţă personală.

Se aplică şi în cazul tehnicii artizanale pe care o folosim. Înainte să recomandăm o tehnică pentru client, ar trebui să ne gândim la caracteristicile ei. Este uşor sau complicat de învăţat, cât de mult/e suport/ instrucţiuni sunt necesare? În ce momente pe parcursul muncii?

Cel mai bun (şi singurul) mod de analiză a activităţii şi a materialului este să o experimentezi personal. Vom face un exerciţiu în grupuri mici.

3. Exerciţiu de experimentare în grupuri miciTimp: 40’

3.1. Muncă individuală cu lut “Crează un vas de lut folosind tehnica bobinării. Să fie făcut cât mai înalt posibil foloseşte instrucţiuni pas cu pas şi linguri ca instrumente”. 20’ muncă practică cu lut

3.2. Discuţii în grupuri mici – analiza 20’ analiza activităţii

Handout 6/2 Exerciţiu

Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas


Handout 6/4 Analiza – idei pentru discuţii

5. Temă

Handout 6/5 Temă 2

Modul 5

37



z O descriere scurtă a activităţii

z Perioada de timp/ numărul de sesiuni

z Materiale

z Context şi caracteristici speciale ale mediului

z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexe

Modul 5

38

z Adecvarea socială şi culturală

z Adecvarea la diagnostic


z Precauţii

Modul 5

39

Analiza materialului

z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?

z Care sunt avantajele şi dezavantajele materialului?

z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor?

Analiza tehnicii

z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?

z Calmantă sau activatoare?

z Cum a fost munca cu instrumentele pe care le-ai putut folosi?

Modul 5

40

Abilităţi necesare:

Fizice:SenzaţiaIntegrare senzorialăPercepţiaConştientizarea spaţiuluiPlanificare motorieMişcări motorii grosiereMobilitateEchilibruMişcări motorii fineRepetiţiaCoordonareaForţaRezistenţăFlexibilitateInterval de mişcări PosturaRitmul

Cognitive:AtenţiaConcentrareaUtilizarea simbolurilorPercepţia cauzei şi efectuluiGândirea abstractăTestarea realităţiiLuarea deciziilorLimbajUrmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilorCititScrisNumereOrientare spaţialăConştientizarea timpuluiMemoriaNivelul de cunoştinţeStabilirea obiectivuluiPlanificareaOrganizareaImaginatiaCreativitateaLogicaRezolvarea de probleme

Psihologice:Exprimarea sentimentelorControlul sentimentelorToleranţa la frustrareMecanisme de coping la presiuneSublimareExplorarea/JoculToleranţa la riscÎncredereIndependenţăPasiv sau activCreativitateExplorarea sentimentelor şi motivaţiilorResponsabilateInplicareÎmpărtăşireImaginea de sineImaginea corporalăIdentificarea

Interpersonale:Indivizi sau grup/mărimea grupuluiSexe mixte sau segregateComunicareCooperareCompetiţieNegociereÎmpărtăsireCompromisStructurăReguliInteractiuneVarietate de relaţiiImplicareOportunităţi de rol

Modul 5

41

Potenţial pentru dezvoltare

z Design-ul sarcinii

z Materiale şi echipament

z Context

z Mediu – uman şi non-uman

z Activităţi conexe

Modul 5

42

Muncă în grupuri miciTimp: 40 Min.

1. Crează un vas de lut cât poţi de înalt. Foloseşte tehnica bobinării, urmând instrucţiunile pas cu pas. Foloseşte linguri mici şi mari ca instrumente

� Timp pentru munca cu lut: 20 Min.

2. Analizează activitatea, materialul şi tehnica în grupuri mici

� Timp: 20 Min.

z analiza activităţii � foloseşte cadrul handout-ului şi marchează diferitele abilităţi necesare pentru activitate � descrie activitatea, împrejurările şi posibilităţile de îmbunătăţire

z analiza materialului � descrie: cum simţi lutul? Ce emoţii vizează? � care sunt avantajele / dezavantajele materialului � ce a fost dificil în creeare vasului? Ce a fost uşor?

z analiza tehnicii � descrie: tehnică uşoară sau dificilă? � calmantă sau activatoare? � Cum a fost să lucrezi cu instrumentele pe care le-ai avut?


Modul 5

43


42

Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instructiuni pas cu pas

1 modelează lutul pentru a fi mai moale

2 formează o minge şi loveşte mingea de o suprafată plană/bază de aprox. 1 cm grosime, apoi intinde

materialul obţinut pe suprafaţa plană 3 formează un cilindru subţire 4 roteşte-l cu putină presiune până obţii un cilindru de diametru unui deget (nu trebuie să fie perfect, dar fă-l repede altfel se-ntăreşte lutul)

5 pune cilindrul pe suprafaţa plană/perete (fă un inel mai mare pentru a lărgi vasul şi unul mai mic pentru a îngusta vasul)

6 fixează bine vasul, apoi netezeşte pereţii exteriori ai vasului (instrument de

modelare sau deget)

7 ocupa-te de suprafata Netezeşte suprafaţa cu marginile unei

cartele telefonice sau un instrument de modelare

Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l laşi să se usuce până devine tare ca pielea) ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine – o textură dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai

interesantă! Decorează: Imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a vasului) fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă

1. Modelează lutul pentru a fi mai moale.

2. Formează o minge şi loveşte mingea de o suprafată plană/bază de aprox. 1 cm grosime, apoi intinde materialul obţinut pe suprafaţa plană.

3. Formează un cilindru subţire.

4 Roteşte-l cu putină presiune până obţii un cilindru de diametrul unui deget (nu trebuie să fie perfect, dar fă-l repede altfel se-ntăreşte lutul).

5. Pune cilindrul pe suprafaţa plană/perete (fă un inel mai mare pentru a lărgi vasul şi unul mai mic pentru a îngusta vasul).

6 Fixează bine vasul, apoi netezeşte pereţii exteriori ai vasului (instrument de modelare sau deget).

7. Ocupă-te de suprafaţă.Netezeşte suprafaţa cu marginile unei cartele telefonice sau un instrument de modelare.

Apasă cartela, instrumentul sau degetul pe suprafaţa vasului şi netezeşte (e mai uşor dacă-l laşi să se usuce până devine tare ca pielea).

ATENŢIE: neted şi fără defecte nu-nseamnă întodeauna cel mai bine – o textură dură şi o suprafaţă neuniformă poate fi uneori mult mai interesantă! Decorează:

z imprimă un model (pe suprafaţa laterală sau pe partea superioară a vasului);

z fixeză elemente decorative cu o pastă formată din lut şi apă.

Handout 6/3 Cum să faci un vas. Instrucţiuni pas cu pas

Modul 5

44

z Numele activităţiiBobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile.Limita de timp: 20’.

z Scurtă descriere a activităţiiMuncă individuală cu lut, folosind instrucţiuni simple cu poze şi instrumente simple de bucătărie (linguri, linguriţe).

z Perioada de timp / numărul sesiunilor20’ / 1 sesiune

z MaterialeLut

z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediuluiContext: Terapie Individuală în cadrul unui grup - implică o anumită abilitate de a acţiona într-un mod autonom şi responsabil.Caracteristici speciale: zgomotos; mulţi stimuli diferiţi (oameni, materiale, piese rezultate din muncă).

z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexeAdecvat indiferent de vârstă şi sex.

Adecvarea socială şi culturalăÎn majoritatea culturilor lutul este un material tradiţional; forma şi modul de decorare poate fi strâns relaţionat cu tradiţia culturală.

z Adecvarea la diagnosticPotrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii participanţilor.

z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut)Instrumente/Materiale: lut, linguri, pahare pentru apă. Echipamentul pentru cameră: să existe posibilitatea de a te spăla pe mâini, de a curăţa masa şi instrumentele.

Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a colora materialele (emaila).

z PrecauţiiUnii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât roşu sau negru.Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin!Costum de protecţie (şorţuri).

Handout 6/4 Analiza activităţii - idei pentru discuţii

Modul 5

45

Analiza materialului:

z Descrie: Cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează? Lutul este un material foarte moale şi maleabil. Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă, dură (depinde de calitatea lutului, maleabilă sau aspră). Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii.

z Care sunt avantajele/dezavantajele materialuluiOameni diferiţi vor descrie diferit materialul – ca plăcut sau îngrozitor.Lutul care este ţinut în mână timp îndelungat se va usca, va deveni mai greu de mişcat şi se va sparge mai uşor.

z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor?Pe măsură ce vasul devine mai înalt, devine mai dificil să-l faci si mai înalt. Vasul poate deveni prea moale, riscând să-şi piardă forma sau prea uscat, riscând să se spargă. Nu este uşor să lu -crezi cu lut. Pentru a obţine o piesă cât mai sofisticată este necesară o toleranţă la frustrare ridicată şi multă răbdare.

Analiza tehnicii

z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă. De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oameni au tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se usucă mai repede şi este, în general, mai moale. Pe măsură ce pereţii devin mai înalţi scade rezistenţa.

z Calmantă sau activatoare?Activitate calmantă, mai ales dacă mişcările sunt lente şi ferme. Repetarea sarcinii (rotirea bobinei, fixarea vasului) are un efect calmant. De asemenea, depinde dacă rezultatul muncii a fost cu succes – o muncă frustrantă nu va avea niciodată efect calmant.

z Cum a fost munca cu instrumentele utilizate?Instrumente: lingurile au multe colţuri şi suprafeţe plate care pot fi utilizate. Uneori poţi folosi coada, alteori capul lingurii. Lingurile sunt uşor de obţinut. Există în orice locuinţă – nu este necesar să cumperi instrumente scumpe pentru modelare dacă poţi folosi instrumente din bucătărie. Este mai uşor să devină un hobby pentru acasă.

Modul 5

46



Cognitive:AtenţiaConcentrareaUtilizarea simbolurilorPercepţia cauzei şi efectuluiGândirea abstractăTestarea realităţiiLuarea deciziilorLimbajUrmărirea instrucţiunilor/demonstraţiilorCititScrisNumereOrientare spaţialăConştientizarea timpuluiMemoriaNivelul de cunoştinţeStabilirea obiectivuluiPlanificareaOrganizareaImaginaţiaCreativitateaLogicaRezolvarea de probleme

Psihologice:Exprimarea sentimentelorControlul sentimentelorToleranţa la frustrareMecanisme de coping la presiuneSublimareExplorarea/JoculToleranţa la riscÎncredereIndependenţăPasiv sau activCreativitateExplorarea sentimentelor şi motivaţiilorResponsabilitateInplicareÎmpărtăşireImaginea de sineImaginea corporalăIdentificarea

Interpersonale:Indivizi sau grup/mărimea grupuluiSexe mixte sau segregateComunicareCooperareCompetiţieNegociereÎmpărtăşireCompromisStructurăReguliInteracţiuneVarietate de relaţiiImplicareOportunităţi de rol

Modul 5

47



Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.).

Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca cu material, aplicabilă în orice context.


Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs.

Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii.

z Context

Terapie Individuală - oferă cel mai intensiv sprijin (vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai severe).

Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?).

z Mediu – uman sau non-uman

Cameră liniştită cu stimuli puţini

Muncă afară (la soare - poate cineva trece prin zonă şi reacţionează)

z Activităţi relaţionate ( pentru consecvenţă)

Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul).

Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut (alte forme şi tehnici alese de fiecare participant).

Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun.

Arde şi emailează vasele, după care pot fi folosite.

Modul 5

48

1. Alege o activitate pe care vrei să o desfăşori cu utilizatorii din spitalul tău.2. Fă analiza activităţii în baza structurii de mai jos:




z Materiale



Handout 6/5 Tema 2

Modul 5

49




z Precauţii

Modul 5

50

Analiza materialului:

z Descrie: Cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?



Analiza tehnicii

z Descrie: Tehnică uşoară sau dificilă?



Modul 5

51


Fizice:SenzaţiaIntegrare senzorialăPercepţiaConştientizarea spaţiuluiPlanificare motorieMişcări motorii grosiereMobilitateEchilibruMişcări motorii fineRepetiţiaCoordonareaForţaRezistenţaFlexibilitateaInterval de mişcări PosturaRitmul


Psihologice:Exprimarea sentimentelorControlul sentimentelorToleranţa la frustrareMecanisme de coping la presiuneSublimareExplorarea/JoculToleranţa la riscÎncredereIndependenţăPasiv sau activCreativitateExplorarea sentimentelor şi motivaţiilorResponsabilitateInplicareÎmpărtăşireImaginea de sineImaginea corporalăIdentificarea


Modul 5

52




z Context


z Activităţi relaţionate (pentru consecvenţă)

Modul 5

53

Modulul 6: Adaptarea activităţii (TO7)

1. Tehnici structurate şi libere

Tehnicile creative pot fi categorizate în tehnici structurate şi tehnici libere.

O tehnică structurată furnizează instrucţiuni pas cu pas; ar putea fi luate nişte decizii creative, dar modul de desfăşurare al activităţii este clar de la început. La fel şi rezultatul – dacă legi o carte la sfârşit vei obţine o carte. Tehnicile structurate sunt tehnici mai sigure; ele pot, cel puţin parţial, să fie evaluate de utilizator înainte ca decizia de a începe să fie luată.Exemple:

z Meşteşuguri precum legarea cărţilor, împletit/ţesut, împletitul coşurilor, cusut, munca cu lemn. z Modelarea vaselor, a face ţigle sau a folosi mulaje de lut - a picta (mătase) pe baza unei schiţe. z De asemenea: gătit după o reţetă simplă.

Tehnicile “libere” sunt exact opusul; nimic nu este stabilit sau sigur, si deasemenea: totul este posibil. Exemple:

z Modelarea de sculpturi din diferite materiale (lut, lemn, nuiele, piatră etc.). z Pictat (pe orice material). z Scris. z De asemenea: gătit fără reţetă (cumpără nişte ingrediente şi lasă grupul sau persoana să

decidă ce să gătească cu ele).

În funcţie de personalitate fiecare va tinde spre muncă structurată sau liberă. Acelora dintre noi cărora le place o viaţă mai “sigură”, care au nevoie de multă siguranţă şi poate îşi planifică viaţa cel mai probabil vor tinde spre o tehnică structurată. Pe de altă parte, cei mai “rebeli” dintre noi care au nevoie de multă independenţă şi cărora nu le place să urmeze instrucţiuni, foarte des vor tinde spre o tehnică liberă. Nu se aplică mereu, dar alegerea materialului şi a tehnicii este adesea o oglindă a persoanei.

Într-o viaţă satisfăcătoare avem nevoie de ambele calităţi – trebuie să putem să facem planuri şi să le respectăm dar, de asemenea, trebuie să putem să fim spontani şi suficient de flexibili pentru a dezvolta idei proprii. Dacă pot doar să gătesc după reţetă dar nu am abilitatea să inventez ceva cu ingredientele pe care le găsesc în frigider va trebui să arunc multă mâncare.

Este clar că o tehnică structurată oferă o garanţie mai mare a unui rezultat pozitiv pentru client. Într-o terapie centrată pe client utilizatorul de serviciu trebuie să aleagă. Trebuie să decidem în funcţie de situaţie ce este mai important: să ajutăm să fie posibil ce vrea clientul nostru sau să creştem posibilitatea ca munca sa să fie un succes. Această decizie va depinde de utilizator, de contextul situaţiei (dacă ai 7 clienţi la Terapie Individuală în cadrul unui grup şi 5 dintre ei au o “zi proastă” ai putea înclina să iei decizia mai “sigură”), de terapeut şi de scopurile stabilite pentru terapie.

De exemplu, am putea avea un client care are nevoie să-şi planifice totul şi se simte limitat în deciziile sale şi calitatea vieţii din cauza lipsei de flexibilitate şi inabilitatea de a avea încredere în propriile idei. În aces caz am putea să-l încurajăm să accepte provocarea unei tehnici libere cu menţiunea ca schimbarea să fie făcută cu paşi mici pentru a-i fi mai uşor.Ex. O persoană căreia îi place să picteze dar este blocată de “teama unei foi goale” ar putea să înceapă cu o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei, apoi vom putea găsi subiecte sau lucruri pe care vrea să le picteze etc.

54

2. Adaptarea activităţii folosite la starea mentală actuală

În timpul unei crize toată lumea simte şi este incapabilă să facă lucruri care în mod normal merg de la sine. Utilizatorii de servicii s-ar putea să se simtă copleşiţi de zgomot şi alţi oameni, să nu fie capabili să simtă propriul corp sau să le lipsească gândirea creativa care este necesară în găsirea soluţiilor la probleme. În majoritatea cazurilor, abilitatea de luare a deciziilor este inhibată datorită ambivalenţei care caracterizează o tulburare mentală sau datorită lipsei ideilor şi încrederii. Procesele de gândire sunt reduse şi mulţi clienţi descriu un sentiment de gol în capul lor pe când alţii aud voci care fac să fie dificilă concentrarea.

2.1. Muncă de stabilizare

Primul pas în terapia noastră ar trebui să fie unul de stabilizare care să ne ajute să le arătăm clienţilor noştri că acţiunea şi recuperarea este posibilă. Să te descoperi într-un mod pozitiv are un rol liniştitor, face posibilă creşterea curajului şi cultivă răbdarea faţă de procesul de vindecare. De asemenea, facilitează relaţia terapeut - utilizator, dacă nu aşteptăm minuni de la clienţii noştri dar le oferim puţin timp să “ajungă”.

Activităţile de stabilizare sunt:

z Tencuieşte modele pentru lut

� poate fi apucat; � rezultatul – o suprafaţă

netedă; � decorarea permite

creativitate individuală .

z Orice tehnică simplă dar decorativă (pictarea mătăsii cu efect de sare) care permite greşeli şi nu este prea copilăroasă în ce priveşte rezultatul.

z Instrucţiuni simple şi clare – ex. gătitul “taie dovleceii în bucăţi ca şi degetul tău de subţiri” - oferă instrucţiunile doar pas cu pas.

z Grupuri cu puţine decizii de luat, acţiuni pre-planificate care pot fi urmate pas cu pas.

z Schiţe Mandala – favorizează puterea de concentrare, calmul.

z Coş împletit cu un cadru fix: � calmează şi structurează; � permite greşeli şi totuşi rămâne un coş care poate fi

folosit; � permite compoziţie creativă cu culori.


54

Ex. O persoană careia îi place să picteze dar este blocat de “teama unei foi goale” ar putea să inceapă cu o schiţă. Următorul pas va fi să schimbe schiţa urmând propriile idei; apoi vom putea găsi subiecte sau lucruri pe care vrea să le picteze, etc. 2. Adaptarea activităţii utilizate stării mentale actuale: În timpul unei crize toată lumea simte şi este incapabilă să facă lucruri care în mod normal merg de la sine. Utilizatorii de servicii s-ar putea să se simtă copleşiţi de zgomot şi alţi oameni, să nu fie capabili să simtă propriul corp sau sa le lipseasca gândirea creativa care este necesară în găsirea soluţiilor la probleme. În majoritatea cazurilor, abilitatea de luare a deciziilor este inhibată, datorită ambivalenţei care caracterizează o tulburare mentală sau datorită lipsei ideilor şi încrederii. Procesele de gândire sunt reduse; mulţi clienţi descriu un sentiment de gol în capul lor, alţii aud voci care fac să fie dificilă concentrarea.

2.1. Muncă de stabilizare: Primul pas în terapia noastră ar trebui să fie unul de stabilizare, care ne ajută să le arătăm clienţilor noştri că actiunea si recuperarea este posibilă. Să te descoperi într-un mod pozitiv are un rol liniştitor, face posibilă creşterea curajului şi cultivă răbdarea faţă de procesul de vindecare. Deasemenea facilitează relaţia terapeut - utilizator, dacă nu aşteptăm minuni de la clienţii noştri dar le oferim puţin timp să “ajungă”. Activităţile de stabilizare sunt:

Tencuieşte modele pentru

lut o Poate fi apucat o Rezultatul – o

suprafaţă netedă o Decorarea permite

creativitate individuală

Orice tehnică simplă dar decorativă (pictarea matasei cu efect de sare), care permite greşeli şi nu este prea copilăroasă în ce priveşte rezultatul.

Instrucţiuni simple şi clare – ex. gătitul “taie dovleceii în bucăţi ca şi degetul tău de subţiri”; oferă instrucţiunile doar pas cu pas

Grupuri cu putine decizii de luat, acţiuni pre-planificate care pot fi urmate pas cu pas.

Schiţe Mandala – favorizează puterea de concentrare, calmul


55

Coş împletit cu un cadru fix o Calmează şi structurează o Permite greşeli şi totuşi rămâne un coş care

poate fi folosit o Permite compoziţie creativă cu culori

Încă de la-nceput – chiar şi cu o activitate de stabilizare – este important să laşi spaţiu pentru decoraţiuni sau forme individuale. Să urmeze o instrucţiune clară şi să conducă o activitate poate fi un succes, să obţină un produs in culorile care-i plac este alta. Decorarea individuală creşte relaţia cu manopera – o scrumieră a cărei culoare se potriveşte cu decorul din camera mea este “a mea”, nu este o scrumieră oarecare.

2.2. Muncă provocatoare

După acest prim pas de stabilizare, este necesară mai multă provocare – pentru că viaţa este o provocare constantă pentru noi. Este important să nu ne subestimăm clienţii; utilizatorii de servicii sunt de cele mai multe ori oameni foarte inteligenţi care pot să facă muncă foarte sofisticată şi artistică, dar adesea nu ştiu nici ei acest lucru. Din aceste motiv, terapia trebuie să fie provocatoare, să ii faca pe clienti conştienti de resursele şi posibilităţile acestora şi să le dezvolte. Deasemenea, munca provocatoare face diferenţa între doar a ii ţine pe clienţi într-o custodie sigură vs. a le oferi suport pentru o viaţă independentă şi satisfăcătoare. Muncă provocatoare înseamnă:

Standarde mai înalte o Menţine acelaşi material, creşte cerinţa cu privire la calitatea produsului

(mai puţine greşeli, rezultate mai frumoase...) Mai multă planificare la utilizator /mai puţină planificare la terapeut

o Realizează un plan scris / schiţeză precizând dimensiunile (sau ingredientele în cazul gătitului)

Mai dificil o Adaptează tehnica - ex. formeză un vas, figură sau sculptură din lut în

loc să lucrezi cu un mulaj; foloseste modele mai complicate cand impletesti un cos sau lucreaza fara cadru

Mai individual o Ce vrea clientul? Găseşte idei (poate cu ajutorul cărţilor), fă schiţe

Explică mai mulţi paşi in acelaşi timp Într-un grup: instrucţiuni mai deschise, oferă grupului putere de decizie mai

mare şi mai multă libertate.

Modul 6

55

Încă de la-nceput – chiar şi cu o activitate de stabilizare – este important să laşi spaţiu pentru decoraţiuni sau forme individuale. Să urmeze o instrucţiune clară şi să conducă o activitate poate fi un succes, să obţină un produs în culorile care-i plac este altul. Decorarea individuală creşte relaţia cu manopera – o scrumieră a cărei culoare se potriveşte cu decorul din camera mea este “a mea”, nu este o scrumieră oarecare.

2.2. Muncă de activare

După acest prim pas de stabilizare este necesară mai multă provocare – pentru că viaţa este o provocare constantă pentru noi. Este important să nu ne subestimăm clienţii, utilizatorii de servicii fiind de cele mai multe ori oameni foarte inteligenţi care pot să facă muncă foarte sofisticată şi artistică, adesea acest lucru fiind surprinzător chiar şi pentru ei.

Din acest motiv, terapia trebuie să fie provocatoare, să îi facă pe clienţi conştienţi de resursele şi posibilităţile acestora şi să le dezvolte. De asemenea, munca provocatoare face diferenţa între doar a-i ţine pe clienţi într-o custodie sigură vs. a le oferi suport pentru o viaţă independentă şi satisfăcătoare.

Muncă provocatoare înseamnă: z Standarde mai înalte

� menţine acelaşi material, creşte cerinţa cu privire la calitatea produsului (mai puţine greşeli, rezultate mai frumoase).

z Mai multă planificare la utilizator/mai puţină planificare la terapeut � realizează un plan scris/schiţează precizând dimensiunile (sau ingredientele în cazul

gătitului). z Mai dificil

� adaptează tehnica - ex. formeză un vas, figură sau sculptură din lut - în loc să lucrezi cu un mulaj; foloseşte modele mai complicate când împleteşti un coş sau lucrează fără cadru.

z Mai individual � Ce vrea clientul? Găseşte idei (poate cu ajutorul cărţilor), fă schiţe.

z Explică mai mulţi paşi în acelaşi timp z Într-un grup: instrucţiuni mai deschise, oferă grupului putere de decizie mai mare şi mai multă

libertate.

NU UITA: Provocarea nu înseamnă suprasolicitare!

În mod constant trebuie să verificăm dacă clienţii noştri vor să accepte provocarea şi pot să facă faţă cerinţelor. Putem face asta întrebându-i (şi observând munca lor mai de aproape. Pericolul de suprasolicitare este mai scăzut dacă creştem nivelul provocării lent, pas cu pas.

Ex. Dacă prima piesă din lut a fost făcută cu un model şi clientul a avut nevoie de susţinere constantă, următorul pas ar putea fi aceeaşi sarcină cu mai puţin ajutor. Apoi poate să facă picioare pentru o bilă iar apoi o formă liberă. Pe de altă parte, dacă clientul nostru nu are nici o problemă să lucreze independent cu mulajul, putem să deschidem tehnica pentru el şi să facă liber un vas sau o sculptură. Să găsim provocarea potrivită pentru clienţii noştri este probabil cea mai mare provocare pentru noi ca terapeuţi.

Modul 6

57

Modulul 7: Cum să faci un grup / o terapie individuală în cadrul unui grup (TO8)1. Grupuri

1.1. Condiţii generale

z Trimitere şi informaţii despre fiecare client de la psihiatru/ echipa medicală de pe secţie z Grupuri pe termen scurt sau grupuri pe termen lung

� Grupuri pe termen scurt: au loc o singură dată (ex. să pictezi un tablou în comun pe o temă aleasă)

� Grupuri pe termen lung: durează mai mult de o sesiune (ex. proiecte decorative mai mari şi mai sofisticate)

z Perioada fiecărui grup � Grupurile creative pot dura între 90 de minute şi 2 ore în funcţie de răbdarea participanţilor

(minim 30 minute) � Grupuri cognitive pot dura 30 minute iar jocurile chiar şi 90 minute � Excursiile vor avea nevoie între 60 de minute (o plimbare scurtă prin împrejurimi) şi 3 ore

(dacă vizitezi o expoziţie în cel mai apropiat oraş) z Număr de participanţi / terapeuţi

� depinde de severitatea bolii participanţilor (se recomanda un terapeut pentru 4-8 membri)

1.2. Cum să structurezi un grup

z Prezentarea � terapeutului � participanţilor

� Dacă grupul continuă cu aceeaşi membri poţi să faci un joc prin care participanţii să se cunoască între ei (ex. să arunci o minge de lână de la unul la celălalt în timp ce spui cum te numeşti şi poate şi o scurtă descriere depre tine).

� Dacă participanţii se vor schimba tot timpul este suficient să-şi spună fiecare numele. � scopului grupului

z Planificare � Fă un plan împreună cu participanţii sau � prezintă planul pe care l-ai pregătit.

z Munca � individuală (care se intersectează la un moment dat cu cea a celorlaţi membri ai grupului) � în grupuri mici (uneori perechi, alteori mai mulţi)

� membri sunt aleşi de participanţi (se poate să se formeze “grupuri bune” şi “grupuri slabe’”; oameni care sunt retraşi în lumea lor au tendinţa să rămână inactivi în timp ce se formează grupul);

� membri aleşi aleatoriu; � membri aleşi de terapeut;

58

� plenar pentru deciziile întregului grup - munca în plenară este recomandată cu grupuri de max. 5 oameni.

� Pauză � dacă grupul durează mai mult de 60 de minute, este recomandată o pauză � pauzele se pot face pentru tot grupul sau individual (să stea separat de grup pentru

câteva minute) z Reflectare –sesiune de feedback

� Este foarte important să pregăteşti întrebări pentru sesiunea de feedback (cum ar fi: ce a fost dificil, ce a fost distractiv, ai învăţat ceva, îţi place rezultatul grupului sau te simţi diferit comparativ cu starea ta anterioară).

� Feedback oferit de terapeut şi participanţi.

1.3. Ce să aştepţi de la participanţi

Experienţe raportate la diagnosticAceastă colecţie poate doar să ofere un background pentru că în afara diagnosticului oamenii au personalităţi şi caracteristici personale care le influenţează comportamentul.

z Psihoza � Utilizatorii de servicii care suferă de psihoză sunt de cele mai multe ori foarte inteligenţi

şi au probleme să-şi folosească inteligenţa datorită bolii – cineva care ştie totul despre matematică dar nu este capabil să interacţioneze cu ceilaţi, nu va fi perceput în general ca inteligent. Într-un grup avem posibilitatea să-I facem să utilizeze ce ştie şi să-I ajutăm să-şi exprime propriile idei/cunoştinţe şi să le arate şi celorlaţi, făcându-I astfel să fie mândru de el.

� Oamenii psihotici pot fi foarte inactivi şi retraşi, ceea ce face să fie dificil să lucreze în grupuri mari. Munca individuală este mai uşoară dar dacă vrem să favorizăm abilităţi de comunicare, munca în perechi sau grupuri mici este recomandată. Ai grijă la construirea grupului; oamenii foarte retraşi au tendinţa să rămână inactivi şi s-ar putea ca ultimul grup să fie format doar din ei. Se poate întâmpla şi opusul – unii participanţi pot fi foarte energici, să aibe 1000 de idei dar să-şi piardă structura, să fie fără răbdare faţă de muncă şi ceilalţi.

Cum să reacţionezi: � Pregăteşte o structură clară şi un plan dar lasă suficiente “spaţii” care să fie completate de

ideile participanţilor (ex. pregăteşte mai multe exemple de carton dar discută cu clienţii despre cum ar dori sa fie design-ul).

� Oferă instrucţiuni clare şi scurte, repetă-le des. � Ai grijă ca toţi membri grupului să înţeleagă ce se întâmplă (proiecte mai mari: fă planuri

care oferă o imagine de ansamblu asupra proiectului). � Sesiunea de Feedback este cel mai bine făcută dacă ne adresăm fiecărui membru şi

pregătim nişte întrebări. � Abilităţile de comunicare şi creativitate sunt centrale.

z Tulburări afective Depresie

� Mulţi oameni care suferă de depresie au aşteptări mari de la ei, se definesc doar prin munca lor şi realizările lor.

� Pot să fie foarte inactivi şi disperaţi, siguri că nu pot să facă nimic.

Modul 7

59

� Sau pot fi foarte activi (deşi nu maniaci) dar cu tendinţa să se suprasolicite. � Au tendinţa de devalorizare – feedbackul este important!

Cum să reacţionezi: � Amestecă grupul (oameni retraşi şi agitaţi). � Proiecte deschise dar simple care permit multă creativitate dar nu şi perfecţionism. � Rezultate rapide cu multe efecte. � Creativitatea este centrală.

Mania � Plini de idei şi energici, dar destul de des realişti. � Se plictisesc repede, perseverenţă scăzută. � Aduc entuziasm dar, de asemenea, pot cauza neplăceri pentru grup.

Cum să reacţionezi: � Diversifică grupul (cu clienţi mai liniştiţi şi retraşi). � Foloseşte energia, urmăreşte cât mai multe idei posibile dar oferă o structură clară. � Realitatea este în centru – simte limitele; descoperă că cineva poate fi creativ dar totuşi

structurat.

z Tulburări de personalitate � De cele mai multe ori foarte creativ şi cu multe abilităţi; � Probleme în a finaliza ceva, niciodată mulţumit; aşteptări foarte mari; � Începe cu entuziasm şi ajunge să devalorizeze totul mai târziu pe parcursul procesului; � Totul este alb şi negru; � Dificultăţi în contact – se apropie foarte repede, dar se supără uşor; � Au nevoie de multă atenţie.

Cum să reacţionezi: � Proiecte nu foarte mari (îşi pierd interesul); � Structură clară şi paşi specifici; � Muncă în perechi; � Proiecte inovative care permit o perfecţionare minimă; � Abilităţile sociale şi conştientizarea corpului este în centru.

z Tulburări nevrotice � De cele mai multe ori diagnostic mix – imaginea nu este foarte clară; � Conştientizare a corpului redusă; � Confruntarea emoţiilor; � Aşteptări mari.

Cum să reacţionezi: � Muncă expresivă; � Sarcini care antrenează toate simţurile; � Sarcini care permit conştientizarea corpului.

1.4. Sfaturi generale

Participanţi cu diagnostice diferite în sarcini comune: � Adesea este cel mai bine, pentru că participanţii mai entuziasmaţi îi susţin pe cei mai

retraşi.

Modul 7

60

� Este responsabilitatea noastră să avem grijă ca aceasta să se-ntâmple – încurajează clienţii mai entuziaşti să lase spaţiu şi celorlaţi (transmite-le că le apreciem ideile dar vrem să aibă fiecarea şanse egale) şi provoacă-i pe cei retraşi să devină activi şi să-şi exprime ideile în grup (cere-le părerea, adresează-te în mod direct). Dacă faci asta într-un mod deschis şi le aminteşti participanţilor din când in când că scopul grupului este în primul rând să antreneze abilităţile de comunicare vei descoperi că sunt foarte deschişi să se ajute reciproc.

� DAR: ai grijă, dacă sunt 5 utilizatori maniaci şi un depresiv, el/ea va fi suprasolicitată; � Dacă grupul are scopuri specifice adaptate la diagnostic are mai mult sens să nu fie

amestecat (ex. grupuri de conştientizarea corpului cu clienţi psihotici vor fi diferite de cele cu clienţii nevrotici).

� Borderline: fă o diagnoză specifică a grupului; dacă grupul este mixt, ai grijă să nu fie mai mult de doi membri cu diagnostic de Borderline (altfel, toţi membri grupului inclusiv tu veţi fi suprasolicitaţi).

Aşteptări: � Pentru proiecte mai mari: nu te grăbi, va lua timpul de care are nevoie. Focus-ul principal

nu este niciodată rezultatul, ci facilitarea diferitelor abilităţi ale participanţilor. � Nu ţinti spre un rezultat “perfect”, ci spre unul creativ.

2. Terapie individuală în grup

2.1. Condiţii generale

z Trimitere şi informaţii despre clienţi de la psihiatru z Perioada/ frecvenţa

� Timp cadru de 90’ -120’ care poate fi adaptat pentru fiecare utilizator � Este recomandat cel puţin de 2 ori pe săptămână

z Numărul participanţilor � Depinde de nivelul de severitate a bolii participanţilor; este recomandat 4-7 clienţi la un

terapeut;

2.2. Structură

z Interviul iniţial � Primul contact cu clientul � Întrebă de experienţe anterioare (cu Terapia Ocupaţională sau materiale), interese

personale, situaţia ocupaţională � Întreabă de calitatea performanţei muncii clientului (ex. munceşte încet şi atent la detalii

sau repede şi schiţat) şi cât de mulţumit este clientul � Prezintă camera de lucru, materialele şi posibilităţile � Informează cu privire la TO (sau oferă informaţii scrise) � Informează cu privire la reguli, vorbeşte despre tendinţe de violenţă împotriva lor sau

altora; întreabă de ce are nevoie clientul când se simte tensionat / ce consideră suportiv. � Alege prima sarcină împreună cu clientul

Modul 7

61

� Unii clienţi s-ar putea să nu poată să se concentreze bine, unii clienţi s-ar putea să nu reuşească să se concentreze suficient de mult sau sunt prea siguri pe incapacitatea lor de a alege o activitate – organizează nişte activităţi uşoare şi de stabilizare şi lasă-i să înceapă imediat; poţi să prezinţi mai târziu (ex. Schiţe Mandala, cadre de coş).

z Începe munca � Individual adaptabilă la nevoile clienţilor – ex. se poate începe cu vizite scurte care să se

mărească în timp sau cu program întreg de la inceput z Pauze

� Adaptabile individual � Oferă posibilitatea de a:

� identifica limitele cuiva (ex. cât de mult se pot concentra, când încep să transpire / să se simtă obosiţi) şi a dezvolta o reacţie adecvată la ele

� recreere – include dreptul de recreere, încearcă posibilităţi (ex. plimbare, stat jos cu ochii închişi etc.) care pot fi ulterior folosite în viaţa de zi cu zi

� interacţionează cu ceilalţi � Dacă este posibil, creează o zonă de recreere (ex. poţi crea şi decora o zonă cu ajutorul

unui grup). z Reflectare / feedback

� Individual, cu fiecare client; cel puţin o dată pe săptămână � Feedback pentru client despre modul în care el/ea lucrează � Defineşte şi redefineşte scopuri pentru terapie

3. Pericole şi dificultăţi

Deşi nu se-ntâmplă tot timpul, este bine să fim pregătiţi. Urgenţe în grup sau în terapia Individuală în cadrul unui grup pot fi:

Urgenţe medicale

z Crize de epilepsie sau psihogenice z Căderi circulatorii z Atacuri de cord z Rănire (cu instrumente, materiale sau accidente) z Răni autoprovocate

Urgenţe psihologice

z Panică sau atacurile de panică z Stări de tensiune (care se pot transmite întregului grup) z Grupul / clientul nu face faţă sarcinii z Provocări, dispreţuire din partea unor participanţi

Cum să reacţionezi

z Dacă faci grupul singur, întodeauna să ai grijă să fie un loc de prim ajutor şi la care se poate ajunge repede

Modul 7

62

z Creează un buton de urgenţe sau o listă mare şi vizibilă cu numere de telefoane pentru urgenţe; descoperă şi clarifică cine va putea să te ajute.

z Nu lua prea mulţi participanţi – nu este posibil să gestionezi în situaţii de urgenţă mai mult de 6-8 (depinde de clienţi).

z Întodeauna să ai pregătit ceva de băut şi un loc unde se poate întinde/relaxa. z Ia regulat un curs de prim ajutor şi să ai o trusă de prim ajutor în cameră. z Rămâi calm, vorbeşte într-un mod calm şi liniştitor. z Provocări: nu te simţi jignit personal, dar stabileşte limite (ex.: “nu sunt acceptate comentarii

rasiste în timpul desfăşurării activităţii de grup”). z Dacă sarcina este prea dificilă, reacţionează imediat şi schimbă sarcina. z Ai grijă ca clienţii să poarte papuci, să nu calce pe un cui sau ceva similar (camera de lucru!). z Limitează accesul la itemi periculoşi – ace de cusut, foarfece, cuţite care taie (păstrează-le într-

un loc sigur şi verifică la sfârşit dacă totul este returnat). z Nu accepta participanţi în grupul tău care prezintă un pericol permanent pentru ei sau ceilalţi

(obţine informaţii despre participanţi înainte să-i inviţi la Terapie Ocupaţională!). z Clienţii care au tendinţe de violenţe auto-provocate trebuie să li se ofere un anumit control

asupra ei. Într-o discuţie iniţială poţi să oferi sprijinul tău şi să întrebi dacă pot să-şi asume responsabilitatea pentru ei în timpul TO.

4. Reguli

z Respectă-i pe ceilalţi – nu râde şi nu arăta dispreţ faţă de ceilalţi membri (această regulă este pentru terapeut şi utilizatori).

z Respectă autoritatea terapeutului – respectă deciziile luate pentru binele grupului. z Respectă limitele stabilite de terapeut (ex: dacă un client foarte agitat vrea să picteze într-o

terapie individuală în cadrul unui grup, regula este: să strângă ce-a împrăştiat după ce a terminat munca)

z Făra violenţă în timpul grupurilor sau în atelier; înseamnă de asemenea şi fără violenţă asupra ta

� Utilizatorii care participă la Terapie Individuală în cadrul unui Grup, trebuie să poată să fie responsabili pentru ei (ex. să ceară ajutor dacă simt să manifeste comportament violent împotriva lor sau a celorlalţi).

z Respectă tot ce este în camera de lucru – materiale, instrumente, piese rezultate din munca altor pacienţi .

Să fie clar că nerespectarea regulilor înseamnă imposibilitatea de a participa la Terapie Ocupaţională.

Modul 7

63

Modulul 8: Exerciţiu în Grupuri Mici (TO9)

1. Exerciţiu de experimentare în grupuri mici

z Colectează emoţii în grupuri mici. z Munceşte în perechi; alege cel puţin 2 emoţii şi descrie-le cu o figurină (postura corporală) şi o

mască (expresia facială). z Foloseşte partenerul tău ca model care demonstrează emoţia pentru tine.

Material: Lut Instrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măşti Timp: 60’

2. Reflectare în grupuri mici

z Timp: 30’

Handout 9/1 Exerciţiu Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii Handout 6/1 Formatul analizei pentru activitate, material şi tehnică

64

Sarcina: Exprimarea emoţiilor

z Colectează emoţii în grupuri mici. z Lucrează în perechi; alege cel puţin 2 emoţii şi descrie emoţiile alese cu ajutorul unei figurine

(postura corporală) sau a unei măşti (expresia facială). z Foloseşte-ţi partenerul ca model care descrie emoţia pentru tine.

Material: plastelinăInstrumente: Cuţite, instrucţiuni pas cu pas pentru figurine şi măştiTimp: 60’

Procedură: � Brainstorming în grup– colectează diferitele emoţii pe care le ştii, scrie-le. � Formează perechi

� Alege 2 emoţii (nu spune grupului) – una, care pare mai uşor de descris şi a doua care pare mai dificil de descris.

� Partenerul 1 demonstrează emoţia, partenerul 2 o descrie cu ajutorul unei figurine � Schimbaţi poziţiile; aceeaşi emoţie, partenerul 1 o demonstrează şi partenerul 2 o

descrie cu o mască. � Schimbă din nou, partenerul 1 descrie cea de-a doua emoţie cu ajutorul unei măşti,

partenerul 2 cu o figurină. � Dacă mai este timp, alege o altă emoţie.

� Grupuri mici: � Pune pe masă împreună toate măştile şi figurinele (amestecă-le) � Lasă-i pe ceilalţi din grup să ghicească ce emoţie reprezintă

Reflectare:Timp: 30’

� Cum te-ai simţit ca model? � A fost dificil să demonstrezi emoţia? � Ai simţit emoţia din poziţia ta? � A schimbat starea ta /starea mentală?

� Care au fost dificultăţile în exprimarea emoţiei cu ajutorul unei măşti sau figurine? � Cum a fost mai dificil? Cu ajutorul măştilor sau a figurinelor? � Eşti mulţumit? � Ceilalţi au recunoscut emoţia?

� Cum a fost timpul? � Suficient/ prea mult timp? � Cât timp ai aloca clienţilor tăi să portretizeze o emoţie?


Modul 8

65

� Fă o analiză a activităţii (foloseşte doar paginile 4+5 din model)

� Ce abilităţi sunt necesare? � Ce grup - client vei alege? � Posibilităţi pentru dezvoltare şi adaptare a activităţii

� Alege un grup – client pe care-l cunoşti � Cum vei adapta sarcina grupului ales de tine? � Unde sunt necesare punctele de sprijin? Ce va fi dificil? � Posibilităţi de follow-up

Modul 8

66

Handout 9/2 Cum să faci o figurină. Instrucţiuni pas cu pas

1 bate lutul de bază pentru a deveni mai moale

2 formează un cilindru subţire

3 taie partea inferioară în jumătate

4 separă cele două părţi pentru a forma picioarele

5. strange pentru a forma picioarele

6 strânge pentru a obţine gâtul si formează capul

7 formează un cilindru cu capăt subţire pentru braţ

8 lipeşte-l cu grijă

9 obţine figurina

10 stabileşte-i o poziţie

Modul 8

67

Handout 9/3 Cum să faci o mască. Instrucţiuni pas cu pas

1 taie o bucată subţire de lut 2 bate-l de o suprafaţă/bază subţire

3 sprijină-l cu o minge de hârtie

6 formează părul 4 foloseşte o bucată de lut pt nas 5 lipeşte bucata cu grijă

7/8/9 foloseşte un amestec de lut cu apă pentru toate detaliile pe care vrei să le lipeşti de mască

10 obţine masca ta

Modul 8

68

z Cum te-ai simţit ca model?

� A fost dificil să demonstrezi emoţia? � Ai simţit emoţia din poziţia ta? � A schimbat starea ta /starea mentală?

z Care au fost dificultăţile în exprimarea emoţiei cu ajutorul unei măşti sau figurine?

� Cu ce a fost mai dificil: figurine sau măşti? � Eşti mulţumit? � Ceilalţi au recunoscut emoţia?

z Cum a fost timpul?

� Suficient / prea mult timp? � Cât timp le vei acorda clienţilor tăi să portretizeze o emoţie?

z Fă o analiză a activităţii

� Ce abilităţi sunt necesare? � Ce grup – client vei alege? � Posibilităţi pentru dezvoltarea şi adaptarea activităţii

z Alege un grup – client pe care-l cunoşti

� Cum vei adapta sarcina la grupul ales? � Unde sunt puncte importante de sprijin? � Ce va fi dificil pentru acest grup particular de utilizatori? � Posibilităţi de follow-up pentru grupurile următoare

Handout 9/4 Întrebări pentru discuţii

Modul 8

69

z Numele activităţiiBobinarea unui vas de lut cât mai înalt posibil; foloseşte ca instrumente instrucţiunile şi lingurile;Limita de timp: 20’

z Scurtă descriere a activităţiiMuncă individuală cu lut, folosind instrucţiuni simple cu poze şi instrumente simple de bucătărie (linguri, linguriţe)

z Perioada de timp / numărul sesiunilor20’ / 1 sesiune

z MaterialeLut

z Contextul şi caracteristicile speciale ale mediuluiContext: Terapie Individuală în cadrul unui grup; implică o anumită abilitate de a acţiona într-un mod autonom şi responsabil.Caracteristici speciale: zgomotos; mulţi stimuli diferiţi (oameni, materiale, piese rezultate din muncă).

z Adecvarea pentru diferite vârste şi sexeAdecvat indiferent de vârstă şi sex

z Adecvarea socială şi culturalăÎn majoritatea culturilor lutul este un material tradiţional; forma şi modul de decorare poate fi strâns relaţionat cu tradiţia culturală.

z Adecvarea la diagnosticPotrivit pentru toate tipurile de boli, adaptează design-ul sarcinii la gradul de severitate al bolii participanţilor.

z Pregătirea (instrumente, echipament, mediu, participanţi, terapeut)Instrumente/Materiale: lut, linguri, pahare pentru apă. Echipamentul pentru cameră: să existe posibilitatea de a te spăla pe mâini, de a curăţa masa şi instrumentele

Verifică dacă există posibilitatea de a arde piesele rezultate din muncă şi posibilitatea de a colora materialele (emaila).

z PrecauţiiUnii oameni ar putea considera lutul ca fiind “murdar” – de obicei este mai puţin lut alb decât roşu sau negru.Lutul s-ar putea să devină prea uscat (şi să se spargă) sau prea ud – puncte de sprijin!Costum de protecţie (şorţuri)


Modul 8

70


z Descrie: cum te simţi să atingi şi să prelucrezi materialul? Ce emoţii declanşează?Lutul este un material foarte moale şi maleabil. Senzaţia la atingerea lutului poate fi descrisă ca: rece, moale, unsuroasă, murdară, netedă, dură (depinde de calitate lutului, maleabilă sau aspră); Lutul îndoit se va simţi diferit de lutul maleabil, în general va fi mai consistent şi va avea nevoie de mai puţină apă pe parcursul muncii.

z Care sunt avantajele/dezavantajele materialuluiOameni diferiţi vor descrie diferit materialul – ca plăcut sau îngrozitorLutul care este ţinut în mână timp îndelungat se va usca, va deveni mai greu de mişcat şi se va sparge mai uşor.

z Ce a fost dificil în crearea vasului? Ce a fost uşor?Pe măsură ce vasul devine mai înalt, devine mai dificil să-l faci şi mai înalt. Vasul poate deveni prea moale, riscând să-şi piardă forma sau prea uscat, riscând să se spargă. Nu este uşor să lucrezi cu lut. Pentru a obţine o piesă cât mai sofisticată este necesară o toleranţă la frustrare ridicată şi multă răbdare.

Analiza tehnicii

z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?Bobinarea este uşoară, dar cu cât este mai subţire bobina, cu atât devine mai dificilă. De asemenea, devine mai dificil pe măsură ce vasul devine mai înalt. Unii oamenii au tendinţa să facă bobinele perfecte şi le rotesc foarte mult. Astfel, devin uşor foarte uscate şi se sparg sau sunt mult mai greu de lipit. Este mai uşor să foloseşti lut îndoit decât unul maleabil, pentru că lutul maleabil se uscă mai repede şi este în general, mai moale – pe măsură ce pereţii devin mai inalţi scade rezistenţa.

z Calmantă sau activatoare?Activitate calmantă, mai ales dacă mişcările sunt lente şi ferme. Repetarea sarcinii (rotirea bobinei, fixarea vasului) are un efect calmant. De asemenea, depinde dacă rezultatul muncii a fost cu succes – o muncă frustrantă nu va avea niciodată efect calmant.

z Cum a fost munca cu instrumentele utilizate?Instrumente: lingurile au multe colţuri şi suprafeţe plate care pot fi utilizate. Uneori poţi folosi coada, alteori capul lingurii. Lingurile sunt uşor de obţinut. Există în orice locuinţă – nu este necesar să cumperi instrumente scumpe pentru modelare, dacă poţi folosi instrumente din bucătărie. Este mai uşor să devină un hobby pentru acasă.

Modul 8

71




Psihologice:Exprimarea sentimentelorControlul sentimentelorToleranţa la frustrareMecanisme de coping la presiuneSublimareExplorarea/JoculToleranţa la riscÎncredereIndependenţăPasiv sau activCreativitateExplorarea sentimentelor şi motivaţiilorResponsabilitateImplicareÎmpărtăşireImaginea de sineImaginea corporalăIdentificarea


Modul 8

72


z Designul sarcinii

Sarcina include limită de timp – testarea realităţii pentru abilităţile de muncă (urmărirea instrucţiunilor, sincronizarea, coping la stres etc.).

Sarcină fără limită de timp/ specificaţii precise - mai confortabilă, un început bun pentru munca cu material, aplicabilă în orice context.


Material – lutul îndoit oferă mai multă stabilitate piesei rezultate din munca dvs.

Instrumente – cu instrumente din lemn ar putea fi mai uşor de prelucrat pentru unii.

z Context

Terapie Individulă - oferă cel mai intensiv sprijin; vor beneficia de ea oamenii cu tulburări mai severe.

Grup – existenţa unui scop comun într-un grup (“cât mai înalt posibil”) ar putea genera concurenţă şi ar putea fi folosit pentru un joc/concurs (ex. Cine face cel mai înalt vas?).

z Mediu – uman sau non-uman

Cameră liniştită cu stimuli puţini

Muncă afară (la soare? Poate cineva trece prin zonă şi reacţionează)

z Activităţi relaţionate ( pentru consecvenţă)

Terapie Individuală – repetă activitatea, creşte nivelul cerinţelor (ex. calitatea vasului, forma, fă o schiţă cu dimensiuni şi respectă planul).

Terapie individuală în cadrul unui grup – muncă individuală cu lut; alte forme şi tehnici alese de fiecare participant.

Grup – pune toate vasele în acelaşi loc şi foloseşte-le pentru un proiect comun.

Arde şi emailează vasele, după care pot fi folosite.

Modul 8

73

Modulul 9: Feedback pentru Grupul de „Exprimarea emotiilor (TO9)”. Monitorizarea şi documentarea activităţilor (TO10)1. Discutarea rapoartelor din grupurile aferente TO9

2. Temă 3

Handout 10/1 Temă 3

3. Monitorizarea şi documetarea activităţilor

Majoritatea dintre noi s-ar putea să se gândească la documentare, ca la o altă muncă administrativă care ia mult timp care ar putea fi folosit într-un mod mai bun.Există o serie de motive pentru care monitorizarea şi documentarea muncii noastre este foarte importantă şi utilă:

z Pentru a justifica ce am făcut � Este important ca noi să avem documente scrise despre fiecare serviciu pe care-l oferim

utilizatorilor de servicii şi spitalului; fie pentru a dovedi că îndeplinim norma sau pentru a identifica nevoia de mai mulţi terapeuţi în acelaşi timp.

z Pentru a reflecta asupra a ce s-a întâmplat în timpul terapiei � Pentru a putea scrie despre ce s-a întâmplat în timpul terapiei, mai întâi ne gândim; astfel

putem să identificăm scopuri înainte de a începe şi să verificăm dacă le-am atins la sfârşit. Foarte des au loc doar schimbări mici care sunt dificil de perceput pe moment, dar se văd clar după o anumită perioadă de timp.

� Pentru planificări viitoare ale terapiilor. � Dacă ştim cât de des un client frecventează TO şi cum răspunde la ea, vom putea face un

plan pentru fiecare utilizator de servicii. � Pentru cercetare şi pentru a afla mai multe despre Terapie Ocupaţională şi posibilităţile ei. � Problemă importantă pentru terapeuţii ocupaţionali pentru că devine constant din ce în

ce mai important să dovedească efectul Terapiei Ocupaţionale.

3.1. Posibilităţi pentru documentare

Terapie Individuală / Terapie Individuală în cadrul unui grup: z Lista participanţilor pentru fiecare timp/zi z Descrie status-ul iniţial al clientului, descrie setul de scopuri z Descrie ce a fost planificat şi ce s-a întâmplat în timpul sesiunii (activitate / tehnică, contact,

comportament şi atitudine) z Descrie schimbările în comportament şi atitudine care sunt observabile la clienţii noştri z La intervale regulate, verifică dacă scopurile sunt în centrul terapiei, poate să le adaptezi

74

Grupuri:

z descrie activitatea z lista participanţilor pentru fiecare întâlnire z descrie pentru fiecare participant ce s-a întâmplat z descrie grupul; a fost energic sau lipsit de entuziasm, le-a placut participanţilor

3.2. Resurse pentru documentare

z Lista participanţilor (pentru fiecare grup, Terapie Individuală în cadrul unui grup) z Documentarea descriptivă pentru fiecare client

� Status-ul iniţial: Fă-ţi propriul formular, unde completezi informaţii despre status-ul trecut şi prezent a bolii clientului, împrejurărilor sociale, status-ului ocupaţional (muncă, şcoală)

� Colectează informaţii despre starea mentală prezentă a clientului � Factori de risc (boli fizice care pot cauza urgenţe, boli infecţioase ca HIV şi Hepatită, a

reprezentat un pericol în trecut şi prezent pentru el sau ceilalţi) – să te asiguri că obţii aceste informaţii; trebuie să fii pregătit şi include-le în munca ta cu clientul!

� Descrie evoluţia terapiei � Fă un status final pentru fiecare utilizator – unde s-ar putea ajunge în timpul tratamentului,

recomandare pentru tratamente viitoare z Instrumente de evaluare (ex. COPM, MOHO) care descriu şi măsoară schimbările – descoperă

mai multe informaţii despre aceste instrumente cu ajutorul internetului. z Poze (ale rezultatelor grupului, rezultate din Terapia Individuală în cadrul unui grup sau Terapie

Individuală) – nu uita să le ceri acordul clienţilor tăi! Dacă vrei să foloseşti poze pentru prezentări ar fi mai bine să fotografiezi doar mâinile şi rezultatele, nu feţele.

Modul 9

75

1. Fă un design de grup pe care vrei să-l aplici cu utilizatorii din spital; concentreazăte pe munca expresivă

2. Analizează activitatea pe baza structurii primite

Handout 10/1 Temă 3

Modul 9

76




z Materiale



Modul 9

77




z Precauţii

Modul 9

78


z Descrie: cum te simţi atingând şi lucrând cu materiale? Ce emoţii declanşează?



Analiza tehnicii

z Descrie: tehnică uşoară sau dificilă?



Modul 9

79


Fizice:SenzaţiaIntegrare senzorialăPercepţiaConştientizarea spaţiuluiPlanificare motorieMişcări motorii grosiereMobilitateEchilibruMişcări motorii fineRepetiţiaCoordonareForţăRezistenţăFlexibilitateInterval de mişcări PosturaRitmul


Psihologice:Exprimarea sentimentelorControlul sentimentelorToleranţa la frustrareMecanisme de coping la presiuneSublimareExplorarea/JoculToleranţa la riscÎncredereIndependenţăPasiv sau activCreativitateExplorarea sentimentelor şi motivaţiilorResponsabilateInplicareÎmpărtăşireImaginea de sineImaginea corporalăIdentificarea


Modul 9

80




z Context


z Activităţi relaţionate (pentru consecvenţă)

Modul 9

81

Modulul 10: Implementarea unui plan de tratament pentru instituţie (TO11)1. Curs recomandat de acţiune Daca in prezent nu se desfasoara nici un tip de activitate cu beneficiarii de servicii:

Pas 1 z Începeţi activităţi în grupuri mici. z Alegeţi clienţi în preajma cărora vă simţiţi în siguranţă. z Alegeţi activităţi bazate pe interesul personalului şi al clientilor, precum şi pe posibilităţile

spitalului. z Ex. Grădinărit, gătit, arta cu materiale reciclate, lut, gimnastică, plimbări. z Obiective :

� cunoaştere reciprocă a personalului şi a clienţilor � perceperea beneficiarilor ca persoane capabile şi interesante � să aducă entuziasm şi speranţă în spital

Schimburi profesionale la intervale regulate de timp (cel puţin o dată pe lună)

Pas 2 z Creaţi un plan clar de tratament, incluzând:

� «Activităţi uşoare» (ex: Plimbări, gimnastică, grupuri de citit, jocuri (păstraţi dosare cu listele de nume ale participanţilor)

� Şi activităţi terapeutice � Acestea includ un interviu iniţial cu clientul, stabilirea scopurilor, documentarea

activităţilor � Includeţi clienţi «periculoşi» � Includeţi alte contexte

z Aliniaţi planul de tratament pentru TO cu alte planuri de tratament (ex. grupul de abilităţi sociale).

Posibilităţi pentru dezvoltare ulterioară

Materiale reciclabile→ Creaţi arta → creaţi un magazin Sau → Creaţi instrumente muzicale → înfiinţaţi o formaţie

Arta si artizanat→ Activităţi creative «uşoare »→ Activităţi cu scop pentru a atinge obiectivele → Terapie prin muncă → magazin

82

Grădinărit → Contact cu natura→ Plantaţi flori (activitate cu scop) → magazin → Copacii şi florile din gradina spitalului → terapie prin muncă → Plantaţi legume → grupuri de gătit → Magazin

Bucătărie → Formaţi abilităţi pentru activităţi de zi cu zi → Activităţi cu sens → Terapie prin muncă → prăjituri ? specialităţi ? → magazin

2. Muncă în grupuri mici Timp: 60’

2.1. Discuţii în grupuri mici

z Câţi utilizatori de servicii sunt în spitalul tău z Ce categorii de diagnostic z Cine poate face Terapie Ocupaţională, cât de des într-o săptămână z Care sunt interesele personale / cunoştinţe (ex. dacă-ţi place să găteşti, fă un grup pentru gătit,

dacă-ţi place să fii creativ în munca ta, foloseşte materiale creative) z Camere – cât de multe sunt şi cu ce scop pot fi folosite; au nevoie de pregătire (ex. pentru

Terapie Individuală în cadrul unui grup – materiale, instrumente, maşini) z Dacă este deja un spaţiu în spital care va fi folosit pentru TO, este o zonă de recreere? Ai putea

să creezi una?

2.2. Creează un plan de tratament săptămânal (foloseşte modelul), care să fie format din:

z Terapie Individuală în cadrul unui grup (cel puţin de două ori pe săptămână pentru aproximativ 90’)

z Grupuri – creative, ADL, cognitive – ce ţi-ar plăcea să desfăşori? (cel puţin o dată pe săptămână; timpul depinde de grup – 90’ pentru creativitate sau jocuri, mai scurte pentru grupuri de dezvoltare a abilităţilor cognitive, mai lungi pentru grupuri de gătit sau excursii)

z Terapie Individuală – este posibil? (cel puţin o dată pe săptămână pentru 30’)

Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru spital. Posibile întrebări pentru discuţiiHandout 11/2 Model pentru planul săptămânal de activităţi TO


4. Temă

Handout 11/3 Tema 4

Modul 10

83

Muncă în Grupuri MiciTimp: 60’

1. Discuţii

z Câţi utilizatori de servicii sunt în spital?

z Ce categorii de diagnostic?

z Cine poate să facă Terapie Ocupaţională, cât de des pe săptămână?

z Care sunt interesele tale personale/ cunoştinţe (ex. dacă-ţi place să găteşti, creează un grup pentru gătit, dacă-ţi place munca creativă, foloseşte materiale creative)

z Camere – câte camere sunt şi cu ce scop sunt folosite; au nevoie de pregătire? (ex. pentru Terapie Individuală în cadrul unui grup – materiale, instrumente, maşini)

z Există deja un spaţiu în spital care va fi folosit pentru TO, este o zonă de recreere? Se poate realiza una?

2. Exercitiu. Fă un plan de tratament săptămânal, format din: Terapie Individuală în grup – cel puţin de 2 ori pe săptămnă, aproximativ 90’

Grupuri – creative, ADL, cognitive, ce tip de grup preferi? (cel puţin o dată pe săptămână; timpul depinde de grup – 90’ pentru creativitate sau jocuri, mai puţin pentru grupuri cognitive, mai mult pentru excursii şi grupuri pentru gătit)

Terapie Individuală – este posibil? (cel puţin o dată pe săptămână pentru 30’)

Handout 11/1 Implementarea unui plan de tratament pentru instituţie. Posibile întrebări pentru discuţii

Modul 10

84

Plan – Tratament - Săptămânal

Timp Luni Marţi Miercuri Joi Vineri vor 8°°

8°°-9°°

9°°-10°°

10°°-11°°

11°°-12°°

12°°-13°°

Pauza de prânz

13°°-14°°

14°°-15°°

15°°-16°°

16°°-17°°

Handout 11/2 Model pentru planul săptămânal de activităţi TO

Modul 10

85

1. Completează planul săptămânal pe care l-ai început în exerciţiu

a. specifică ce pregătiri sunt necesare (camere, personal, materiale)

b. specifică cine ar putea face grupurile / Terapia Individuală în cadrul unui Grup

c. specifică ce activităţi vrei să oferi şi pentru care grupuri-client

d. specifică o dată de start

2. Implementează planul săptămânal în spital

Handout 11/3 Tema 4

Modul 10

87

Modulul 11: Prezentarea rezultatelor (TO12)

1. Organizarea evenimentelor şi prezentărilor de către utilizatorii de servicii

Una din problemele principale a utilizatorilor de servicii în viaţa de zi cu zi este stigma asociată tulburării mentale. Cunoştinţele despre tulburările mentale în comunitate sunt în general scăzute şi oamenii au tendinţa să perceapă doar simptomele negative sau uneori comportamentul de neînţeles al clienţilor noştri, dar neglijează sensibilitatea, inteligenţa şi creativitatea lor, care, de asemeanea, există.

Totuşi, fiinţele umane sunt fiinţe sociale care au nevoie de acceptare, pentru un sentiment de apartenenţă şi pentru participare în societatea în care trăiesc, Sa fii remarcat ca o persoana capabila care poate fi mandra de sine ne creste nivelul energetic si ne incurajeaza sa ne confruntam problemele pe care le avem.

Având în vedere că, rezultatul principal al Terapiei Ocupaţionale este să-l facă pe client conştient de resursele sale şi să le dezvolte, ar trebui să includă şi modalităţi prin care aceste resurse să fie văzute de ceilalţi.

Sunt mai multe posibilităţi prin care se poate realiza: z Organizarea unei expoziţii pentru meşteşugari sau clienţi singuri z Executarea şi prezentarea proiectelor de grup care sunt folosite pentru decorarea spaţiului

public z Concursuri de petreceri organizate de utilizatorii de servicii

Toate aceste evenimente pot să aibă loc înăuntrul sau în afara instituţiei.

Organizarea poate fi parte a Terapiei Ocupaţionale, incluzând planificarea, reclama şi realizarea evenimentului. Vernisajul de deschidere ar trebui să implice toţ participanţii, clienţii şi terapeuţii deopotriva. Pentru că vorbitul în public este o provocare pentru noi toţi – cu atât mai mult pentru cineva a cărui stima de sine este scăzută datorită unei crize puternice - trebuie să ne gândim cum facem să fie cât mai uşor.

O posibilitate destul de bună este să se organizeze vernisajul în aşa fel încât terapeutul ia interviuri unor participanţi.

z Oricare ar fi, utilizator sau terapeut alege 2-4 întrebări despre munca pentru proiect (ex. cu proiecte creative – despre procese diferite de muncă care au avut loc, poate susţinute cu poze sau postere).

z Răspunsurile pot fi pregătite şi instruite în Terapia Individuală (este mai uşor dacă atât întrebările cât şi răspunsurile sunt scrise – în cazul în care sunt emoţii şi se uită totul, se poate citi).

z Executând vernisajul, terapeutul expune întrebările pregătite şi astfel este în plus, pregătit să ajute în cazul unei uitări de moment.

88

2. Prezentarea rezultatelor grupurilor în cadrul training-ului

z Aranjează diferite obiecte în cameră z Priveşte în jur, oferă feedback fiecăruia

3. Discuţii finale

z Despre utilitatea trainingului z A fost pe măsura aşteptărilor? z A fost ceva greşit?

Modul 11

89

Glosar de termeni utilizaţi în Terapie Ocupaţională

Concepte operaţionale în terapie ocupaţională

1. Întărirea încrederii în sine / a stimei de sine 2. Dezvoltarea independenţei şi a auto-responsabilităţii 3. Dezvoltarea abilităţilor de a lua decizii 4. Gestionarea fricii, a tensiunii şi a agresivităţii 5. Exprimarea emoţiilor 6. Dezvoltarea conştientizării corpului 7. Concentrare şi perseverenţa 8. Contactul cu realitatea 9. Structurarea vieţii de zi cu zi 10. Dezvoltarea abilităţilor necesare în viaţa de zi cu zi 11. Activare 12. Contact social şi abilităţi de comunicare 13. Dezvoltarea potenţialului creativ şi a vitalităţii

1. Întărirea încrederii în sine / a stimei de sine

În timpul efectuării activităţilor în cadrul atelierului de TO, pacienţii sunt adesea confruntaţi cu următoarele întrebări:

� Ce vreau/ce nu vreau � Ce este bine pentru mine, de ce am nevoie/de ce nu am nevoie � Ce îmi place / ce nu îmi place � Ce pot să fac / ce nu pot să fac � Ce este distractiv pentru mine / ce nu este � Ce mă interesează / ce nu mă interesează

Căutarea şi găsirea răspunsurilor la aceste intrebări ajută orientarea, întăreşte încrederea în sine şi auto-determinarea. În timpul acestui proces sunt necesare atât îndrumarea şi sprijinul dar şi provocarea. Să dezvolţi o idee, să o pui în practică, să fii mulţumit de rezultat, să te distrezi, să fii mândru de rezultat – toate acestea constituie o experienţă valoroasă pentru pacienţi şi reprezenta un proces de învăţare pentru aceştia.

2. Dezvoltarea independenţei şi a auto-responsabilităţii

Acesta reprezintă un scop fundamental al TO şi este promovat pe tot parcursul terapiei, de la consultaţia iniţială până în ziua externării. Dezvoltarea independenţei şi a auto-responsabilitatii se bazează pe cunoaşterea propriilor abilităţi şi limite dar şi posibilităţile şi limitele atelierului, de materiale şi de tehnici.

90

Punem accentul pe: z Aprecierea şi aplicarea abilităţilor existente z Lăsarea unui spaţiu de manevră suficient pentru a permite auto-determinarea şi acţiuni

responsabile z Luarea în considerare a condiţiilor de mediu

� Factorul timp � Factorul social (relaţia cu alţi colegi şi cu terapeutul)

z Utilizarea responsabilă a instrumentelor, materialelor şi maşinăriilor z Comportament responsabil faţă de propria persoană în timpul muncii şi prin conştientizarea

limitelor de siguranţă, a ritmului de lucru, a pauzelor de lucru, căutarea informaţiei şi a sprijinului adecvat, şi aprecierea adecvată şi responsabilitatea faţă de obiectul muncii.

3. Dezvoltarea abilităţilor de a lua decizii

Luarea unei decizii reprezintă fundamentul pentru acţiunea auto-determinată sau inacţiune. În timpul unei zile obişnuite în atelier, decizii – minore sau majore – trebuie luate. În funcţie de abilitatea de a lua decizii a pacienţilor oferim sprijin ergoterapeutic prin:

z crearea unei atmosfere care facilitează încrederea şi siguranţa, în care fiecare primeşte ajutorul de care are nevoie şi care să permită momente distractive dar şi evitarea solicitărilor excesive

z adresarea unor întrebări specifice, cu scopul de a segmenta deciziile în decizii parţiale (ce material, ce tehnică, ce culoare, formă, etc.)

z timp suficient pentru a gândi procesul, sau limitarea timpului pentru a ajunge la deciziile necesare

z adresarea întrebării: ce împiedică luarea deciziei? (ex. Teama de a părăsi o situaţie familiară pentru a fi confruntat cu una noua)

Dificultatea de a lua decizii se manifestă adesea prin gestionarea incertă a culorilor, formelor sau lipsa de energie şi curaj în timpul creării obiectului dorit. Să le permiţi pacienţilor să se descopere, să îi încurajezi să işi identifice propriile dorinţe, preferinţe şi interese este de maximă importanţă. Aceasta poate să ia forma unei tranziţii de la tehnici structurate la tehnici libere.

4. Gestionarea fricii a tensiunii şi a agresivităţii

În timpul lucrului cu pacienţii în cadrul atelierului, adesea poţi fi confruntat cu declanşarea unor emoţii mai mult sau mai puţin puternice – în special atunci cand vine vorba de limitări sau disciplina, dar adesea şi cu oportunităţi şi libertate. Pentru a încorpora aceste emoţii în terapia ocupaţională, acestea trebuie sa fie manifestate şi exprimate de către pacienţi precum şi recunoscute de către terapeut. Numai după aceea gestionarea acestora este posibilă prin:

z Adresarea unei situaţii specifice şi căutarea împreună a unei soluţii z Sprijinirea comportamentului cu alţi colegi pacienţi (conştientizarea şi protejarea propriilor

limite precum şi pe cele ale altora) z Prin sugerarea sau descurajarea utilizării unor tehnici şi materiale specifice, luând în considerare

diferenţa la nivel de emoţii care derivă din carcterul şi potenţialul expresiv al acestora.

Glosar

91

5. Exprimarea emoţiilor

Exprimarea prin intermediul mijloacelor creative este mai bogată şi mai plină de viaţă decât limbajul de zi cu zi. În zone în care limba işi atinge limitele, lucruri care sunt incomprehensibile şi intangibile devin mai uşor de demonstrat şi pot fi descoperite. Terapeuţii ocupaţionali au responsabilitatea de a permite acestui lucru să se întâmple, să pună limite, să ofere sprijin şi indicatii – pe scurt, să acompanieze atent acest proces.

Nu este necesar să ai talent artistic pentru aceste sarcini. Potenţialul creativ şi capacitatea medie de expresie pe care toţi oamenii o deţin – şi pe care copiii o utilizează în mod natural – este suficientă, dar adesea ea este îngropată, uitată sau dez-învaţată. Cu mulţi pacienţi dezvoltarea modalităţilor de exprimare creative şi jucăuse joacă un rol important în munca noastră în atelier, continând multă energie şi vitalitate.

6. Dezvoltarea conştientizării corpului

Mulţi pacienţi psihiatri au percepţii distorsionate sau limitate. TO îi ajută să se perceapă conştient în timp ce sunt active în mediul acestora

z Materiale diferite facilitează perceperea şi conştientizarea unor calităţi diferite în timpul lucrului cu acestea

z Prin aceste calităţi, diferite simţuri sunt activate, permiţând percepţii diferenţiate ale acestora z Terapeuţii ocupaţionali focalizează atenţia pacienţilor spre conştientizarea corpului (ex/

oboseala, tensiunea datorată fricii şi presiunii de a fi activ, efectul revitalizant al culorilor şi al creţiei în sine..)

7. Concentrare şi perseverenţa

Fiecare tehnică utilizată în cadrul atelierului necesită concentrare şi perseverenţă, durata acestora depinzând de tehnica utilizată dar şi de planul de realizare a obiectului (dimensiune, complexitate, etc.). Pentru a putea rămâne concentrat şi perseverent în timpul lucrului, este nevoie de motivaţie, interest şi asumare. Pe parcursul terapiei şi pe măsura ce aceştia îşi dezvoltă abilităţile, pacienţii încep să dea dovada de o mai bună concentrare şi persistenţă în sarcină. Acestea se manifestă în artefactele produse care indică o creştere în complexitate, calitate şi creativitate.

8. Contactul cu realitatea

Este inerent în terapia ocupaţională datorită muncii propriu zise a pacienţilor în cadrul atelierului care îi confruntă pe aceştia cu:

z Abilităţile şi inabilităţile acestora z Regulile atelierului, materialelor şi tehnicilor z Realitatea timpului

Pacienţii trebuie să ţină cont de aceste realităţi pentru a finaliza obiectele începute spre propria satisfacţie – produsul finit devine realitate vizibilă.

Glosar

92

9. Structurarea vieţii de zi cu zi

Ca parte a programului terapeutic general, terapia ocupaţională reprezintă un factor important în structurarea unei zile obişnuite. Prin crearea unei structuri în cadrul programului de terapie ocupaţională şi acceptarea acesteia, pacienţii reuşesc să funcţioneze într-un cadru structurat câştigând, astfel, siguranţa şi continuitate.

Posibilităţi pentru structurare sunt: z Structurarea timpului prin: programarea sesiunilor terapeutice, în cadrul sesiunilor programarea

timpului de lucru şi a pauzelor z Tehnici structurate diferit: proiecte de scurtă durată, proiecte de lungă durată, etc

Pe măsură ce stabilitatea pacienţilor creşte, abilitatea acestora de a îşi structura ziua se îmbunătăţeşte de asemenea şi sunt mai capabili să adere la o structură şi să funcţioneze liber în cadrul acesteia

10. Dezvoltarea abilităţilor necesare în viaţa de zi cu zi

Chiar şi o sarcină simplă necesită un număr ridicat de abilităţi cum ar fi: abilitatea de a lua decizii, coordonare senzorio-motorie, concentrare, perseverenţa, abilităţi sociale, etc. Prin planificarea şi executarea unei sarcini împreună cu pacientul abilităţile şi deficitele prezente ale acestuia devin vizibile şi pot fi antrenate în activităţi specifice.

11. Activare

Pentru a avea o viaţă activă, energia şi motivaţia sunt necesare. Implicarea are nevoie de un scop şi acest scop poate fi găsit în terapia ocupaţională dacă activităţile sunt distractive, interesante, relaxante sau dacă sunt experienţe noi care oferă un sentiment de implinire.

În terapie ocupaţională sprijinim activităţile prin: z Evitarea aşteptărilor excesive a solicitărilor de validare z Oferirea de timp şi posibilităţi pacienţilor pentru a îşi descoperi propriile dorinţe şi nevoi z Consiliere în vederea orientării în cadrul atelierului şi utilizării mijloacelor creative şi artizanale

puse la dispoziţie de atelier Căutarea, descoperirea, activarea şi îmbunătăţirea aspectelor sănătoase şi abilităţilor pacienţilor precum şi evidenţierea acestora este esenţială, în acest context.

12. Contact social şi abilităţi de comunicare

Contactul social şi abilităţile sociale sunt solicitate în cadrul atelierului de TO deoarece acesta reprezintă un context social în care alte personae (pacienţi şi terapeutul) sunt prezenţi. Asadar, pacienţii sunt provocaţi să caute şi să menţină contactul şi interacţiunile într-o manieră adecvată pentru aceştia şi pentru grup.

Aşadar, sprijinim conştientizarea: z Recunoaşterii şi luării în considerare a limitelor personale precum şi a celorlalţi participanţi z Nevoii personale de deschidere, contact social şi schimb

Glosar

93

Viaţa de zi cu zi în atelier oferă oportunităţi adecvate într-o manieră diversă şi naturală. Printr-o deschidere mai mare (atât internă cât şi faţă de exterior), sau prin capacitatea de a fi cu sine însuşi calitatea muncii şi a produselor are de câştigat.

În cadrul atelierelor deschise tuturor participanţilor (terapie individuală în cadrul unui grup) accentul cade mai mult pe munca individuală, pe când în cadrul terapiei ocupaţionale de grup accentul cade pe lucrul împreună pe o temă sau cu un material comun. În ambele variante este necesară confruntarea cu propria persoană, dar şi cu grupul.

13. Dezvoltarea potenţialului creativ şi a vitalităţii

Mijloacele şi tehnicile creative sunt în special benefice pentru dezvoltarea aspectului ludic al activităţii. Prin confruntarea cu presiunea de a performa apare un nou teritoriu pentru experimentare şi accesarea potenţialului creativ. În acest fel, experienţele creative se pot baza pe nevoile şi abilităţile individuale, şi performanţa poate să fie experimentată într-un mod pozitiv. În special în psihiatrie, un cadru de lucru structurat şi consilierea suportivă sunt prerechizite. Experienţele pe care pacienţii le au în timpul procesului creativ în terapie ocupaţională poate să îi ajute să identifice noi perspective în alte domenii ale vieţii şi pot, aşadar, să contribuie la creşterea calităţii vieţii. Un efect pozitiv adiţional este acela că, prin intermediul activităţilor artizanale mulţi pacienţi descoperă noi oportunităţi de petrecere a timpului liber.

Glosar

94

Referinţe şi Link-uri:

Creek, Jennifer; Lougher Lesley; EditorsOccupational Therapy and Mental Health 4th edition 2008

Finlay, LindaThe Practice of Psychosocial Occupational Therapy; 3rd edition 2004

Everett, Tina; Donaghy, Marie; Feaver, Sally; EditorsInterventions for Mental HealthAn Evidence-based Approach for Physiotherapists and Occupational Therapists

www.wfot.orgWorld Federation of Occupational Therapists

www.enothe.hva.nlEuropean Network of Occupational Therapy in Higher Education

www.caot.caCanadian Association of Occupational Therapists

www.moho.uic.eduMOHO by Gary Kielhofner; theoretical model and assessments

www.ergokreativ.onlinehome.deinteresting homepage of Georg Keller, a German OT and OT/teacher

www.fh-campuswien.ac.atAdvanced university of Vienna / Austria

www.gabarage.atrecycling project for long term unemployed people

Mulţumiri speciale:

z Echipa de Terapie Ocupaţională / Departamentul de Psihiatrie şi Psihoterapie / Spitalul General Viena

z Universitate de ştiinţe aplicate din Viena / Terapie Ocupaţională

Pentru sprijinul şi cunosţinţele lor

Contact: [email protected]

Referinţe

95

TERA

PIE

OCU

PAŢI

ON

ALǍ

A

GEN

DA

DE

TRA

ININ

G

ZIU

A 1

ZIU

A 2

ZIU

A 3

9.0

0 - 1

1.00

TO 1

Ple

nara

>

A fi

act

iv in

fluen

ţeaz

ă st

area

men

tală

? G

rupu

ri m

ici

> “e

xerc

itiu

de e

xper

imen

tare

” a e

xers

a cu

m

ater

iale

(rec

icla

re),

auto

eval

uare

TO 5

P

lena

ra

TO

în c

onte

xtul

psi

hiat

riei ş

i asp

ecte

che

ie

TO 9

Gru

puri

mic

i Pr

actic

a pe

ntru

TO

6 p

ână

la T

O 8

>

exer

sare

(lu

t, ex

prim

area

em

oţiil

or)

> re

flect

are

şi p

regă

tirea

feed

back

-ulu

i în

plen

ara

11.0

0 –

11.3

0 Pa

uză

de c

afea

11

.30

– 13

.00

TO 2

Gru

puri

mic

i - c

ontin

uare

Exer

citiu

cu

mat

eria

le

TO 6

Plen

ara

>

Ana

liza

activ

ităţil

or, m

ater

iale

lor ş

i teh

nici

lor

>

Exer

ciţiu

în g

rupu

ri m

ici

anal

iza

unei

act

ivită

ţi/m

ater

ial /

tehn

ică

TO 1

0

Ple

nara

>

Feed

back

afe

rent

TO

9 ş

i dis

cuta

rea

rapo

arte

lor

> M

onito

rizar

ea ş

i doc

umen

tare

a ac

tivită

ţilor

13.0

0 –

14.0

0 Pa

uză

de p

rânz

14

.00

– 15

.30

TO 3

Gru

puri

mic

i - c

ontin

uare

>

refle

ctar

e şi

pre

gătir

ea fe

edba

ck-u

lui

Plen

ara

>Fee

dbac

k di

n O

T1 +

OT2

şi d

iscu

tare

a ra

poar

telo

r Te

mă

TO 7

Ple

nara

Ada

ptar

ea a

ctiv

ităţii

Tehn

ici

liber

e/st

abile

/pro

voca

toar

e/st

ruct

urat

e

TO 1

1

P

lena

ra /

grup

uri m

ici

>

impl

emen

tara

gru

puril

or în

in

stitu

ţie/p

osib

ile p

rogr

ame

> di

scuţ

ii pl

enar

e 15

.30

– 16

.00

Pa

uză

de c

afea

16

.00

– 17

.30

TO 4

Pl

enar

a Ba

ckgr

ound

-ul f

ilozo

fic a

l TO

–

Act

ivita

te, I

ndep

ende

nţă

şi C

alita

tea

Vieţ

ii

TO 8

Ple

nara

Cu

m s

ă fo

rmez

i un

grup

/Wor

ksho

p D

esch

is

pent

ru u

tiliz

ator

ii de

ser

vici

i

TO 1

2

Ple

nara

Pr

ezen

tare

a re

zulta

telo

r pro

iect

elor

de

grup

, di

scuţ

ii

Tem

ă

Ane

xa 1

TERA

PIE

OCU

PAŢI

ON

ALĂ

AGEN

DA

DE

TRA

ININ

G

Anexa 1

Bucureşti, Noiembrie 2009

Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2

Curs structurat pentru terapie ocupaţională

Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate

mintală în România

Titlul proiectului: „Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătatemintală şi de instituţionalizarea persoanelor cu tulburări mintale”

RO2006/018-147.03.12 -RO/06/IB/OT/02Editor: Ministerul Sănătăţii

Data publicării: noiembrie 2009Adresă pentru informaţii şi eventuale sesizări

pentru proiect PHARE: cfcu.phare@mfi nante.roConţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar

poziţia ofi cială a Uniunii Europene

Acest set de manuale conţine 5 părţi

O mapă cu un CD interactiv, conţinând toate manualele, prezentările power point utilizate în training şi materiale adiţionale care nu se regăsesc în forma printată

Manual 1: Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 1:SET DE INSTRUMENTE PENTRU SERVICIILE DE SĂNĂTATE MINTALĂ, care - printre altele – acoperă temele: implicarea aparţinătorilor şi benefi ciarilor; managementul serviciilor de sănătate mintală; lucru în echipă şi supervizare; lucrul cu pacienţii: planifi carea îngrijirilor şi continuitatea îngrijirilor, structura zilei, lucrul cu mintea – abordări cognitive comportamentale, lucrul cu corpul – relaxare şi respiraţie, lucrul cu situaţii de zi cu zi – activităţi ale vieţii de zi cu zi, urgenţe, vizite la domiciliu

Manual 2: Linii directoare pentru echipe multidisciplinare 2: CURS STRUCTURAT PENTRU TERAPIE OCUPAŢIONALĂ

Manual 3: MANUAL PENTRU ACŢIUNI ANTISTIGMA ÎN ŞCOLI

Manual 4: TRAINING PENTRU SCREENING INTERACTIV PSIHIATRIC PENTRU MEDICII DE FAMILIE - acoperă depresia, anxietatea şi tulburări legate de consumul de alcool


Uniunea Europeană


ROMÂNIA


Uniunea Europeană


ROMÂNIA

manual terapie ocupationala

Documents