manual practic - tratarea apei.pdf

ALTE DOCUMENTETest de evaluare - "Organele miscarii de rotatie"AMPLIFICATOR DE PUTERE DE 25 WProfunzimea de câmp - de la teorie la practicaBAZELE ELECTROTEHNICIIAMARAREA MARFURILOR. MIJLOACE SIMATERIALE DE AMARARE

Username / Parola inexistente

email ●●●●●●

Login Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

Administratie

Arta cultura

Biologie

Casa gradina

Diverse

Economie

Geografie

Gradinita

Istorie

Jurnalism

Limba

Literatura romana

Management

Medicina

Personalitati

Profesor scoala

Sociologie

Stiinta

Tehnica mecanicaAuto

Timp liber

MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEItehnica mecanica

O metodaexcelenta de a

slabi 15 kg in 8 zile!Dimineata, inainte

de masa...

Burta se vaSTRÎNGE în 5 zile!

Consumațidimineața 1

lingură...

Am 43 de ani, dararat de 25! Am fost

in vacanta, inBrazilia, unde am

aflat...

Am 40 de ani insaarat ca o

adolescenta! Timpde 11 zile am

folosit crema...

Ai 45 de ani, insavrei sa arati de 30 ?Pentru asta, inainte

de culcare...

In fiecare zi,slabesc cate unkilogram. Seara

consum...

MANUAL PRACTIC - TRATAREAAPEI

CURS DE TRATARE A APEI - GEL1. INTRODUCERE

Corpul uman contine 75% apa.Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de intrebuintari, cumar fi:

· uz domestic, pentru spalat si gatit· uz industrial, pentru procese productive· uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniul conditionarii aerului.

Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata, lacuri sau mare.Comportarea acesteia depinde de caracteristici si compozitie, fiind influentata de conditiile de

exploatare la care este supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive, ca de

MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEI http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MANUAL-PRACTIC-TRATAREA-APEI5412201921.php

1 of 49 02.12.2014 11:00

Amplificatoare elementare cu reactiePROIECTAREA UNUI MECANISM CU CAMANotiuni de baza privind prelucrabilitatea prinaschiere a aliajelor feroaseSC ROMANIAN BUSINESS CONSULT SRL -SERVICE BUCURSTIMANUAL DE UTILIZARE Centrala termica -INSTRUCTIUNI DE INSTALARE Modele: CGG -K - 24 CGG - K - 28 CGG - 24 CGG - 28

exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante, expunerea la lumina, etc.

Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a avea unrandament optim, fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de cruste calcaroase, coroziune, diverse

impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii in productie.Pentru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar sa cunoastem

caracteristicile chimice ale apei, sa dispunem de un laborator de analiza dotat corespunzator.Nu este suficient sa cunoastem numai functionarea anumitor aparate.

GEL HYDROTECNOLOGY, de zeci de ani produce aparate si produse chimice pentru tratareaapei, pe baza unui proces continuu de cercetare tehnologica a materialelor, propunind solutiioriginale pentru produsele folosite in tratamentele de prevenire si eliminare a problemelorintalnite in instalatiile de apa din sectoarele civil, domestic si industrial.

Obiectivul GEL este acela de a furniza profesionistilor informatii "la zi", complete, pentru ale garanta interventii sigure si eficiente asupra diverselor probleme legate de folosirea apei indiverse domenii.

Toate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe respectarea Legiinr.46/'90 si a DMS nr.443/'90 (acte normative italiene) si pe experienta rezultata din miile deinstalatii deja realizate in Italia sau in alte tari.

2. APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI

2.1. ORIGINE

Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 2/3 din planeta este acoperita de apa. Formula chimica a apei pure este H2O dar, practic, in functie desursa de provenienta, apa are o compozitie mai complexa. In apa putem gasi dizolvate diverse saruri in diferite proportii, care induc diferite comportamente chimice. Acestea suntputernic influentate de temperatura, prezenta diferitelor gaze, presiune si tipul efectiv de interactiune.

2.2. COMPOZITIE

Pentru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in diferite domenii de utilizare, este bine sa cunoastem procesul de formare , ciclul continuu deregenerare, care ii determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat in Fig.1.

Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare. Vaporii de apa se inalta in atmosfera si condenseaza, iar sub forma de ploaie, grindinasau zapada revin din nou pe pamant. In timpul aflarii in atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca oxigenul si bioxidul de carbon, care conditioneazacaracteristicile si comportamentul acesteia.

Fig.1 CIRCUITUL APEI IN NATURA

Oxigenul are o binecunoscutareactivitate biologica, care estefundamentala in procesele de protectiesi depurare a apelor de microorganisme.

Dioxidul de carbon se transformadin gaz (CO2) in acid carbonic (Hcare are proprietatea , ca toti acizii, sadegradeze substantele si sa le amestececu apa.

Din apa care revine pe pamantdin atmosfera, o parte ramane la suprafatadupa care se reintoarce in ciclul natural. O


2 of 49 02.12.2014 11:00

alta parte patrunde lent in pamant panaajunge la straturi impermeabile, luandforma unor rauri subterane continue. Intimpul fazelor de patrundere in solde acumulare, acidul carbonic continut inapa reactioneaza chimic cu sarurile sisubstantele continute de straturilestrabatute, disociindu-le si trecandu-le insolutii ca pe substante proprii. In functiede tipologia si de compozitia straturilor, detemperatura, presiune si timpul de contact,cantitatea si calitatea sarurilor care suntdisociate si absorbite de apa este diversa,

rezultand apa cu caracteristici specifice.

REZUMAND, putem spune urmatoarele:

Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are in general o salinitate scazuta.

Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinitate mare.

In acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata de la adancimi diferite are compozitii diferite. Deasemenea, apa din acelasi riu, darprelevata in anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie datorita temperaturii diferite si a raportului diferit intre alimentarea naturala si cea prin ploaie.

Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor si comporta- mentelor nedorite ale apei, cum ar fi coroziunea sau depunerile.

Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic (H2CO3)care, datorita actiunii sale agresive in contact cu metalele, dezvolta procese corozive, cauzanddeteriorari instalatiilor si producand alterarea proprietatilor apei.

In schimb, apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau la originea formarii depunerilor, atat in stare de repaus, cat si in timpul desfasurarii proceselortehnologice, producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor de distributie.

2.3.IMPURITATILE

Toate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate in apa, dar cu intensitate si efect mai mare sunt prezentate in continuare impuritati care auinfluente drastice atunci cand folosim apa in diverse procese.

In apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aceste impuritati sunt reduse. Ele sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile desuprafata, din fantani sau din izvoare.

Principalele impuritati sunt prezentate in Tab.1. Acestea sunt clasificate functie de forma lor in apa, natura si originea lor.

Tabelul 1

FORMA NATURA SI ORIGINE

Solide in suspensie Graunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale

si vegetale


3 of 49 02.12.2014 11:00

Substante in emulsie Hidrocarburi, grasimi

Substante coloidale Argila, silicati, compusi organici in degradare

Substante organice dizolvate Vegetale si animale descompuse, pesticide,

fungicide

Substante minerale dizolvate Roci solubile, reziduuri industriale si agricole

Organisme animale si vegetale Larve, insecte, alge, bacterii, virusi, plankton

Gaze dizolvate CO2 rezultat din descompunerea vegetalelor, H2S

3.DURITATEA APEI

In actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa retine sarurile compusilor de calciu si magneziu, care reprezinta intre 70-90% din intreagacantitate de saruri dizolvate in apa.

3.1. DEFINITIE

Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprinse intr-un anumit volum de apa.

3.2.TIPURI

-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu

-Duritatea temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa

-Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa

DURITATEA TOTALA = DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA

Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu CO2 , precipita chiar si la temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase.

Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea este componenta principala.

Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita la temperaturi mai mari. Este o componenta secundara.

In continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta duritate temporara. Aceasta sare este bicarbonatul de calciu:

1- H2O + CO2 = H2CO3Apa Bioxid de Acid


4 of 49 02.12.2014 11:00

Carbon carbonic

2- CaCO3 + H2CO3 = Ca(HCO3)2Carbonat Acid Bicarbonat

de calciu carbonic de calciu3- Ca(HCO3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O

Bicarbonat Carbonat Bioxid Apade calciu de calciu de carbon

3.3 UNITATI DE MASURA ALE DURITATII

Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( ºF )

Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg / metru cub apa= 10 miligrame saruri de Ca si Mg / litru de apa= 10 ppm (parti per million)

DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea:- 35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu)- 35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri- 35 x 10 ppm =350 ppm saruri

Alte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in Tab.2Tabelul 2

F

Grad francez

GB

Grad englez

D

Grad german

mg Ca

miligrame de Ca

mmoli Ca

milimoli de Ca

F 1 0.70 0.56 4.008 0.1

GB 1.43 1 0.80 5.73 0.143

D 1.79 1.25 1 7.17 0.179

mg Ca 0.25 0.175 0.14 1 0.025

mmoli Ca 10 7 5.6 40.8 1

3. APE POTABILE. LIMITARI LEGISLATIVE

Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in Italia prin DECRETUL 236/24.05.1988 -"CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE APEI DESTINATE CONSUMULUIUMAN"

Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa o serie de valori denumite "valori ghid"(VG), care sunt considerate ideale. Deasemenea, intr-oalta coloana sunt date CONCENTRATIILE MAXIME ADMISE (CMD), adica acele valori care odata depasite indica faptul ca apa nu mai este potabila. In tabeleleurmatoare sunt dati o parte din parametrii prezentati in DECRET, anume aceia care sunt intalniti cu cea mai mare frecventa.

Tabelul A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE


5 of 49 02.12.2014 11:00

Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII -OBSERVATII

1 Culoare,mg/l (Pt,Co) 1 20 Ex: subst.organice,biologice,metale grele

2 Turbiditate,mg/l SiO2 1 10 Ex:subst.organice,argila,nisip,metale grele

3 Miros, diluare 0 2(la 12ºC) Ex: subst.organice,biologice

4 Gust , diluare 0 3(la 12ºC) Ex: subst.org.,biologice,metale grele,saruri exces

Tabelul B. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII

6 PH (6,5-8,5) 6-9 Valori ale PH-ului acide sau bazice favorizeaza

coroziunea si depunerea de cruste

7 Conductibilitate µS/cm

la 20º C

400 - Valoarea care indica salinitatea totala

8 Cloruri , mg/l Cl 25 - Nu este indicat sa se depaseasca valoarea de

200 mg/l ;valori super.favorizeaza coroziunea

9 Sulfati, mg/l SO4 25 250 Provoaca iritatii intestinale,aparitia de bacterii

care reactioneaza cu sulful si care dau coroziunea

16 Duritatea - - Valori cuprinse intre 15-50ºF (vezi tab.F)

17 Reziduu fix , mg/l 180ºC - 1.500 Indica prezenta unui continut ridicat de saruri

Tabelul C. SUBSTANTE NEDORITE



6 of 49 02.12.2014 11:00

17 Nitrati, mg/l NO3 5 50 Periculos ptr.copii si batrani.Provoaca "moartea albastra".Reduchemoglobina din sange.

18 Nitriti, mg/l NO2 - 0.1 Reziduuri fecaloide

19 Amoniac, mg/l NH4 0.05 0.5 Reziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea

micro-organismelor si producerea coroziunii

33 Fier , mg/l Fe 0.05 0.2 Culoare alb-roscata,turbiditate,depuneri de

culoare rosu-maron,mirosuri

41 Reziduu Clor mg/l Cl2 - - Recomandabil 0,2mg/l Cl2 dupa tratamentul de

dezinfectare

34 Mangan, mg/l Mn 0.02 0.05 Culoare alb-roscat,turbiditate,depuneri de

culoare rosu-maron, mirosuri

37 Fosfor , mg/l P2O5 0.4 5 Mentinuta intre limite ajuta la prevenirea

aparitiei depunerilor calcaroase

Tabelul D. SUBSTANTE TOXICE


44 Arsenic , micro g/l As - 50

47 Cianuri , micro g/l Cn - 50

48 Crom , micro g/l Cr - 50

49 Mercur, micro g/l Hg - 1


7 of 49 02.12.2014 11:00

51 Plumb , micro g/l Pb - 50

Tabelul E. SUBSTANTE MICROBIOLOGICE


57 Coliformi totali 100 ml - 0 Reziduuri biologice -organice

58 Coliformi fecali 100 l - 0 Reziduuri biologice-organice

59 Streptococi fecali - 0

Tabelul F. CONCENTRATII PENTRU APE DEDURIZATE SAU DESARATE

PENTRU CONSUM UMAN

Nr. PARAMETRUL VALOAREA INDICATII - OBSERVATII

1 Duritatea totala mg/ l Ca 60 minim Corespunde la 14,97ºF (~15ºF)

2 Alcalinitatea mg/ l HCO3 30 minim

3 Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim

Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate al apei.De fapt , in Tabelul B, la pozitia 16, nu sunt indicate nici "valori ghid", nici CMD, ci numai valori recomandate, intre 15-50º F.

Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebuie lasata o duritate reziduala minima de 60mg/l Ca, care corespunde unei valori de15ºF.Aceasta este conditia minima ca duritate pentru apa potabila. Pentru a obtine valoarea de 15ºF, dupa un tratament de dedurizare, este necesar sa se efectueze o miscelare(amestecare) prin intermediul unui by-pass, intre apa dedurizata si apa dura (netratata).

4. SCHEMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI

Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deveni potabila, apa necesita unul sau mai multe tratamente, cum sunt cele prezentate inTab.6. Trebuie subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebuie facute tratamente ulterioare pentru a-i imbunatati caracteristicile si pentru a evitafenomenele de coroziune , depunerile de cruste, pentru a economisi energie si detergenti, obtinand astfel o eficienta sporita.

Tabelul 5. CLASIFICARE FUNCTIE DE SURSA DE APROVIZIONARE

SURSA APROVIZIONARE PROBLEMA TRATAMENTE -ECHIPAMENTE


8 of 49 02.12.2014 11:00

-SUBSTANTE FOLOSITE

Retele de distributie

Centralizate

(apa potabila)

Impuritati

nisip,corpuri straine,etc FILTRARE

-Filtre mecanice cu fir

-Filtre mecanice cu retele

-Filtre mecanice cu

autocuratare

-Filtre automate cu

autocuratare

--"-- Duritate

cruste calcaroase

PREVENIRE,

DEZINCRUSTARE

-Dedurizare

-Dozare polifosfati

-Pompe pentru eliminarea

crustelor

--"-- Coroziune

culoare maron

gust neplacut

-Filtre neutralizatoare

-Filtre ptr.limpezire

-Sisteme ptr.depunerea de peliculeprotectoare

Instalatii autonome de

alimentare(puturi,izvoare)

Aceleasi probleme Aceleasi sisteme de tratare

Tabelul 6. TRATAMENTE FOLOSITE PTR.POTABILITATEA APEI

TIPUL PROBLEMEI CAUZA DE ELIMINAT TIP TRATAMENT APLICATII POSIBILE

Microbiologice -Bacterii

-Virusi

Dezinfectie -Clor

-Raze Ultraviolete

-Ozon

-Culoare -Dezinfectie -Clor,Raze UV,Ozon


9 of 49 02.12.2014 11:00

Organoleptice -Miros

-Gust(fara exces salinitate)

-Turbiditate

-Gust(exces de salinitate

-Filtrare

-Declorurare

-Filtrare

-Desalinizare

-Limpezire,deferizare

-Filtre cu carbon activ

-Limpezire

-Osmoza

Chimico-Fizica

-PH mai mic de 6,5

(exces de aciditate)

-Conductibilitate

-Reziduu fix(cloruri,sulfati,

fosfati)

-Nitrati

-Nitriti

-Amoniac

-Fier,mangan

-Clor residual in exces

-Filtrare

-Alcalinizare

-Desalinizare

-Denitrificare

-Dezinfectie

-Dezinfectie

-Filtrare

-Declorurare

-Neutralizare

-Dozare prod.alcaline

-Osmoza

-Rasini,Osmoza,

procese biologice

-Osmoza ,clor

-Osmoza ,clorurare/ declorurare

-Limpezire ,deferizare

demanganizare

-Filtre cu carbon activ

In Tab.6 putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru rezolvarea aceleiasi probleme. Deasemenea, putem folosi diverse echipamente.

Dupa ce am obtinut o apa potabila, folosind solutiile de tratare prezentate in Tab.5, putem interveni pentru corectii specifice cu solutiile prezentate in Tab.6, astfelincat sa obtinem caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei in domeniul casnic, civil sau industrial.

6. PRINCIPALELE TRATAMENTE FOLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI IN LIMITELE

DE POTABILITATE

6.1. DEZINFECTIA

Este procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti in apa si care sunt daunatori pentru sanatate.

Procesele de dezinfectie sunt diferite, functie de:

- eficacitate- tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati- concentratia acestora


10 of 49 02.12.2014 11:00

- substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant-6.1.1. CLORURAREA

Sistemul cel mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de hipoclorit de sodiu sau ai altor compusi ai clorului care au proprietati dezinfectante sio actiune de durata.

Actiunea clorului necesita, in mod normal, un timp de reactie de 20-30 min, deci este necesar sa prevedem in sistem rezervoare de acumulare, pentru a avea untimp de contact suficient.

Volumul rezervorului de acumulare se obtine din :

V = Debit (l/min) x 30(min)

Daca se cunoaste debitul instalatiei (m3/h) , volumul rezervorului de acumulare este:

V = Debit (m3/h) / 2

Pentru a avea siguranta ca procesul de dezinfectie se desfasoara corect, dupa timpul de contact din rezervorul de acumulare, in apa trebuie sa ramana clor rezidualliber in cantitate de 0.2-0.4 mg/l (ppm). Aceasta analiza se poate efectua cu KIT CLOR furnizat de GEL sau cu alte aparate. Valoarea prezentata de clor rezidualliber poate fi si mai mare, functie de dimensiunea instalatiei de distributie , sau daca sunt pericole ulterioare de infectare. In acest caz se ia in calcul ca la ultimulrobinet de distributie sa avem clor rezidual liber in cantitate de 0,1 - 0,2 mg/l.

Pentru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare, compuse din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata, pentru a garantao proportie corecta intre dezinfectant si cantitatea de apa de tratat.

Acest sistem de dezinfectie este prezentat in Fig.2 , 3 si 4

6.1.2. RAZE ULTRAVIOLETE

Sunt eficace impotriva bacteriilor, virusilor si a sporilor.Capacitatea lor dezinfectanta este inferioara cloruluisi de aceea sunt folosite in instalatii mici, pentrudezinfectarea locala sau pentru ape cu caracteristicibune.

Domeniul de utilizare: industria alimentara, farmaceutica,electronica, spitale (pentru dializa), acvarii.

Nu necesita timp de contact si rezervoare de acumulare,deoarece reactia se produce instantaneu.

Pentru a ameliora eficienta razelor ultraviolete, instalatiile trebuiealimentate cu apa limpede, deoarece impuritatile din apa devinobstacole impotriva razelor.

Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt:

-grosimea "firului" de apa care este supus tratarii cu raze

-lungimea de unda a razelor, care trebuie sa fie cuprinsaintre 200 - 280 nanometri

6.1.3. OZONUL


11 of 49 02.12.2014 11:00

Este un gaz foarte instabil. Se formeaza datoritadescarcarilor electrice de mare potential.

Ozonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energiccunoscut in instalatiile de tratare si epurare a apei, pentrueliminarea bacteriilor, sporilor, virusilor. Este folosit pentruoxidarea fierului, manganului si a substantelor organice fara alasa reziduuri cu mirosuri sau gusturi neplacute.

Actiunea sa este rapida (1-5 min) dar nu este permanenta,asa incat sa garanteze o durata mare de functionare ainstalatiilor.

6.2. FILTRAREA

Este procesul de separare a corpurilor solide din apa,continute atat in suspensie cat si in solutie, sub formacoloidala. Prezenta cantitatilor mici de corpuri solide sau de nisipin mod normal nu afecteaza potabilitatea apei. Acestea seindeparteaza cu filtre mecanice cu retea sau fire.

In cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare saugradul de opalescenta datorat namolului, argilei, substantelororganice, fierului, manganului este mare, sunt necesare atatcu suprafete mari cat si filtre de volum, dotate cu mase filtrante careretin cantitati mari de impuritati fara sa sufere compactari rapide.Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea de functionaretimp indelungat.

Sunt formate dintr-un rezervor presurizat care contine masafiltranta, un corp de comanda automat sau un grup hidraulic de valvepentru operatia de spalare in contracurent a masei filtrante , care seefectueaza automat, permitand indepartarea impuritatilor si redandcapacita- tea de filtrare a masei filtrante.

6.2.1.LIMPEZIREA

Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrantede tip permanent care nu necesita inlocuirea. Acestea isi regenereazaproprietatile prin spalare in contracurent cu apa si sunt constituite dindiverse straturi de nisip de cuart cu granulatie diferita, de tip multistrat.Se foloseste si o substanta cu actiune catalitica -HIDROANTRACITUL- care favorizeza procesul de filtrareasigurand conditii corecte de functionare in interiorul masei filtrante.Sunt utilizate pentru eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a

turbiditatii , namolului, argilei sau a problemelor cauzate de substantele organice.

Filtrele de limpezire GEL sunt automate si dimensionate pentru un debit de pana la 7 m3/h (dar nu continuu) pentru uz casnic, civil si industrial. Dispun de un tablou decomanda care programeaza frecventa de spalare .

In cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filtru CYCLON in amonte de filtrul DESSAB - vezi Fig.5

Pentru instalatii in care este necesara o furnizare continua


12 of 49 02.12.2014 11:00

de apa, debite mari sau capacitati filtrante mari, necesarepentru apa cu caracteristici defavorabile, trebuie folosite filtrede limpezire de mari dimensiuni realizate cu rezervoare din otel

inox, cu grupuri hidraulice dotate cu valve automate siprogramatoare in system "timp" pentru faza de spalare in

contracurent, automata.

In unele cazuri, poate fi necesar ca inainte de limpezire sa seefectueze o operatie de floculizare, care consta in transformarea substantelorcoloidale mai dificil de filtrat in "fulgi" gelatinosi, care sunt retinuti mai usorde catre masa filtranta ( Fig.6).


13 of 49 02.12.2014 11:00

Pentru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amonte de filtrul DESSAB o instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul de tratat, pentru adaugarea produsului floculant sau coagulant, ca de ex. Sulfatul de aluminiu.

6.2.2. DEFERIZAREA

Prezenta fierului confera apei o culoare galben-roscata si un gust metallic, provoaca depuneri care obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului decoroziune. In cazul folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remarca probleme la instalatiile sanitare , care creaza inconveniente estetice si de igiena.

FILTRELE DEFERIZATOARE GEL sunt realizate pentru o concentratie de 5 mg/l si pentru debite maxime de 2,8 m3/h, in regim discontinuu. Sunt dotate cu masafiltranta activa care retine fierul prezent in apa, apoi acesta este oxidat cu ajutorul hipocloritului de sodiu, dupa care se precipita sub forma de fulgi care sunt usor filtrabili.Fierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr-o spalare in contracurent a masei filtrante, efectuata automat, care reda capacitatea de filtrare initiala. Filtruleste compus dintr - un rezervor presurizat, un tablou de comanda dotat cu temporizator pentru efectuarea spalarilor, de la una pe zi la una pe saptamana.

In amonte de GEL DEFERR este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cartus lavabil cu retea cu ochiuri mai mari de 50 nanometri. Este recomandabilmonteze si in aval de GEL DEFERR un filtru cu retea lavabila pentru captarea "fulgilor" care nu au fost retinuti de echipament , conf.Fig7.

In cazul prezentei fierului incantitate mare sau in instalatii in care sesolicita debite mari instantanee, trebuie


14 of 49 02.12.2014 11:00

folosite filtrele DEFERR INDUSTRIALErealizate din armaturi metalice sicu grupuri hidraulice cu valve automatepentru programarea frecventei operatiuniide spalare in contracurent.

Aceste filtre au masa filtranta detip permanent multistrat, identice cu alefiltrelor de limpezire, dar pentru a retinefierul este necesara in prealabil o oxidarea acestuia , care se obtine prin

folosirea unui produs oxidant (clor saupermanganat de potasiu) cu dozare

automatica proportionata, functie dedebit., conf.Fig.13

6.2.3.DEMANGANIZARE

Manganul are caracteristici si uncomportament similare cu fierul.De aceeafiltrele demanganizatoare sunt identice cu

cele DEFERIZATOARE.

Pentru filtrarea eficace a manganului sunt necesare mase de filtrare foarte lente,cuconsecinta in majorarea diametrelor rezervoarelor ce contin masa filtranta.

6.2.4. NEUTRALIZAREA

Un exces de bioxid de carbon , sesizat de o valoare scazuta a PH-ului (mai mica de7), sta la originea fenomenelor de coroziune a tevilor, cu efect de colorare in galben-roscata apei, evidentiata atunci cand deschidem un robinet dupa o pauza mai mare. Inconvenientelesunt identice cu cele provocate de prezenta fierului.

Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic (H2CO3) concomitent cuprezenta CO2, mai ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice.

Utilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa si de areduce excesul de CO2 prin intermediul reactiilor cu o masa filtranta speciala numita

DOLOMITA SEMICALCINATA.

Filtrele sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat si dintr-o valva automata dotata cutemporizator pentru programarea spalarii in contracurent.

O data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa se completezecantitatea consumata in timpul reactiilor de neutralizare.

Pentru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa se montezesi un sistem de dozare pentru adaugarea automata si proportionata a unui produs care creaza o pelicula protectoare.

Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic, este recomandabil sa se monteze imediat dupa filtrul neutralizator un sistem de siguranta dedezinfectie, pentru a elimina efectele de eventuala proliferare a bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante neutralizatoare. In acest scop se poate folosi o instalatie dedozare a clorului, sau o instalatie cu raze ultraviolete.

6.3.DECLORURAREA


15 of 49 02.12.2014 11:00

In tratamentele descrise anterior, se elimina toate cauzele care au la origine impuritati microbiologice si organoleptice, dar aceste tratamente pot lasa in apa reziduurinedorite, cu mirosuri si gusturi neplacute, sau o dozare de clor in exces folosita in dezinfectie , care pot avea efecte negative la utilizator.

Excesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ, care elimina clorul rezidual de la procesul de clorurare pentru dezinfectie.

Filtrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica functie de dimensiunile lor si de tipul de carbon activ folosit.

Filtrele GEL DECLOR sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a clorului rezidual in exces care rezulta in urma procesului de dezinfectie. Se elimina gustul simirosul neplacut al apei.

Sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat care contine o masa speciala de carbon activ de origine vegetala cu un efect adsorbant , pentru retinerea substantelor pebaza unui proces mixt fizico-chimic. Periodic, la circa un an, aceste mase filtrante trebuie inlocuite in totalitate. Filtrele sunt dotate cu un tablou de comanda pentru a puteaefectua o spalare semiautomata a masei in caz de necesitate.

Pentru a respecta exigentele impuse de folosirea apei potabile, este recomandabil totusi sa se mentina un usor continut de clor rezidual in apa, pentruPentru instalatiile simple, in care apa nu este foarte pura, este sufficient sa se efectueze un by-pass, regland debitul la valoarea dorita. In instalatiile complexe, sau in careapa impune anumite limite datorita caracteristicilor variabile in timp, sau in prezenta amoniacului, se va efectua o declorurare totala, dupa care se va efectua o nouaclorurare moderata (vezi.Fig.9).

6.4.ALCALINIZAREA

Se foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare, deciPH-ul este mult inferior valorii neutre de 7. Consta in adaugarea in apa aproduselor alcaline (namol, pe baza de soda) pentru a adduce PH-ul indomeniul neutru.

Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata, in raportcu debitul de

apa. Se masoara valoarea PH-ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebuieadaugat. Echipamentele si principiile de functionare sunt similarecu cele de la clorurare.

In cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezentaacidului carbonic si a bioxidului de carbon, dupa alcalinizare se vaefectua neutralizarea (vezi 6.2.4.).

6.5.DESALINIZAREA - OSMOZA

O prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalnestede obicei in apele de mare adincime, sau in cele situate in zonele decoasta, datorita infiltratiilor de apa marina. Apa are un gust sarat sauamar. Salinitatea excesiva face ca aceste ape sa nu poata fi folosite innici un domeniu, casnic sau industrial, datorita agresivitatii chimice care

provoaca coroziune in contact cu metalul.

Functie de provenienta apei, sarurile pot fi: sulfati, fosfati, nitrati.

Pentru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza inversa, compusa din membrane semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr-un procentcuprins intre 70-58%, in timp ce apa cu concentratie salina reziduala se arunca la canal.

Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr-un ansamblu compus din una sau mai multe membrane legate in serie sau / si in parallel, alimentate de o pompa. Inamonte se afla montate o serie de aparate de pretratare care protejeaza membranele de impuritati, asigurand astfel o eficienta mai mare instalatiei.

Functie de presiunea de lucru si caracteristicile apei, avem trei tipuri de instalatii cu osmoza inversa:


16 of 49 02.12.2014 11:00

A - presiune inalta (50-70 bar), pentru apa de mare sau sarata, cu o salinitate de 35.000 -45.000 mg / l

B - presiune medie (25-28 bar), pentru apa cu o salinitate de2.000-6.000 mg / l

C - presiune joasa (12-14 bar), pentru apa dulce cu o salinitate de 1.500-2.000mg / l

Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare a instalatiei. Astfel, introducand intr-un rezervor aceeasi cantitate din 2 lichide cu concentratiisaline diferite, despartite de o membrana semipermeabila, va avea loc o deplasare naturala a lichidului (fara componenta salina) dinspre lichidul mai putin concentrat spre lichidulconcentrat, pana cand cele doua lichide vor avea aceeasi concentratie. La sfarsitul procesului, aceasta deplasare de lichid va genera o diferenta de nivel care va produce odiferenta de presiune pe membrana. Aceasta diferenta se defineste ca presiune osmotica - Fig.10.

Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice, se obtine procesul invers osmozei, adica apa continuta in solutia mai concentrata va trecefara sarurile continute prin membrana semipermeabila in solutia mai putin concentrata, pierzandu-si salinitatea si devenind pura - Fig.16

Procesul de osmoza inversa, precedat de tratamente specifice poate elimina impuritatilede natura microbiologica,dar nu si compusii de natura organica, ca amoniacul si nitratii.

6.6 DENITRIFICAREA

Prezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azotate prezentereziduurile din domeniul civil , industrial si, in mai mare masura, datorita ingrasamintelor (pe baza de azot)folosite in agricultura.

In timp, prezenta lor a crescut (ca si concentratie) si a patruns in raurile din zonele agricole undese folosesc intensiv ingrasamintele.

Cei mai supusi la riscuri suntcopii pana la 6-7 ani datorita faptului ca


17 of 49 02.12.2014 11:00

nitratii actioneaza direct asupra sangelui,reducand hemoglobina si provocandcancerul.

Concentratia de nitrati se reduceprin intermediul unui proces biologiccomplex si dificil de aplicat, aducandapa in domeniul potabil la nivel de retelede distributie centralizate.

La nivel casnic esterecomandabil sa se reduca concentratiade nitrati din apa de retea folosind unul dincele doua procedee descries mai jos,carebeneficiaza de o tehnologiesi eficienta.

6.6.1. DENITRIFICARE CURASINI SCHIMBATOARE DE IONI

Principiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. Se folosesc rasini schimbatoare atat de tip anionic cat si cationic. Rasinile schimba nitratii cucloruri, crescand proportional concentratia acestora din urma, dar fara a afecta sanatatea.

Pentru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grunjoasa. Asemanator cu dedurizatorul, denitrificatorul - desi foloseste pentru regenerare sarea debucatarie -- nu are nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea apei (carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu). Pentru micsorarea duritatii apei trebuie folosit undedurizator.

Aparatele denitrificatoare GEL DENITRAT sunt dotate cu sisteme de control pentru "volum", stabilind clar cantitatea de apa furnizata si evitand astfel furnizarea de apanetratata. Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea de apa folosita in uz casnic. Pentru o dimensionare corecta este obligatoriu sa se efectueze o analiza completa aapei, sa cunoastem debitul de varf si consumul zilnic. In amonte de GEL DENITRAT este obligatoriu sa inseram un filtru cu cartus lavabil cu grad de filtrare mai mare de 50nanometri.

6.6.2.DENITRIFICAREA PRINOSMOZA

Se foloseste procesul deosmoza inversa care poate retine 90-91%din cantitatea de nitrati. Pentru oinstalatie de distributie centralizata a apei,procedeul este foarte scump. Dacasunt alte exigente este convenabil sa sefoloseasca un echipament destinat doarpentru apa de baut si de gatit,descris in capitolul 17 al cursului.

6.7.DEZINFECTIA (NITRITI,AMONIAC)

Sunt folosite doua procedee:

- desinfectia (cu clor)

- osmoza inversa


18 of 49 02.12.2014 11:00

Al doilea procedeu este scumpsi, daca nu sunt exigente speciale, sefoloseste primul.

6.7.1.NITRITI

Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute in reziduurile de uz casnic sau animale. Prezenta lor indica faptul ca acestea sunt inapropierea surselor de aprovizionare cu apa.

In concentratie mica, nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces de oxidare care ii transforma in nitrati, folosind o instalatie pentru dozarea clorului necesardezinfectiei, ca cea prezentata la punctul 6.1.1

.

6.7.2.AMONIACUL

Poate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala. In aceste cazuri poate fi considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limita. Prezentaamoniacului este asociata fierului si manganului, iar in tratamentul de reducere al acestora, scade efectul lor de oxidare.

Se poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic, cu dozare mare de clor, urmat de un proces de declorurare. Trebuie folosit un rezervorpot produce reactiile, timpul de contact fiind mare (1-2 ore). In cazul in care amoniacul este prezent in compusi ai fierului sau manganului, se vor monta filtre dimensionatecorespunzator, in aval de rezervorul de reactie si in amonte de filtrul DECLOR.

Un ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie, pentru a proteja toti utilizatorii conectati la instalatie.

7. FOLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CIVIL

Folosirea apei in sectorul casnic si civil (cu caracteristici asemanatoare) necesita o serie intreaga de tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare.

Putem avea:

A - Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator

B - Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti

C - Apa de izvor

D - Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire

E - Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarna

F - Apa ptr.conditionarea aerului (folosita la temperaturi scazute vara si ridicate iarna)

G - Apa ptr.piscine

H - Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor

I - Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor

J - Apa fara grasimi

K - Apa cu detergent

L - Apa termala

M - Apa cu continut de saruri mic, pentru gatit


19 of 49 02.12.2014 11:00

In domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante. Acestea se pot realiza folosind numai instalatii de mari dimensiuni.

In domeniul casnic putem intalni 3 tipuri de tratamente,care pot furniza apa cu urmatoarele aplicatii:

1 - Apa de uz tehnologic - pentru spalat, igiena personala, curatatorie

2 - Apa pentru instalatiile de incalzire

3 - Apa de baut si pentru gatit

Tratamentul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat, folosindu-se procedee simple de tratare conform normelor in vigoare (vezi cap.16) , care pot fiaplicate separate.

Apa folosita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din totalul apei consumate. Se poate monta un singur aparat , la un singur robinet, pentru a dispunede apa cu proprietati corespunzatoare. Aceste aparate sunt complementare celor folosite in instalatiile centralizate si pentru uz tehnologic (vezi cap.17)

Tratarea apei pentru folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezinta solutia optima pentru a satisface cererile specifice functie de apa furnizata, tinand cont caapa are deja caracteristici de potabilitate (apa furnizata de la retea). In cazul in care apa nu este potabila, se vor aplica tratamentele prevazute la punctul 6.

Pentru simplificare, vom clasifica apa functie de salinitate si duritate.

Functie de salinitate vom avea:

a- Ape normale, cu continut salin mai mic de 1.000 mg/l

b- Ape salmastre, cu continut salin intre 1.500-6.000 mg/l

c- Ape sarate, sau de mare, cu salinitate mare. Salinitatea medie a apei de mare este de 35.000 mg/l, dar nu constanta.

Revenind la aplicatiile practice si concrete, putem considera ca o apa dura (25°F) contine 250 g saruri care se depun la fiecare 1.000 l utilizati. Aceste saruri suntcontinute in apa folosita de o familie intr-o zi.

Functie de duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate in Fig.14,15,16,17 si 18, in raport de domeniul de utilizare pentru uz civil. Toate tratamentelerespecta normativele in vigoare, prezentate in capitolele 8,9,10.

Tabelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de duritate


20 of 49 02.12.2014 11:00

8.LEGEA NR.46/5.03.1990."NORME PENTRUSIGURANTA INSTALATIILOR"

NORMA UNI CTI 8065

Legea, impreuna cu D.P.R. nr.447/6.12.1991,reglementeaza in Italia folosirea apei si stabileste ca larealizarea instalatiilor TREBUIE RESPECTATE NORMELEIN VIGOARE.

Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atuncicand se foloseste in:

a- instalatii de producere a apei calde sanitare

b- instalatii de incalzire

Trebuie respectata deasemenea NORMA UNICTI 8065/'81 . Aceasta norma prevede tratamentele care

se folosesc pentru instalatiile de incalzire si de apa calda sanitara,precum si executia corecta a instalatiilor care garanteaza ofunctionare fara probleme.

Orice firma care executa instalatii trebuie sa respectenormele si sa realizeze lucrarile in baza unui proiect, altfel isipierde autorizatia de functionare.

In orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati:

1 - GARANTIA - este obligatia producatorului deechipamente si are o durata minima de un an. Aceastaacopera posibilele defecte de fabricatie si se rezolva prin repararea

produsului sau inlocuirea acestuia.

2 - RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI - serefera la viciile ascunse si la greselile conceptuale de proiectaresau cele din timpul productiei. Exemplu: folosirea unuinecorespunzator, care nu rezista la conditiile normale de folosire.Are o durata de 10 ani.

Instalatorul este cel care "produce" instalatia. Acesta alegeechipamentele, le monteaza, realizeaza un ansamblu carereprezinta instalatia. Instalatorul trebuie sa-i recunoasca

utilizatorului GARANTIA pentru fiecare produs privit individual, iar ca"producator al instalatiei" trebuie sa acorde o DURATA MEDIE DE FOLOSIREDE 10 ANI. Deci, instalatorul este responsabil pentru toate greselile deexecutie si de proiectare care pot apare in instalatie, timp de 10 ani.

In multe cazuri, datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei,coroziunea si depunerile de cruste calcaroase apar inainte de expirareatermenului de 10 ani. De aceea, este obligatia si interesul instalatorului sarespecte minimul de tratamente prevazute de lege.

Pentru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respecta


21 of 49 02.12.2014 11:00

schemele din Fig.19 si 20, si se va revedea si catalogulGUIDACQUA.

9.LEGEA NR. 10/9.01.1991

"NORME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETICNATIONAL IN DOMENIUL FOLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI , ALECONOMISIRII ACESTEIA SI AL DEZVOLTARII SURSELORGRATUITE DE ENERGIE"

Legea 46/90 (cap.8) stabileste obligativitateaaplicarii normelor, ca un factor de sigurantainstalatiilor. Aceasta presupune aplicarea tuturorNORMELOR UNI-CTI 8065 care prescriu tratarea apeifara a face diferentiere functie de caracteristici.

Legea 10/91 reprezinta o aplicatie practica siinlocuieste Legea 373/76, cu referire la economisireaenergiei , atat pentru instalatiile noi cat si pentrumodernizarea celor vechi, intervenind si in ceea cepriveste intretinerea acestora. De asemenea, favorizeazadezvoltarea surselor alternative de energie.

In Decretul de reactualizare al Legii 10/91(D.P.R. nr.412/26.08.1993) este prevazut expresart.5,alin.6: OBLIGATIVITATEA TRATARII APEI ININSTALATIILE DE INCALZIRE NOI CU PUTERE MAIMARE SAU EGALA CU 350KW

In Fig.21,22,23 si 24 sunt prezentate schemelepentru realizarea instalatiilor de tratare aalimentare a tuturor instalatiilor, cu respectareaprescriptiilor cuprinse in Legile 46/90, 10/91 si a tuturordecretelor in vigoare.


22 of 49 02.12.2014 11:00


23 of 49 02.12.2014 11:00


24 of 49 02.12.2014 11:00

10. DECRETUL MINISTERULUISANATATII NR.443/21.12.1990(ITALIA)

REGULAMENT SI DISPOZITIITEHNICE DE FOLOSIRE AECHIPAMENTELOR DIN DOMENIULCASNIC DE TRATAREPOTABILE

Decretul are ca obiectivalegerea si folosireacorecta a aparatelor de uzcasnic intrebuintate latratarea apei, astfel incatsa nu apara situatiinedorite.

ART.1

Decretul nu se aplicaechipamentelor ce au ca domeniu de

aplicare procesele tehnologice.

ART.2

a- Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in DPR 236/88.


25 of 49 02.12.2014 11:00

b- Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroase si economisind astfel energie si detergenti.

c- Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de lege pentru evitarea crustelor, coroziunii si pentru dezinfectie.

d- Osmoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membranelor semipermeabile

e- Filtrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.

f- Sistemele fizice produc campuri magnetice sau electromagnetice pentru reducerea formarii crustelor

g- Filtrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice, dar nu sunt admise datorita riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinute (art.15)

h- Filtrele cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata de carbon activ, filtrare si actiune antibacteriologica, dar trebuie autorizate de MinisterulSanatatii.

ART.3

a- Nici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura "DEPURATOR DE APA" deoarece ar crea confuzie.

b- Trebuie respectati parametrii apei potabile(DPR 236/88)

c- Echipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v. igienic

d- Materialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare

e- Trebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor apei

f- Trebuie prevazut un by-pass general si o clapeta de sens

g- Trebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare , folosire si intretinere a instalatiilor

h- Instalatiile trebuie sa respecte legea 46/90 (trebuie executate de un personal calificat si in baza unui certificat de conformitate)

i- Trebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei

ART.4

1 - Dedurizatoarele trebuie:

a- sa aiba faza de regenerare cel putin o data la 4 zile

b- rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar

c- trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor sau raze UV

2 - Dozatoarele trebuie :

a- sa asigure un dozaj proportional cu volumul de apa furnizat

b- sa foloseasca substante cu caracteristici garantate

c- sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia si domeniul de utilizare

d- sa garanteze dozajul prevazut in DPR 236/88

3 - Osmoza inversa trebuie :


26 of 49 02.12.2014 11:00

a- sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur/retur

b- sa foloseasca membrane pentru uz alimentar

c- sa aiba dezinfectie cu clor sau UV si sa fie dotate cu rezervoare de acumulare

d- sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre

4 - Filtrele mecanice trebuie :

a- sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 50 nanometri

b- sa utilizeze retele metalice sau sintetice

c- sa fie usor de curatat manual sau automat (nu sunt admise filtre ceramice)

5 - Sistemele fizice trebuie :

a- sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute

b- sa aiba certificate de conformitate

6 - Filtrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de Ministerul Sanatatii

7 - Toate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care sunt folosite.

Respectand cele stabilite in decret, nu este necesara nici o autorizatie pentru instalarea echipamentelor de tratare a apei destinate uzului casnic.

11. FILTRE PENTRU APA POTABILA

Apa distribuita in retea este , in mod normal, deja filtrata si libera de corpuri straine, dar in multe cazuri gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul cazi lor debaie si al lavoarelor.

De fapt , in interiorul retelelor de distributie , atat din cauza vechimii cat si din cauza lucrarilor de intretinere si de extindere, se formeaza depuneri si acumulari deimpuritati sau corpuri de natura diferita - cum ar fi:nisip, oxizi de fier, span de metal rezultat in urma lucrarilor- care , cu timpul sunt eliberate si transportate de fluxul de apa lautilizatorii finali.

Filtrele mecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine total impuritatile mecanice aflate in suspensie in apa, eliminand patrunderea acestora in retelelecasnice, unde ar provoca coroziuni sau, ajungand la robineti, ar provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul ori cada de baie.

Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa , insa nu indeparteaza turbiditatea apei provocata de fier, argila sau namol. Pentru aceastatrebuie folosite filtrele descrise in cap.6.

Filtrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de gradul de filtrare al cartusului filtrant, tinind cont de faptul ca Decretul nr. 443/90 impune cagradul de filtrare sa nu fie inferior valorii de 50 nanometri, iar cartusul trebuie sa fie metalic sau sintetic, usor lavabil.

Filtrele de uz tehnic NU pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respectarii Decretului 443/90

Filtrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil.

Filtrele GEL se clasifica in 4 categorii:

1 - Filtre manuale

2 - Filtre autocuratitoare


27 of 49 02.12.2014 11:00

3 - Filtre denisipatoare

4 - Filtre demineralizatoare

11.1.FILTRE MANUALE

Sunt cele mai economice si sunt compuse din:

. cap - confectionat din alama sau material plastic de inalta rezistenta mecanica (polipropilena + fibre de sticla). vas - din material plastic pentru temperaturi normale (max.40ºC) sau pentru temperaturi inalte (max. 80ºC)

Vasul are culoarea verde , aceasta avand o intensitate special studiata pentru a incetini dezvoltarea algelor si a bacteriilor.

Filtrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 3 bucati (prezentat in Fig.25) sau in partea inferioara a vasului la cel din 2 bucati (.Fig.26), care au rolul de adepresuriza filtrul si a face posibila deschiderea acestuia. Pentru cele din 3 bucati sunt disponibile si chei de desfacere.

Vasul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului, pentru a imbunatati etanseitatea si a obtine o inalta rezistenta mecanica la presiune (10-25 bar). Se clasificafunctie de dimensiunea racordurilor si de lungimea cartusului filtrant care este introdus in vas. Astfel vom avea: 5"=12,7cm ; 7"=17,8cm ; 10"=25,4cm

In vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici:

a- sintetice, cu retea din polipropilena de 60 - 90 nanometri , lavabil, pentru apa potabila

b- retea din inox de 90 nanometri, pentru apa potabila, lavabil

c- retea din inox laminat de 90 nanometri, lavabil,ptr.apa potabila

d- fir infasurat de 5 si 20 nanometri, pentru uz tehnic

e- cartuse cu carbon activ, pentru uz tehnic, pentru filtrarea mirosului, gustului, clorului, culorii

f- cartuse cu polifosfati in cristale, pentru uz tehnic, cu actiune anticoroziva si anticrusta

Pentru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente (1-2 pe saptamana) pentru a elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se formeze bacteriifavorizate de impuritatile retinute.

11.2.FILTRE AUTOCURATITOARE

Sunt filtre foarte practice, deoarece pot fi spalate foarte usor , frecvent,fara sa se demonteze vasul si cartusul. Operatiunea se efectueaza rotind o parghie(rozeta) cu 90 grade. Filtrul are o retea de 90 nanometri, adaptat pentru apapotabila.

Spalarea este posibila datorita unui sistem brevetat de GEL, care curatacartusul in contracurent , atat la interior cat si la exterior (Fig.27).

Spalarea in contracurent nu este suficienta pentru curatarea completa acartusului, datorita faptului ca apa, alegand intotdeauna calea de circulatie deminima rezistenta, dupa prima curatare grosiera in contracurent, trece prinspatiile eliberate si curate, evitandu-le pe cele murdare si obturate, care opunrezistenta mare. In timpul fazei de autocuratare, o serie de duze improsca

violent apa din interiorul cartusului spre exterior, completand curatareaexterna efectuata de peria legata la o turbina cu actionare hidraulica (aceasta

este actionata de fluxul de apa care circula prin filtru).


28 of 49 02.12.2014 11:00

Toata apa si impuritatile curatate sunt directionate spre partea inferioara afiltrului unde sunt pozitionate robinetul si racordul de scurgere. Sunt suficiente15 sec. pentru operatiunea de autocuratare, cantitatea de apa care asigura

curatarea completa fiind de circa 15 l.

La versiunea autocuratitoare automata, aparatele sunt identice , cuobservatia ca frecventa spalarilor este stabilita automat in urma unei programariefectuate in momentul pornirii.

Frecventa de programare este cuprinsa in intervalul 1 zi ÷ 30 zile. Estedisponibila pe programator inca o tasta care poate efectua o spalare suplimentara, inafara celei programate.

11.3.FILTRE DENISIPATOARE

Reprezinta o versiunesimplificata a filtrelor autocuratitoaresi folosesc efectul de ciclon (rotatie)provocat de apa atunci cand treceprin filtru. In acest fel impuritatile maimari sunt indepartate de fortacentrifuga spre peretele vasului siapoi cad pe fund in zona cuturbulenta mica. Acestea se elimina

in momentul in care sedeschide robinetul de descarcare.

Sunt dotate cu un cartusfiltrant din tabla de otel inoxmicrostriata, cu un grad de filtrare de90 nanometri, adaptate pentru apapotabila. Sunt folosite atunci candcantitatea de nisip estesuspensie), cand filtrele normalesunt ineficiente datorita spalarilorfrecvente provocate de

obturarea rapida cu impuritati.

11.4. FILTRE DEMINERALIZATOARESunt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor este chimica, nu mecanica.

Sunt alcatuite din cap si vas , ca si filtrele normale, dar cartusul contine un amestec de rasini cationice sianionice amestecate in procente bine determinate, pentru a schimba sarurile prezente in apa -atat cele cu sarcina pozitiva (cationic) cat si cele cu sarcina negativa (anioni)-retinind intreaga

cantitate de saruri si furnizind apa demineralizata (libera de saruri) - Fig.29.

In cartus este pus un indicator de culoare care isi schimba culoarea de la verde la albastru inmomentul in care rasinile sunt epuizate. Acestea trebuie inlocuite in totalitate.

Nu sunt folosite in domeniul apei potabile. Domeniul de aplicare il reprezinta: bateriile auto, aparatele dedezumidificare, generatoarele de vapori pentru uz domestic.


29 of 49 02.12.2014 11:00

12. DOZARE. INSTALATII DE DOZARE.

Excluzand acele utilizari prezentate deja la cap.6 (aplicatii in domeniul de potabilizare a apei) rostulfolosirii dozatoarelor si al instalatiilor de dozare este acela de a adauga in apa compusi chimiciproportional cu cantitatea si fluxul de apa furnizat.

Compusii chimici au, in cele mai multe cazuri, functii anticorozive, anticrusta si de protectie a instalatiei.

12.1.DOZATOARE

Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul Venturi. Astfel, in urma introduceriiunei diafragme in interiorul unei conducte rectilinii, cu un diametru bine determinat si inferior celui al conductei, secreaza o diferenta de presiune in amonte si in aval de diafragma, proportionala cu fluxul de apa care o traverseaza(Fig.30). Crescand debitul de apa creste in mod corespunzator presiunea in amonte de diafragma si scade presiuneain aval de aceasta.(depresiunea se mareste). Daca se practica 2 orificii in amonte si in aval de diafragma,conectandu-se intre ele,se creaza un flux secundar de circulatie a apei, care este intotdeauna proportional cufluxul de apa din conducta (fluxul primar) si care variaza proportional cu variatia debitului de apa.

Intr-un dozator fluxul primar este acela care traverseaza capul, in timp ce fluxul secundar este acela caretraverseaza vasul. Dozatoarele GEL, datorita unor serii de inovatii, au o functionare foarte constanta, sunt usor deintretinut si isi pastreaza caracteristicile in timp.

Dozatoarele si accesoriile acestora, produse de GEL, incorporeaza o serie de dispozitive (breveteGEL)menite sa amelioreze functionarea, durabilitatea, corectitudinea si constanta in timp a dozajului de substantaprotectoare si sa simplifice intretinerea. Astfel de dispozitive sunt cele de mai jos:

a- DIMA - este un sistem care are racordurile special concepute pentru a fi amplasat sub microcentralelemurale si sub preparatoarele instantanee de ACS cu gaz, in spatiile reduse dintre generator si perete, fara a finecesare racorduri flexibile sau alte racordari inestetice.

b- BY-PASS ACQUASTOP- sistem brevetat, integrat in corpul dozatorului ce permite instalarea acestuia ininstalatiile pentru uz potabil, fara a fi necesara realizarea unui by-pass asa cum cere Decretul 443/90, fiindavantajos d.p.d.v. al costurilor, spatiilor si d.p.d.v. estetic. Datorita acestui sistem este posibila inlocuirea cu usurintacartusului cu polifosfati, deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim apa care este furnizata la dozator.

c- GELPHOS - RAPID - sistem brevetat, cu substante prefabricate si gata pentru a le inlocui pe celeconsumate din dozator. Este disponibila o rezerva sigilata care se introduce foarte usor in vasul dozatorului.Substanta din rezerva are proprietati antibacteriene, anticrusta, anticorozive si corespunde normelor CEEpotabil si alimentar.

d- SOFFIETO - realizat cu componente pentru uz alimentar si potabil. Are avantajul de a se garanta in modpermanent aceeasi suprafata de contact intre fluxul de apa si substanta din vas, indiferent de cantitatea de produsprotector care a ramas in vas. Ofera o constanta a dozajului in timp.

e- RACORD ROTATIV - este foarte usor de instalat atat pe conducte verticale cat si pe cele orizontale,nu necesita schimbari de trasee ale conductelor.

f- DUZE REGLABILE - Daca se cupleaza cu SOFFIETO asigura dozarea constanta a substantelorproportie de max.4 p.p.m (4g/m3).

Tratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indicate nu afecteaza potabilitateaapei, dar nu actioneaza nici asupra duritatii. In schimb protejeaza instalatiile , preparatoarele instantanee ACS pe gaz,spalatoarele, lavoarele si miscelatoarele impotriva depunerilor de calcar, datorita faptului ca nu mai permit precipitareasarurilor care dau duritate apei.


30 of 49 02.12.2014 11:00

In mod normal, la cresteri mici de temperatura, apa provoaca disocierea sarurilor de calciu si magneziu cu formare de carbonati care produc cruste si elibereazabioxid de carbon, una din principalele cauze producatoare de coroziune.

Fig.38. Reactia tipica incrustanta (de depunere a crustelor calcaroase)

Ca(HCO3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O

Ca(HCO3)2 - bicarbonatul de calciu, solubil in apa

CaCO3 - carbonatul de calciu , incrustanta

CO2 - bioxidul de carbon, actiune coroziva

Procesul de dozare proportionata a produselor special concepute impiedica formarea crustelor calcaroase, evita procesele de coroziune si formeaza in interiorulconductelor pelicule protectoare, contribuind la economia de energie si evitarea costurilor suplimentare de interventie.

Este aprobata de Ministerul Sanatatii (Italia) folosirea dozatoarelor proportionale de polifosfati. Echipamentele si substantele folosite trebuie sa se incadreze inprescriptiile Decretului 443/21.12.1990 (vezi cap.10)

Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici, cu conducte de pana la 1". Pentru instalatii mai mari ar trebui folosite echipamente mai mari, cu un costcare ar afecta folosirea eficienta a acestora (deoarece ar trebui inlocuite foarte des rezervele de polifosfati). Pentru dimensiuni mai mari se folosesc instalatii de dozare, carenecesita mai putine operatiuni de interventie si intretinere in raport cu consumul.

12.2.INSTALATII DE DOZARE

Acestea sunt alcatuite dintr-o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr-un rezervor sau direct din bidonul furnizat de GEL si o injecteaza in interiorul conductelorinstalatiilor.

Pompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimpul magnetic, comandat de un circuit electronic cu potentiometru pentru a avea posibilitateareglarii debitului de substanta (polifosfati) si deci poate asigura un dozaj corect functie de debitul de apa solicitat de consumator.

Magnetul este conectat la o membrana care realizeaza un proces de aspiratie comandat de un tablou electronic.

Sunt prevazute si doua clapete de sens pentru a asigura o circulatie sigura,unisens.

Tot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d.p.d.v.mecanic cat si chimic la actiunea diverselor substante care sunt dozate.

Pompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu dozare proportionala, comandate de un contor cu impulsuri (Fig.32 si 33)

12.2.1. POMPE DOZATOARE MANUALE


31 of 49 02.12.2014 11:00

Sunt dotate cu un intrerupator pornit/oprit si cu un potentiometru reglabil pentru a regla debitul de substanta introdusa in circuit. Rotind o maneta care este montata petabloul de comanda se poate varia permanent (electronic) numarul curselor magnetului sau, corespunzator, debitul minim, regland astfel debitul orar al pompei si implicit alsubstantei care se dozeaza. Pentru a evita functionarea in gol este recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim in rezervor.

Este posibila realizarea functionarii automate a acestor pompe dozatoare, realizand o conectare electrica in paralel cu alte sisteme ca: pompe (daca debitul esteconstant si nu este necesara o dozare proportionala), electroventile pentru reumplerea rezervoarelor, instalatii industriale si circuite inchise.

12.2.2. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE

Acestea sunt similare pompelor precedente, dar sunt dotate suplimentar cu un comutator carepermite alegerea functionarii manuale/automate, care activeaza un circuit intern ce recepteaza semnaleletransmise de un contor, comandand un magnet care da cate un impuls pompei pentru fiecare semnalprimit de la contor. Acest contor trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou de comanda carefurnizeaza impulsuri pentru fiecare unitate de cantitate de apa care il traverseaza. Functie dedimensiune putem avea un impuls la 0.25 litri, la 1.0 litru sau 50 litri de apa (vezi Fig.35).

Pentru a alege pompa dozatoare trebuie avut in vedere debitul maxim al apei de tratatcompatibilitatea dintre raportul impulsurilor emise si capacitatea pompei dozatoare, luand in considerarefaptul ca substanta vine dozata. De aceea, pentru a preveni diluarea excesiva a substantelor trebuie calculatdebitul necesar la pompa, pentru dozajul solutiei si procentul de diluare al substantei in apa. Contorul esteconectat la pompa dozatoare, la care, in situatia in care debitul din instalatie variaza, sosesc impulsuridiferite, reglandu-se numarul de curse ale magnetului. Astfel se realizeaza o dozare proportionala asubstantei, functie de cantitatea de apa furnizata la utilizator. Acest model este prevazut cu o sonda denivel minim pentru a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta din rezervor.

13. DEDURIZATOARE

Scopul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care produc duritateaapei si sunt la originea crustelor, si inlocuirea lor cu saruri de sodiu, care sunt mult maisolubile chiar si la temperaturi mari.

Echipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul, definit si ca SCHIMBATOR DE IONI, deoarece in functionare schimba chimic calciul si magneziul cusodiul care formeaza saruri solubile.

Schimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr-un strat de rasini continute de aparat. Rasinile sunt microsfere de culoare galben-maro, cu dimensiuni cuprinseintre 0,3 - 1,2mm. Printr-un procedeu artificial acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii de calciu si magneziu, eliberand ionii de sodiu cu care suntincarcate. Deasemeni, ele elibereaza ionii de calciu si magneziu pentru a recapta sodiul daca acesta din urma se gaseste in solutii cu concentratie ridicata (ex. saramura= solutie de apa cu sare in maximum de concentratie si de solubilitate). Pe acest principiu (reversibilitate) se bazeaza regenerarea rasinilor dupa saturarea cu ioni de calciu simagneziu.

Dedurizatorul este alcatuit (in principal) dintr-un rezervor ce contine rasini schimbatoare de ioni, un tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice, un rezervor desare in care se formeaza saramura necesara pentru regenerarea rasinilor, conductele si armaturile aferente (Fig.36).


32 of 49 02.12.2014 11:00

In timpul functionarii, apa,trecand prin capul de comanda (valva hidraulica), patrunde in rezervorul de rasini de sus in jos si traverseaza stratul de rasini, eliberandu-se deionii de calciu si magneziu si imbogatindu-se cu ioni de sodiu. Cand rasina se "consuma" nu mai poate realiza schimbul ionic, asa incat apa are aceleasi caracteristici deduritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire. In acest moment trebuie efectuata regenerarea rasinilor, pentru a se putea efectua un nou ciclu de tratare al apei.

In timpul etapei de regenerare, dedurizatorul nu mai furnizeaza apa dedurizata, dar poate furniza o cantitate de apa netratata prin intermediul unui by-pass intern,care este deschis pe tot timpul fazei de regenerare.

13.1.REGENERAREA

Pentru regenerarea rasinilor, se aspira saramura prin intermediul unui sistem hidraulic dotat cu ejector dintr-un rezervor unde s-a introdus sare si apa in concentratiemaxima posibila. Saramura, traversand stratul de rasini, reda acestuia incarcatura de sodiu, eliberand ionii de calciu si magneziu prin intermediul valvei de comanda, inacelasi timp cu apa de spalare.

Reactiile chimice din timpul procesului de dedurizare:

Ca(HCO3)2 + (R-Na) = (R-Ca) + 2NaHCO3

Unde:

Ca(HCO3)2 - bicarbonat de calciu


33 of 49 02.12.2014 11:00

R-Na - ioni de sodiu (trec de pe rasina in apa )

R-Ca - ioni de calciu (trec din apa pe rasina )

NaHCO3 -carbonat acid de sodiu

Fazele REGENERARII sunt urmatoarele:

1- spalare in contracurent2- aspirare de saramura3- spalare lenta4- spalare rapida5- reumplerea cu apa a rezervorului de saramura

Capacitatea de schimb a rasinilor, numita si capacitate ciclica, a unui dedurizator este un parametru tehnic calculat in faza de proiectare, dar care poate fi influentat infaza operationala de urmatoarele caracteristici:

a- calitatea (puritatea) apei si raportul duritate/salinitate

b- presiunea de exercitiu, care influenteaza direct cantitatea de saramura aspirata

c- debitul de varf al apei, care poate determina eventualele scapari de apa netratata

d- calitatea si puritatea sarii, care poate reduce capacitatea de schimb a rasinilor, colmatandu-le

Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fara interventii din exterior. Automatizarea este conceputa sa comande functionarea in modautomat, tinind cont de consumul de apa precalculat sau de cel real.

Functie de automatizarea diverselor faze, dedurizatoarele pot fi:

a- manuale- pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spalatb- semiautomate - toate functiile sunt programate automat, dar este necesara o comanda de initiere a regenerariic- automate, cu timmer - regenerarea este controlata de un ceas zilnic sau saptamanal, cu care se programeaza ziua si ora de regenerare, in baza consumului de

apa prevazut, al duritatii si al capacitatii cicliced- volumetrice - regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii de apa furnizata la utilizator, folosite exclusiv pentru uz tehnic si industriale- cu microprocessor - regenerarea este comandata cu frecventa zilnica sau un multiplu de zile, dar cu posibilitatea interventiei automate pentru efectuarea unei noi

regenerari, daca volumul de apa furnizat a ajuns la capacitatea ciclica pentru care afost dimensionat dedurizatorulf- duplex - compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel si alternativ, pentru a putea furniza in permanenta apa dedurizatag- triplex - compus din trei dedurizatoare, din care doua infunctiune si un al treilea in asteptare pentru a-l inlocui pe cel care se va afla in faza de regenerare13.2.DOMENIUL DE FOLOSIRE

Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor, ci are implicatii negative si in alte domenii de utilizare cu consecinte directe si indirecte demarire a costurilor.

Avantaje date de folosirea apei tratate (dedurizate):

a- Curatarea porilor din pielea umana

b- Rufele raman albe, fara impuritati, cu culori vii, fara a folosi inalbitor

c- Sticlaria devine stralucitoare, nemaiprezentand zone matuite

d- Robinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile, nu mai prezinta zone mate

e- Gustul ceaiului si al cafelei este mai bun, la fel cel al legumelor si fructelor


34 of 49 02.12.2014 11:00

f- Randament mai bun in toate operatiunile de curatare

Economii rezultate din folosirea apei dedurizate:

a- Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena personala (cu 50 - 70% mai putin)

b- Durata de viata mai mare a tesaturilor, care nu mai sunt afectate de depunerile de calcar intre fibre

c- Economie de substante pentru igiena personala

d- Costuri mici de intretinere pentru boiler, robineti, miscelatoare, conducte, serpentine pentru producerea A.C.S.

f- Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice (masini de spalat, de preparat cafea, spalatoare)

De asemenea, in multe instalatii de uz tehnologic, apa dedurizata este indispensabila.

Pentru dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispozitiile DMS 443/21.12.1990, care prevad efectuarea automata a regenerarii la max. 4 zile,dezinfectarea automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile cu caracteristici optime.

13.3. AUTODEZINFECTAREA RASINILOR

Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor in timpul efectuarii fiecarei regenerari, pentru a evita proliferarea (dezvoltarea) bacteriilor prezente in cantitate admisain apa potabila, dar care pot deveni periculoase pentru sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrolat. Operatia este obligatorie pentru apa potabila folosita pentru uzcasnic.

13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA

Este un sistem alcatuit din doi electrozi de titan, montati pe conducta de legatura dintre valva hidraulica de comanda si rezervorul de saramura, si este declansat inmomentul efectuarii fazei de aspiratie a saramurii. Operatia este facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul de comanda.

.In principiu are loc transformarea unei mici cantitati de clorura de sodiu - sare dizolvata in apasaramura -- in clor in stare gazoasa libera cu inalte proprietati dezinfectante, care garanteaza protejarearasinilor impotriva proliferarii bacteriilor.

Fazele successive de eliminare a apei reziduale la canal din timpul procesului de regenerareal rasinilor, elimina clorul in exces, apa furnizata ulterior de dedurizator fiind potabila.

Sistemul de autodezinfectie GEL are posibilitatea de a inversa polaritatea electrozilor la fiecare fazade regenerare, evitand depunerile saline care i-ar micsora eficacitatea (Fig.37)

13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN SISTEM ECOGEL

Noile dedurizatoare ecologice ECOLUX si ECOKAL nu necesita un sistem separat de autodezinfectie,deoarece produsul regenerant ECOGEL este deja aditivat si, datorita formulei sale speciale, se efectueazaregenerarea si dezinfectia in acelasi timp. In acest fel se reduc costurile si se simplifica operatiile de intretinere.

13.4. DIMENSIONAREA DEDURIZATOARELOR

Trebuie luati in considerare urmatorii parametrii:

1- Duritatea apei de tratat - exprimata in grade franceze

2- Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator (daca este vorba de apa potabila, trebuie sa avem o duritate reziduala la iesirea din dedurizator de 15ºF)


35 of 49 02.12.2014 11:00

3- Consumul zilnic de apa

4- Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator

13.4.1.DURITATEA APEI DE TRATAT

Poate fi masurata cu kit-ul GEL.

Pentru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea totala, deoarece tratamentul de dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor care provoacaduritatea, fara a se face distinctie.

13.4.2.DURITATEA CERUTA

Apa tratata de o instalatie de dedurizare, denumita si "APA DULCE", poate fi furnizata la valoarea de 0ºF, dar in anumite cazuri (apa potabila) trebuie efectuata oamestecare intre apa dedurizata si cea dura, asa incat duritatea reziduala sa nu fie mai mica de 15º F. In acest caz va trebui luata in considerare diferenta de duritatedintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de la intrarea in dedurizator.

Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil:

Ex. Duritatea apei la intrare = 35º F

35º F - 15º F = 20º F

Deci:

-Duritatea apei la intrarea in dedurizator = 35º F

-Duritatea apei potabile (reziduala) = 15º F

-Valoarea duritatii de tratat = 20º F

13.4.3.CONSUMUL ZILNIC

Trebuie stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari, tinand cont ca in faza de regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci numai apadura. Este important ca operatia de regenerare sa se efectueze cand nu avem consum (noaptea).

Consumul de apa este variabil in timp, dar ne putem baza pe valorile urmatoare:

a- Locuinte normale - 150 l/zi/persoana = 0,15 m3/om/zi

b- Locuinte medii - 250 l/zi/persoana = 0,25 m3/om/zi

c- Locuinte de lux -- 400 l/zi/persoana = 0,4 m3/om/zi

Inmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic total.

Daca nu se cunoaste numarul de persoane /apartament, se va lua in calcul o medie de 4 persoane/apartament.

13.4.4 DEBITUL MAXIM

Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care majoritatea utilizatorilor consuma simultan apa, fara a fi prezente caderi de presiune sau de flux.

Pentru locuintele noi se vor respecta normele UNI 9182/87 (Italia)


36 of 49 02.12.2014 11:00

Pentru locuintele vechi, calculul precedent este satisfacator.

In continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toate apartamentele se deschid robinetii:

a)- Locuinte normale, cu servicii singulare .... 12 l/min/apartament

b)- Locuinte medii, cu servicii duble ...... .. 18 l/min/apartament

c)- Locuinte de lux -vile.......... ... 28 l/min/apartament

d)- Hoteluri, spitale etc........... .. 28 l/min/apartament

In realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic, denumit coefficient de simultaneitate, care corespunde procentului pentru numarul maxim derobineti care se deschid simultan, procent care descreste cu cresterea numarului de utilizatori, deoarece descreste probabilitatea de deschidere simultana (Tabelul 8)

Tabelul 8. Factori de simultaneitate ptr.calculul debitului maxim efectiv

NR. APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT.

%

NR.APARTAMENTE COEF.SIMULTANEIT.

%

1 100 11 42

2 65 14 39

3 60 16 37

4 57 18 36

5 53 20 35

6 51 25 32

7 48 30 30

8 46 40 27

9 45 50 25


37 of 49 02.12.2014 11:00

10 44

Inmultind debitul dintr-un singur apartament (fig.47) cu numarul de apartamente si cu coeficientul de simultaneitate, vom obtine debitul maxim efectiv.

Exemplul 1 : Locuinte normale - 8 apartamente, servicii singulare

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

12 l/min x 8 = 96 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

96 l/min x 0,46 (46%) = 44,16 l/min

Exemplul 2 : Locuinte normale cu cerere mare de apa (hoteluri) - 20 apartamente

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

28 l/min x 20 = 560 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

560 l/min x 0,35 (35% ) = 196 l/min

Nota: pentru a obtine apa la duritatea de 15 F, o parte din apa trece prin by-pass fara a traversa dedurizatorul.

Pentru instalatii mici, apa care trece prin by-pass nu se ia in calcul.

In cazul unei ape cu 45º F duritate la intrare, cele 15º F duritate reziduala (pentru apa potabila) reprezinta 33% din duritatea initiala. Inseamna ca o treime din cantitateade apa nu trece prin dedurizator ci prin by-pass.

In exemplul 2 , cele 33% din debitul maxim de apa (196 l/min) reprezinta 64,66 l/min, ceea ce inseamna ca va fi ales un dedurizator cu debit inferior, respectiv de131 l/min in loc de 196 l/min, deoarece diferenta de debit de apa trece prin by-pass.

Acest lucru este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de 15 - 20, putand alege un dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiuni maireduse.

13.4.5. ALEGEREA DEDURIZATORULUI

In GUIDACQUA sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta a dedurizatorului, functie de numarul de persoane si de duritatea apei. Este necesar sa secunoasca criteriile fundamentale pentru calculul dedurizatorului, in scopul unei alegeri cat mai exacte functie de conditiile specifice de functionare.

1-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri, a rezervorului de rasini

Date de calcul: 3 locuinte,12 persoane, duritatea apei la intrarea in dedurizator de 39º F, uz potabil (15º F) la iesirea din dedurizator.

Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total

12 x 0,15 m3/zi/persoana = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Diferenta duritati = Capacitatea ciclica/zi

(Dintrare - Diesire)


38 of 49 02.12.2014 11:00

1,8 m3 x 24ºF (39-15) = 43,2 ºF.m3

Capacitate ciclica/zi / Capacitate ciclica/1l rasina = Cantitate(in l) rasina

43,2 ºF.m3 / 6 ºF.m3 = 7,2 l

Alegand o frecventa de regenerare la 2 zile,va rezulta:

7,2 l x 2 = 14,4 l rasina

Modelul corespunzator este DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)

Este necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil si debitul maxim pe care il poate furniza dedurizatorul.

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.theoretic

12 l/min x 3 = 36 l/min

Debit maxim teoretic x Coef.simultaneit. = Debit maxim efectiv

36 l/min x 0,60 (60%) = 21,6 l/min

Debitul de varf pentru DECALUX 15 este de 23 l/min, mai mare decat cel maxim solicitat. Deci, dedurizatorul ales este corespunzator.

2-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica

Date de calcul: 4 apartamente normale, 4 persoane pe apartament, duritatea apei de tratat la intrare 40º F,

Uz potabil (15ºF duritate reziduala la iesire)

Nr.apartamente x Nr.persoane/apart. = Nr.total personae

4 x 4 = 16

Nr.total personae x Consum zilnic/pers. = Consum zilnic total

16 x 0,15m3/zi/pers. = 2,4 m3/zi

Consum zilnic total x Duritate (intrare - iesire) = Capacitate ciclica

2,4 m3/zi x 25 ºF(40 -15) = 60 ºF.m3

Alegand o frecventa de regenerare de 2 zile, va rezulta:

60 ºF.m3 x 2 = 120 ºF.m3 ( Capacitate ciclica necesara)

Modelul care corespunde este DECALUX 20, cu capacitate ciclica de 120 ºF.m3.

Alegand o regenerare in fiecare zi, modelul corespunzator ar fi DECALUX 10, cu o capacitate ciclica de 60 ºF.m3.

Efectuand verificarea si in functie de debitul de varf, rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales, deoarece debitul de varf al modelului DECALUX 10 este maimic decat debitul de varf efectiv solicitat de utilizator.

Nota: Este indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare zi numai in cazul aplicatiilor comerciale sau economice, deoarece regenerarea foarte frecventa arasinilor duce la scurtarea duratei de viata a acestora si la scaderea randamentului.


39 of 49 02.12.2014 11:00

14. NEUTRALIZATORI

Apa care are o duritate foarte mica (5-6 F) si/sau are o cantitate mare de bioxid de carbon este la originea proceselor de coroziune a conductelor, cu efect de colorarein galben-roscat a apei, colorare care este evidentiata dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis si se diminueaza in timp (dupa o scurta perioadade la deschiderea robinetului).

Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiectele sanitare, pe rufe, sau chiar spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util.

Scopul utilizarii procesului de neutralizare este dublu:

a- de a retine oxizii deja prezenti in apa, ca efect al coroziunii produseb- neutralizarea bioxidului de carbon in exces, care provoaca coroziunea instalatiei

Tratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de dozarea de substanta pentru conditionare si depunerea de pelicule protectoare, pentru astopa coroziunea deja prezenta in aval de filtrul neutralizator. Acestea se depun ca "film" protector, impiedicand noile depuneri si curatand lent instalatia.

Neutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita, care lasa in solutie mici cantitati de substante si maresc duritatea apei.

La instalarea filtrului deneutralizare trebuie sa se prevada unby-pass suplimentar, pentru a realizao miscelare a apei , obtinandu-se oreglare corecta si evitand obtinerea la

iesire a unui exces de saruri careproduc duritate (vezi Fig.38).

In amonte de punctual demiscelare se va instala obligatoriu un filtrude sigurantaDEPURAMATIC)

In acelas timp, pentru a fid.p.d.v. bacteriologic, se recomanda sa secompleteze instalatia cu un post dedezinfectie . In acest scop se pot folosiinstalatii de dezinfectare cu UV,necesita rezervoare pentru asigurareatimpului de contact, sau instalatii declorurare cu pompa dozatoareproportionala, cu rezervorul de substantasi cel de contact.

Filtrele de neutralizare suntalcatuite dintr-un rezervor care continemasa neutralizanta si un tablou decomanda, similar cu cel al dedurizatorului

pentru spalarea automata periodica, cu posibilitatea de evacuarea la golire a oxizilor de fier sau altor impuritati retinute sau acumulate.

Este obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an, sa se complecteze cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa, functie de necesitati.

Pentru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare, a instalatiei de conditionare sau a eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debitul maxim efectiv alinstalatiei (vezi punctul 13.4.4.de la dedurizatoare).

15.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE


40 of 49 02.12.2014 11:00

In interiorul instalatiilor, in cazul in care apa de circulatie nu este corect tratata, apar depuneri de natura diversa care afecteaza functionarea normala, putand fipericuloase pentru sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. Cand nu se efectueaza actiuni de prevenire , suntem constransi sa intervenim in situatii limita pentru a redafunctionarea normala a instalatiilor.

Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoare, pot apare daune ireparabile.

Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile a instalatiei (Ex: serpentina de boiler, preparator ACM, rezistenta de boiler, schimbator decaldura, condensator de frigider) putem alege un echipament corect, dar in caz contrar pot apare situatii in care operatiunile se repeta de mai multe ori, la putin timp dupainterventie.

Functie de depunerea din instalatie care trebuie curatata, se va alege substanta , verificandu-se compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei (in special metalul),pentru a nu apare degradare sau coroziune.

Caracteristicile depunerilor sunt diverse, fiind functie de caracteristicile apei, de diversele tipuri de utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri, in raport detemperatura si concentratie.

Putem avea urmatoarele tipuri de depuneri:

1- cruste calcaroase

2- cruste de calciu si siliciu

3- oxizi de fier si/sau magneziu

4- bacterii ale fierului si/sau reducatoare de sulf

5- substante organice, alge

15.1. CRUSTE CALCAROASE

Sunt provocate de precipitarea sarurilor de calciu si magneziu, functie de variatia temperaturii, a presiunii si a vitezei de circulatie a apei in instalatie. Chiar si la variatiimici de temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si se diminueaza capacitatea de schimb (ex: transfer in schimbatoarele de caldura).

Cel mai edificator exemplu se intalneste in cazul preparatoarelor ACS pe gaz si in cazul microcentralelor, care dupa 6 luni sau un an, din cauza depunerilor, nu maifurnizeaza apa calda la debitul si la temperatura dorita.

Daca curatarea (spalarea chimica) a instalatiei nu este efectuata cu componente si produse adaptate, consecintele pot fi negative. Daca substanta nu estecorespunzatoare, timpul de curatare este mai mic si raman portiuni cu cruste neeliminate, in timp ce folosirea substantei in exces, fara o protectie chimica suficienta, vaavea ca rezultat degradarea metalului, care va favoriza noile depuneri de calcar si aparitia de procese corozive.

Solutia tehnologica propusa de GEL este cea cu pompa, cu inversarea sensului de circulatiesubstantei de curatare.(Fig.39)

In timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub control formarea de spuma (datorata COa mentine constant efectul de eliminare a crustei, avand posibilitatea de a intrerupe procesul cand depunerileeliminate, pentru a nu deteriora metalul. In acest scop, toate substantele GEL contin un indicator de virareschimbare a culorii). Este recomandabil sa se efectueze o dezincrustare, apoi o neutralizare, urmataspalare abundenta cu apa, repetata.

15.2. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU

Sunt prezente in primul rand la cazanele cu abur, unde temperatura foarte mare provoaca depuneri nunumai de calciu ci si de siliciu, depasind limitele normale si afectand functionarea cazanului. Cazul cel mai dificil ilreprezinta depunerile stratificate, fiind necesara folosirea alternativa de substante dezincrustante pentru calciu sisiliciu, cu caracteristici acide si bazice, operatiunea de curatare efectuandu-se eficient la cald.


41 of 49 02.12.2014 11:00

Este obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa se efectueze neutralizarea , altfel, lapresiuni si temperaturi mari, metalul va fi distrus rapid din cauza aciditatii remanente.

15.3. OXIZII DE FIER SI/SAU MANGAN

Sunt provocati de prezenta fierului si manganului in apa, atat din componenta apei cat si rezultati in urma procesului de coroziune.

Sunt dificil de identificat si de eliminat.

Tipul de tratament este greu de identificat, deoarece poate fi atacat si materialul instalatiei (care are in compunere fier).

Produsele folosite pentru spalarea chimica sunt acizi cu concentratie inalta, care trebuie folositi cu atentie si competenta, pentru a evita distrugerea definitiva ainstalatiei.

15.4. BACTERII ALE FIERULUI SI BACTERII CARE REDUC SULFUL

Sunt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interiorul instalatiei cind intalnesc depuneri poroase de care se ancoreaza, consumand energie siaccelerand procesele de coroziune.

Un caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care, reducand sulfatii in sulfuri (sarurile acidului sulfuric), provoaca coroziuni ale metalului.

Pentru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant - pentru bacterii - si de tip chimic - pentru eliminarea depunerilor poroase (incrustatiile calcaroasecare constituie amorsa de depunere a bacteriilor si favorizeaza dezvoltarea acestora).

15.5.SUBSTANTE ORGANICE SI/SAU MUCILAGINOASE

Sunt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folosite pentruconditionarea aerului, sau in instalatii mixte de incalzire si conditionare a aerului (cu

ventilo-convectoare), cand temperaturile de lucru sunt inferioare valorii de 40ºC.Apar depuneri filamentoase care obtureaza circulatia apei si micsoreaza schimbultermic.

In anumite cazuri se asociaza si depunerea de cruste calcaroase. Estenecesara o interventie combinata cu substante acide, dezinfectantiantivegetativi (Fig.40).

15.6. POMPE PENTRU CURATARE (SPALARE CHIMICA)

Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiuneasubstantelor foarte agresive, atat bazice cit si acide, rezistand si la actiuneavaporilor rezultati in urma procesului de spalare chimica - de multe ori maipericulosi decat substantele folosite.

Parametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa fiecorespunzatori instalatiei de curatat. De asemenea , rezervorul trebuie sa aibavolumul necesar pentru obtinerea solutiei si pentru a se putea efectua un numarsuficient de cicluri de circulatie in instalatie.

Exista si posibilitatea inversarii fluxului (Brevet GEL), care accelereazaprocesul de curatare, eliminand depunerile din diversele puncte si permitandevacuarea gazelor care se formeaza in timpul spalarii chimice (Exemple de pompepentru dezincrustare in Fig.41 si 42).


42 of 49 02.12.2014 11:00

Fig.41. Pompa GEL BABY13 Fig.42. Pompe GEL BOY C130

16. SUBSTANTE PROTECTOARE PENTRUINSTALATIILE DE INCALZIRE

Apa care circula in instalatiile deincalzire sta la originea proceselorde formare a crustelor, acoroziunii, cu consecinte informarea depunerilor, a aparitieizgomotelor, obturatii alecorpurilor de incalzire, aleconductelor si cazanelor. Pana sase manifeste vizibil, acesteprobleme cauzeaza micsorarea

randamentului, cu consecinte in cresterea costurilor de exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o comportare omogena si o temperatura optima.

Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis, formarea depunerilor calcaroase este in general mica si se concentreaza in punctual cutemperatura cea mai mare, deci la cazan.

Un caz deosebit apare atunci cand, datorita vechimii sau a viciilor din instalatie, sunt necesare completari repetate cu apa, deoarece apar depuneri masive de calcarchiar si in instalatie, nu numai in cazan.

Instalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite, fiecare cu caracteristici proprii. Apa din instalatie, circuland, le pune in contact si iau nastere procesede coroziune care formeaza oxizi. Acestia se depun in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circulatiei apei, dand nastere unor procese de coroziunenumite "coroziuni de depunere".

Tratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este OBLIGATORIU si este prevazut in Legea 46/90 si in Normele UNI-CTI 8065 (Italia)

Interventiile se pot clasifica in urmatoarele tipuri:

1- Curatarea instalatiilor (spalarea chimica)

2- Protectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune

3- Protectia impotriva inghetului

16.1. SPALAREA CHIMICA A INSTALATIILOR

In cazul instatiilor vechi, dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta probleme de randament sau dezechilibre intre diferitele zone sau etaje, tratamentul se facecu substante BOILER CLEANER R.D., introduse in instalatie, in procent de 3-5 % din volumul total de apa.

Se lasa sa circule in instalatie, cand aceasta este in functiune, timp de 2-5 saptamani, eliminand depunerile prin sfaramare si punandu-le in circulatie sub forma desuspensie, putand fi apoi evacuate la golirea instalatiei.

In cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase, este recomandabil sa se efectueze mai multe spalari cu apa curata, care se lasa sa circule cateva ore, pana la eliminareacompleta a inconvenientelor.

La terminarea procesului de spalare chimica, se vor efectua tratamentele protective stipulate de lege.

In cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica pentru a obtine eficienta dorita.

In cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu, daca apa nu este corect tratata pot apare coroziuni cu formarea de gaze care produc vibratii si zgomote, avand


43 of 49 02.12.2014 11:00

consecinte in micsorarea randamentului. In acest caz protectia se va efectua introducand in instalatie substanta GEL RADIALL, daca aceasta este noua, sau facandspalare chimica in instalatiile vechi, dupa care se va introduce produsul mentionat.

16.2. PROTEJAREA INSTALATIILOR

Trebuie aplicate principiile legilor mentionate (46/90,UNI-CTI 8065)

Pentru o corecta aplicare se vor respecta schemele din Fig.21,22,23 sau 24 care indica obligatia folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia, functie decaracteristicile apei si de puterea termica a instalatiei.

In cazul instalatiilor casnice, unde dedurizatorul este deja prezent pentru tratarea apei de uz potabil, este avantajos sa se foloseasca apa partial dedurizatapentru umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de incalzire, aplicand schema de la Fig.21 si considerand ca filtru pe cel instalat in amonte de dedurizator.

Protejarea unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin intermediul folosirii substantei BOILER CLEANER A.P., in procent de 2-5 % din volumultotal de apa din instalatie.

In afara de protectia anticrusta si anticoroziva, la instalatiile cu radiatoare din aluminiu, substanta mentionata protejeaza si impotriva zgomotelor si a formarii gazelor.

Tratamentul trebuie efectuat ANUAL, iar instalatia se va goli la 2 ani.

Pentru calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare urmatoarele:

a- Instalatii autonome monofamiliale : 80-100 l apa (total)

b- Instalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : 10 l apa/1.000kcal/h

c- Instalatii cu radiatoare din fonta : 15 l apa/1.000kcal/h

16.3. PROTECTIA CONTRA INGHETULUI

In cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu, sau cand utilizatorii nu sunt permanenti, cand temperatura scade sub zero grade Celsius, trebuie efectuat untratament cu substante antiinghet care contin si inhibitori de coroziune.

Este cazul tipic al locuintelor de vacanta, al hotelurilor care functioneaza intermitent, sau al instalatiilor cu panouri solare. Alternativa de golire a instalatiilor nu esterecomandabila, deoarece este laborioasa si favorizeaza procesele de coroziune.

Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie, de temperatura de siguranta aleasa impotriva inghetului, in raport de care se vaalege concentratia substantei ANTIGEL.

Periodic, se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea siguranta unei protectii eficiente.

Concentratia maxima recomandata este de 30%.

17. ECHIPAMENTE FOLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE BAUT

Apa de baut reprezinta 2% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita la bucatarie 6-7%.

Se vor folosi pentru apa de uz potabil (baut, gatit, spalarea fructelor si legumelor) schemele prezentate la punctul 7.

Uneori, datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare si care pot afecta sanatatea, se folosesc aparate suplimentare. Acestea au un setcombinat (filtrare + dezinfectare), functioneaza pe principiul osmozei inverse si corespund DMS 443/21.12.90 (Italia).

17.1. SISTEM MULTIPLU CU OSMOZA INVERSA - GELPURFILTER SL 90

Apa minerala, in timpul transportului, datorita inmagazinarii indelungate sau expunerii la soare, poate deveni periculoasa pentru sanatate, datorita faptului cabacteriile, initial in cantitate mica, prolifereaza.


44 of 49 02.12.2014 11:00

Aparatele prezentate la punctul 17.1., datorita faptului ca se afla in permanenta sub control, nu permit acest neajuns , suplimentar efectuand si filtrarea apei.

In raport de calitatea apei si presiunea de lucru, sistemele cu osmoza inversa au capacitatea de a reduceintre 50-95 % din concentratia diverselor substante continute de apa, furnizand apa cu o calitate optima, cu uncontinut salin redus. Aplicatii: baut, gatit, spalare fructe si legume, preparare ceai si cafea, cuburi degheata, aparate de dezumidificarea aerului.

Acest sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de natura chimica si bacteriologica, sau substanteleprezente in cantitate mica cum ar fi : compusi organici, insecticide ierbicide, clor, detergenti, plumb,zinc, caolina ( provenite din coroziunea tevilor), nitrati si nitriti (periculosi pentru batrani si copii).

Sistemul este dotat si cu o lampa cu raze UV, care in faza finala realizeaza o dezinfectare si o sterilizare aapei stocate in vasul tampon si a celei din retea.

Fig.43. Sistem multiplu cu osmoza

inversa GELPURFILTER SL 90

17.2. FILTRE STERILIZATOARE

Sunt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare, asigurata de carbonul activ, cu cea de dezinfectare aunei lampi cu raze UV.

Scopul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat, care sa fie filtrata, libera de incluziuni chimice si microbiene, care pot fi prezente in cantitatireduse datorita avariilor chiar si in apa din retea, in afara de clor sau diferite gusturi neplacute care sunt tratate la sistemul de distributie centralizat.

ACTIUNI REALIZATE DE ACESTE APARATE:

a- Filtrare, retine toate impuritatile si particulele continute in apa, pana la dimensiunea de 20 nanometri

b- Dezinfectare, realizata de carbonul activ care elimina clorul, produsele organice, uleiurile, detergentii, pesticidele si ierbicidele

c- Sterilizare, realizata de lampa cu UV, care elimina impuritatile microbiologice (bacterii, virusi), chiar inaintea robinetului unde este realizat consumul final.

Filtrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie, conectand teava de apa potabila la robinetul aparatului.

Un tablou de comanda electronic blocheaza functionarea aparatului in situatia in care este necesara inlocuireacomponentelor , datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu UV.

Fig.44. Filtru sterilizator

GELPUR FILTER S18. TABELE DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR

Consum zilnic de apa pentru fiecare persoana

Locuinte normale 150 l/zi/persoana 0,15 m3/zi/persoana

Locuinte medii 250 l/zi/persoana 0,25 m3/zi/persoana


45 of 49 02.12.2014 11:00

Locuinte de lux 400 l/zi/persoana 0,40 m3/zi/persoana

Debitul maxim consumat pe apartament

Locuinte cu un singur serviciu apa 12 l/min/apartament

Locuinte medii cu doua servicii apa 18 l/min/apartament

Locuinte de lux - vile 28 l/min/apartament

Locuinte cu consum simultan mare(hotel,spital) 28 l/min/apartament

Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv

Numar de

apartamente

Coeficient de

simultaneitate (%)

Numar de

apartamente

Coeficient de

simultaneitate (%)

1 100 12 42

2 65 14 39

3 60 16 37

4 57 18 36

5 53 20 35

6 51 25 32

7 48 30 30

8 46 45 27

9 45 50 25


46 of 49 02.12.2014 11:00

10 44

A- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA REZERVORULUI DE RASINI

Date de calcul: Locuinte normale ,12 persoane, duritatea apei de intrare = 39º F, uz potabil -15º F la iesirea din dedurizator

Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total

12 x 0,15 m3/zi/om = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Duritate(intrare - iesire) = Capacitate ciclica zilnica

1,8 m3/zi x 24º F (39ºF-15º F) = 43,2 ºF. m3

Capacitate ciclica zilnica / Capacitatea 1 l rasina = Cantitatea de rasina din

dedurizator

43,2 ºF. m3 / 6 ºF. m3 /l = 7,2 l rasina

Daca alegem regenerarea la 2 zile : 7,2 l rasina x 2 zile = 14,4 l rasinaModelul corespunzator va fi DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)Trebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf (maxim) si trebuie comparat cu debitul maxim asigurat de dedurizator

Debit pe apartament x Nr.de apartamente = Debit max.teoretic

12 l/min x 3 = 36 l/min

Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate = Debit max. efectiv

36 l/min x 0,60(60%) = 21,6 l/min

Debitul max.instantaneu asigurat de DECALUX 15 este de 23 l/min, deci mai mare de 21,6 l/min., ceea ce inseamna ca dedurizatorul este corect dimensionat.B- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE CAPACITATEA CICLICADate de calcul: 4 apartamente, 4 persoane pe apartament, duritatea apei la intrarea in dedurizator = 40° F, duritatea apei la iesire din dedurizator = 15° F (uz potabil)

Nr.apartamente x Nr.persoane/apartam. = Nr.total persoane

4 x 4 = 16

Nr.total persoane x Consum zilnic /persoana = Consum zilnic total

16 x 0,15 m3/zi/om = 2,4 m3/zi


47 of 49 02.12.2014 11:00

Consum zilnic total x Duritate (intrare -iesire) = Capacitate ciclica

2,4 m3/zi x 25 ºF(40º F-15º F) = 60 ºF. m3

Daca alegem o regenerare la fiecare doua zile vom obtine:60 ºF.m3 x 2 zile = 120 ºF.m3,

deci modelul corespunzator ar fi DECALUX 20 (cu capacitatea ciclica de 120 ºF.m3).

Daca alegem regenerarea zilnica, modelul ar fi DECALUX 10 (capacitate zilnica

de 60 ºF.m3)

Verificand debitul de varf instantaneu, va rezulta ca modelul DECALUX 20 este corect ales, spre deosebire de modelul DECALUX 10, al carui debit de varfinstantaneu este mai mic decat cel necesar.

Nota: este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in cazul aplicatiilor de uz comercial sau economic, deoarece rasinile isi pierd randamentul in timpsi scade durata de viata a acestora.

Durata de viata a rasinilor este intre 1.000 - 1.200 de cicluri de regenerare.CONSUMURI MEDII ZILNICE (IN LITRI) PE PERSOANA

Spitale (pe pat/om ) 260

Policlinici ( pe pat/om ) 300

Hoteluri,toate camerele cu baie (pe pat/om) - fara restaurant 260

Hoteluri,toate camerele cu dus (pe pat/om) - fara restaurant 180

Hoteluri,cu servicii comune (pe pat/om) 80

Licee (pe persoana) - cu internat 140

Cazarme (pe persoana) 85

Inchisori (pe persoana) 55

Scoli (pe elev) 25

Birouri (pe persoana) 55


48 of 49 02.12.2014 11:00

Laboratoare (pe ocupanti) 45

Sali de spectacol (pe spectator) 15

WC-uri publice cu spalare intermitenta (numar/ora) 50

Document Info

Accesari: 30627Apreciat:

Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

ionut-232217Salut am si eu o problema cu apa am un put de vro 20 ani si e apasarata de doi ani apa iarna e dulce si vara e sarata ce sai fac ca sadevina si iarna sarata

A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )


49 of 49 02.12.2014 11:00

manual practic - tratarea apei.pdf

Documents