~

In' I.,-W -I

W IW -I

U-U o Io

~

.'

3

,

INTRODUCERE

Acesfe in"struc/'iuni cuprind regulile pen/ru intretinerea ~i exploatarea ll-56 ~i lJ-.'J6K, preoum $i 0 scurta descriere a mecanismelor lor.

MotOcicletele lJ-56 $i lJ-56K sin/ rna$ini de" capacitate cilindricii medie care serDesc pen/ru circulalia pe drumuri obi$nuiie.

Datorita unei suspensii elastice pendulare la roata din spate :;i a turcii telescopice In tatd, precum :;i datorita unei suspensii cu bard de torsiune la ata:~~ se mdre$te con/or

ATENTIE! La alimenlarea motoeicletei eu, eombustibiI. nu uilap sa tur

nati in bef1zina ulei in proportia aratata in inslructiuni ~i a Ie amesleeati apoi bine.

Folosirea benzinei lara adaus de ulei provoaca scoalerea motoruJui din uz.

La pornire, .' ,i inealzirea lui, molorul nu trebuie Iasat sa fune1ioneze eu tura1ia mare, deoarecc se poate deleriora ambreiajul.

Motocicletele IJ-56 ~i IJ-56K se fahrica in doua variante

1. Cu 0 ~a duhla 2. Cu doua ~ei separate

'r

tul in timpul circulatiei !,i se reduce oboseala conducatorului in curse lungi, in conditii grele de drum.

CalitC;tile deosebite ale motociclefelor II-56 !,i II-56K se manifesfa in deplina mlzsura numai in cazul conducerii lor corecfe ~i infrelinerii cu afentie.

RESPECTATI REGULILE ARATATE TN PREZENTELE INSTRUCTIUNI!

Deosebit de imporfanf esfe rodajul motociclefei in cursul primilor 2000 km, cind nu se admife 0 supraincarcare a moforului !,i depii.!'irea vifezei mofociclefei, arii.fafe in capifolul "Rodajul mofociclefei noi".

Rodajul gre!,if poafe sa scurfeze infr-o masura considerabila durafa de ufilizare a motociclefei.

Fara absolufa necesifafe, nu frebuie demonfafa 11l0fociclefa !,i agregafele acesfeia, deoarece demonfarea !,i asamblarea inufila !,i fara nevoie poafe sa deregleze functionarea corecfa a pieselor, sa provoace 0 uzura premafura !,i chiar ruperea lor.

Reviziile tehnice frebuie facufe sistemafic, iar reparatiile pe masura necesifatii. Acesfe insfructiuni se adreseaza mofocicli:;filor care au pregafirea feoretica !,i prac

fica lLecesara obtinerii carnefului de conducere penfru mofocicleta.

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MOTOCIClETElOR

GENERALITATI IJ-56 1J-56KLungimea motoeicletei max. 2155 mm 2180 mmUitimea motoeicletei max. 780 mm 1650 mmTnaItimea motoeicletei max. 1025 mm 1170 mmDistanta intre axele rotilor ampatament 1360-1400 mm 1360-1400 mmInaltimea deasupra solului (pentru greutatea

normala in mers) min 135 mm 115 ;nmGreutatea neta max. 158 kg 250 kgViteza maxima a motocieletei rodate pe un pareurs de 2000 km (fiira pasageri - motocicleta IJ-56 ~i eu pasageri in ata~ _ motocicleta 1J-56K) se determina pe 0 ;;osea dreapta de eategoria I, masurata in eonditii de kilometru lansat eel putin 100 km/h 70 km/hCapaeitatea rezervorului de eombustibil 15 I 15 IConsumul de eombustibil pentru motocicleta rodata pe drum drept de eategoria I, eu viteza medie 50-60 km/h pe 100 km maxim 4 litri , 6 litriCapaeitatea eutiei de viteze '. I litru 1 litru Combustibil: se recomand')i benzina e.O. 66-70 ;;i ulei grupa 400 in' proportie de20: I pentru ma~ina' nerodata ~i de 25: I pentru ma;;ina rodata.

5

Tipul motorului Numarul cilindrilor Alezajul 'Cursa Cilindreea Puterea maxima Racirea Sistel11ul de ungere Tipul carburatorului Tipul filtrului de aer Raportul de compresiune

Siste'mul de aprindere Bobina de aprindere Bujia Acul1141atorul

I. Generatorul ReIell! regulator Claxonlll

I. Motorul

in doi limp. I 72 mm 85 111111 346 cm3 Cel pu1in 13 CP cu aer

prin amestec de ulei In benzinii K28D centrifugal 6,5-6,8

II. Echipamentul electric

Cll baterie IJ-56 ans. 39 AllY GOST 2043-54 (echivalent M 14--(145) 3-MT-7 (6 V 7 Ah) G36-M (6 V 43 V) Cll dOlla trepte S-37

Farul Alte anel:e

FG-38 lanterna spate.

claxonllilli. comutator faze ;;i butonul

III. Transmisia Transmisia de la

misia primara) motor la ambreiaj (translant dllblll fara role Ambreiajlll Cll mai multe discuri, Intr-o baie de ulci Cutia de viteze

.ClI patru vi teze Schimbarea vitezelor ell pedala ;;i maneta Transmisia de la cutia de vileze Ia roata

din spate (lransmisia secundara) lant ClI role 11--4 GOST 3609-52 Raportul de transmitere de la cutia de viteze IJ-56 IJ-56Kla roata din spate 2.47 2,8in viteza I 4,32 4,32in viteza a II-a 2,24 2.24in viteza a III-a 1,4 1.4in viteza a IV-a I I Raportul de transmilere total

in vileza I 23,15 26,86in viteza a II-a 12,0 13.53in vileza a IIIa 7,50 8,51in vileza a IV-a 5.37 6,07

1 6

IV. Mecanismul de rulare

lubular nedemonlabil Suspensia rotii din lata furea teleseopiea eu amortizoare hidrauliee Suspensia rotii din spate furea oseilanta. eu amortizoare hidraulice Rotile

Cadrul

intersehimbabile Presiunea in pneuri doua atmoslere Tipul frinelor cu saboti

V. Ata~ul tubularCadrul complet metaliea pentru un singur pasag-erCaroseria eu bara de torsiune Suspensia ata~ului

Suspensia eadrului pe areuri Greutatea ata~ului 92 kg-

CONSTRuqlA GENERALA A MOTOCICLETELOR

Moloeiclclelc se compun din urmatoarele agregate prineipale: I. Molonil 2. Transmisia 3. Meeanismul de rulare 4. Mecanismul de comanda

U 8 , It

Motorul

Motorul transforma energia termiea care se degaja prin arderea eombustibilului in energie meeaniea neeesara pentru rotirea arborelui eotit.

In motor luereaza urmBtoarele mecanisme: a) Meeanism biela-manivela care preia presiunea gazelor de ardere exereitata asupra

pistonului, traRslormind mi~carea reclilinie alternativa a pi stonului in mi~care circulara a arborelui eotit.

Piesele prineipale: carterul. cilindrul Cll chiulasa, pistonul eu seg. de bolt, biela, arborele eotit.

b) Sislemul de distributie, care asigura baleiajul gazelor de ardere din eilindru prin amestec de eombustibil ~i aer proaspat.

Piesele principale: cilindrul cu canalele de admisie, transfer ~i evacuare, pistonul. eartentl eu camera de baleiaj, tevile de evacuare ~i tevile de e~apament.

c) Instalatia de alimentare, care prepara ameslecul de combustibil ;;i aero Piesele principale: rezervorul de b~nzina, robinetul de benzina. racordul flexibil.

earburalorul ~i filtrul de aer. d) Instalatia de aprindere, care serve~te la aprinderea amestecului carburant. Pieselc principale: bujia. bobina de induetie, ruptorul. condensatorul. sursele, de

encrgic eleclriea - generatorul ~i acumulatorul. . Motoru\ ~i cutia de viteze formeaza un singur blor,:.

9-l~

7

II

j

1098

2

FIG. 2 - MOTOCICLETA II-56 (vodue din dreapia) ~ - lanterna din apate; 2 - ,aua; 3 - rezervorul de benzini; 4 - bu,ouul reaenorului d.

ben.ina; 5 - ghidoBul; 6 - Earul; 7 - cheia de conlact; 8 - cutic peutru .cule; 9 - aot. d eebimbare a vheselor; 10 - suportul cenlral; 11 - pedal. Erinei de pieior.

I.(J Ii

FIG. 1 _ MOTOCICLETA 1156 (vodue diE. stinga) 1 _ fur~e din Eati; 2 - roata din fati; 3 - aripe diD fa,i; 4 - cadrul; 5 - teava de e....

euarCI 6 _ motorul; 7 _ pedala de .chimbarc a vite.elor; 8 - pedala do pornirc; 9 - cutia pentr. eeumulator; 10 _ toba de e,epascnt; 11 - luspen.ia rotH diD Ipate; 12 - roata din .pate; 13 . ripe din .pale.

10

Transmisia Rolul ei este sa transforme ~i sa transmita cuplul motor de la arborele cotit al

'. motorului la roata din spate a motocicletei. Transmisia se compune: dintr-o transmisie ~t. primara cu lant de la arborele cotit la ambreiaj, din ambreiaj, cutia de viteze ~i trans"misia secundara cu lant la roata din spate.

Mecanismul de rulare Mecanismul de rulare asigura inaintarea motocicletei ~i incorporeaza toate ag:re

gatele intr-un singur ansamblu. Mecanismul de rulare se compune din: a) cadru (impreuna cu piciorul rabatabiJ ~j. eu suportul); b) furea teleseopica din fa ta ; c) furea oseilanta din spate; d) rotile ~l eauciueurile;

~,l aripile ; f) .ata~ul. Roata din fata impreuna eu aripa sa \>i eu frina se fixeaza la partea mobila a furcii

telescopiee Pe furea este montat farn!, in corpul earuia se afla eeasul vi tezo-kilometraj, legat

prinlr-un arbore f1exibil eu cutia de viteze. Greuttatea mica nesuspendlita a furcii ~i partea in eonsola care variaza putin dan

o buna stabilitate \>i mllniabilitate motocie1etei. \ Roata din spate, fixata pe furea osciI anti:i este suspendati:i elastic pe eadru

eu ajutorul unor elemente hidrauliee cu' areuri.

Mecanismele de comandi

Meeanismele de eomanda permit eondueerea sigura a motocicletei. Din meeanismele de eomandi:i fae parte: a) ghidonul; b) frinele.

r. DESCRIEREA MECANISMELOR Motorul

Pe motoeicleta este montat un motor in. doi timpi, echipat eu: un cilindru, earburator, sistem de baleiaj ~i aprinderea de la baterie.

Meeanismul bielli-manivelli ~i sistemul de distributie al gazelor Construetia unui motor in doi timPi. este simpla! deoarece aeelea~i piese i. n~[le!l~

funetiile mecanism biela-manivela ~i sistemul 'de distnbutie al gazelor. ,.-' In functionare (vezi fig. 3), eind se deplaseaza pistonul in sus. se prodUG~ 0 depre

siune in carter, iar in momenlul dnd pistonul desehide ferestrele de admisie:' amestecul ior,este aspirat din carburalor :;;i patrunde. in carter (a, IJ fig. 3). Spatiul din carter, intre moarborele cotit, peretele carterului :;;i piston, inchis ermetic, impreuna eu volumul

dupa ce pistonul acopera canalele de transler, ~i cele de evacuare din cilindru. amestecul incepe sa se comprime (a, lig. 3).

( dbo

I 'I .- -/ ';.,

rIG. 3 _ SCHEMA SUCCESIUNIl PROCESE'LO'R" pI:, FUNCTIONARE ALE MOTORULUl f

---Balelaj

\-- \\ Avans la evacuare ~I evacuareCursa utlll1 \IDtasupra Compreslune plstonulul i \I Balelaj

\ Slir~itul admisiei, \ Compresiunea Sub piston Admisia I 'incep. eompres. \ \

La sfir~itul cursei de corhpresiune, amestecul comprimat se aprinde printr-o scinteie electrica. eu cit amestecul este mai bine comprimat, eu atit el arde mai bine l?i Cll atH este mai mare economicitatea l?i Pl!terea motorului. La arderea amestecului, presiunea in cilindru cre~te brusc pina la 20-30 kg/cm2 ~i gazele imping cu forta pistonul in jos; se produce cursa utila (b, fig. 3). Forla dezvoltata se transmite prin biela la arborele cotit ~i il rote:;;te. La sfir:;;itul cursei utile, inainte sa ajunga pistonul in punctul mort inlerior. muchia lui superioara deschide canalele de evaellare. asHel ea incepe evacuarea (c, fig. 3); din acel moment, presiunea gazelor in cilindru seade pina la 3-4 at.

Gazel~ arse ies eu vitezli mare in tevile de evaeuare. Vibrajiile gazelor in tevile de eva ClIare se tramlmit aerului ~i provoaea un zgomot puternie. Pentru amortizarea acestui zgomot, la capatul levii se monteaza 0 toba de evaeuare, care - prin lrinarea curentilor de gaze. racirea gazelor ~i expansiunea lor - amortizeaza vibrajiile, adica mie~oreaza zgomotul. '

TobeJe de evacuare ~i jevile de evacuare sint asHel alese, ea sa se poata obtine de Ja motor putere ~i economicitate maxima. De aceea, nu se recomanda sa se eircule lara tobe de e~apament sau eu tobe de oalt tip.

Dupa inceputul evacuarii, inainte ca pistonlll sa ajunga in punctul mort inferior, muehia superioara a pistonu,lui ineepe sa deschida ferestrele de baleiaj. In acest mo ment, presiunea din cilindru scade pina loa 1,2 ... 1,4 at.

Dupa cum s-a aratat mai sus, in acest timp amestecul carburant praaspat este com primat in camera de baleiaj aproximativ pina la 1,5 at. Sub influenja presiunii. amestecul praaspat intra in cilindru in daua jeturi (fig. 4).

1',

\laChll i;ior.

Cilindrul se compune 'dintr-o carcasa de aluminiu, :?i 0 cama~a dintr-o fonta speciala presata in carcasa. Chililasa, din aliaj de aluminiu, se fixeaza pe cilindru prin 6 prizoane. In loclll de imbinare al cilindnilui cu carterul se pun garnituri de etan\,are din carton.

Suprafelele exterioare ale. carcasei cilindrului ~i ale chiulasei au aripioare de racire. oare maresc supralala de racire a motorului prin curentul de aero Supralala interioara a cama~ii cilindrului este prelucrata fin_

Pistonul este executat din aliaj de aIuminiu, care are 0 conduetibilitate termidi ridicaUI ~i un coeficient mic de dilatare Iiniara. Suprafelele de alunecare ale pistonului sint preJucrate foarte fin.

In partea superioara a pistonuIui sint trei ~anturi inelare, in care se monteaz:i segmentii de compresiune executati din fonta speciala.

In ~anluri s-au prevazut ~tifturi de ~rtre, care impiedica rotirea segmenliJor. Pistonul ;;i cilindruJ .sint sortate pe grupe: 00, :;;i 1. La asamblare, pistonul ~i

cilindrul se aleg din acea~i grupa. PistonuI trebuie sa se deplaseze in cilindru la u'1 efort neinsemnat al miinii.

Boltul de piston cste de otel, tubular, cementat. La temperatura camerei, jocul intr

48 49

II 11 5051 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62

";

FI~,":6~.;':'~EeTIUNEA PRIN BLoeUL MOTORULUI... '. . .

~I eUTIA DE VITEZE

1 -- bujia; ....2 - chiulas8; 3 L cilindrul; 4 - pislonul; 5 --:.'~g'~ent (Ie piston; 8 - bol\1I1 pistonului; 9 - hielu;

'.,

10 - carterul; 'II - caunl pcntrn Ul\g~reR lagiirelor palicf;' '. 12 - fulmenlul eu role (palier) 2505G; 13 - inelul de clan~are llin stingnj 14. - capacul din stjoga 11 cartcJ:ului; 15 - 1an,ul primafj ,,]6 - fulmenl ell bile IIf. 304; 17 _ pinion atac laltt primar ]8 - fusul din stingp al nrlJorelui cotil; 19 - tumburul exterior al amhr~injuilli; 20 - discttrile amhreiojului; 21 - butue interior 81 amhrciajuluij 22 - placa OC presiullo a amhreiajlllui; 23 - arcul de presiunc a) am'bt'ciojull1i; 24 - impingitor peulTn decuplarca Rmbreiajului; 25 - clichelul tambur exterior; 26 - rostn dintata (JU clichet; 27 - P~(1a'lI pcntre schimbarca Yitczclof; 28 - pedala de , pornirc; 29 - arcul mecanisJDului de pornil'c; 30 - scct~l'ul din'llt pcntru pOl'nirc; 32 - rulment ell LlIe~ ~efiil 204. 33 ~limitatorul .. PCdlllci de 6chimbare. 3 vitczc'lor; 34 - ax.'" ped.lei de schimbnrc ft' YltczeJor; 35 - secton~1 de schimhator; 36 - capacul cutici de "itezc; 37 - capaeul din drcapta "I carterului; ..38 - decompresor; 40 - cannlc ac eVOCU3rc; 41 canallil. de transfer; 42 - volan.l; 43 - garnilura cilindrului; 41 ........ rulment eu role seri3 2505(;,; 45 - rlllmcutul e\l rol( .1 hicJci. 46 - rnelul de clnH~arc diu dreapta; 47 - fusul .lin dreopta al arborelui colil; 48 - capacul gCl\cratorului; 49 - gcneraIOr.; 50 - manctoll; 51 -' pirghia meIeului; 52 - capucel de cllueiHc; 53 - hila lllcIcuJui; 51 ~ meIeul .r" bc~l.' ambl'ciajului; 55 - ~urt1b pelliru rcglarca

dOCU!lJal'ii nmbrd(tjlllui~_?6 ~ al'uorcle primar; 57 - aruorele s;'cflJldnr; :)8 - ineIul de J:llln~are ul Rl'bol'elui secuudar; 59 - rulmenl CH rolc sc'ria 192906; 60 - ptll10n atac Ian t l:iec~lldar; 61 - furea pC,nlru 5chimbarca vite~eIQ'ri 62'1t:- aX1I1

, schirnbarc,

~ (Q

Biela este de otel, matritata, eu seetiune in dublu T. La eapatul mie al bielei este presata 0 buc~a de bronz, iar la capatul mare presat inelul rulmentului eu role.

Ungerea supraletelor in 'frecare la eapatul mic al bielei se face eu ceata de ulei prin 4 orificii; iar ungerea rulmentului eu role se face prin taieturi speciale executate in eapaiul marc al bielei.

Arborele cotit este compus ~i asamblat cu ajustajele presate. Manetonul arborelui eotit cstc de otel, tubular, cementat. Suprafata eilindrica din mijloe a boltului constituie supralaj.a de lucru pentru rolele rulmentului capatului mare al bielei. Fusurile laterale Slilt din ote! presate In volantele de fonta, ~i au la capete conuri pentru montarea pinionului de atae al lantului primar (fusul din stinga), ~i a rotorului gcncratorului (fusul din dreapta).

Pe fusuri se preseazainelele interioare ale rulmentilor palieri cu role seria 25Q5G ~i a rulmcntu~~.eu bile seria 304 (pe capatul fusului din stlnga); inelele e),,1erioare ale rulmcntilor slnt presate in bosajele carterului.

Carterul estE: de tip bloc. In partea din lata se gase~te camera de baleiaj, iar in partea din spate estl plasata cutia de vitezc. Carterul se compune din doua jumatati, eu un plan de scparatie longitudinal la mijloc.

Supraletele de imbinare ale jumatati]or carterului se etan~eaza cu lac de bachetitii ~i sc string cu ~ur buri.

In bosajele car erului sint montate inele de etan~are simering care asigura etan~eitatea eamerei de baleiaj. Inelul de etan~are din dreapta se stringe cu a garniturii din hirtie pe bosajut carterul,li, cu patru ~uruburi; iar inelul de etan~are din stinga este presal

2

.~ ----....""'.i"7 5

FIG. 7 - SECrIUNE LONGI. TUDINAL! PRIN MOTOR 1 - chiuJasa; 2 - cilinclrul;

3 - pistonul; tj, - biela; 5 _ rulmentul hielci; 6 - prizouul chiulasei; 7 - fjItcul de aer; 8 - cnrburatorul; 9 _ callal de admisic; 10 - volant; 11 - carteru! motorului.

2/

Tobeie de e~apament se eompun dintr-un corp, in interiorul earuia sint sudate ~ieane eu orifieii. Pentru euratirea tobei de e~apament, trebuie de~urubata piuIita din spale ~i seoasa tea va; apoi se eurata ealamina din interior ('i de pe ~icanele eorpului cu ajutorul unei tijc de otel (vczi fig. 8).

Instalatia de alimentare eu eombustibil rrepar,lrea ameslecului de eombustibil ('i aer se face in earburator. Combustibilul din

rezervorul de benzina, patrunde in camera de nivel conslant printr-un robinet, un filtru eu sita ~i un decantor, respectiv printr-un tub f1exibil (vezi fig. 9).

--~~-~~

J

/(c. '8(0

00 :FIG. 8 - TOBA DE ESAPAMENT

DEMONTATA 1 - piulit8; 2 - gratar;

3 - teavu; 4 - corp.

22

FIG. 9 - SCHEMA DE CARBURATIE

Carburatorul funetioneaza dupa prineipiul pulverizatoruIui. Aerul aspirat trece in camera de amestec cu viteza mare, pe linga pulverizator. La

o viteza mare a aerului, presiunea in camera de admisie este mult mai mica deeit presiunea atmosferica ~i benzina este aspirata de catre curentul de aer. AsUel, aerul pulverizeaza benzina in pieaturi foarle fine. In aceasta stare pulverizata, benzina' se vaporizeaza repede ~i se amesteca uniform eu aerul, formind amestecuI neeesar.

Cel mai eomplet ~i eel mai repede trebuie sa arda amestecul normal, anume: pentm I kg combustibil, 15 kg aer; insa din eauza unei oarecare neomogenitati.a amfstecuJui. arde destul de complet ~i repede amestecul cu exces de aer: la I kg de combustibil 16-17 kg de aero Aeest amestec se nume~te "amestec sarae" ~i este mai economic, dar daunatof. Tot a~a de repede ~i aproape eomplet arde ~i amesteeul eu un mie exces de colt)btlslibil, anume: pentru 1 kg de combustibil, 14 kg de aer. Un asemenea amestec se mlme~te bogat ~i da puterea maxima.

o saracire sau 0 imbogatire ~i mai mare a amestecului redue economicitatea :;;i puterea motoruIui din oouza inrautatirii vitezei de ardere.

Carburatorul. Pe motoeicleta este instalat un carburator K28D (fig. fO), care se compune din doua parti principale, camera de nivel constant ('i camera de amestec.

In camera de amestesc, sint plasate doua sertare: sertaruI de aeceleratie :;;i sertaru! de aer (('ocuI de benzina).

Ambele sertare regleaza eanlitalea de amestee, adica incareatura eilindrului. Sertarul de aer regJeaza ealilatea amesteeului (dozajuJ ),. care asigura 0 pornire

u('oara ~i fUl1etionarea coreeta a motorului (prin ridiearea lui, amesleeul. devine mai sarae).

23

2 J 4 5 6 7 8 9 fO 2 f 1/, , , , I , \ \ \

/2 13 (I,

42 'ff ~ ~

15 =~.16 t,{) ~ ~

17.39 J8 ',-, '19

18 51 r;

20 IS 2/ .J6

38 22 25 23 J3 24 i!6

JJ ,j/J

c.s

10 - CARBURATORUL K28D (,.ctinnat)

\1 . - limitatorul cablului; 2 - contrapiulit.1; 3 - oriliciu penhu lixarea sigiliului

(plombei); 4 - capacul camerei de ameSlef>c; 5 - arcul scrtarului de accelccatie; 6 _ piulita capacuIui; 7 - capicelul butonului de iDccare; 8 - butonul de inccare a plutitorului; '9 - arcul hutonului de inecarc; 10 - cacordul conduclci de ben.dna; 11 _ limitatorul cursei serlarului de aecclec3tic; 12 - sigiliul (plomha); 13 - conlrapiulit8; 1. _ siguran,. acului de dozaj; 15 - scrlaru! de acceleratic; 16 - ~urllb de rcglaj a poziliei sertarlllui (mersul in gal); 17 - contrapiulit8; 18 - aeul de dozuj; 19 - ~urub de reglare al dozajulu.i 13 mers in gol; 20 - contrapiulita; 21 - puiverizlllorul jicloruluii 22 _ t'aibii de fibdl; 23 - ~aiba muIei; 24 - huc~a; 25 - ineI de elal1~Qre; 26 _ ~aiba de Iibra; 27 _ jiclor principal; 28 - but\on de legatura; 29 - jiclorul de mers in gol; 30 _ canal pentru eombustibil; 31 - acul plutitorului; 32 - plutilorul; 33 - camera de nivel constant; 34 _ capacul camerei de niye! constant; 35 - colier penlru Iixarea carburatorului; 36 _ man$OB\ de legatnra.; 37 - corpul jiclorului princip.11 ~i al pulverizatoTului; 38 _ canalu} de aer; 39 - sertaru} de acr; 40 - ,cava arcului serlar aer; 41 - areu} sertar aer; 42 _ eorpul carburatorului; 43 - qurub pentru stringcrea colierului; 44 - canalul mcrsului in gol;1 45 - camerll dc emulsionarc; 46 - caoalul de reprizi.

\' .f.mbele .sertare se rioica cu ajutorul unor cabIuri: sertarul de accelera1ie de III minerul

de a~~_elera11C, Jar sertarul de aer de Ia maneta de comanda a aceshiIa, Debitarea combustibiI"*ui in camera de nivel constant se face prin capacul camerei ~i se regleaza automat prin acul plutitorului, Plutitorul ~i acul sau asigura un niveI constant al combustibilului ln camera de nivel constant.

Pulverizatorul comunica cu camera de nive! constant; marginea lui fiind cu 1 mm mai sus de nive!. De aceea, la motorul oprit combustibilul nu se scurge, !n capacul camerei de nivel constant este montat butonul de inecare a plutitoruIul; apasind pe acest bilton, se poate ridica nivelul combustibilului 9i imbogati amestecul la pornirea motorului.

25

Din camera de nivel constant. combustibilul - prin canalul 30 ~i in jiclorul principal 27patrunde in jiclorul cu sectiune variabila ~i in pulverizatorul 21.

Compozit economicii a amestecului la deschiderea mica ~i mijlocie a sertarului de acceialeratie ~i compozitia imbogatita la deschiderea mare a acestuia, este asigurata prin oriliciile calibrate ale jicloarelor: pentru sertar inchis. jiclorul de mers in gol 29; pentru deschid~ri mici. mijlocii ~i mario jiclorul principal 27 ~i jiclorul cu sectiune variabila. Jiclorul cu seetiune variabila este constituit de oriliciul de ie~ire al pulverizatorului ~i acul de dozaj! ~i are 0 sectiune variabila in Iunctie de pozitia acului de dozaj 18.

La ridicarea sertarului de acceleratie. se miire~te cantitatea de aer care patrundEt in interior; dar in acela~i timp acul de dozaj ridicat mare~te ~i cantitatea de combuslibil admisa. A~adar, in orice pozitie a sertarului de acceleratie se pastreaza dozajul descri~ al amestecului.ClI ajutorul lui se regleaza calitatea amestecului. in limitele 3/4 din ridiearea s~rta-or rului; la ridiearea mai departe, reglajul caliUitii amestecului se lace pe seama dileritel valori ale depresiunii din zona de deasupra pulverizatorului jiclorului principal. \

Dozajul amestecului, 1n lunctie de calitatea ~i Ielul combustibilului, poate Ii mod\lieat pe seama poziti aeului de dozaj in raport eu obturatorul. Tn acest scop acul are cUeva

ei~antufl de rcglaj pe coada sa," iar sertarul de acceleratie olanta in eare se introduce siguranta de Iixare a acului. .Coborirea acului de dozaj in raport eu sertarul sarace~te amestecu\' iar ridicarea aeului imbogate~te amestecul. Reglajul ealitatii amesteeului la mersul in go\, clnd trebuie sa. lie ceva mai bogal. este asigurat prin ~urubul de reglaj 19. care desehide accesul aeru:It~ _suplimentar. Tn~umbarea ~urubului imbogate~te amestecul. iar de~urubarea provoaca saraclrca a1l1estecului.

Filtrul de aer (fig. 11). Praful de pe drum continut in aer, eare paLrunde la admisie in moLor, provoaea 0 uzura rapida a acestuia. Pentru purifiearea de praf a aerului aspirat, pe racordul de admisie al carbur.atorului se monteaza uh filtru aer, de tip centrifugal.

Filtrul de aer se compune din doua elemente centrifuge identiee. Aerul patrunde pe paletele direetoare, este turbionat pe acesLe palete ~i pe spirala. ~oboara in' partea de jos a corpului. Pjerzindu~i treptat direetia, sub actiunea depresiunii la admisie, aerul se ridica ~i unindu-se intr-un racord, din ambele filtre, patrunde in cilrburator.

Forta centrifuga arunca spre peretii corpului filtrului particulele mai grele de pral. carr printr-o lanta patrund in decantorul de praL Acesta este u~or demontabil ~i se fixeaza 1a corp cu ajutorul a doua bride elastice. Decantorul de pra! Lrebuie curatit periodic.

Pentru u~urarea pornirii motorului pe vremea rece, este montata 0 dapeta de aer, in racordul filtrului de aero

Robinetul de benzina este comun cu decantorul ~i Hltrul cu sita. Maneta robinetului are trei pozitii:

1. dnd robinetul este inchis, maneta este intoarsa in jos; 2. dnd robinetul este deschis, maneta este intoarsa in stinga; 3. dnd robinetul este deschis pentru consumarea rezervei, maneta e intoarsa spre

dreapta (semnul "R"). Rezerva de combustibil este de 0,5 litri de cOl1lbustibil pentN 10 km pe drum de tarit

Paharul decantorului, care se poate de\>uruba, permite sa se elimine l11urdaria \>i apa din filtru decantor.

Transmisia

Transmisia mOlocicletelor este mecaniea. Transmisia primara se compune dintr-un [ant dublu, nedemontabi!, care angreneazli

pinionul de atac arborelui cotit cu tamburul exterior al ambreiajului. Lantul lucreaza Inlr-o baie de ulei (fig. 12) ~i nu necesila nici 0 Intretinere, nid

reglaj. In timpul functionarii, Jan!ul se Intinde ~i sageata lui se mare~te. Mecanismul ,ambreiajului serve~te pentru cuplarea ~i decuplarea motorului cu trans

misia, ceea ce este necesar 1a pornirea din loc, la schimbarea vitezelor ~i la qprire. Mecanismul ambreiajului este construil dupa tipul unui cuplaj de frietiune, eu mai

mulle diseuri, care lucreaza Inlr-o baie de wei. Partile principaJe ale mecanismului ambreiajului sInt: doi tamburi, discurile $i

mecanismul de decuplare. TamburuI exterior (actionat) al ambreiajului are in partea inferioara ~anturi pentru

proemincntele discurilor actionate, executate din masa plastica, care se rotesc impreuna cu el. Pe partea exterioara, are un pinion actionat de lantul primar. . Tamburul interior' (anlrenat) are pe suprafata exterioara canaluri pentru montarea discurilor antrenate de ote!, care se rotesc Impreuna cu el. .

Discurile actionate ~i cele antrenate allerneaza Intre ele;;i toate impreuna sTnl slrTnse cu cinci arcuri 23, fig. 6, prin discul de presiune 22 (fig. 6) ceea ce produce intraele a frecare suficienta pentru a transmite puterea motorului. A;;adar, ambreiajul este cuplat permanent. Dad discul de presare este depresat, frecarea Intre discuri inceteaz8 ;;i ambreiajul ajunge In pozitia decuplata, dnd transmisia de la motor la cutia de vitee

FIG. 11 - SCHEMA DE FUNCTIONARE A FILTRULUI DE AER

1 - curentul de acr purificat; 2 - tCA\""a de 3spira\ie; 3 - palclclc directoare pc acrul aspirat; 4 - corpul filtrului; 5 - orificiul de pc capacul decantorului de prat; 6 - capacul deconlorului de pIa; 7 - decanlorul de praf.

---7

~ 5

~6

3

---2

28

4 5 Ii (' 7. 8 33 - PARTEA DREAPTA'A'CAR~ERVLUI

CU CAPACUL SCOS I 2 4- 6 6 Fig.

FIG. 12 - TRANSMISIA MOTORULUI 1 - IHlrdurnl de cauciuc at lan1ulu..i',; 2-pinioll.

1 - ,urub pentTu fixarea pinioDului atae lant primar; 2 - piuionul de alae lnnt secundar; 3 - cipa-eeJu) de Clucille; 4 4 atac laot primar; 3 - lant primar; 4 - discu! do prosare al ambreia capacul din dreapta 81 carterului; 5 - cablul amjului; 5 - sectoru! pentru pornirei 6 - arcul mecanismului dll pornirc. hreiajUh~'- pirghis de actionare a melcului;",

7 - ar .' . cdncere; 8 - hila melcuilli ombreiajului.. "\) ..'"

30 't.,

este intreruptil. La cuplarea treptatil, datoritii patinilrii, discurile restabilesc lin leg-iltura intre motor "i cutia de viteze.

Meca:tismul de decuplare al ambrelajulul cste construit asUel :

Prin arborele primar trece 0 tija de otel, care cu ciuperca impingatorului 24 (fig. 6) se reazema pe disclll de presiune. Al doilea capilt al tijei se sprijina prin bila 53 pe ~urublll de reglaj 55. Cu ajl>1torul pirghiei de comanda 51 ~i a cablului melcul poate Ii rotit prin apasarea pirghiei ambreiajului. La eliberarea manetei ambreiajului cursa inversii a melcului se produce sub actiunca arculLJi fixat de pirghia 51 ~i de capacul carterului (fig. 13). Apasania manetei ambreiajului provoacil

deplasarea pirghici 59, care rotc~te melcul. Melcul sc deplaseaza in sens axial :;;i apasa prin bila ~i tijil asupra discului de presiune, obligindu-l sa se departeze de celclalte diseuri. 'La departarea discnlui, arcllrile se comprima ,~i ambreiajul se decupleaza. La elibe~rea manetei ambreiajul se cupleaza. Curs.a jibed! a

~IClilui se regleaza Cll ajutorul ~urubului de .r,eglaj 55 (fig. 6) ln~ufllbat in capiltul sau. "t.

31...if

La cuplarea ambreiajului, cursa axiala a discului de presare trebuie sa fie de mlOiffi 2;5-3 mm. In acest scop, piuJitele care string cele5 areuri 2..1 (fig. 6) se in~urubeaza, pentru ea suprafata lor frontala .a fie la distanta de 3 mm de suprafata frontala a capacelului.

Meeanismul de pornire este montat pe partea stinga a carterului ~i serve:;;te pentru rotirea arborelui motorului la pornire. Mecanismul este construit asHel;

Pc axul pedalei 34 pentru schimbarea vitezelor (fig. 6) care treee prin capacul earterului, este imbraeat liber axul tubular 31, iar la eapatul exterior al aeestuia este jixata pedala de pornire 28; eapatul interior fiind prevazut eu un sector dintat 30 ~i areul spiral 29.

In stare de repaus, dnd pedala este ridicata in sus, sectorul este deeuplat. La apasarea pedalei, sectorul angreneaza eu roata dintata 26, care se rbte~te pe fusul tamburului, mare al ambreiajului. Aeeasta roata dintata are un dispozitiv frontal eu eliehet 25, care eupleaza cu tamburul mare.

La apasarea pedalei de pornire cu piciorul, clichetul imprima mi~earea de rota tie tamburului mare al ambreiajului, de~i ~i arborelui motorului cu care tamburul este legat prin lant. Pedala revine in pozitia initiala, datorita arcului de redueere 29.

Cutia de viteze. Rolul eutiei de viteze este sa transforme momentul de rotatie al ~rului, marind sau mie:;;orind viteza motoeicletei.

'.' CiJ&t.{l de viteze se eompJ-lne din 8 pinioane, un arbore primar, un arbore intermediar ~i un ~t90re seeundar. Arborele primar are trei pinioane. dintre care unul mobil; arborele intermCdiu arc patru Pinioa.~_ care unul mobil; iar arborele secundar poarta un singur pinion. La eapatul c din carter, arborele primar are fixat rigid tambnrul interior; iar la capatul arbor . cundar, este fixat pinionul atac al lantului seeundar.

pozitia pinioanelor la sehimbarea vitezelor este aratata in fig. 15. In pozitia. neutra a pinioanelor, legatura dintre arborele primar :;;i cel secundar este Intrerupta :;;i nu se transmite nici 0 lorta de la motor la roata din spate. Aceasta este neeesar la pornirea motorului ~i In timpul opririlor de scurta durata pe drum. ...

Arborele primar :;;i cel intermediar se rotesc in rulmenti eu bile, iar arborele secun~& in rulmenti cu role. Pentru a impiedica scaparea uleiului din carterul cutiei de viteze, J"!" arborele secundar este prevazut un inel de etan:;;are (simering) 58 (fig. 6) ~i un capacei 52.

Umplerea eutiei de viteze cu ulei se face printr-un orificiu din capaeul sting al carterului, care se astupa cu un bu:;;on (fig. 16). Pentru determinarea nivelului de ulei iO eapacul earterului exisUi un orifieiu de control. astupat cu un :;;urub (fig. 16). La umplerea. cutiei cu ulei, ~urubul se de:;;urubeaza ~i uleiul se toama pina la ie~irea...jJii"'prin orificiul de control. Cutia de vitez~ se alimenteaza pe timp de vara eu ulei 413, iar pe timp de iarna eu ulei 408.

Meeanismul pentru sehimbarea vitezelor. Vitezele sc sd1imbi'l cu piciorul. Pentru u:;;urarea aducerii rotHor in pozitia neutra, cutia de viteze are 0 manetii pe partea dreapta a carterului. ".

~.;~Q~}.

3

~nstructia "i functionarea mecanismului .e~l1sta in urm3toarele: pe capi:ltul interior al clichcti 4 (fig. 17), care sub actiunca' arcului sc11imbare 3 a vitezelor.

FIG. 16 - PARTEA STINGA A MOTORVLUI CV JUMATATEA CARCASEI DE PROTECTIE

A CARBVRATORVLVI SCOASA

1 - robinct de benzin&.; 2 - bulon df' fixare a carcasei din dreapta a carburatorullli; 3 - cacardul carburatorului; 4 - conduct~ de henzina; 5 - carburator; 6 - ~uruhul orifi ciului de umplere; 7 - fihrul de aer; 8 ~urubul de c?utrol ftl nivelului de ulei.

pentru schimbarea vitezelor ell piciorul axului pedalei exista un euplaj eu doi 2 se reazema pc limitatorul pedalei de

, , d

FIG. Ii - MECANIS MUL PENTRU SCRIMDAREA VITEZELOR

CU PICJORUL 1. - Axul de co

aaoda al {urcilor ba*. ladonre; 2 - sector; 3 - suportul cliche\i. lor; 4 - limitalor; 5 - c'iiehct ; 6 - ::axul pedalei.

;~.~

FIG. 18 CUPLAREA VITEZEI

~

FIG. 19 SCHrMBAREA DIN

l;'i VITEZELE ~,

Limitatorul este fixat pe peretele carterului ~i are doua ferestre. La. ridi~'f~i~~1 coborirea pedalei, unu) din clicl1eti trece prin fereastra (ii se reazema in unuI i pozitia axului de schimbare se bJocheaza. Unghiul de rotire ;;i pozitia dintilor clichetului de pe sector sint asHel 'Calculat~ incH dau poslbilitatea sa se schimbe succesiv vitezele de la una 1a cealalta. . ';

Pe axul de comandaexista doua ;;anturi, profilate, in care intra fusurile celor doua furci baladoate 61, fig. 6. Ghearele furcilor baladoare se reazema, in ~anturile circulare ale pinioanelor baladoare de pe axul Jntermediar. , La rotirea axului de comanda, furcile aJunecind cu fusurile in ~anturile profilate,

deplaseaza pinioanele baladoare in directie longitudir;ala, cuplind 0 viteza sau alta. 'Tehnica schimbarii vitezelor cu pedala este aratata in fig. 18 ~i 19. Transmisia de la cutia de viteze la roata din spate. Transmisia de la cutia de viteze

ra n,ala din spate se face cu ajutorul lantului secundaI' care angreneaza pinionul de atac 60 d;e pc ar~orele securidar (fig. 6) cu coroana dintata a rotii dinapoi. '." .Pel'1tru 'ca prahll ~i noroiul sa nu patrundii pe suprafata ,de Jucru a lantulu,i, acesta e$~!aGbperit ermetic cu aparatori de cauciuc (vezi fig. 13). !" ';

.. Extrcmele lantului secundaI' sint cuplate prin 0 za de legatura. Siguranta. trebuie a~ezata CLl capul nesectionat\ inainte, in sensul de mi~care al lantulLli. deo~rece i~ caz contrar este inevitabila siU;,irea lantului ~i deteriorarea carcaselor de protectie.

"

Mecanismul' de rulare Furca din fata

." ,;Ft;rCa ~in \ fata a motocicletei IJ-56 "i !IJ.-56K ~~te de tip telestopic, cu amortizoare hidraulice.. Amortizoarele hidraulice' au rolt\\ de.,.a fdna oscilatiile arcurilor in scopul de a impiedeca ruperea acestora "i pentru a imbunatati senzati'a de confort in mel's. Ansamblul 'fureii este aratat tn fig. 20. ' 'lJ-"; .

Doua tevi fAe, de otel .(portarite) 12 sint cuplate rigid lntre ele eu punti: deasupra cu puntea superioara 4, iar jos CLl puntea inlerioara 7. In puntea inlerioara este pre

sata .tija tubuJara a coloanei ghidonului 5, cu ajutorul careia furca se imbina cu cadr'ul. Pe dinafara, pe tevile 12 in buc"ele 15 (ii 20, se deplaseaza tevile alunecatoare 21.Buc~ele inferioare 20 (de bronz) sint fixate pe tevile portante, iar buc;;ele superioare (15) de texiolit, ~nt introduse> in tevile alunecatoare. .

)n teava alunedit9are 21 cubulonul 4, se fixeaza corpul ainortizorului hidraulic 22. Elementul de suspensie al turcii" se compune din arcurile cilindrice 17 ~i' amortizoarele

, .~,i' hidra'ulice. Amortizorul hidraulic serve"te 1a mic(>orarea oscilatiilor motociclctei. Amortizorul cuprinde corpul 22, tija (6 in~urubatii. in bu~onul 2, iar pe partea cealalta a tijel este montatli. supapa 191: sare se compune dintr-o "aiba de .ghidare cu' taieturi ~i un capacel. I .

La lovirea rotH de un obstacol, arcurile 17 se comprima, :;;i part~a mobil1\ a furcii se deplaseaza in sus. Uleiul c'are se gase:;;te in interiorul tev,i,i alunecatoare :;;i in partea inferioaTa a eorpului amortiiorulur -,umple partea superioara' a corpului. rididnd capaceLui. adica d~,~t.tY.:lnd' supapa 19.

cil dc lare

i:;~~IClI~I'_c rrQ'~2~~~~..5~~~ ;:~I'~'ill~~ Ih . := tf) =' - :::: ~ Il-~~~e-~"

..a ~ 0 .~ 0 I llJ"Jo"O c::..~ Col Q

..-:'( ... ~_ d :._"'O~t-C'lIl:IIlI::S:'-=~ClSi :;>1 25% ulci -108. La 0 temperatura de peste woe, proccntul de ulei trebuie marit. Vara, ill pcrioada calda, amestecul poate fi inlocuit prin ulei curat grupa 408. La temperatura Joasa amcstccul sc ingroa;;e, din care cauza furca poate sa nu functioneze normal. In :Icest caz irebuic mic;;orat procelltul de ulei in amestesc (minim 15 %). Amestecul se ioarnii prin bu:;>onul' 2.

La dcreglarea amortizoarelor furcii, nu folosi ii motocicleta pina la remedicrea defec. tl~l~i~ ~coarccc accasta poate sa duca la scoaterea din uz a intrcgllllli ansamblu;;i chiar

""uperea tevilor portante. La dcmoniarea [urcii se va proceda dupa cum urmeaza: a) dupa scoaterea rotii se de~l1fllbcazii ;;urubul 23 ;;i se scurge uleiul, b)lf ,sc tlq;urubcaza ;;urubul 24, se de;;urubeaza

"~onlll 2 ;;i sc scoatc impreulla cu elementul amortizor, c) se dc;;urubeazii ca,rcasa io.e1t1lui de etan;;are, d) se scoate inelul opritor, se scoate buc;;a ge bronz 20 ;;i carcasa ineki(lti dc ctan;;are, e) se slabe;;te ;;uFUbul de strlngere al puntij. inferioare, se .tn;;urubeaza IJi ..tcava portanta bu;;onul 2 eu cUeva rotatii ;;i lovind cu un ciocan de lemn peste~dop se Illi;;ca din Joe teava; apoi se scoate dopul iar teava se trage In jos.' -~

~' ''':::lflo' .fO.-. .... j ~

La asambJare, lrebuie avule in vedere urmiHoarele: introducind in furdi ~ementul amortizor. ac~sla lrebuie rotit pina in momentul in care se deplaseaza in jos .0 tacanitura, adica ~tiftuJ corpului 20 intra in loca\)uJ sau, Dupa aceasta, fara .a apasa in sus, se iO(iurubeaza bulonul 24, asHel incit (itiftul corpuJui 22 sa nu iasa din loca(i. $untbul puntii inkrioare se poate stringe numai dupa stringerea bu~onului 2.

In cazul ivirii unor scurgeri de ulei in imbinarea filetala a corpuJui inelului de etan~are cu teava alunecatoare, tr~buie strins corpul inelului de etan~are, iar in caz de infillratie a uleiului prin inel, ceea ce se poate produce din cauza palrunderii nisipului pe suprafata de lucru a garniturii, inelul de etan~are lrebuie scos ~i spalat in benzina.

Prin mijlocul tijei coloanei ghidonuJui trece prezonul de slringere 10 031 discului de frictillne avind 103 capat rozeta I. In fUllcpe de slarea dntmului (ii viteza de circulatie. disClll de 'frictiune trebllie strins sau slabit.

Furca din fat? nu necesita nici un fel de ungere suplime,nlara in afara alimentarii cu ulei.

Furca din fata se monteaza in cadru pe doi rulmenti cu bile axiali sena 7687706, aleear6l"!ainterio.are sint presate in coloana de directie 8 a cadrului, iar inelele exteri.oare~~oloanei de directie a puntii inferioare. , Jocul co j:" '. directie (coloanei ghidonului) poate fi eliminat prin slringerea

piuli1ei care se gas~ ~;.sub puntea inferioara. Suspensia rotH din spate

Suspensia pendul.ara a rotH din spate, in combinatie cu lurca din fata de tip lelescopic, creeaza un confort deosebit 103 circulatie. .

Suspensia din spate se compune din doua elemente hidraulice cu arc (fig. 21) ~i 0 .",' .

~~ ~

."

.

"

"

,g" E "

:; 0

.

" ~

.0

.~

~ 0 oS " ;;'" " . '" = d

:;. ."

0

'" ~ ~

" " I I I ..,.~

""

~. n

"

E '" ~'!

. 0 ........

=

..0 ~ " e:.= g~ ." .g'a 0 ~ ~ ~ :; .~ '" ~ =0 = ~ ~

0

~ ~ s ~ " ~ -; ~ "0"

" ""

" "" . d :: ~ "0

'" 0 " "0" "0"

0

~ . -g. .~ - ~ = ':":; Q "0 ~ s

-;;; .:: :. .5 ,-" = = " g ;.: '" ~ --- . '" '" ""

I I I I I I I 1 I I I ~

-0 " ~ O'l 'i? ~ ~~~'!:l

e = .~ 0 s

~.

E "0

=

"

~

'S 0

..:; ~

.-=

0

0

~ '" 0

"

~

" ..

.~ ~ .-0

z ..

"

~

~ '" " ~

-; ~ ~ 0

:;

] ~

~ 0

"

~ g>

,; '"

'"

~

;:

~ .~ ~

.~

" ~ ~.'"

:; ~ '" 0

'"

"l Q -1;:01~o 7-:1"

I"" ""il,nt;, Ro,k din 'p,t, "k I,,,t' inh' pk'wd, lu"i' oo,ibnl', ,I ,'wi ",pM,nkrio' "t, "heub' eu ",dml, i" "p'lul po,,"';o< - cu ,1,m,n"I, d' ,u,p,n,i'

;;o,"iI' ,i ,i"'lm, ,o\li ,in' p"lu," ',i 'modi"" d, "cui 5,i d' ,mo

,Ii. i

'I

t' }FIG. 23 - G1:NERAT.ORUl. , ,

1 - slal.",rul generatorului; 2 _ Lobina dc excil'lic; 3 '- pie polarii; 4 _ pr.g de cen'lr.re; 5 - c..... ruplorului; .~ .::.. ('.oi. !,ulul de .conduclori oi gencralorului, ~ _ roo

----...:-,- 9 lori.. 8. - Cole.elor; 9 _ ,urub peDlrn linre. cOt'puJui; 10 . L. ~ulub ,central.b=:,.lLL -,.,. '0

'\ \

r" JimpoJ r0""'00"/mofoco'oi, g,,,,,,,""0' d"",,, ,0 f''''iO": d, 6.5 V~ "O"ji ide 1 100-1200 rot/min, adica imediat. dupa pornire, ". :~. r,""O"" d""It'f' d, "'"","" d,pind, di"" d, ,""U, motoco'o' ,i peate ,

",jwW' pinA J, 2lJ V, ,i m'i molt, P

Releul regulator este montat pe un suport fixat la aparatoarea ro~ii din spate, sub scaunul conducil.torului.\h. Totcd,"'. wlul "I.ului "Ie ,,1 d",upl'" d. I' "I" ,tund dnd I.n,iun" "I. ~.Jtfai mica decit tensiunea acumulatorului.

Rcleul regulator are doua bobinaje. Unul de intensitate :?i unul de tensiune. Lama cu contacte a regulatorului este izolata de armatura :?i in partea superioara a

arc un contact bilateral. cu care se poate inchide lie cu contactul la mas ma:?inii (+) lie la corpul armaturii legate cu peria ..-".

Lama ~u contacte a regulatorului este legata la borna S a generatorului. Sa examinam lunc~ionarea releului regulator. impreuna cu generatorul (vezi schema

.dh, lig. 26). Bobi", jul d. '.n,iun. ,I ,,1001ui "gol"o< " ,lim.nl"" d. I' gcn",I'" ,i m,gneli"'" "m.tuw. Cind "m.tu," nu "I. ino' m,go.Ii"". "u "I. m,gn.Ii"I' sl,b "b "liun.' "",Ioi conl,dul I,n"i "t. inehi' co cont,dul din ,\lng' ,I "portului

.-l~,-.l~: .. . iela masa ~i curentul generatorulUi tn~dnd prin bobinajul de excita1 , nu lntl1ne~te 0 rezisea tcn\a suplimentara, ceea ce contribuie la 0 cre~tere rapida a ten~iunii in re1 . Ca urmare, p"i" bobm,jul d. '.n,iun. ,I "I.ului "guI.lo< "'" un ",,,nt ,ulid"" ponln> m,gn.li zarca armaturii in a~a masura, indt se produce atragerea lamei ~i intreruperea contactului uiiearestuia cu masa. Curentul trednd prin bobinajul de excita1 al generatorul trece inea acest caz prin bobinajul de rezisten\a ~i ca rezultat tensiunea in re1 scade. ceca ce

8 10FIG. 26 - RELEUL REGULATOR CU DOUA TREPTE

- miezul 3Tmnturii; 2 - piesa polari\~ 93 - bohinajul de tcnsiune; 4 - bohinnjul I1C curent; 5 - lama eu contacte a regulalorului; 6 - arc; 7 - izolalia; 8 - contactelc regu 7 15 latorului; 9 - suportul ~uperior nl contactelvT

re~ulatorului; 10 - 5uportul inIerior al con ~-\~v. lactelor regulalorului; 11 - garnituri izola 20~ 0F? '/HlVir 0 loare; 12 - suportu} superior al contactbllraj -disj.; 13 - suportul inferior al contactelor eonj.-disj.; 14, - contactcle conj.-disj.; 15 - II arc; 16 - lama eu contncte a eonj.-disj; 17 - ie~hea bobinajului de curent; 18 - cop

ductor In peri a minus (borna I): 19 - con

ductor Ia bobinajui de excitlqie al generalo

rului (borna S); 20 - conductor In )'la~ii (borno M).

J *

duce la sliibirea magnetizarii armaturii ~i contactul lamei se inchidc din nou la masa. . Aceasta este prima treaptii dc func1ionarc a regulatorului de tcnsiul1c. La cre~terea CDn.if dcrabiJa a turatiei gencratorului ~i la sarcina redusil lunctionarca fg1l1atorului trece i pe

4' 5f

trcapta a doua, deoarece rezistenta suplimentara a bobinei de excitatie nu mai asigur! Acumulatorul SCc

~, slabilitalea tensiunii. In acest caz armalura releului regulator atrage lama pina la inchiderea contactelor acestuia cu contactul suportului din dreapta, legat cu minusul generatorului. Prin bobinajul de excitatie al generatorului nu trec.e curent ~i pentru u I interval scurt de timp, generatorul nu mai debiteaza curent. Sub actiunea arcului. lama trece insa imediat in pozitia initiala. Cu aceasta se incheie ciclul de lucru al regulatorului in treapta a doua.

Rolul acumulatorului este sa acopere tot consumul de curenl electric, in timlJul stationarii motociclelei, ca ~i la pornire ~i la turatii. mici ale motorului. Pe motociclete. in cutia din stinga este montat acumulatorul 3-MT-7 cu tensiunea 6 V :;;i cu 0 capacitate de 7 An (vezi fig. 27). Polul plus al bateriei este legat la masa, iar polul minus - la fetea-.

ar lie

In timpul functionarii regulatoruJui cu post-rontacte ajunge pina la 50 pe secunda, tensiunii in retea.

doua ceea

lrepte, numarul oscilaNlor lamei ce asigura stabilitatea necesaril a

La circulatia pe limp de noapte, cu toti consu matorii de energie electrica conectati ~i la functionarea motorului cu turatie mica, curentul cedat de,

.d ~

Curentul de incarcare merge de la generator la armatura releului regulator. apoi la lama post-contacte din dreapta a conj-disj. Daca tensiunea generatorului depa~.:;;te tensiunca acumulatorului, curentul - Irecind prin bobinajul de tensiune al releului regulator - magnetizeaza armatura ~i atrage lama. Contactele conj-disj. se indud ~i prin ele trece curent prin bobinajul de curent al releului in acumulator ~i deci se va produce incarcarea.

La scaderea turatiei generatorului, in momentul cind tensiunea acestuia este mai midi decit tensiunea acumulatorului, curentul din acumulator curge in generator, insa

generator este insuficient ~i se completeaza de acumula tor. De aceea, daca strazile sint bine i1uminale. se recomanda sa se circule cu lumina mica.

Motocicletele noi se livreaza c1ientului Cll acumuJatorul neincarcat, deoarece la pastrare illdelungala acumuJatorul incarcat se degradeaza. Procesul de incarcare a acumulalorului este aratal io iqstructiunile anexate de uzina ..Maiak".

tretind prin' bobinajuJ de curent el creeaza 0 polaritate inversa ~i armatura se demagneItizeaza. In acest moment lama se retrage in pozitia initiala ~i conlactele vor fi deschise, adica nu se produce descarcarea acumulatorului Ja generator.

Ruptorul. regulatorul de avans,' bobina de aprindere, bUjia FIG.

2

27 - AMPLASAREA

Din cele spuse sensibil, reglajul lui elecirice ,de masurfl

despre releul regulator, trebuie retinut ca acest aparat este foarte este destul de fin ~i este posibil numai in cazul existentei aparale:or . ~i poate fi racut de un electrician calificat

Ruptoful deschide circuitul electric, de joasa tensiune al bobinei de aprindere, astfel ca bobinajul secundar al bobinei se induce un curent de

ACUMULATORULUI 1 - acumulator; 2 - aiguranti;

3 - conductor la mos.; .. - cenll1ra 4le rhare 8cumulatorului.

52 53

FIG. 28 - RUPTORUL

SI

~ ~

1 - Suporlul ruplorului; 2 ~i 7 - ~lIruburile pen. \ru fixarea 5uporlului; 3 ~j 4: - contll.ctc; 5 _ ,ucuhul pentru reglarea contactul fix; 6 _ excenlric peu. Iru rcgla,rea jocului IUlre e~u.tacte.

54

inalta tensiune. EXistenta inaltei tensiuni III electrozii bujiei provoaca formarea scinteii ~i ca rezultat se produce aprinderea amestecului in cilindri.

Organele principale ale ruptorului sint contactul fix, contactul mobil (vezi fig. 28). Cama este fixata pe capatul axuJui rotorului generatorului ~i se rote~te impreuna Cll rotorlli. Contactul mobil are un cursor care aluneca pe profilul camei, fiind apasat pe cama de arc. Pe capatulconlactului mobil exista un contact de Wolfram, care este legat Cll bobinajul primal' al bobinei.

Deschiderea admisa intrc contactele ruptoruilli trebuie sa fie intre limitele 0,4:-"0,6 mm. Inccputul deschiderii trebuie sa Coillcida cu momcntul in care pistOllul cste la distan\a dc 3,5-4 mm inaintea pUllctullli mort superior (avansul aprindcrii).

In paralcl cu contactcle ruptorului, cstc Icj:!'al condcnsalorlll cu capacitatea de

0,25 I.l. F, care contribuie la stingerea sdnteii ~i se formeaza intre contactele ruptorului in momentlll deschiderii acestuia, ferindu-Ie asHel de arsuri. Mi~orarea formarii de scintei intre contactele ruptorului accelereaza in acela~i timp mult intreruperea circuitului electric, astrel ca in bobinajul secundaI' al bobinei se induce 0 tensiune mai inalta decit aceea care ar putea fi indusa in !ipsa condensatgrului.

Pozilia camei in raport cu pozitia pistonului in cilindru este strict determinata. Ruptorll! este astfel construit incH este posibila reglarea deschiderii intre contaete

$i modificarca unghiului dc avans la aprindere, adica a momentlllui. inceplltului de deschidcre a contaetelor.

Bobina de inductie sc compune dintr-o armatura formata din tolc de otcl de transformator, peste carc sint infa:;;urate doua bobinaje - primal' :;;i secundaI'. La ie:;;irea bobinajlllui secundaI' se obtine inalta tensiune pina la 16-20000 V. Borna bobiilaJU!Ui secunaar esle legala printr-un conductor de inaIta tensiune cu bujia (vezi fig. 22). Bobina cstc amplasata sub rezervorul de benzina ~i fixata pe cadru.

BUjia - se compune dintr-un corp de otel, in care este introdus un miez ceramic. cu eleetrod central. Partea inferioara a corpului are un filet cu diametrul 14 mm, cu un pas de 1,25 mm. Pentru etan~are, intre bujie :;;i chiulasa se pune 0 garnitura.

In suprafata frontal a a corpului bujiei este montat electrodul de masa; intre electrodlll ccntral :;;i' electrodul de masa. trebuie sa existe 0 distanta de 0,6-0,7 mm, cc sc

stabile~tc cu lera din trusa de scule.

Farul, lanterna din spate, contaetorul semnalului stop Farul se compune din: carcasa, oglinda, rama, geam ~i dulie cu becuri. Oglinda-iar ~i

ge

sint montate in partea dinapoi a oglinzii rcflectorului. Pentru inlocuirea becurilor, n. este necesara demontarea

~u '~~i, FIG, 29 - COMlJTATORUL LlJMI";"n

" 1 - corpuI comutatorlllui; 2 ~i 4 - bornele de ie~i['"e pentru bccul principal 81 Carului; 3 - contactul mobil; 5 ~i 9 - boruelc claxouului; 6 - horna Iantcrnei din spate. care ,&e leags 1. generatorn} de Cluent alr;rnativ - in cazul de fala borns cate liber';; 7 - suportul pirghiei comutatfl. rului; 8 - pirghia comutalorului; 10 - borDa de iotrare.

Instalatia electrica

LegatLira condLictoriJ6r este aratata' in fig. 22. Conductorii sint intruniti in fascicuIc; iar pentrLl comoditatea montajului, au cLilori diferite.

Se recomanda, ca dupa fiecare 3 000 km parcur~i pe motocicleta sa se controleze starea izolatiei conductorilor ;;i buna lor fixare in borne. In caz de degradare a izoIatiei. aceasta !rebuie reparata sau trebuie' inlocuiti condlletorii defecti.

Mecanismele de eomanda Ghidol1ul motocicletei este cupIat rigid de placa de fixare a fureii teIescopice. fe

accca, mi;;cariIc ghidonuIlIi se transmit prin furca la roata din fata. Pe ghidon, sint montate manetele de comanda: maneta ambreiajuJui, maneta frinei,

maneta decomprcsoruIui. maneta dc comanda a sertaruIui de aer al carburatorului. precum ~i comutatorliI de lumina CLi butonul claxonului si un miner roHtor pentru comanda sertaruIui de acceleratie a carburatorului (man;;onul de acceIeratie).

Maneta de eomanda a ambreiajului este pJasata pe partea stinga a ghidonului. La apasarea manelei, ambreiajul decupleaza arborele cotit de arboreIe primar al eutiei d ~ viteze. DecupJarca ambreiajului se face la pornire si Ia schimbarea vitezelor.

Maneta frinei din fata se gaseste pe partea dreapta a ghidonului. Prin apasarea manetei, se actioncaza frina rotii din fata. Frina d'e mina trebllie folosita impreuna cu frina de, picior, deoarece la viteze mari frinarea numai eLi frina din fata este pericuioasa.

Maneta decompresorului. Maneta decompresoruJui se gase~te pe partea stinga a ghidonlilui. La apasarea manetei sc desehide supapa decompresorului, care da posibilitatea sa se opreasca motorul.

Maneta sertarului de aer da posibilitatea sa se regleze dozajuI amcstecului, adica sa se obtina 0 functionare corecta a motorului. La rotirea manetei in sensul acelor L1nui ceasornic, obtincm amestec sarac.

Comutatorul de lumina eu butonul c1axonului este montat pe partea stinga a ghidonului. Prin rotirea pirghiei comutatorului, se face comutarea luminii de pe faza lunga pe [aza scurta ~i viceversa. Prill apasarea butonului c1axonului, se pune in functiune

. c1axonul.

58

FIG. 30 - ORGANELE DE COMAl'IDA. ALE MOTOCICLETEI

1 - comutatorul luminii; 2 - butanul claxonului; 3 - manela decompresorului; 4 - maneta ambreia jului; 5 - rozeta frinei de ~bidon; 6 - maneta 8er tarului de aer; 7 - maueta frinei din fata; 8 - mi. DecuI de com.ndi al suurului de aeceleralie (maolSo ul de acceleratie).

Minerul de comanda al sertarului de acceleratie (man~onul de acceleratie este amplasat pe partea dreapta a ghidonului. La rotirea minerului spre conductor, sertarul de accele ratie al carburatorului se ridica ~i se mare~te turatia motorului; la rotirea in sens invers, turatia motorului se miq;oreaza.

Pedala de pornire este plasata pe partea sting-a a carterului. Pornirea motorului se face prin apasarea pedalei cu piciorul.

Comutatorul central cu cheia de contact este plasat in far ~i permite coneetarea aprinderii "i a aparateJor de iluminat.

Pedala pentru schimbarea vltezelor este amplasata pe partea stinga a carterului. Apasind sau ridicind pedala cu piciorul se cupleaza viteza necesara.

Cuplarea yitezelor din pozitia neutra se face in felul urmlHor (vezi fig. 18 ~j 19): viteza 1 - prin apasarea pedalei in jos, vitezele 2. 3 ~i 4 - prin ridicarea pedalei in sus. Comutarea din viteza 4 pe viteze mai joase se face prin apasarea pedalei in JOs. Pozitia neutra se gase"te intre yitezele 1 ~i 2 "i a~ezarea pedalei in pozitia neutra se face mai comod cu mane.ta de cuplare a vitezelor. La a~ezarea in pozitia neutra se aprinde becul de semnalizare de pe far (cu culoare verde).

Maneta pentru comutarea manuala a vitezelor este plasata pe partea dreapta a rezervorului de benzina din spate.

Pedala frinei de picior este amplasata pe partea dreapta a motocicletei sub virful piciorului drept al conducatorului. Prin apasarea pedalei este actionata frina rotH din spate. Tn timpul apasarii pedalei, se aprinde becul semnalului stop.

Discul de frinare al ghidonului serve"te pentru mic~orarea rotirii spontane a furcii din cauza ~ocurilor laterale ale roW, in timpul circulatiei cu viteze mari pe drumuri proaste.

Kilometrajul este montat pe far "i are un contor pentru inregistrarea kilumetrilor parcllr~i cu motocicleta "i un indicator de viteza. La aprinderca luminii principale, scara kilomelrajului se Jumineaza.

Intretinerea kilometrajului. Dupa fiecare 2000 km parcur~i, trebuie scos kilometrajul"i prin ungator trebuie uns arborele f1exibil cu 2-3 picaturi de ulei de transformator.

6/ 60

INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE

Pregiitirea inainte de plecare ieControlul minutios a't.. motocicletei inainte de pleeare eonstituie 0 garant pentru

iunctionarea ei normala ;;i pentru prevenirea deieetarii ei pe drum. Inainte de pleeare 1rebuie examinata motocicleta pe dinaiara, eontrolind buna iixare a ;;uruburilor ;;i piuli-' telor. integritatea ~i buna iunctionare a irinelor. prec\.1m ~i existenta combllstibilului )n rezervor Oaea rezervorul trebuie eompletat eu eombustibil, se va. pregati un amestee campus din 20 parti benzina ~i 0 parte ulei, care se amesteea ~i se toarna in rezervor. In timpuI alimentarii trebuie mentinuta 0 curatenie absoluta, neadmitindu-se patrunderea in amesteclll-c01l1bustibil a 1l1urdariei !Ii a prafului. Pentru a evita palrunderea murdari~i ill rezer\"orul de benzina, alimentarea se lace printr-o sita sau 0 pilnie eu sita.

In limpul alimentarii, trebuie respeetate masurile pentru seeuritatea impotriva

incendiului.Inainte de plecare, trebuie controlat nivelul de ulei in eutia de viteze. Se eontroleaza presiunea' in pneuri ~i la nevoie se urnila pneurile .oupa ee s-a eonstatat perfecta stare II motocicletei, se poate pomi motom!.

Pornirea motorului Oupa ee s-a eonstatat ea maneta de" viteze se gase;;te in pozitia neutra (la stabilirea

conlactului arde beeul verde de semnalizare), se desehide robinetul de benzina. La pornirea unui motor rece trebuie apasat cu degetul butonul de inecare al plutitorului carburatofuhii ~i tinut In aeeasta pozitie plna In 1l10mel1tul cind camera de nivel constant se 62

lImpJe cu benzinil. La pornirea 1110torului c;ald, nu se recomandil apasarea butonului de lnecare a pllltitorului. La pornirea motorului rece, trebuie sa fie lnchisil maneta sertarului de aer; iar la pornirea motorului cald, desehisa eu 1/2 din cursa. Se rote~te maneta de gaze eu 1/4 ~i, apasind pedala de pornire, se rote~te arborele eotit; apoi se pune eontactul ~i printr-o apasare brusea a pedalei se porne~te motorul.

Se incalze~te motorul la turatie miea de 2-4 min, dupa eare se poate pleea. . Pentru oprirea motorului trebuie red use gazele, pe urma, prin desehiderea supapei

decompresorului se opre~te motoru! ~i se lntrerupe contactul. Pornirea motorului in timpul iernii. La exploatarea motocicletei in timpul iernii;

irebllie respectate urmatoarele reguli: . 1. Locul de pareare trebllie ales pe dt posibil protejat contra vintullli ~i a zapezii. 2. Amestecul de eombllstibil "i ulei trebuie preparat intr-o incapere calda, eautind s

se obtina 0 dizolvare completa a uleiului in benzina. 3. In uleiu} care se toarna .in cutia de viteze, trebuie adallgata

100-150 em3 de petrol. Pentru pornirea motorului la temperaturi joase, se va proceda dupa cum urmeaza:

se inchide clapeta de aer a filtrului de aer prin rotirea manetei montata pe eapoia din dreapta a carburatorului, se deschide robinetul de benzina ~i se apasil butonul de inecare al pilltitorullli carburatomllli, se umplc camera de nivel constant, se rote~te maneta de gaze ~i se deschide sertarul de acceleratie. Apasind pedala de pornire se rote!iite de cUeva ori arborelc cotit pentru aspiratia amestecului in eilindrll.

Oupa ce aspiratia s-a terminat, se deschide putin clapeta de aer, se pune contaetul ~i se porne~(e motorul.

63

La inceperea exploziilor, inchizind c1apeta de aer astfel ca motorul sa nu caleze, se Incalze:;;te treptat motoru!. Dupa incalzirea motorului, se deschide clapeta de aero

Regull1e de circulatie

La porn ire din loc trebuie decuplat ambreiajul, cuplata viteza intn, apasind pedala de schimbare a vitezelor. Rotind incet maneta de gaze, se mare:;;te treptat turatia motorului :;;i in acela:;;i timp se elibereaza treptat maneta ambreiajului. 0 eliberare brusca a manetei ambreiajului provoaca 0 suprasaicinli mare a transmisiei ~i poate provoca ruperea unoI' piese.

Dupa ce in viteza intii se atinge viteza de 10 km/h trebuie cllplata viteza a doua; la atingerea vitezei de 25 km/h se cupleazi! viteza a treia, iar la atingerea vitezei de -45 km/h se cupleaza viteza a patra. De fiecare data, la schimbarea vitezelor trebuie redu

3. Trebuie mentinuta presiunea normala in pneuri. Mic;;orarea presiunii in pneuri mare;;te rezistenta la rulare ;;i deci marc;;te consumul de combustibil.

4. rn mod regulat trebuie controlata bujia. Mbtorul care lucreaza cu intreruperi datorita bujiei are un supraconsum de combustibil.

5. Trebuie reglata corect aprinderea. de frina sa atinga de tambu~.6. La Irinele libere nu se admite ca sabotii indelungata a viteze\or joase maresc7. Opriri Irecvente, [rinarea;;i folosirea

consumul de combustibil. 8. Se recomanda a se folosi dnd e posibil circulatia (mi;;carea prin inertie)

cu gaze reduse ;;i cu pozitia neutra a vitezelor. Cu 0 anumita deprindere, se poate obtine ca oprirea sa se laca In locul stabilit

printr-o foarte u;;oara frinare. Motocicleta trebuie oprita, pe cit posibil, pe un loc drept ;;i uscat. Pentru stationari

de scurta durata, motocic!eta se iixeaza pe suportul lateral. In timpul opririlor pe drum nu trebuie lasata motociclcla pe' parka carosabila a drumului, ci motocic\eta trebuie oprita pe margine.Gnd motocicleta se opre;;te in vederea unei stationari de lunga durata, trebuie inchis robinetul de benzina ;;i scoasa cheia de contact.

Pentru alimentarea lllotorului trebuic 1010sita benzina auto cu cilra oetanica 66-70, arnestecata cu ulei grupa 400 astfel:

_ pe timp de iarna ulei 405 _ pc limp de vara ulei 413 _ perioadele de trecere ulei 410.

66

Cifra octanidi caracterizeazii proprietatea combuslibilului de a rezista la aparitia detonatiilor. Cu clt este cifra oetanica mai mare, cu atit combustibilul rezista mai bine la detonatie.

Dctonatia este un fenomen care consUi in desfa;;ur,lrea anormala' a procesului de ardeI'() ;;i la care viteza de ardere a amestecului cre;;le ;;i se transformii in explozie. Dctonatia este un fenomen loarte diiunator ;;i periculos, care provoaca uZt~ ;;i ruperea segmentilor de piston, boltului de piston, rulmentului bielei ;;i arderea capului pistonului.

Delonatia provoaca scaderea puterii motorului ;;i cre;;terea consumului de combustibil. Detonatia apare sub lorma unor batai sonore in cilindru. care se aud ma'i ales la functiona rea motoruJui cu sarcina mare. Citeodata, detonatia se considera in mod erQnat ca fiind bataia boltului.

Detonatia poate fi mic;;orata prin reglRrea unui avails mai mic la aprindere; insa aceasta duce inevitabil la cre:;;terea consumului de combusitibil.

Folosirea pentru motor a unor combustibili sau uleiuri nepotrivile ;;i care nu corespund prezentelor instructiuni provoaca 0 cre;;tere rapidii a calaminei in camera de ardere $i pc capul pistonului. Calamina contribuie mult la arderea combustibilului cu dc!onatie.

Rodajul unei motociclete noi Functiunarea normal a :;;i indelungata a motocicletei depinde de regimul perioadei

initiale de exploatare a acesteia, de intretinerea atenlii ;;i de conducerea priceputa. l~odajul motocicletei JJ-56K se face ca ata;;.

5 67

In timpul rodajului, se produce ajustarea reciproca a supraietelor de lucru ale pieselor precum ~i tasarea imbinarilor filetate ~i altera. Daca nu se va face la timp controlul, ungerea 5i stringerea imbinarilor iiletate, aceasta poate provoca dereglarea functionarii corecte a mecanismelor. /

Pentru perioada de rodaj a motocicletei, in carburator este montat un ~urub limitatorCc care limiteaza ridicarea sertarului de acceleratie; scoaterea acestui 5urub inainte de termiiunctio narea rodajului este categoric interzisa. Durata de rodaj pentru l11otociclete a fost stabi1rebuie

telor, lita la 2000 kill. rezerv( ~urubul limitator mic:;;oreaza pina la 0 anllmitil limita posibilitatile dinamice ale compu motocicletei; insa trebuie avut in vedere, ca :;;i cu existenta ~urubului limitator, motoIn tin cicleta poate sa dezvolte viteze care depa~esc vitezele recomandate la rodaj. In am In perioada rodajului, trebuie satisfacute urmatoarele conditii:in rez 1. Plecarea se poate face numai dupa incalzirea motorului ~i nici intr-un caz nu t~ trebuie lasat motorul sa functioneze la turatie mare in timpul incalzirii.incen

2. Vitezele de circulatie nu trebuie sa depa~easca urmatoarele valori:Ir presiu in viteza I 10 km/h a mot in viteza I I 25 km/h

in viteza III . 35 kmjh in viteza IV ' 50 km/h

D 3. In timpul rodajului, in cursul primilor 1000 de km, pentru a evita supraincalzirea con lac motorului se recomanda ca dupa fiecare 20-25 km sa se faca cite 0 oprire pentru fiecare nirea 10-15 min. oprindu-se totodata motoru!. ratoru

68

4. Nu trebuie supraincarcat motorul fara nevoie; de aceea trebuie evitata circulatia pe drum uri grele. Trebuie acordata atentie deosebita schirnbarii vitezelor de pe viteza mai mica pe viteza mai mare :;;i viceversa, deoarece 0 schimbare a vitezelor care nu se face la timp duce la suprasolicitarea motorului.

5. Trebuie folosit comDustibil compus dintr-un amestec de ulei :;;i benzina in proportie de 1: 20 (I litru de ulei pentru 20 Iitri benzina). Combustibilul trebuie bioe amestecat pina 13 completa dizolvare a uleiului.

Se interzice categoric folosirea unor surogate de benzina sau ulei. 6. Nu se recomanda sa se faca :;;coala :;;i antreoament in perioda rodajului, deoarece

o manipulare nepriceputa a motocicletei provoaca supraso!icitarea motorului: din cauza schimbarii iotirziate a vitezelor, din cauza mEiririi bru~te a turatiei, datorita unor porniri lrecvente etc.

7. Dupa rodajul motocicletei pe un parcurs de 2000 km, trebuie scos cilindrul, :;;i cu precau1ie segmentii de piston. Se noteaza amplasarea fiecarui segment in :;;a01, se curaja segmentii, pistonul ~i :;;anturile din piston de calamina. se puo segmen1ii pe locul lor ~i se mooteaza la loc ciliodrul. Dupa aceasta, motocicleta poate Ii folosita fara !imitator.

8. Cutia de viteze este neumpluta cu ulei la uzina. Prima schimbare a uleiului se face dupa 500 km parcur~i. Inainte de turnarea uleiului proaspat, trebuie' splilat cutia de viteze cu petrol. Ulterior, schimbarea uleiului se face dupa fiecare 2000 km.

6rJ

3. Se eontroJeaza ~i Ja nevoie se regleaza intinderea Jantului rotii din spate. Dupa Hecare reglaj al Jantului, trebuie controlata amplasarea eoreeta a rotilor in acela~i plan.r ' lntretinerea motocicletei In deeursul primilor 500 km pareur~i, intinderea lantului sc va control a dupa fieeare

I Inaintea fiecarei pleeari, trebuie control ate urmatoarele: 100 km. a) existenta cantitatii necesare de combustibil in rezervor ~i. curatenia oriliciului 4. Se string piulitele de fixare ale tobelor de e~apament.fune

treb din bu~onul rezervorului pentru trecerea aerului; 5. Se string buloanele de lixare ale suspensiei din lata ~i ale lureii oseilante. telol b) debitarea combustibilulul in carburator; 6. Se string piulitele de lixare ale motorului la cadru. reze c) indircarea acumulatorului ~i functionarea generatorului; 7. Se string bornele aeumulatorului~i se ung eu vaselina. ('om

d) nivelul de ulei in cutia de viteze; 8. Se de~urubeaza deeantorul robinetului de benzina ~i se spala de murdarie.In I in a e) stringerea axelor rotilor; 9. Se schirtlba uleiuJ in cutia de viteze (numai prima data) iIi ri f) starea' ~i intinderea lantului secundar; Dupa J000 km parcur~i, trebuie lacute urmatoarele:

g) functionarea elaxonului, existenta luminii la becurile larului ~i a lanternei I. Se ung toate punetele motoeicletei 1[1 care exista ungatoare de presiune. in('el din spate; 2. Se seoate rezervorul de benzina ~i

8. Se string ~uruburile de fixare ale generatorului. Se eontroleaza ~i se regleazii jocurile intre contactele ruptorului ~i avanwl la aprindere.

9. Se controleaza densitatea ~i nivelul electrolitului in acumulator ;;i ia ncvoie Contre se completeaza.

lunctionan 10. Se eontroleaza curatenia ~i rezistenta legalurilor conductorilor. 1rebuie ex 11. Se controleaza ~i se regleaza ambreiajul.telor, intc rezervor l Dupa 2000 km parcur~i, cu respect area tuturor regulilor de rodaj, se executa loale compus di luerarile aratate in paragraful pentru 500 ;;i 1000 km. In timpul Se de~urubeaza piulita capacului eamerei de amestec a carburatorului. Se scoatein ameste l

capacul eu sertarul de acceleratie ~i cu un cle$te se taie tija limitatoare a sertarului. in$uin rezerv In til rubata in capacul camerei de amestec, apoi se asambleaza earburatorul.

iJ1cendiulu Incepind din acest moment, molo::icleta poate fi exploatata normal, insa se recomandil 1nain' totu$i in decursul unei anumite perioade de timp sa se evite curse indelungate cu viteze

prcsiunea mari '$i sa nu se suprasolicite mo!orul prin eirculatia pe drumuri proaste.a motocic

Ourabilitatea motocicletei depinde nu numai de rodajul cored, ci $i de calitatea intretinerii, exploatarii $i deservirii ulterioare.

Unii beneficiari considera ca motocicleta poate sa functioneze $i fara respeetareaDupa prezentelor instructiuni. Un asemenea punet de vedere esle complet gre$it. Cu toate ca

conlactulu motocicleta va functiona $i la 0 Intretinere mai putin atenta iau fara intretinere, insanirea unu

ratorl.lhii termenul de serviciu al organelor ei se va mic$ora simtitor.

62 72

OperatiiJe de intretinere urmatoare: a motocicletei se recomanda sa fie

1. Jnaintea fiecarei pJecari. 5. Oupa fiecare 2000 km. 2. Pe masura necesiUitii. 6. Oupa fiecare 5000 km. 3. Dupa fiecare 500 km. 7. Oupa fiecare 10000 km.

'1. Oupa fiecare 1000 l{m

Planul lucrarilor de intretinere $i ungere Tcrmenclc

de illtretinere Descricrea sumad a lucrarilor PZl~.

Jnaintea fiecarei pJecari, Vezi ..Rodajul motocicletei noi n

dupa 500, 1000 $i 2000 km Pe masura Se fac operatiile care apar de 1.1necesitatii

caz la caz in functie de conditiile de expioatare a motocicletei.

Oupa 2000 km Se fac operatiile prevazute dupa un parcurs de 500 "i I 000 km

Se ung toate punetele motocicletei Se faeunde exista ungatoare Cu presiune

tacute la termenele

Ob.erv.tii

dupa fiecare 1000 km

73

Control' funetionarca -trebllie exal telor. integ rezervor D. compus din In timpul . in amestecl in rczcr\'or

In ti il1C'endilllui.

Inaint, prcsiunea' a motociele

Dupa conlaetul ui nirea unui ratorliltii 74

TerlDenele de intretinere

Descrierca sumara a luerarilor

Se tarita

Se

curata bujia ~i se reg-Ieaza intre electrozi. controleaza distanta Intre

dis

contactele ruptorului, reglajul momentului de aprindere, starea periilor ~i a coleetorului generatorului.

Se unge curatitorul de fetm al camei ~i axul camei rllptorului.

Se ung cablurile Cll ulei Se schimba 1I1eiul in cutia de viteze.

Se cura1a rezervorul de benzina, de murdarie ~i se spala bine cu benzina

Se controleaza starea aClJlTIulatorului, gradul de incarcare ~i densitatea eledrolitului.

Se controleilZ8 starea echipamentlllui electric.

}>,ag, Obsen'atir Termenele

de intrelioere

Ulei de vaselinii sau de oase

uJei 5000 km

Vara 408

ulei 413, iama 1I1ei

Lunar. independent daca se face sau nu exploatarea motocicletei.

Dcsccierca sumal'a a Jucririlor pogo Ohserva~ii ----- -_._-

Se scurge din dlindrii amortizorullJi furcii din fata "i supensiei din spale.

Se toama !lJei proaspat.

Se demonteaza ~i se lInge cu vaselina mansoul de acceleratie de pe g-hidoll.

Se rae operatiile dupa un parcurs de 1000 ~i 2000 km

Se curata canalele de evacuare ale cilindrului,' tevile ;;i tobele de evacuare de ca Iamina_

Se curata dE' ca lamina chiuJasa. pis

ton:.ll, ;;anturile pistonului "i segmcntii pistonului. Se controleaza uZLlra seg

mentilor pistonului ~i la nevoie sc lll

locuiesc.

Se curata intregul eehipament electric.

75 62

Coni iunetiona trebuie ( telor. in rezervor campus In timp\ In ames Itl rezer'

Tn incendiu

Inai presiune a 1110toel

Dup conlaetu nirea ur ratorului

Termcncle de intre,inere

10000 km

Ducrieroa sumDra a lucrarllor p~g.

Se examineaza rulmentii, butucii rolilor "i se sehimba unsoarea in rul menti.

Se eurata de murdarie "i se spala sabotii de Irina in benzina. Se eontrole'l.za ~i se string toate

piesele de fixare ale motoeieletei. Se demonteaza cilindrii hidraulici ai

ludi din fata "i ai suspensiei din spate, se eurata murdaria de p~ pistoane, se spala' eu petrol "i s~ asambleaza. .)

Se umplu amortizoarele eu ulei. Se lac toate operatiile de intretinere pr~serise dup? 5000 km eu toate operatiile inerente dupa pareurgerea lie 500, 1000 ~i 2000 km. Se controleaza grupul piston-biela "i

urma10arele piese: cilindrul, boltul "i la nevoie se inlocuiesc.

Observtqii

Intretinere21 motorului

Suprafata exterioara a motorului trebuie sa fie intotdeauna curata. NoroiLiI lipit ~i praful de pe drum pe sllprafata cilindrului ~i a chiulasei inralltatesc simtitor racirea lor, ceca ee poaie cauza sllprainealzirea motorului, 0 uzura sporita a pieselor ;;i a meeanismelor ;;i opriri fortate. Existenta pe motor a unor resturi de combustibil ~i ulei poate Ii eauza de ineendiu a motoeieletei.

o aientie deosebita neeesita ungerea motorului. Exploatarea motoeicletei alimentata eu 1:lenzina eurata este inadmisibila deoareee provoaea 0 uzura pronuntata a pieselor in freeare. distrugerea ambreiajului ~i ie;;irea eompleta din uz a motorului.

Se reeomanda, ea amesteeul eombustibil sa fie preparat dinainte inti'-un rezervor separat "i eurat, amestecind bine eombustibilul eu 0 paleta. Dupa aeeasta, amesteeul trebuie lilsat sa se deeanteze eel putin 0 jumatate de ora. Nu trebuie seursa intreaga eantit~te de eombustibil din rezervor, deoareee pe fund se depune murdaria "i apa. In eel mai rau eaz, eantitatea masurata de ulei poate Ii turnata in jciuI de benzina la alimentarea rezervorului. In aeest eaz, dupa alimentare, eombustibilul trebuie amesteeat, clatinind puternie motocicleta scoasa de pe suport.

La funetionarea motorului eu amestec bogat, se observa seaderea pllterii, b8tai anormale "i supraindilzirea motorului.

.. Cauza suprainealzirii poate fi 0 eantitate foarte mare de ealamina in eilindru :;;i pe bUJle. Curatirea ealaminei se poate face eu 0 strma subtire de otel sau eu 0 lamela, apm se sufla eu un jet puternie de aer eomprimat.

76 77

Curatirea calaminei in canalele de evacuare ale eilindrului se face numai dupa scoaterea tevilor de evacuare.

Pi~tonul se a~aza In punctul mort in1crior ~i cura!irea se face ell un razuitor sau $aber de ote!.

Cc. In timpul euratirii, trebuie urmarit sa nu pi'itrunda caJamina prin ferestrele de bafunctic leiaj in carter. Dupa curatirea t:alaminei trebuie rotit arborele cotit de citeva ori, fara 1rebuie a monta tevile de evacuare, pentru ca rcsturile de calamina sa nu' patrund'i'i in toba de telor, evacuare. Calamina In zona Ie ardere, pc muehia superioara a eilindrului, pe capulrezerv( pistonului etc., se poate curi'iti numai dupa seoaterea cilindrului. Pistonul in aeest caz compu trebuie a$ezat in punctul mort superior.In tin Se recomanda ca la curatirea motorului, calamina sa fie in prealabil inmuiata cuin

spirt medicinal (cufundind piesele in spirt sau aplidnd peste piesele murdare drpe111 inmuiate abundent in spirt pentru 6-8 orc), eeea ce u~ureaza simtitor euratirea calaminei.incend

amrez

II

I lntretinerea instala(iei de alimentare presiul a motl lntretinerea carburatorului. La folosirea unui combustibil de proasti'i ealitate, esle

posibili'i imbicsirea conduetelor de benzini'i $i a jicloarelor earburatorului, ceea ce deregleazB functionarea normal a a motorului ~i provoaca oprirea 1TI0torului. Pentru curatirea carburatorului, acesta trebuic seos de pe motor, seotind in prealabil ea'pa

D cui de proteetie din stinga $i filtrul de aer; pe urma trebuie de$urubata piulit:a supericonlac oara de strIugere a camerei de amestee. Sertarul de acccleratie $i sertarul de aer,nirea irnprcuna ell eablurile de eomanda ramIn pe ma$ina.rataru'

7862

Piesele se spala in benzina curaia. iar toale eanaJeJe $i jicloarele se sufJa eu aer comprimat, dupa care earburatorul se asambleazi'i Ja Joe.

Se interzice euratir-ea jielorului cu sirmi'i. Dupa asamblarea $i montarea carburatorului pe motor, trebuie controlata functioriarea motorului $i faeut reglajul earburatorului.

Pcntru aeeasta se vor face urmatoarele operati uni: (Fig. 10 a) 1. Se regleaza cursa libera a cablurilor de eomanda (1-2 mm) Cll ajulorul limitatoarelor 1. 2. $urubul p-entru reglarea aerului (dozajului la mers in gol) (Fig. 10 pOL. 19) pina

la refuz, apoi se dc~urubeaza eu 1 + 1/4 I + 1/2 de rotatii. 3. $urubul pentru reglarea poziiiei sertarului de aeceleratie (palanti) poz. 16 asHel

ea, sertarul de aeceleratie sa nu se Inehida ~ub 2 mill'. 4. Se porne"te motorul si se lasA sa se incalzeasea timp de 3-5 minute la turatiemedie. .

5. Se a~aza maneta sertarului de aer in pozitia complet deschis. 6. Rotind ;;lIrubul sertarului de acceleratie 16, eu cabIlIl complet slabit, se aduce

turatia motorului la minim, dupi'i care se bloeheaza ~Llrubul Cll eontrapiulita 17. 7. Se regleaza deiinitiv cursa libera a cablurilor "i se fixeaza eablurile. 8: Se eallti'i sa se obtina functionarea stabila a motorului la turatii red usc, fadnd

reglajul eu ajutorul ~urubului pentru regJarea dozajuJui amesteeului 19, dupa care ~urubu! se blocheaza eu contrapiulita 20.

NOTA: R.eglajul de!illitiv al carburatorului se !ace cu fiUral de aer montat.

79

FIG. 31 1 - piulita de fixare a

axului din spate; 2 - iotirt. ziitOT; 3 - piulita $i contra. piulita pcntru .lntinderca !:tiltului.

81

lan(ul primar ~i lan(ul secundar. Lantul primal' lucrcaza intr-o baic dc ulei. Acest lant nu llcccsita rcglaj ~i intretinere. insa in timpul functionarii lantul se intinde :;;i sag-cata lantlilui se mare.5te. Daca aceasta sageata a lantuJui eslc mai mare de 15 mm sau dacii se constatii piese ~i zale rupte la lant. acesta trebuic inlocuit cu altul nou. . Dupa fiecare 3000 km parcllTj;i, lantul secundar tre

bUle scos :;;i spalat binc in benzina. Dupa spalare. lantul trebuie uns. Pentru aceasta lantul se scufunda pent~u citeva minute in 1I1ei fierbinte (amestesc compus dll1 95% ulei 413 ~i 5% pulbere de grafit). Inainte de montarea .Ia loc. lanjlll se ,mge abundent pe dinafara Cli aceea~1 unsoare.

. Daca din cauza alungirii lantullli, sageata va Ii mal mare de 25 mm, laujul trebllic intins, in care scop trebuie slabita piulita axului rojii ~i piulita semiaxului, dupii care trebuie stliibite contrapiulijele intinziitoarelor. Dupa accasta, In~lIrubind pi uli tele intinzatoarelor, se regleaza lungimea lantului. Lantul intins normal trebuie sa. aiba 0 siigeata de 17-25 1~m. Verificarea se face pnn apasarea Cll mina pe burduflll inferior al lantului obserVllld sageata. Motocicleta se instaleazii pe suport. Dupa ce Sea Intins lantuI, trebuic In:;;urubate piulitele sCl1llaxei ~i. axul rotii, pe urmii trebuie strlnse contraPlulItele intinzatoarelor (fig. 31). Apoi, se controleaza 6

80

I ntretinerea transmisiei

Ambreiajul. Ambreiajul trebuie controlat dupa fiecare 1000 km parcur:;;i. Mancta ambreiajului trebuie sa aiba 0 cursa Iibera. Marimea normala a cursei Iibere

sc determina prin deplasarea capatului manetei cu 3-4 mm. Pentru rcgJarea corectft a mecanismului de decuplare a ambreiajuJui serve:;;te ~urubul

dc reglaj (fig. 14). Slabind contrapiulita, :;;urubul poate fi rotit. La rotirea ~urubului in sensu! acelor unui ceasornic, cursa libera a manefei ambre

iajului se mic:;;oreaza, iar la rotirea ;;urubului in sensul contrar acelor de ceasornic, cursa libera se mare;;te. Dupa terminarea reglajului, contrapiulita se stringe. Melcul lllccansimului de decuplare a ambteiajl1lui trebuie gresat regulat prin ungator.

Intre1inerea filtrului de benzina. Filtrul de benzina impreuna cu decantorul este executat impreuna cu robinetul de benz ina. In decantor se sedimenteaza corpurile straine care au patruns in rezervorul de benzina. Se recomanda, ca filtrul de benzina sa fie curatit dupa fiecare cursa ;;i mai ales in timpul iernii, deoarece existenta apei in decantor poate sa intrerupa complet accesul combustibilului in carburator.

Pentru curatirea filtrului de benzina, se va .proceda dupa cum urmeaza: I. Se inchide robinetul de benzina, a;;ezind malleta in jos. 2. Se de)lurubeaza paharul decantorului. 3. Se scoate din pahar sita, grataru! ~i arcul. se spala bine in benzina ~i se man

teaza la lac.

Iunct 1rebu telor. rezer' rompi In til in an iri rez

IT inrcnd

I prcsiu il mot

Du) conlactl nirea UJ ratorl.llu

62

daca roata nu este centraLs. Daca lantul este foarte lung, el trebuie scos ~i scurtat cu doua zale (chiar dadl aceasta se Intlmpla la Inceputul folosirii motocicletei).

Cutia de viteze. Tntretinerea cutiei de viteze consta in a urmari daca in cutie existii o cantitate suficienta de ulei. Dupa fiecare 2000 km parcur~i, trebuie schimbat uleiul In carter.

Schimbarea uleiului se face la motorul cald, de preferinta imediat dupa intoarcerea din cursa, in ordinea urmatoare:

a) se scurge uleiul ,folosit prin orificiul de la partea inferioara a carterulul, dqlll'ubind in prealabil dopul filetat;

b) se In~urubeaza doput se toama in carter 1 litru de ulei grupa 200, apoi se lasii molorul sa functioneze pe loc cu cutia de vitczc cuplata timp de 3-5 min. sau se circuli! cu molocicleta pe 0 distanta de citiva km;

c) se scurge ulei~1 ~i se toama 1 litru de ulei curat dupa cum urmeaza: pe timp de vara - ulei 413; pc limp de iama - ulei 408.

Intretinerea mecanismului de rulare

In cursul exploatarii motocicletei trebuie urmarita intinderea spitelor ~l 111 cazul sliibirii lor, acestea trebuie strinse la timp. Pentru a preveni rasucirea spite! la stringere. aceasta trebuie strinsa cu un dispozitiv. Sub ~url.lbul dispozitivului se pune 0 briJa speciali! care se anexeaza la sculc.

Rulmentii rotilor trebuie un~i dupa fiecare 5000 kill, 111 care scop se scot ~aibele de protectie ~i se intrOduce In rulmenti vaselina. Dupa ul1lpJerea rulmentiJor eLI vaselina ~31bele se monteaza la loc. . Pentru obtinerea mi~carii stabile a motocicletei ~i pentru mic~orarea uzurii pneurilor~I a .Iantului, este foarte important ca rotile sa se ga~easca In acela~i plan. De ace~a,

trebule controlata pozitia rotilor dupa fiecare stringere a lantului. Pentru verificarea pozltiei rotiIOl', sttnd la 5 m In spatele motocicletei, se prive~te de-a ]ungul planului lateral al rotii di n spate, din dreapta (ii din st1nga asupra rotii din fata. Planurile rotilor trebuie sa fie pc aceea~i linie. Daca se constata, ca pe 0 parte pneul rotii iese In a131'a, aceasta Inseamna ca roata din spate este a~ezata oblic. In acest caz trebuie slabita piulita axului ~i Indreptata roata Cll ajlltoml . lntinzatoarelor, pe urma trebllie din nOli controlata .< sageata lantului.

. Pe masura uZllrii In timpul exploatarii a garnitun lor de frIna, irebuie reglate frlnele.

Pentru regl area frlnei di n fa ta pe discul de frIna al rotii existil un ~urub special (fig. 32). La de~urubarea acestui slirub cursa libera a manetei se miqoreaza. Frlna' de mina trebuie sa fie reglata astfel lnc1l frInarea sa Inceapa la deplasarea capatU!Lll manetei cu 5-10 mm. ().

FIG. 32 - HEGLAREA FR1NEI DIN FATA

1 - euruh de reglaj; 2 contrapiulita; 3 - cahlul frind

., J

82

t . Reglarea frinei de picior se lace CLI ajlltorui ~urubului (vezi fig. 33). La in~urubarea ~urubllilli. cursa libera a pirghiei se mic~oreaza. Frina de picior se reR'leaza astlel, inctt lrinarea sa inccapa lil coborirea v1r!ulUl pedalei cu 10-15 mm.

Cursa libera la maneia frinei din lata ~i la pedala lrinei de picior este obligatorie, deoarece ill caz contrar se va produce atingerea sabotilor de Irina de tambur, ceea ce provoaca incalzirea tamburilor ~i 0 uzura pllternica a garniturilor de fricti I tne.

Se recomanda ca dupa liecare 5000 km parCllr~i. tamburii de frina sa fie examinati. Cu aceasta ocazie se curata piesele interioare ale Irinei. iar in cazul ancrasarii garniturilor de frictiune, acestea trebuie spalate cu benzina. Trebllie controlat, daca capetele Iliturilor nu ies deasllpra suprafetei garniturilor. Daca capetele niturilor ies in afara, ele trebllie fixate mai adinc sau garnitllri Ie trebllie inlocuite Cll altele noi,

Nu trehuie uns prea mult axu! camei de irina. deoarece III acest caz este posibi!a patrunderea L1nsorii in interiorul tambLirulLli, ceea ce va provoca ancrasarea ~i illlh1csireil cu ulei a supraielelor garniturilor de Mna.FIr.. ;;;1

84

_ . Trebuie controlata minutios intinderea lantului din spate, precum ~i existenta unsorii III lll~enorul burdufurilor de cauciuc ale lantului. Burduful de cauciLic se lllllple CII vaselini:i, lar cama~a cablului cu ulei.

Intretinerea pneurilor consta In controlul presiunii in camere. Degradarile anvelopelor se remediaza prin vulcanizare la cald. Nu se admite statio

narea Illdelungata a pneurilor In locuri ul11ede, precLlm ~i circulalia CLi pJleuri defecte sau umfJate insuiicient.

Sc~aterea anvelopei. Inainte de a scoate anvelopa trebuie evacuat tot aerul din camera. Se de;;urubeaza piulita ventilului, se calca cu ambele picioare pe anvelopa pc partea opusa ventilului ;;i se impinge talonul anvelopei in adincitura jantei.

In acela~i timp, cu 3 leviere speciale, pe portiunea ingusta din partea ventilului, sc scoa~e talonul, dupa care se trage tot talonul anvelopei peste marginea jantei folosind UJl slllgur levier. . Reparatia camerei. Pentru a descoperi locul deiectului, trebuie umflat putin camera ~I ~.upa ~uieratul pe care Jl produce aerul care iese prin camera se gase~te locul impullsaturlJ. Daca gaura este foarte mica, camera trebuie scufundata in apa ~i dupa bulele de a:r 5ar~ se degaja din gaura respectiva se determina locul Illlpunsaturii. Defeetul se repara pnn vulcanizare la cald.

T!: co~ditii de drum, locut defect se Ireaca Cll hirtie abraziva ~i se spala cu benzina curata (Illci intr-un caz camera nu trebuie spalata cu amestec de uJei cu benzina din rezervor).

1.11 !ipsa unor I:unzatoare, care complet se aplica

petice speciale, trebuie decupat dintr-o camera un petic de l11arimra coresapoi se spala ~i se curata cu benzina. Dupa ce benzina se evapora lin strat subtire ~i uniform de solu\le de lipit asHel incH suprafala

85

acoperita Cll solutie a camerei sa fie mai mare dedt peticu!. Aproximativ dupa 10 minute se unge inca 0 data cu solutie camera ~i peticul ~i se lasa sa se usuce, apoi se apliea peticul peste loeul cu defed ~i se stringe bine.

Daea aerul seapa intre ventil :;;i camera, trebuie strinsa piulita ventilului. Montajul anvelopei. !nainte de a:;;ezarea camerei. se eonlroleaza daea din anvelopi:

s-a scos obiectul care a eauzat defeetarea eamerei. Dupa aeeasta, camera putin umflata poate fi introdusa in anvelopa. La a::;ezarea eamerei in anvelopa, trebuie ca ventilul sa inlre in gaura jantei. Piulita ventilului se in::;urubcaza eu eiteva rotatii ::;i eamera se introd uee in anvelopa.

Anvclopa, pe partea opusa ventilului, se imbraca peste roata ::;i eu pieioarele se pr('seaza talonul

Dupa aeeasta, ~urubul 5 se stringe, Pe urma, se a:;;aza pistonlll eu 3,5-4 mm inail\ tea punctului mort superior ~i de:;;urubind ~uruburile 2 :;;i 7 prin rotirea suportului I a ruptortllui se regleaza ineeplliul deschiderii. Dupa aeeasta ~uruburile 2 ~i 7 se string.

j Momentul ineeplltului desehiderii contactelor poate fi determinat precis eu ajutorul'j unei lampi electriee eu tensiunea de 6 V. Lampa se leaga cu un conductor la masa, iar

cu cclalalt conductor la borna ciocanelului ruptorului. Cind contactele sint inchise' ~i instala(ia de aprindere este conectata, lampa nu va arde. In momentul deschiderii can tactelor, lampa se aprinde.

Mai putin precis, momentul deschiderii contactelor poate fi determinat :;;i fara tampa. Pcntru aceasta, intre contactele rllptorullli se introduce 0 foita de (igariL Gnd contaetelc sint iqchise, foita este strinsa de forta arcului ciocanelului. In l1lomentul deschiderii contac~lor, foita poate fi scoasa u~or cu mina.

Releul regulator. Releului regulator trebuie sa i se acorde 0 alentie deosebita, deoarece

7,5 76 n?('lr'

FIG. 35 - REGLAJUL FARULUI centrului farului; 2 - iniil\.,imea centrului arului; 3 -1 - linia

I. Se pregate~te Jow