UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

Catedra de tehnologie mecanică şi organe de maşini

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI

ÎN ACAD R 1.4

Anul universitar 2001-2002

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI în ACAD R14

1. Setări iniţiale Această lucrare constitue doar prezentarea gradată a elementelor strict necesare învăţării comenzilor de lucru pentru realizarea unui desen tehnic (proiect), fiind utilă atât celor care doresc să treacă singuri de la proiectarea pe planşeta de desen la proiectarea pe calculator cât şi studenţilor facultăţilor tehnice cu profil mecanic. Este recomandabil ca lucrarea să fie urmărită pas cu pas în paralel cu lucrul pe calculator, comenzile indicate fiind însoţite de ilustrarea rezultatelor obţinute. După deschiderea calculatorului se lansează ACAD R 14 (dublu clic cu mouse pe pictogramă), pe ecran apare o casetă de dialog (prezentată în Fig.1.1) prin care sunt precizate setările iniţiale. Astfel, dacă se doreşte asistenţă se selectează butonul “use a Wizard”, dacă se porneşte de la un model (şablon) –de ex. Acadiso.dwt- sunt selectate butoanele respective, iar la sfârşit OK.

Fig.1.1. Caseta de dialog care apare la începutul creerii unui desen nou în ACAD R 14 În urma acestor comenzi, pe ecran apare suprafaţa de lucru pentru crearea unui desen nou. Ecranul are 4 zone: 1. Zona de dialog (trei linii în partea de jos a ecranului) 2. Zona de informaţii (în partea de sus a ecranului). Aceste informaţii pot fi sub forma denumiri uzuale pentru programele sub Windows (File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Table, Window, Help) şi a unor pictograme (din bara de comenzi standard). 3. Zona de comenzi aleatoare (pictograme aşezate după dorinţa utilizatorului, de obicei în zonele din dreapta şi din stânga ecranului) 4. Zona de desen efectiv situată în restul ecranului, între celelalte 3 zone. Pe măsură ce se dau comenzi noi, dialogul apare în zona 1 şi defilează în sus, pe ecran rămânând vizibile numai ultimele trei linii. Dacă se doreşte vizualizarea comenzii anterioare, se apasă tasta : F1 după care pe ecran apare dialogul anterior; o nouă apăsare a tastei F1 aduce la loc ultima comandă. Deplasările pe masă ale mouse-ului corespund cu deplasările pe ecran ale cursorului-colimator.In orice moment se doreşte anularea unei comenzi aflate în execuţie se apasă simultan tastele: CTRL + C

5

Pentru a afla informaţii despre o anumită comandă, după emiterea comenzii respective se dă comanda "invizibilă" HELP precedatã de apostrof. Prin comanda HELP (F1) sunt date informaţii generale privind comenzile disponibile. Un desen este denumit "Fişier" (File): FILE La începerea unui desen nou se dă comanda : NEW iar la deschiderea unui desen (fişier) existent , comanda : OPEN După ce s-a creat un desen se poate părăsi ACAD R12 prin una din comenzile: END (încheiere normală a sesiunii de lucru, cu salvarea desenului) sau, dacă se doreşte abandonarea sesiunii curente fără salvarea desenului : QUIT In cazul ACAD R 14, se poate apăsa semnul X(Close) din colţul din dreapta sus al ecranului. Din când în când, pentru a nu se pierde accidental desenul realizat (în cazul unei pene de curent) este recomandabil ca acesta sã fie salvat prin comanda: SAVE Desenele (fişierele) au un nume dat de utilizator (maximum 8 semne) urmat de un punct şi o extensie, de obicei dwg (drawing). Dacă la salvarea desenului acest fişier există, desenul este redenumit cu acelaşi nume dar cu extensia bak, astfel că întotdeauna există posibilitatea recuperării unei versiuni anterioare a desenului. După finalizarea desenului şi eventuala lui salvare pe o dischetă, fişierele cu extensia bak trebuie şterse pentru a nu încărca inutil discul. Ca şi în cazul unui desen executat pe hârtie, şi în cazul proiectării pe calculator este bine să existe o schiţă sau /şi un alt proiect de referinţă asemănător, pe baza cărora se poate stabili dimensiunea colii de desen, a formatului şi a amplasării diferitelor proiecţii. În cazul ACAD R 14, ecranul este similar colii de hârtie, dimensiunile acesteia fiind date prin aşa numitele setări (Settings). Dacă s-a pornit de la un şablon (Template) prestabilit, setările iniţiale sunt atribuite automat, totuşi, dacă se doreşte verificarea sau modificarea lor, aceasta se poate face prin următoarele comenzi: Stabilirea sistemului de unităţi de măsură se poate face prin comanda: UNITS La apariţia casetei de dialog, pentru proiectele de organe de maşini se preferă opţiunea 2: DECIMAL Pentru numărul de zecimale care vor fi afişate (Number of digits to right of decimal point) se va tasta numărul dorit, de exemplu: 2 Pentru sistemul de măsurare al unghiurilor se preferă opţiunea 1: DECIMAL DEGREES Numărul de zecimale pentru unghiuri (Number of fractional places for display of angles) este de asemenea opţional, de exemplu: 0 Originea de la care începe măsurarea unghiurilor (Direction of angle 0) are semnificaţia uzuală din trigonometrie implicită: EAST 3 O"CLOCK =0 Direcţia în care se măsoară unghiurile are ca valoare implicitã pe cea trigonometrică. Dacă se doreşte sensul orar ( Do you want angles measured clockwise? <N> se va tasta Y, dacă nu: ENTER Stabilirea limitelor formatului desenului se poate face prin comanda : LIMITS Aici se precizează coordonatele punctului (x,y) din colţul stânga-jos (originea), de obicei prin valorile 0,0 ( ON/OFF/<Lower left corner> <0.00,0.00>) : ENTER şi coordonatele punctului (x,y) din colţul dreapta-sus (Upper right corner <12.00,9.00>:), pentru formatul A3 culcat: 420,297 Stabilirea densităţii punctelor reţelei ajutătoare -similar cu utili- zarea unei hârtii milimetrice- se face cu ajutorul comenzii: GRID Distanţa dintre punctele reţelei (Grid spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect <1>: de ex.:10 Dacă nu se doreşte afişarea punctelor reţelei se poate da din nou comanda GRID

6

şi se va tasta OFF, sau, mult mai simplu se apasă tasta: F7 (la repetarea apăsării tastei F7 punctele reţelei apar şi dispar din nou, curăţind şi ecranul de urmele punctelor selectate) Stabilirea pasului de deplasare a cursorului se face cu comanda: SNAP Pasul deplasării -pentru creşterea preciziei poate fi ales foarte mic, de ex. 0.1- în acest fel deplasările colimatorului pe ecran şi implicit obiectele desenate au valori şi poziţii "rotunde" în loc de a fi date prin mai multe zecimale.(Snap spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style:) 0.1 Eliminarea deplasării cursorului cu pas fix se face fie prin repetarea comenzii SNAP urmată de OFF, fie prin apăsarea tastei F9: F9 Stabilirea gradării axelor de coordonate se face cu comanda : AXIS Mărimea acestor gradări (Tick spacing (X) or ON/OFF/Snap/Aspect<1>:de ex : 10 Înlăturarea axelor de coordonate se face prin repetarea comenzii AXIS după care se tastează OFF. Modul de afişare permanentă a coordonatelor poate fi activat prin apăsarea simultană a tastelor : CTRL+D sau prin apăsarea tastei F6 (COORDS ON/OFF) : F6 Dacă trebuie trasate numai linii orizontale şi verticale (într-o anumită zonă a desenului) este recomandabil să fie activat modul ORTHO. Aceasta se face fie prin scrierea acestui cuvânt (ORTHO), urmat de opţiunea ON, sau, pentru ORTHO ieşirea din mod, de opţiunea OFF: ON/OFF Acelaşi lucru se poate obţine prin apăsarea repetată a tastei F8: (F8). 2. Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial Suprafaţa pe care se va desena este de obicei de culoare neagră (mai puţin obositoare pentru ochi) şi este înconjurată de o serie de pictograme. Dacă se doreşte modificarea culorii de bază a ecranului (de exemplu, pentru copierea desenului respectiv în Word, fondul trebuie să fie alb), se selectează (clic cu mouse-ul pe textul respectiv din partea superioară a ecranului) succesiv comenzile: Tools Preferences Display - apare o casetă de dialog - în care se selectează cu mouse-ul butonul COLOR şi apoi se selectează culoarea dorită, iar la sfârşit OK. Forma obişnuită pentru cursor (imaginea pe ecran a poziţiei mouse-lui) este de pătrăţel peste care se suprapun două fire reticulare încrucişate. Dacă se doreşte modificarea acestei forme (mărirea sau micşorarea lungimii firelor reticulare), se selectează succesiv comenzile: Tools Preferences Pointer Cursor size : Percentage of screen size: (1. . .4 . . .100) Apply OK. În Fig.2.2. este reprodusă imaginea iniţială a ecranului (cu fond alb), pe care au fost specificate semnificaţiile pictogramelor (aşa cum apar ele atunci când cursorul-colimator este menţinut câteva secunde pe pictograma respectivă) din meniul principal (sus), din meniul Draw = desen (stânga), din meniul Object Snap= salt la respectivul punct (dreapta) şi din meniul Modify= modificări (jos).

Print

New

Print Preview

Copy to Clipboard

Open

Save Spelling

ABC Cut to Clipboard

Fig.2.1. Primele 8 pictograme ale barei de instrumente standard din Auto CAD R 14.

7

Pentru a nu suprapune aceste texte, pentru primele 8 pictograme din meniul principal semnificaţiile au fost date separat în Fig.2.1, iar pentru meniul Dimension (Cotare) în Fig.2.3.

Fig.2.2. Barele cu instrumente din ecranul iniţial şi semnificaţia principalelor pictograme.

În partea superioară a ecranului, după pictograma caracteristică şi denumirea AutoCAD apare numele fişierului respectiv urmat de un punct şi extensia dwg (drawing) (în exemplul din Fig.2.1: Ecran.dwg), apoi, pe rândul următor se află bara de meniuri: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Draw, Dimension, Modify, Help, sub care se află bara cu instrumente standard. Sub primul rând al barei de instrumente standard (New. . . . .Help) se află pictogramele cu ajutorul cărora se poate crea un strat (Layer) sau poate fi activată caseta de dialog pentru straturi (Layers), iar pictogramele următoare oferă posibilitatea de a activa sau dezactiva straturile (On/Off, Freeze, Lock/Unlock) de a vedea culoarea stratului activ şi tipul de linie: Semnificaţia (în limba română) şi modul de utilizare al acestor pictograme vor fi date în capitolele următoare . Make Layer Layer′ s În Fig.2.2. sunt prezentate pictogramele din barele de instrumente: Draw, Modify, Object Snap, care pot fi mutate oriunde (cu ajutorul mouse-lui) sau pot fi şterse (clic sus pe x). Pentru cotare este util să fie activată şi bara de instrumente Dimension :

8

Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance Center Dimension Dim.Text Mark Edit Edit

Fig.2.3. Bara cu instrumente Dimension (pentru cotare)

Dacă se doreşte să fie “la îndemână” şi alte pictograme (ca exemplu, “Text” A ), acestea pot fi aduse alături de celelalte cu următoarea succesiune de taste: View - Toolbars - Customize - Draw - Se “agaţă” pictograma respectivă cu mouse-ul şi se trage la locul dorit -Close Înafara acestor pictograme(comenzi) care pot fi aduse pe ecran la îndemână, comenzile pot fi selectate şi din bara de meniuri Windows, pentru care există următoarele posibilităţi; File New Ctrl+N Open Ctrl+O All Save Ctrl+S Layers Save As Linetype Export Text Styles Printer Setup Dimension Styles Print Preview Audit Multiline Styles Print Ctrl+P Recover Blocks Drawing Utilities Purge Shapes Edit Insert Undo Ctrl+z Block Redo Ctrl+y External Reference Cut Ctrl+x Raster Image Copy Ctrl+c 3D Studio Copy Link ACIS Solid Paste Ctrl+v Drawing Exchange Bynary Paste Special Windows Metafile Ole Links Encapsulated Post Script OLE Object Format Layer Color Linetype Text Style Dimension Style Point Style Units Thickness Drawing Limits Rename

9

Tools Spelling Bring to Front Display Order Send to Back Bring Above Object Send Under Object Distance Area Mass Properties Inquiry List I D Point Time Status Set Variable Load Application Run Script View Display Image Save Administration Rows External Data Base Links Select Objects Export Links SQL Editor Object Snap Settings Drawing Aids Preset UCS Named UCS Previous Restore Save Delete UCS List World Object View Origin Z Axis Vector 3 Point X Axis Rotate Y Axis Rotate Z Axis Rotate Grips Object Group On Tablet Off Calibrate Configure Customize Menus Preferences Draw Line Ray Construction Line Multiline Polyline

10

3D Polyline 3 Points Start, End, Direction Polygon Start, Center, End Start, End, Radius Rectangle Start, Center, Angle Center, Start, End Arc Start, Center, Length Center, Start, Angle Start, End Angle Center, Start, Length Continue Center, Radius Center, Diameter Circle 2 Points 3 Points Tan, Tan, Radius Tan, Tan, Tan Donut Spline Center Ellipse Axis, End Arc Make Block Base Define Attributes Single Point Multiple Point Point Divide Measure Hatch Boundary Region Multiline Text Text Single Line Text 2 D Solid 3 D Face 3D Surfaces Edge Surfaces 3 D Mesh Revolved Surface Tabulated Surface Ruled Surface Edge Surface Box Sphere Cylinder Cone Wedge Torus Solids Extrude Revolve Slice Section Interference Drawing Setup View Profile

11

Dimension Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance Center Mark Home Oblique Angle Align Text Left Style Center Override Right Update Modify Properties External Reference Bind Match Properties Frame Object Image Adjust Erase Quality Copy Clip Transparency Mirror Image Clip Frame Offset Hatch Array Polyline Move (Object) Spline Rotate Multiline Scale Attribute Single Stretch Text Global Lengthen Trim Extend Break Chamfer 3 D Array Fillet Mirror 3 D 3 D Operation Rotate 3 D Align Union Boolean Subtract Explode Intersect

12

VIEW Redraw Realtime Regen Previous Regen All Window Zoom Dynamic Pan Real Time Scale Aerial View Point Center Model Space (Tiled) Left In Layout Model space(Floating) Right Out 1 Viewport Paper Space Up All 2 Viewports Down Extens 3 Viewports Tiled Viewports 4 Viewports Floating Viewports Select Restore Named Views Rotate Delete Tripod Current UCS Join 3D Viewpoint Vector World UCS Save Plan View Named UCS 3 D Dynamic View Top Bottom Left Right Front Back SW Isometric SE Isometric NE Isometric NW Isom Render Scene Hide 256 Color Light Shade 256 Color Edge Highlight Materials 16 Color Hidden Line Materials Lybrary 16 Color Filled Maping Render Background Fog Landscape New Landscape Edit Landscape Library Display UCS Icon Origin Normal Preferences Attribute Display On Statistics Text Windows F2 Off Toolbars

13

3. Utilizarea straturilor (Layer) de desenare. Desenul poate fi executat pe mai multe straturi (LAYER) analog cu desenarea a diferite elemente ale unui desen pe mai multe coli de hârtie transparentă şi 1 = red suprapunerea unora dintre ele. Fiecare strat poate avea altă culoare şi alt tip 2 = yellow de linie (care pot fi modificate ulterior), astfel încât la realizarea desenelor de 3 = green execuţie este suficient să fie activat stratul respectiv (îngheţându-se celelalte), 4 = cyan desenului elementului respectiv trebuind să i se aducă doar mici completări. 5 = blue Culorile (Color) au asociate o serie de numere de ordine. Astfel, pentru culorile 6=magenta standard (de bază) aceste numere de ordine sunt specificate alăturat: 7= white/black (Există mult mai multe nuanţe şi culori, care apar în caseta de dialog) Desenarea cu culori diferite (pe ecran) a desenelor tehnice este utilă mai ales pentru tipărirea acestora (alb-negru) utilizând linii de grosimi diferite (dacă, în meniul “File”, în caseta de dialog “Print” se selectează “Pen Assignments”, Pen No.7, Pen Width 0.200 (sau valoarea dorită), OK., aceste acţiuni asociază fiecărei culori o anumită grosime de peniţă). În Fig.3.1. este prezentată caseta de dialog “Layer” în care au fost introduse 7 straturi (pe lângă stratul “0” existent iniţial dar în care nu este recomandabil să se lucreze).

Fig.3.1. Caseta de dialog “Layer” cu şapte straturi nou introduse.

Introducerea acestor straturi se face prin selectarea succesivă a comenzilor: New În căsuţa “Name” de sub stratul “0” apare “Layer 1” care este înlocuit cu: Axe Clic cu mouse pe culoare (C), comandă în urma căreia pe cran apare caseta de dialog “Select Color” prezentată în Fig.3.2, clic cu mouse pe culoarea dorită

14

(de ex. galben=yellow), OK, după care se revine la caseta “Layer” în care se selectează sub “Linetype” tipul de linie (“Continuous”) după care pe ecran apare caseta de dialog “ Select Linetype” prezentată în Fig.3.3.

Fig.3.2. Caseta de dialog “Select Color” în care a fost selectată culoarea”yellow”

Fig.3.3. Caseta de dialog “Select Linetype” în care au fost încărcate (“Load”) tipurile de linii: Acad iso02w100 (punctată) şi Acad iso04w100 (punct-segment) pe lângă “Continuous”.

În caseta de dialog “Select Linetype” există iniţial selectat numai tipul de linie continuă. Având în vedere că în desenul tehnic liniile de ax se trasează cu linie punct-segment , aceasta aste “încărcată” selectând succesiv butoanele: Load Acad iso04w100 OK

15

În urma acestor acţiuni, în caseta de dialog “Layer” a fost introdus stratul “Axe”, de culoare galbenă, liniile fiind de tipul punct-segment. Se procedează în mod similar şi pentru introducerea celorlalte straturi, iar la sfârşit se selectează cu butonul “Current” stratul cu care se va începe desenul (în exemplu, Axe) şi OK. Dacă linia dashdot apare ca o linie continuă, trebuie modificat factorul de scară, de ex.: LTSCALE=15 Îngheţând (comanda Freeze) un anumit layer acesta nu mai apare pe desen: F Dezgheţarea se obţine cu comanda Thaw (urmate de ENTER): T Observaţie: aşa cum se poate vedea din cele prezentate mai sus, pentru numeroase comenzi este suficient să se tasteze numai o literă (de obicei iniţiala denumirii acesteia -scrisă cu majusculă-bold în cadrul dialogului ) . Având stabilite layerele necesare, pentru începerea desenului trebuie să ne asigurăm că layerul curent este cel în care dorim să desenăm în momentul respectiv. Pentru aceasta este suficient ca în cadrul casetei de dialog "Layer " să selectăm layerul dorit=current. În timpul realizării desenului se pot face modificări ale culorilor şi tipurilor de linii utilizate cu ajutorul pictogramelor prezentate în Fig.3.4.

Fig.3.4. Pictogramele pentru controlul straturilor (Layers) de desenare - Selectarea primei pictograme din stânga (Make Object′s Layer Current) are ca efect apariţia următorului text în linia de comandă (jos): Select Object whose layer will become current: după care, dacă se selectează o anumită linie din desen (clic cu mouse pe ea) , stratul în care se desenează se schimbă cu cel în care a fost desenată linia respectivă. - Selectarea celei de a doua pictograme din stânga are ca efect apariţia casetei de dialog prezentate în Fig.3.1. - Selectarea pictogramei compuse: are ca efect apariţia listei cu toate Axe straturile existente şi starea lor, aşa cum este prezentată în Fig.3.5.

Fig.3.5. Caseta de control a straturilor (Layers)

16

În caseta de control a straturilor se pot face următoarele selectări: - Selectarea pictogramei : (On / Off) are ca efect activarea/dezactivarea stratului respectiv. - Selectarea pictogramei: ( Freeze/ Thaw in all viewports) are ca efect îngheţarea/ dezgheţarea stratului respectiv(altul decât sttratul curent) în toate cadrele vizuale. - Selectarea pictogramei: (Freeze/ Thaw în current viewport) are ca efect îngheţarea/ dezgheţarea stratului în cadrul vizual curent. - Selectarea pictogramei: ( Lock/Unlock) are ca efect zăvorârea/ deszăvorârea stratului. - Selectarea pictogramei compuse: are ca efect Cyan afişarea listei culorilor, aşa cum se poate vedea în Fig.3.6.

Fig.3.6. Lista culorilor care pot fi utilizate

Fig.3.6. Lista culorilor care pot fi utilizate

Fig.3.7.Caseta pentru modificarea culorii şi formei liniilor 17

Modificarea culorii sau a tipului de linie dintr-un desen existent se poate face prin selectarea pictogramei“Properties”:(roşu, galben, albastru) în urma căreia este afişată caseta de dialog “Modify”(Fig.3.7) A - Selectarea pictogramei: (Linetype) are ca efect apariţia casetei de dialog prezentate în Fig.3.8.

Fig.3.8. Caseta de dialog pentru tipurile de linii utilizate

- Selectând pictograma compusă: By Layer pe ecran vor fi afişate tipurile de linii încărcate (Load), aşa cum se observă din Fig.3.9, în caseta respectivă putându-se selecta alt tip de linie .

Fig.3.9. Tipurile de linii încărcate

18

19

4. Transfocarea desenului (comenzile ZOOM) Desenele se execută de obicei la scara 1:1. Pe ecran se poate afişa fie întregul desen, fie o anumită zonă din acesta (atunci când se doreşte mărirea unei anumite zone), cu ajutorul comenzii ZOOM (se tastează iniţiala cuvântului): Z+ENTER -Dacă această comandă este urmată de tastarea literei A (iniţiala cuvântului All=tot): pe ecran apare întregul desen: A+ENTER -Dacă se tastează litera W (iniţiala cuvântului Window=fereastră) sau C (Crossing= fereastră ce include toate entităţile din interior plus cele intersectate de marginile ferestrei): W (C) în zona de dialog se vor cere punctele care marchează colţurile ferestrei (x-x) şi care pot fi indicate cu ajutorul mouse-ului (clic menţinut apăsat la unul din colţurile x

19

ferestrei, tras pe diagonala ferestrei şi eliberat la colţul diagonal opus) după care, pe întregul ecran apare afişată imediat fereastra selectată: x Opţiunile comenzii ZOOM (pot fi selectate şi cu ajutorul pictogramelor din bara de instrumente standard)sunt următoarele: All/Center/Dynamic/Extens/Left/Previous/Window/<Scale(x)>: Center-se cere centrul zonei care va fi mărită/micşorată şi factorul de mărire, urmat de x Dynamic- pe ecran apare tot desenul peste care se suprapune un dreptunghi care poate fi mărit sau micşorat. Extens-pe ecran apare întreg desenul Left- se cere colţul din stânga jos al viitorului ecran şi factorul de modificare. Previous- apare ecranul anterior Scale- prin introducerea unei valori numerice, aceasta este considerată scară dacă este urmată de x (de ex. 5x măreşte desenul de 5 ori) Fără a interveni asupra mărimii imaginii, dreptunghiul care delimitează zona afişată poate fi deplasat cu ajutorul comenzii: PAN Aceasta trebuie urmată de indicarea punctului de deplasat şi noua sa poziţie. Acelaşi efect îl are selectarea pictogramei Pan Realtime (având aspectul unei mâini, care, după selectare apare şi pe ecran- legată de deplasările mouse-lui) urmată de : ENTER Selectarea pictogramei Aerial View (cu aspectul unui avion) are ca efect afişarea unei casete de dialog conţinând comenzile ZOOM şi PAN dintre care vor putea fi selectate cele dorite. Având stabilite layerele necesare, pentru începerea desenului trebuie să ne asigurăm că layerul curent este cel în care dorim să desenăm în momentul respectiv. Pentru aceasta este suficient ca în cadrul casetei de dialog "Layer control" să selectăm layerul dorit=current. 5. Realizarea desenului 5.1. Puncte (noduri) Punctele pot fi marcate pe desen cu ajutorul comenzii “Point+ENTER”sau a pictogramei corespunzătoare (Point) din meniul Draw, conform tabelului următor:

Forma (nimic) + x ⎥ Codul 0 1 2 3 4

Forma Codul 32 33 34 35 36

Forma Codul 64 65 66 67 68

Forma Codul 96 97 98 99 100

Comenzile PDMODE şi PDSIZE determină afişarea casetei de dialog cu ajutorul căreia pot fi

20

alese forma şi dimensiunile figurii care va marca punctul (o mărime între 1 şi 100, de obicei 4) 5.2. Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii) Ca şi în geometrie, segmentele liniilor sunt definite prin distanţele dintre două puncte (From point, to point). Pentru a trasa o linie este suficient să se introducă de la tastatură L litera"L"(Line) urmată de "ENTER", la sfârşitul liniei deschise apăsându-se din nou : ENTER sau, dacă linia se închide în punctul iniţial, litera"C"(Close). Pe lângă procedeul descris mai sus se poate selecta cu mouse-ul pictograma respectivă: Punctele de la capetele segmentelor de linii pot fi indicate în mai multe moduri: a. prin introducerea coordonatelor absolute (Ox şi Oy). ale punctului respectiv de la tastatură, valorile fiind separate prin virgulă; b. prin introducerea coordonatelor relative (pentru fiecare segment originea este punctul precedent) de la tastatură, înainte de introducerea valorilor coordonatelor relative scriindu-se semnul: “@” valorile coordonatelor relative fiind separate prin virgulă; dacă "deplasarea" spre al doilea punct este în sens invers faţă de direcţiile axelor de coordonate, valoarea coordonatei relative va fi precedată de semnul"-". c. Prin introducerea coordonatelor polare relative (pentru fiecare segment originea este punctul precedent) de la tastatură, pentru fiecare "second point" scriindu-se semnul "@" urmat de lungimea segmentului , semnul "<" şi valoarea unghiului măsurată în sens trigonometric. Dacă sensul de măsurare a unghiului este cel orar, valoarea sa va fi precedatã de semnul "-". Succesiunea comenzilor necesare pentru obţinerea unor asemenea linii este dată mai jos, (după fiecare set de date introduse-L sau coordonatele unui punct- se apasă şi tasta : ENTER) în stânga fiind reprodus textul care apare în linia de comandă, în dreapta elementele introduse de utilizator prin tastare, iar între aceste date a fost reprezentată imaginea care apare pe ecran (mai puţin punctele marcate cu P1........ P6 şi coordonatele lor dintre paranteze ). a. Command: L From point: 20,250 To point: 70,250

20

To point: 70,230 To point: 110,240 To point : 176,240

P2(70,250) P1(20,250) P4(110,240)

To point: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ENTER b. Command: L From point: 20,170 To point: @50,0 To point: @0,-20 To point: @0,-20 To point: @40,10 To point: @66,-6 To point: @-30,15 To point: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ENTER c. Command: L From point: 20,90

P3(70,230) P5(176,234)

P2(@50,0) P6(@-30,15) P1(20,170) P4(@40,10) P3(@0,-20) P5(@66,-6)

P2(@50<0) P4(@40<30) P6(@25<60) P1(20,90) P3(@20<-90) P5(@70<-30)

21

To point: @50<0 To point: @20<-90 To point: @40<30 To point: @70<-30 To point: @25<60 To point: .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ENTER Punctele pot fi selectate foarte uşor (dar mai puţin precis) executând clic cu tasta din stânga mouse-lui (şi urmărind simultan coordonatele afişate sub linia de comandă). Dacă s-a greşit, se selectează pictograma “ Undo”: sau se apasă tasta "U = Undo"urmată de ENTER, sau CTRL+C. Apăsarea tastei ENTER după executarea unei comenzi determină repetarea acesteia. Revenirea la situaţia dinaintea ştergerii se face tastând “Redo”: În cazul în care au fost trasate deja o serie de linii, pot fi obţinute puncte precis poziţionate, cu ajutorul modului OSNAP=Object SNAP, puncte definite prin: d. Capătul unei linii (END=ENDpoint) sau pictograma: În linia de comandă apare "of": în urma căruia trebuie selectată linia cu ajutorul mouse-lui. e. Mijlocul unei linii (MID=MIDpoint) sau pictograma: În linia de comandă apare"of", în urma căruia trebuie selectată linia respectivă cu ajutorul mouse-lui. f. Intersecţia a două linii (INT=INTersection) sau pictograma: În linia de comandă apare de două ori "of:", în urma cărora trebuie selectate cele două linii care se intersectează (cu ajutorul mouse-lui). g. Intersecţia aparentă a două linii (Apparent intersection)=pictograma: În linia de comandă apare de două ori "of:", în urma cărora trebuie selectate cele două linii care se intersectează (cu ajutorul mouse-lui). h. Centrul unui cerc (CEN=CENter) sau pictograma: În linia de comandă apare "of", în urma căruia trebuie selectat cercul în al cărui centru va fi situat punctul respectiv ( cu ajutorul mouse-lui). i. Selectarea punctelor cardinale ale unui cerc se face cu ajutorul comenzii QUA= QUAdrant sau a pictogramei: în urma căreia în linia de comandă apare "of" şi se selectează câte un punct pe periferia cercului, cât mai aproape de poziţia cardinală dorită. j. Punctul de tangenţă la un cerc (Tangent) se face prin selectarea pictogramei: în urma căreia în linia de comandă apare “to:” şi se selectează cercul respectiv. k. Trasarea unei perpendiculare pe o entitate se face cu ajutorul comenzii PER= PERpend, sau a pictogramei: Evident, trebuie mai întâi marcat punctul de început al liniei, apoi dată comanda PER, după care, în linia de comandă apare "to" şi trebuie selectată entitatea pe care va fi perpendiculară linia. l. Selectarea punctului de inserare a unui text se poate face cu comanda INS=INSert, sau a pictogramei: în urma căreia, în linia de comandă apare "of" şi trebuie selectat punctul respectiv cu ajutorul mouse-lui. m. Selectarea unor puncte marcate cu comenzi ca POINT, DIVIDE, MEASURE, se face cu ajutorul comenzii NOD = NODe sau a pictogramei:

21 în urma căreia, în linia de comandă apare “of:” şi se selectează punctul

22

respectiv. n. Cel mai apropiat punct faţă de o linie, cerc sau arc,(NEA= NEArest)sau pictograma: în urma căreia se selectează punctul de pornire al liniei (cât mai apropiat de entitatea de la care porneşte linia) şi punctul final al liniei (cât mai apropiat de entitatea la care dorim să ajungă linia) cu ajutorul mouse-lui. În continuare sunt date o serie de exemple de trasare a liniilor cu ajutorul comenzilor OSNAP prezentate la punctele d, e….m. Punctele selectate cu ajutorul mouse-lui vor fi notate cu S1, S2, ……S9. Entităţile existente pe desen înainte de trasarea liniei sunt trasate cu linii subţiri. Comenzile date de la tastatură vor fi încheiate cu ENTER. De observat modificarea aspectului cursorului-colimator în urma selectării comenzii (sau pictogramei) din bara de instrumente OSNAP. d. ENDpoint (există pe desen laturile orizontală şi verticală ale triunghiului final) Command: L+ENTER From point: END of: S1 S1 to point: END of : S2 S2 ENTER e. MIDpoint (pe desen există o linie şi un punct P1) Command: L+ENTER From point: P1 S1 P1 To point: MID of : S1 ENTER f. INTersection (există pe desen un dreptunghi) Command: L+ENTER From point: S2 INT of: S1 to point : INT of: S1 S2 ENTER g. Appint (Apparent intersection) (pe desen există liniile neintersectate) Command: Appint+ENTER

22

S1 From point: S1 and S2 S2 S3 S4 to point: S3 and S4 ENTER h. CENter (există pe desen două cercuri) Command: L+ENTER From point: S2 CEN of : (se selectează un punct de pe cerc) S1 S1

23

To point: (se selecteazã un punct de pe celălalt cerc) CEN of: S2 i. QUAdrant (pe desen există un cerc) Command: L+ENTER From point: QUA of S1 To point: QUA

23

of S2 To point: QUA of: S3 To point: QUA of: S4 ENTER

S2

j. PERpendicular (pe desen există o linie şi un punct P1) Command: L+ENTER From point: P1 To point: PER to: S1 ENTER k. TANgent (pe desen există un cerc şi un punct P1) Command: L+ENTER From point: P1 To point: TAN to S1 ENTER m. NODe (pe desen există selectate punctele P1 şi P2) Command: P1 S1 L+ENTER From point: NOD of : S1 To point: S1 NOD of : P1 S2 ENTER n. NEArest (pe desen există un cerc şi o linie) Command: L+ENTER From point: NEA of S1 To point: NEA of S2 ENTER Comanda OFFSET (din bara de instrumente Modify) determină trasarea unor linii (sau cercuri, arce) paralele, situate la distanţele dorite. Pe desen trebuie să existe trasată cel puţin o linie la care se vor duce liniile paralele. Succesiunea comenzilor pentru trasarea liniilor paralele este de forma:

S4 S1 S3

P1 S1

P1 S1

S1 S2

24

Command: Selectarea pictogramei sau: OFFSET +ENTER Offset distance or Through<Through>: 10 Select object to offset: S1 Side to offset? S1 S2

24

Select objects to offset S2 ENTER O aplicaţie imediată este prezentată mai jos şi se referă la trasarea conturului unui format A4 şi a indicatorului (deasupra figurii sunt date distanţele dintre liniile verticale şi grosimea lor). 10 5 5 5 35 15 19,5 13 5 5 35 15 19,5 13 10

Punctele caracteristice pentru indicator au fost notate cu P1. . . .P26 şi au următoarele coordonate (cu originea în colţul stânga-jos): P1(15,10) P12(75,10) P14(107.5,10) P2(15,66) P11(60,66) P13(75,66) P15(107.5,66) P17(187,66) P3(200,66) P4(15,30) P5(200,30) P6(15,50) P7(200,50)

Fig. 5.2.1. Indicatorul formatului A4 şi punctele sale caracteristice.

P8(35,30) P10(60,30) P16(187,30) P9(35,50) P18(75,14) P19(107.5,14) P20(15,34) P21(75,34) P22(107.5,35) P23(187,35) P24(107.5,40) P25(187,40) Intervalele dintre liniile din partea de sus este de 4 mm (cu excepţia liniilor P22-P23 şi P24-P25 care delimitează spaţii de câte 5 mm. Este recomandabil să fie activat modul “ORTHO”. Conturul formatului A4 poate fi trasat în layerul “Subtire” prin următoarea succesiune de comenzi: Command: L+ENTER From point: 0,0+ENTER to point: 210,0+ENTER to point: 210,297+ENTER ENTER Command: (OFFSET+ENTER)

25

Offset distance or Through< Through>: 297+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de jos) S1 Side to offset: (Se selectează un punct deasupra liniei orizontale de jos) S2+ENTER Offset distance or Through< Through>: 210+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia verticală din dreapta) S3 Side to offset: (Se selectează un punct la stânga liniei verticale din dreapta) S4+ENTER Chenarul formatului se trasează cu linie groasă (în layerul “Contur”) cu următoarea succesiune de comenzi: Command: Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de jos) S1 Side to offset: (Se selectează un punct deasupra liniei orizontale de jos)S2+ENTER Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia verticală din dreapta) S3 Side to offset: (Se selectează un punct la stânga liniei verticale din dreapta) S4+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia orizontală de sus) S5 Side to offset: (Se selectează un punct sub linia orizontală de sus) S6+ENTER Offset distance or Through< Through>: 10+ENTER Select object to offset: (Se selectează linia verticală din stânga) S7 Side to offset: (Se selectează un punct la dreapta liniei verticale din stânga) S8+ENTER În urma acestor comenzi, liniile chenarului sunt la fel cu cele ale conturului, deci subţiri, şi se intersectează la colţuri. Pentru a tunde colţurile se dă comanda “Trim+ENTER” sau se selectează pictograma : după care, la cererea de selectare care apare în linia de comandă se selectează limitele până la care se vor tunde liniile, deci cele 4 segmente ale chenarului+ENTER, după care, la noua cerere de selectare se vor selecta pe rând segmentele care trebuie şterse. Pentru modificarea tipului de linie se dă comanda “Change” sau se selectează pictograma: “Properties”(tricolorul din partea dreapta sus a ecranului) după care apare caseta

A de dialog prezentată în Fig.3.7 (Modify Line) în care se schimbă culoarea liniei (eventual şi tipul liniei). Ca exerciţiu, indicatorul se poate trasa utilizând coordonatele punctelor extreme ale liniilor, dar, cel mai indicat mod de desenare este cu ajutorul comenzilor Offset şi Trim (în Current Layer Contur): Liniile din stânga şi de sus (groase): Command: L+ENTER From point: 15,10+ENTER To point: @0,56+ENTER To point: @185,0+ENTER To point: ENTER Command: sau:OFFSET+ENTER Liniile verticale groase: Offset distance or Through<Through>: 60 +ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală din stânga) P4 Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P4) P8 25

26

Command: ENTER Offset distance or Through<Through>: 32.5+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P21 Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P21) P22 Command: ENTER Offset distance or Through<Through>: 79.5+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) P22 Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior, P22) P25 Command: ENTER Liniile orizontale groase: Offset distance or Through<Through>: 16+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală de sus) P11 Side to offset (se selectează un punct sub punctul anterior, P11) P10 Command: ENTER Offset distance or Through<Through>: 20+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală trasată anterior) P9 Side to offset (se selectează un punct sub punctul anterior, P9) P8 Command: sau:TRIM+ENTER Select cutting edge(s): P9 şi P8+ENTER Select objects: un punct sub P16 şi P17+ENTER Liniile orizontale subţiri: Command: sau: OFFSET+ENTER Offset distance or Through<Through>: 4+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia orizontală de sus) P11 Side to offset (se selectează un punct sub punctul anterior, P11) P10

26

Command: sau: CHANGE+ENTER A Select objects: (Se selectează linia orizontală trasată anterior) +ENTER Apare caseta de dialog în care se modifică Layerul= Subtire +OK Se repetă trasarea liniilor paralele orizontale subţiri distanţate cu 4(sau 8)mm de 6 ori, apoi se tund având ca limită linia P21 sau, la ultima P22. Liniile P24-P25 , P221-P23 şi P18-P19 pot fi trasate în acelaşi mod. Liniile verticale subţiri se vor trasa în Layerul Subtire: Command: L+ENTER From point: 20,66+ENTER To point: 20,50+ENTER To point: ENTER Command: sau: OFFSET+ENTER Offset distance or Through<Through>: 5+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P9 Command: ENTER

27

Offset distance or Through<Through>: 10+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia verticală trasată anterior) Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P21 Command: sau: TRIM +ENTER Select cutting edge(s): ENTER (se selectează un punct de pe linia P6-P7) +ENTER Select objects: (se selectează un punct de pe linia trasată anterior, deasupra lui P9) +ENTER Command: sau: OFFSET+ENTER Offset distance or Through<Through>: 60+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe prima linie verticală subţire) Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P24 Offset distance or Through<Through>: 19.5+ENTER

27

Select object to offset: (se selectează un punct pe linia trasată anterior) Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P24 Offset distance or Through<Through>: 13+ENTER Select object to offset: (se selectează un punct pe linia trasată anterior) Side to offset (se selectează un punct spre dreapta punctului anterior) P25 Se repetă offsetarea liniilor verticale subţiricu distanţele: 5, 5, 35, 15, 19.5 +ENTER Command: sau: EXTEND+ENTER Select boundary edge(s): P10+ENTER Select object to extend: P11+ENTER Odată terminată trasarea formatului şi indicatorului, este recomandabil ca fişierul respsctiv să fie salvat pentru a putea fi refolosit. Acest lucru se face selectând din meniul FILE comanda “SAVE AS”, dându-i un nume, de ex., “IND.dwg”, Save (sau OK) .

28

5.3. Cercuri. Cercurile se obţin foarte uşor cu ajutorul comenzii"CIRCLE" şi ENTERsau a pictogramei: Pe ecran apare mesajul: Command: CIRCLE 3P/3P/TTR/<Center point>: prin care suntem întrebaţi dacă dorim să construim cercul într-unul din modurile specificate mai sus, şi anume: a. prin centru şi rază sau diametru b. prin trei puncte de pe cerc (3P) c. prin două puncte de pe cerc diametral opuse (2P) d. prin specificarea a două entităţi la care cercul va fi tangent şi a mărimii razei (TTR) În continuare vor fi date exemple pentru cele 4 situaţii. a. Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER

28

CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: C(100,100)+ENTER Diameter/<Radius>: 20+ENTER (Dacă se dă diametrul în loc de rază,se va scrie mai întâi “D+ENTER”, apoi se va da valoarea)

CR

b. Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 3P+ENTER First point: P1(50,50)+ENTER Second point: P2(70,100)+ENTER Third point: P3(80,90)+ENTER

P1

P2

P3

c. Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 2P+ENTER First point on diameter: P1(50,50)+ENTER Second point on diameter: P2(75,75)+ENTER d. (pe desen există cele două entităţi, de ex. elipsa şi linia):

P1

P2

Command: Selectarea pictogramei: sau: CIRCLE+ENTER CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: TTR+ENTER Enter tangent specification: (se indică un punct de pe linie) P1 Enter tangent specification:(se indică un punct de pe elipsă) P2+ENTER

P1

P2

5.4. Arce de cerc

29

Trasarea unui arc de cerc se face cu ajutorul comenzii: ARC+ENTER sau a pictogramei: în mai multe moduri, pentru definire fiind nevoie de trei elemente: a. prin trei puncte: Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER

29

Center/<Start point>: P1(100,100)+ENTER Center/End/<Second point>: P2(120,80)+ENTER End point: P3(140,75)+ENTER

P1

b. prin punct iniţial, centru şi punct final: Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER Center/<Start point>: P1(180,150)+ENTER Center/End/<Second point>: Ce+ENTER Center: P2(150,150)+ENTER Angle/Length of chord/<End point>: P3(145,180)+ENTER c. prin punct iniţial, centru, unghi la centru: Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER Center/<Start point>: P1(100,200)+ENTER Center/End/<Second point>: Ce+ENTER Center: P2(60,200)+ENTER Angle/Length of chord/<End point>: A+ENTER Included angle: 90+ENTER d. prin punct iniţial, centru, lungimea corzii: Command:Pictograma: sau: ARC+ENTER Center/<Start point>: P1(150,200)+ENTER Center/End/<Second point>: Ce+ENTER Center: P2(110,200)+ENTER Angle/Length of chord/<End point>: L+ENTER Length of chord: 50+ENTER e. prin punct iniţial, punct final, rază: Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER Center/<Start point>: P1(60,250)+ENTER Center/End/<Second point>: E+ENTER End point: P2(25,280)+ENTER Angle/Direction/Radius/<Center point>: R+ENTER Radius: 30+ENTER f. prin punct iniţial, punct final, unghi: Command:Pictograma: sau: ARC+ENTER

P2

P3

P3

P2P1

P1 P2 90o

P1 P2

P1

P2

R

P2

90P

oP

P1

30

Center/<Start point>: P1(120,220)+ENTER Center/End/<Second point>: E+ENTER End point: P2(80,180)+ENTER Angle/Direction/Radius/<Center point>: A+ENTER Included angle: 90 +ENTER g. prin punct iniţial, punct final, direcţie iniţială (unghi): Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER

30

Center/<Start point>: P1(200,220)+ENTER Center/End/<Second point>: E+ENTER End point: P2(180,260)+ENTER Angle/Direction/Radius/<Center point>: D+ENTER Direction from start point: 90+ENTER h. Continuarea ultimei linii sau a ultimului arc (vezi figura precedentă,stânga): Command: Pictograma: sau: ARC+ENTER Center/<Start point>: ENTER End point: P3(145,235)+ENTER 5.5. Poligoane regulate . Poligoanele regulate pot fi desenate cu ajutorul comenzii POLYGON+ENTER sau prin selectarea pictogramei: şi pot fi definite în cinci moduri: a. Poligon regulat înscris într-un cerc definit prin centru şi rază: Command: Pictograma: sau: POLYGON+ENTER Number of sides: 4+ENTER Edge/<Center of polygon>: P1(60,60)+ENTER Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): I+ENTER Radius of circle: 20+ENTER b. Poligon regulat înscris într-un cerc definit prin centru şi un punct: Command: Pictograma: sau: POLYGON+ENTER Number of sides: 6+ENTER Edge/<Center of polygon>: P1(100,60)+ENTER Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): I+ENTER Radius of circle: P2(85,35)+ENTER c. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru şi rază: Command: Pictograma: sau: POLYGON+ENTER Number of sides: 5+ENTER

R P1

P1

P2

90oP3

P1

R

P2

P1

P

31

Edge/<Center of polygon>: P1(180,60)+ENTER Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): C+ENTER Radius of circle: 15+ENTER d. Poligon regulat circumscris unui cerc definit prin centru şi un punct: Command: Pictograma: sau: POLYGON+ENTER Number of sides: 8+ENTER

31

Edge/<Center of polygon>: P1(100,100)+ENTER Inscribed in circle/Circumscribed about circle (I/C): C+ENTER Radius of circle: P2(80,100)+ENTER e. Poligon regulat construit prin indicarea punctelor din două colţuri alăturate: Command:Pictograma: sau: POLYGON+ENTER Number of sides: 3+ENTER Edge/<Center of polygon>: E+ENTER First point of edge: P1(100,150)+ENTER Second point of edge: P2(130,100)+ENTER 5.6. Dreptunghiul Construirea unui dreptunghi este utilă mai ales în faza iniţială a desenării şi anume în faza de amplasare pe "coala de desen" a componentelor desenului. Desenul propriuzis are mai multe proiecţii (de obicei) amplasate corespunzător în anumite zone ale colii de desen. Este relativ uşor -mai ales pentru început- să se delimiteze aceste zone cu ajutorul unor linii închise (care se vor şterge ulterior) realizate sub forma unor dreptunghiuri obţinute în urma comenzilor următoare: (este recomandabil ca pe ecran sã fie vizibilă întreaga "coală de desen", ceiace se poate obţine cu ajutorul comenzii ZOOM+ENTER şi A+ENTER) Command: Pictograma: sau: RECTANG+ENTER First corner (se indică un punct corespunzător unui colţ al dreptunghiului, de ex.:): P1(10,10)+ENTER Other corner (se indică un punct corespunzător colţului diagonal opus, de ex.:): P2(150,100)+ENTER 5.7. Elipsa Desenarea unei elipse se poate realiza cu ajutorul comenzii ELLIPSE şi pot fi întâlnite următoarele situaţii: a. Elipsa definită prin axe şi excentricitate Command: Pictograma: sau: ELLIPSE+ENTER Arc/Center<Axis endpoint 1>: P1(50,50)+ENTER Axis endpoint 2: P2(100,50)+ENTER <Other axis distance>/Rotation 30+ENTER

P1P2

P2 P1

P1

P2

P1 P2

32

b. Elipsa definită prin axe Command:Pictograma: sau:

32

ELLIPSE+ENTER Arc/Center /< Axis endpoint 1 >: P1 P1(120,50)+ENTER Axis endpoint 2: P2(170,50)+ENTER <Other axis distance>/Rotation: P3(145,65)+ENTER c. Elipsa obţinută prin rotire Command: Pictograma: sau:

ELLIPSE+ENTER

Arc/Center/<Axis endpoint 1>: P1(120,150)+ENTER Axis endpoint 2: P2(170,150)+ENTER <Other axis distance/Rotation: R+ENTER Rotation around major axis: 60+ENTER (Rotation = R+ENTER defineşte unghiul sub care este privit cercul, sau unghiul secţiunii printr-un cilindru faţă de direcţia normală la axă, deci R=maxim 89,4 defineşte o elipsă aplatisată= o linie, iar R=0 defineşte un cerc)

RETURN

d. Elipsă definită prin centru şi axe: Command:Pictograma:

ELLIPSE+ENTER

Arc/Center/<Axis endpoint 1>: C+ENTER Center of ellipse: P1(70,200)+ENTER Axis endpoint 2: P2(70,185)+ENTER <Other axis distance/Rotation: P3(100,200)+ENTER e. Arc eliptic Command: Pictograma: sau:

ELLIPSE+ENTER

Arc/Center/<Axis endpoint 1>: A+ENTER Center of ellipse: P1(120,200)+ENTER Axis endpoint 2: P2(120,180)+ENTER <Other axis distance/Rotation: 40+ENTER Parameter/<start angle>: -30+ENTER Parameter/Included /<end angle>: 230+ENTER Observaţie: Dacă desenul arcului sau cercului apare pe ecran ca un poligon (construit din segmente), se dă comanda: Viewres+ENTER, în urma căreia este afişată densitatea segmentelor “100” şi care poate avea valori între 10 şi 20000. Dacă se dă o densitate mai mare –de ex. 10000+ENTER- cercurile vor apărea mult mai corect.

P1 P2 P3

P1 P2

P2

PP1

S1 S2 P1 P2

-30

230

5.8 Teşituri şi racordări Acestea se realizează cu ajutorul comenzilor CHAMFER şi FILLET. Pentru realizarea unei teşituri sau racordări, pe desen trebuie să existe trasate liniile cărora să li se poată aplica aceste comenzi şi care pot fi selectate cu ajutorul mouse-lui. Setul de comenzi pentru realizarea unei teşituri sau racordări este aproximativ acelaşi, aşa cum se poate vedea din exemplele următoare. Liniile existente pe desen au fost reprezentate cu linii subţiri iar cele nou apărute în urma comenzilor specificate au fost reprezentate cu linii mai groase, deşi pe ecran ele apar la fel. a. Teşire la 45o: Command: Pictograma: sau: CHAMFER+ENTE

R (TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10.00, Dist 2=10.00 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

D+ENTER

Enter first chamfer distance<10>: 2+ENTER Enter second chamfer distance<2>: ENTER Command: ENTER CHAMFER (TRIMmode) Current chamfer Dist 1=2.00, Dist 2=2.00 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

S1

Enter second line: S2

S2

S1

b.Teşire cu distanţe diferite: Succesiunea comenzilor este aceiaşi cu cea perzentată la punctul a, dar la întrebarea: Enter second chamfer distance<2> se răspunde tastând cea de a doua valoare:(de ex.:4)

S1 S2 iar ordinea de selectare a liniilor trebuie să fie aceiaşi cu cea a indicării distanţelor.

c. Teşirea unei polylinii ( linie având şi grosimea=width dorită): Command: Pictograma: sau:

CHAMFER+ENTER

(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10,00, Dist 2=10.00 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

D+ENTER

Enter first chamfer distance<10>: 5+ENTER Enter second chamfer distance<5>: S1 Command:

ENTER ENTER

CHAMFER (TRIMmode) Current chamfer Dist 1=5.00, Dist 2=5.00 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

P+ENTER

Select 2D polyline: S1 4 lines were chamfered d. Teşire cu un anumit unghi: Command: Pictograma: sau:

CHAMFER+ENTER

(TRIMmode) Current chamfer Dist 1=10.00, Dist 2=10.00 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

A+ENTER

Enter the chamfer length of the first line<20>: 10+ENTER Enter chamfer angle from the first line<0>: 30+ENTER Command: ENTER CHAMFER

33

S2

S1

(TRIMmode) Current chamfer Length=10.00, Angle=30 Polyline/Angle/Trim/Method/Distance/<Select first line>:

S1

Enter second line: S2 e. Racordarea a două linii cu o anumită rază: Command: Pictograma: sau: S1

34

FILLET+ENTER Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: R+ENTER Enter fillet radius <0>: 5+ENTER Command: ENTER Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: S2

S1 S2 Observaţie: Dacă raza are valoarea "0" cele două linii se vor intersecta . f. Racordarea a două cercuri ( nu se modifică desenul cercurilor iniţiale): Command: Pictograma: sau:

FILLET+ENTER

Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: R+ENTER Enter fillet radius: 10+ENTER Command: ENTER Polyline/Radius/<Select two objects>: S1 S2 S1 S2 g. Racordarea unei polylinii: Command: Pictograma: sau:

FILLET+ENTER

Polyline/Radius/Trim/<Select two objects>: R+ENTER Enter fillet radius <0>: 2+ENTER Command: S1 ENTER

P+ENTER Polyline/Radius/<Select two objects>: S1 Select 2D polyline: 4 lines were filleted

5.9. Polilinii şi alte obiecte "Pline". Modul de reprezentare pentru obiectele pline este FILL, care poate fi activ=ON=umple cu culoare obiectele "Pline" desenate, sau inactiv=OFF= apare doar conturul exterior al respectivelor obiecte "Pline". Liniile trasate cu ajutorul comenzilor prezentate anterior (Line, Circle, Arc) sunt foarte subţiri (se consideră grosimea=Width=0 pentru imprimantă, dar pentru plotter fiecărei culori i se poate asocia o anumită grosime a peniţei). Se pot utiliza linii cu grosime constantă cu ajutorul comenzii TRACE urmată de precizarea grosimii liniei (această comandă fiind în rest similară comenzii LINE); sau suprafeţe poligonale pline cu ajutorul comenzii SOLID; sau suprafeţe inelare pline cu ajutorul comenzii DONUT (sau DOUGHNUT) al căror aspect (pentru Fill on şi off) este reprezentatmai jos:. Dacă se doreşte ca anumite linii (sau arce sau cercuri) să aibă o anumită grosime, atunci se utilizează comanda POLYLINE = PLINE =PL , care poate fi dată de la începutul desenului sau , la sfârşitul acestuia se pot selecta liniile dorite şi se pot transforma în polilinii cu ajutorul comenzii PEDIT.

a. Polylinie cu o anumită grosime: Command: Pictograma: sau:

PL+ENTER P1 From point: Current line width is 0 W+ENTER Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 0.2+ENTER Starting width<0>: ENTER Ending width<0.2>: @25<45+ENTER Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>:

35

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @25<-45+ENTER Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: C

ENTER P1 b. Polylinie de grosime variabilă: Command: Pictograma: sau:

PL+ENTER P1 From point: Current line width is 0 W+ENTER Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: ENTER Starting width<0>: P1 P2

4+ENTER Ending width<0>: P2+ENTER Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: ENTER

Celelalte opţiuni au semnificaţiile următoare: Arc: permite trasarea unui arc Close: polylinia se întoarce la punctul iniţial, închizând un contur Halfwidth: stabileşte semigrosimea polyliniei Length: dă lungimea cu care se prelungeşte polylinia Undo: permite ştergerea ultimului segment de dreaptă/arc trasat. c. Suprafaţa unui poligon umplută cu culoare Command: FILL+ENTER

ON+ENTER ON/OFF <ON>: Command: P3 P4 SOLID+ENTER First point: P1 Second point: P1 P2 P2

P3 Third point:(diagonal opus punctului 2) P4+ENTER Fourth point:

După indicarea punctului 4, pe ecran se cere din nou punctul 3 şi apoi 4, care, dacă sunt indicate, aceasta are ca efect crearea de triunghiuri sau patrulatere conectate îndr-un singur obiect. 6. Comenzi pentru modificarea desenelor existente. 6.1. Ştergerea unor elemente din desen poate fi realizată cu ajutorul comenzii: ERASE+ENTER sau prin selectarea pictogramei: Entităţile care vor fi şterse pot fi selectate (cu ajutorul mouse-lui) una câte una, sau poate fi ştearsă o zonă întreagă prin intermediul comenzii intermediareWindow =fereastră. Comanda OOPS anulează efectul ultimei comenzi ERASE. Dacă se doreşte păstrarea unei entităţi din interiorul

ferestrei care selectează zona care va fi ştearsă, înainte de comanda finală ENTER se va da comanda Remove=R şi se va selecta entitatea respectivă. Exemplu de ştergere a unor cercuri cu excepţia cercurilor centrale (exterior şi interior): Command: ERASE+ENTER

W+ENTER Select objects: P1 First corner: P1

36

Second corner S3 S1 P2 Select objects: R+ENTER Remove objects: S3 Remove objects: ENTER P2 a. înainte de ştergere b. După ştergere Observaţii: Selectarea entităţilor aflate integral într-o fereastră se face aşa cum s-a arătat mai sus, cu Window=W. Selectarea entităţilor care intersectează o fereastră se face cu Crossing=C. Selectarea ultimului grup de entităţi : comanda P; Selectarea ultimei entităţi: comanda L. Anularea ultimei selectări: comanda U(urmate de ENTER). 6.2. Deplasarea unor entităţi sau zone din desen se realizează cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii: MOVE+ENTER . a. Exemplu de deplasare absolută (base point-second point) a unui cerc: Command: MOVE+ENTER Select objects: S1 S1+ENTER Base point or displacement: P1 CEN +ENTER of P2 P1 Second point of displacement: INT+ENTER of P2+ENTER a. Înainte de comandă b. După comandă b. Exemplu de deplasare relativă (displacement) a unui cerc: Command: MOVE+ENTER Select objects: S2 S2+ENTER Base point or displacement: -25 0,-25+ENTER

ENTER Second point of displacement: a. Înainte de comandă b. După comandă 6.3. Copierea entităţilor se realizează cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii: COPY+ENTER a. Copierea unor cercuri cu deplasare absolută (Base point-Second point): Command: COPY+ENTER

S1 Select objects: S1 Select objects: P1 ENTER <Base point or displacement>/Multiple: CEN+ENTER of P1 Second point of displacement: P2 END+ENTER

P2 of

a. Înainte de comandă b. După comandă 6.4. Rotirea entităţilor se realizează cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii:ROTATE+ENTER De obicei această comandă se utilizează pentru o zonă de entităţi selectate cu ajutorul comenzii Window ( sau Crossing), dar se poate referi şi la o singură entitate. Unghiul de rotire (Rotation angle) se măsoară deobicei (conform selectărilor iniţiale) în sens trigonometric începând cu poziţia corespunzătoare "orei" 3(de pe ceas), dar poate fi măsurat şi în raport cu un unghi iniţial (Reference). a. Exemplu de rotire a unei figuri: Command: ROTATE+ENTER

37

Select objects: P1 P4 C+ENTER First corner: P1 Other corner: P2 Select objects: ENTER Base point: P2 END+ENTER of P5

P3

P615o

P3 15+ENTER <Rotation angle>/Reference: ENTER Command:

Select objects: C+ENTER First corner: 45o P4

P5 Other corner: ENTER Select objects: END+ENTER Base point: P6 of: R <Rotation angle>/Reference: 15+ENTER Reference angle: 45+ENTER New angle:

6.5. Redesenarea la scară (scalarea) se obţine cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii:SCALE+ENTER Scalarea desenului cu factor de scalare determină modificarea tuturor lungimilorcu factorul respectiv; dacă se doreşte în plus modificarea unei anumite lungimi de referinţă (Reference) se poate proceda aşa cum este arătat mai jos, în partea a doua a exemplului: Command: P1 P4 P4 SCALE+ENTER Select objects: C+ENTER First corner: P1 Other corner: P2 Select objects: ENTER Base point: INT+ENTER of: P2 P3

<Scale factor./reference:

P3 P6

30P5

2+ENTER SCALE+ENTER Command: C+ENTER Select objects: P4 First corner: P5 Other corner: ENTER Select objects: INT+ENTER Base point:

40

P6 of: R+ENTER <Scale factor>/Reference: 30+ENTER Reference length<1>: 40+ENTER New length:

6.6. Oglindirea (desenarea imaginii simetrice) entităţilor. Oglindirea entităţilor se poate face cu ajutorul pictogramei: sau al

38

comenzii MIRROR+ENTER, entităţile existente iniţial (selectate în vederea oglindirii) rămânând intacte, sau, dacă se doreşte ştergerea lor, se răspunde cu "Y" (Yes=da) la ultima întrebare urmat de ENTER. Această comandă dă posibilitatea ca desenele care au una sau mai multe axe de simetrie să fie realizate mult mai uşor şi precis dacă se desenează la început liniile simetrice şi apoi comanda Mirror. Nu se recomandă oglindirea suprafeţelor haşurate deoarece se inversează şi sensul haşurii. Exemplu: Command: MIRROR+ENTER Select objects: P1 C+ENTER First corner: P1 Other corner: P2 Select objects: P2 ENTER First point of mirror line: P3 P4 END+ENTER

P3 of: END+ENTER Second point: P4 of: ENTER Delete old objects? <N>:

6.7. Prelungirea entităţilor se poate realiza cu ajutorul pictogramelor: sau: respectiv al comenzilor: EXTEND+ENTER sau LENGTHEN+ENTER. Pot fi extinse linii şi arcuri de cerc până la o anumită frontieră care trebuie să le intersecteze (cu EXTEND), sau pot fi prelungite cu o lungime (Delta), sau cu un procent (Percent),Total sau Dynamic (în cazul LENGHTEN). Exemplu: Command:

EXTEND+ENTER Select boundary edge(s)... S1 S2 Select objects: ENTER Select objects: S3 S4 S7 S3 Select object to extend: S5 S6 S4 S5 Select object to extend:S1 S7 S6 Select object to extend: S2 S7 Select object to extend: Entity does not intersect an edge. ENTER Select object to extend:

a. Înainte de extindere b. După extindere 6.8. Retezarea (tunderea) unor entităţi se poate realiza cu ajutorul pictogramei: sau a comenzii TRIM+ENTER Mai întâi se selectează frontierele, apoi se selectează porţiunile de retezat. Dacă la comanda :"select cutting edge(s); select objects:" se răspunde prin "C=Crossing", atunci entităţile intersectate de limitele ferestrei devin frontiere. Exemple: Command: TRIM+ENTER

39

Select cutting edge(s): Select objects: S2 S1 S1 Select objects: ENTER

Select object to trim: S2 Command: TRIM+ENTER Select cutting edge(s): Select objects: P1 C+ENTER First corner: P1 Other corner: S1 S2 P2 Select objects: ENTER Select object to trim: P2 S1 S2+ENTER a. Înainte de retezare b. După retezare 6.9. Ştergerea unei porţiuni dintr-o entitate se realizează cu ajutorul pictogramei: sau prin comanda: BREAK+ENTER a. . Ştergerea unei porţiuni aproximate dintr-o linie: Înainte de comandă: După comandă: Command: S1 P1 BREAK+ENTER Select object: S1 Enter second point (or F for first point): P1 b. Ştergerea unei porţiuni exacte dintr-o linie: Command: S2 P2 BREAK+ENTER Select object: S2 Enter second point (or F for first point): F+ENTER Enter first point: MID+ENTER of: S2 Enter second point: P2 c. Scurtarea unei linii: Command: S3 P3 BREAK+ENTER Select object: S3 Enter second point (or F for first point): P3 Observaţie: punctul P3 se selectează înafara liniei. d. Separarea invizibilă a unei linii în două segmente: Command: Segment 1 Segment 2

BREAK+ENTER

Select object: S4 S4 Enter second point (or F for first point): @+ENTER e. Ştergerea unei porţuni de cerc (sau de arc de cerc): Command: P5 BREAK+ENTER Select object: S5 Enter second point (or F for first point): P5 S5 Observaţie: ştergerea se realizează în sens trigonometric, de la primul punct selectat spre cel de al doilea.

39

6.10. Întinderea unui grup de entităţi se realizează cuajutorul pictogramei: sau cu comanda: STRETCH+ENTER Command:

STRETCH+ENTER

Select objects to stretch by window.... Select objects: P1 C+ENTER First corner: P1 Second corner: P2 Select objects: ENTER Base point or displace.: P3 P3 Second point of displace.: P2 @20<0+ENTER Obs.: Întinderea s-a efectuat în modul ORTHO; baza triunghiului s-a lungit cu 20 mm, dar se putea şi scurta (pentru @-20<0+ENTER)

P

În exemplele de mai sus, figura din stânga se referă la desenul iniţial, iar cea din dreapta la desenul obţinut după modificarea respectivă. 6.11. Multiplicarea unor entităţi se realizează cu ajutorul pictogramei:

40

sau cu comanda: ARRAY+ENTER. Entităţile selectate pot fi multiplicate în reţea dreptunghiulară (Rectangular)sau în reţea polară(Polar) a. Exemplu de multiplicare cu marcarea celulei: Command: P1 ARRAY+ENTER Select objects:* S1 S1 Select objects: ENTER Rectangular/Polar array(R/P): P2 R+ENTER Number of rows(----)<1>: 2+ENTER Number of columns(III)<1>: 3+ENTER Unit cell or distance between rows(---): P1 Other corner: ** P2

* Figura selectată (dacă este mai complicată) poate fi declarată înainte “block” ** Ordinea de indicare a colţurilor determină orientarea reţelei. b. Exemplu de multiplicare cu indicarea distanţelor (pentru aceiaşi figură de mai sus): Command: ARRAY+ENTER Select objects S1 Select objects: ENTER Rectangular/Polar array(R/P): R+ENTER Number of rows(---)<1>:: 2+ENTER Number of columns(III)<1): 3+ENTER Unit cell or distance between rows(---): -20+ENTER Distance between columns(III): 30+ENTER

c. Exemplu de multiplicare în reţea polară cu blocul (figura) rotit: Command: S2 ARRAY+ENTER Select objects: S2 Select objects; ENTER Rectangular/Polar array(R/P): P3 P+ENTER Center point of array: P3 Number of items: 4+ENTER Angle to fill(+=ccw, -=cw)<360>: ENTER

Rotate objects as they are copied?<Y>: ENTER d. Exemplu de multiplicare în reţea polară cu blocul nerotit:

P4

Command: S3 ARRAY+ENTER Select objects: S3 Select objects: ENTER Rectangular/polar array(R/P): P4 P+ENTER Center point of array: P4 Number of items: 4+ENTER Angle to fill(+=ccw, -=cw)<360>: ENTER Rotate objects as they are copied?<Y>: N+ENTER Observaţii: Copierea multiplă se poate realiza şi cu comenzile: COPY şi Multiple, dar Comanda Array este mai rapidă. 3600 reprezintă întinderea unghiulară a domeniului circular,care poate avea orice valoare 7. Comenzi de informare 7.1. Afişarea informaţiilor caracteristice unei entităţi (Line, Circle, Polyline) se obţine cu comanda LIST+ENTER. Dacă informaţiile nu încap într-un singur ecran, acestea încep să defileze. Pentru oprirea defilării se apasă simultan tastele: CTRL + S. Dacă se doreşte tipărirea la imprimantă a acestor informaţii, înainte de a da comanda LIST se apasă simultan tastele: CTRL + Q, iar pentru oprirea tipăririi se repetă aceiaşi combinaţie de taste (CTRL + Q). a. Exemplu pentru informaţii privind o linie: Command: LIST+ENTER Select objects: S1 Select objects: S1 ENTER Pe ecran apar informaţiile următoare: LINE Layer: CONTUR Space: Model space Color : BY LAYER Linetype : CONTINUOUS from point, x=9.8 y=129.9 z=0.0 to point, x=89.7 y=129.9 z=0.0 Length = 79.9, Angle in xy Plane = 0 Delta x = 79.9, Delta y = 0.0, Delta z = 0.0

41

b. Exemplu de informaţii privind un cerc: Command: LIST+ENTER Select objects: S2 S2 Select objects: ENTER Pe ecran apar informaţiile următoare: CIRCLE Layer: CONTUR Space: Model space Color: BY LAYER Linetype: CONTINUOUS center point; x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0 radius 20 circumference 125.66 area 1256.64

7.2. Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen se obţine cu comanda: DBLIST Dacă desenul este complex, comanda consumă mult timp şi poate fi suspendată prin apăsarea simultană a tastelor : CTRL + C urmată de selectarea colţului din dreapta sus ( x =close) a ferestrei Autocad Text Window. 7.3. Afişarea informaţiilor privind poziţia uui punct din desen se obţine cu comanda: ID Dacă punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP (de ex. END sau MID), coordonatele afişate se referă la capătul sau mijlocul unui segment. Exemplu de asemenea informaţii: Point: x = 190.4 y = 169.5 z = 0.0 7.4. Afişarea distanţei dintre două puncte şi a orientării segmentului determinat de acestea se obţine prin comanda: DIST+ENTER. Dacă punctele sunt indicate prin unul din modurile OSNAP, informaţia se referă la acele puncte. Exemplu: Command: DIST+ENTER First point: S3 S4 CEN+ENTER of: S3 Second point: CEN+ENTER of S4 Pe eran apar informaţiile: Distance = 88.1 , Angle in xy Plane = 350 , Angle from xy Plane = 0 Delta x = 86.7 , Delta y = -15.3 , Delta z = 0.0 7.5. Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe se obţine prin comanda AREA a. Afişarea ariei unui poligon: Command: AREA+ENTER <First point>/Object/Add/Subtract: P1 P1 Next point: P2 Next point: P3 Next point: P2 P3 ENTER Pe ecran apar informaţiile: Area = 600.0 , Perimeter = 120.0 b. Afişarea unei arii complexe: Command: AREA+ENTER <First point>/Object/Add/Subtract: A+ENTER <First point>/Object/Add/Subtract: O+ENTER (Add mode) Select circle or polyline: S5 S5 Area = 900.00, Perimeter = 120.00 Total area = 900.00

(Add mode) Select circle or polyline: S6 ENTER <First point>/Object/Add/Subtract: S <First point>/Object/Add; O+ENTER (Subtract mode) Select circle or polyline: S6 Area = 314.16 , Circumference = 62.83 Total area = 585,84

(Subtract mode) Select circle or polyline: ENTER <First point>/Object/Add: ENTER

427.6. Informaţii asupra desenului privind ;

-limitele spaţiului alocat, efectiv ocupat şi afişat -starea modurilor AutoCAD şi valorile variabilelor de sistem -Stratul de desenare,culoarea şi tipul liniei curente -spaţiul liber de pe discul curent pot fi obţinute prin comanda: STATUS+ENTER 8. Scrierea unui text Scrierea unui text se obţine cu ajutorul comenzilor TEXT +ENTER sau MTEXT+ENTER, ultima putând fi înlocuită cu selectarea pictogramei Multiline Text: . (din meniul Draw)

43

Dacă înaintea uneia din aceste comenzi se setează: QTEXT/ ON

A

(sau OFF pentru anulare, revenirea realizându-se cu comanda REGEN), se pot amplasa casete simple, goale, în locurile unde urmează să fie scris ceva. Pentru a scrie un anumit text trebuie indicate mai întâi stilul, modul de aliniere, înălţimea, orientarea şi conţinutul textului. Prin <Start point> se înţelege punctul din stânga jos de început a textului orizontal. Dacă textul este altfel orientat, se tasteză Justify (J+ENTER), iar dacă se doreşte un alt stil de scriere decât cel Standard, se tastează Style (S+ENTER). Lansarea uneia din comenzile precizate mai sus se poate face de la tastatură sau prin selectarea pictogramelor (Pictograma “Text” poate fi adusă pe ecran în bara de instrumente Draw). Există numeroase stiluri de scriere, dintre care, în Fig.8.1 sunt prezentate fonturile

A

comune cu cele din ACADR12. Pentru desenele tehnice este de preferat stilul ITALICC, înclinat cu 15 grade faţă de verticală şi mai îngust, cu factorul de lăţime 0,8. In exemplele date a fost scrisă denumirea fontului respectiv. Se observă că unele fonturi au alte simboluri decât literele alfabetului, aşa cum sunt: Syasto, Symap, Symath, Symeteo, Symusic ( reprezentate în centrul figurii 8.1).

Fig.8.1. Fonturi uzuale în programele ACAD Dacă se doreşte alt font decât cel standard, din meniul “FORMAT” se selectează”Text Style” iar pe ecran apare o casetă pentru definirea stilului de scriere (prezentată în Fig.8.2) şi care solicită introducerea următoarelor date: New Style name: Italicc5+OK

Font file: Italicc Height: 5 Width factor: 0.7 Oblique Angle: 15 Backwards: Nu Upside-down: Nu Vertical: Nu Apply Close Odată creat stilul de scriere dorit, la comenziile TEXT şi Style, se va răspunde:

“Italicc5+ENTER”, apoi se va indica punctul de inserare a textului şi unghiul de rotire (implicit=0), după care se va scrie textul dorit (încheiat cu ENTER). Dacă se doreşte un alt mod de poziţionare a textului (altul decât începerea sa cu punctul indicat în colţul din stânga jos), se va răspunde cu Justify, în urma căruia apar pe ecran opţiunile următoare: Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR: Semnificaţia lor este legată de plasarea (orientarea) textului: Align: cere primul şi ultimul punct între care se va scrie textul, acesta fiind automat mărit sau micşorat pentru a se încadra între aceste limite. Fit- cere primul şi al doilea punct între care se va afla textul, lăţimea literelor respective modificându-se în funcţie de aceste limite. Center- cere punctul aflat în centrul liniei de text. Middle- cere punctul aflat la mijlocul liniei de text. Right- cere punctul aflat în extremitatea dreaptă a liniei de text. TL= sus în stânga TC= sus în centru TR= sus în dreapta ML= la mijloc în stânga MC= la mijloc în centru MR= la mijloc în dreapta BL= jos în stânga BC= jos în centru BR= jos în dreapta

Fig.8.2. Caseta de dialog pentru crearea sau modificarea fontului pentru scriere În colţul din dreapta jos al casetei de dialog este ilustrat aspectul fontului nou (Preview)

44

Modificarea poziţionării unei linii de text se poate face foarte uşor, selectând (cu mouse-ul) textul respectiv care va apare modificat ca aspect şi cu un buton de tragere asupra căruia se poate acţiona cu mouse-ul pentru a muta textul în noua poziţie, iar la sfârşitul deplasării se execută clic (cu mouse-ul) şi ENTER. O altă metodă constă în utilizarea comenzii MOVE. Dacă trebuie utilizate şi alte înălţimi de scriere (ca în cazul relaţiilor algebrice care conţin exponenţi şi indici sau în cazul indicărilor abaterilor dimensionale) este util ca stilurile corespunzătoare de scriere să fie definite de la început. Selectând pictograma Multiline Text: pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.8.3. A

Fig.8.3. Caseta de dialog Multiline Text cu opţiunea”Properties” activată. În această casetă, la opţiunea “Properties” se precizează Stilul (Fontul) de scriere, punctul de început al scrierii (Justification), lăţimea casetei de scriere, unghiul de rotaţie (Rotation=0. . . .345o).

Fig.8.4. Caseta de dialog Multiline Text cu opţiunea “Character” activată Opţiunea “Character” permite alegerea fontului de scriere, înălţimea scrierii putând fi dată alăturat (în Fig.8.4. fontul de sus este Italicc iar înălţimea este de 5 mm- pentru primul rând) . Butonul “Symbol” oferă posibilitatea de a scrie şi alte semne, aşa cum sunt următoarele: Degrees = grade= %%d Plus/Minus = %%p Diameter= %%c

45

Other= altele =sunt prezentate în Fig.8.5 ( pentru fontul Times New Roman). Fontul poate fi schimbat.

Fig.8.5. Caseta de dialog Character Map obţinută cu butonul Symbol+Other Modificarea unui text se poate face cu ajutorul comenzii DDEDIT, în urma căreia se pot şterge sau adăuga diferite caractere de la tastatură. Se tastează MTEXT şi ENTER Se pot folosi următoarele combinaţii de taste pentru a modifica textul (similare cu Copy şi Paste): Ctrl+C; + ENTER= Copiere text selectat şi plasare pe blanchetă. Ctrl+V;+ENTER = Lipire conţinut blanchetă la locul selectat. . Modificările pot fi făcute după selectarea pictogramei “Properties”: în caseta de dialog Modify MText-prezentată în Fig.8.6.

A

Fig.8.6. Caseta de dialog “Modify MText”pentru modificarea textelor. Dacă din meniul Modify se selectează Object apoi Text, apare o casetă de dialog Edit Text în care conţinutul textului (selectat în prealabil) poate fi modificat.

46

Exemplu de scriere a unui text pe o singură linie: Command: TEXT+ENTER Justify/Style/< Start point>: S+ENTER Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5+ENTER Dacă acest stil de scriere nu a fost creat, în linia de dialog apare mesajul: Unknown or invalid text style name Style name(or?)<STANDARD>: Se selectează cu mouse-ul : Format+ Text Style . Apare caseta de dialog din Fig.8.2, în care se fac următoarele precizări: clic pe tasta: New În caseta: New Style Name se scrie: Italicc5+OK La butonul Font name se selectează (clic cu mouse)din lista derulantă: Italicc.shx La butonul (clic cu mouse) Height<0.00>:se scrie:5 La butonul (clic cu mouse):Width Factor <1.00> :se scrie:0.7 La butonul (clic cu mouse): Oblique Angle<0.00>:se scrie:15 Se selectează butonul (clic cu mouse):Apply: Se selectează butonul (clic cu mouse):Close După dispariţia casetei de dialog de pe ecran se execută clic cu mouse în linia de dialog în punctul marcat cu : Style name(or?)<STANDARD>: Italicc5 Justify/Style/<Start point>: J+ENTER Align/Fit/Center//Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR: TL+ENTER Top/Left point: Clic cu mouse în punctul de sus-stânga al textului: Rotation Angle<0>: ENTER Text: Exemplu de scriere a unui text +ENTER (pe ecran apare textul:)

Exemplu de scriere a unui text Dacă la precizarea unghiului de rotaţie s-ar fi scris o valoare (de ex. 90), textul ar fi apărut rotit cu 90o în sens trigonometric: Rotation Angle<0>: 90+ENTER Text: Exemplu de scriere +ENTER (pe ecran apare textul:)

Exem

plu

de sc

rier

e

47

9. Cotarea desenelor Pentru începerea cotării desenelor în ACAD R 14 este suficient să se selecteze (clic cu mouse-ul) pictogramele din meniu-ul DIM ( obţinut în urma selectărilor: VIEW, TOOLBARS, DIMENSION):

Linear Aligned Ordinate Radius Diameter Angular Baseline Continue Leader Tolerance Center Mark Dimension Edit Dim.Text Edit Dimension Style Fig.9.1. Bara cu instrumente Dimension (pentru cotare)

Valorile cotelor sunt furnizate automat (implicit) de către AUTOCAD, ele putând fi acceptate de către utilizator ca atare sau nu. Stabilirea numărului de zecimale cu care vor fi afişate valorile cotelor se poate stabili cu ajutorul comenzii LUPREC , a cărei valoare implicită este 4.

9.1. Setări iniţiale pentru variabilele de cotare . În versiunile mai vechi ale ACAD-ului valorile acestor variabile de cotare trebuiau precizate, dar pentru ACAD R 14 atribuirea acestor valori se face mult mai uşor prin intermediul casetelor de dialog. Astfel, dacă se doreşte atribuirea unui anumit stil de scriere (de ex. Italicc de 3 mm înălţime) pentru diametre de arbori (simbolul %%c=ϕ ) cu indicarea câmpului de toleranţă (k6) şi a valorilor abaterilor superioară şi inferioară scrise simetric cu cifre având înălţimea 0,7 din cea a scrierii de bază (0,7*3=2,1 mm) trebuie completate casetele de dialog aşa cum se vede din Fig.9.2. . . 9.6.

Fig.9.2. Caseta de dialog Dimension Styles în care a fost salvat stilul Italicc3

Selectând tasta “Geometry” din aceiaşi casetă, se obţine o altă casetă de dialog prezentată în Fig.9.3 în care au fost precizate forma şi mărimea săgeţilor(3), spaţierea (10), extensia cotei (1,5) şi marcarea centrelor cercurilor (2), culorile iar la sfârşit OK:

48

Fig.9.3. Caseta de dialog Geometry pentru elementele cotării

Selectând butonul “Format” din caseta Dimension Styles apare o altă casetă de dialog –prezentată în Fig.9.4 –în care se precizează modul de scriere a cifrelor faţă de liniile de cotă, iar la sfârşit OK.

Fig.9.4. Caseta de dialog “Format” pentru poziţionarea cifrelor de cotă

49

Revenind la caseta “Dimension Styles” şi selectând butonul “Annotation” se obţine o nouă casetă de dialog –aşa cum este cea prezentată în Fig.9.5-din care , selectând butonul “Units” se obţine caseta prezentată în Fig.9.6. pentru precizarea unităţilor de măsură şi a numărului de zecimale- prefixul (%%c=ϕ), sufixul (k6), abaterile (deviations=0.002 şi 0.032 ultima având semnul minus implicit), poziţionarea lor (Middle) şi procentul de înălţime al acestora (0,7) , stilul textului (Italicc3), înălţimea cifrelor(3 mm), distanţa dintre cifre şi linia de cotă (1,5 mm), culoarea şi rotunjirea cifrelor de cotă la unităţi (1)

Fig. 9.5. Caseta de dialog “Annotation” pentru textul şi cifrele cotelor

50Fig.9.6. Caseta de dialog “Primary Units” pentru selectarea unităţilor de măsură Selectând pictograma “Linear Dimensions”: şi apoi generatoarele unui arbore, pentru

selectările făcute în casetele de dialog prezentate în Fig.9.2. . . .9.6 apare cota:

)6k(35 002.0032.0

+−φ .

Variabilele de cotare pot fi vizualizate în urma comenzilor DIM şi STATUS . În tabelul următor, valorile uzuale ale variabilelor de cotare au fost scrise îngroşat (Bold).

Denumire Valori SemnificaţieDIMALT on/off Selectează unităţi asociative sau nu DIMALTD 2 Număr de zecimale pentru unităţile asociative (ex. 2) DIMALTF 25.4 Factor de scară pentru unităţile asociative DIMAPOST Sufix pentru textul asociativ DIMASO on/off Dacă este on, AutoCAD utilizează cotarea asociativă. O cotă asociativă poate fi spartă prin comanda EXPLODE. Cotele asociative sunt plasate automat pe un strat special numit DEFPOINTS care este implicit off şi nu e bine să fie editat. DIMASZ 3 Precizează factorul de scalare pentru săgeţile cotelor.Valoarea implicită este 0.18 (bună pentru ţoli), dar pentru mm se recomandă 3 sau 4 mm. DIMBLK Permite utilizarea unor blocuri definite de utilizator pentru marcarea intersecţiei dintre linia de cotă şi liniile de extensie. Dacă valoarea variabilei este DOT şi nu există un bloc cu acest nume, intersecţiile se vor marca prin puncte. Valoarea implicită este:” „ (numele blocului cu săgeţi DIMBLK1 DIMBLK2 Permit utilizarea a două blocuri diferite pentru marcarea celor două extremităţi ale liniei de cotă. În acest scop se va seta DIMSAH on, iar DIMBLK1 şi DIMBLK2 vor conţine numele celor două blocuri.Valori implicite:” „ . DIMCEN 2 Controlează mărimea marcatorului de centru pentru cercuri şi arce (desenate cu subcomenzile CEN, RAD, şi DIA). Dacă este 0 nu se marchează centrele; dacă are o valoare negativă centrul se va marca numai cu o linie şi nu cu +. Valoarea implicită este 0.09 ( bună pentru ţoli). DIMCLRD Dimensiunea liniei colorate. Precizează valorile implicite (nume sau BYBLOCK numere) pentru culorile cu care se desenează liniile de cotă şi săgeţile, liniile de extensie şi textu DIMCLRE La fel ca mai sus; pentru extensia liniei şi culoarea dominantă BYBLOCK DIMCLRT La fel ca mai sus; pentru culoarea textului. BYBLOCK DIMDEC 0 Numărul de zecimale. DIMDLE 0.0000 Permite extinderea liniei de cotă astfel încât să depăşească liniile de extensie. Valoarea implicită este 0.0000 DIMDLI 10 Precizează distanţa dintre două linii de cotă având aceiaşi bază de cotare.Valoarea implicită este 0.38 (bună pentru ţoli). DIMEXE 2 Distanţa cu care linia de extensie depăşeşte linia de cotă. Valoarea implicită este 0.18 (bună pentru ţoli). Sunt permise numai valori pozitive. DIMEXO 0 Precizează distanţa dintre originea liniei de extensie (punctul precizat

51

52

de utilizator, de obicei colţul piesei) şi punctul de început al liniei de extensie. DIMGAP 1.5 Precizează distanţa dintre text şi linia de cotă Valoarea implicită este 0.0900 (bună pentru ţoli). DIMJUST 0 Poziţionarea textului faţă de linia de cotă. DIMLFAC 1.00 Factor de scară, cu care sunt multiplicate automat toate dimensiunile de pe ecran; de ex. pentru un desen realizat la scara 1:2 se va seta 2. Dimensiunile unghiulare nu sunt afectate de această variabilă. DIMFIT 3 Ajustează textul. DIMLIM on/off Permite-dacă este on- ca dimensiunile liniare cu abateri să fie afişate ca limite (de ex. în loc de 90 cu abaterile DIMTP=0.2 şi DIMTM==.1 se va afişa 90.2/89.9) Valoare implicită: off. DIMTOL şi DIMLIM pot fi simultan off, dar nu şi on DIMPOST on/off Precizează un text care este adăugat ca prefix şi sufix la textul de cotă. Nu are efect pentru cotele unghiulare. DIMRND 1.0000 Precizează o valoare de rotunjire a dimensiunilor la cotare prin stabilirea lor la cel mai apropiat multiplu întreg de valoarea respectivă. Valoare implicită 0.000 DIMSAH off/on Precizează dacă marcarea extremităţilor liniei de cotă se face la fel la ambele capete(off) sau nu (on). DIMSCALE 1.0000 Factor global de scară care se aplică asupra cotelor liniare pentru desene care nu vor fi scoase pe hârtie la scara 1:1 şi trebuie să fie egal cu factorul de scară utilizat la tipărirea desenului. DIMSE1 off Dacă este on permite suprimarea primei linii de extensie. DIMSE2 off Dacă este on permite suprimarea celei de a doua linii de extensie. DIMSHO on Controlează vizualizarea modificării textului de cotă în ecou la editarea cotelor asociative. Dacă este off, textul de cotă se modifică numai după încheierea editării. Valoarea implicită:off DIMSOXD off Suprimă extensiile. Dacă este on se forţează plasarea textului de cotă, a liniei de cotă şi a săgeţilor între liniile de extensie, iar dacă nu încap, cota nu va fi afişată. Dacă este off şi cota nu încape între liniile de extensie, ea va fi plasată în afara lor. DIMSTYLE Stilul curent DIMTAD on/off Controlează poziţia textului faţă de linia de cotă. Dacă este on textul este scris deasupra liniei de cotă. Dacă este off linia de cotă este întreruptă şi textul este scris în interiorul acesteia. DIMTDEC 3 Numărul de zecimale la abateri (toleranţe) DIMTFAC 0.7 Factorul înălţimii cifrelor abaterilor (faţă de înălţimea cifrelor de cotă) DIMTIH off/on Controlează orientarea textului aflat între liniile de extensie. Dacă este on, toate textele vor fi scrise orizontal; dacă este off textul va fi paralel cu linia de cotă. DIMTIX off/on Dacă este on forţează scrierea textului între liniile de extensie, permiţând ca linia de cotă şi săgeţile să fie desenate înafara acestora, iar dacă nu încape nu va fi afişat. În cazul cotării circulare cu RAD şi DIA opţiunea off forţează plasarea textului de cotă în exteriorul arcului sau cercului. DIMTM 0.032 Abaterea negativă(include semnul -, în ex. este –0.032). Valoare implicită 0.000. DIMTOFL on/off Dacă este on forţează linia de cotă să fie între liniile de extensie chiar dacă textul este înafara lor. În cazul comenzilor RAD şi DIA DIMTIX on şi DIMTOFL on permit aşezarea liniei de cotă şi a

textului în interiorul cercului sau arcului. DIMTOH off/on Controlează orientarea textului aflat înafara liniilor de cotă. Similar cu DIMTIH, dacă este on textul va fi orizontal, dacă este off va fi paralel cu linia de cotă. DIMTOL off/on Generează abaterile (toleranţele) dimensionale asociate cotelor-dacă este on (sufixul dat de DIMPOST urmând după acestea) DIMTOLJ 1 Controlează poziţionarea pe verticală a abaterilor (toleranţelor). DIMTP 0.002 Abaterea pozitivă (superioară). Valoarea implicită este 0.0000, în ex. +0.002. DIMTSZ 0.00 Dacă este 0.00 se utilizează săgeţi; dacă are o valoare nenulă intersecţia dintre linia de cotă şi linia de extensie se marchează cu segmente oblice scalate corespunzător cu valoarea variabilei. DIMTVP 0.00 Dacă DIMTAD este off, controlează poziţia textului pe verticală; dacă este 0, textul este centrat pe verticală, dacă este pozitiv textul se deplasează în sus; dacă este negativ textul se deplasează în jos. DIMTXSTY Italicc5 Controlează stilul pentru textul curent. DIMTXT 5.00 Înălţimea textului de cotă. Valoarea implicită 0.18 este bună pentru ţoli. DIMTZIN 0 Suprimarea toleranţelor (abaterilor) nule.

DIMUNIT 2 Formatul unităţilor. DIMUPT off Textul poziţionat de utilizator. DIMZIN 8 Suprimarea lui zero.

9.2. Elementele cotării În ACAD R 14, la începerea cotării se selectează opţiunile care se doresc ( în urma selectării picto-gramei “Dimension Styles” şi a casetelor derulante care apar), apoi pictograma corespunzătoare tipului de cotă respective. În Fig.9.7 sunt ilustrate câteva din semnificaţiile variabilelor de cotare.

53

+0.002 -0.032

Dimension line location DIMEXE=1 Dimension line Extension line Extension line origin DIMCEN=1

DIMTOL=ON DIMTFAC=0.7 DIMTP=0.002 şi DIMTM=0.032 DIMTXT=4 DIMASZ=3 (Arrowheads) DIMDLI=10 DIMGAP DIMEXO=1

100

20

Fig.9.7. Semnificaţiile principalelor variabile de cotare

În continuare vor fi exemplificate câteva tipuri de cotare.

a. Cotă orizontală sau verticală prin 2 puncte. Linia de comandă ACAD R 14 Command: E x e m p l u : Selectare sau tastare: Dimlinear:

clic:

First extension line origin or press ENTER to select:

54

clic: int of: P1 Second extension of origin :

:

P3P1 P2

100

clic: P2 int of: Dimension line location

(Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

T+ENTER Dimension text<100.00>: 100+ENTER Dimension Text:

Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

P3

Observaţii: Aceiaşi succesiune de comenzi poate fi dată şi în cazul unei cote verticale sau înclinate sau a unui cerc(diametrul) sau a unui arc.

b. Cotarea diametrului unui cilindru Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command: clic: Dimlinear: First extension line origin or press ENTER to select:

clic:

qua of: S1 Second extension line origin: S1 clic: qua of:

S2

Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

P4 S2

ϕ40

T+ENTER %%c40+ENTER Dimension text<(40.48)>:

Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

P4

Observaţie: pentru scrierea anumitor simboluri în cadrul sesiunii de cotare se utilizează următoarele semne: pentru simbolul ϕ se va scrie: %%c ;

pentru simbolul o (grade) se va scrie: %%d

pentru simbolul ± se va scrie: %%p ; pentru simbolul ÷ se va scrie: %%u

c. Cotare aliniată la două puncte Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau

tastare Command: Clic :

55

Dimaligned:

First extension line origin or press ENTER to select:

Clic:

int of: P1

Second line location:

P1

P2 P3

Clic:

int of: P2 Dimension line location (Mtext/Text/Angle):

P3

Dimension text=18 d. Cotare în trepte. Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command: Clic : Dimlinear:

First extension line origin or press ENTER to select:

P4 P2 P3 Clic:

int of: P1 P1 Second extension line origin

Clic:

int of: P2 Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

45

T+ENTER

Dimension text<20.00>: 20+ENTER Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

P4

Command: Dimbaseline.

Clic:

Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>):

Clic:

P3 int of: ENTER Specify a second extension line origin

or (Undo/<Select>): ENTER Select base dimension:

e. Cotare în lanţ Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command: Clic: Dimlinear:

56

First extension line origin or press ENTER to select:

Clic :

int of: P1 Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>):

Clic:

int of: P2 Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

P3

20 25 P3 P2 P4 P1

Dimension text<20>: ENTER Command Dimcontinue:

Clic:

Specify a second extension line origin or (Undo/<Select>):

Clic:

P4 int of: Dimension text=25 ENTER Specify a second extension line origin or (Undo/<Select<):

ENTER

ENTER Select a continue dimension: f. Cotarea unghiulară Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command: Dimangular:

S1

Clic:

Select arc, circle, line, or press ENTER 32o30′37″ S1 Select first line:

Second line: P3 S2 Dimension line location (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/Rotated):

S2

M+ENTER

Apare caseta de dialog Multiline Text Editor din Fig.8.3 în care se scrie:

<32%%d30’37’’>

P3 Dimension arc line location: g. Cotarea diametrală Înainte de cotarea propriuzisă se verifică valorile variabilelor de cotare, care vor fi următoarele: DIMTIH=OFF; DIMTAD=OFF; DIMTVP=1; DIMTOH=OFF. Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command: Dimdiameter:

Clic:

Select arc or circle: S3 Dimension text=32.00 Dimension line location (Mtext/Text/Angle):

S3 ENTER

h. Cotarea razelor Linia de comandă E x e m p l u Selectare sau tastare Command:

57

Dimradius: Clic:

Select arc or circle: S1 Dimension line location (Mtext/Text/Angle):

S3

T+ENTER

Dimension text<10.124>: S2 R 10 R10

Dimension line location (Mtext/Text/Angle):

S2

S1

i. Cotarea cu linii de indicaţie (comanda LEADER=LEA prescurtat) Linia de comandă E x e m p l u Command: Clic : leader: From point: P2 P3

P1 P1

To point: P2 To point (Format/Annotation/Undo) <Annotation>:

F+ENTER

Spline/STraight/Arrow/None/<Exit>: Annotation (or press ENTER for Option): Tolerance/Copy/Block/None/<Mtext> Apare caseta de dialog Multiline Text Editor (Fig.8.3)în care se scrie textul:

ST+ENTER

5x45o

ENTER ENTER 5x45%%d+OK

j. Toleranţe de formă şi poziţie.

Acestea pot fi date în urma selectării pictogramei “Tolerances” când pe ecran apare o casetă de dialog prin care se dă simbolul toleranţei dorite, aşa cum se poate vedea din Fig.9.2.

.1

Fig.9.2. Simbolurile abaterilor de formă şi poziţie şi un exemplu pentru toleranţa bătăii radiale. Semnificaţiile acestor simboluri sunt următoarele: Toleranţa la poziţia nominală Toleranţa la planitate

Toleranţa la coaxialitate şi concentricitate Toleranţa la circularitate Toleranţa la simetrie Toleranţa la rectilinitate

58

Toleranţa la paralelism Toleranţa la forma dată a suprafeţei Toleranţa la perpendicularitate Toleranţa la forma dată a profilului Toleranţa la înclinare Toleranţa bătăii radiale sau frontale Toleranţa la cilindricitate Toleranţa bătăii radiale şi frontale

Fig.9.3. Caseta de dialog pentru înscrierea toleranţelor de formă şi poziţie După selectarea figurii dorite, pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.9.3, în care a fost exemplificată notarea bătăii radiale având valori de ±0,02 faţă de suprafeţele marcate cu A şi B. Înscrierea toleranţelor de formă şi poziţie poate fi corelată cu comanda Leader, dacă, la opţiunile rezultate din Annotation se răspunde cu: T+ENTER (Tolerance), pe ecran fiind afişate succesiv casetele de dialog din Fig.9.2 şi 9.3. .

55

10. Haşurarea Haşurarea constă din umplerea unei suprafeţe (delimitate de un contur închis) cu un anumit model de linii. Haşurarea este de obicei ultima operaţie a procesului de proiectare şi este recomandabil să fie făcută pe un Layer separat. Dacă liniile ce definesc limitele suprafeţelor ce vor fi haşurate nu sunt perfect închise haşurarea nu poate fi bine realizată. În acest caz, se va trasa o polylinie închisă având o grosime de 0.2 –0.4 mm. în interiorul limitelor suprafeţei de haşurat (şi cât mai aproape de acestea), se va haşura suprafaţa închisă de polylinie după care aceasta va fi ştearsă. Contururi perfect închise se obţin dacă liniile ce le compun au fost trasate astfel încât să se intersecteze, prelungirile situate înafara conturului suprafeţei fiind şterse foarte uşor cu ajutorul comenzii TRIM. Comanda de haşurare este HATCH se găseşte în meniul Draw, putând fi selectată din acesta, sau scrisă pe tastatură, sau, în ACAD R 14 selectată pictograma (din meniul afişat): În urma uneia din aceste acţiuni, este afişată caseta de dialog Boundary Hatch din Fig.10.2 Dacă haşurarea se referă la mai multe contururi incluse unul în altul, modul în care este realizată depinde de Stilul de haşurare ales de utilizator, aşa cum se vede din Fig.10.1 şi care poate fi selectat apăsând butonul Advanced …, apoi Style: Text Text Text Text

55

Figura de haşurat Stilul Normal Stilul Outermost Stilul Ignore Fig.10.1. Exemplificarea efectului stilurilor de haşurare Normal, Outermost şi Ignore. .

Fig. 10.2. Caseta de dialog Boundary Hatch pentru indicarea caracteristicilor haşurilor.

56

Fig.10.3.Caseta de dialog Hatch Pattern Pallete selectată cu Pattern (Predefined) din casea de dialog Boundary Hatch .

Fig.10.4. Caseta de dialog Advanced options selectată cu butonul Advanced, în care este selectat stilul de haşurare Normal. In ACAD R 14, după comanda HATCH apare o casetă de dialog în care se află subcasetele privind şablonul haşurii (Pattern Type), modul de definire a limitelor (Boundary), caracteristicile şablonului aplicat ( Pattern Properties), vizualizarea preliminară a haşurii (Preview Hatch), atributul haşurii (dacă este o singură entitate = associative sau fiecare linie poate fi tratată separat= Exploded ) Dacă a fost ales şablonul Predefinit, de ex. ANS131, trebuie indicată o scară (scale) , unghiul 0.00 este pentru haşura înclinată la 45 o , iar pentru inversarea sensului acesteia trebuie dată valoarea de

56

57

90. Dacă a fost ales şablonul Userdefined sau Custom, scara este 1.00, unghiul este 45.00 sau –45.00, Spacing 2....4.00 (mm). Există posibilitatea selectării domeniului de haşurat prin simpla selectare a unui punct din interiorul acestuia ( Pick Points) sau prin selectarea limitelor (Select Objects). Selectarea butonului Advanced cere selectarea stilului de haşurare care poate fi Normal, Outermost sau Ignore. Entităţile de tip Text, Attribute, Shape, Trace şi Solid sunt ocolite de haşură în cazul stilurilor Normal şi Outermost. Cu “?” se obţine lista tipurilor de haşură definite în ACAD.PAT . Modelele de haşură definite prin ACAD.PAT pot fi vizualizate şi selectate prin selectarea butonului Predefined (Pattern) din caseta de dialog Boundary Hatch, sau prin utilizarea opţiunii Hatch Options din meniul Options. Repetarea comenzii HATCH prin apăsarea tastei ENTER are ca efect realizarea unei haşuri având modelul, stilul, scara şi unghiul haşurii precedente, în linia de comandă apărând direct Select Objects:. Exemplu de haşurare( cu selectările din Fig.10.3 şi Fig.10.4): Command: HATCH+ENTER sau pictograma: bhatch: Apare caseta de dialog Boundary Hatch în care se selectează: Pattern ANSI 131 S1 S2 S3 S4 S5 Angle <0>:

57

Space <1.0000>: Select objects:(Apare Figura ) S1,S2,S3 ENTER Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply ENTER Command: bhatch: În caseta de dialog care apare se modifică numai:

ExempluA

Angle<0>: 90 Select objects: (Apare Figura) S4, S5 ENTER Apare caseta de dialog în care se selectează: Apply. Observaţie: Dacă se dorea haşurarea într-un singur sens a celor două zone, se putea selecta butonul:”Pick point” urmat de selectarea unui punct interior (de ex. S2).

11. DESENAREA CU „MÂNA LIBERĂ” Desenarea cu mâna liberă (cu mouse-ul) se face cu ajutorul comenzilor SKETCH şi SPLINE, fiind utilizate la desenarea rupturilor. Trebuie comutate şi comenzile ORTHO şi SNAP în OFF. La sfârşitul desenării cu mâna liberă se dă comanda EXIT sau, dacă nu se doreşte înregistrarea segmentelor desenate cu comanda QUIT. Comanda PEN permite ridicarea creionului (mişcarea lui nu este înregistrată) sau coborârea lui. Comanda RECORD salvează segmentele desenate anterior fără a ieşi din modul SKETCH; CONNECT permite conectarea segmentelor desenate la altele existente (cu creionul ridicat se poziţionează cursorul în apropierea unui segment existent şi se apasă C. ERASE permite ştergerea segmentelor anterioare.

12. Blocuri şi atribute Anumite elemente care se repetă în desen pot fi realizate separat sub formă de block-uri. Redesenarea acestor elemente se poate face la dimensiunea şi în poziţia dorită, eventualul text care le însoţeşte putând fi deasemenea modificat. Pentru proiectele inginerilor cu profil mecanic se poate crea astfel o bibliotecă cu şuruburi, piuliţe, şaibe, rulmenţi, roţi dinţate, arbori, elemente de etanşare, indicatoare pentru rugozităţi şi pentru abaterile de formă şi poziţie, etc. Dealtfel orice fişier(desen) poate fi tratat ca un block, putând fi inserat după dorinţă. Ca exemplu, în paragraful următor va fi prezentată crearea unui bloc pentru rugozitate.

a . Desenarea semnului de rugozitate

Într-un loc liber de pe ecran se desenează semnul de rugozitate parcurgând o serie de secvenţe de tipul:

Command: ( Line) 20

58

From point: P1 ENTER To point: @ 7 < 300 ENTER P0 P3 P4

To point: @ 14 < 60 ENTER RUG To point: @ 20 < 0 ENTER P1 600 14 ENTER 7 Command: Zoom ENTER P2 All/Center/Dynamic/Extens/ S

Left/Previous/Window/<ScaleX>: W ENTER First Corner: P0 ENTER P Other Corner: P ENTER b. Definirea atributelor În ACAD R 14, din meniul View, se selectează Toolbars , Customize şi Draw, din care pot fi aduse lângă bara de instrumente Standard pictogramele : Define Attribute Redefine Attribute Edit Attribute Edit Attribute Globally Fig.12.1. Pictogramele pentru definirea şi modificarea atributelor Selectând prima pictogramă :Define Attribute (sau, dacă, din meniul DRAW, se selectează BLOCK iar dintre opţiunile: Make, Base, şi Define Attribute se selectează ultima) pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.12.2., în care au fost scrise datele necesare pentru definirea atributului DUR (Duritate). În partea dreptă a Fig.12.2 este reprezentat blockul RUG care conţine 4 Atribute (DUR, LUNG, A şi RUG) precum şi un asemenea bloc inserat (pentru valorile atributelor respective: 62. . .65 HRC, 50, 2 şi 1,6). Fiecare Atribut are o denumire “Tag” (în exemplu: DUR), o semnificaţie “Prompt”:(A= Adaos de prelucrare, DUR=Duritate, LUNG= Lungimea pt.duritate, RUG=Rugozitate), o valoare “Value” (în exemplu 62. . .65 HRC), o opţiune pentru stilul textului (în exemplu : Italicc4), un punct de inserare” Insertion Point” (în exemplu Pick Point situat în colţul din stânga jos al fiecărui text) iar la sfârşitul precizării fiecărui set de date se dă OK.

c. Definirea blockului Dacă, după definirea tuturor atributelor se selectează pictograma Block, pe ecran apare caseta de dialog prezentată în Fig.12.3, în care se precizează numele blockului (în exemplu RUG), se selectează blockul (clic pe butonul “Select objects”, urmat de W, ENTER şi selectarea colţurilor ferestrei care încadrează blockul), selectarea punctului de inserare al blockului (clic pe butonlul “Base point” apoi clic în vârful semnului de rugozitate –recomandabil să fie selectat ca o intersecţie de linii-) iar la sfârşit se dă OK.

Fig.12.2. Caseta de dialog Attribute definition

Fig.12.3.Caseta de dialog pentru definirea unui block şi semnul de rugozitate definit Imediat după crearea unui block, entităţile create dispar de pe ecran. Comanda OOPS introdusă imediat după definirea unui block determină reapariţia entităţilor. Dacă se doreşte scrierea cu alt stil decât cel Standard, acesta se va defini în prealabil prin meniul Format şi Text Style. În caseta figurată mai sus au fost completate datele pentru o scriere cu stilul Italicc4 cu înălţimea de 4 mm, orizontală,. Este preferabil ca deplasarea de la un grup de 59

opţiuni la altul să fie făcută cu ajutorul tastei Tab. La sfârşit, clic pe OK, iar pe ecran va apare semnul de rugozitate pe care sunt înscrise denumirile atributelor. d. Inserarea blocului pe desen

Inserarea se poate face fie selectând din bara de instrumente Draw (de obicei afişată pe ecran pictograma : (Insert Block) fie selectând din meniul INSERT, INSERT BLOCK, în urma căror selectări pe ecan vor apare succesiv casetele de dialog care, în Fig.12.4 apar suprapuse.

(Se selectează numele blockului RUG iarîn linia de dialog se răspunde succesiv la următoarele întrebări în urma cărora se poate modifica scara pe direcţia ox şi oy, se poate roti blocul, se pot modifica valorile atributelor-în exemplu a fost modificată numai valoarea 3,2 în 1,6): Command: ddinsert Insertion point: X scale factor<1>/Corner/XYZ: Y scale factor (default=X) Rotation angle<0>: Adaus de prelucrare<2>: Lungimea pentru rugozitate<50>: Duritate<60.. .62 HRC>: Rugozitate:<3,2>:1,6 la sfârşit se dă OK

Fig.12.4. Caseta de dialog Insert Block şi Defined Blocks e. Modificarea atributelor

Modificarea atributelor unui block se poate face selectând pictograma Edit Attributes, în urma cărei selectări în linia de dialog apare Select Block:. Se execută selectarea blocului pe care dorim să-l modificăm (clic pe punctul respectiv de inserare cu mouse-ul), iar pe ecran apare caseta de dialog Edit Attributes. În casetă sunt prevăzute spaţii pentru mai multe atribute, de exemplu pentru : Adaos prelucrare (2), Duritate (60.. .62 HRC), Lungimea pentru rugozitate (50), Rugozitate (1,6) etc. Se poate trece de la un spaţiu la altul cu Tab sau cu mouse-ul iar la sfârşit se dă OK.

60

Fig.12.5. Caseta de dialog pentru modificarea atributelor Edit Attributes f. Descompunerea unui block.

Descompunerea unui block se face cu ajutorul comenzii EXPLODE şi este necesară atunci când dorim să modificăm numai anumite elemente ale block-ului, deoarece acesta se comportă ca o singură entitate faţă de comenzile de modificare (Copy, Move, Erase, etc.).

Aceiaşi comandă se dă atunci când dorim să descompunem o polylinie în segmentele ei componente. Nu pot fi descompuse blocurile inserate la alte scări decât 1:1, sau multiplicate cu comanda MINSERT.

Command: EXPLODE ENTER Select block reference, polyline, dimension or mesh: S1 ENTER Comanda MINSERT permite crearea de copii multiple ale unui block, dispuse liniar sau matricial, printr-o singură referire la block, dar specificând localizarea copiilor prin linii şi coloane (rows and columns, distance between rows and columns); dacă se precizează un unghi de rotaţie (rotation angle), întreaga matrice MINSERT va fi rotită faţă de punctul de inserare. Block-urile editate cu MINSERT nu pot fi explodate şi editate separat.

Salvarea blockului într-un fişier-desen de pe disc se face prin comanda WBLOCK. Se recomandă ca fişierul să aibă acelaşi nume ca şi blockul. Dacă se doreşte copierea unui block în alt fişier cu comenzile Copy şi Paste, blockului i se va atribui automat alt nume (cum ar fi A$C5A0C61BF)dar care poate fi modificat cu comanda Rename.

Se pot salva mai multe blockuri în acelaşi fişier (de ex. indicatorul, tabelul de componenţă, semnul de rugozitate, etc.) fişier ”Bază” care poate servi ca şablon pentru desenele noi (se deschide fişierul”Bază” respectiv, se dă comanda “save as”, urmată de numele noului desen- în care sunt automat salvate şi blockurile respective).

Ştergerea definiţiilor de blockuri se face cu comanda Purge, care trebuie să fie prima comandă apelată la deschiderea editorului de desenare ( de altfel în linia de dialog apare:

Purge unused blocks/Dimstyles/LAyers/LTypes/SHapes/STyles/Mlinestyles/All).

61

13. SALVAREA ŞI TIPĂRIREA DESENELOR. Salvarea desenelor se face la fel ca salvarea efectuată în alte programe sub Windows, prin selectarea pictogramei “Save” sau, din meniul File se selectează Save sau Save as. În plus, pentru a nu fi pierdută ultima formă a desenului (în cazul unei întreruperi accidentale) se salvează automat câte un fişier cu extensia “bak”şi care poate fi folosit ulterior sau poate fi şters (pentru a nu încărca inutil discul). Tipărirea desenelor se poate face la ploter dar şi la imprimantă. În urma selectării pictogramei “Print” din meniul File, este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.1.

Fig.13.1. Caseta de dialog pentru tipărirea desenelor “Print / Plot Configuration” Tipul şi grosimea liniilor pot fi date în această casetă, dacă se selectează butonul “Pen Assignments…” , când este afişată caseta de dialog prezentată în Fig.13.2. Dacă desenul este executat la imprimantă alb/negru , în zona Modify Values, sub butonul “Color”, la butonul “Pen” se va trece cifra “7” iar la butonul “Width”=grosime linie, se va trece grosimea dorită (în exemplul din Fig.13.2, pentru culoarea 4(Cyan) a fost dată peniţa No.7 şi grosimea liniei de 0.5 mm). Tipul liniei (LType) este 0 (Continue) şi poate fi deasemeni modificat în anumite situaţii speciale. După ce s-au făcut aceleaşi operaţii pentru toate culorile de linii utilizate în desenul respectiv se dă OK. Apăsarea butonului “ Rotation and Origin” determină apariţia casetei de dialog prezentate în Fig.13.3. Coordonatele X şi Y se referă la colţul din stânga jos al desenului. Scara desenului se dă cu ajutorul valorilor “Plotted mm= Drawing Units” (în exemplu , 120 mm tipăriţi corespund la 150 mm pe desenul de pe ecran). Dacă scara desenului nu interesează ci se doreşte obţinerea dimensiunii maxime pentru hârtia respectivă se selectează butonul "Scaled to Fit". Pentru a vizualiza aspectul desenului înainte de tipărire se selectează “Full” apoi “Preview”. 66

De obicei trebuie făcute câteva încercări de aşezare în pagină înainte de a se da OK (sau ENTER).

Fig.13.2. Caseta de dialog pentru atribuirea tipului de linii la tipărire.

Fig.13.3. Caseta de dialog pentru precizarea originii şi rotirii desenului la tipărire Dacă fişierul respectiv conţine mai multe planşe şi se doreşte tipărirea lor separată, eventual la scări diferite, se lucrează în “Paper space”(Spaţiul grafic). În cazul ploterelor, selectarea caracteristicilor liniilor desenului depinde de tipul de ploter utilizat.

67

2

PROIECTAREA ORGANELOR DE MAŞINI ÎN ACAD R 1.4

C U P R I N S Cap. Denumirea Pag.

1 Setări iniţiale 5

2 Barele cu instrumente de lucru din ecranul iniţial 7

3 Utilizarea straturilor (Layer) de desenare 14

4 Transfocarea desenului (comenzile ZOOM) 19

5 Realizarea desenului 19

5.1 Puncte (noduri) 19

5.2 Linii (şi punctele de la capetele segmentelor de linii) 20

Desenarea conturului formatului A4 şi a indicatorului 24

5.3 Cercuri 28

5.4 Arce de cerc 29

5.5 Poligoane regulate 30

5.6 Dreptunghiul 31

5.7 Elipsa 31

5.8 Teşituri şi racordări 33

5.9 Polylinii şi alte obiecte “Pline” 34

6 Comenzi pentru modificarea desenelor existente 35

6.1 Ştergerea (ERASE) 35

6.2 Deplasarea (MOVE) 36

6.3 Copierea (COPY) 36

6.4 Rotirea (ROTATE) 36

6.5 Redesenarea la scară (SCALE) 37

6.6 Oglindirea (MIRROR) 38

6.7 Prelungirea (EXTEND şi LENGTHEN) 38

6.8 Retezarea (tunderea) (TRIM) 38

6.9 Ştergerea unei porţiuni (BREAK) 39

6.10 Întinderea (STRETCH) 40

6.11 Multiplicarea în reţea (ARRAY) 40

7 Comenzi de informare 41

7.1 Afişarea informaţiilor (LIST) 41

3

7.2 Afişarea informaţiilor despre toate entităţile din desen (DBLIST) 42

7.3 Afişarea informaţiilor privind poziţia unui punct din desen (ID) 42

7.4 Afişarea distanţei dintre două puncte (DIST) 42

7.5 Calcularea şi afişarea ariei şi perimetrului unei suprafeţe (AREA) 42

7.6 Informaţii asupra desenului (STATUS) 43

8 Scrierea unui text 43

9 Cotarea desenelor 49

9.1 Setări iniţiale pentru variabilele de cotare 49

9.2 Elementele cotării 53

a Cotă orizontală sau verticală prin două puncte 54

b Cotarea diametrului unui cilindru 54

c Cotare aliniată la două puncte 55

d Cotare în trepte 55

e Cotare în lanţ 56

f Cotarea unghiulară 56

g Cotarea diametrală 56

h Cotarea razelor 57

i Cotarea cu linii de indicaţie 57

j Toleranţe de formă şi poziţie 57

10 Haşurarea 59

11 Desenarea cu “mâna liberă” (SKETCH) 61

12 Blocuri şi atribute 62

a Desenarea semnului de rugozitate 62

b Definirea atributelor (Define Attribute) 62

c Definirea blocurilor (Block) 63

d Inserarea blocului pe desen (Insert Block) 64

e Modificarea atributelor (Edit Attributes) 64

f Descompunerea unui block (Explode) 65

13 Salvarea şi tipărirea desenelor 66

4

Lista principalelor comenzi de desenare în ordine alfabetică. Comanda Pagina Comanda Pagina Comanda Pagina

ARC 29 HATCH 59 POLYGON 30

AREA 42 ID 42 PRINT 66

ARRAY 40 INSERT 64 QTEXT 43

ATTDEF 62 LAYER 14 RECTANGLE 31

ATTEDIT 64 LENGTHEN 38 ROTATE 36

AXIS 7 LIMITS 6 SCALE 37

BLOCK 63 LINE 20 SNAP 7

BREAK 39 LINETYPE 15 SOLID 35

CHAMFER 33 LIST 41 SPLINE 61

CIRCLE 28 LTSCALE 16,18 SKETCH 61

COLOR 14 MIRROR 38 STRETCH 40

COPY 36 MODIFY 46 STYLE 44

DIST 42 MOVE 36 TEXT 43

DONUT 34 OFFSET 24 TRACE 34

ELLIPSE 31 ORTHO 7 TRIM 38

ERASE 35 OSNAP 22 UNDO 8

EXPLODE 65 PAN 19 UNITS 6

EXTEND 27, 38 PEDIT 34 VIEWRES 32

FILL 34 PEN

ASSIGNMENTS

67

WINDOW

WBLOCK

37

65

FILLET 33 PLINE 34 WIDTH 35

GRID 6 POINT 19 ZOOM 18