MANUALUL CONSILIERULUI JURIDIC IN ACORDAREA ASISTENTEI SOLICITANTILOR UNEI FORME DE

PROTECTIE IN ROMANIA

1. Introducere

Acordarea de consiliere juridica in cadrul procedurii de determinare a statutului de refugiat poate fi considerata una dintre activitatile cheie din asistenta acordata de catre personalul ONG-urilor si nu numai, incluzand astfel si avocatii care contribuie la sustinerea cauzelor cu refugiati in fata instantelor de judecata competente in materia azilului.

Alaturi de gasirea de solutii durabile, sau de documentarea incalcarii drepturilor fundamentale ale omului, acordarea consilierii juridice ramane un fapt vital ce poate conduce atat la o buna informare a solicitantului statutului de refugiat cat si indirect la pastrarea unui standard inalt in cadrul procedurii de azil, ce are rol determinant pentru consecintele de ordin juridic si social ce pot sprijinii sau afecta in concret viata persoanei care solicita protectia interanationala, respectiv cea a statului Roman si nu numai.

Prezentul manual ofera oportunitatea atat viitorilor consilieri juridici cat si a celor care se afla la inceputul carierei rol juridice in materia dreptului international public, cat si a dreptului international umanitar in materia azilului, sa cunoasca atat principiile care guverneaza aceasta institutie de drept consacrata la nivel international de conventiile in domeniu la care si Romania este parte, cat si de a avea in vedere cunoasterea elementelor si a informatiillor necesare, ce stau la baza acordarii consilierii juridice din perspectiva practica a activitatii ce o desfasoara sau ce urmeaza a fii desfasurata.

Prezentul manual doreste sa reprezinte o compilare a regulilor generale si a principiilor ce guverneaza acordarea de consiliere juridica la nivel international in materia azilului, in vederea obtinerii unui rezultat optim in acest sens, la cel mai inalt standard calitativ.

2. Cadru legislativ aplicabil in materia azilului in Romania

In materia determinarii statutului de refugiat atat la nivel national cat si international, cadrul legislativ este reprezentat de Conventia de la Geneva din 1951 cat si de Protocolul Aditional de la New York din 1967, prezentele documente internationale fiind completate de Directivele europene in materia azilului, referitoare atat la criterii cat si la proceduri de determinare ale statutului de refugiat cat si cele referitoare la standardele minime ce guverneaza conditiile de cazare si receptie a solicitantilor de azil, cat si a refugiatilor recunoscuti.

Transpunerea acestor documente la nivel international atat a conventiilor la care Romania este parte, aderand la acestea cat si a Directivelor europene in materie azilului in legislatia nationala concludenta, Romania fiind stat membru al Uniunii Europene incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cu directa aplicabilitate in legea speciala a azilului, formeaza pilonii generali pe care se sprijina cadrul legal aferent cu dispozitiile actuale in vigoare, aplicabile

tuturor persoanelor ce doresc sa solicite protectia statului Roman, desfasurand in Romania procedura de determinare a statutului de refugiat.

Legislatia amintita anterior alaturi de recomandarile Organizatiilor Internationale Interguvernamentale, ce isi desfasoara activitatea in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, prin intermediul agentiilor sale specializate in domeniul refugiatilor, respectiv UNHCR (United Nation High Commissioner for Refugees) – Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, cat si prin UNRWA – agentia ONU specializata in vederea acordarii de asistenta refugiatilor palestinieni din Orientul Mijlociu.

Cadrul legislativ intern în domeniul azilului!

Constituţia României; Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul şi

regimul refugiaţilor în România Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările

ulterioare H.G: nr. 1251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 122/2006 privind azilul în România H.G. nr. 1483/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G.

nr. 44/2004 cu modificările ulterioare Dispoziţii referitoare la domeniul azilului cuprinse în actele normative în materie

de protecţia copilului, regimul juridic al străinilor etc.

Domeniul de aplicare a legislaţiei în domeniul azilului !

- regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecţie în România- regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România- procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie în România- procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

3. Calitati si competente necesare unui consilier juridic in cadrul sesiunilor de consiliere legala oferite solicitantilor statutului de refugiat

In cadrul desfasurarii sesiunilor de consiliere juridica, solicitantului de azil trebuie sa i se asigure un standard minim de confort fizic si psihic, prin adoptarea unei atitudini naturale si deschise atat din partea translatorului (in cazul in care prezenta acestuia se justifica) cat si din partea consilierului legal, in asa fel incat aceasta sa ii poata inspira incredere si un plan larg de comunicare din punct de vedere afectiv si nu numai, sub toate aspectele ce urmeaza sa fie atinse, in ceea ce priveste temerea sa de persecutie, respectiv motivul care l-a determinat sa isi paraseasca tara de origine si sa solicite protectia altui stat.

Tinuta consilierului juridic si a aspectului general trebuie sa tina cont de sensibilitatile culturale ale persoanei asistate, tinand cont pe cat posibil de traditii, religie, cutume cat si unele tabuuri sociale.

Atat tonul amenintator cat si intrebarile inchise din cadrul sesiunilor de consiliere trebuie EVITATE, fiind excluse ca si notiuni din deontologia profesionala a celora care asista solicitanti ai statutului de refugiat cat si a persoanelor care au primit deja o forma de protectie pe teritoriul Romaniei.

Calitatile ce reprezinta un „must” al acestui domeniu pentru consilierii juridici care asista refugiati sunt reprezentate de:

Cunoasterea in profunzime a standardelor in domeniu legislativ, atat la nivel national cat si international

Cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, cel putin la un nivel mediu de comunicare

Capacitatea de a lucra intr-un mediu multicultural Disponibilitate Confidentialitate Calm, echilibru si flexibilitate in declaratiile mentionate in fata solicitantului

de azil, pe parcursul desfasurarii sesiunilor de consiliere Empatie, rabdare si coerenta in capacitatea de interpretare si sintetizare a

raspunsurilor si a mesajelor verbale si non-verbale ale persoanelor asistate, in cadrul sesiunilor de consiliere

Atitudine pro-activa – sublinierea rolului activ al consilierului juridic in cazul in care incearca sa clarifice si sa lamureasca anumite aspecte, ce pot conduce la interpretari gresite din partea autoritatilor atat de la nivel administrativ cat si a celor de la nivelul instantelor de judecata ( respectiv judecatori anume desemnati cu judecarea cauzelor in materia azilului) ale declaratiilor solicitantului de azil.

4. Aspecte practice ale sesiunilor de consiliere juridica desfasurate in cadrul Organizatiilor Neguvernamentale

4.1. Prezentarea procedurii de azil in Romania

ACTIVITATEA DIRECŢIEI AZIL ŞI INTEGRARE din cadrul Oficiului Roman de Imigrari

În cursul anului 2007 a fost înfiinţat în cadrul MIRA Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) prin reorganizarea Autorităţii pentru Străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Oficiul Român pentru Imigrări este autoritatea centrală responsabilă cu implementarea politicilor în domeniul migraţiei, azilului şi a integrării străinilor. Actele normative care reglementează înfiinţarea noii instituţii sunt:

- O.U.G. nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaşi, precum şi mdificarea şi completarea unor acte normative (aprobată prin Legea nr. 347/2007);

- H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Oficiului Român pentru Imigrări.

Direcţia Azil şi Integrare din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări este responsabilă în domeniul azilului şi are în structură Serviciul Înregistrare solicitări de azil, verificări şi documente , Serviciul Proceduri administrative şi judiciare de azil, Serviciul Dublin şi Eurodac, Serviciul Integrare, asistenţă socială, coordonare centre şi relocare şi Biroul Informaţii din ţările de origine. De asemenea, coordonează activitatea Centrelor regionale Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş.

Direcţia Azil şi Integrare are următoarele atribuţii principale:

- Evidenţa solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România.

- Procesarea cererilor de azil şi a altor cereri în legătură cu procedura de azil.- Asigurarea condiţiilor de recepţie şi cazare a solicitanţilor de azil.- Integrarea străinilor în societate în vederea asigurării standardelor de calitate specifice.- Asigurarea participării României la mecanismul Dublin şi îndeplinirea sarcinilor ce

revin ORI conform Regulamentului Eurodac.- Colectarea de date şi informaţii punctuale şi generale privind situaţia din ţările de

origine ale solicitanţilor de azil, care pot fi furnizate, la cerere, şi altor mecanisme implicate în procedura de azil.

- Organizarea şi implementarea unor activităţi de pregătire, informare a personalului cu atribuţii pe linia procedurilor de azil din cadrul ORI şi din cadrul altor instituţii inclusive magistraţi, pe linia procedurilor de azil în vederea asigurării unei practice unitare la nivel naţional.

- Asigurarea legăturii cu misiunile diplomatice române în străinătate şi cele străine acreditate în România pe linia asistenţei consulare pentru străinii refugiaţi şi cei cu protecţie subsidiară recunoscuţi de statul roman.

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ RELEVANTĂ ŞI PROCEDURA DE AZIL ÎN ROMÂNIA

Procedura de azil-etapa administrativă-

România a început să-şi construiască propriul sistem al azilului în anul 1991, când a aderat la instrumentele juridice de bază în domeniul azilului, respective Convenţia din 1951 de la Geneva privind statutul şi regimul refugiaţilor, şi Protocolul adiţional de la New York din 1967, prin Legea nr. 46/1991. Dezvoltarea ulterioară a sistemului naţional de azil a dus la armonizarea legislaţiei la standardele impuse de obligaţiile asumate de către România prin aderarea la diferite organisme internaţionale şi instrumente legale internaţionale în material drepturilor omului.

Actuala legislaţie în domeniu şi procedurile în vigoare sunt în concordanţă cu Acquis-ul Uniunii Europene în materie de azil.

Autorităţi responsabile

OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI (ORI) reprezinta institutia de specialitate al administraţiei publice centrale, singura autoritate competenta sa hotarasca in materia azilului, cu atribuţii referitoare la implementarea politicilor României în domeniile migraţiei, azilului, al integrării străinilor şi a legislaţiei relevante în aceste domenii.

Instanţele de judecată (judecătorii şi tribunale) – în cazul exercitării căilor de atac.

Oficiul Român pentru Imigrări a fost înfiinţat la data de 26.06.2007 prin reorganizarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi şi a Autorităţii pentru Străini din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (OUG nr. 55/2007).

În cadrul Oficiului Român pentru Imigrări există patru direcţii, Direcţia de Azil şi Integrare (DAI) fiind responsabilă pe problematica azilului şi pentru coordonarea Centrelor regionale de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate pe probleme de azil.

Atenţie: alte autorităţi competente să primească cereri de azil, pe care le transmite de îndată la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări, sunt structurile: IGPR şi IGPF din cadrul MIRA şi dministraşiei Naşionale a Penitenciarelor din cadrul MJ.

În vederea asigurării accesului la procedura de azil, Oficiul Român pentru Imigrări a încheiat protocoale de colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a elaborate o procedură privind activităţile care trebuie desfăşurate în cazul depunerii cererilor la Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

Principii şi garanţii procedurale!!!

Accesul la procedura de azil Nereturnarea Nediscriminarea Principiul unitatii familiei Principiul referitor la aplicabilitatea cu prioritate a “interesul superior al

copilului” Confidenţialitatea Prezumţia de bună- credinţă Inlăturarea răspunderii penale pentru intrarea şi/sau şederea ilegală a

solicitanţilor de azil

4.2. Tipuri de procedure in materia azilului

- procedura ordinară- procedura accelerată- procedura la frontieră- procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil- procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analiza cererii de azil- procedura reunificării familiei- procedura de încetare- procedura de anulare

Procedura de soluţionare a cererilor de azil din România este structurată în două faze, administrativă şi judecătorească. În faza administrativă sunt analizate cererile de azil de către autorităţile administrative, pe baza interviului efectuat cu solicitantul de azil, a documentelor de la dosarul personal şi a informaţiilor din şara de origine. În faza judecătorească, solicitanţii de azil ale căror cereri au fost respinse pot exercita două căi de atac, situaţia acestora urmând a fi analizată de instanţa de judecată.

De la data aderării României la Uniunea Europeană se aplică şi procedura de stabilire a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil (Regulamentul Dublin).

PROCEDURA ORDINARĂ – etapa administrativă Depunerea cererii de azil Intervievarea solicitanţilor de azil Evaluarea cererii de azil – pe baza datelor de la dosar şi prin raportarea

declaraţiilor solicitantului la informaţiile din ţara de origine; Motivarea hotărârii; Soluţii pronunţate.

Criterii de determinare a statutului de refugiat- clauzele de includere

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care , în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei şări, precum şi persoanei fără cetăţenie care, fiind în afara ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită datorită aceloraşi motive menţionate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă.

Din analiza definiţiei termenului de refugiat rezultă că există un număr de 4 clauze de includere:

Solicitantul de azil se află în afara ţării sale de origine; Existenţa unei temeri de persecuţie; Temerea de persecuţie să fie bine întemeiată Persecuţia să aibă la bază unul din motivele rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la

un anumit grup social sau opinie politică.

Criterii de acordare a protecţiei subsidiare

Protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţaraîn care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.

Prin risc serios se înţelege:

Condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau O tortură, tratamente inumane sau degradante; sau O ameninţare serioasă individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a

violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

Depunerea cererii de azil Cererea este individuală Se înaintează personal de către solicitant sau prin reprezentant legal sau curator în

cazul minorilor şi a persoanelor fără discernământ.

Înregistrarea cererii – ORI- DAI

Se efectuează verificări în bazele de date specifice (scopul: stabilirea identităţii, cunoaşterea statutului juridic pe teritoriul României etc.);

Se reţine documentul de călătorie naţional; Solicitantul de azil este fotografiat şi amprentat. Amprentele sunt transmise în baza de

date EURODAC; Străinul care a depus cererea de azil este implementat într-o bază de date automată

(datele sunt implementate şi vizualizate de toţi utilizatorii sistemului, în timp real); Solicitantul de azil este informat cu privire la dreturile şi obligaţiile care îi revin pe

durata procedurii de azil cât şi despre faptul că amprentele sale sunt transmise în Sistemul EURODAC;

Se comunică solicitantului, în scris, data şi ora interviului; Solicitantului i se eliberează un document temporar de identitate care îi conferă drept

de şedere în România pe toată durata procedurii de azil; Se înregistrează cererea de ajutor material; Se întocmeşte un dosar personal care cuprinde toate actele întocmite cu ocazia

depunerii cererii de azil şi cele depuse de solicitant în scopul susţinerii cererii sale.

Interviul

Audierea solicitantului de azil de către un funcţionar ORI anume desemnat Clarificarea tuturor aspectelor necesare în vederea soluţionării cererii Nota de interviu:

o Cuprinde datele de identificare ale solicitantului, numele funcţionarului, al interpretului, al reprezentantului legal şi/sau al avocatului care îl asistă, limba în care se desfăşoară interviul, întrebările respectiv răspunsurile solicitantului

o După citirea interviului, se semnează pe fiecare pagină de solicitant, funcţionar şi, în cazul în care au participat la interviu, de interpret, avocat, reprezentant legal.

Unde se consideră necesar se poate efectua un nou interviu.

Credibilitatea

Evaluarea individuală a declaraţiilor solicitantului de azil Coroborarea declaraţiilor din nota de interviu cu cele declarate in interviul preliminar

şi interpretarea acestora în raport cu datele existente la dosar Coroborarea declaraţiilor solicitantului cu datele provenite de la autorităţile statului

român cu atribuţii incidente procedurii de azil Raportarea declaraţiilor solicitantului de azil la informaţii de actualitate din ţara de

origine Interviul trebuie să aibă un conţinut logic, să cuprindă o prezentare constantă a

elementelor esenţiale, detalii abundente, realiste şi particulare Expunerea poate fi dezordonată dar consistentă, evenimentele trebuie situate într-un

context:o Orice eveniment este situat într-un contexto Descrierea complicaţiilor intervenite în cursul evenimntului descriso Reacţii de natură emoţionalăo Comportamentul persoanei interogate (mimică, gesturi, felul de a se exprima).o Existenţa temerii din conştientul solicitantuluio Nevoia de a avea o imagine completă a solicitantului.

Elementul obiectiv

cere o bază reală pentru temere; motive solide, rezonabile sau posibilitate reală; informaţii despre ţara de origine; protecţiei statului.

Hotărârea ORI în procedura ordinară

în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, se ia o hotărâre prin care se: acordă statutul de refugiat acordă protecţie subsidiară (respinge statutul de refugiat) respinge cererea

Cauzele de excludere de la acordarea statutului de refugiat

- au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau alt document internaţional pe care România este obligată să îl respecte;

- au comis o infracţiune gravă de drept comun în afara României, înnainte de a fi admişi pe teritoriul statului roman;

- au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor, aşa cum sunt ele enunţate în Preambulul şi în art. 1 şi art. 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

- au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor menţionate anterior.

Cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare

- au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altor documente internaţionale, pe care România este obligată să le respecte;

- au comis o infracţiune gravă de drept comun, înainte de intrarea pe teritoriul României;

- au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor, aşa cum sunt ele enunţate în Preambulul şi în art. 1 ţi art. 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

- constituie un pericol la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale ale României;

- au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor menţionate anterior.

Cauzele de excludere de la acordarea statutului de refugiat au fost reglementate iniţial în Convenţie, fiind preluate şi în dreptul comunitar , cu câteva nuanţări, în contextul în care, interpretarea acestuia din urmă, se face în spiritual Convenţiei. După cum este lesne de observat, conduita anterioară a individului care stă la baza excluderii sale de la beneficial statutului de refugiat, este deosebit de gravă şi se constituie în vătămări substanţiale ale unor valori sociale fundamentale, precum viaţa şi integritatea corporală. Incidenţa unei asemenea cause nu denotă automat existenţa unui pericol la adresa securităţii naţionale sau a ordinii publice a statului de azil, însă se constituie într-un pericol potenţial care trebuie luat în seamă de autorităţile responsabile cu asigurarea unui climat de ordine şi securitate.

Pe de altă parte, cauzele de excludere de la acordarea unei forme de protecţie, diferă parţial de cele la care ne-am referit anterior, având în vedere motivele şi condiţiile în care se acordă aceasta. Astfel, se statuează expres cu privire la excluderea de la acordarea protecţiei subsidiare a persoanei care reprezintă un pericol la adresa comunităţii sau ţării în care se află.

În contextual luptei susţinute a statelor pentru prevenirea şi combaterea actelor de terrorism, ca ameninţări substanţiale la adresa securităţii naţionale si internaţionale, se pune problema cum influenţează acest aspect exerciţiul dreptului de azil. Actualmente, în consideraţia documentelor de poziţie ale O.N.U. se poate susţine faptul că actele de terrorism constituie acţiuni contrare scopurilor şi principiilor acestei organizaţii (a se vedea Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU nr. 1377/2001 şi 1624/2005) şi ca atare cei care se fac vinovaţi de finanţarea, planificarea, pregătirea săvârşirii, săvârşirea acestora sau de orice fel de sprijin în acest sens, ar trebui excluşi de la beneficial unei forme de protecţie. Relativ la acest aspect, există o diferenţă între textul Convenţiei şi reglementările comunitare în domeniu. Astfel, art. 1 F din Convenţie se referă la acţiuni contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite, în timp ce, potrivit dreptului comunitar, excluderea poate fi întemeiată doar pe faptul că există motive serioase să se creadă că solicitantul a comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite, stabilite în Preambul şi în art. 1 şi 2 din Carta Naţiunilor Unite. În opinia noastră, din moment ce scopurile şi principiile unei organizaţii sunt prevăâute în carta sa, distincţia pe care o face norma comunitară nu restrânge şi nici nu extinde limitele de aplicare ale acestei cause de excludere.

PROCEDURA ACCELERATĂ

cererile de azil evident nefondate; cererile persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenţa lor la o anumită

grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică în România;

cererile persoanelor care provin dintr-o ţară sigură de origine.

O solicitare de azil este evident nefondată atunci când aceasta nu ridică nici o problemă de substanţă, în conformitate cu Convenţia de la Geneva din 1951, fie datorită faptului că temerea de persecuţie în ţara de origine, susţinută de<solicitant, este lipsită de substanţă, fie pentru că solicitarea se bazează pe furnizarea în mod deliberat de date false, ori pentru că este o folosire abuzivă a procedurii de azil.

Astfel, cererea pentru acordarea statutului de refugiat este considerată vident nefondată dacă se constată lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecuţie în ţara de origine şi inducerea în eroare, în mod deliberat a organelor cu competenţe în materie de refugiaţi ori recurgerea în mod abuziv cu rea credinţă, la procedura de acordare a statutului de refugiat.

Lipsa de fundament a invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine există următoarele cazuri:

a) solicitantul nu invocă nici o temere de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios, în sensul art. 26;

b) solicitantul nu oferă date sau informaţii, în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuţie sau unui risc serios ori relatările sale nu conţin detalii circumstanţiale sau personale;

c) cererea este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată faţă de situaţia din ţara sa de origine;

d) solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută şi de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competenţe în materie de refugiaţi ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicaţie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situaţii:

a) a depus cererea sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susţinând că sunt autentice;

b) după depunerea cererii, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

c) cu rea-credinţă a distrus, a deteriorate, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-şi stabili o identitate falsă în scopul solicitării şi acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluţionarea cererii sale;

d) în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus, anterior, o cerere de azil în una sau mai multe ţări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

e) a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat, cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţară, de extrădare sau de expulzare, deşi anterior depunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

f) a încălcat în mod flagrant obligaţiile prevăzute la art. 19_g) a depus cererea de azil după ce, anterior, în urma unei examinări care conţine

garanţiile procedurale adecvate şi, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, I s-a respins o astfel de cerere într-o ţară terţă sigură.

Atenţie: Motivele enumerate la alin. (1), precum şi cererile prevăzute la art. 75 alin.(1) lit.b şi c nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuţie, conform art. 23 alin.(1) sau expunerii la un risc serios, în sensul art. 26.

Sunt considerate ţări sigure de origine statele member ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, pe baza următoarelor criterii:

a) numărul cererilor de azil formulate de cetăţenii ţării respective şi coeficienţii de acordare a unei forme de protecţie;

b) situaţia respectării drepturilor fundamentale ale omului;c) funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere,

precum şi existenţa unor instituţii democratice funcţionale, care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

d) existenţa unor factori de stabilitate.

Atenţie: Cererea străinului care provine dintr-o ţară sigură de origine este respinsă ca evident nefondată, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1). În acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura ordinară.

Hotărârea ORI în cazul procedurii accelerate:

în termen de 3 zile de la data primirii cererii.

PROCEDURA LA FRONTIERĂ

Depunerea unei cereri de azil Potrivit art. 35 din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

solicitantul de azil se poate adresa atât ORI, cât şi structurilor IGPF şi IGPR – MIRA, ANP – MJ;

Modelul de cerere se găseşte în Anexa 2 la H.G. nr. 1251/2006; Cererea se depune personal, iar în cazul minorilor aceasta se depune prin

reprezentantul legal; Sunt cereri în procedură la frontieră numai cererile depuse de cetăâenii străini sau

apatrizii care se prezintă pentru a intra în ţară printr-un punct de trecere al frontierei de stat;

Cererile cetăţenilor străini sau apatrizilor care depun cereri la ieşirea din ţară în punctele de frontieră, nu fac obiectul procedurii la frontieră, aceste cereri vor fi primate şi înregistrate de către poliţia de frontieră şi vor fi transmise către structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări;

Pentru străinii care intră în România în mod fraudulos prin trecere ilegală a frontierei de stat şi depun cereri de azil, nu este necesară o hotărâre de acces la teritoriu deoarece aceştia se află deja pe teritoriul României.

Modul de completare a unei cereri de azil

Cererea pentru acordarea unei forme de protecţie în România se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte;

Modul de completare a cererii îi este explicat solicitantului de către funcţionarul care primeşte cererea;

În cazul în care solicitantul nu ştie să scrie funcţionarul care primeşte cererea va completa formularul potrivit declaraţiei orale a solicitantului, iar cererea va fi semnată sau amprentată de solicitant şi va fi semnată de funcţionarul care a completat cererea şi de interpret, după caz;

În cazul în care solicitantul nu vorbeşte limba română şi nu I se poate asigura un interpret, lucrătorul poliţiei de frontieră va transmite de îndată la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări, cererea redactată de către solicitant în limba pe care acesta o cunoaşte, datată şi semnată de către acesta făcând menţiunea despre aceste aspecte;

Dacă solicitantul deţine documente de identitate funcţionarul care primeşte cererea va compara datele înscrise în cerere cu cele din documentul solicitantului şi va semnala acestuia neconcordanţele constatate, pentru a fi remediate.

Documentele care trebuie să însoţească cererea de azil

Poliţia de frontieră va trimite la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări alături de cererea solicitantului şi o informare referitoare la ora la care acesta s-a prezentat, mijlocul de transport cu care a intrat în România, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl însoţesc, date referitoare la traseul parcurs de solicitant şi orice alte elemente de natură să contribuie la soluţionarea operativă a cazului.

Înregistrarea şi transmiterea cererii către ORI

Cererea se va înregistra într-un registru special constituit în acest sens în punctual de trecere a frontierei, iar după înregistrare se va transmite prin fax la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări. Ulterior se vor trimite şi cererea în original, precum şi celelalte documente care însoţesc cererea de azil.

Confidenţialitatea datelor

Funcţionarii care primesc cererile de azil au obligaţia respectării confidenţialităţii datelor personale ale solicitanţilor de azil;

Nerespectarea principiului confidenţialităţii poate pune în pericol viaţa solicitanţilor de azil sau le poate crea acestora motive suplimentare pentru acordarea unei forme de protecţie.

Soluţionarea cererilor

În termen de 3 zile de la depunerea cererii se va prezenta în punctual de trecere a frontierei un funcţionar ORI care va intervieva solicitantul şi va dispune prin hotărâre una din cele trei măsuri de mai sus;

În cazul în care prin hotărârea ORI se dispune acordarea unei forme de protecţie şi a dreptului de a intra în România sau accesul la teritoriu şi procedura ordinară de azil poliţia de frontieră va fi informată de către ORI despre măsurile luate prin adresă scrisă însoţită de copiile hotărârilor;

După primirea hotărârii poliţia de frontieră aduce la cunoştiinţa solicitantului măsura luată, iar acesta semnează de luare la cunoştinţă;

În cazul hotărârii de respingere a cererii sale solicitantul va semna de luare la cunoştinţă pe exemplarul comunicării.

Hotărârea ORI în cazul procedurii la frontieră: În termen de 3 zile de la data primirii cererii:

- acordarea unei forme de protecţie şi a dreptului de a intra în România;- acordarea dreptului de a intra în România şi acces la procedura odinară;- respingerea cererii ca evident nefondată.

Căi de atac- Împotriva hotărârii de respingere a cererii solicitantul unei forme de protecţie poate

depune plângere în termen de 2 zile de la comunicarea hotărârii;- Plângerea va fi înregistrată de către poliţia de frontieră şi va fi transmisă de îndată prin

fax la structura specializată pe probleme de azil a Oficiului Român pentru Imigrări;- Plângerea va fi primită şi după expirarea termenului de 2 zile, competenţa stabilirii

tardivităţii plângerii revenind instanţei de judecată;- Soluţionarea plângerii se va face în termen de 5 zile de către instanţă, iar aceasta poate

dispune acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil sau respingerea cererii;

- Transferul solicitantului şi asigurarea prezenţei sale la process este de competenţa poliţiei de frontieră şi se va face fără ca solicitantul să fie considerat admis pe teritoriul României;

- Dacă instanţa dispune acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil poliţia de frontieră va pune în aplicare de îndată aceste măsuri.

Obligaţiile Poliţiei de Frontieră

- Pe timpul desfăşurării procedurii de azil solicitantul unei forme de protecţie este cazat în zona de transit a punctului de trecere a frontierei şi poate beneficia de asistenţă juridică socială şi umanitară din partea organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în materie de refugiaţi precum şi din partea Reprezentanţei în România a Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi;

- Solicitanţii de azil cazaţi în zona de transit sau în centrele speciale de primire şi cazare aflate în apropierea punctelor de trecere a frontierei de stat stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care nu dispun de mijloace materiale necesare pentru întreţinere pot primi hrană în locul sumei de bani;

- Străinul care a depus o cerere de azil rămâne în zona de transit a PTF până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România, sau după caz până la rămânerea definitivă şi executorie a cererii sale, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de transit;

- Dacă după expirarea termenului de 20 de zile de la intrarea în zona de transit, cererea solicitantului nu este soluţionată printr-o hotărâre definitivă şi executorie, străinului I se permite intrarea în ţară;

- După acordarea accesului la teritoriu, poliţia de frontieră are obligaţia de a elibera o adeverinţă de identitate valabilă 48 de ore, conform modelului stability prin dispoziţia directorului general al ORI.

4.3. Tehnici de intervievare a solicitantilor statutului de refugiat

In vederea pregatirii interviului in vederea asigurarii consilierii juridice, pentru cazurile luate in evidenta, ca un prim pas este important ca sa existe din partea consilierului juridic o familiarizare cu sursele relevante de informatii cu privire la tara de origine a solicitantului, cat si cu privire la cutume, traditii si alte particularitati ale culturii de unde provine solicitantul de azil ce urmeaza a fi consiliat.

Pe parcursul desfasurarii consilierii este important sa asigurati, acuratetea inregistrarii notelor, unde se consemneaza declaratiile persoanei asistate.

Limbajul folosit trebuie sa fie simplu si clar, usor de inteles si adaptat la nivelul de studii, educatie si experiente traite ale persoanei care este asistata.

Este important sa se clarifice posibilele declaratii confuze si neclare, in asa fel incat evaluarea credibilitatii cazului sa fie temeinic evaluata, motivata si prezentata in fata instantelor de judecata in cazul in care solicitantul statutului de refugiat ar primii o hotarare negativa la nivelul administrativ din partea Oficiului Roman de Imigrari/Directia Azil si Integrare, sau o decizie negativa in cazul primei instante de fond.

4.3. Luarea in evidenta a cazului unui solicitant de azil ce urmeaza sa fie asistat

4.4. Prezentarea drepturilor si a obligatiilor solicitantilor statutului de refugiat in Romania prevazute de legea cadru in materia azilului. Legea nr. 122/2006

in vederea unei bune desfasurari a sedintei de consiliere, este recomandat contactul direct cu solicitantul de azil

daca nu vorbeste o limba de circulatie internationala este de preferat contactatarea unui interpret

se explica drepturile si obligatiile solicitantului (vezi art. 17 si 19 din L. 122/2006) recomandabila este si inmanarea unui pliant cu drepturi si obligatii tradus intr-o limba

pe care solicitantul o cunoaste mai bine daca solicitantul nu stie sa citeasca se va folosi de catre consilierul juridic varianta

audio a pliantului cu drepturi si obligatii.

4.5. Continutul unui dosar al unui beneficiar al serviciilor juridice ale unei Organizatii Neguvernamentale

1. INTERVIU – minimum Formular de asistenta individuala2. COPII ALE DOCUMENTELOR SALE (pe masura ce sunt prezentate si in masura in

care exista) ex: document de identitate, hotarare ORI, comunicare ORI, certificat de nastere, pasaport, carnet de membru de partid, scrisori, ordin de arestare, mandat de cautare, articole de ziar, sentinta instanta de fond, decizie tribunal , intampinari ORI, citatii, etc

3. PLANGERE (daca se adreseaza pentru acest tip de asistenta) – minimum plangere nemotivata

4. FISA DE EVALUARE A CAZULUI (FEC) completata (daca a cerut avocat la CNRR pentru instanta de fond)5. MOTIVARE plangere – recomandabil chiar cand beneficarul este sau urmeaza sa fie

asistat de avocat.

5.a. In vederea pregatirii unei motivari profesioniste se va urmari: interviul de la CNRR (daca nu a fost facut, acum e momentul sa

fie realizat – daca avem deja hotarare ORI interviul nu trebuie realizat in sensul in care se face confruntarea cu ce e in hotararea ORI, ci ca si cum totul ar fi tabula rasa);

confruntarea declaratiilor din interviul CNRR cu cele retinute decizia ORI; daca exista contradictii, ele trebuie lamurite.

5.b.In vederea realizarii unei motivari profesioniste trebuie sa se faca incadrarea juridica a situatiei de fapt, in sensul in care se va preciza cum se incadreaza situatia de fapt in criteriile din definitia refugiatului si in subsidiar in criteriile definitiei protectiei umanitare.

5.c. In vederea pregatirii unei motivari profesioniste se vor cerceta informatiile privind situatia din tara de origine, concentrate in mod specific pe particularitatile cazului – informatiile gasite si relevante si favorabile cazului vor fi citate in motivare – daca exista informatii nefavorabile se vor gasi argumente pentru a le inlatura – in functie de sursa de la care provin (daca cele pozitive prevaleaza si daca avem convingerea ca e un caz de buna credinta, in general credibil si s-ar putea plica beneficiul dubiului) .

5.d Se vor indica mijloace de proba (daca exista – inscrisuri, martori la judecata pe fond numai la instanta de fond)

5e. Va fi indicat temeiul legal al plangerii – adica articolele de lege.

6. FISA DE EVALUARE A CAZULUI completata (daca a cerut avocat la CNRR pt. recurs).

7. RECURS – (daca se adreseaza pentru acest tip de asistenta) /INTAMPINARE daca recurentul e ORI.

8. MOTIVARE RECURS/Intampinare – vezi sugestiile de la motivare plangere, cu rezerva ca nefiind apel, recursul poate fi motivat cf. art. 306 C. proc. civ, dar pot exista situatii cand exista motive de casare din art. 304 C. proc.civ. (in acest sens se recomanda incadrarea juridica – adica argumentarea de ce e sentinta recurata nelegala si netemeinica sau e data cu nerespectarea legii etc).

9. INFORMATII PRIVIND SITUATIA DIN TARA DE ORIGINE (ITO) – cele cercetate – printate si atasate la dosar.

10. ALTE CERERI ex: asistenta judiciara gratuita (daca este cazul), cerere de amanare proces (daca e cazul), cerere REPUNERE IN TERMEN (daca e cazul) MOTIVATA, cerere suspendare proces (daca e cazul), cerere intregire sau modificare cerere de chemare in judecata (daca e cazul, cand capatul de cerere a fost gresit sau incomplet formulat), cerere conexare dosare, cerere repunere pe rol (redeschidere), cerere copii dosar, cerere recazare etc. In acest sens consultati art 74-81, art. 103, art. 126, art. 132, art. 242 -244 C. proc.civ

11. ALTE ACTE PROCEDURALE –

CAI DE ATAC EXTRAORDINARE – daca e cazul – revizuire, contestatie in anulare sau

in dreptul penal – CONTESTATIE LA EXECUTAREA EXPULZARII sau pe Legea Strainilor - CONTESTAREA LUARII IN CUSTODIE sau copii ale acestor acte procedurale daca au fost elaborate de avocati angajati de

noi sau neangajati de noi, daca aceste acte ne intereseaza pentru asistenta in continuare a cazului

12. REFERIRE ICAR (daca este cazul)

13. RAPORT DE EXPERTIZA DE LA ICAR sau de la IML (daca este cazul)

14. CORESPONDENTA CU DIVERSE INSTITUTII PRIVIND CAZUL (fax-uri, scrisori,e-mailuri)

14. FISA DE ASISTENTA INDIVIDUALA: poate fi o foaie de hartie in care sa apara data cand beneficiarul s-a adresat consilierului cu o solicitare, care era solicitarea si ce a raspuns consilierul la acea solicitare/ dar si cazul in care consilierul a facut o solicitare beneficiarului si ce a raspuns acesta.

Nota: Semnatura consilierului juridic se va regasii de fiecare data!

Aspecte ce trebuie urmarite

Pot fi intalnite cazuri in care se cere asistenta din partea persoanelor respinse definitiv si irevocabil. Este recomandabil a se identifica pentru ei un remediu legal pentru

a-si continua sederea pe teritoriul Romaniei. Respinsul iervocabil si definitiv trebuie sa se incadreze in categoria de beneficiari ce sunt in continuare eligibili pentru asistenta CNRR – respectiv provine dintr-o tara despre care avem informatii ca este nesigura datorita incalcarilor serioase ale drepturilor omului, violentei generalizate sau ar fi persoane a caror returnare in tara de origine sau scoatere de pe teritoriul Romaniei le-ar incalca niste drepturi fundamentale ale omului – ex. dreptul la viata, la integritate fizica si psihica, la viata de familie (unitatea familiei)

In cadrul oricarei sedinte de consiliere trebuie observat si notat daca solicitantul de azil a suferit in tara de origine tortura sau tortura sau rele tratamente, daca persoana indica faptul ca:

a fost detinut (indiferent de motivul detentiei (politic sau nu), a fost prizonier de razboi, a fost in armata si a fost incarcerat/tratat intr-un anume mod pentru ca nu ar fi

respectat anumite ordine face parte dintr-un grup etnic care, cf informatiilor din tara de origine ar fi fost

supus incalcarii sistematice a drepturilor omului (Ex. supus purificarii etnice), in context de conflict intern sau violenta generalizata in tara sau predominant in zona unde este localizat acel grup etnic)

Completarea Plangerii redactata impotriva hotararii de la nivelul administrativ, comunicata solicitantului de azil asistat

CERINTE MINIME: plangerea in forma scurta trebuie sa contina:

1. Formula - „Domnule Presedinte”2. Formula - „subsemnatul” urmata de numele si prenumele beneficiarului ( in cazul in

care e beneficiar care are copil minor se adauga „in nume propriu si ca reprezentant legal al minorului/minorilor…….. (se adauga numele minorului sau minorilor)

3. Data nasterii beneficiarului4. Locul nasterii (tara) beneficiarului5. Resedinta beneficiarului (cea din momentul plangerii, nu neaparat cea din

documentul de identitate, asigurati-va ca la aceasta adresa poate primi citatia6. Formula - „Prin prezenta formulez PLANGERE”7. Formula „Impotriva Hotararii” urmata de nr. hotararii Oficiului Roman pentru

Imigrari – ORI- (se copiaza din Hotararea ORI) urmata de formula „ a ORI prin intermediul functionarului desemnat in temeiul art. 48 din Legea 122/2006, hotarare ce mi-a fost comunicata la data de ....................... (se indica data din comunicarea atasata hotararii ORI)

8. Formula (in cazul unei proceduri obisnuite in care nu s-a acordat nici o forma de protectie la

ORI „si solicit instantei ca prin hotararea ce va da sa dispuna desfiintarea hotararii mai sus mentionate si acordarea unei forme de protectie dintre cele prevazute de Legea 122/2006 la art. 22.

in cazul in care este o plangere impotriva Hotararii ORI care respinge ca inadmisibila o noua cerere de azil se precizeaza ca si capat de cerere „ si acordarea accesului la o noua procedura de determinare a statutului de refugiat”

daca este o plangere impotriva hotararii ORI, prin care se acorda protectie umanitara si solicitantul doreste statut de refugiat, se precizeaza ca si capat de cerere „si acordarea statutului de refugiat in Romania”;

daca este o cerere procesata in procedura accelerata se precizeaza ca si capat de cerere „si acordarea accesului la procedura ordinara prin trimiterea dosarului spre re-analizare la ORI”

Formula „In fapt, voi formula si voi depune motivele prezentei prin memoriu separat adresat direct instantei de judecata.” si „In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art.23, 26, 55, din Legea 122/2006, art.1A din Conventia de la Geneva privind statutul refugiatilor, Protocolul de la New York din 1967, art. 2, 3 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

data semnatura beneficiarului Formula „ Domnului presedinte al Judecatoriei ............... (se indica judecatoria

competenta din punct de vedere teritorial ( vezi art. 56, L. 122/2006 )

Completarea si procesarea fisei de evaluare a cazului

INSTRUCTIUNI PRIVIND PROCESAREA CERERII DE ASISTENŢĂ JURIDICA in vederea sprijinirii din FONDUL DE ASISTENTA JURIDICA

PAS 1: Interviu detaliat: consemnarea intrebarilor si raspunsurilor; alternarea intrebarilor precise cu oferirea posibilitatii de a relata liber faptele (consemnarea fidela a relatarii libere)

PAS 2 : Lamurirea contradictiilor intre interviu ORI si interviu CNRR (daca exista) – trebuie urmarite doua aspecte: 1) care dintre cele doua versiuni este cea reala? 2) de ce a schimbat declaratiile/cauza neconcordantei (explicarea ei) 

PAS 3 : Evaluarea credibilitatii: prezentarea clară şi concretă a faptelor care sunt/nu sunt credibile şi de ce sunt/nu sunt credibileExemplificare : Cand se invoca apartenenta la organizatia/partidul XXX, trebuie urmarite elementele din interviu care arata credibilitatea sau lipsa credibilitatii privind acest aspect (adica apartenenta la partid) si coroborarea declaratiilor cu informatiile din tara de origine (ITO).

Credibilitate Lipsa credibilitate

Interna Externa Externa Interna

A) Cunoaste numele organizatiei/partidului data infiintarii, liderul/liderii, structura, ideologia, scopul/ ideologia partidului, pozitia organizatiei/ partidului in societate

si fata de autoritati B) descrie in detaliu cand s-a alaturat organizatiei (circumstantele alaturarii) si motivatia C) descrie in detaliu rolul sau in organizatie/ partid (ce activitati desfasoara, ce frecventa, cine il superviza sau ii cerea sa performeze acele activitati); liderul, structura, ideologia, pozitia organizatiei in societate si fata de autoritati

Informatiile din Tara de Origine (sursele ITO) confirma ca exista o organizatie/un partid cu acest nume, confirma data infiintarii partidului mentionat.

ITO nu confirma existenta unei organizatii/unui partid cu acel nume, nu confirma liderul, data infiintarii, structura, ideologia/scopul sau sau pozitia in societate sau fata de autoritati; sau exista confirmarea partidului amintit, dar e alt nume al liderului, sau e indicata alta structura.

A) Nu cunoaste numele organizatiei, data infiintarii, liderul/liderii, structura, ideologia/scopul partidului/ organizatiei, pozitia organizatiei in societate si fata de autoritati

B) Nu poate spune cand s-a alaturat organizatiei/motivatia

C) Nu descrie in detaliu rolul sau in organizatie/in partid

PAS 4 - Sinteza: Motivele invocate în cerere şi dovezile prezentate de solicitant. Pe scurt vor fi consemnate in FEC.Exemplificare :

1) apartenenta la organizatia/partidul XXX – carnet de membru2) participarea la miting/demonstratie – articol de ziar

3) arestarea – ordin de arestare4) condamnare – sentinta de condamnare

PAS 5 - Verificare aspecte procedurale:Respectarea termenelor – de aratat daca s-au respectat sau nu (daca nu s-au respectat, de mentionat motivele obiective care au impiedicat acest lucru, daca se impune sustinerea cazului)

Respectarea cerintelor/conditiilor legale/procedurale cerute pentru actiunea respectivaPAS 6 - Incadrarea Juridica: Aplicarea Convenţiei din 1951: prezentarea concretă a legaturii/lipsei legaturii pentru care faptele, care sunt/nu sunt credibile, intrunesc/nu intrunesc conditiile pentru a fi considerate a fundamenta o temere de persecutie si au legatura cu unul sau mai multe din motivele din definitia refugiatului.

PROCESARE CERERE ASISTENTA DIN FONDUL DE AJUTOR JURIDIC ( SAU CERERE AVOCAT)

CERINTE MINIME:

1. FISA DE EVALUARE A CAZULUI se completeaza in aceeasi zi in care solicitantul de azil cere sa-i fie asigurate servicii de asistenta si reprezentare juridica prin plata de catre CNRR a onorariului avocatului. Se completeaza in toate cazurile, chiar daca exista convingerea ca nu e un caz eligibil

2. Se completeaza toate rubricile, conform continutului FISEI DE EVALUARE si datelor furnizate de solicitantul de azil.

3. Se verifica datele furnizate de solicitant – respectiv daca ele corespund cu cele date in primul interviu la CNRR si in general cu continutul dosarului sau la CNRR

4. Se verifica in CD-Rom si alte surse (studii, carti, rapoarte de seminar, legislatie) veridicitatea datelor furnizate de solicitantul de azil, atat privind situatia de fapt, cat si cea de drept

5. Se completeaza FISA DE EVALUARE cu datele obtinute in urma verificarii, care pot fi in acord sau in dezacord cu declaratiile date de solicitantul de azil.

6. Se discuta cazul cu alti doi consilieri juridici, prezentandu-li-se FISA DE EVALUARE si documentele care stau la baza deciziei de catre consilierul care a instrumentat cazul. Se prezinta opiniile divergente, daca este cazul. Cei doi colegi contrasemneaza FISA. In cazul unei opinii divergente/ contrare se face mentiunea inainte de a semna.

7. Se programeaza solicitantul de azil la o data rezonabila (recomandabil o saptamana de la completarea FISEI) pentru raspuns In cazul deciziei pozitive, se stabileste avocatul cel mai competent si disponibil pentru cazul respectiv. In cazul deciziei negative se informeaza succint solicitantul de azil privind motivele care stau la baza acestei decizii.

8. Se ia legatura cu avocatul. Se prezinta cazul si documentele aferente. Nu se prezinta documentele confidentiale avocatului pana nu se incheie un contract.

9. Se informeaza solicitantul de azil cu privire la numele avocatului

10. Se stabileste, in cazul acordului avocatului si al solicitantului de azil data la care se solicitantul de azil ia legatura cu avocatul si se incheie contractul

11. Se stabileste cu serviciul de contabilitate data platii onorariului.

12. Se urmareste evolutia cazului.

RECURS

CERINTE MINIMERecursul nemotivat trebuie sa contina:

1. Formula „Domnule Presedinte”2. Formula „subsemnatul” urmata de numele si prenumele beneficiarului ( in cazul in

care e beneficiar care are copil minor se adauga „in nume propriu si ca reprezentant legal al minorului/minorilor…….. (se adauga numele minorului sau minorilor)

3. Data nasterii beneficiarului4. Locul nasterii (tara) beneficiarului5. Resedinta beneficiarului (cea din momentul recursului, nu neaparat cea din

documentul de identitate, asigurati-va ca la aceasta adresa poate primi citatia6. formula „Prin prezenta formulez RECURS”7. Formula „Impotriva Sentintei” urmata de nr. Sentinta Judecatorie..................

pronuntata pe data de ............... (se indica data )8. Formula „Motivarea în fapt a recursului o voi depune prin memoriu separat după ce

mi se va comunica sentinţa atacată cu recurs” si „În drept, îmi întemeiez recursul pe dispoziţiile art. 299-316 C.pr.civ., dispoziţiile legii 122/2006, dispoziţiile Art. 1A din Convenţia de la Geneva din 1951 şi ale Protocolului adiţional de la New York din 1967.

9. data10. semnatura beneficiarului11. Formula „ Domnului Presedinte al Tribunalului ............... „ si „Depun prezentul recurs

în dublu exemplar pentru a se comunica intimatei, Oficiul Roman pentru Imigrari – Directia de Azil si Integrare, ................ (adresa si orasul)