63

MANTUIREA ISRAELULUI

„... astfel tot Israelul va ft mintuit..."

(Romani 11:25-32)

de Romulus Vasiie Ganea*

Speranta salvarii neamului omenesc, atat a evreilor cat si a

neamurilor, a facut ca pasajul din Romani 11: 25 -32 sa fie unul

dintre cele mai uimitoare si controversate din Epistola catre

Romani. Desi unii teologi au ignorat acest pasaj (R. Bultmann) sau

1-au pus pe seama unei stari de exaltare emotionala a lui Pavel

motivata de sentimentele nationale ale autorului (C. H. Dodd),

totusi majoritatea teologilor considera ca acesta are o deosebita

valoare, si aceasta datorita implicatiilor sale existentiale imense.1

25. Caci nu vreau ca voi sa nu stiti, fratilor, taina aceasta, ca s£

nu fid in voi insiva intelepti, pentru ca impietrire lui Israel in parte i s-a

intamplat, pana ce numarul deplin (plinatatea) al natiunilor (etniilor) a

intrat.

Oh yap 0e\w 14ms dyvoelv, d8e\(})oi,76 \ivorr\piQV touto,

iva |±T] r|T€ [TTap'jeauTOL? 4>povi|ioi otl uwpuxjig diTo jiepoug T(p

'Iapaf|X yeyovev dxpi-S oO to TrXfjpa)p.a twv eSyaiv eiae\0T|.

* Student in anul al IH-lea la Institutul Teologic Penticostal din Bucure§ti

1 Richard Batey, So All Israel Will Be Saved, in ..Interpretation", vol. XX, nr. 2,

aprilie, 1966, pag. 218, 225, 226.

64

Ob yap 0eXa) v\ids dyvoelv, a

Daca in versetul anterior apostolul Pavel s-a adresat unui

cititor ipotetic sau unui personaj colectiv - neamurile - el trece

acum la plural, adresandu-se intregii comunitati crestine din Roma,

vizand in mod direct pe fiecare membru al acesteia. Prin folosirea

pronumelui pesonal la plural, persoana a Il-a, v\l&<s apostolul Pavel

se adreseaza in mod direct intregii congregatii crestine din Roma.

Chiar daca el scrie in mod special congregatiei din orasul situat pe

cele sapte coline, apostolul Pavel se gande^te, de asemenea, si la

credinciosii dintre neamuri, din intregul Imperiul Roman;

credincosi care aveau nevoie sa fie atentionati cu privire la

primejdia antisemitismului. Anterior el le-a vorbit crestinilor din

Roma despre faptul ca usa oportunitatii ca evreii sa fie salvati, chiar

si pentru aceia care erau considerati ca fiind ,,delincventi" sau

,,impietriti", ramanea deschisa.2

Expresia ov ydp GeXw vp.ds dyvoelv cici nu vreau ca voi

sa nu stiti este folosita de catre autorul epistolei de mai multe on

ca fraza de deschidere ca de exemplu in Romani 1:13 si in 1

Corinteni 10: 1. Aceasta fraza de debut ne imprima ideea ca ceea ce

va urma sa relateze apostolul Pavel este de o deosebita importanta.

Prin faptul ca aceasta fraza de debut este urmata de cuvantul

d8eX<j)oi - fratilor, indica faptul ca cititorilor potentiali ai randurilor

care vor urma li se va alatura si apostolul Pavel ca parte egala in

descoperirea planului lui Dumnezeu, zadarnicind once impresie ca

el le-ar scrie crestinilor din Roma de pe o pozitie de superioritate.

De asemenea, acest cuvant indica si o anumita afectiune pe care

2 William Hendriksen, Romans, N. T. C, Edinburgh, The Banner ofTruth Trust,

1980, pag. 377.

65

Pavel le-o purta crestinilor dintre neamuri care locuiau in Roma.3

Conjunctia ydp este folosita aici pentm a reda iegatura de idei

dintre versetul 25 si versetul 24, indicand, de asemenea, faptul ca

revelatia prezenta se incadreaza mtr-un mod armonios in contextul

de pana acum

(Rom.ll:ll-24).4

...to |iuaTrjpioi^ toOto...

Cuvantul uucrrnpiov, care apare in Corpus Paulinus de 21

de ori5, este folosit de catre apostolul Pavel pentru a desemna ceva

ce n-ar fi putut fi cunoscut prin puterea omeneasca, fiind

necunoscut sau ascuns perceptiei umane, iar acum este descoperit.

Evident sensul cu care Pavel foloseste cuvantul uwrfipiov este

diferit de conotatia pagana pe care o avea acesta, de doctrina

esoterica, tinuta secret si care era facuta de cunoscut doar

initatilor.6

J. D. G. Dunn arata ca acest termen este preluat de caire

Pavel din mediul iudaic sau mai precis din literatura apocaliptica

iudaica. In literatura apocaliptica iudaica termenul \Lvorr\piov nu

indica un secret care nu poate fi cunoscut, ci o taina divina care

acum este descoprita prin intermediul agentului divin. ( In Daniel

2:18 - 19, 27 - 30 Dumnezeu este ... un descoperitor al tainelor -

3 Leon Morris, The Epistle to the Roman, Leicester, Inter Varsity Press, 1988,

pag. 419

4 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, Romans, I. C. C, Edinburgh, T. & T.

Clark, 1986, pag. 573. si J. D. G. Dunn, Romans 9 -11, W. B, C, Vol. 38b,

Dallas, Word Books Publishers, 1995, pag. 677.

5 Termenul u.ixrnpiov se gaseste, de asemenea, si in Romani 16: 25, de 6 ori in

1 Corinteni, de 6 ori in Efeseni, de 4 ori in Coloseni, o data in 2 Tesaloniceni si

de doua ori in 1 Timimotei. William Hendriksen, op. citt pag. 377.

6 Leon Morris, op. tit, pag. 419

66

misterelor.)7 In contextul iudaic, tainele care erau descoperite nu

erau doar de natura apocaliptica, iar modurile prin care acestea erau

descoperite (dTTOKdAwjiis) erau variate: prin vedenie, prin rapire

cereasca (heavenly journey), iar esenienii credeau ca descoperirea

acestor mistere se facea prin interpretarea Scripturilor (cf. 1 Enoh

104:12).8 Dupa parerea lui C. E. B. Cranfield termenul

\ivarr\piov este strans asociat cu termenul TTpo<j>Tyreia din 1 Cor.

13:2, care in Efeseni 3:3-6 este folosit pentru a scoate in evidenta

ceva care i-a fost descoperit autorului prin intermediul unei

revelatii; astfel ca se poate spune ca apostolul Pavel vorbeste aici

despre o revelatie profetica pe care a primit-o in mod direct9 printr-

un dar charismatic sau prin studiul Scripturilor.10

Se poate afirma, deci, ca apostolul Pavel prin termenul

\ivoTT\piov11 indiczi un adev&r care nu ar fi putut fi cunoscut daca

Dumnezeu nu 1-ar fi revelat si care, de asemenea, cerea o

descoperire dumnezeiasca pentru ca un crestin sa-1 poata intelege

intr-un mod corect.12

7 J. D. G. Dunn, op. tit, pag. 678.

8 F. F.Bnjce, Biblical Exegesis in theQumran, London, Tyndale, 1960, apudi.

D. G. Dunn, op. cit, pag. 678.

9 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 573. Vezi de asemenea si F. L.

Godet, Commentary on Romans, Grand Rapids, Eerdmans, 1977, pag. 409.

10 J. D. G. Dunn, op. tit pag. 678.

11 Karl Barth crede ca pentru acest pasaj traducerea corecta a termenului

fivarf]piou ar fi aceea de paradox. Karl Barth, The Epistle to the Romans,

London, Oxford Universiry Press, 1933, pag. 412., apud interpretation", vol.

XX, nr. 2, aprilie, 1966, pag. 222.

12 Vezi Leon Morris, op. tit, pag. 419 si de asemenea William Hendriksen, op.

tit, pag. 377. William Sanday sj A. C. Headlam evidentiaza contrastul dintre

utilizarea greaca a termenului p.uaTT|piov prin care acesta avea intelesul de

taina neaccesibila celor care nu erau initiati si cea paulina in care termenul

semnifica un mister deja revelat - descoperit. William Sanday & A. C.

67

... iva \if) fjTe [Trap ]eauTotg 4>p6vL^ot,...

Propozitia ca sa (prep iva - este prepozitie de scop) nu fiti

in voi wfiva fntelepti13, ecou al Prov. 3: 714, indica motivul pentru

care crestinii din Roma trebuiau sa cunoasca taina cu privire la

viitorul Israelului, si anume pentru ca ei sa nu raai fie ignoranti cu

privire la acest fapt si sa nu se considere singuri intelepti in

conceptiile si In imaginatia lor.15 De fapt prin dezvaluirea acestei

taine apostolul Pavel dorea sa le imprime romanilor o atitudine de

umilinta care sa inlocuiasca mandria noii lor pozitii religioase

dobandite prin harul lui Dumnezeu.16 De asemenea, Pavel dorea sa

arate ca nu propria lor ratiune17(intelect) sau merit ar fi avut vreo

implicate in descoperirea acestei taine.18

In mod evident, unii crestini dintre neamuri erau ispititi sa

creada ca nu va mai exista nici un viitor pentru Israel. Israelul

Headlam, The Epistle to the Romans, I. C. C, Edinburgh: T. & T. Clark, 1902,

pag. 334. ,,Interpretation", vol. XX, nr. 2, aprilie, 1966, pag. 222.

13 Cosma Olimpiu & R. Kretzek, Interliniar - Epistola catre Romani, FSgaras,

Agape, 1994, pag. 35.

14 Charles Hodge, Romans, Edinburgh, The Banner of Truth Trust, 1983,

pag.373.

15 S. Timbuc, Epistola catre Romani, Note de curs, Bucures,ti, 1998, pag. 71.

16 ,,MisterulM Pavel consta in afirmarea puterii salvatoare a lui Dumnezeupeste

neamul omenesc, rezultata din convingerea apocaliptica in conformitate cu

care Dumnezeu este Acela care controleaza destinele umane. Cunoasterea

acestei taine nu ar trebui sa creeze nici o stare de mandrie celor ce o cunosc ci

ar trebui in schimb sa determine o stare de umilinta. ",,Interpretation", vol. XX,

nr. 2, aprilie, 1966, pag. 223.

17 In cultura elenista termenul 4>povip.os (ratiune) - este folosit pentru a

desemna un atribut pozitiv. J. D. G. Dunn, op. cit. pag. 679.

18 Leon Morris, op. cit, pag. 419.

68

respingand Evanghelia a fost la randul sail respins de catre

Dumnezeu, fiind de asemenea dezmostenit, iar Dumnezeu i-a ales

pe cei dintre neamuri in locul Israelului. Acesta este felul de

mandrie ignoranta careia Pavel doreste sa i se opuna. De fapt, in

urmatoarele randuri, apostolul Pavel le descopera crestinilor din

Roma ca legatura (unitatea)19 dintre salvarea neamurilor si cea a

evreilor reprezinta substanta misterului divin.20Aceasta idee este

sustinuta de A. A. Hoekema care sugereaza ca ^apostolul Pavel a

ajuns sa vada o anumita metoda pe care o foloseste Dumnezeu in

relatiile Lui cu evreii si cu neamurile: Ciderea lui Israel a adus

mantuire neamurilor si mantuirea neamurilor ii facepe evrei gelosi.

Aceata interdependent a mantuirii neamurilor si a mantuirii

evreilor este taina la care se refera aid Pavel - o taina care acum

este dezvaluita. 'Si

...on nwpwais dm-6 \iipovs 7$ 'Iapaf|X yeyovev dxpis ov to7T\Tipa>im22 twv eQvdv etaeXOTj.

Respingerea lui Israel nu este absoluta, si nici finala, ci doar

19 J D G. Dunn crede ca: ,,misterul era Hristos, in care si prin care neamurile si

evreiisunt uniti."(Col. 1:26-27; 2:2; 4:3, Ef. 1:9-10)1. D. G. Dunn, op. tit,

pag.678. De asemenea trebuie amintita si parerea lui Richard Batey cu privire

la natura misterului descoperit de catre Pavel: ,,Misteml sau consta in aGrmarea

puterii salvatoare a lui Dumnezeu peste neamul omenesc, rezultata din

convingerea apocaliptica in conformitate cu care Dumnezeu este Acela care

controleaza destinele umane"

20 William Hendriksen, op. tit., pag. 378.

21 Anthony A. Hoekema, Biblia si viitorul, Wheaton, S. M. R., 1992, pag. 146.

22 Conform lui G. Kittel ir\ripa)|!a in Rom. 11:2 5 este folosit cu sensul de

unitate de masura: Mmasura deplina" - ,,numarul deplin". G. Kittel & G.

Friedrich, Theological Dictionary ofthe New Testament, vol. 6, Grand Rapids,

Eerdmans, 1993, pag. 302.

69

partiala23 si teraporara24. A. A. Hoekema este totodata de parere ca

Pavel atunci ,,cand afirma ... ca Israel a cunoscut o « impietrire

partiala - impietrire in parte - n.n.», el spune de fapt ca

Tmpietrirea care i-a impiedicat pe multi israeliti sa accepte

Evanghelia a fost §i in trecut, este in prezent si va fi in viitor o

impietrire care nu cuprindea totalitatea indivizilor care alcatuiau

Israelul"25; iar Pavel dore^te sa accentueze aceasta idee, deoarece

unii crestini dintre neamuri aveau ganduri contrare.

Fiindca aceasta impietrire este doar partiala, evreii au fost

mantuiti, sunt mantuiti si vor continua sa fie mantuiti, pana la

vremea sfasitului sub aspectul unor convertiri individuale.

De remarcat este faptul ca in acest capitol apostolul Pavel

foloseste termenul 7T\i]p(i)|ia in doua contexte diferite: In primul

rand Pavel il foloseste in versetul 12 cu referinta directa la natiunea

lui Israel, apoi in pasajul de fata, cu privire la neamuri - e0vr). A.

A. Hoekema crede ca in ambele cazuri acest termen are un inteles

eshatologic si anume se refera la numarul deplin al celor pe care

Dumnezeu intentioneaza sa-i mantuiasca atat dintre evrei cat si

dintre neamuri pana la sfar§itul istoriei.26

Termenul etnos de obicei este tradus prin ctnie sau natiune

si astfel expresia d\pis ov to TTXTipwua r&v kQv&v eloeXQj] poate

fi tradusa in urmatorul mod: pana ce numarul deplin (plinatatea) al

neamurilor (etniilor) a intrat, fapt care lasa sa se inteleaga ca

23 William Hendriksen, op. cit, pag. 376.

24 S. Timbuc, op. cit, pag. 71 - Conjunctia temporala ciKpis ov alaturi de un

verb la aorist subjunctiv trebuie tradusa prin ,,pana ce"- dicpig ov. C. E. B.

Cranfield & J. A. Emerton, op. cit, pag. 575.; Richard Batey, So AU Israel

Will Be Saved, in ,,Interpretation", vol. XX, nr. 2, aprilie, 1996, pag. 224.; F.

L. Godet, Commentary on Romans, Grand Rapids, Eerdmans, 1977, pag. 410.;

J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 680.

25 A. A. Hoekema, op. cit, pag. 146.

26 Ibidem., pag, 145-146.

70

aceasta Tmpietrire partial^ care s-a abatut asupra Israelului va tine

pana cand Evanghelia va ajunge la fiecare natiune (Matei 24:14,

Marcul3:10). Trebuie insa subliniat ca aceasta implinire a plinatatii

neamurilor (convertiri din fiecare natiune) nu va avea loc doar la

vremea sfarsitului, ci continua de-a lungul Tntregii istorii a bisericii.

Dupa cum am anticipat deja termenul grecesc uXTipw^a

poate fi tradus atat prin numarul deplin cat si prin plinatate. Cu

privire la acest lucru, Leon Morris scoate in evidenta doua

interpretari diferite, amintite deja, referitoare la acest pasaj pe baza

acestor diferente in ce priveste traducerea cuvantului TrX<npu)u.Gr

a. Daca 7T\iip(op.a s-ar traduce ca numar deplin aceasta

implica faptul ca un numar cert dintre neamuri va fi mantuit inainte

ca Dumnezeu sa-si indrepte atentia asupra Israelului. Pana la

implinirea numarului deplin al neamurilor, vor fi doar convertiri

individual printre evrei, dar o data cu sfarsitul ,,pleromei

neamurilof va avea loc o convertire in masa in randul evreilor.

b. A doua posibilitate in interpretarea acestui pasaj este

data de traducerea termenului pleroma ca plinatate, intelegandu-se

ca ar fi vorba despre deplina contribute a neamurilor sau

neamurile - etniile ca intreg.

Desi A. A. Hoekema arat^ ca aceasta intrunire a plinatatii

neamurilor nu are loc numai la vremea sfarsitului, ci continua de-a

lungul intregii istorii, iar convertirea individuals a evreilor are loc

27 W. J. Perschabacher, The New Analitical Greek Lexicon, Peabody,

Hendrickson Publishers, 1994, pag. 333.

28 Leon Morris, op. cit, pag 420.

29 Conform lui Balz si Schneider in expresia TrXrjpwpLa tAv 40ua>v - numarui

deplin al neamurilor din Rom. 11:25 se regaseste urmatorul concept teologic

paulin: In planul de mantuire al lui Dumnezeu numarul deplin al neamurilor

este preliminariul mantuirii intregului Israel. Horst Balz & Gerhard Schneider,

Exegetical Dictionary ofthe New Testament, vol 3, Grand Rapids, Eerdmans,

1994, pag. 111.

71

pe acest fundal, el uita ca ,,pleroma neamurilor" va avea sfarsit la

un moment dat, fapt care va insemna o posibila convertire in masa.

a evreilor (convertire la nivel national).30

Insa indiferent de cum am interpreta termenul TrXripwua,

este clar faptul ca aceasta plinatate este ceva activ- ...pana ce va

intra - elaepKOuai numarul deplin; acelasi verb fiind folosit si in

Matei 5:20, 7:21, Marcu 9:43, 45, 47, 10: 15, loan 3:5 cu privire la

actul activ de a intra in Imparatia lui Dumnezeu. Astfel expresia

luata in discutie poate fi inteleasa ca o referinta cu privire la

Tmplinirea scopului lui Dumnezeu in aducerea neamurilor in

Imparatia Sa.

26a si astfel intregul Israel va fi mantuit..

kcli auTtos Tras '

Trei teorii au fost enuntate cu privire la aceasta parte a

versetului 26:

1. Teoria lui Jean Calvin.

Calvin credea ca prin expresia 7rdg' IapafjX se intelege

numarul de alesi pentru mantuire, atat dintre neamuri, cat si dintre

evrei in decursul istoriei.31 Dificultatea pe care o prezinta aceasta

interpretare este urmatoarea: in Romani 9-11 termenul Israel apare

de 11 on. Cu exceptia versetului 11:26, in celelate zece cazuri in

care este folosit cuvantul, se refera in mod precis la evrei. Astfel ca

nu exista o -explicatie logica de ce Pavel dintr-o data ar fi ales sa

treaca de la intelesul natural al acestui cuvant la un inteles mai larg,

unul figurativ sau spiritualizat.32 Hendriksen in privinta acestei

30 A, A. Hoekema, op. cit, pag. 146 - 149.

31 William Hendriksen, op. cit, pag. 380.

32 A. A.Hoekema, op. cit, pag. 146.

72

teorii este si mai categoric: ^asajul trebuie interpretat in lumina

contextului, iarin contextul prezent termenul Israel este folosit cu

referinta directa doar la evrei, exciuzand neamurile iar in versetele

26-29 nu se poate vorbi despre o «combinatie » intre evrei si

•»33neamun.

2. A doua teorie prezinta cea mai des mtalnita interpretare si

anume ca expresia TTds ' Iapaf|X poate fi fnteleasa ca indicand o

convertire in masa a natiunii lui Israel ori m perioada

premergatoare reintoarcerii lui Hristos, ori in momentul

reintoarcerii iui. Hoekema li aduce doua obiectii acestei teorii:34

a. El crede ca aceasta teorie nu poate fi reconciliata cu

expresia Trds ' Iapaf|X adica aceasta expresie nu poate face

referinta doar la ultima generatie de evrei sau la o parte din

numarul total de evrei care au trait pe Pamant.

b. A doua sa obiectiune se bazeaza pe traducerea adverbului

avTws, care se traduce prin astfel, asa si in asa fel.35 Apostolul

Pavel foloseste adverbul auTW? nu pentru a descrie o succesiune,

ci pentru a descrie o manieni temporall De asemenea, Hoekema

crede ca daca apostolul Pavel ar fi vrut sa descrie o succesiune cu

siguranta ar fi folosit alti termeni cum ar fi tote sau

fJTreiTGt (apoi).

3. A treia teorie sustine ca evreii vor continua sa se intoarca la

Domnul pana la Parousia, timp in care numarul deplin al

neamurilor se va implini, astfel ca mantuirea lui Israel nu va avea

33 William Hendriksen, op. cit, pag. 381.

34 A. A. Hoekema, op. cit, pag. 147. De asemenea L. Berkhof sustine aceasta

teorie. L. Berkhof, Systematic Theology, Grand Rapids, Eerdmans, 1953, pag

698 -670.

35 W. Perschbacher, op. cit, pag. 300. In limba romana aceasta adverb este tradus

in mod gresit prin ,,s/ atone". Vezi de asemenea si Horst Balz & Gerhard

Schneider, op. cit, 1994, pag. 549.

73

loc numai la sfarsitul vremurilor, ci in toata perioada dintre prima

venire a lui Hristos si cea de a doua venire a Lui, asfel ca expresia

id felul acesta tot Israelul va fi mantuit ar putea fi Tnteleasa ca

desemnand nu numai ultima generatie de israeliti, ci pe toti cei care

sunt adevaratii israeliti.

Dupa am aratat deja, se poate afirma ca atat a doua teorie,

cat si a treia pot fi luate in considerare. Convertiri in randul evreilor

au fost si vor mai fi. In acelasi timp nu este absolut necesar sa

spunem ca prima parte a versetului 26 nu ar permite o convertire

in masa a evreilor intr-o anumita perioada de timp din viitor.

Cranfield crede ca in viitor, inainte de venirea iui Hristos, este

posibila o convertire in masa a Israelului - irds 'Iapaf)X , pentru

ca el crede ca termenul luat in discutie se refera la natiunea lui

Israel ca intreg dar acest fapt dupa parerea sa nu include in mod

necesar fiecare individ.36 J. D. G. Dunn arata ca acea convertire in

masa a evreilor din viitor ar putea reprezenta apogeul restaurarii

viitoare a Israelului37 precedata bineinteles de convertirile

individuale ale evreilor de pe parcursul istoriei si de implinirea

numarului neamurilor.38

26b - 27 dupa cum este sen's: Va veni din Sion - Jzbavitorul, va

indeparta nelegiuirile de la Iacov. Si acesta este legamantul, cu ei de la

Mine, candle voi indepartapacatele lor.

S yeypaTTTai/'HEei e« Iiwv 6 puouevos cnroa7pa|jei

daepa'a? diro 'IaKa>(3. Kal avrr\ aujoTs ri frap1 cp.oO 8LaGf|KTi brav

d4>eXtoiiai Tag d^iapTias

36 C. E. B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 576 - 577 §i A. A.

Hoekema, op. cit., pag. 149.

37 Izb&virea (raantuirea) Israelului ar putea implica si o restaurare fizica a

acestuia.

38 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 681 - 682.

74

In continuare Pavel face referinta la doua pasaje profetice din

Vechiul Testament: Isaia 59: 20 - 21 si Isaia 27: 9.

"Hfei ck Eitov 6 puonevos...

Cea mai semnificativa diferenta fata de LXX este aceea ca

Pavel scrie €K Lion' in loc de eveicev Stwv, ,,din Sion" in loc de

,,de dragul Sionului"(in TM este sens y)}£? la - pentru Jion).39

Pavel citeaza ,,din Sion", la fel cum aceasta expresie este redata in

Ps. 14:7(LXX 13:7). J. Murray arata ca o data ce expresia ebraica

LeTion putea fi tradusa in ambele sensuri (,,din Sion" - ,,de dragul

Sionuiui"), era la libertatea lui Pavel sa folosesca una dintre

traduceri. (Ambele semnificatii rezultate din aceasta traducere sunt

corecte: Mantuitorul va veni din Sion si pentru izbavirea sa.)

Accentul in invatatura lui Pavel in acest pasaj este pus pe relatia

dintre Izbavitor si Sion, pe lucrarea de salvare a Izbavitorului

asupra Israelului ca popor.40

Pentru Pavel 6 puouevos trebuie inteles ca o referinta la

Isus Hristos chiar daca in onginalul ebraic acest termen se referea

la insusi YHWH. In Talmud, unii rabini fac referinta la acest pasaj

aratand ca este vorba despre Mesia.41

39 J. D. G. Dunn, op. cit pag. 682.

40 J. Murray, The Epistle to the Romans, N. I. C. N. T., Grand Rapids,

Eerdmans, 1977, pag. 99.

41 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 682.

C. E. B. Cranfield, op. cit pag.578.: Rabi Iohanan (cea. 250 d. Chr.): Sanh.

98a: ,,Cand vei vedea o generatie asupra careia multe opresiuni se vor abatea ca

un torent, atunci asteptati-1 pe El (Acela este Mesia) pentru c& este scris: ,,E1

va veni pentru Sion ca Mantuitor." Isaia 59:19, 20.

75

dae(3eia9 duo '

Aceasta expresie indica natura izbavirii pe care Izbavitorul

o va realiza: ea va consta din Tndepartarea tuturor nelegiuirilor de

la fiii lui Iacob. Aceasta misiune a lui Mesia contrasteaza cu

asteptarile evreiesti cu privire la un eliberator politic.42

aijTT] auxots r\ irap' ep.ou SiaG^icn orav a<be\a)\Lai ragdfiap-rias

Pentru primele cuvinte Pavel continua sa citeze din Iasia

59:21, apoi trece la capitolul 27: 9 (LXX), iar in final citeaza din

Ieremia31:33-34.43

Intreg pasajul 26b - 27 este o profetie cu dubla perspectiva,

adica se refera atat la prima venire a Domnului Isus Hristos cat si la

a doua. Aceste cuvinte descriu perfect prima venire a lui Hristos si

ispisirea pacatelor care a urmat dupa aceasta prima venire.

Izbavirea prezentata in vesetul 26 are, insa, si o aplicatie

eshatologica, prin ea intelegandu-se atat o posibila restaurare pe

viitor a Israelului ca natiune ( lucru realizat deja ) cat si o izbavire

de natura spirituala: Izbavitorul a carui functiune este de a

mdeparta toate nelegiuirile de la Iacov va veni din Sion, aducand

mantuirea peste poporul evreu.44 Folosirea numelui propriu, Iacov,

are o semnificatie deosebita, deorece Iacov a fost unul dintre

patriarhi - mostenitor si el al legamantului avraamic.

Apogeul izbavirii viitoare va fi reprezentat de noua relatie

dintre Dumnezeu si Israel care va avea ca baza refacerea

42 C. E. B. Cranfield, op. cit. pag. 578.

43 F. F. Bruce, Romans, Leicester, T. N. T. C, Inter Varsity Press, 1987, pag. 209

-310

44 F. L. Godet, op. cit, pag. 412.

76

legamantului care in trecut a fost calcat in picioare prin

neascultarea poporului ales. Va avea loc, de asemenea, o iertare a

pacatelor poporului, necredinta lor in Mesia va fi inlaturata si nimic

nu se va mai interpune intre ei si Dumnezeu, facand posibila o

continua partasie.45

28, 29 In ce priveste Evanghelia, e/6 sunt vrasmasi, si aceasta

spre binele vostru; in cepriveste alegerea, suntiubiti, din cauza parintilor.

Caci irevocabile sunt darurile hamluisi chemarea lui Dumnezeu.

ct |i€v to euayyeXiov eK0pol 8i' up.ds, Kara Se tt\v

€K\oyfiv ayairriToi 8td robs TraTepas* dji€TaneXr|Ta yap Ta

Xaptap.aTa Kal r\ KXfjais rod 0eou.

In aceste versete apostolul Pavel face o trecere spre un nou

aspect al mesajului sau. El ti vede pe evrei in mijlocul a doua tipuri

de relatii cu Dumnezeu: una bazata pe Evanghelie si cealalta bazata

pe legamantul facut de Dumnezeu cu patriarhii.47

Prin ret xoip^^oiTa se pot intelege acele privilegii ce sunt

relatate in Romani 9: 4f, iar prin f] KXfjais se intelege chemarea

facuta de catre Dumnezeu lui Israel pentru a-I fl poporul Sau ales

si pentru a avea o functiune specials in cadrul istoriei.

Starea de vrasmasie (€K0pot) dintre ei si Dumnezeu poate fi

inteleasa atat in sens activ cat si in sens pasiv; evreii s-au impotrivit

lui Dumnezeu si, de asemenea, au manifestat o stare de indiferenta

fata de mesajul Evangheliei.48 Si astfel evreii, din cauza respingerii

pe care au manifestat-o fata de Evanghelie si implicit din cauza

refuzului lor de a deveni forta misionara a lui Dumnezeu pentru

45 F. L. Godet, op. cit.,, pag. 412.

46 Aici apostolul Pavel se refera la natiunea lui Israel sub aspectul comunitatii.

47 Leon Morris, op. cit, pag. 423.48

S. Timbuc, op. cit pag. 72.

77

Isus Hristos, au ajuns sa fie obiectul ostilitatii divine. Refuzand

chemarea lui Dumnezeu, ei si-au atras mania lui Dumnezeu asupra

lor si in consecinta au suportat lepadarea lui Dumnezeu. Iar

Dumnezeu S-a intors Tnspre neamuri, unde a g&sit un popor

receptiv la mesajul Sau.

Cu toate acestea, insa, ca popor ei sunt si continua sa fie

iubiti de catre Dumnezeu, fiind pretiosi in ochii Sai. Pavel prezinta

doua motive pentru care dragostea lui Dumnezeu continua sa se

reverse asupra Israelului49:

1. Ca prim motiv el li aminteste pe patriarhi care s-au

evidential ca niste oameni evlaviosi si tematori de Dumnezeu, iar

Duranezeu care este drept nu-i uita si nu-i Tntoarce fata de la cei

care i-au slujit cu crediciosie.

2. Apoi apostolul Pavel face referire la caracterul imuabil al

lui Dumnezeu, care de fapt reprezinta garantia dragostei

permanente pe care Dumnezeu o manifesta fatS de evrei, astfel ca

Dumnezeu nu manifesta parere de rau pentni danirile facute

odinioar& lui Israel: legamantul, adoptia etc., ci le reinnoieste

dandu-le o noua valoare.

30, 31 Caci asa cum voi odinioara n-ati ascultat de Dunwezeu,

acum insa vi s-a aratat mila din cauza neascultarii acestora, asa si acestia

acum n-au ascultat din cauza milei fata de voi, ca si lor acum sa li se

arate mila.

^ wcrrep ydp u^ds ttotg f|Tra0f|craTe T(jj ©e<p vuv 8e f|Xer|07e

, iva kql abroi[ vvv ] e

49S. Timbuc, op. cit, pag. 72.

78

Versetele 30, 31 prin structure lor frazeologica formeaza o

serie de corespondente:50

Versetul 30

voi

odinioara (inceputul epocii adamice)

n-atl ascultat (efectele epocii

adamice)

acum (inceputul epocii lui Hristos)

vi s-a aratat mila (Efectele epocii

lui Hristos)

din cauza neascultarli lor (a

evreilor)

Versetul 31

Ei (acestia)

acum - vvv (primul acum -

Reprezinta timpurile de acum care sunt

caractehzateprin neascultarea evreilor

siprin mila ariitata fata de neamuri )

n-au ascultat (,,Epoca neascultarii

«an€LQela »"a fostinitiata de

Adam siii va influenta in continuare

evrei chiarsi in epoca lui Hristos)

acum - vvv (al doilea acum - Este

un acum eschatologic. Aceasta

perioadM va fi caracterizata prin mila

aratata fata de evrei.)

sa li se arate mila

din cauza mile! fata de vol (fata de

neamuri)

In mod clar Pavel vede justificarea ca lucrand in ambele

grupuri intr-o asa maniera meat intr-o anumita masura fiecare grup

se asista unul pe altul in lucrarea de mantuire, aceste doua versete

fund un rezumat al intregului capitol 11, capital in care mantmrea

lui Israel este vazuta in dependeta cu cea a neamurilor §i reciproc:

,,daca, deci, alunecarea lor a fost o bogatie pentru neamuri, ce va fi

plinatatea intoarcerii lor?"

50 C. E. B. Cranfield, op. tit, pag. 582., J. D. G. Dunn, op. til, pag. 687.

79

32 Fiindca Dumnezeu a inchis pe toti oamenii in ascultare, ca sa

aibamilade toti.9

yap 6 0e6s tous Trdvras els direLGeiav, ivatous d X

Cuvantul a inchis - auveKXeiaev inseamna a Tnchide Tntr-

un anumit loc, a lichida, a termina, a mchide sub cheie sau in

inchisoare.51 Ceea ce Pavel spune este faptul ca Dumnezeu i-a facut

pe toti israelitii si pe toate neamurile prizonieri in inchisoarea

neascultarii (diTeiGeiav)52, pentru ca prin natura ei erau

neascultatori fata de legea sfanta a lui Dumnezeu. Situatia in care

se aflau oamenii indiferent de rasa era una disperata: pacatul,

judecata si condamnarea erau realitatiile zilnice cu care acestia se

confruntau in mod permanent. Oamenii au ales pacatul ca mod de

vietuire, prin alegerea propriilor lor cai. Dumnezeu le-a permis

acest lucru pentru ca natura lor reala sa iasa la suprafata si sa

produca celor onesti dorinta de a-L cauta pe Dumnezeu. Insa dintr-

o data mtunericul din interiorul Tnchisorii a disparut. Insusi

Dumnezeu a fost Cel care a deschis poarta tnchisorii si a facut ca

lumina sa straluceasca acolo. Prizonierii - fiecare dintre ei, fara

exceptie - au iesit spre libertate, faptul acesta flind posibila deorece

mila lui Dumnezeu a fost facuta de cunoscut fiecaruia.53

Concluzie

In Romanill apostolul Pavel traseaza o teologie a relatiei

dintre Israel si Biserica. Aici el descopera misterul scopului lui

51 S. Timbuc, op. tit, pag. 73.

52 J. D. G. Dunn, op. cit, pag. 695.

53 W. Hendriksen, op. tit, pag. 385; Leon Morris, op. dt, pag 425 - 426; C. E.

B. Cranfield & J. A. Emerton, op. tit, pag. 587 - 588.

80

Dumnezeu pentru Israel - mister care era la inceput necunoscut.

Orbirea prezenta a lui Israel este doar partiala si temporara cu

scopul de a asigura pentru neamuri binecuvantarea. !nsa atat

respingerea Israelului cat si alegerea neamurilor sunt acte ale lui

Dumnezeu ce apartin misterului divin. Prin neascultarea lui Israel,

acesta si-a atras mania lui Dumnezeu, manie care s-a transformat in

binecuvantare pentru celelalte natiuni. Dar Pavel contrabalanseaza

situatia aratand dependenta Bisericii fata de Israel in indeplinirea

misiunii sale, cu scopul de a nu lasa posibilitatea ca neamurile sa se

mandreasca cu noul lor statut si invers; in Romani 11:8 Israelul este

descris ca fiind radacina ce sustine Biserica si nu viceversa. Dar in

acelasi timp apostoiul Pavel sustine ca Israelul are nevoie de

Biserica, pentru ca, prin Evanghelia proclamata de Biserica, el va

ajunge sa aprecieze noua si glorioasa sa mostenire si astfel sa intre

in gloriosul sau destin.54

54 Donald Bloesh, All Israel Will be Saved, in ^Interpretation", vol. XLIII, nr. 2,

aprilie, 1989, pag.133- 135. Vezi si F. F. Bruce, op. tit, pag.207.