MANAGEMENTUL STRESULUI

Secvenţele Educaţiei Raţional Emotive şi

Comportamentale

1. Centrarea pe probleme specifice de viaţă

performanţe şcolare scăzute (problema practică)

nivel crescut de stres (problema emoţională) (activitatea 1 – SEMNELE STRESULUI)

2. Definirea şi stabilirea problemei ţintă

Definiţia stresului = reacţiile

cognitiv-comportamentale subiectiv-emoţionale biologice (fizice, chimice)

ale organismului

la diverse lucruri sau evenimente care excită, sperie, irită sau pun în pericol.

Stresorul

reprezintă orice lucru care cauzează stresul, atât pozitiv, cât şi negativ.

eustres (e.g. câştigarea unui premiu)

distres (e.g. pierderea slujbei)

N.B.

toţi stresorii au potenţialitatea de a fi în detrimentul stării noastre de bine emoţional sau fizic, daca îi interpretăm ca atare.

Stabilirea problemelor ţintă

Performanţele şcolare scăzute (note slabe)

(problema practica)

Stresul la locul de muncă (şcoală), resimţit de elevul X ca urmare a apropierii etapei de examinare.

(problema emotionala)

3. Evaluarea C-ului (a consecinţei)

Problema practică - performanţa şcolară scăzută.

Problema emoţională – Stresul resimţit la unul din cele patru niveluri de analiză:

Cognitiv (ideea că viaţa e nedreaptă, pentru că iar îl va pune la încercare)

Comportamental (absenteism şcolar) Subiectiv-emoţional (îngrijorare excesivă sau chiar trăire

anxioasă) Biologic (somn agitat, lipsa somnului, ritm al vieţii

dezorganizat)

4. Evaluarea A-ului (a evenimentului) Faza 1

A – primirea unei note slabe

B – autoblamarea, autoetichetarea sau evaluarea globală a propriei persoane şi nu a comportamentului

(“E vina mea că am luat nota asta. Sunt un prost şi nimic nu-mi iese cum trebuie”),

blamarea sau etichetarea profesorul care i-a dat nota (“E un om aşa de nedrept. Are ceva cu mine”)

C – stare de furie faţă de propria persoană sau faţă de ceilalţi (profesorul care l-a notat)

Faza 2

A – apropierea examenelor

B – convingeri iraţionale de catastrofare (“E groaznic că se apropie examenele şi iar

voi lua note mici, pentru că (a) sunt un prost; (b) profesorul e nedrept”)

C – experienţierea unei stări acute de stres (atacuri de panică, anxietate)

5. Identificarea şi evaluarea problemelor emoţionale

secundare Problemele emoţionale secundare pot să

apară sau nu.

O posibilă problemă emoţională secundară - atacul de panică (atac de panică doar la gândul că ar putea face un atac de panică)

6. Clarificarea lagăturii între B si C

1) evenimentele determină consecinţele >> în situaţii identice sau similare, toată lumea ar trebui să reacţioneze la fel;

>> diferenţa între reacţiile obţinute poate fi explicată doar prin modalitatea de interpretare.

2) evenimentele determină consecinţele, în cazul aceleiaşi persoane, reacţiile obţinute (consecinţele) ar trebui să fie aceleaşi;

>> diferentele se datoreaza interpretării personale

Modalităţi de evidenţiere a legăturii dintre B şi C (intreabari): Cum crezi că ar reacţiona alţii în locul tău? Crezi că toată lumea s-ar comporta la fel?

Au mai existat situaţii în care să reuşeşti să te descurci mai bine decât acum?

Dacă da, ce ţi-ai spus de ai reuşit să te descurci şi să faci faţă evenimentelor?

7. Evaluarea convingerilor (a B-ului)

Disputa pragmatică - te ajută o astfel de gândire in a-ţi atinge scopurile?

Disputa logică - e logic ceea ce zici tu? (în sensul de neabsolutist, nedogmatic, flexibil)

Disputa empirică - corepund realităţii convingerile tale?

presupune demonstrarea iraţionalităţii (disfuncţionalităţii) acestuia

8. Stabilirea legăturii între convingerile iraţionale şi

consecinţe convingerile iraţionale determină

consecinţe disfuncţionale, dezadaptative, de genul emoţiilor negative disfuncţionale (depresie, furie, vină, anxietate)

convingerile raţionale determină o serie de emoţii care, deşi negative, sunt funcţionale (tristeţe, supărare, regret, îngrijorare).

9. Disputarea credinţelor iraţionale

a) Funcţională (pragmatică) -  Disputarea utillităţii convingerii (te ajută la ceva)

b)     Empirică  - Disputarea componentelor legate de fapte (poate fi verificată în realitate)

c)     Logical  -  Disputarea logicii care determină persoana să aibă acea convingere

d) Filosofică – Aspecte legate de satisfacţia în viaţă

e) Forţarea unei afirmaţii de coping – se ajunge la o afirmaţie prin care se dispută convingerea

f) Cântărirea avantajelor şi dezavantajelor

menţinerii acelei convingeri

g) Activităţi pentru acasă – identificarea convingerilor iraţionale şi pregătirea disputelor

 Citirea unor lecţii privind stilul de viaţă i)      “Mâna care se ajută” – ajutându-i pe alţii

să-şi dispute propriile convingeri iraţionale, reuşeşti să-ţi schimbi mai uşor credinţele personale

j)     Pauză şi întrebare – în diverse momente ale consilierii, opreşte-te şi întreabă “la ce anume te gândeşti”?