managementul fondurilor europene

7/28/2019 Managementul fondurilor europene

1/40

1

Managementul fondurilor europene

Introducere

Investitia reprezinta schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care serenunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai

bunurile investite.Investitiile in administratia publica sunt reprezentate se surse proprii si surse

externe. Deoarece sursele proprii sun insuficiente pentru realizarea de investitii, seapeleaza tot mai des la sectorul privat , prin parteneriate. Atragerea de surse financiare sinu numai se poate realiza si prin parteneriate intre administratii publice, consilii judeteneaflate in diferite judete. Administratia publica primeste bani si de la banci si institutiifinanciare nationale , dar si internationale: Banca Europeana de Investitii.

Insa, cele mai importante proiecte desfasurate de administratiile publice au avut locprin fondurile europene nerambursabile. In perioada 2000-2006,Romania a beneficiat detrei fonduri: Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare, Poland Hungary Aidfor Reconstruction of Economy, Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura siDezvoltare Rurala. In perioada 2007-2013, Romania benefificiaza de trei instrumentestucturale Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR); Fondul SocialEuropean(FSE); Fondul de Coeziune (FC). si doua actiuni complementare, respectiv:Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR); Fondul Europeanpentru Pescuit (FEPsi doua actiuni complemenentare.

Pentru realizarea unui proiect este nevoie sa se urmareasca sase pasi: programare,identificare, formulare, finantare, implementare, evaluare. Pentru accesarea fondurilor

trebuie intocmite de asemenea documente necesare realizarii proiectului si urmateanumite criterii de eligibilitate.


2/40

2

Capitolul 1. Situatia Romaniei in privinta lipsei de investitii

Fie ca vorbim de bugetul public national, fie ca vorbim de bugetele locale estebine stiut faptul ca n aceast perioada de tranzitie banii sunt insuficienti, un numarsemnificativ redus de autoritati publice putnd sa-si permita alocarea de fonduripentru investitii. Administratia locala se afla astfel ntr-un cerc vicios: fara fondurialocate investitiilor nu se poate vorbi de dezvoltare. Aici fondurile externereprezinta de cele mai multe ori singura soluie. Organizatiile internationale, desimai discret dect n anii 90, si mentin sprijinu l financiar acordat statelor dinCentrul si Sud-Estul Europei care au pornit pe calea democratiei si a economiei depiata.

n contextul extinderii catre rasarit a Uniunii Europene, proces ireversibil,Romnia este beneficiara, alaturi de celelalte state, a unei asistentefinanciare nerambursabile consistente. n timp ce potentialii beneficiari din sectorulprivat si din societatea civila s-au mobilizat relativ usor, autoritatile administratieipublice locale si judetene ca beneficiari ai fondurilor nu au reusit sa fructifice la felde bine aceste oportunitati. Cauzele rezida n primul rnd n faptul ca administratiase supune prin definitie incrementalismului, schimbarea metodelor de lucru estedeci de fiecare data o provocare, iar pe de alta parte aspectele legislative nu suntnca puse la punct. Parteneriatele ntre autoritile locale constituie un alt punctnevralgic, daca ne referim la accesul lor la fondurile europene nerambursabile,pentru Romnia. Autoritatile locale nca nu au nvatat ca, unindu-si eforturile, potavea beneficii mai mari. Exista n acelasi timp multe semne de ntrebare cu privire lamodul n care este gndita forma actualelor institutii regionale mpreuna curesponsabilititale lor. Interventia factorului politic apare din nou ca o explicatie adisfunctionalitatilor. Decizia finala privind atribuirea fondurilor pentru proiecte apartineunui consiliu format n majoritate din oameni politici, avnd interese proprii n proiectelerespective, acest aspect afectnd conditia de obiectivitatea a selectiei.Relatia dintre autoritatile centrale, care au n multe cazuri posibilitatea de a orientaasistenta financiara nerambursabila ntr-o zona sau alta si cele locale estedeosebit de importanta. Datorita conditiilor istorico-geografice, sociale, culturalentotdeauna vor exista decalaje ntre diferite zone atunci cnd este vorba despreun teritoriu relativ mare ca cel al Romniei si revine responsabilitatea autoritatilorcentrale de a diminua pe ct posibil acest decalaj.

Pentru a duce la indeplinire obiectivul sau major, satisfacerea cerintelorcolectivitatii, administratia publica dispune de urmatoarele surse de investitii:

surse proprii: - bugetul central;- bugetul local.

surse externe: - sectorul privat;- institutii financiare: banci, societati de investitii.

fonduri europene: - fonduri preaderare;- fonduri postaderare.


3/40

3

Capitolul 2: Surse proprii si surse externe de investitie in administratia

publica

2.1 Surse proprii

2.1.1 Veniturile bugetului central

Bugetul central al unitii teritoriale autonome reprezint totalitatea veniturilor icheltuielilor necesare exercitrii funciilor ce snt n competena unitii teritorialeautonome cu statut juridic special conform legislaiei i a funciilorsuplimentare delegatede Guvern.

Bugetele centrale reprezinta o parte importanta in procesul obtinerii finantariieuropene, deoarece pentru a primi un credit accestea trebuie sa contribuie cu aproximativ25% din valoare totala a proiectului. Bugetele centrale pot asigura si cofinantarea in cazul

in care un credit se acorda la nivel local.

2.1.2 Veniturile bugetelor locale

Bugetele locale se constituie n principal din venituri realizate pe plan local ivenituriprimite de la nivel central. n afar de acestea o alt surs important care poatecrete venitul realizat pe plan local o reprezint mprumuturile. Veniturile bugetelorlocale cuprind trei captegori de venituri, si anume: venituri proprii, venituri provenite dela bugetul central si imprumuturile.

2.1.2.1 Venituri propriiVeniturile proprii sunt veniturile pe care autoritile le realizeaz pe plan local.

Nivelul i sursele acestor venituri sunt controlate, decise de ctre autoritile locale, nlimitele legale prevzute. n Romnia principalele acte normative care reglementeaz veniturile proprii sunt Legea finanelor publice locale i Legea privind impozitele i taxele locale. Un alt aspect care definete veniturile proprii este acela c autoritilelocale au n general libertate n privina modului n care sunt cheltuite.

2.1.2.2 Venituri provenite de la nivel central

Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unordezechilibre care intervin pe plan local att vertical (nivelul impozitelor i taxelorlocalenu acoper cheltuielile necesare furnizrii serviciilor publice), dar i orizontal deoarecenu toate colectivitile locale se descurc la fel financiar dei au obligaia de a oferiservicii echivalente din punct de vedere calitativ i cantitativ.

Veniturile provenite de la nivel central se impart in:


4/40

4

Prelevrile din bugetul de statPrelevarile corespund aa numitului sistem de partajare a taxelor i impozitelor

ntre diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume este stabilitla nivel central, autoritile locale neavnd practic niciun control asupra cuantumului lor,iar n unele cazuri, nici asupra modului n care vor fi cheltuite. De regul, exist criteriiclare de repartizare, dar de multe ori se negociaz.Taxele i impozitele se colecteaz lanivel naional, de ctre Ministerul Finanelor prin intermediul direciilor financiarejudeene, urmnd ca ulterior o parte din ele s se mpart ntre diferitele nivele deadministrare ale autoritilor statului. Autoritile locale primesc astfel sume i cotedefalcate din impozitul pe venit i din TVA.Subveniile

Subveniile reprezint sume alocate de la nivel central comunitilor locale cu unscop foarte bine definit. Autoritile locale nu dein o modalitate legal de a controla nivelul acestor sume sau modul n care vor fi cheltuite.

2.1.2.3mprumuturiLegea cadru a Finanelor Publice Locale ofer posibilitatea autoritilor

administraiei publice locale de a-i completa propriile resurse financiare princontractarea unor mprumuturi interne sau externe pe care le pot folosi fie pentrurealizarea de investiiipublice de interes local, fie pentru refinanarea datoriei publicelocale. Pentru realizarea acestor mprumuturi autoritile locale au la dispoziie douinstrumente. Primul dintre ele este emiterea i lansarea titlurilor de valoare care se poateface fie direct de ctre autoritile locale, fie prin intermediul unor agenii sau instituii

specializate. Cel de-al doilea se refer la mprumuturi de la bncile comerciale sau de laalte instituii de credit.

2.1.2.4Sponsorizari/donatii.Institutiile de la nivel local pot cere finantari europene in cazul in care finantarea

proprie poate fi de 25%. Acest obictiv este uneori greu de indeplinit de administratiilepublice locale, care in unele cazuri prezeinte deficite bugetare.


5/40

5

2.2 Surse externe

2.2.1 Parteneriatul public-privat, instrument de cooperare pentru dezvoltarealocala

Termenul de Parteneriat Public Privat (PPP) tot mai des este ntlnit cnd estevorba de prestarea serviciilor publice, furnizarea utilitilor i dezvoltarea infrastructuriipublice. n ultimele 2-3 decenii PPP a devenit un instrument de baz n realizareapoliticilor publice. Fiecare ar, n funcie de contextul existent, prinutilizarea PPP cauts obin multiple beneficii punnd accentul pe anumite prioriti: dezvoltareacomunitar, combaterea exluziunii sociale, implicarea societii civile pentru satisfacereanecesitilor publice i altele. n sensul cel mai larg aceast noiune nseamn oriceform de cooperare voluntar dintre actorii publici i privai.1

Parteneriatul Public Privat aduce sectoarele public i privat mpreun tr-unparteneriat de lung durat pentru beneficii mutuale. Termenul de PPP acoper o gamlarg de diferite tipuri de parteneriat, inclusiv2:

Introducerea proprietii private n afacerile deinute de ctre sectorul public,utiliznd toat gama de structuri posibile;

Iniiativele Financiare Private (PFI) i alte aranjamente n care sectorul publiccontracteaz procurarea serviciilor de calitate pe o perioad de lung durat naa mod nct s obin avantaje de la abilitile manageriale a sectoruluiprivat motivat de preluarea riscului financiar de ctre sectorul privat. Aici seinclud concesionarile i francizele, unde sectorul privat ea n responsabilitatea

sa furnizarea serviciului public, inclusiv meninerea, extinderea sauconstrucia infrastructurii necesare;

Vnzarea serviciilor furnizate de ctre sectorul public pe pieele extinse saualte aranjamente de parteneriat n care experiena i finanele sectorului privatsunt folosite pentru a utiliza potenialiul comercial a activelor publice.

2.2.1.1 Parteneriatul interjudeean - soluie n atragerea de fonduri europenenerambursabile pentru investiii

Dac n domeniul pateneriatelor publice-private putem afirma c lucrurile auevoluat, nu acelai lucru putem spune despre parteneriatul ntre autoritile publice locale.

Acestea nc nu au dezvoltat spiritul de asociere pentru proiecte comune, setem s investeasc resursele proprii n astfel de proiecte neglijnd totalavantajele pe care cu siguran le-ar obine. n cazul atragerii fondurilor europene

1PPPUE Working Paper Series Volume II: Joint Venture Public-Private Partnerships for Urban Environmental

Services, NY 2000, http://www.undp.org/pppue2

Definiia este preluat dinPublic Private Partnerships the Governments Approach,www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdf,p.10
http://www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdfhttp://www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdfhttp://www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdfhttp://www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdfhttp://www.hm-treasury.gov.uk/mediastore/otherfiles/PPP2000.pdf


6/40

6

nerambursabile existena unui parteneriat ntre cel puin dou autoriti publice arconstitui un avantaj net n special n contextul politicii de dezvoltare regional.Realitatea arat c pn n acest moment nu exist niciun exemplu de ncheierea a astfel

de parteneriate n intenia de a accesa fondurile europene. Judeele se arunc singure ntr-o competiie pentru resurse nelund n calcul avantajele unei asocieri n care i profiturilei riscurile ar fi mprite n mod echitabil.

2.2.2 Bancile si institutiile financiare nationale/internationale

Intr-o economie de piata, banca are un rol dublu. In primul rand, bancagaranteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca iar cealalta sarcina a bancii estede a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca. In plus banca poate convertidepozitele pe termen scurt, in depozite pe termen lung. Gestionand fluxurile monetare inansamblul lor, transformand depunerile la vedere in surse creditare, bancile pot selectiona

proiecte de dezvoltare, pe care le sustin cu credite. De aceea se afirma, pe buna dreptate,ca ele exercita un pronuntat rol de orientare economica, de sustinere a unor modificaristructurale in economiile nationale.

Un rol deosebit de important in cadrul economiilor nationale, il joaca bancilecentrale. Aceasta nu este preocupata de maximizarea profitului ei, ci de realizareaanumitor obiective pentru intreaga economie nationala, obiective care ii revin dinmandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ. Functiile principale ale banciicentrale sunt: asigurarea si reglarea cantitatii de bani in circulatie si a ratelor dobanzii;prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar ingeneral. In plus, banca centrala ofera servicii specifice bancilor comerciale. In acest sens

ea actioneaza ca o banca a bancilor, detinand majoritatea rezervelor bancilor comerciale.Banca centrala ofera servicii specifice si guvernului. Guvernul detine un cont la bancacentrala isi completeaza cecuri pentru acest cont, iar in unele tari emite obligatiuni prinintermediul acestei banci.

Institutiile financiare au rolul de a restrictiona creditul. In anumite conditii, si pebaza unor criterii speciale, aceste institiutii limiteaza riscul neacoperit al unorimprumutatori prea entuziasti, punandu-le anumite conditii restrictive.

Bancile si instituiile financiare au rol de co-finatare a proiectelor nerambursabile,deoarece bugetele institutiilor publice nu pot acoperi prin finantarea proprie suma de care

au nevoie.

Institutie financiara a Uniunii Europene, Banca Europeana de Investitii a fostcreata cu scopul de a finanta investitii de sustinere a Uniunii Europene. Ea acordaimprumuturi pe termen lung pentru finantarea proiectelor de investitii ce contribuie atat ladezvoltarea echilibrata a Uniunii, cat si la integrarea sa.


7/40

7

Imprumuturile acordate in interiorul Uniunii Europene sunt destinate finantariiproiectelor ce urmaresc unul dintre urmatoarele obiective:

dezvoltarea economica a regiunilior mai putin defavorizate; ameliorarea retelelor transeuropene in sectoare precum: transporturile,

telecomunicatiile si energia; intarirea competitivitatii internationale a industriei si integrarii sale la scara

europeana; sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii; protectia mediului si a cadrului de viata, prin promovarea amenajarii urbane si

ocrotirea patrimoniului architectural al Uniunii Europene.

Banca Europeana de Investitii, prin proiectele pe care le finanteaza, urmaresteameliorarea calitatii vietii si consolidarea economiei prin cresterea gradului de ocupare.BEI reprezinta o sursa de finantare flexibila si eficace, iar prin volumul imprumuturiloracordate se situeaza pe prima pozitie in randul institutiilor financiare importante.


8/40

8

Capitolul 3 Fonduri europene nerambursabile

3.1 Fonduri pre-aderare

Asistena financiar nerambursabil din partea Comunitii Europene a fost la dispoziia Romniei i a celorlalte state care tocmai se eliberaser de comunism, nc din1990. Iniial ea a fost destinat sprijinirii statelor foste comuniste n procesul lor detranziie ctre democraie i economia de pia. n acea perioad instrumentul financiarprincipal folosit a fost PHARE (Poland and Hungary Aid for Reconstruction andEconomy), la nceput numai pentru aceste dou ri i ulteriorpentru nc 8 state fostecomuniste. Dup 1999, de ndat ce integrarea statelor din Centrul i Estul Europei adevenit un proces ireversibil, obiectivul PHARE a devenit sprijinirea rilor candidate nprocesul lor de integrare la Uniunea European. n completare, din 2000 au fostadugate

dou noi instrumente financiare cu aciune specific: ISPA (menit s mbunteascinfrastructura de mediu i transport) i SAPARD (orientat ctreagricultur i dezvoltarerural).

Traseul alocrii fondurilor ncepe de la Bruxelles, Comisia fiind cea care are decizia final n privina cuantumului fondurilor i obiectivelor pentru care vor fi alocate.Partenerul direct cu care negociaz este Guvernul Romniei. Dup aprobarea fondurilorcoordonarea lor se exercit nti la nivel naional i apoi la nivel regional, fiind implicateinstituii diferite n funcie de instrumentul financiarutilizat.

3.1.1 Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)

ISPA finaneaz proiecte de infrastructur de transport i de mediu ncepnd cu 1ianuarie 2000.

Obiectivele ISPA sunt: s sprijine rile beneficiare n aliniere standardelor lor de mediu la cele europene s extind i s conecteze reelele de transport proprii cu cele transeuropene s familiarizeze rile beneficiare cu politicile i procedurile aplicate de FondurileStructurale i de Coeziune.

Romnia primete n perioada 2000-2006 ntre 20% i 26% din bugetul totalISPA, fiind a doua ar, dup Polonia, n ceea ce privete dimensiunea resurseloralocate.(Anexa)

Condiii pentru accesarea fondurilor ISPA

Proiectele finanate prin programul ISPA trebuie s aib o valoare de cel puin 5MEuro. Condiiile de co-finanare presupun ca statul beneficiar s aib ocontribuie de25% din bugetul total al proiectului.Autoritile care pot beneficia de fonduri ISPA sunt: municipiile; autoritile centrale de transport i mediu; autoritile locale de transport i mediu.


9/40

9

Autoritile publice judeene nu sunt eligibile n mod direct ns au ocontribuieesenial n faza de selecie a proiectelor reprezentnd interesele autoritilor locale lacentru. Ele trebuie s-i dea acordul asupra proiectelor selectate i sunt n mod oficial

consultate cu privire la detaliile de desfurareale acestora. De altfel autoritile judeeneacord asisten municipalitilorpe tot parcursul accesrii i gestionrii fondurilor.Distribuia fondurilor ISPA este reprezentat n Anexa.

Traseul accesrii fondurilor ISPASpre deosebire de procedura PHARE cea de accesare a fondurilor ISPA este

puternic centralizat. Beneficiarii depun proiecte, n funcie de obiectivele acestora, laMinisterul Apelor i Proteciei Mediului i la Ministerul Lucrrilor Publice,Transporturilor i Locuinei, trecnd printr-o prim selecie. Cererile eligibile ajung laMinisterul Integrrii Europene care, prin intermediul Delegaiei Comisiei Europene laBucureti depune cerere pentru asisten la Comitetul Director UE, seciunea ISPA.Comunicarea deciziei se face pe acelai traseu n sens invers.

Procesul de monitorizare a fondurilor ISPAPrincipalul mecanism de monitorizare a acestui instrument financiar este

Comitetul de Monitorizare ISPA care reunete instituiile administraiei publice centraleimplicate n derularea programelor ISPA n Romnia (Ministerul Integrrii Europene,Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Apelor i Proteciei Mediului, MinisterulLucrrilor Publice, Transportului i Locuinei) beneficiarii proiectelor aprobate,instituiile financiare implicate n co-finanarea acestor proiecte, MinisterulAdministraiei Publice ireprezentanii Comisiei Europene. Preedintele acestui Comiteteste ministrul integrrii europene, desemnatCoordonator Naional ISPA, iar SecretariatulNaional ISPA, constituit ncadrul Ministerului Integrrii Europene, este responsabil deorganizarea lucrrilor de monitorizare bianual. Principalele atribuii ale Comitetului de

Monitorizare ISPA sunt: monitorizarea implementrii fiecrui proiect ISPA, evaluareastadiului general al derulrii acestui program n Romnia, promovarea, dac este cazul, aamendamentelor la Memorandumurile de finanare ISPA, sub form de propuneriadresate DG Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene.

3.1.2 Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy (PHARE)

Obiectivul general al programului PHARE este de a contribui la implementarea,actualizarea si dezvoltarea politicii comunitare de mediu si a legislatiei de mediu, inspecial in privinta integrarii politicii de mediu in celelalte politici, precum si ladezvoltarea durabila a Comunitatii.

n perioada 1990 - 1999 Romnia a primit de la Uniunea European prin intermediulacestui instrument 1. 323 Meuro, mprii dup cum urmeaz:

n perioada 1990 - 1996 (906 MEuro) programele PHARE s-au concentrate pe 5obiective majore: dezvoltarea economiei de pia, dezvoltarea local, dezvoltareasocietii civile, infrastructura i integrarea european.


10/40

10

Asistenta PHARE 2000-2007

Dezvoltareaeconomiei de

piata 25%

Dezvoltare

locala 10%

Dezvoltarea

societatii civile

27%

Infrastructura

31%

Intergrare

europeana si

acquis 7%

din 1996 pn n 1999 (417 MEuro), programele PHARE au fost dedicate nspecial sprijinului acordat Romniei n vedere integrrii UE. Accentul principals-a pus pe investiii, fonduri importante fiind alocate i dezvoltrii instituionale.

Asistenta Phare 1996-1999

Investitii

Dezvoltare

investitionala

Acelai trend se pstreaz n perioada 2000 - 2006 cnd asistena PHARE seconcentreaz pe dou obiective principale: construcia instituional i investiii. Caurmare a implementrii proiectelor pe construcie instituional statele candidate vor fisprijinite n efortul lor de a-i dezvolta structurile, strategiile, resursele umane imanagementul necesare pentru dezvoltarea capacitii economice, sociale, administrativei de reglementare. Obiectivulinvestiii va fi canalizat pe dou direcii:

investiii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare necesar pentru aasigura conformitatea cu legislaia comunitar i investiii directe legate delegislaia comunitilor europene

investiii n coeziunea economic i social care s contribuie la dezvoltarea uneieconomii de pia funcionale i la eliminarea disparitilor economice dintrediferite regiuni, zone.

Este important de menionat c 70% din finanarea PHARE se aloc pentru investiii. nacelai timp cuantumul fondurilor a crescut progresiv din 1999 (dat la care au fost


11/40

11

iniiate negocierile), iar domeniile de asisten s-au diversificat n funcie de problemelepe care Romnia le-a avut n ndeplinirea criteriilor de aderare. O prezentare detaliat aevoluiei obiectivelor ifinanrilor PHARE ntre 1998 i 2002 se afl n Anexa.

Tipul de asisten financiar acordat prin PHARE

Prin PHARE se acord att asisten financiar nerambursabil, ct irambursabil. Pentru asistena nerambursabil sunt eligibile: Guvernul, ageniiguvernamentale, autoriti locale (inclusiv judeene). Pentru IMM-uri se pot acorda pelng granturi, credite i aciuni.

Implementarea programelor PHARE

Exist dou aspecte legate de implementarea proiectelor PHARE:

a). implementarea tehnic - se realizeaz la nivelul diferitelor instituii aleadministraieiromneti denumite autoriti de implementare prin intermediul unor structurispecializate (project implementation unit): ministere, agenii, comisii, institute.b). implementarea financiar - se realizaz prin intemediul ageniilor de implementare.n acest moment, n Romnia exist patru agenii de implementare: Oficiul de Pli iContractare PHARE, Ministerul Dezvoltrii i Prognozei, Administraia Naional aDrumurilor i CFR S.A.

La nivel regional proiectele subcontractate de ageniile i autoritile naionale sunt implementate de instituiile regionale, mai precis de ageniile de ezvoltare regional.Autoritile publice judeene i locale se adreseaz cestor instituii pentru a putea accesafondurile PHARE, depunnd direct roiecte sau participnd la licitaii (se organizeaz n

general cnd este vorba espre contractare de servicii, achiziii de bunuri sau contracta rede lucrri). Prima selecie a proiectelor se face la nivel regional de ADR-uri, careurmresc n special compatibilitatea cu criteriile de eligibilitate, i apoi sunt aprobate deconsiliile de dezvoltare regional. Ulterior, proiectele selectate sunt supuse aprobrii iverificrii Ministerului Dezvoltrii i Prognozei i al Delegaiei Comisiei Europene laBucureti.

Monitorizarea programelor PHAREn cazul acestor dou aspecte se remarc o difereniere n ceea ce privete

claritatea procedurilor ntre nivelul central i cel regional. Monitorizarea programelor serealizeaz prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare i a 8 subcomitete

sectoriale (coeziune economic i social; ntrirea capacitii administrative; serviciifinanciare i pia intern; mediu; transporturi; justiie, afaceri interne; sectorul social,sntate, educaie, culturi minoriti; agricultur i dezvoltare rural. La nivel regionalmonitorizarea proiectelor se realizeaz de ageniile de dezvoltare regional, 5% dinproiecte fiind supramonitorizate de ctreMinisterul Dezvoltrii i Prognozei prin sondaj.n ceea ce privete evaluarea programelor naionale, pn n prezent s-a fcut numai oevaluare intermediar. n anul 2002 au fost declanate i procedurile de evaluare ex-post


12/40

12

pentru programele finanate n cadrulbugetelor anilor 1997 i 1998. Aceasta se realizeazn parteneriat de Comisia European i autoritile centrale romneti.

3.1.3 Programul Special de pre-Aderare pentru Agricultura si DezvoltareRurala(SAPARD)

SAPARD asigura sprijinul financiar pentru investitii in exploatatii agricole,vegetale si de crestere a animalelor, asigurand rationalizarea si reorientarea productieipentru cresterea calitatii produselor obtinute prin aplicarea unor tehnologii competitive sicare ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator. Aceasta masura va contribuila imbunatatirea veniturilor producatorilor agricoli, la atragerea tinerilor in activitatileagricole prin imbunatatirea conditiilor lor de viata si munca, precum si la asigurareaconditiilor de igiena si bunastare a animalelor.

Prin intermediul SAPARD au fost finantate proiecte in urmatoarele domenii:

a) Imbunatatirea competitiviatii produselor agricole si comercializarea produseloragricole si piscicole;

b) Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricola;c) Dezvoltarea economica a zonelor rurale;d) Dezvoltarea resurselor umane.

Bugetul total pentru fiecare an al perioadei de derulare programului PHARE s-a ridicat la520 milioane euro.

Beneficiarii programului:

Producatori agricoli individuali - persoane fizice autorizate; Asociatii familiale cu profil agricol; Societati agricole; Societati comerciale cu capital integral privat.


13/40

13

3.2 Fonduri post-aderare

Pentru programarea 2007-2013 exista trei Fonduri Structurale respectiv: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR); Fondul Social European(FSE); Fondul de Coeziune (FC).

si doua Actiuni Complementare, respectiv: Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR); Fondul European pentru Pescuit (FEP).Fondurile Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul

bugetul Uniunii, ci fiecare fond acopera zona sa tematica specifica. Elefinanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasateimpreuna de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse

de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana. Romania va beneficia de fonduristructurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE in perioada 2007-2013. 8,5milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic, inclusiv sambata si duminica, dupa 1 ianuarie2007. Romania va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro dinpartea UE in perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic, inclusivsambata si duminica, dupa 1 ianuarie 2007.Conform estimarilor realizate, Romania arputea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata deUE, ajungand la cca. 41% din media UE.

3.2.1 Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala vor fi finantate investitiiproductive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca, in principal prininvestitii cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura, dezvoltarea potentialuluiautohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local. Rata maxima de interventiecomunitara este de 85% pentru FEDR. in sfera activitatilor eligibile nu vor face parteTVA, dobanzi la credite, chizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% dincheltuiala otala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte sidezactivarea statiilor de energie nucleara.

3.2.2 Fondul Social European (FSE)

FSE are ca sarcina imbunatatirea oportunitatilor de angajare pentru someri simuncitori in Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii laschimbarile industriale, in particular prin instruire vocationala si reinstruire, precum siprin sistemele de recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilorde formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de munca.In cadrul obiectivelor Convergenta si Competitivitate regionala si ocuparea fortei demunca, FSE va sprijini actiuni legate de:


14/40

14

1. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si antreprenorilor in vedereaanticiparii si aplicarea unui management al schimbarii economice;2. Imbunatatirea accesului la angajare si incluziune sustenabila pe piata muncii a

persoanelor inactive, prevenirea somajului;3. Intarirea incluziunii sociale a categoriilor dezavantajate;4. Intarirea resurselor umane.Din sfera activitatilor eligibile nu vor face parte TVA, dobanzi la credite, achizitionareade infrastructura, bunuri mobile depreciabile, bunuri imobile si terenuri.

3.2.3 Fondul de Coeziune(FC)

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanteazaprograme, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt claridentificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in acord

cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de autoritatinationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul de coeziune esteinstrumentul financiar care sprijina investitiile in domeniul infrastructurii de transport,energiei si mediului. Rata maxima de finantare prin Fondul de Coeziune este de 85% dincheltuiala publica pe proiect. Din sfera activitatilor eligibile nu vor face parte dobanzile lacredite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totalaeligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte, dezactivarea statiilor deenergie nucleara, TVA recuperabil.

3.2.4 Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiuneacomplementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. Este destinatimbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produseloragricole si forestiere si dezvoltarii potentialului local in zonele rurale. Estecorespondentul Fondului SAPARD, accesibil insa statelor membre ale UE are caobiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii agriculturiicomunitare.Actiunile care vor fi finantate prin FEADR sunt:1. investitii in holdinguri agricole;2. sprijin de inceput pentru tineri fermieri;3. instruire profesionala;

4. sprijin pentru scheme de pensionare anticipata;5. alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate;6. masuri de agro-mediu;7. procesarea si marketingul produselor agricole;8. dezvoltarea si promovarea padurilor;9. masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale.Valoarea indicativa a fondurilor FEADR pentru perioada 2007-2013 este de 7,114miliarde Euro. 20% din fondurile de dezvoltare rurala pentru primii trei ani de la data


15/40

15

aderarii 2007-2009, (2,38 miliarde Euro FEADR) vor fi alocati pentru Platile NationaleComplementare din primul pilon al PAC.

3.2.5 Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este actiunea financiara complementaradestinata politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentrucresterea competitivitatii sectorului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabilintre resurse si capacitatea de exploatare.Actiunile care vor fi finantate prin FEP sunt:1. ajustari ale efortului in sectorul pescuitului;2. modernizarea flotei;3. dezvoltarea de ferme de pescuit;4. protectia zonelor maritime;

5. facilitati in porturile de pescuit;6. procesarea si marketingul produselor de peste;7. promovarea produselor.

Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin careRomania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. In ceea ce priveste Strategia PND, avand invedere obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare fata de UE si pornind dela o analiza cuprinzatoare a situatiei socio-economice actuale, au fost stabilite saseprioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza in interior o multitudine de domenii si sub-

domenii prioritare:1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarireacapacitatii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

Programarea financiara a PND 2007-2013 urmareste sa realizeze un tablougeneral al resurselor financiare alocate in perioada de referinta pentru sustinereainvestitiilor pentru dezvoltare in domeniile de interventie care fac obiectul prioritatilor

nationale de dezvoltare din Strategia PND 2007- 2013, cat si distributia acestora pe celesase prioritati nationale de dezvoltare.Programele Operaionale (PO) sunt documentele prin care se realizeaz

implementarea aciunilor strategice prevzute n CSNR i implicit accesarea efectiv aInstrumentelor Structurale. Au fost elaborate apte Programe Operaionale (PO), n cadrulObiectivului Convergen.

Proiectele celor apte Programe Operaionale au fost elaborate de ctreAutoritile de Managementresponsabile (ministerele de linie), n coordonarea Autoritii
http://www.fonduri-ue.ro/upload/118959388211.pdfhttp://www.fonduri-ue.ro/upload/118959388211.pdfhttp://www.fonduri-ue.ro/upload/118959388211.pdf


16/40

16

pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, n cadrul grupurilor de lucru inter-instituionale i parteneriale. Ele au fost transmise oficial spre negociere ComisieiEuropene n perioada ianuarie-februarie 2007, iar n perioada februarie-iunie 2007

programele au fost supuse consultrii inter-servicii n cadrul Comisiei Europeneidiscuiilor tehnice.

Lista Programelor Operationale elaborate de Romania, CSNR, institutiile care auprimit atributii de management al Programelor Operationale conform HG nr. 497/2004,modificata si completata de HG nr. 1179/2004 si HG nr. 128/2006 se gaseste la anexa

Management financiar si control

Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat sa indeplineasca rolul de Autoritatede Certificare pentru toate Programele Operationale, fiind responsabil de certificarea

declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata inainte de transmiterea acestora laComisie, in conformitate cu prevederile Articolului 61 din Regulamentul nr. 1083/2006privind prevederile generale referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regionala,Fondul Social European si Fondul de Coeziune. Autoritatea de Certificare functioneaza incadrul Fondului National, fiind utilizata astfel experienta din perioada de pre-aderare. Ounitate separata din cadrul Fondului National este desemnata de statul membru pentru afunctiona ca Autoritate de Plata, organism responsabil cu primirea tuturor platilor de laComisia Europeana aferente FEDR, FSE si Fondului de Coeziune, pentru toateProgramele Operationale, si cu efectuarea platilor din resursele comunitare catreBeneficiari sau catre Unitatile de Plata din cadrul ministerelor avand rol de Autoritati deManagement. In calitate de Autoritate de Audit pentru toate Programele Operationale a

fost desemnat un organism asociat Curtii de Conturi, in conformitate cu cerinteleArticolului 59 a Regulamentului nr. 1083/2006. Autoritatea de Audit este independentadin punct de vedere operational fata de Autoritatile de Management, Autoritatea deCertificare si Autoritatea de Plati.

Autoritatea de management

Fiecare Autoritate de Management este responsabila pentru managementul siimplementarea eficienta, eficace si corecta a Programului Operational, in conformitate cuprevederile Articolului 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006. Autoritatile deManagement au responsabilitatea de a asigura managementul si implementarea eficienta

si corecta a Instrumentelor Structurale si a Programelor Operationale, astfel incat sa seobtina beneficiile sociale si economice maxime. Actiunile lor vor fi desfasurate inintregime in conformitate cu legislatia actuala din Romania si UE si cu politicileguvernamentale. Autoritatile de Management isi vor coordona activitatea cu alteMinistere si parteneri sociali si vor dezvolta un parteneriat real si eficace in vedereaobtinerii unui impact socio-economic real. Astfel, se va urmari maximizarea valorii siimpactului proiectelor care contribuie la strategiile Programelor Operationale si atingereatintelor propuse.Autoritatile de Management pot delega o parte din sarcini Organismelor


17/40

17

Intermediare, insa pastreaza responsabilitatea globala pentru executia corecta a sarcinilordelegate. Fiecare Autoritate de Management este responsabila pentru managementul siimplementarea eficienta, eficace si corecta a Programului Operational, in conformitate cu

prevederile Articolului 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

Planul National Agricol de Dezvoltare Rurala este un program de dezvoltare aspaiului rural romnesc carese adreseaz nevoilor mediului rural,vizeaz reducerea ctmai rapid a disparitilor de dezvoltare socio-economic a Romniei fa de celelaltestate membre ale Uniunii Europene, ndeplinete cerinele de dezvoltare rural ncontextul dezvoltrii durabile complementar programelor operaionale finanate prinintermediul instrumentelor structurale.

Autoritatea de Management:Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Directia Generala Dezvoltare Rurala

(DGDR-AM PNRD)

Obiectiv general: Romania, prin PNDR, vizeaza o serie de obiective care sprijinacresterea competitivitatii sectoarelor agro-alimentar si forestier, imbunatatirea mediului sia spatiului rural, imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, diversificarea economieirurale, demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala.

Masuri PNADR:

1. Modernizarea exploatatiilor agricole2. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

3. Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentrueconomia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Total alocari financiare 2007-2013 (miliare euro):

Fonduri alocate: 9,97 Fonduri Europene: 8,02 Fonduri nationale: 1,95

Axe prioritare

Creterea competitivitii sectorului agricol i forestier (Axa 1), mbuntirea calitii mediului i a zonelor rurale (Axa 2), mbuntirea calitii vieii n zonele rurale i diversificarea economiei rurale

(Axa 3), Promovarea iniiativelor locale de tip Leader (Axa 4).


18/40

18

3.3 Rolul si implicarea autoritatilor judetene in accesarea fondurilor europene

nerambursabile pentru investitii

Completarea veniturilor proprii i a transferurilor de la bugetul de stat cu fonduriexterne se impune n cazul realizarii investiiilor pe plan local, investiii fr de caredezvoltarea local nu este posibil. Accesarea i gestionarea fondurilor europenenerambursabile pentru care autoritile publice locale i judeene sunt eligibile ar trebuis fie una din prioritile acestora n efortul lor de a suplimenta fondurile publice locale.Aspecte care in de administraiapublic local, de cum se organizeaz pe de o parte i defactori externi pe de alt parte, determin slaba performan existent pe ansamblu nacest moment cu privire la finanarea investiiilor locale din fonduri europenenerambursabile. Importana pe care autoritile judeene o acord fondurilor europenenerambursabile este legat i de modul n care programele de finanare oferite de

Uniunea European rspund necesitilor existente pe plan local.

Ce este important de stiut de care cei care vor beneficia de fondurile structurale:

Cautam bani pentru proiecte si nu proiecte pentru bani; Fii atent la implementare, nu doar la conceperea proiectului; Pastreaza documente justificative pentru fiecare actiune in parte; Asigura o transparenta deplina pentru activitatile din proiect ; Informeaza-te atunci cand ai incertitudini; respecta regulile.

Una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunt administraia publicjudeean este necesitatea asigurrii co-finanrii pentru a putea depuneproiectele pe care i le propune. Rolul co-finanrii este foarte importantcontribuind la responsabilizarea administraiei publice n legtur cu utilizareaacestor fonduri. n acelai timp ns nivelul sczut al resurselor bugetare nupermite crearea unui fond consistent de co-finanare cu ajutorul cruia s-arobine proiecte de investiii de amploare. Muli reprezentani aiautoritilor publice judeene se tem s fac aceste investiii care sunt riscanten cazul n care proiectul nu este selectat spre finan are. Din acest punct devedere autoritile judeene nu au nvat nc s accepte riscul ca un factorce le poate aduce de multe ori resurse suplimentare. Un alt impediment este slabapregtire a administraiilor publice judeene pentru a face fa condiiilor deeligibilitate dar i gestionrii propriu-zise a proiectelor finanate prin f.e.n. Estevorba pe de o parte de o dotare logistic destul de precar dei s-au fcutprogrese n acest sens. Resursele umane nu sunt bine pregtite iprogramele de instruire organizate n ultimul timp nu au efectele scontate,situaia nembuntindu-se n mod vizibil. n plus este vorba i de unmanagement defectuos existent n administraia public romneascalimentat de birocraie i lipsa standardelor de performan.


19/40

19

Alte dificulti ntmpinate n gestionarea proiectelor sunt legate de problemeadministrative i de comunicare generate de instituiile care ofer programelede finanare.

Diferente majore intre fondurile pre-aderare si post-aderare: Cresterea semnificativa a fondurilor Baze legale si scopuri diferite Managementul descentralizat al programelor Principii solide de parteneriat si structuri pentru programare,management si

implementare Proiectele majore vor fi adoptate de catre Comisie individual dar administrate in

cadrul programelor corespondente

Domenii finantate din fonduri

europeneIntarirea capacitatii

administrative 21%

Mediu 26%

Infrastructura 29%

Agroturism 1%

Coeziune sociala 1%

Asistenta sociala 4%

Dezvoltare IMM 7%

Cultura 11%


20/40

20

Capitol 4: Ciclul managementului de proiect

Ciclul managementului proiectului este o abordare integrat a planificrii,proiectrii i managementului proiectelor de dezvoltare. Aceast abordare integratasigur faptul c principiile majore i politica fiecrui finanator al proiectului sau factorinteresat sunt luate n consideraie sistematic n fiecare etap, pe toat durata proiectului.Proiectelese realizeaz ntr-o succesiune de etape, pornind de la un document strategic dedezvoltare din care se desprinde idea de proiect ntr-un anumit domeniu (ex. resurseumane, infrastructur, mediu, turism, etc), care apoi este formulat, implementat i nfinal evaluat, cu scopul de crea condiiile necesare pentru realizarea unor aciuni viitoarede dezvoltare.

Un proiect de investiii are o dinamic specific pe un interval de timp determinatcare constituie ciclul su de via. Proiectul este rezultanta unui proces complex,transpunerea sa n practic realizndu-se prin activiti i sarcini care au urmtoarelecaracteristici:

sunt identificabile i joac un rol bine definit n viaa proiectului, ceea censeamn c, orice anomalie de ordin calitativ sau cantitativ n execuia uneiactiviti se poate reflecta negativ prin compromiterea sau prejudiciereaobiectivelor proiectului,

fiecare activitate are un nceput i un sfrit bine determinat, orice activitate este consumatoare de resurse (materiale, umane, de timp), fiecare

dintre acestea avnd un cost i o anumit disponibilitate. orice activitate/sarcin este legat de cel puin o alt activitate /sarcin printr-o

relaie de anterioritate (de preceden) care, din punct de vedere tehnologic, arat

c, ea nu poate s nceap dac i numai una dintre aceleactiviti cu acre este nrelaii de anterioritate nu este terminat (osuprapunere parial este acceptat nanumite condiii lucru fiind stabilit specialiti avizai n tehnologia aplicat).

Elaborarea i implementarea oricarui proiect este un proces ciclic format din faze cuo succesiune i etapizare logic prestabilite, care interconditioneaz reciproc. n linii mari,reamintim c ciclul de via al unui proiect are sase etape: programare, identificare,formulare, finantare, implementare, evaluare.


21/40

21

4.1 Etapele managementului de proiect

1) Programarea

Programarea este prim faz a PCM care const n stabilirea cadrului general decooperare al UE cu o anumit ara sau regiune a unei ri. Printr-un proces de consultarei negociere ntre guvernul naional, donatori i ali factori interesai, urmrind analiz

problemelor i a oportunitilor de dezvoltare ale rii sau regiunii n cauza i innd contn acelai timp de prioritile UE i ale rii beneficiare, c i de aciunile altor organizaiifinanatoare, de capacitatea financiar a UE i a rii sau regiunii receptoare, se convineacordarea sprijinului pe anumite domenii de activitate i se schieaz idei de programe.Rezultatul se regsete ntr-un Document Strategic de Tara sau Regional.

Programul ISPA Mediu finanteaza investitii referitoare la armonizarea legislatieide Mediu a Romaniei cu Directivelor de Mediu ale UE in domeniul apei, deseurilor siaerului si la atingerea standardelor comunitare in domeniul mediului.

2) IdentificareaConform cadrului stabilit de Documentul Strategic de Tara sau Regional se

analizeaz problemele (situaiile dificile, care nu convin i pe care dorim s le depim),nevoile i interesele posibililor factori interesai i se identific acele idei de proiecte careurmeaz s fie aprofundate.

Ca si populatia din toata Europa, publicul din judetul Dambovita produce maricantitati de deseuri solide, care includ resturi de mancare, deseuri verzi, hartie si carton,ambalaje, doze si sticle din plastic sau sticla. Cantitatea totala a deseurilor produse injudet ar umple piata civica si ar avea o adancime de 2-3 metri pe an. Lipsa unui sistem

Programare

Implementare Identificare

FormulareFinantare

Evaluare


22/40

22

modern de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilor solide duce la necesitateaimplementarii unui astfel de proiect.

n aceast faz se elaboreaz, cnd este necesar, studii de pre-fezabilitate (SPF).

Aceste studii ajut la identificarea, selectarea i analiz comparativ a unor opiunispecifice i recomanda studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului.Rezultatul studiului da indicaii asupra oportunitii de a continu studiul pentru ideea deproiect aleas.

3) Formularea

In aceast faza se analizeaza aspectele importante ale ideii de proiect, tinnd contde obiectivele generale si prioritatile Documentului Strategic de Tara sau Regional, deindicatorii cheie de calitate si de opiniile principalilor factori interesati. Beneficiariidirecti ai proiectului si alti factori interesati n realizarea acestuia (acetia pot fi, dup caz,

autoritati locale, furnizori de servicii, publice sau private, alti agenti economici,organizatii neguvernamentale, inclusiv asociatii profesionale, etc) trebuie sa participleactiv la detalierea ideii, si pentru aceasta se constituie o echipa de proiect. Echipa deproiect devine o structura executiv, iar consultarea cu beneficiarii direci si factoriiinteresati se realizeaz sub forma unor ntlniri periodice, n care se discuta ntre altelestadiul analizei, se cer informatii suplimentare si dup caz, studii de fundamentare, analizariscului, etc. Relevana problemelor si fezabilitatea sunt aspecte cheie n acest faza. Seelaboreaza planuri detaliate de implementare a activitatilor ce vor fi realizate n cadrulproiectului, incluznd Cadrul Logic, cu indicatori privind rezultatele ateptate si impactulproiectului, precum si planul de resurse si implementare. In final, echipa de proiect iadecizia de a propune proiectul pentru finantare. O propunere de proiect de interes local va

fi sustinuta de participantii la formularea ei, prin ncheierea unui memorandum semnat detoi acestia.

4) Finantarea

Propunerea de finantare se elaboreaza sub forma unei cereri de finantare, care secompleteaza ntr-un formular standardizat (aplicatie), diferit pentru fiecare tip de programde finanare n parte. De regula, aplicatia este nsotita de o serie de anexe, care fac parteintegranta din cererea de finantare si justifica cererea. Aplicatia (cererea de finanare) estedepusa la Unitatea de implementare a programului prin care se finanteaza proiectul

propus. Comisia de evaluare a propunerilor de proiect evalueaza cererea de finantare sidecide daca proiectul va fi sau nu va fi finantat, pe baza unor criterii de selectie, aceleasipentru toate cererile de finantare depuse n cadrul programului de finantare respectiva. ncazul deciziei de finantare a proiectului propus, se semneaza Contractul de finantare ntreAutoritatea Contractanta si Beneficiarul de sprijin financiar (aplicantul). In cazulprogramelor, contractul de finantare se ncheie ntre institutia specializata a donatorului(Comisia Europeana, n cazul UE) si tara receptoare.


23/40

23

5) Implementarea

Resursele materiale si umane alocate implementarii proiectului sunt utilizate

pentru ndeplinirea scopului propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect seadreseaza grupurilor tinta si beneficiarilor), contribuind astfel la ndeplinirea obiectivelorgenerale ale proiectului. Activitatile implementate n cadrul proiectului implica, deregula, ncheierea unor contracte pentru realizarea de studii, pentru asistenta tehnica,achiziii de bunuri si lucrari. Evolutia activitatilor din proiect este urmarita (semonitorizeaza progresul proiectului) si, dup caz, se propun ajusatri impuse de schimbareaconditiilor initiale. La sfrsitul perioadei de implementare, se poate propune un nouproiect pentru continuarea sau extinderea activitatilor proiectului.

6) EvaluareaEvaluarea reprezinta estimarea, ct mai sistematic si obiectiv cu putinta, a unui

proiect, program sau politic n derulare sau finalizat, n fazele de conceptie siimplementare, precum si a rezultatelor sale. Scopul evaluarii este de a compara coerentarezultatelor proiectului cu obiectivele propuse, determinnd astfel eficienta, eficacitatea,impactul si durabilitatea proiectului. Evaluarea trebuie sa furnizeze informatii credibile siutile, permitnd incorporarea de lectii nvatate si bune-practici n procesul de decizie,att din perspectiva beneficiarilor de sprijin financiar (recipienti) ct si a organizatiilorfinantatoare (donatori).

Evaluarea poate fi facuta n perioada de implementare a proiectului sauprogramului (evaluare intermediara), la sfrsitul acesteia (evaluare finala) sau dupaperioada de implementare (ex-post evaluare), fie pentru a ajuta la o mai bunadirectionare a proiectului sau programului, fie pentru a desprinde lectii utile pentru

viitoare proiecte/programe. Evaluarea ar trebui sa conduca la decizia de a continua,revizui sau stopa un proiect/program, iar concluziile si recomandrile ar trebui luate nconsiderare n procesul de elaborare, respectiv implementare, a unor proiecte sauprograme viitoare.


24/40

24

Capitolul 5: Managementul fondului ISPA aplicat la ConsiliulJudetean Dambovita

5.1Descrierea institutieiConsiliul local Targoviste reprezinta autoritatea publica prin care se realizeaza

autonomia acestei unitati administrativ-teritoriale, fiind un organ deliberativ alcatuit din15 consilieri alesi in conditiile legii pe o perioada de 4 ani.

Consiliul local hotaraste prin vot, din randul membrilor sai, pe durata mandatuluiconstituirea de comisii de specialitate in principalele domenii de activitate. In functie despecificul si nevoile sale Consiliul local Targoviste a organizat comisii de specialitate indomeniile:

Comisia economica, de studii, prognoze economico-sociale, buget-finante,

dezvoltare economica, stabilirea si administrarea domeniului public si privat al comunei.Comisia pentru activitati de cultura si arta, de stiinta, invatamant, sanatate,asigurari sociale, protectie sociala, sportive si de agrement, culte.

Comisia juridica, apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si a libertatilorcetatenesti, de etica, litigii.

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratieipublice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publicelocale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare aadministartiei publice locale, in conditiile legii.

In cadrul Primariei Targoviste lucreaza in prezent 100 de salariati, conformorganigramei aprobate de Consiliul local Targoviste.

Obiectul de activitate al entitiiDreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a

soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care lereprezint, treburile publice, reprezint obiectivul principal al oricrui Consiliu Local, aloricrei primrii. Atingerea acestui obiectiv se poate realiza numai prin stabilirea,urmrirea i ncasarea veniturilor cuvenite bugetului local, venituri care s permitfinanarea unor programe de cheltuieli, ce reprezint realizarea n practic a autonomieilocale.

Principalul obiectiv al entitii const n soluionarea unor probleme alecolectivitii locale, dup cum urmeaz:

- asigurarea ordinei publice i a linitei locuitorilor;- ntreinerea i repararea strzilor, spaiilor verzi i parcurilor;- colectarea deeurilor menajere, transportul i depozitarea acestora;- asigurarea iluminatului stradal;-intreinerea bazei materiale a nvmntului precolar i preuniversitar;- asigurarea i ntreinerea spaiilor de desfacere a produselor agro-alimentare

(piee, trguri);- modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de turism i sport etc.;


25/40

25

- asistena social pentru categoriile populaiei defavorizate.

Legislaia n baza crora entitatea i desfoar activitatea

Regimul general al autonomiei locale, precum i organizarea i funcionareaautoritii administraiei publice locale sunt reglementate de Legea nr.215/2001, privindadministraia public local, cu modificrile i completrile ulterioare.

Principiile, cadrul general i procedurile privind formarea, administrarea,angajarea i utilizarea fondurilor publice locale, precum i responsabilitile autoritiloradministraiei publice locale sunt stabilite de OUG nr. 45/5.06.2003 privind finanelepublice locale cu modificrile i completrile ulterioare.

Organizarea i funcionarea Primriei Targoviste este reglementat de prevederileLegii nr. 215/2001 a administraiei publice locale, publicat n M.O. nr. 204/2001,modificat i completat prin O.G. nr. 74/ 2001 publicat n M.O. nr. 271/2001 i Legea

nr. 161/19.04.2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitareademnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri prevenirea i sancionareacorupiei, publicat n M.O. nr. 279/2003.

Autonomia local se realizeaz prin consiliul local, ca autoritate deliberativ iprimarul, ca autoritate executiv. Autoritatea administraiei publice locale administreazsau, dup caz, dispune de resursele financiare, precum i de bunurile proprietate publicsau privat ale oraului n conformitate cu principiul autonomiei locale. Prin actulnormativ susmenionat sunt reglementate atribuiile i funcionarea consiliului local,atribuiile primarului, viceprimarului i secretarului, organizarea i funcionareaserviciilor publice i a aparatului propriu de specialitate. Consiliul local i primarul aufost alei n condiiile prevzute de Legea privind alegerile locale, n urma alegerilor din

anul 2000 i a alegerilor din iunie 2004, actele oficiale de numire a consilierilor, aprimarului i a viceprimarului sunt prezentate n Dosarul Permanent.

Actele normative care reglementeaz activitatea desfurat de entitate n anul2004 sunt enumerate pe domenii i prezentate n dosarul permanent astfel:

achiziii publice ; administraie public local ; ajutor social, asisten social ; control financiar ; contabilitate;

finane publice ; impozite i taxe locale .

Pentru indeplinirea activitatilor curente ale Consiliului Judetean are incomponenta sa potential uman( vezi anexa), potential informatic(vezi anexa), potentialfinanciar(vezi anexa).


26/40

26

5.2Fundamentarea proiectului5.2.1 Necesitatea si oportunitatea proiectului

Necesitatea acestui proiect este data de faptul ca in judetul Dambovita gradul de poluareeste ridicat, datorita sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilordepasit. In judet, doar un numar infirm de locuitori este deservit de actualul serviciu, inprincipal doar zonele centrale au accesibilitate la acest serviciu.

Oportunitatea acestui proiect este data de faptul ca in prezent judetul poate contractafonduri europene nerambursabile pentru a rezolva problema deseurilor solide.

5.2.2 Rezultate estimate

OBIECTIVGENERAL

OBIECTIVESPECIFICE

ACTIVITATI REZULTATEESTIMATE

Reabilitareasistemului decolectare,transport, trataresi depozitare adeseurilor solidein judetulDambovita

1. imbunatatireainfrastructuriisistemului decolectare, transport,tratare si depozitare adeseurilor solide injudetul Dambovita

achizitionarea deechipamente care safie in conformitatecu standardele UE

18 vehicule modernede colectare adeseurilor. 6vehicule si 84 decontainere de metalpentru transportareadeseurilorcompostabile. 8vehicule pentrumaturat strada. 4.550

de containere maricare vor fi folosite lablocuri . 115.517 decontainere micipentru uzul caselorindividuale

2250 gospodarii dinjudet vor avea parte

de un servicii decolectare transport sidepozitare aldeseurilor produseprin grija unoroperatori calificati


27/40

27

construirea a 2depozite ecologice laAninoasa si Titu,care vor oferistandarde modernede gestionare adeseurilor inclusivsortarea, procesareadeseurilor colectate

Protejarea mediuluisi sanatatii umane injudetul Dambovita siin judeteleinconjuratoare

2. cresterea graduluide utilizare aresurselor naturaleprin reciclareamaterialelor

refolosibile

introducerea sortariisi reciclariideseurilor menajere.

Reducerea volumuluideseurilor cu 30%depozitate in folosulresurselor

construirea unei noiinstalatii inAninoasa care vacontine echipamentpentru sortareamaterialelorreciclabile : hrtie,carton, plastic iconserve metalice, siun sistem pentru

prelucrareadeseurilor verzi sivegetale.

Obtinerea unorvenituri de cca30000lei ca surse abugetelor locale dinreciclarea unei partia deseurilor (plastic,hartie, sticla, metal,etc.)

3. educareapopulatiei in ceea cepriveste colectarea,transportul, tratarea sidepozitareadeseurilor solide injudetul Dambovita

nfiinarea unuicompartiment derelatii publice, cares lucreze n cadrulUnitatii deImplementare aProiectului

Cesterea gradului deinformare apopulatiei interesatede lucrarile prestatein cadrul proiectului

Planificarea i

executarea uneicampanii decontientizare anevoii de ambuntiadministrareadeeurilor, ncepndprin a se concentra

Se vor realiza

panouri mobile deexpunere, banner-estradale, brouraprincipal, ghidulreciclrii locale,broura pentru coli.


28/40

28

asupra depozitriiilegale

5.3 Elaborarea fisei standard de proiect

5.3.1. Informatii de baza

5.3.1.1 Numarul proiectului 2001 RO 16 P PE 0175.3.1.2 Titlul proiectului: Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare sidepozitare a deseurilor solide in judetul Dambovita5.3.1.3 Locatia:judetul Dambovita

5.3.2 Obiective5.3.2.1 Obiectiv general: Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare sidepozitare a deseurilor solide in judetul Dambovita

5.3.2.2 Scopul proiectului: imbunatatirea colectarii si eliminarii deseurilor pe care leproduce, si sa asigure "Un viitor mai curat pentru Dambovita".

5.3.2.3 Obiective specifice:

imbunatatirea infrastructurii sistemului de colectare, transport, tratare sidepozitare a deseurilor solide in judetul Dambovita;

cresterea gradului de utilizare a resurselor naturale prin reciclarea materialelorrefolosibile;

educarea populatiei in ceea ce priveste colectarea, transportul, tratarea sidepozitarea deseurilor solide in judetul Dambovita.

5.3.3 Parteneri implicati in proiect:

Ministerul Economiei si Finantelor-Oficiul de Plati si Contractare PHARE;

Rolul Ministerului Economiei i Finanelor:

Ministerul Economiei i Finanelor se organizeaz i funcioneaz ca organ despecialitate al administraiei publice centrale, n subordinea Guvernului, care aplicastrategia i Programul de guvernare n domeniul economiei i finanelor publice.


29/40

29

Ministerul Economiei i Finaneloreste minister cu rol de sinteza, instituie publica cupersonalitate juridic.

Ministerul Economiei i Finanelor ndeplinete urmtoarele funcii:

a) de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere n aplicare aProgramului de guvernare n domeniul finanelor publice, precum i elaborareastrategiilor i aprogramelor privind creterea economic n industrie, energie, resurseleminerale, industria de aprare, promovarea exportului, precum i a politicilor dindomeniul economic;

b) de reglementare i sinteza, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ iinstitutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul finanelorpublice, din domeniul economic i din celelalte domenii conexe: recuperarea i

conservarea energiei, recuperarea instalaiilor, reciclarea materialelor i gestionarearesurselor materiale, restructurarea i, dup caz, privatizarea operatorilor economici carefuncioneaz sub autoritatea Ministerului Economiei i Finanelor;

c) de reprezentare, prin care se asigura, n numele statului roman i al GuvernuluiRomniei, reprezentarea pe plan intern i extern n domeniul sau de activitate;

d) de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a Romniei la Uniunea Europeanpentru domeniul financiar, fiscal i economic;

e) de elaborare i implementare a politicii bugetare i a politicii fiscale a Guvernului;

f) de corelare a politicilor fiscale i bugetare cu celelalte politici economico-sociale;

g) de coordonare a relaiilor bugetare cu Uniunea European, precum i a contactelor custructurile comunitare, din punct de vedere administrativ, n acest domeniu;

h) de administrare a veniturilor statului;

i) de contractare i administrare a datoriei publice;

j) de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;

k) de exercitare a controlului financiar public intern, inclusiv a auditului intern;

l) de asigurare a evidentei centralizate a bunurilor ce constituie domeniul public alstatului;

m) de elaborare i supraveghere a cadrului legal n domeniul contabilitii;


30/40

30

n) de coordonare a asistenei financiare nerambursabile acordate Romniei de UniuneaEuropean i de statele membre ale acesteia;

o) de coordonare a utilizrii asistenei financiare nerambursabile acordate Romniei dectre Uniunea European prin fondurile structurale i de coeziune;

p) de administrare financiar a fondurilor PHARE, ISPA i SAPARD;

r) de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului aplicrii unitare irespectrii reglementrilor legale n domeniul sau de activitate, precum i al functionariiinstituiilor care isi desfoar activitatea n subordinea sau sub autoritatea sa;

s) de autoritate a administraiei publice centrale de specialitate, prin care se asiguraelaborarea i implementarea politicii n domeniul sistemelor de management financiar i

control la instituiile publice, precum i de autoritate de management i de organismintermediar pentru programul operational sectorial pentru creterea competitivitatiieconomice;

t) de administrare a proprietii publice din domeniul resurselor minerale, al transportuluienergiei, al transportului i stocrii ieiului i gazelor naturale sau din alte domeniistabilite de lege ca bunuri proprietate publica, prin operatorii economici care funcioneazn subordinea i sub autoritatea Ministerului Economiei i Finanelor.

Ministerul Economiei si Finantelor-Autoritatea de Management-Ex ISPA;

Principiile care stau la baza activitii Ministerului Economiei i Finanelor sunturmtoarele:

a) coerenta, stabilitatea i predictibilitatea n domeniul economiei i al finanelor publicepe termen mediu;

b) armonizarea cadrului legislativ cu reglementrile Uniunii Europene;

c) ntrirea autoritii instituiei;

d) perfecionarea managementului fondurilor publice;

e) transparenta activitii n toate domeniile sale de activitate;

f) colaborarea cu partenerii sociali;

g) asigurarea unui mediu de afaceri concurential i predictibil.


31/40

31

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile promoveaza o politica de mediu unitara,

coerenta, avand ca principale obiective:a) Integrarea cerintelor de mediu in strategiile sectoriale;b) Conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu pentru asigurarea calitatii apei potabilein toate localitatile, epurarea apelor uzate, protejarea populatiei fata de efectele nocive alezgomotului, inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, retehnologizarea sistemelorde incalzire centralacentrala si implicit cresterea eficientei energetice, promovareautilizarii resurselor regenerabile de energie, reabilitarea ecologica a siturilor afectate depoluare istorica sau de eroziune costiera;c) Decuplarea degradarii mediului de cresterea economica;d) Ocrotirea biodiversitatii;e) Monitorizarea si diminuarea riscurilor schimbarilor climatice;

f) Managementul riscului si prevenirea dezastrelor provocate de inundatii;g) Aplicarea principiului "poluatorul plateste";h) Finantarea proiectelor, inclusiv prin Fondul de Mediu;i) Cresterea constientizarii publicului si intarirea parteneriatului cu organizatiileneguvernamentale din domeniu

Agentia de Protectie a Mediului Dambovita.

Atribuii generaleale Biroului Gestiunea Deeurilor i Chimicale:

a) rspunde n limita competenei la sesizrile din teritoriu transmise de ANPM;

b) nainteaz rapoarte lunare ctre ARPM privind aciunile de implementare adirectivelor referitoare la gestiunea deeurilor i substanelor chimice periculoasecuprinse n acquis-ul comunitar de mediu la nivel judeean;c) rspunde, n limita competenei, la sesizrile din teritoriu transmise APM i asigursuportul pentru ARPM, ANPM i MMGA la soluionarea solicitrilor AdministraieiPrezideniale, Parlamentului i a altor autoriti publice centrale, referitoare la gestiuneadeeurilor i substanelor periculoase;d) monitorizeaz implementarea legislaiei de mediu n domeniul gestionrii deeurilor isubstanelor chimice periculoase;e) susine i se implic n iniiativele societii civile n domeniul proteciei mediului;f) monitorizeaz stadiul ndeplinirii angajamentelor la nivel judeean n domeniu l

gestionrii deeurilor i substanelor chimice periculoase, asumate prin Tratatul deAderare la Uniunea European i ntocmete periodic rapoarte de evaluare pentruinformarea ANPM;g) colaboreaz cu Compartimentul Relaii Publice i Comunicare, Planuri, Proiecte iPrograme din APM n scopul fundamentrii tehnice a planurilor de aciune n domeniulgestiunii deeurilor i substanelor chimice periculoase, prin asigurarea documentaieispecifice;


32/40

32

h) colaboreaz cu Serviciul Monitoring, Sintez i Coordonare n scopul elaborriirapoartelor de sintez privind starea mediului la nivel judeean;i) colaboreaz cu Compartimentul Relaii Publice i Comunicare, Planuri, Proiecte i

Programe din APM, pentru proiecte i programe n domeniul gestiunii deeurilor isubstanelor chimice periculoase i propune ctre ARPM, ANPM i MMGA, sprepromovare, proiecte de cercetare tehnologic;

j) monitorizeaz la nivel judeean cheltuielile anuale de protecia mediului n domeniulgestiunii deeurilor i substanelor chimice periculoase.

5.3.4 Descrierea proiectului:

Sistemul prezent de colectare si eliminare al deseurilor, produse de catre publiculdin judetul Dambovita este depasit, populaia deservit n sistemul existent de gestiune a

deeurilor solide este de 177 000 locuitori din zona urban. Un numr de 386 000locuitori nu beneficieaz de serviciile de colectare/transport. Acest populaie locuiete nzonele rurale ale acestui jude, din aceasta cauza se produce o poluare considerabila.Aceasta are un efect daunator asupra calitatii vietii si asupra mediului in care traim.Deseurile colectate in prezent sunt descarcate la depozite neecologice, care nu potcontrola prevenirea poluarii pamantului si a apelor din jur. Nu exista nici un sistemmodern pentru sortarea deseurilor colectate si de aceea materialele sunt lasate laintamplare sau ingropate, astfel incat se refoloseste o parte foarte mica din deseurileproduse.

Cei 560.000 locuitori ai judetului Dambovita vor beneficia in curand de servicii

imbunatatite de gospodarire a deseurilor menajere. Acest lucru se va petrece ca urmare areabilitarii sistemului de colectare si transport a deseurilor solide. Valoarea proiectuluieste de 26 milioane euro, din care trei sferturi sunt finantare nerambursabila a UE, prinISPA. Restul de cofinantare de 25% este asigurat de Consiliul Judetean Dambovita.

Proiectul Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare adeseurilor solide din judetul Dambovita va include servicii moderne de colectare,transport, tratare si depozitare corespunzatoare standardelor UE. Proiectul prevedeachizitionarea de echipamente, efectuarea de constructii, precum si realizarea unui sistemeficient de colectare si depozitare a deseurilor atat in municipii si orase, cat si in mediulrural. Astfel, proiectul va contribui in mod substantial la imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei si la protectia mediului in judert.

Se vor construi 2 depozite la Aninoasa si Titu si la Aninoasa sse va infiinta uncentru de management al deseurilor.


33/40

33

Sistemul de Colectare

Noul sistem de colectare va fi operational cand cele doua lucrari de infrastructura

(depozitele ecologice) vor fi terminate si cand noul echipament modern va fi furnizat.Pentru apartamentele de bloc, materialele reciclabile, (plasticul, hartia si cartonul, sticla,dozele) vor fi colectate, in containere speciale, colorate diferit fata de cele pentrudeseurile menajere generale.

In mediul urban, pentru casele situate pe loturi inividuale colectarea se va faceprin europubele de 120 l pentru deseurile menajere generale, cele reciclabile urmand a secolecta in eurocontainere amplasate in centrele de interes (scoli, magazine, sedii etc).Administratiile municipiilor si oraselor vor amenaja centre de colectare a deseurilor verziin toate zonele de interes (parcuri, gradini publice, scuaruri, piete, etc.)

In zonele comerciale importante se vor livra containere speciale, in care se vordepozita sticle de diferite culori, astfel incat sticlele folosite sa fie returnate langapunctele comerciale, de catre populatie, la o vizita urmatoare.

In zonele rurale casele vor fi dotate cu recipienti standardizati individual, iar inlocatiile greu accesibile se vor amplasa containere, ce vor fi folosite de mai multe case.Gospodariile din mediu rural vor primi suplimentar containere mari in care se vor puneseparat deseurile verzi fata de cele vegetale produse de catre public.

Sistemul de Transport

Mai multe masini moderne de transport vor colecta deseurile reciclabile pringolirea containerelor, localizate in centre de interes public si le vor transporta directaceste deseuri reciclabile la o noua instalatie de sortare din Aninoasa.

Deseurile generale depozitate de catre public in containerele de langa blocuri sicase, vor fi golite si apoi transportate, folosind vehiculele moderne de transport aldeseurilor, la noile instalatii de eliminare/tratare de la Titu si Aninoasa. In cateva zonerurale, unde drumul de acces nu este accesibil vehiculelor moderne de colectare,colectarea se va face cu ajutorul tractorului.

Un sistem de transport specific sticlei de diferite tipuri va goli containerele la

punctele de colectare special amenajate pentru sticle, din zonele comerciale si va livrasticla la noua instalatie de la Aninoasa.

Un sistem de transport, specific scopului de colectare al deseurilor verzi, vacolecta containerele cu acest continut din zonele rurale si parcuri publice. Vehiculele vorlasa in urma lor cate un container gol si vor transporta containerele pline la instalatia de laAninoasa, la unitatea de fabricare a compostului.


34/40

34

Reabilitarea sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare a deseurilorsolide in judetul Dambovita este un proiect pilot, Consiliul Judetean Dambovita nu amai implementat un proiect asemanator si nici nu a beneficiat de fonduril nerambursabile

de la UE pana in acest moment.

5.3.5 Prezentarea detaliata a bugetului

Vezi anexa 2.

5.3.6 Prezentarea detaliata a activitatilor proiectului pe componente

Obiectiv specific 1:

Imbunatatirea infrastructurii sistemului de colectare, transport, tratare si depozitare adeseurilor solide in judetul Dambovita

Activitatea 1: Achizitionarea de echipamente care sa fie in conformitate cu standardeleUE.

Echipamentele care vor fi cumparate din bugetul proiectului trebuie sa fie inconformitate cu standardele UE si cu cele din Romania si vor fi urmatoarele: 18vehicule moderne de colectare a deseurilor. 6 vehicule si 84 de containere demetal pentru transportarea deseurilor compostabile. 8 vehicule pentru maturat

strada. 4.550 de containere mari care vor fi folosite la blocuri . 115.517 decontainere mici pentru uzul caselor individuale.

Activitatea 2: Construirea a 2 depozite ecologice la Aninoasa si Titu, care vor oferistandarde moderne de gestionare a deseurilor inclusiv sortarea, procesarea deseurilorcolectate.

Participarea la licitatii in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru terenuri; Achizitionarea de terenuri pentru depozitele de la Aninoasa si Titu; Echiparea depozitelor cu masini moderne pentru gestionarea deseurilor.


Cresterea gradului de utilizare a resurselor naturale prin reciclarea materialelorrefolosibile


35/40

35

Activitatea 1: Introducerea sortarii si reciclarii deseurilor menajere.

Pentru apartamentele de bloc, materialele reciclabile, (plasticul, hartia sicartonul, sticla, dozele) vor fi colectate, in containere speciale, colorate diferit fatade cele pentru deseurile menajere generale

In mediul urban, pentru casele situate pe loturi inividuale colectarea se va faceprin europubele de 120 l pentru deseurile menajere generale, cele reciclabileurmand a se colecta in eurocontainere amplasate in centrele de interes (scoli,magazine, sedii etc). Administratiile municipiilor si oraselor vor amenaja centrede colectare a deseurilor verzi in toate zonele de interes (parcuri, gradini publice,scuaruri, piete, etc.)

In zonele comerciale importante se vor livra containere speciale, in care se vordepozita sticle de diferite culori, astfel incat sticlele folosite sa fie returnate langapunctele comerciale, de catre populatie, la o vizita urmatoare.

In zonele rurale casele vor fi dotate cu recipienti standardizati individual, iar inlocatiile greu accesibile se vor amplasa containere, ce vor fi folosite de mai multecase. Gospodariile din mediu rural vor primi suplimentar containere mari in carese vor pune separat deseurile verzi fata de cele vegetale produse de catre public.

Mai multe masini moderne de transport vor colecta deseurile reciclabile pringolirea containerelor, localizate in centre de interes public si le vor transportadirect aceste deseuri reciclabile la o noua instalatie de sortare din Aninoasa.

Deseurile generale depozitate de catre public in containerele de langa blocuri sicase, vor fi golite si apoi transportate, folosind vehiculele moderne de transport aldeseurilor, la noile instalatii de eliminare/tratare de la Titu si Aninoasa. In catevazone rurale, unde drumul de acces nu este accesibil vehiculelor moderne decolectare, colectarea se va face cu ajutorul tractorului.

Activitatea 2: Construirea unei noi instalatii in Aninoasa care va contine echipamentpentru sortarea materialelor reciclabile : hrtie, carton, plastic i conserve metalice, si unsistem pentru prelucrarea deseurilor verzi si vegetale.

Va fi construita o linie de sortare care va primi materialele reciclabile colectateseparat care va cuprinde o mixtura de hartie, plastic si carton. Instalatia va fiamplasata in cadrul unei cladiri special construita si va contine un echipament deseparare si puncte de sortare manuala. Operatorii liniei de sortare vor separa(sorta) diferitele tipuri de materiale, pe componente, care vor include diferitetipuri de hartie, plastic si carton. Operatorul instalatiei va compacta materialelesortate in baloti si ii va transporta sub forma de loturi intr-o baza comerciala catrefabricile de prelucrare, unde materialele vor fi prelucrate pentru a fi transformatein materie prima.

Sticla va fi primita separat la instalatia din Aninoasa si va fi depozitata de catreoperator in incarcaturi de culori diferite. Sticla va fi transportata in loturi catre


36/40

36

fabricile de prelucrare a sticlei in alta zona din Romania, unde materialele vor fitopite si vor fi recuperate ca si materie prima pe o baza comerciala.

Colectarea sticlei incolore i a celei verzi se va realiza separat avnd n vedere cla aceast dat acestea au o pia de desfacere n Romnia. Acestea ar impunecte dou containere separate a fi amplasate n fiecare punct de colectare. Dac isticla brun va gsi pia n viitor n ar, un al treilea container va putea fiadugat ulterior.

Deeurile verzi pentru staia de compostare vor fi colectate pe dou ci distincte:

I. Prima metod este prin colectarea de la sate. Vor fi amplasatecontainere de 9.6 m3 n zone adecvate desemnate de primari i se vorcolecta o dat la dou sptmni. Acest container va fi destinatexclusiv deeurilor de grdin n exces. Containerele vor fi duse directla staia de compostare de la Aninoasa.

II. Departamentele de gestiune a parcurilor i grdinilor publice din oraevor colecta i transporta direct resturile vegetale la staia decompostare.


Educarea populatiei in ceea ce priveste colectarea, transportul, tratarea si depozitareadeseurilor solide in judetul Dambovita.

Activitatea 1: nfiinarea unui compartiment de relatii publice, care s lucreze n cadrulUnitatii de Implementare a Proiectului .

Infiintarea compartimentului de Relatii Publice; Angajarea unui functionar pentru lucrul cu publicul.

Activitatea 2: Planificarea i executarea unei campanii de contientizare a nevoii de ambunti administrarea deeurilor, ncepnd prin a se concentra asupra depozitriiilegale.

Se vor realiza panouri mobile de expunere, banner-e stradale, broura principal(un ghid complet al proiectului), ghidul reciclrii locale, broura pentru coli.

ncurajarea schimbrii comportamentale pe termen lung prin organizarea uneicampanii care s se adreseze n mod particular copiilor de vrst colar, integratn campania principal. Se vor face eforturi pentru a mobiliza un numr cat maimare de persoane publice cat si a elevilor si studentilor voluntari n sprijinulsustinerii campaniei


37/40

37

Capitolul 6: Criterii de eligibilitate a proiectului

Criteriile de eligibilitate sunt conditii obligatorii care trebuie sa fie indeplinite decatre solicitant si de catre proiect pentru a putea fi selectat in vederea acordarii ajutoruluifinanciar nerambursabil. Exista trei seturi de criterii de eligibilitate.

Pentru a fi eligibil un proiect trebuie sa indeplineasa urmatoarele criterii:

1. Criterii de solicitant;

2. Criterii de proiect;

3. Criterii de cheltuieli eligibile.

6.1 Eligibilitatea solicitantului:

Pentru a fi eligibili pentru o finanare nerambursabil, solicitanii trebuie sndeplineasc urmtoarele condiii:a) S fie societi comerciale, persoane juridice romne, cu capital integral privat, care

sa se ncadreze in categoria ntreprinderilor mici si mijlocii, definite conform Legii nr.133/1999, privind stimularea ntreprinztorilor privai pentru nfiinarea i dezvoltareantreprinderilor mici i mijlocii, cu completrile i modificrile ulterioare, nregistratenainte de 3.04.2003, data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, partea I a HGnr. 322/2003;

b) S aib sediul social n unul din oraele specificate ;c) S demonstreze c nu au nregistrat pierderi operaionale la data de 30 iunie 2003

conform raportrii contabile nregistrate la Administraia financiar.d) Sa aib surse de finanare stabile i suficiente pentru a asigura continuitatea n

derularea proiectului i s participe la finanarea acestuia.Consiliul Judetean Dambovita indeplineste aceste conditii.

6.2 Eligibilitatea proiectelor

Mrimea proiectelor

- Suma: Alocarea resurselor financiare ISPA pentru fiecare tarabeneficiara in parte, s-a facut in functie de: suprafata tarii, numarultotal de locuitori si produsul national brut pe locuitor. Astfel din totalulfinantarii ISPA de 1040 milioane Euro anual, Romania va primi 20-26%, reprezentand circa 240 milioane Eura anual, din care 50% pentruIspa Mediu.


38/40

38

Localizarea activitilorActivitile prevzute n proiecte trebuie s se desfoare n localitile urbane n care

se implementeaz programul: in localitatile Targoviste, Titu, Aninoasa din judetulDambovita.

Tip de proiect eligibil:Pentru a putea fi eligibile pentru finantare, proiectele Ispa Mediu trebuie sa

indeplineasca urmatoarele criterii:1. Concordanta cu principiile si politicile de mediu;2. Contributie la indeplinirea treptata a coeziunii economice si sociale a

Romaniei la UE;3. Indeplinirea prevederilor Planului National de Adoptare a Acquis-ului

Comunitar si Politica Nationala de Mediu;4. Mentinerea, protejarea si imbunatatirea starii calitatii mediului;5. Sporirea gradului de protectie in zonele sensibile de mediu;6. Intreprinderea de masuri pentru combaterea poluarii la sursa;7. Indeplinirea principiului poluatorul plateste;8. Protectia sanatatii populatiei si imbunatatirea conditiilor de trai pentru un

numar cat mai mare de oameni.

Numrul cererilor de finanare depuse de un solicitantUn solicitant poate depune o singur Cerere de finanare. Consiliul Judetean

Dambovita nu a mai cerut finantare europeana.

6.3 Eligibilitatea costurilor

Prin costuri eligibile se nelege valoarea estimat, n moned naional, atotalitii cheltuielilor cofinanate de la Subprogram. Costurile eligibile sunt singurelecosturi luate n considerare pentru finanarea nerambursabil.Costurile eligibile sunt costuri justificabile i nu pot lua forma unor sume forfetare.Pentru a fi considerate eligibile, n contextul proiectului, costurile trebuie sndeplineasc urmtoarele condiii generale:

s fie strict necesare pentru desfurarea proiectului, s fie corespunztoare achiziiei utilajelor, instalaiilor, echipamentelor, s fie n concordan cu devizul general,n cazul reabilitrii cldirilor, s fie prevzute n cadrul contractului de finanare; s fie n conformitate cu principiile managementului financiar adecvat i n special

cu principiile economicitii i eficienei costurilor; s fie efectiv realizatepe perioada execuiei proiectului i s respecte prevederile din

Contractul de finanare semnat cu Autoritatea Contractant,


39/40

39

s fie nregistrate n registrele contabile ale beneficiarului, s fie identificabile iverificabile i s fie susinute de originalele actelor de plat justificative.

Documentatia necesaraCererea de finantare ISPA trebuie are la baza un formular tip al Comisiei Europene ce

poate fi obtinut de la Unitatea de Coordonare ISPA Mediu,Aplicatia ISPA Mediu cuprinde:

a) formular tip al aplicatiei ISPA;b) studiul de fezabilitate;c) master-planul privind politica in domeniul serviciilor publice urbane;d) analiza economico-financiara a investitiei;e) analiza institutionala a institutiilor locale care vor implementa si gestiona investitiilepropuse;f) studiul de impact asupra mediului;

g) termenii de referinta pentru selectarea supervizorului proiectului.


40/40

managementul fondurilor europene

Documents