Managementul conflictului familial i gestionarea crizelorAsist.univ.drd. Cristina Starica

Partenerii, in relatiile conflictuale se vad pe ei ca victime ale retragerii sau cererii celuilalt. Familiile care apeleaz la terapie vor, de multe ori, s se elibereze de problemele care-i copleesc, ntruct singuri nu au abilitile necesare de a face acest lucru. Comunicarea clar i ajut pe membrii familiei s discrimineze ntre evenimente i s-i mbunteasc abilitile de a nelege i de a oferi suport. Abilitile de comunicare sunt considerate cea mai important trstur a unei relaii sntoase (Gottman, Markman, Notarius, 1977; Jacobson, Waldron, Moore, 1980).

Abordarea conflictului din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentaleSimptomele familiei sunt considerate ca fiind nite rspunsuri nvate, achiziionate involuntar i ntrite pe parcurs. Conform teoriei nvrii sociale, un comportament este nvat i meninut de consecinele sale, dar poate fi modificat n egal msur prin schimbarea acestor efecte. Terapeuii de orientare comportamentist au aplicat principiile teoriei nvrii pentru a antrena prinii s-i modifice comportamentele, s nvee cuplurile tehnici de comunicare i de rezolvare de probleme. Problemele de comportament sunt privite ca fiind cauzate de patternuri disfuncionale de ntrire ntre prini i copii, sau ntre soi.Prin prezentarea analizei relatiilor in termenii invatarii, terapeutul implica responsabilitatea reciproca de schimbare. Astfel, fiecare are un control asupra imprejurarilor care guverneaza relatia.

Relaiile din familie, emoiile, cogniiile i comportamentul fiecarei persoane sunt vzute ca exercitnd o influen mutual asupra membrilor, aa nct o inferen cognitiv poate declana comportamente, emoii i invers, meninnd n familiile disfuncionale o bucl de feedback. Pe msur ce acest proces de influenare reciproc se desfoar, se pot crea spirale negative de conflict. Odat cu creterea numrului de persoane implicate n conflict, dinamica devine mai complex, conflictul devenind mai uor de escaladat. Epstein i Schlessinger, (1996) citeaz patru modaliti prin care cogniiile, comportamentele, emoiile membrilor familiei pot interaciona, crend un climat instabil: 1. cogniiile, emoiile i comportamentul individului privind propria familie (de ex., persoana care se percepe ca retras fa de membrii familiei);2. aciunile celorlalti membrii ai familiei fa de persoana simptomatica; 3. aciunile combinate (nu ntotdeauna n consens) ale membrilor fa de client; 4. caracteristicile relaiilor dintre ceilalti membri ai familiei.(ex.observarea ca alti membrii ai familiei sprijina, de obicei, opiniile celuilalt)

Rolul credintelor (schemelor)Beck accentueaz importana credinelor (schemelor), astfel c restructurarea credinelor distorsionate are un impact esenial asupra schimbrii comportamentelor disfuncionale. ntr-o familie, schema cognitiv funcioneaz ntr-un mod similar, formndu-se de fapt, schema familiei. Dattilio (1998) sugereaz c acest schem este format din credine despre familie, formate de-a lungul anilor, n urma integrrii interaciunilor dintre membri. Exist dou seturi de scheme: cea a familiei de origine i cea legat de familie n general. Ambele influeneaz felul n care individul gndete, simte sau se comport n familie i devin subiect al schimbrii n functie de apariia unor evenimente de via semnificative (moarte, divor) sau n funcie de rutina zilnic.

Rolul credintelor (schemelor)-continuareExemplu de credine: despre cum ar trebui s fie relaiile n familie, cum ar trebui s se poarte soii ntre ei, ce probleme sunt suspecte de a apare n familie i cum ar trebui rezolvate, ce responsabiliti ar trebui s aib fiecare membru, distribuia rolurilor, ce costuri i beneficii ar trebui s se obina n urma mariajului, etc.. Schemele care contamineaz relaiile sunt nvate n procesul de cretere n propria familie. O parte dintre aceste credine disfuncionale sunt presupuneri despre rolurile familiale, n timp ce altele sunt presupuneri despre interaciunile familiale n general. Aceste scheme formeaz structura intern a formularilor tip "trebuie", a profeiilor care se automplinesc, citirea gndurilor, geloziei, nencrederii care otrvesc relaiile interfamiliale prin distorsionarea rspunsurilor membrilor la diverse comportamente.

Distorsiuni cognitiveRadicalizare: vad totul in alb si negruSuprageneralizarea: se dramatizeaza o dificultate obisnuita, generaliznd-o in mod excesivDeformarea selectiva: a este retinuta decit partea negativa a lucrurilor, se minimalizeaza tot ce este pozitivAutodeprecierea: toate calitatile si succesele nu au nici o valoareInferenta: citesc gindurile altora, ghicesc viitorul, fac deductii pripiteEmotivitatea: isi proiecteaza starile sufletesti asupra realitatiiPrezenta lui a trebui: viata trebuie sa indeplineasca numai anumite normeEtichetarea: este identificata persoana cu comportamentul eiPersonalizarea: intreaga raspundere pentru o problema este pusa pe umerii aceleiasi persoane

Modalitati de abordare a conflictului in terapia cognitiv-comportamentalaStuart (1980) face o lista cu 5 strategii pentru tratarea problemelor din cuplu:Cuplurile sunt invatate sa se exprime in mod clar, prin descrieri comportamentale, decat in mod vag, prin plangeri critice.Cuplurile invata proceduri noi de schimbare a comportamentului, subliniind controlul pozitiv, in locul celui aversiv;Imbunatatirea comunicarii;Stabilirea mijloacelor clare si eficiente de impartire a puterii si de luare a deciziilor;Cuplurile vor aplica si acasa abilitatile invatate in sedintele de terapie

Proceduri de schimbare a comportamentului generator de conflicteExprimarea clara a comportamentului asteptat, pentru exprimarea dorintelor, prin. De ex. in loc de: Ar putea fie mai atent la nevoile mele, sa spuna: Atunci cand vezi ca sunt trista, as vrea sa ma intrebi ce nu merge.Influentarea celuilalt prin intarire pozitiva: terapeutul va cere fiecarui sot sa faca o lista cu 3 lucruri pe care el/ea ar vrea ca celalalt sa le faca mai des; sau sa se gandeasca la ce lucruri ar putea dori sa le faca celalalt

Formarea deprinderilor de a identifica gandurile automate (Ea plange trebuie sa fie nebuna dupa mine), care reflecta schemele ascunse (Femeile declara, de obicei, ca barbatii sunt responsabili pentru nefericirea lor).

CATEGORII DE COGNIIITREBUIE s fiu cel mai bun n tot ceea ce mi propun.E GROAZNIC cnd lucrurile nu se ntmpl aa cum doresc sau le-a face eu.NU POT SUPORTA faptul c lumea nu e corect.EVALUAREA GLOBAL A VALORII UNUI OM Sunt prost! E ru!TIPURI DE COGNIIIDESCRIPTIVE descriu ceea ce percepem. Ex. Iubitul nu m sunINFERENIALE concluziile pe care le tragem pe baza a ceea ce percepem. Ex. Dac nu m sun nseamn c nu m iubete.EVALUATIVE modul de a evalua ceea ce percepem. Ex. E groaznic c nu m iubete, trebuie s m iubeasc, nu pot suporta s nu m iubeasc, sunt o ratat, e un .!

REGULI DUP CARE OAMENII TRIESC SAU CATEGORII MAJORE DE COGNIII IRAIONALE:Am nevoie de dragostea i aprobarea tuturor persoanelor semnificative i trebuie s evit dezaprobarea cu orice pre.Pentru a fi valoros ca i persoan trebuie s am succes n tot ceea ce mi propun, s nu fac greeli.Oamenii trebuie s fie coreci iar atunci cnd sunt incoreci sau egoiti trebuie blamai sau pedepsii.Lucrurile trebuie s fie aa cum vreau eu, altfel viaa este insuportabil!Nefericirea mea este cauzat de lucruri asupra crora nu am control, deci nu pot face nimic pentru a m simi mai bine

6. Trebuie s m ngrijorez cu privire la lucrurile potenial periculoase, neplcute sau nfricotoare pentru c altfel ele s-ar putea produce.7. Trebuie s evit dificultile, neplcerile sau responsabilitile n via, deoarece ele sunt greu de suportat.8. Oricine are nevoie s depind de cineva mai puternic dect el/ea.9. Evenimente din trecutul meu sunt cauza problemelor mele actuale i ele continu s influeneze emoiile i comportamentul meu.10. Nu trebuie s simt disconfort sau durere, nu le pot suporta i trebuie s le evit cu orice pre.11. Exist o soluie unic, ideal la orice problem i e intolerabil, de neconceput s nu o gseti.

Investigarea conflictului, dupa modelul terapiei structuralisteOrice familie reprezinta un sistem bine organizat si structurat. Aceasta organizare se reflecta in patternuri comportamentale caracteristice, cu un inalt grad de predictibilitateOrice familie are o organizare pe verticala, adica o ierarhie data de influenta pe care o exercita un membru asupra altuia. In familie exista legaturi intre generatii, iar controlul si autoritatea sunt mentinute de parinti. Aliantele, coalitiile din familie si din celelalte grupuri cu care interactioneaza familia pot altera ierarhia conventionala.

Familia este guvernata de reguli, care trebuie descifrate si este necesar sa se inteleaga specificul lor. Regulile se stabilesc, de obicei in urma unor dispute privind controlul, puterea. In familiile aflate sub stres, membrii familiei se centreaza mai mult asupra ideii cine face regulile si mai putin asupra care ar fi cele mai potrivite reguli pentru noi

Investigarea conflictului, dupa modelul terapiei structuralisteFamilia functionala: au un sistem deschis: granite bine conturate, permit schimbul de informatii in mod acceptabil si predictibil.

Familia disfunctionala: neaga prezenta unei probleme, structura ierarhica neclara. Exista o regula fundamentala a organizarii sociale. Aceasta are probleme daca se realizeaza coalitii intre nivelurile ierarhiei(Haley,1976,p.104) atunci familia este blocata intr-o stare de confuzie sau ambiguitate si de aceea este posibil ca unul din membii sa dezvolte un comportament simptomatic

Terapia strategica redefineste problema familiei, care este vazuta ca o modalitate de a castiga controlul asupra celorlalti. De ex. terapeutul va ghida familia sa inteleaga ca manifestarea comportamentului problematic a fost cea mai potrivita reactie a membrului respectiv si situatia in care se afla.in momentulModul de comunicare: mesaj digital: fiecare afirmatie are o semnificatie precisa si numai una. Ex..A atunci Z, exista stimul si raspuns. Cand comunicarea in interactiunile umane este exclusiv digitala, de cele mai multe ori apar problemele.Mesaj analogic: are mai mutle intelesuri, cuprinde comunicarea nonverbala, informala si contextuala.. Se transmite, in special prin metaforele de familie, limbajul trupului si simbolism.

Caracteristicile terapiei structuraliste Problema nu este doar un simptom, ci un raspuns necesar si adecvat la comportamentul de comunicare care l-a provocat, astfel, dificultatile sunt transformate in probleme cronice, unde persista solutiile gresite.

Cand oamenii incearca sa se protejeze sau sa se controleze indirect unul pe altul astfel incat simptomele lor servesc la mentinerea functiilor in sistem sau protejarea membrilor. Ex.(copilul devine agitat cand tata o cearta pe mama)

Terapeutul structuralist va sublinia ca toti membrii familiei au ceva de spus si se vor raporta unii la altii in mod democratic

Tehnicile terapiei strategiceInstructiuni directe: de a implica membrii familiei care nu au fost pana atunci implicati ( marginalizati), de a mentine sentimentul de bine, a spori schimburile pozitive dintre membrii,

Prin: a fi precisi, sa puna pe fiecare membru al familiei sa faca ceva, sa inceapa cu sarcini mici, in timpul sedintei, pe care familia sa le poata continua acasa, sa structureze o sarcina, care sa se potriveasca cu nivelul de performanta al familiei.

Structura sedintelorEtapa sociala, cu scopul ca familia sa se simta confortabil, de a cunoaste fiecare membru a familiei, de a se prezenta ca specialist. stabilirea relatiei terapeutice, prin interactiunea cu fiecare membru. Sunt implicati primii parintii, dupa care , acestea sunt rugati sa isi prezinte copiii. Aceste lucru permite identificarea structurii ierarhice.Etapa definirii problemei si sunt solicitate perspectivele fiecarui membru familiei asupra problemei. Este rugat sa inceapa persoana care pare mai putin implicati sau depresivi. Membrii familiei vorbesc unul cu celalalt despre problema si implicarea lor in ea. Terapeutul observa legaturile cu triunghiurile si ierarhia dar nu le face vizibile. clientii sa vorbeasca la persoana I singular cand spun ceea ce gandesc sau simt.Se vor face vizibile regulile implicite care guverneaza familiile ( ex.in cazul unui partener care se plange de tacerea celuilalt terapeutul subliniaza ca de fapt, prima persoana vorbeste atat de mult incat nu-i lasa loc celuilalt si apare regula: o persoana trebuie sa spuna numai ce vrea celalalt sa auda). Astfel, regulile devin expliciteProblema este definita clar si specific, in termeni masurabili si observabili, astfel incat, familia sa stie cand va avea succes in incercarile de a schimba patternurile.

3. Etapa de interactiune: fiecare membru vorbeste despre el insusi, asa cum simte si gandeste. Dinamica disfunctionala a familiei se observa in timpul sedintei, prin redarea unui moment de tensiune din familie, cand se va observa patternul de interactiune, modul cum raspunde pacientul la conflictul celorlalti, coalitii intre membrii, impotriva celorlalti4. Etapa de stabilire a scopului: familia isi va stabili scopuri de viitor si impreuna cu terapeutul, va descrie cum va arata viata lor la sfarsitul terapiei. Terapeutul va rezuma scopul terapiei pentru a incepe sa restructureze problema prezenatta. Se pot utiliza contracte verbale sau scrise pentru a formaliza scopurile specifice si de a stimula,a mentine motivatia familiei pentru schimbare.5. Dezvoltarea unui plan prin instructiuni de realizare a scopurilor,repetate in sedinta si aplicate acasa, ca teme. Transferul deprinderilor se face treptat chiar, prin abordarea unei alte organizarii disfunctionale. De ex. daca mama si copilul sunt extrem de legati unul de celallalt si tatal este exclus, pasul urmator va fi de a trece controlul asupra tatalui, mama fiind exclusa, dupa care se va reechilibra ierarhia in familie.

Sunt folosite intrebarile circulare.

ntrebrile circulare presupun ca cineva s fie chestionat despre o ter persoan n prezena acesteia. n cazul n care nu exist o ter persoan, este introdus o ter persoan ipotetic. Aceast metod permite reevaluarea problemei din perspective diferite i noi. De exemplu: ce prere are partenerul de via, fratele/sora despre problema n cauz. Ce cred mama/tatl sau prietenii? Rspunsurile persoanei tere nu sunt relevante, ci doar faptul c astfel apare o nou perspectiv. Decisiv n acest sens este relativizarea propriului mod de percepere a faptelor prin intermediul altor concepii. Surprinztor este faptul c ceea ce credem despre concepiile membrilor familiei este deseori corect. Prin aceast tehnic, modelul de gndire este scos din tipare. ncepe astfel un proces de cutare: Cum o fi asta de fapt? Nu mi-am pus niciodat problema aa! Ce prere o fi avnd soia mea? Cum poate crede aa ceva? De ce nu este de acord cu mine?! Aceast metod ofer noi informaii att celui ce pune ntrebrile, ct i celui ntrebat. ntrebrile circulare ofer mereu o informaie dubl, att la nivelul coninuturilor ct i al cel al raporturilor.

Exemple de ntrebri circulare

Dac l-a ntreba pe soul/soia dvs. (fiica, mama, vecinul, bunica, nepotul etc.), cum ar descrie el/ea aceast situaie? Cum se prezint situaia din punctul de vedere al colegului dvs.? Dac mama/tatl dvs. ar fi de fa, ce ar spune? Dac m-a putea face invizibil i a putea fi prezent, ce a vedea?ntrebri privind deosebirile Cine v susine cel mai mult n acest conflict? i mai departe? (etc.) Cum arat aceast situaie din punctul de vedere al lui ...? Aceast persoan ar vedea lucrurile la fel sau altfel? Cine are cel mai mult de suferit de pe urma acestui conflict? i mai departe? Care dintre partenerii de conflict va renuna primul?ntrebri ipotetice Dac ai putea terge cu buretele peste acest conflict, ce s-ar ntmpla? Dac acest conflict va rmne la fel i n urmtorii ani, ce efecte credei c va avea? Ce se va ntmpla dac totul va merge i mai ru?ncadrarea alternativelor dorite n ntrebri: Dac v-ai decide s v aprai mai repede, cine credei c ar fi cel mai afectat? Cum ar reaciona aceast persoan? Ai renuna n acest caz, sau v-ai decide s continuai conflictul?

Instructiuni paradoxaleSunt date atunci cand familia nu respecta instructiunile sau le urmeaza pana la un anumit punct iar in final s-ar fi produs schimbarea. De ex. unei mamei se va comunica sa se consulte cu fiul inainte de a discuta cu tatal. Astfel, prin exagerarea modului anormal de comunicare, paradoxal, se vor bloca coalitiile transgenerationale.Conditii pentru prescrierea instructiunilor paradoxale:Descalificarea autoritatii prezente intr-o problemaPrezentarea instructiunilor paradoxale intr-o maniera sincera;Incurajarea comportamentului simptomatic;Evitarea crearii unei atmosfere care sa sugereze ca terapeutul nu acorda credit schimbarii familiei.

Exemple de instructiuni directe (Haley)O mama care nu isi putea stapani baietelul de 12 ani, a hatarat sa-l trimita la o scoala militara. Terapeutul a considerat ca baiatul nu stie ce inseamna o scola militara, asa ca ar fi corect din partea mamei sa-l obisnuiasca pe baiat cu rigoarea acestei institutii. Astfel, mama va juca rolul sergentului care il pune pe baiat(soldat) sa asculte, sa fie politicos, sa faca patul..si alte sarcini specifice vietii militare.Tata care se izoleaza cu fiica enuretica, impotriva mamei, i se va cere sa spele lenjeria de pat, care duce la descurajarea tatalui sau la pastrarea lenjeriei in stare curata.

ReincadrareaIn alte terapii se numeste: reetichetare, interpretare pozitiva, reatribuire, conotatie pozitivaTerapeutul ofera o perspectiva diferita, neculpalizatoare, pozitive, asupra problemei

Prescrierea simptomuluiClientul este indrumat sa manifeste comportamentul simptomatic. Daca este urmat de catre client, atunci este sub control voluntar, daca nu este urmat, atunci demonstreaza ca poate rezista simptomului si renunta la el.Ex. slujba tatalui ii da dureri de cap, copilul va manifesta simptomatic dureri decap. Parintii isi vor indrepta atentia asupra copilului, ajutandu-se reciproc si uitand de problemele de servici. Terapeutul va pune parintii sa incurajeze copilul sa aiba simptomul. Astfel, relatia de ajutor a copilului fata de parinti va fi blocatapentru ca simptomul nu va mai functiona pentru a ajuta parintii si pentru a cere ajutor din partea lor.

Tehnici terapeuticeTehnica prefacerii: Clientii sunt indrumati sa se prefaca ca manifesta simptomul. Paradoxal, daca a fost rezultatul prefacatoriei, simptomul poate fi redefinit ca voluntar si nereal. Ex. un copil cu dureri de cap, i se va cere sa se prefacaca are de mai multe ori dureri, pentru a vedea care este reactia parintilor. Ei nu vor mai sti cand apar cu adevarat durerile si vor diminua comportamentul superprotectiv.

Incercari dificile: Familiei i se dau sarcini pentru realizarea carora ii va fi mai greu sa pastreze simptomul decat sa renunte la el. Ex. sotul este rugat sa se poarte foarte frumos cu o soacra hipercritica , iar soacra sa isi intensifice comportamentul. , astfel, ea va renunta la simptomul ei.

BibliografieDattilio, F.M. (1998), Case studies in couple and family therapy. Systemic and cognitive perspectives, Guilford Press, N.Y.;Haley, J.(1976), Problem-solving therapy, Jossey_Bass, San Francisco;Haley, J.(1972), Strategies of psychoterapy, Grune and Stratton, N.Y.;Mitrofan, I.; Vasile D.(2001), Terapii de familie, Editura Sper, colectia Alma Mater Schwartz. R.;Nichols, M.(2005), Family therapy:concepts and methods, Person Education, BostonStuart, R.B.(1980), Helping couple change: A social learning approach to marital therapy, Guilford Press, N.Y.

TemaAnalizati conflictul dintr-o familie conform uneia din celor doua tipuri de terapii prezentate (terapia cognitiv-comportamentale sau terapia strategica).