CAP.3. CONSILIEREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂ Cuprins:3.1. Formarea iniţială3.2. Formarea continuă3.3. Competenţele pentru profesia didactică3.4. Consilierea în carieră3.5. Teme de reflecţie

Statutul cadrelor didactice reglementează: (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în carieră. (2) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. (3) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.

3.1. Formarea iniţialăFormarea iniţială asigură dobândirea competenţelor şi a certificărilor necesare accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice. Acest nivel cuprinde:a) formarea de specialitate, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postlicealb) formarea psihopedagogică şi didactică, de specialitate, teoretică şi practică, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic

3.2. Formarea continuăFormarea continuă poate fi complementară

sau în prelungirea celei iniţiale. Complexitatea profesiei de cadru didactic reiese şi din următoarele specificităţi:• natura profesiei (care pare a fi mai tot timpul de graniţă: „pretinde competenţe academice într-o anumită specialitate, dar şi competenţe psihopedagogice; acest spaţiu de realizare nu este deloc îmbietor şi „securizant” pentru cel în cauză);• profesiunea de profesor pretinde actualizarea unor aptitudini, dar selecţia iniţială nu face deloc referire la aceste aptitudini; accederea la profesiune se face exclusiv pe baza unor comportamente cognitive, şi nu relaţional-aptitudinale;• ca actualizare concretă, meseria de cadru didactic se joacă între tensiunile dintre dirijare (minister, inspectorat), şi autonomie (dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice şi de specialitate şi de adaptare la specificitatea colectivului de elevi);

• prezenţa în continuare, la nivelul sistemului de formare, a următoarei dileme: finalitatea educaţiei şcolare are caracter informativ sau formativ? Practicile sociale de validare şi consacrare a competenţelor întreţin ambiguitate.• adâncirea disjuncţiei dintre educaţia formală (centrată pe anumite seturi de valori consacrate, predeterminate, uneori statice) şi ipostazele nonformale şi informale (ce vin cu valori contextualizate, deschise, relative);• permanentul decalaj dintre statutul economic al profesiei (precar, sărăcăcios) şi statutul cultural al meseriei (de rang mediu sau înalt).

Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

a) actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;

b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie;

d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială;

e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie, respectiv predarea în sistemul E-learnig, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră, educaţia adulţilor ş.a.;

f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a.

 3.3. Definirea noțiunii de carieră profesională și managementul carierei

Definim competenţele ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.

Competenţe metodologice• utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei • conceperea şi utilizarea materialelor şi mijloacelor de învăţare• formarea capacităţilor de cunoaştere• proiectarea conţinuturilor instructiv-educative• organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de lecţie şi grupul de elevi• stabilirea materialelor şi auxiliarelor didactice utilizate în activităţile de învăţare• utilizarea optimă a factorilor externi pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ• realizarea activităţilor instructiv-educative în conformitate cu obiectivele precizate

Competenţe de comunicare şi relaţionare• cunoaşterea şi aplicarea teoriilor moderne de comunicare• manifestarea comportamentului empatic• accesarea diverselor surse de informare în vederea documentării• proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de comunicare.Competenţe de evaluare a elevilor • proiectarea evaluării (faze, forme, tipuri)• utilizarea strategiilor adecvate şi elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi particularităţile individuale de grup

Competenţe psihosociale• valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor• asumarea responsabilă a rolului social al cadrului didactic• exersarea unor comportamente relevante pentru perfecţionarea activităţii didactice• centrarea pe elev a activităţii şi tratarea acestuia ca partener egal în procesul instructiv-educativ• manifestarea unui comportament asertiv

Competenţe de management didactic (educaţional)• utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental• adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea situaţiilor de criză • asumarea rolurilor specifice profesiei de cadru didactic• manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor didactice / pedagogice proprii• cunoaşterea, utilizarea si proiectarea metodelor de evaluare a activităţii didactice: autoevaluarea, evaluarea colegială, evaluarea de şeful ierarhic superior, evaluarea de către elevi.

Teme de reflecţie1. Proiectaţi principalele metode de evaluare a activităţii didactice: autoevaluarea, evaluarea colegială, şi evaluarea de către elevi. Comentaţi eficienţa şi utilitatea lor.

2. Scrieţi un scurt eseu cu tema: “Competenţă-performanţă-eficienţă profesională şi pedagogică a educatorului contemporan”.

3. Identificaţi şi argumentaţi care sunt competenţele pe care dumneavoastră le deţineţi pentru activitatea didactică.