Cap 1. Obiectivul firmei/conflicte de interese

1. n cadrul unei firme, delimitati notiunea de proprietar de cea de stakeholder; sub ce forme apar cele doua si cum influenteaza entitatile din categoria stakeholderilor formularea unui obiectiv fundamental al firmei.

Proprietarii firmei sunt acionarii care sunt direct interesati de evoluarea buna a societatii deoarece sunt in joc actiunile lor pe baza carora obtin profit,pe cand stakeholder este doar o entitate care are interes in firma(salariat,manageri) dar care nu se implica atat de mult deoarece interesul acestora este doar acela de a fi remunerati .Obirctivul corporatist consta de regula in optimizarea unor vriabile sau functii specifice: maximizarea valorii de piata,a profitului,a ratelor de crestere respective minimizarea costurilor totale, a riscului economic sau financiar sau a costului capitalului.

2. Care este obiectul de studiu al teoriei de agent? Cine este potentiala victima n relatia principal- agent? Dati un exemplu.Obiectul de studiu al teoriei de agent reprezinta potentiale conflicte de interese intre principal (actionar) si agent (manageri) in sensul ca daca cei mandatati sa conduca firma tintesc o crestere a profitului si a pretului bursier pe termen scurt iar actionarii au in vedere o dezvoltare sustenabila deja exista o problema.De exemplu, un ofiter de credite care acorda mult prea usor creditele bancare sau un manager care-si cultiva propriile relatii profesionale pe banii firmei.

3. Cum puteti defini obiectivul fundamental sau un criteriu general de evaluare a performantei n cazul urmatoarelor institutii publice (primarie, spital, liceu, compania na_ionala de autostrazi si drumuri nationale, justitia, biserica etc.) respectiv a fundatiilor non-profit si ONG-urilor (fundatia Cutu-Cutu spre exemplu).

4. Care sunt conditiile minimale ce trebuiesc ndeplinite la stabilirea unui obiectiv fundamental al firmei? Dezvoltati-le succint.Conditiile minimale ce trebuiesc ndeplinite la stabilirea unui obiectiv fundamental al firmei sunt: Claritate: daca obiectivul nu este formult in termini precisi exista riscul ca fiecare decident sa-l interpreteze intr-un mod propriu. Masurabilitate: daca obiectivul nu poate fi masurat intr-un mod relevant devine foarte greu de evaluat gradul de realizare a acestuia sau aprecierea performatei manageriale. Absenta externalitatilor negative: urmarirea obiectivului de catre firma nu trebuie sa afecteze negativ sau sa creeze costuri pentru alte entitati, mediu sau societate in ansamblul ei.

5. Exista vreo diferenta ntre obiectivul maximizarii valorii firmei si cel al maximizarii pretului bursier?Ca si cuprindere, acceptiunea cea mai generala este maximizarea valorii firmei iar cea mai frecvent folosita este maximizarea pretului bursier. Maximizarea valorii firmei presupune un grad mai ridicat de subiectivitate in masurarea valorii iar maximizarea pretului bursier necesita ipoteze suplimentare pentru a fi relevanta.

6. Care sunt ratiunile care stau la baza popularitatii folosirii pretului bursier drept principala masura a valorii de piata n cazul unei firme? Dezvoltati notiunea de studiu de eveniment.Ratiunile care stau la baza popularitatii folosirii pretului bursier drept principala masura a valorii de piata n cazul unei firme sunt: Cotatiile bursiere pot fi observate adesea gratuit in conditii de rapiditate si se actualizeaza cu o frecventa mare informatiile relevante legate de valoarea firmei. In ipoteza ca marea majoritate a capitalului aflat la dispozitia investitorilor este unul rational si ca pietele opereaza in conditii de eficienta, preturile bursiere vor reflecta efectele pe termen lung ale deciziilor luate de management. Devine posibila testarea empirica a efectelor deferitelor decizii manageriale asupra valorii de piata a firmei. Studiul de eveniment reprezinta una din principalele mijloace de investigare a experientelor manageriale trecute, baza relevanta pentru emiterea de recomandari in viitor.

7. Care sunt conditiile necesare pentru ca maximizarea pretului bursier sa fie un obiect fundamental relevant al firmei?Conditiile necesare pentru ca maximizarea pretului bursier sa fie un obiect fundamental relevant al firmei sunt: Managerii firmei actioneaza excluxiv in directia maximizarii averii actionarilor si nu-si promoveaza propriile interese. Creditorii firmei sunt protejati complet impotriva impactului negativ determinat de unele decizii ale managerilor care sustin cu prioritate pozitia actionarilor. Managerii firmei nu ascund investitorilor sau autoritatilor de supraveghere informatii relevante pentru valoarea de piata a firmei. La randul lor, investitorii sunt rationali in procesul de evaluare a firmei si in modul de incorporare a informatiilor noi in pretul bursier.

8. n materie de obiective fundamentale ale firmei care ar fi principalele alternative la maximizarea pretului bursier? Dezvoltati si dezavantajele acestora.Principalele alternative la maximizarea pretului bursier se refera in principal la profit, volumul vanzarilor si la cota de piata.Maximizarea profitului pune accentual exclusive pe finalitatea financiara a activitatii unei firme ca masura a valorii acestora. Este cunoscut faptul ca normele si standardele contabile pot influenta puternic dimensiunea rezultatelor financiare in special atunci cand sunt rapotate doar anual sau trimestrial.Maximizarea cotei de piata. Teoretic, detinerea unei cote de piata semnificative si din ce in ce mai mare poate conduce si la o capacitate crescuta a firmei de a-si impune pe piata propriile preturi si politici comerciale.

9. Ce este asimetria informationala si ce rol joaca n problema principal-agent?Problema principal-agent sau teoria agentului se refera la dificultatile de motivare a unei parti (agentul) de a actiona in interesul alteia (principalul). Dificultatile provin in special din cauza asimetriei informationale dintre cele doua parti; astfel, agentul detine mai multe informatii decat principalul acesta din urma nu se poate asigura ca agentul actioneaza in interesul sau.

10. Care sunt cele doua instrumente principale prin care actionarii pot disciplina managerii mentinndu-i n limitele mandatului acordat? Dezvoltati de ce, n realitate, cele doua instrumente pot fi ineficiente.Cele doua instrumente principale prin care actionarii pot disciplina managerii mentinndu-i n limitele mandatului acordat sunt: Adunarile generale ale actionarilor (AGA): in special actionarii cu detineri minore nu participa la aceste sedinte deoarece nu cred ca pot sa faca o diferenta sau sa-si impuna punctual de vedere. Consiliul de administratie (CA): ca reprezentanti ai proprietarilor, membrii CA se asigura ca managerii lucreaza in interesul actionarilor. Capacitatea CA de a disciplina managementul este diluata de o serie de factori si anume: - unii membrii CA nu isi indeplinesc in mod eficient sarcinile de conducere si control - unii membrii CA ocupa pozitii de conducere in cadrul firmei sau au o relatie prea apropiata cu managerii pentru a ameninta in mod real pozitia acestora. - se intampla ca directorii firmelor sa fie membrii in CA-ul unor firme, caz in care sunt putin probabile sabotari reciproce.

11. Cai de solutionarea conflictului de interese dintre actionari si manageri. Prezentati si eventualele limite ale acestora.O solutie simpla este armonizarea intereselor managerilor cu cele ale actionarilor prin transformarea lor din simpli angajati in actionari. Astfel o parte din salarii precum si eventualel bonusuri pentru depasirea tintelor anuale pot fi acordate sub forma de actiuni. In acest fel, managerii vor devein mult mai interesati de evolutia firmei pe pietele bursiere fiind in joc propriile resurse.

12. n ce consta conflictul de interese dintre actionari si creditori? Cum poate fi redus-eliminat? Explicati printr-un exemplu clar notiunea de puttable bonds(obligatiuni cu optiuni de vnzare).Conflictul de interese dintre actionari si creditori consta in natura deferita a cash-flow-urilor asociate, astfel obligatarii au prioritate fata de actionari dar primesc de regula sume fixe sub forma dabanzilor indiferent de evolutia financiara a firmei. Inovatia financiara a condus la aparitia obligatiunilor cu optiune de rascumparare (puttable bonds), situatie in care investitorii pot sa oblige firma sa le ramburseze anticipat imprumutul facut, daca se considera necesar acest lucru.

13. n ce consta conflictul de interese dintre manageri si investitori/piete financiare? Dezvoltati n jurul notiunilor de under- si over-reaction respectiv insider trading si rolul lor n cadrul acestui conflict.Prezentati principalele solutii de limitare a conflictului de interese.

14. Prezentati notiunea de externalitate negativa si potentialul conflict de interese dintre firma si societatea n ansamblu. Precizati principalele solutii la nivel de indivizi, reglementatori si investitori.Una din cerintele minimale legate de obiectivul de maximizare a valorii de piata a firmei este sa nu implice externalitati negative catre mediu si societate de ansamblu. In cazul manifestarii lor, costurile asociate sa poata fi cuantificate si recuperate ulterior prin amenzi platite de firma responsabila. Solutiile in astfel de cazuri se bazeaza pe o functionare eficienta a mecanismelor de responsabilizare a firmelor in legatura cu efectele negative asupra mediului si societatii.

15. Precizati cum are loc retragerea de lichiditati dintr-o firma cu un grad de ndatorare si un risc de insolventa ridicat. Explicati notiunea de bond covenants si faceti o paralela cu garantiile cerute de banci,Una din cele mai frecvente tactici manageriale in cazul firmelor cu un risc de insolventa ridicat este extragerea unui volum cat mai mare de lichiditati din firma inainte de declansarea reorganizarii judiciare a falimentului. Deoarece in conditiile date este putin probabil ca firma sa detina lichiditatii propriu-zise, sursele de lichiditati constau in vanzarea de active, de stocuri sau chiar de imobilizari corporale respective distribuirea sumelor sub forma de dividend. Pe langa aceste active si preturile de vanzare obtinute sub valoarea de piata a activelor pune firma in imposibilitatea de a-si continua activitatea pe viitor.

16. Explicati cu ajutorul unui exemplu numeric concret cum poate un grad ridicat de ndatorare sa fie consistent cu concentrarea actionariatului si reducerea ineficientelor (cheltuieli nejustificate).

Cap 2. Deciziile financiare manageriale + metode probabilistice de decizie

1. Descrieti componenta echipei manageriale n cadrul unei firme cu accent pe atributiile departamentului financiar.Echipa manageriala este condusa de directorul general (CEO chief executive officer) care isi poate desemna unul sau mai multi direcori adjuncti, de regula unul pe partea financiar contabila si unul pe partea operationala. Structura si complexitatea nivelelor ierarhice inferioare este diferita in functie de dimensiunea si tipul afacerii. Cu toate acestea, departamentul financiar se va regasi in toate organigramele datorita rolului esential in conducerea afacerii.In special in cazul firmelor mari, directorul acestui departament (CFO- chief financial officer) face parte impreuna cu CEO-ul, si din consiliul de administratie al firmei.

2. Prezentati natura deficientelor manageriale n cazul paraliziei analizei si a ignorantei rationale.Obsesia unei rationalitati extreme poate conduce la deficient manageriale grave precum cele de mai jos: paralizia analizei: datorita unei analizari si evaluari exaggerate a tuturor detaliilor si aspectelor minore ale unei problem, procesul de decizie se blocheaza si nu se conduce la nici o decizie. ignoranta rationala: sau depunerea unui efort mult prea mare comparativ cu importanta rezultatului pozitiv asteptat. In general se refera si la o concentrare pe chestiuni minore si scaparea din vedere a imaginii de ansamblu.

3. n studierea comportamentului uman/economic care este deosebirea fundamentala ntre abordarea normativa (prescriptiva) si cea pozitiva (descriptiva) n ceea ce priveste procesul decizional?In cadrul multor stiinte sociale care studiaza comportamentul uman se manifesta doua abordari teoretice: una normativa respectiv pozitiva. Cele doua cauta raspunsuri la intrebari diferite:Cum ar trebui sa se comporte un individ? si Cum se comporta de fapt?.Deosebirea dintre cele doua abordari este urmatoarea: - in obordarea normativa se incearca identificarea deciziei optime in conditii ideale in care decidentul este complet rational si are acces la toate informatiile relevante - in abordarea pozitiva se accepta in mod implicit ca indivizii nu actioneaza in mod strict pe baza unor axiome si nu ajung astfel la decizii identice.

4. Prezentati conceptul de rationalitate limitata si decizie sub-optimala si contextul n care acestea sunt consistente cu rationalitatea.In abordarea pozitiva se accepta in mod implicit ca indivizii nu actioneaza in mod strict pe baza unor axiome si nu ajung astfel la decizii identice. In functie de caracteristicile comportamentale individuale, ei vor ajunge la rezultate care se abat de la solutia optima fiind catalogate drept decizii sub-optimale.Daca aceasta sub-optimalitate este acceptata ca fiind o realitate frecventa, problema principal este cat de departe sunt aceste surogate de optim. Este exact intrebarea care se pune in legatura cu relevanta unei aproximari numerice: care este eroarea maxima pe care o putem accepta pentru a fi siguri de relevanta calculelor?, iar raspunsul difera de la un caz la altul.

5. Care este esenta biasarilor (deplasari) comportamentale care afecteaza optimalitateadeciziilor. Prezentati succint cinci astfel de deplasari.Unele dintre cele mai relevante amendamente la ipoteza rationalitatii perfecte au venit din sfera psihologiei si a finantelor comportamentale. Astfel s-au identificat si testat mai multe biasari comportamentale care afecteaza optimalitatea deciziilor: Confirmarea: odata ce o decizie este luata, toate informatiile noi care apar sunt interpretate distorsionat drept confirmari ale diciziei initiale. Zonele de confort: odata obisnuit cu folosirea anumitor metode si instrumente de lucru, decidentul tinde sa ignore posibilitatea de a schimba si de a aborda noi instrumnete. Efectul de turma: consta in urmarea rationamentelor si deciziilor la moda fara a mai trece prin propriul filtru implicatiilor lor. Proiectiile false: se considera ca proprii judecati, viziuni si abordari caracterizeaza pe tori ceilalti participant din piata, eroare ce creeaza si un sentiment de falsa incredere in deciziile luate. Ancorarea: raportarea la referinte sau rationamente care nu mai reprezinta fidel realitatea sau nu se potrivesc conextului.

6. Prezentati succint care este ntelesul/rolul coeficientului beta din cadrul CAPM. Dati exemple de firme/industrii ofensive si defensive din punct de vedere al riscului de piata (sistematic).Coeficientului beta din cadrul CAPM masoara gradul de expunere al unei activitati economice la riscul de piata. O valoare apropiata de 1 indica un profit de risc similar cu cel al economiei in ansamblul ei reprezentata prin portofoliul de piata. Valoarea subunitara (0,4-0,8) caracterizeaza domeniile si firmele defensive, cele care au o vulnerabilitate mai redusa la socurile macroeconomice. Avand o expunere mult mai mare, companiile aeriene, institutiile financiare sau agentiile de publicitate inregistreza valori supraunitare pentru beta,. In mod exceptional se pot intalni firme cu un beta nul sau negativ.

7. Scrieti formulele de calcul ale cash flow-ului liber aferent firmei (FCFF) respectiv cel aferent actionarilor (FCFE) explicnd diferentele dintre cele doua formule-abordari.Cash flow liber aferent firmei = EBIT x (1-T) CAPEX - CL + Amortizareasi

Cash flow liber aferent actionarilor = Profit net CAPEX - CL + ( Intrari Nete din datorii) + AmorizareaO estimare precisa a acestor cash flow-uri viitoare presupune un efort considerabil pentru managerul financiar deoarce implica o analiza in conditii de incertitudine, adesea severe.

8. Definiti structura optima de capital; explicati de ce n general costul capitalurilor proprii este mai ridicat dect cel al datoriei. Ce anume limiteaza avantajele de natura fiscala (economia fiscala) ale folosirii datoriei n finantarea firmei?Decizia de finantare are drept obiectiv identificarea structurii optime de capital, adica acea combinatie intre capitalurile proprii si datorii care maximizeaza valoarea prezenta a unui proiect de investitii si a firmei in general.Ca si regula, capitalurile proprii au asociat un cost mai ridicat decat datoria din cauza riscurilor mai mari asumate de actionari insa confera firmei autonomie si stabilitate financiara.Datoriile presupun datorii esalonate ale principalului si plata de dobanzi; aceasta fiind cheltuieli deductibile fiscale, genereaza economii fiscal.

9. Care este diferenta ntre durata si maturitate n cazul unui activ/pasiv. Construiti un exemplu numeric care sa scoata n evidenta aceasta diferenta (folositi durata n sens Macaulay).Principiul sincronizarii maturitatii activelor si pasivelor recomanda ca activele ce vor genera cash flow-uri pe o perioada scurta, de 1-3 ani, sa nu fie finantate cu credite pe 10 ani dupa cum nici investitiile in cladiri sau spatii de productie sa nu fie facute pe baza unor credite pe termen scurt. Tehnic vorbind, nu se compara neaparat maturitatea activelor/ pasivelor ci durata acestora. Spre deosebire de maturitatea simpla, durata tine cont de marimea si momentul in timp al fiecarui cash flow, valorile mari mai aproape de present cantarind mai mult decat cele mai mici si mai indepartate (valoarea in timp a banilor).

10. Explicati daca este posibil ca actionarii sa decida acordarea drept dividend a unei sume mai mari dect profitul net din ultimul exercitiu financiar?

11. De ce unii actionari sunt reticenti fata de o distribuire masiva de dividende din profitul net al firmei? Accentuati aspectele fiscale.

12. Explicati de ce acordarea de actiuni gratuite nu reprezinta o recompensare propriu-zisa a actionarilor. n ce conditii nsa actionarii pot deveni mai bogati n urma distribuirii de actiuni gratuite?In cazul distribuirii de actiuni gratuite, actionarii nu sunt recompensati cu adevarat deoarece din firma nu ies lichiditati. Singura situatie in care actionarii vor devein totusi mai bogati este cand pretul actiunii scade in urma majorarii de capital mai putin decat ar trebui.Acest lucru este posibil daca un aflux mare de ordine de cumparare reuseste sa sustina pretul sis a impiedice ajustarea logica.

13. Explicati de ce rascumpararea actiunilor reprezinta o modalitate de recompensare a actionarilor unei firme (dati un exemplu numeric clar). n afara de recompensarea actionariatului n ce scopuri mai poate fi folosita?In cazul rascumpararii actiunilor efectul final este reducerea numarului total de actiuni si cresterea pretului la bursa. La o eventuala propunere a managementului, actionarii aproba un buget maxim la dispozitia firmei pentru cumpararea propriilor actiuni de pe piata. Dupa expirarea perioadei stabilite pentru aceasta operatiune, firma va anula actiunile proprii cumparate astfel incat fiecare actionar va detine un numar mai mic de actiuni.De data aceasta pretul la bursa se va ajusta printr-o crestere astfel incat valoarea de piata a firmei si averea actionarilor ramane constanta.

14. Descrieti succint pe baza unei scheme succesiunea etapelor n decizia de dividend (hotarre CA, data de referinta, data de nregistrare, data ex-dividend).Termanul folosit pentru a descrie aceste etape este calendarul dividendelor. Aceste etape sunt, dupa cum urmeaza: Prin hotararea CA (data 1) se convoaca adunarea anuala ordinara a actionarilor( AGOA) avand pe ordinea de zi, pe langa obiectivele standard si propunerea de votare a unui dividend brut de x lei pe actiune.In acelasi timp, se precizeaza si data de referinta (data 2) pentru a putea genera lista finala a actionarilor eligibili pentru participarea la AGOA.In urma analizei propunerii in cadrul AGOA, actionarii vor vota varianta finala a dividendului precizandu-se data de inregistrare (data 3).Presupumen ca data de inregistrare cade intr-o vineri, ultima zi in care se mai poate face achizitii purtatoare de dividend este marti. Ziua de miercuri (data ex- dividend) este prima zi in care pretul actiunii se ajusteaza nagativ cu valoarea dividendului brut iar cumparatorii de actiuni nu mai beneficiaza de dividend.

15. n ce conditii economico-financiare credeti ca managementul unei firme ar trebui sa recomande actionarilor distribuirea integrala a profitului net al sub forma de dividende?In anumite cazuri, decizia privind politica de dividend este profund influentata de anumite idei preconcepute pe care managerul financiar le are fata de actionari si investitorii de pe piete. O decizie corecta va retine numerarul in firma numai daca rentabilitatea asteptata in urma folosirii lui este similara cu cea a altor plasamente cu un grad de risc echivalent.

16. n ce consta analiza scenariilor ca si metoda probabilistica? Caracterizati abordarea cel mai bun caz/cel mai rau caz si scenariile multiple indicnd si dificultatile ridicate de aceste metode.

17. Caracterizati arborii de decizie ca si metoda de decizie probabilistica; pe baza unui exemplu grafic prezentati elementele componente ale unui arbore de decizie. Prezentati etapele implicate n dezvoltarea unui arbore de decizie mpreuna cu avantajele si dificultatile asociate.

18. n ce consta principiul de functionare a simularii Monte Carlo? Prezentati cele patru etape implicate.

Cap 3. Coordonatele mediului de afaceri

1. Ce anume masoara PIB-ul n cazul unui stat; care sunt cele trei abordari echivalente n masurarea PIB; explicati diferenta dintre PIB si PIN.PIB masoara dimensiunea ativitatii economice dintr-o tara, de regula pe parcursul unui an. Pentru a ajunge la PIB sunt folosite trei abordari echivalente care cumuleaza valorile a trei variabile distincte si anume: valoarea adaugata, cheltuieli de productie si venituri.PIB exprimavaloarea bruta a productiei finale realizate de agentii economici ce-si desfasoara activitatea n cadrul unei tari iar PIN exprimavaloarea neta a productiei finale realizate de agentii economici ce-si desfasoara activitatea n cadrul unei tari.

2. Prezentati succint care sunt principalele categorii de tranzactii omise din calculul PIB (minim patru).Principalele categorii de tranzactii omise din calculul PIB sunt: Tranzactii efectuate prin schimb de natura sau cadouri. Plati aferente asigurarilor sociale de sanatate si pensiilor Tranzactii cu bunuri la mana a doua Tranzactiile din cadrul economiei subterane/gri care nu apar in evidentele statistice.

3. Explicati cum poate un manager financiar sa-si ancoreze strategia de afaceri pe termen mediu si lung pe baza analizei PIB-ului real cu cel potential (definiti PIB potential).

4. Explicati succint cum poate influenta cresterea inflatiei ntr-o economie situatia financiara a unei firme.

5. Dezvoltati succint care ar fi efectele n plan economic n urma unei cresteri a salariului minim pe economie impusa de guvern. Delimitati ntre efectele pozitive si cele negative.

6. Argumentati de ce ntr-o economie rata somajului nu poate fi nula; definiti somajul de frictiune, cel structural, cel sezonier si rezidual.Din punct de vedere economic, chiar si cele mai optimiste estimari nu pot conduce la o rata a somajului nula, existand intotdeauna anumite component nenule precum: Somajul de fictiune: timpul necesar pentru gasirea efectiva a unui loc de munca Somaj structural: unele calificari nu-si mai gasesc locul in economie Somaj sezonier: turism, agricultura Somaj residual: persoane cu competente neadaptate la cerintele pietei

7. Ce anume masoara consumul privat ca si indicator macroeconomic; delimitati ntre consum si cheltuieli de consum; precizati factorii de influenta ai consumului privat.Consumul privat reprezinta de regula 50-70% din PIB-ul unei tari.Tot consumul privat este responsabil si de efectul de multiplicare la nivel macroeconomic: cresterea consumului unui individ determina cresterea venitului pentru un altul; aceasta implica o noua crestere a consumului si economiilor care se transforma in investitii.Cheltuielile de consum ale indivizilor si gospodariilor reprezinta o destinatie a veniturilor nationale.Factorii de influenta ai consumului privat sunt: - venitul personal - venitul disponibil - consumul privat - rata de economisire private - indicele de incredere asociat consumatorilor - indicele mizeriei

8. Enumerati cele trei instrumente de interventie specifice politicii monetare; dezvoltati notiunea de independenta a bancii centrale n derularea politicii monetare si efectul asupra mediului de afaceri.In vederea conducerii politicii monetare o banca central are la dispozitie trei instrumente de interventie specific: Vanzarea si cumpararea de titluri de stat, obligatiuni ale companiilor sau valuta (operatiunile de tip open-market). Acceptarea de depozite si oferirea de facilitati de creditare in relatia cu bancile comerciale din system Modificarea ratei rezervelor minime obligatoriiPrin folosirea acestor trei instrumente, banca central poate influenta oferta de moneda la nivelul economiei si implicit nivelul ratei dobanzii.

9. Ce nseamna o politica monetara expansionista/restrictiva, cum se manifesta si n ceconditii este recomandata.Politica monetara expansionista vizeaza reducerea ratei dobanzii in economie. De obicei o astfel de pozitie apare in timpul recesiunilor si crizelor economice, printr-un cost mai redus al creditului dorindu-se stimularea investitiilor si reluarea cresterii economice.Politica monetara restrictiva reduce dinamica ofertei totale de moneda pentru ca eventuala crestere a ratei dobanzii sa inhibe manifestarea inflatiei. Pericolul inflatiei se profileaza in special in cadrul fazelor de expansiune si boom a ciclului economic.

10. n ce consta persuasiunea morala (moral suasion) ca si instrument non-standard al bancilor centrale?Unul din instrumentele mai putin constientizate ale bancii central este persuasiunea morala. Mai exact, banca centrala poate folosi canalul comunicarii oficiale cu publicul larg pentru a sugera anumite comportamente in plan financiar.Fara a exista in mod neaparat o baza legislativa anume, se transmite un mesaj in idea cine are ureche de auzit. Daca aceste indicatii sunt receptionate corect si conduc la o schimbare a comportamentelor in direcia vizata avem de-a face cu un instrument destul de eficace.

11. Caracterizati succint ce nseamna o politica fiscal expansionista; atingeti notiunile de stimularea cererii agregate si datorie publica; n ce conditii politica fiscala expansionista nu conduce la stimularea economiei si a mediului de afaceri intern.In cazul in care economia, se afla in recesiune, o politica fiscal expansionista, caracterizata prin cheltuieli guvernamentale superioare resurselor atrase la buget, poate sa conduca la o crestere a cererii agregate si prin aceasta la o stimulare a productiei. Intr-o astfel de situatie, bugetul public va inregistra un deficit ceea ce presupune in acelasi timp si gasirea de surse de finantare a lui (datoria publica).Conditia esentiala pentru ca aceasta abordare sa functioneze este ca surplusul de cheltuieli guvernamentale sa fie in asa fel canalizat incat sa creasca in mod real potentialul productive al economiei.

12. Cum anume poate afecta ratingul asociat datoriei publice (suverane) situatia financiara/valoarea de piata a unei firme private;Ratingul asociat datoriei publice poate efecta situatia financiara/valoarea de piata a unei firme private astfel: totul se reduce la nivelul costului capitalului si indirect la valoarea sa de piata, adica exact obiectivul fundamental. In cazul costului capitalului propriu, majoritatea modelelor include ca si component diverse prime de risc specific economiei respective. Sau, valoarea acestora este direct legata de ratingul datoriei suverane si de riscul de tara.

13. Explicati care este n general viziunea guvernelor de dreapta asupra fiscalitatii; punctati care au fost efectele (+,-) introducerii n ianuarie 2005 a cotei unice de 16% n Romnia.Guvernele de dreapta vor promova un nivel redus al fiscalitatii pentru a incuraja investitiile si productivitatea, pentru a stimula cererea agregata si cresterea economica, respective pentru protejarea intereselor corporatiste.Efectele introducerii n ianuarie 2005 a cotei unice de 16% n Romnia sunt urmatoarele: O crestere accelerate a venitului disponibil in mediul privat, stimulandu-se un consum excesiv bazata pe importuri Formarea de bule speculative remarcabile in domeniul imobiliar si cel bursier.Totodata, moneda nationala a inregistrat un ritm nesustenabil de apreciere in special pe fondul intrarilor masive de valuta destinate investitiilor directe dar si celor pur speculative.

14. Definitia notiunile de evaziune, frauda fiscala si economie subterana; explicati n ce fel pot aceste fenomene sa influenteze mediul de afaceri.Evaziunea fiscal, numita in mod plastic si fuga din calea impozitelor, caracterizeaza asa-numita economie subterana: indivizi si agenti economici care isi desfasoara activitatea, legala sau ilegala, fara a plati taxele si impozitele datorate statului. Cu cat dimensiunea economiei subterane este mai mare cu atat scade gradul de colectare a veniturilor publice si devine greu pentru stat sa-si acopere cheltuielile.O firma nou aparuta intr-un mediu in care evaziunea fiscal este o practica cunoscuta si obisnuita procedeaza astfel: sa plateasca in mod corect taxele indiferent cum procedeaza partenerii de afaceri sau concurentii.

15. Definiti piata financiara prezentnd care este continutul cererii si ofertei pe aceasta piata; descrieti succint cele doua componente ale ei; punctati diferentele fata de finantarea pe baza de credite bancare.Piata financiara este locul de intalnire a cererii si ofertei de resurse de finantare obiectivul principal al ei fiind alocarea acestora pe criterii de performanta. Cererea este formata din firme si guverne care au nevoie de capital iar oferta cuprinde firme si guverne care inregistreaza excedente plus investitorii individuali.Piata financiara are doua componente: Piata de capital este dedicata finantarilor pe termen mediu si lung Piata monetara este destinata acoperirii nevoilor de finantare temporare.Spre deosebire de creditarea bancara, pe pietele financiare transferal se materializeaza prin intermediul unor instrumente financiare precum actiunile, obligatiunile sau actiunile preferentiale.

16. Explicati ce nseamna piata primara si secundara n cazul pietelor de capital; descrieti succint care sunt conditiile ce trebuiesc ndeplinite de o piata de capital (bursiera) pentru a constitui o alternative reala la canalul bancar.Un sinonim frecvent folosit pentru desemnarea pietei de capital este cel de piata bursiera. Orice piata bursiera are doua dimensiuni: piata primara in cadrul careia sunt emise noile actiuni sau obligatiuni si piata secundara, adica bursa propriu-zisa ca locatie de tranzactionare a instrumentelor emise anterior.Conditiile ce trebuiesc ndeplinite de o piata de capital (bursiera) pentru a constitui o alternative reala la canalul bancar sunt: Transparenta in ceea ce priveste activitatea si situatiile financiare ale firmelor listate respective capacitatea acestora de a comunica in mod clar informatiile relevante pentru valoarea ei de piata Costuri de emisiune si autorizare reduse, birocratie minimala pentru a incuraja firmele sase listeze prin intermediul ofertele publice initiale Costuri de tranzactionare reduse pentru a permite investitorilor a gestionare active a plasamantelor Lichiditate : existenta unui numar suficient de ordine de vanzare si cumparare care sa permita in orice moment tranzactionarea unui numar de instrumente fara a genera variatii mari de pret O reglementare clara a drepturilor si obligatiilor firmelor, investirilor si brokerilor care sa limiteze amploarea operatiunilor de manipulare a preturilor, folosirea de informatii provolegiate sau fraudele financiare.

17. Care este utilitatea unei piete de capital functionale n cazul firmelor dintr-o economie? Dezvoltati n jurul conceptelor de finantare respective managementul riscului.

18. Prezentati succint principalele operatiuni derulate pe piata monetara (interbancara).Principalele operatiuni derulate pe piata monetara sunt urmatoarele: Plasarea excedentelor de numerar temporare inregistrate de unele banci sub forma de depozite pe termen scurt constituite de alte banci in vederea obtinerii unui venit sub forma de dobanzi Contractarea de credite pe termen foarte scurt, de tip overnight sau tomorrow next in cazul bancilor cu nevoi de lichiditati Contractarea de tip REPO prin care bancile obtin finantare pe diferite termene prin cedare de titluri de stat sau alte instrumente acceptate de banca creditoare, la scadenta contractului. Tranzactionarea de titluri de stat si de obligatiuni municipal Emiterea si tranzactionarea certificatelor de deposit, a bonurilor de trezorerie si a swap-urilor valutare.

CAP.1 PROGNOZA VANZARILOR

1. Explicati de ce obiectivul de maximizare a valorii de piata a unei firme nu implica n mod necesar si maximizarea vnzarilor (n anumite cazuri, cele doua obiective fiind chiar contradictorii).

Tehnic vorbind obiectivul de maximizare a valorii de piata a unei firme nu implica n mod necesar si o maximizare in paralel a veniturilor firmei.In conditiile unei piete perfecte,monopoliste sau chiar de oligopoly, cresterea continua a cantitatii oferite de firma pe piata va determina, mai devreme sau mai tarziu, o reducere a pretului de echilibru.Practic, majoritatea pietelor sunt caracterizate de o cerere relative stabile pe termen scurt si de o competitive intense in randul producatorilor.In asemenea conditii, va fi foarte greu pt o firma sa-si majoreze cota de piata fara sa fie nevoita a reduce pretul de vanzare, a creste calitatea(implica cresterea costurilor) sau ambele.

2. Exemplificati comparativ dificultatea prognozarii veniturilor n cadrul unor industrii/sectoare diferite (relativ usor vs. dificil); ce instrumente pot folosi firmele pentru stabilizarea/fixarea n avans a veniturilor viitoare?

Dificultatea prognozarii veniturilor depinde mult de specificul activitatii desfasurate si de profitul clientilor.Pt.un furnizor de electricitate sau gaze natural, cifra de afaceri se bazeaza in mare parte pe contracte ferme ai caror parametrii(cantitate, tariff marginal)sunt relativ stabili. In cazul consumatorilor casnici, datoria numarului mare al acestora si a faptului sunt cunoscute tiparele de consum din timpul zilei, sau a anului, este usor de realizat proiectii pe baza mediilor istorice.(inf. Din propriile baze de date).In unele cazuri firma va facture aceeasi cantitate de energie sau gaze natural prevazuta in contract pt o perioada de 6-12 luni indifferent de consumul real, readucand astfel incertitudinea veniturilor pe acest orizont de timp.Aceeasi stabilitate se pastreaza si in cazul consumatorilor industriali.Privind veniturile viitoare firmele vor oferi diverse stimulente(reduceri de prt, alte cadouri si avantaje) pt a incuraja potentialii client sa-si faca rezervari din timp sau sa aleaga abonamente pe perioade mai lungi.

3. Descrieti succint principalele metode subiective/obiective de prognoza a vnzarilor.

Dupa cum putem mentiona, putem delimita doua categorii de prognoze: cele subiective(bazate pe rationamente, intuitive si experienta) respectiv cele obiective(care genereaza proiectiile prin intermediul instrumentelor cantitative aplicate unui set de date istorice).

PRINCIPALELE METODE SUBIECTIVE :

a). ECHIPA DE VANZARI- membrii echipei de vanzari se gasesc in contact direct cu cererea si clientii firmei, cunoscandu-le cel mai bine caracteristicile si schimbarile de preferinte.Pe baza prelucrarii proiectiilor din teritoriu se poate formula o prognoza globala in termini de valoare asteptata, dar si prognoze aferente unor variante optimiste si pesimiste.

b). SONDAJE DE OPINIE IN RANDUL CLIENTILOR aceste instrumente pot fi extreme de pertinente daca metodologia de selectie a esantionului este una riguroasa : indifferent daca este generat aleator sau in mod dirijat, marimii esantionului trebuie sa-I fie atasat si pragul de semnificativitate, iar in cazul rezultatelor Obtinute trebuie precizata marja de eroare.Este nevoie de rigoare si rationamente adecvate si in modul de contructie al chestionarelor.

c). DISCUTII INTR-UN PANEL DE SPECIALISTI cu ocaia lansarii unor produse noi, prognoza vanzarilor nu se poate baza in mod exclusiv pe date istorice, fiind nevoie si de consultarea unor specialist cu experienta in domeniu.O variant in care se elimina dezbaterea ideilor propuse individual, pt a evita confruntarile intre personalitati este metoda Delphi, in care opiniile sunt obtinute separate de la fiecare expert, iar cele care difera sunt supuse unei analize , procesul de colectare a opiniilor repetandu-se pana la obtinerea consens cvasi-general.

METODE OBIECTIVE (distingem doua abordari ) :

a). MODELE BAZATE PE SERII DE TIMP sunt folosite doar observatii istorice ale vanzarilor.Evolutia vanzarilor in cazul unei firme poate fi delimitate in mai multe component, care odata identificate, permit obtinrea unor prognoze mai precise :

Tentinta sau trend ( crestere sau scadere), trendurile pot fi liniare sau nonliniare. Sezonalitate (un tipar care se repeat la interval fixe : zilnic,lunar, etc.) .EX: schiuri, bere, vanzari de inghetata(annual) , consumul casnic de energie(zilnic), vanz. de medicamente(lunar) Cicluri (tipare care se repeat la interval variabile) EX: cicluri economice de afaceri. Componenta aleatoare (in cadrul ei nu poate fi identificat nici un tipar utulizabil pt realizarea de prognoze).

b). MODELE DE CAUZALITATE pt prognoza variabilei Y se folosesc date afrente altor variabile (X1,X2,,Xn).Modelul causal este dat de relatia de calcul care face legatura intre Y si aceste variabile, relatia fiind Y=f(X1,X2,,Xn).

CAP.5 IDENTIFICAREA SI ANALIZA COSTURILOR

1. Descrieti succint si exemplificati principalele trei costuri de productie/non-productie n cazul unei firme producatoare.

In cadrul costurilor de productie se disting 3 categorii :

a). Costuri materiale directe este vorba in principal de materiile prime care se regasesc integral in forma finala a produselor finite, costul lor fiind astfel usor de urmarit.

b). Costul cu salariile directe inventariaza costurile cu factorul munca ce pot fi urmarite usor la nivelul fiecarei unitati din produsul finit.Ne referim la nr de ore de munca necesar finalizarii produsului.

c). Costuri de productie indirect(overhead) Sunt incluse toate costurile de productie in afara de la punctele a si b.Se incadreaza costurile materiale indirect si cele salariale indirect, utilitatile(gaz,electricitate,apa), etc.

In cadrul costurilor non-productie se distend 2 categorii:

a). Costuri cu vanzarea(desfacerea) costurile necesare pt a asigura desfacerea produselor, preluarea in siguranta a comenzilor si livrarea acestora clientilor.Sunt incluse : publicitatea, salariile echipei de vanzare, transportul, etc.

b) Costuri administrative sunt costurile generate la nivelul conducerii si managementului general al firmei.Ele cuprind : salariile managerilor, contabililor, secretariat si relatii publice, etc.

2. Explicati care este din punct de vedere contabil diferenta ntre costuri si cheltuieli folosind un exemplu construit pe baza cheltuielilor nregistrate n avans (CAV).

D.p.d.v contabil, costurile sunt recunoscute ca si cheltuieli in cadrul contului de profit si pierdere in perioada in care obiectul lor au un aport la activitatea firmei. De exemplu daca un contract de inchiriere impune firmei sa plateasca pt un spatiu chiria in anvas pe 3 ani, chiar daca intreaga suma paraseste activele firmei in momentul platii, cheltuiala contabila a fiecarui an va reflecta doar o treime din suma totala. Diferenta este contabilizata ca si o cheltuiala inregistrata in avans, fiind un element de active, deoarece firma are dreptul sa foloseasca gratuit spatiul inca 2 ani respective 1 an.Astfel, valoarea din bilant cheltuielilor inregistrate in avans(CAV) reprezinta o forma de creanta nemonetara pt firma.

3. Definiti succint costurile fixe totale n cazul unei firme; punctatii potentiala legatura ntre costurile fixe unitare si economiile de scara; diferentiati si exemplificati ntre costuri fixe angajate si discretionare.

Costurile fixe totale nu sunt influentate de volumul productiei totale, ramanand la un nivel constant(chirii,impozite pe cladiri,asigurari,costuri non-productie). Acestea mai sunt numite si costuri de capacitate deoarece sunt generate in principal de achizitii si inchirieri de cladiri, terenuri, utilaje,etc.,minimul necesar pt derularea activitatii.

In aceste interval, costurile fixe unitare vor scadea pe masura ce volumul fizic al productiei creste, constituindu-se in una din cele mai importante surse ale economiilor de scara.

Costurile fixe angajate sunt cele care nu pot fi reduse in mod seminificativ nici macar pt perioade scurte de timp deoarece sunt vitale pt activitarea firmei de asemenea chiar daca activitatea firmei se reduce puternic sau se intreprupe temporar, aceste costuri nu pot fi reduse in mod brutal (ex: salariile echipei de conducere,impoitele, asigurarile) , in schimb costurile fixe directionate se refera la costurile planificate pe orizonturi mai scurte de timp, de regula un an, in momentul in care evolutia activitatii se deterioreaza acest tip de cheltuilei fixe sunt cele care se reduc cel mai drastic.(ex: cercertarea-dezvoltarea, publicitatea,relatii publice).

4. Definiti succint costurile variabile totale n cazul unei firme; comentati ipoteza de evolutie direct proprotionala a acestor costuri cu volumul productiei (activitatii); dati exemple n care evolutia are loc ntr-un ritm inferior/superior.

Costurile variabile totale sunt sensibile la modificari ale productiei si se identifica in mare parte cu costurile de productie.

In cadrul acestora, costurile materiale directe inregistreaza variatii direct proportionale cu cele ale productiei : o crestere(scadere) cu 5% a volumului productiei implica o crestere(scadere) identica de 5% a costurilor variabile totale.

Exemplu : salariile personalului din curatenie, intretinere, paza tind sa creasca(scada) intr-un ritm inferior volumului productiei, manifestand o oarecare inertie. Astfel, costul variabil unitary nu va ramane constant ci va avea o tendinta de scadere odata cu cresterea productiei, acest lucru constituind o noua sursa pt econoniile de scara.

5. Dati exemple de solutii de cuantificare a volumului activitatii n cazul firmelor prestatoare de servicii sau a producatorilor cu o gama diversificata de produse?

In cazul firmelor prestatoare de servicii sau a celor cu activitate comerciala, dar si in cazul producatorilor cu o gama larga de produse, volumul fizic nu functioneaza si este nevoie de alte referinte care sa surprinda la nivel global dimensiunea activitatii. Posibile solutii : nr de ore de munca directa executate, nr de ore de functionare a unor echipamente, nr de potentiali client contactati de agentii de vanzare, nr de apeluri in cazul unei firme de service la distant, etc.

6. Comentati asupra caracterului ambiguu uneori de cost fix/variabil n cazul costurilor salariale; dezvoltati n jurul diferentelor de orientare legislativa n ceea ce priveste dreptul muncii respectiv a inertiilor datorate unor ratiuni economice.

In cele mai multe situatii, linia de delimitare intre costurile fixe si cele variabile este fragile, rezultatul final depinzand de factori externi firmei precum diferite cutume specific sau reglementari legale.Cel mai bun exemplu ar fi cheltuielile salariale de productie(directe,indirecte), care desi s-ar incadra theoretic ca si costuri variabile, manifesta intertie ata la reducerea cat si la cresterea volumului activitatii.Aceasta intertie este mult mai evidenta in tarile in care legislatia muncii protejeaza mai mult drepturile salariatilor(franta, Germania,italia,spania, japonia). Chiar daca o reducere a activitatii ar impune-o, in astfel de tari mangerii nu pot ajusta rapid dimensiunea fortei de munca la dinamica productiei.

7. Explicati succint notiunea de marja de contributie si punctati similitudinile/ diferentele fata de profitul brut din exploatare.

Marja de contributie reprezinta sursa din care se vor acoperi cheltuielile fixe si din care va rezulta eventualul profit. Marja de contributie este asemanatoare ca si concept cu profitul burt asociat activitatii de exploatare, doar ca aceste din urma rezulta dupa deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare fara a mai conta tipul lor. Diferenta dintre marja de contributie si profitul brut din exploatare este aceea ca, profitul brut din exploatare este inclus in contul de profit si pierdere, pe cand calculul marjei de contributie necesita o delimitare a cheltuielilor in fixe si variabile si nu poate rezulta decat ca si document intern pt uzul managementului financiar.

8. Explicati notiunea de punct critic n cazul unei firme; prezentati succesiunea etapelor n determinarea grafica a acestuia preciznd forma geometrica a reprezentarilor diferitelor elemente de cost/venit.

Fie ca este numit punct critic , punct mort sau punct de echilibru intelesul este acelasi: volumul activitatii(exprimat in nr de unitati produse sau valoarea vanzarilor) pt care profitul operational(profit burt din exploatare) este zero.In acest sens prezentam succesiunea logica a etapelor: a). Se fixeaza un system de axe ortogonale in care axa orizontala(Ox) este reprez. de regula de volumul productiei in unitati fizice (n1) iar cea vertical(Oy) de unitatile monetare corespunzatoare costurilor si vanzarilor(lei);b). costurile fixe totale sub forma unei semidrepte cu panta nula(orizontala): CF=5000lei;c). costurile variabile totale sub forma unei semidrepte care porneste din origine si are panta egala cu costul variabil unitar: CV= cvu x n1 ;d). costurile totale rezultate prin adunarea semidreptelor CF si CV(deplasarea pe vertical a CV cu o valoare egala cu CF): CT= 5000+35 x n1;e). vazarile totale sub forma unei semidrepte care porneste din origine si are panta egala cu pretul de vanzare unitar(p) : V = p x n1.

9. Descrieti succint conceptul de marja de siguranta si exemplificati numeric pe baza unui exemplu propriu calcului acesteia n forma absoluta si relativa (inclusiv formulele de calcul).

Marja de siguranta arata cat de aproape sunt vanzarile firmei(cele din present sau proiectii viitoare) de nivelul corespunzator punctului critic:

Forma absoluta : Marja de siguranta(lei) = Vanzari- VanzaritcriticeForma relative : Marja de siguranta(%) = O marja mica reprezinta un semnal de alarma deoarece o scadere suplimentara a vanzarilor poate anula capacitatea firmei de a mai genera profit.

10. Comentati asupra conceptului de structura de costuri optima (fixe/variabile) dezvoltnd n jurul notiunii de levier operational.

Nu putem vorbi despre o structura de costuri optima decat daca putem anticipa correct evolutia pietei si a vanzarilor firmei pe termen mediu si lung. Astfel, oricare dintre cele doua firme poate fi mai valoroasa daca sunt indeplinite conditiile care le avantajeaza.Literatura finantelor firmei a consacrat 2 tipuri de leviere : levierul financiar si levierul operational.Levierul operational masoara sensibilitatea profitului brut din exploatare la variatiile vanzarilor.Valoarea acestuia arata cu cat se modifica profitul brut din exploatare la modificarea cu 1% a volumului vanzarilor. Cu cat ponderea cheltuielilor fixe este mai mare in total cheltuieli, cu atat creste si valoarea levierului operational, acesta putand fi considerat un proxy pt riscul economic.Ca si levier financiar, levierul operational are un effect multiplicator, mai exact are rolul de amplifica efectul pozitiv al cresterii vanzarilor asupra profitului operational.

11. Prezentati punctual particularitatile analizei cost-volum-profit (CVP) pe orizonturi lungi de timp pe baza unei reprezentari grafice clare a zonei(lor) de profit/pierdere.

O analiza CVP pe un orizont mai mare(3-5 ani) trebuie sa tina seama de aceste non-liniaritati care afecteaza costurile si preturile de vanzare, reprezentarea grafica trebuid reconsiderata.Astfel, costurile fixe totale vor inregistra mai multe valori in functie de volumul productiei rezultand un graphic in scara. De asemenea o astfel de analiza presupune din partea managerului o cunoastere profunda mecanismelor pietei pe care activeaza firma, o capacitate educate de a anticipa reactiile competitorilor si o proiectie precisa a eventualelor investitii majore avute in vedere.

CAP. 6 ELABORAREA BUGETELOR

1. Ce optiuni au la dispozitie acionarii care considera ca rentabilitatea financiara nregistrata de firma este semnificativ si n mod repetat sub asteptari? Cum afecteaza exercitarea acestor opTiuni situaTia financiara a firmei?

2. Comentati asupra presiunii pe care o pune asupra managerului financiar (CFO) sedinta AGOA n care este stabilit bugetul de venituri si cheltuieli pe anul urmator; n ce consta rolul CFO-lui dupa votarea BVC-ului? Dezvoltati n jurul conceptelor de repartizare echitabila a tintelor de performanta n cadrul firmei si folosirea foilor de lucru de tip spreadsheet.

Participarea CFO-ului in sedintele AGOA care dezbat aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli(BVC) pe anul urmator reprezinta una din sarcinile cele mai solicintate datorita presiunii exercitate de actionari si a efortului implicat. Daca nu se reuseste promovarea si votarea unui buget adecvat conditiilor de lucru viitoare ci a unor tinte ideale, cel mai probabil echipa managerial va bifa o ratare in dreptul tintelor astfel stabilite si o penalizare imediata din partea acelorasi actionari. In plus se vor inregistra pierderi la caitolul imagine-reputatie dar si la cel financiar deoarece in genera bonusurile si participarea salariatilor la profit sunt activate in cazul depasirilor de target.Odata ce continutul BVC-ului este comunicat pietei, se vor inregistra diferite reactii in functie de ritmul de crestere implicat.

3. Prezentati principalele etape n derularea procesului de bugetare: succesiunea operatiilor, aparitia si rezolvarea problemelor colaterale, gestiunea nevoilor de finantare, elaborarea bugetelor de numerar.

B1). Bugetul vanzarilor dimensionarea vanzarilor reprezinta prima faza a procesului de bugetare.{e baza proiectiei volumelor fizice ce se estimeaza a fi vandute in anul urmator respective a estimarilor privind preturile de vanzare viitoare, rezulta valoarea vanzarilor pt fiecare trimestru.

B2). Bugetul productiei Odata stabilite tintele de vanzari(Bugetul B1).). se programeaza trimestrial si cantitatile corespunzatoare ce trebuie produse.Pt aceasta se tine cont de stocul de produse finite existent la finalul fiecarui trimestru.

B3). Bugetul de materii prime si materiale directe Odata cunoscut volumul progamat al productiei din trimestrul viitor se impune verificarea volumului stocurilor existente de materii prime si materiale respective programarea in consecinta a aprovizionarilor. In acelasi timp, in functie de termenii de plata negociati cu furniorii, se proiecteaza iesirile de numerar aferente acestor achizitii.

B4). Bugetul de cheltuieli cu salariile directe In functie de nivelul productiei proiectate se estimeaza si cheltuielile salariale directe, aceasta in conditiile in care managementul poate sa adapteze usor dimensiunile fortei de munca la nevoile productiei.In situatiile in care exista restrictii legale sau tehnice care impiedica flexibilitatea nr total de ore lucrate, chiar si salariile directe se vor comporta precum alte costuri fixe.

B5). Bugetul de cheltuilei de productie indirecte (overhead) Toate cheltuielile de productie care nu pot fi identificate si urmarite in mos precis sunt reunite sub conceptual d overhead. In cadrul acestuia se pot identifica component variabile(materiale, consumabile) si component fixe(amortizarea aferenta procesului de productie,impozite, etc.)

B6). Costul de productie unitary si stocul final de produse finite Dupa bugetarea tuturor categoriilor de cheltuieli de productie se poate determina costul de productie unitary. Pt determinarea acestuia exista in principal doua abordari : costul de absorbtie sicostul variabil.In timp ce costul de absorobtie ia in calcul sicomponenta fixa a overheadului , metoda costului variabil o ignora.

B7). Bugetul cheltuielilor de desfacere si administrative In acest buget sunt reunite toate cheltuielile firmei care nu intra in sfera productiei. Ca si in cazul overheadului, se destine o component fixa si una variabila.

4. Descrieti succint principalele avantaje implicate de o activitate de bugetare riguroasa la nivelul unei firme.

Derularea unei activitati de bugetare riguroase in cadrul unei firme poate parea adesea drept un demers cu utilitate redusa care consuma din resursele de timp ale managementului si ale salariatilor.

Avantaje : a). prin intermediul bugetelor, obiectivele globale ale actionarilor in termini de rentabilitate asteptata sunt transpuse in tinte concrete specific activitatii firmei. b). insasi elaborarea unui buget reprezinta un effort de planificare a activititatii viitoare prin care se traseaza prcis coordonatele economice si financiare c). in urma unei analize istorice a activitatii firmei, managementul poate decide restrangerea resurselor allocate anumitor linii de activitate d). prin implementarea unui buget general la nivelul tuturor departamentelor se asigura o coordonare a activitatii firmei in sensul in care firmele sunt convergente e). bugetele reprezinta o referinta utila pentru evaluarea performantei echipei manageriale.

5. Evaluati comparativ (+,-) impunerea bugetelor n mod unilateral versus bugetele participative.

6. n ce consta managementul trezoreriei (cash management) la nivelul unei firme? Descrieti succint continutul si utilitatea unui buget de numerar; punctati principalele surse de acoperire a deficitelor de numerar n functie de natura lor.

La nivelul unei firme, managementul trezoreriei are drept obiectiv asigurarea unei lichiditati optime (evitarea situatiilor in care firma inregistreaza un deficit sau un exces de numerar) care sa permita indepliniarea la timp si in condictii normale a obligatiilor financiare rezultate din derularea activitatii .

Bugetul de numerar se intocmeste f usor odata ce au fost calculate intrarile si iesirile de numerar aferente vanzarilor respective diferitelor categorii de cheltuieli din activitatea de exploatare. Pe langa aceste fluxuri proiectate, se tine cont si de numerarul existent la inceputul perioadei de bugetare.

Pentru acoperirea deficitelor mari si persistente se recomanda gasirea de surse de finantare pe termen lung (capitaluri proprii, datorii ) iar daca deficitele sunt temporare, atunci pot fi utilizate instrumente de lichidizare a creantelor precum factoring-ul sau produse de creditare bancara pe termen scurt.7. Care sunt principalele alternative de plasare ale eventualelor excedente de numerar proiectate prin intermediul bugetului de numerar? Este recomandata formarea unui portofoliu de actiuni prin achizitii de pe piata bursiera?Argumentati.

CAP.7 MANGEMENTUL CAPITALULUI DE LUCRU

1. Cum definiti capitalul de lucru (fondul de rulment net) n cazul unei firme? Care este obiectivul managementului capitalului de lucru? Enumerati principalele decizii din cadrul acestuia.

Capitalul d elucru al unei firmei provine din pozitia relative a valorii activelor si datoriile sale curente iar gestionarea lui constituie o sursa principal a managementului financiar.

Obiectivul in aceasta directive este fluidizarea fluxurilor de numerar ale firmei si mentinerea unui nivel optim in ce priveste nivelul activelor si datoriilor curente.

Principalele decizii se refera la: estimarea ciclului de conversie a numerarului(CCC) si determinarea necesarului de finantare pe termen scurt, stabilirea politicii de credit si gestionarea clientilor debitori, mananegementul creditului commercial(clienti, furnizori) si managementul stocurilor.

2. Definiti ciclul de conversie a numerarului (CCC) subliniind carei ntrebari/nevoi raspunde. Descrieti succint cele trei cicluri componente si deduceti formula de calcul pentru CCC.

Intrebarea este de cat timp avem nevoie pt a recupera fondurile investite in finantarea activitatii firmei. Raspunsul este dat de ciclu de conversie a numerarului, instrument care estimeaza durata acestei perioade in numar de zile.

Ciclul de conversie este format din trei cicluri :a). ciclul de producite(CP) perioada de timp de la demararea productiei pana la momentul vanzarii produsului finit;b). ciclul de incasare a clientilor (CC) perioada de timp necesara incasarii sumelor rezultate in urma vanzarii;cat timp dureaza pana cand clientii isi achita achizitiile facute?;c). ciclul de plata a furnizorilor (CF) perioada de timp scursa de la momentul achizitiei materiilor prime sau marfurilor pana in momentul platii acestora.

Cele trei cicluri se vor combina in cadrul CCC sub urmatoarea forma : CCC = CP+CC-CF

3. Cum explicati manifestarea pe scara larga a creditului comercial n cadrul unei economii? Care sunt avantajele si riscurile n decizia de vnzare pe credit a produselor/serviciilor firmei? Descrieti succint care sunt cele trei ntrebari esentiale n formularea unei politici de credit?

Creditul commercial isoteste o mare parte a tranzactiilor conducand la diferite ipostaze ale CCC. Astfel, in timp ce unele firme trebuie sa-si finanteze vanzarile pe cred pe o perioada mai lunga de timp, altele au nevoi mult mai reduse. Creditul commercial oferit clientilor pare a fi un rau care firmele trebuie sa convietuiasca, pe care trebuie sa-l gestioneze adecvat, in corelatie cu creditul commercial primit la randul lor din partea furnizorilor.Acesta poate reprezenta un mijloc de stimulare a vanzarilor dar este si o reactie de adaptare a firmei la conditiile concurentiale den pe piata.

Politica de credit trebuie sa raspunda la trei intrebari si anume : Creditul commercial este pt toti clientii?Daca nu, dup ace criteria sunt selectati clientii eligibili? ; care sunt termenele de plata associate vanzarii pe credit?10 zile, 30 zile, 90 de zile; In cazul intarzierilor, refuzului, sau a incapacitatii de plata ce procedure/ instrumente are firma pentru recuperarea sumelor?

4. Cum are loc selectia clientilor eligibili pentru acordarea creditului comercial? Diferentiati raspunsul ntre firmele mici si mijlocii si cele mari, cu afaceri online. Detaliati modul de constructie a modelelor de scoring si argumentati de ce ele nu sunt infailibile n identificarea clientilor rau-platnici.

Daca firma nu doreste sa vanda pe credit oricarui potential client, atunci trebuie sa-si stabileasca criteriile prin care sa-I delimiteze in eligibili si neeligibili. In acest sens, in cazul firmelor mici si mijlocii sunt suficiente considerentele legate de istoricul relatiilor comerciale, imagineaza si reputatia pe piata a clientului sau voluimul de afaceri asteptat de pe urma colaborarii cu el. In cazul firmelor a caror activitate presupune relatii cu un nr f mare de client, adesea exclusive in mediul on-line, nu se recomanda evaluarile ad-hoc.

Modele de scoring se bazeaza pe modelele econometrice de tip logit sau probit prin care se estimeaza probabilitatea de neplata a unui client in functie de mai multe criteria si variabile considerate relevante.trebuie precizat ca nici un model de scoring, oricat de elaboratt ar fi, nu va identifica in mod perfect clientii rau platnici.

5. Este creditul comercial gratuit? Argumentati raspunsul. Descrieti succint care este impactul oferirii de discount-uri asupra costului achizitiilor pe credit comercial. Prezentati si explicati succint notatia standardizata pentru termenii de plata asociati politicii de credit a unei firme.

6. Descrieti succint instrumentele de lucru/optiunile firmei n cazul ntrzierilor n ncasarea creantelor. Prezentati care sunt cele trei variante de actiune n cazul n care abordarea amiabila nu are niciun rezultat. Discutati eficienta celor trei de la caz la caz folosind si notiunea de economie fiscala.

7. De ce este importanta dimensiunea valorica a stocurilor (materii prime, productia n curs de executie, produse finite) pentru managementul capitalului de lucru. Prezentati care sunt avantajele si dezavantajele supra-dimensionarii stocurilor unei firme.

Stocurile reprezinta o component importanta a AC care imobilizeaza adesea resurse substantiale. Fie ca este vorba despre stocuri de materii prime, produse in curs de executie sau produse finite, valoarea acestora influenteaza marimea capitalului de lucru. Detinerea unor stocuri supra-dimensioante confera o anumita siguranta in ceea ce priveste asigurarea materiilor prime si satisfacerea comenzilor clientilor atunci cand acestea depasesc volumele normale.

Dezavantajul detinerii unor stocuri in exces consta in imobilizarea capitalurilor firmei in active care nu contribuie la profit. In plus, este vorba si despre costuri mari cu depozitarea, riscul deteriorarii calitatii materiilor prime sau a aparitiei unor conditii mai bune de calitate si prt fata de momentul achizitiei.

8. Prezentati caracteristicile modelului ABC si a metodei JIT (Just in Time) ca si instrumente n managementul stocurilor. Descrieti cum are loc de regula managementul stocurilor n cazul firmelor mici si mijlocii. Dar n cazul firmelor mari? Dezvoltati avantajele folosirii scannerelor n momentul vnzarii.

Modelul ABC idea de baza a modelului este ca nu toate elemetele de stoc au aceeasi importanta pt procesul de productie si de aceea trebuie monitorizate cu o atentie diferita. Stocurile de tip A sunt elemente cu valoare mare/ critice pt activitatea firmei fiind urmarite zilnic, chiar in timp continuu. Stocurile de tip B curpind elemente de valoare medie sau esentiale pt activitate iar cele de tip C sunt nesemniicative.

Metoda JIT (Just In Time) In idea ca un nivel redus al stocurilor permite unei firme o rulare mai eficienta a capitalurilor, o posibila strategie este si minimizarea valorii stocurilor ca urmare a faptului ca firma nu se aprovizioneaza decat in momentul si cu cantitatile necesare. Aceasta strategie este fezabila numai in cazul anumiitor activitati, adoptarea ei presupune o coordonare si flexibilitate f buna intre firma, furnizori si client.

In cazul firmelor mici si mijlocii, cu o gama redusa de produse finite si un flux constant de comenzi, se recomandra folosirea modelului ABC. Se impune si folosirea unor stocuri de siguranta in eventualitatea intarzierii unor achizitii sau in cazul in care apar comenzi peste asteptari.In cazul firmelor mari, care ofera o gama variata de produse si care controleaza f putin frecventa si dimensiunea comenzilor din partea clientilor, un management performant al stocurilor presupune folosirea unor programe informatice personalizate.

In cazul marilor lanturi de retailer, folosirea scanerelor nu numai ca este absolute necesara dar prin bazele de date astfel generate, privind evolutia stocurilor pt mii de produse, se poate derula o analiza cantitativa coerenta a evolutiei vanzarilor pe fiecare categorie de produse.

CAP.8 Evaluarea performantei financiare manageriale

1. Descrieti importanta si limitele informatiei cuprinsa n situatiile financiare ale firmelor listate la bursa. Folositi notiunile de studiu de eveniment, contabilitate creativa, frauda financiara-contabila. Explicati care este principiul care se afla n spatele legilor de tip Sarbana-Oxley.

Pentru firmele cotate la bursa, publicarea trimestriala a setului de situatii financiare reprezinta unul din cele mai asteptate si importante evenimente din calendarul comunicarii financiare cu investitorii.Daca exista diferente intre asteptarile analistilor/investitorilor si datele publicate, reactiile nu vor intarzia sa afecteze evolutia pretului.

Literatura financiara empirica a dedicate studii extinse modeului in care aceste surprise positive si nedative influenteaza valoarea de piata a firmei, testari bazate pe metodoligia studiilor de eveniment. Aceste anuntuti genereaza fenomene care se abat de la rationalitate, precum o incorporare lenta a informatiei in prt, efectele depinzand si de starea curenta a pietei.Deseori, o folosire mecanica a datelor publicate in situatiile financiare fara a intelege eventualele limite sau detalii tehnice poate conduce la un diagnostic gresit. O sursa importanta de bruiaje o constituie si asa-numita contablitate creativa , care exploateaza bresele premise de lege in principal pt a reduce impozitul pe profit platit, dar si pt cosmetizarea pozitiei financiare.Frauda pura, de asemenea nu trebuie uitata, ea poate avea efecte negative subtantiale daca nu este identificata la timp si pedepsita in mod exemplar.

Conform legii Sarbana-Oxley, nu numai top managerii firmei dar si membrii CA sunt responsabili de corectitudinea si fidelitatea situatiilor financiare intocmite, pedepsele pt omiterea informatiilor relevante, modificarea sau crearea de documente financiare fictive constand in amenzi substantiale si pedepse cu inchisoarea.

2. n cazul bilantului care sunt principalele cause care pot denatura relevanta informatiei prezentate? n cazul contului de profit si pierdere, daca avem la dispozitie un numar redus de observatii (2-3 ani) cum putem genera serii de date mai dense?

In cazul bilantului, una din principalele denaturari care ii poate afecta continutul informational provine din insasi specificul acestui document: faptul ca ofera o imagine a resurselor si plasamentelor firmei la un moment dat. Insa aceasta poza instantanee poate sa contrateze seminificativ cu realitatile financiare. Posibilitatea managerilor de a cosmetiza bilantul inainte de aceste poze oficiale trimestriale/ anuale si de a reveni la starea reala dupa, este cu atat mai periculoasa cu cat posturile din bilant pot fi ajustate, trasferate sau covertite mai usor.

O solutie la indemana pt generarea de serii de date mai dense este anualizarea elementelor din contul de profit si pierdere. Fie ca este vorba despre cifra de afaceri, diferite cheltuieli sau profit, valorile anuale ale acestora nu trebuie sa fie neaparat doar cele de la 31 decembrie. Comasarea oricaror 4 trimestre consecutive genereaza date anuale intermediare ce pot permite aplicarea instrumentelor statistice.

3. Prezentati n ce consta sarcina managerului financiar de monitorizare a principalelor coordonate economice si financiare ale firmei. Enumerati principalele coordonate financiare ale deciziei manageriale (cele noua din tabloul de bord) si descrieti conditiile n care diversii indicatori pot fi folositi pentru efectuarea de comparatii sau ierarhizari.

Una din sarcinile managerului financiare este si monitorizarea constanta a principalelor coordinate economice si financiare ale firmei. In asect sens, analiza financiara foloseste o serie de indicatori si rate care fac legaturi coerente intre diferite elemente ale bilantului si ale contului de profit si pierdere, valorile astfel calculate sunt comparate cu valorile istorice ale firmei dar si cu cele care caracterizeaza celelalte firme care activeaza in acelasi domeniu.

Atunci cand se doreste efectuarea de comparatii sau ierarhizari ale firmelor pe baza diferitilor indicatori sau rate, un principiu de vaza este folosirea unei referinte(benchmark) coreste. Pt marea majoritate a ratelor financiare nu exista incadrari unice absolute si verdict care sa functioneze la fel pt toate sectoarele firmei.

Principalele coordonate financiare ale deciziei manageriale sunt : Lichiditatea, solvabilitatea, eficienta operationala, controlul costurilor, profitabilitate, descompunerea ROE , evolutia bursiera, multiplicatorii de prt, volatilitatea rezultatelor.

4. Enumerati principalii indicatori (inclusive formula de calcul) folositi pentru caracterizarea: lichiditatii, solvabilitatii, eficientei operationale, controlului costurilor, profitabilitatii.

A). Lichiditatea : a). lichiditatea curenta: active curente / datorii curente b). lichiditatea imediata: (active curente stocuri) / datorii curente c). lichiditatea efectiva: numerar si disponibilitati / datorii curenteB). Solvabilitatea: a). Gradul de indatorare: total datorii / total active b). rata de acoperire a dobanzilor: EBITDA / Cheltuieli cu dobanzileC). Eficienta operationala: a). Viteza de rotatie a stocurilor: COGS / stocuri medii b). Viteza de rotatie a creantelor: vanzari pe credit/ creante c). Viteza de roatie a activelor: vanzari/ total activeD). Controlul costurilor: -E). Profitabilitatea: a). marja (neta) a profitului: profit net / cifra de afaceri b). rentabilitatea activelor(ROA): profit net / total active c). rentabilitatea capitalului investit(ROIC): Ebit/ capital investit d). rentabilitatea financiara(ROE): profit net/ capitaluri proprii5. n ce consta utilitatea descompunerii rentabilitatii financiare (ROE) si care sunt formele cu doi, respectiv trei factori? (descompunerea n factori si semnificatia acestora).

Cea mai relevant descompunere este cea a rentabilitatii financiare, cunoscuta sub numele de analiza Du Pont.Cei trei factori sunt :a. = b. = c. =

In cazul cel mai frecvent, este exprimat ca produs intre ROA(indica eficienta managerial) si levierul financiar (indica riscul financiar / de faliment). In cea de-a doua descompunere, ROA este delimitat la randul sau in marja neta a profitului si viteza de rotatie a activelor. In fine, descompune si marja profitului in 3 factori : povara fiscal, povara dobanzilor si marja EBIT.

6. Care este utilitatea calcularii ratelor privind valoarea de piata (price multipliers)? Prezentati principalele patru astfel de rate (notatie, formula de calcul, interpretare, alte detalii relevante).

Unii dintre cei mai urmariti indicatori pe pietele financiare sunt ce care fac legatura intre diferitele elemente contabile extrase din situatille financiare si valoarea de piata a firmei.Aceste rate folosesc valorile pe actiune ale acestor elemente (profit, cp,vanzari, etc.) si pretul bursier, din acest motiv fiind numite si multiplicatori de prt.a. P/E = prt / profit net pe actiune = P/ EPSb. P/CF = prt / cash flow pe actiunec. P/S = prt / vanzari pe actiuned. P/BV = prt / valoarea contaila a unei actiuni

Cel mai folosit indicator este P/E sau PER.Intelesul raportului dintre prt si profitul net pe actiune se refera la cat plateste un investiror pt un leu profit generat de firma. Sau, in cati ani si-ar recupera investitia in actiunile firmei pe seama profitului net generat de aceasta.

Pretul de vanzari(P/S) se foloseste mai ales in cazul in care o firma inregistreaza pierderi iar P/E si P/CF devin inutile.Logica principal consta intr-un accent mai mare pe vanzari, ele constituind suportul evolutiilor profitului, o eolutie robusta a vanzarilor este o conditie necesara pt o profitabilitate in crestere, in plus vanzarile sunt de regula mai putin vulnerabile la manipularile contabile chiar si decat cash flow-ul operational.

7. De ce este importanta stabilitatea n timp a veniturilor si profitului unei firme? Punctati canalul prin care variatiile extreme n cazul acestor elemente conduc la reducerea valorii de piata a firmei. Prezentati principalele doua masuri n cazul volatilitatii variabilelor contabile.

Un aspect important urmarit de investitori este si stabilitatea in timp a veniturilor si profitului unei firme. Variatiile extreme frecvente denota o sensibilitate crescuta a firmei la diversii factori care se manifesta intr-o economie, iar acest lucru este asociat direct cu un grad de incertitudine ridicat. Variabilitatea mare a rezultatelor financiare determina in mod evident si evolutii volatile ale pretului la bursa iar aceasta va contribui la o valoarea mai mare pt beta. Un beta majorat implica o rentabilitate asteptata mai mare din partea investitorilor, deci o reducere a pretului pe piata. Din acest motiv, evolutiile bruste, fie ele si positive, lucreaza impotriva obiectivului de maximizare a valorii firmei. \

Volatilitatea variabilelor contabile este estimate de obiciei prin abaterea standard(s) iar pt a avea o marime comparabila intre diferite variabile se calculeaza coeficientul de variatie ca raport intre abaterea standard(s) si media variabilei(m), ambele estimate in intervalul analizat.

8. Ce se ntelege prin calendar financiar si care este impactul cunoasterii datelor din carul acestora pentru investitori? n situatia n care investitorii se asteapta la surprise negative n ceea ce priveste profitul raportat de o firma care sunt actiunile prin care poate speculeze aceasta ipoteza?

Prin calendar financiar se intelege o lista cu datele la care firma si-a programat anunuturi precum: publicarea rezultatelor anuale auditate pe anul precedent, a situatiilor financiare trimestriale la 31 martie, 30 iunie si 30 sept, respective a rezultatelor anuale preliminare aferente anului in curs. In acest fel, investitorii cunosc exact ziua in care aceste informatii vor devenii publice putand sa-si puna din timp in aplicare eventualele strategii.

Daca sunt asteptate surprise negative se poate recurge la: vanzari pe piata spot- daca investitorii detin astfel de actiuni; vanzari in lipsa(short selling)- daca sunt premise de regulamentul bursei; deschiderea de pozitii short pe pietele de produse derivate(canzari de contracte futures, cumpararea de optiuni tip put sau vanzarea de optiuni tip call)- daca exista produse care sa aiba support actiunea firmei respective.

CAP 9.Managementul capitalului permanent

1. Care este continutul notiunii de capital permanent si care sunt principalele canale de atragere? Comentati asupra accesului firmelor de talie mica la resursele de finantare existente pe pietele de capital.Ce ntelegeti prin firma deschisa (publica)/nchisa (privata)?Prin capital permanent se intelege totalul resurselor financiare aflate la dispozitia firmei pe termen lung. Acesta cuprinde: capitaluri proprii, datorii pe termen mediu si lung (credite bancare si obligatiuni).Orice societate pe actiuni ar trebui sa aiba acces la capitalurile existente pe pietele financiare prin intermediul emisiunilor de actiuni si obligatiuni, fara a depinde de disponibilitatea bancilor de a credita. Cu toate acestea chiar si pe pietele cu un grad ridicat de eficienta si lichiditate firmele mici au acces limitat din cauza costurilor de tranzactionare ridicate. Dimensiunea redusa ii fac putin atractivi, ineficienti in suportarea costurilor de promovare si emisiune, iar pentru ca au un nr redus de proprietari averea este concentrata intr o singura afacere ceea ce presupune un risc mai mare decat cei care au un portofoliu diversificat de actiuni.Prin firma deschisa (publica) intelegem acele afaceri care in urma incheierii cu succes a unei oferte publice initiale (IPO) devin listate la o bursa de valori. Firma inchisa este o firma cu un nr mai mic de actionari, iar actiunile sale nu sunt cotate la bursa.2. Care sunt elementele care compun capitalurile proprii din punct de vedere contabil? Descrieti succint valoarea contabila si cea de piata a capitalurilor proprii; n opinia d-voastra care este mai relevanta? Argumentati raspunsul. Descrieti ce indicator specific face legatura ntre cele doua valori.Elementele care compun capitalurile proprii: capital social, prime de capital, diferite rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului curentSpre deosebire de valoare contabila, care poate fi citita direct din bilant, valoarea de piata, este influentata de perceptia investitorilor. Ea este data de marimea capitalizarii bursiere, adica pretul la bursa al unei actiuni inmultit cu nr total de actiuni emise. Cea mai relevanta mi se pare valoarea contabila, deoarece reflecta realitatea, pe cand valoarea de piata poate fi influentata in mod gresit de catre perceptia investitorilor, iar astfel realitatea este denaturata.Indicatorul care face legatura intre cele doua este capitalizarea bursiera.3. Definiti autofinantarea si caracterizati rolul pe care l joaca ca si sursa de finantare n cazul IMM-urilor (avantaje, dezavantaje). Explicati n ce consta costul resurselor provenite din autofinantare si care sunt metodele frecvente de estimare a lui.Autofinantarea este capacitatea firmei de a si genera singura resursele necesare dezvoltarii, materializate in cash-flow-ul nwt rezultat in urma activitatii.Pentru IMM uri autofinantarea reprezinta principala sau chiar unica sursa de finantare pe termen lung. Dezavantajul evident al folosirii exclusive a autofinantarii este ca ritmul de crestere al firmei este limitat de marimea cash-flow lui net generat intern. Pentru firmele aflate in primele stadii de dezvoltare resursele sunt insuficiente. Pot aparea oportunitati de afaceri pe care firma ar trebui sa le exploateze, pt a nu-si diminua pozitia concurentiala, dar si pentru a ajunge mai repede la o dimensiune optima. Fiind folosite produse generate intern de firma se considera ca acestea nu au nici un cost. In cazul societatilor pe actiuni aceste fonduri apartin actionarilor, iar daca acestia decid sa lase fondurile firmei asta nu inseamna ca acestea vin gratuit. In mod normal profitul poate fi distribuit integral sub forma dividendelor, iar actionarii pot investi aceste sume in plasamente mai mult sau mai putin riscante. Rentabilitatea pe care ar putea-o castiga acesti actionari din plasamentele la alte firme similare reprezinta costul de oportunitate al capitalului propriu, iar prin punerea resurselor la dispozitia firmei, ei au pretentia obtinerii cel putin a acestei rentabilitati. Daca firma nu va inregistra o rentabilitate financiara (ROE) adecvata pe viitor exista riscul sa nu mai poata folosi nici autofinantarea pentru a-si alimenta cresterea.Metodele fracvente de estimare sunt: modelele de evaluare a activelor la echilibru precum CAPM si APT respectiv modelele multifactoriale cu caracter empiric.4. Enumerati principalele modalitati prin care o firma si poate majora capitalul social. Dar capitalul propriu?Descrieti succint etapele tehnice necesare n cazul unei majorari cu aport n numerar.Explicati si comentati mecanismul majorarii de capital prin acordarea de actiuni gratuite.Metode de majorare a capitalului social: emisiune de actiuni noi, incorporarea rezervei sau a rezultatului reportat realizata prin emiterea de actiuni gratuite, convertirea obligatiunilor emise anterior, emisiunea de actiuni noi cu aport in numerar, aporturi in natura.Metode de majorare a capitalului propriu: aport in numerar. Etapele tehnice: CA-ul firmei convoaca o adunare generala extraordinara a actionarilor, care va avea pe ordinea zilei propunerea de majorare a capitalului (nr actiuni noi, pret). Deoarece in firmele inchise doar vechii actionari au dreptul sa subscrie, se va avea in vedere capacitatea acestora de a-si procura lichiditati. Daca un actionar nu subscrie nr de actiuni care i se aloca, detinerea lui procentuala din firma se va micsora. Exista posibilitatea ca actionarul care are dreptul sa subscrie, sa isi vanda acest drept unui alt actionar.5. Ce nseamna oferta publica initiala (IPO) si n ce conditii actionarii unei firme au n vedere derularea unei astfel de oferte? Prezentati avantajele si dezavantajele ei; explicati utilitatea actiunilor preferentiale. Descrieti etapele implicate de o astfel de oferta dezvoltnd conceptele de prospect de emisiune, consultanta financiara.Oferta publica initiala presupune se face in momentul in care actionarii nu mai pot furniza capitaluri. Se face o majorare de capital social prin care firma emite actiuni pentru a atrage noi investitori in afara celor vechi. In acel moment din firma inchisa, firma devine publica. Aceasta operatiune se mai numeste si cotare sau listare la bursa.Dezavantajul acestei operatiuni este reducerea detinerii firmei si aparitia unor actionari noi cu intentii necunoscute. pentru limitarea acestui risc, firma poate alege emiterea de actiuni preferentiale.Actiunile preferentiale au un dividend cert si prioritate in caz de lichidare dar nu ofera drept de vot. in cazul actiunilor preferentiale convertibile exista posibilitatea ca la scadenta precizata sa se poata transforma si sa dobandeasca drept de vot.Firmele care doresc demararea procesului de listare la bursa trebuie sa redacteze un document numit prospect de emisiune care sa contina toate detaliile relevante despre activitatea ei, situatiile financiare trecute, proiectii ale cash-flow rilor urmatoare (5 ani). Acest prospect se depune la Autoritatea de supraveghere a pietei bursiere pt verificare si autorizare. Firmele vor plati un comision procentual din valoarea totala a ofertei pentru servicii de consultanta, promovare, si subscriere Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (SSIF) sau unor banci de investitii. 6. Descrieti notiunile de oferta de capital primara si secundara si n ce contexte se recurge de regula la acestea. Explicati n ce consta costul asociat fondurilor atrase prin intermediul majorarilor de capital; descrieti riscurile la care sunt expusi cumparatorii actiunilorOdata cotata la bursa firma poate demara oricate majorari de capital doreste. Aceste emisiuni se numesc oferte primare si nu necesita eforturi de autorizare la fel de mari ca si in cazul celor initiale. Ofertele secundare presupun vanzarea de catre un actionar a unui pachet de actiuni. Fiind actiuni emise si subscrise anterior, prin subscrierea lor nu se va atrage capital propriu. Prin aceasta oferta se evita introducerea si gestionarea unui numar excesiv de ordine de vanzari pe piata.Costul asociat fondurilor atrase prin intermediul majorarilor de capital este dat de costul capitalurilor proprii. Dar nu exista nicio promisiune oficiala sau legala in ceea ce priveste dividendele, profitabilitatea si rentabilitatea, sau evolutia pretului la bursa.Cumparatorii actiunilor risca sa piarda investitia efectuata, iar asteptarile acestora legate de rentabilitatea asteptata pot da gres.7. Ce ntelegeti prin firma nchisa? Prezentati n ce conditii se impune de regula o tranzactie de tip private equity. Cum are loc o astfel de tranzactie? (criterii de evaluare, dimeniunea pachetelor achizitionate, obiectivul) Ce ntelegeti prin exit; comentati principalele modalitati. Descrieti sumar un exemplu de tranzactie de tip private equity derulata n Romnia.Firma inchisa este o firma care nu este public tranzactionata la burse de valori, nici pe piete de tip over the counter CTC sau alternative trading system ATS.Tranzactia de tip private equity se impune atunci cand actionarii nu mai au fonduri personale sa sprijine firma si o listarea publica la bursa nu este posibila din cauza rezultatelor modeste.Tranzactia equity presupune vanzarea unui pachet de actiuni deja emise sau realizarea unei emisiuni noi ce urmeaza sa fie subscrisa integral de un fond de private equity. Principalul criteriu de evaluare a valorii firmei este multiplul P/EBITDA. De obicei se prefera un pachet de actiuni pentru a asigura controlul asupra firmei si a implementa masuri de redresare.Daca masurile luate fac firma competitiva, fondul de private equity poate vinde pachetul si poate marca castigul rezultat din cresterea valorii de piata.Aceasta operatiune se numeste Exit.Exitul poate fi realizat prin vanzarea catre un alt fond de investitii, sau listarea la bursa a firmei.Exemplul BRD-GSC: La finalul lunii februarie 2001 BERD (Banca Europeana deRecinstructie si Dezvoltare) a vandut pentru 107 mil euro pachetul de 5% din actiunile BRD-GSC detinut in 1999.8. Descrieti avantajele si dezavantajele finantarii pe termen lung sub forma datoriilor. Comparati costul datoriei cu cel al capitalurilor proprii.Prezentati limitele deductibilitatii cheltuielilor cu dobnzile n Romnia.Avantaje:- costul asociat este (aproape) intotdeauna inferior costului capitalurilor proprii - riscurile suportate de creditori sunt mai reduse decat cele ale actionarilor - deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu dobanzile.Dezavantaje:- datoriile trebuie rambursate impreuna cu dobanzileSpre deosebire de dobanzi, plata dividendelor catre actionari se face din profitul net, iar actionarilor persoane fizice li se va retine impozit pe venit aferent dividendelor.Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile nu este absoluta. Aceasta inceteaza in momentul in care datoriile reprezinta mai mult de 300% din capitaluri proprii9. n cazul solicitarii unui credit bancar pentru investitii care sunt aspectele urmarite n principal de ofiterul de credit? Comentati asupra riscului de credit n cazul unui credit de investitii si a necesitatii garantiilor (tip, dimensiuni, riscuri).Firma trebuie sa convinga banca de robustetea estimarilor aferente investitiei vizate, de faptul ca riscurile economice sunt in limite acceptabile si ca ratele nu pun presiune pe cash-flow-ul viitor al firmei. Banca va solicita garantii sub forma de ipoteci, gajuri, si a bunurilor curente ale firmei.10. Prezentati succint mecanismul emisiunii de obligatiuni. Descrieti statutul de obligatar si rapoartele dintre acestia si actionari. Argumentati necesitatea cooptarii unei banci de investitii n procesul de emisiune de obligatiuni n cazul firmelor mari; definiti si comentati rolul agentiilor de rating si a firmelor de audit.Firma emite obligatiuni, le ofera spre vanzare, fiind cumparate de investitori interesati de plasamente cu venit fix. Firma incaseaza banii aferenti subscrierilor folosindu-i ulterior pentru finantarea activitatilor, urmand sa plateasca investitorului dobanda stabilita in prospectul de emisiune in transe semi sau anuale.Spre deosebire de actionari, care devin proprietari, detinatorii de obligatiuni sunt creditori ai firmei avand prioritate in distributia cash-flow-rilor, si in cazul unei lichidari. Exista si o adunare generala a obligatarilor, ce ii reprezinta in rapoartele cu firma.Deoarece obligatiunile necesita anumite reglementari (moneda de emitere, calculul ratei dobanzii, frecventa platilor), pentru o parametrizare optima a emisiunii de obligatiuni se apeleaza la serviciile bancilor de investitii.Agentii de rating si firmele de audit au rolul de a evalua afacerea si riscurile implicate si de a da un rating credibil firmei.11. Descrieti din punct de vedere al managementului financiar problema rambursarii valorii obligatiunilor la maturitate. Prezentati principalele solutii.Normal rambursarea imprumultului obligatar se face integral la maturitate dar asta presupune un efort financiar important pentru acel an. De asta trebuie acumulat din timp lichiditati si pastrate sub forma de depozite bancare sau plasamente lichide cu risc minim (titluri de stat, certificate de depozit, alte obligatiuni)Solutii:- rambursarea sumelor printr-o refinantare mijlocita de o noua emisiune de actiuni - introducerea clauzei sinking found in prospectul de emisiune, ce va permite emitentului sa retraga treptat o parte din obligatiunile emise pt a nu concentra intreg efortul la scadenta. Emitentul poate fie sa cumpre direct actiuni de pe piata si sa le anuleze ulterior, fie sa faca plati in contul bancii care administreaza emisiunea.12. Prezentati caracteristicile investitorilor nger si a firmelor de tip venture capital ca si surse de finantare alternative.Investitorii inger sunt persoane care cumpara parti sau actiuni in cdrul firmelor private de dimensiuni mici. Acestea contribuie cu o parte semnificativa a capitalului initial, in natura sau numerar, devenind proprietari semnificativi alaturi de fondatori.Acestea faciliteaza accesul in diferite medii. Persoane ce finanteaza doar niste idei fara a avea alte garantii decat increderea sau reputatia antreprenorului. Aceasta finantare nu functioneaza decat in primele faze ale unui start-up (pana la 5 ani). La final, finantatorii lichideaza detinerile printr-o listare la bursa sau vanzarea pachetului la o alta companie sau investitor.Stafeta finantarii prin capitaluri proprii trece de la investitorii in