management comparat - carte ovidiu niculescu

Upload: nicoleta-nicole

Post on 03-Jun-2018

294 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    1/76

    TIPURI POSIBILE DE SUBIECTE-prof Nastase

    1. Un subiect teoretic(Ex: Prezentati abordarea lui Geert Hofstede; Prezentati optiunilestrategice predilecte in SUA, Caracterizati relatia !A"U# $ %"U#&

    2. Un subiect RIL!(cu una sau 'ai 'ulte ariante de raspuns&Un studiu de caz "#e i#entificat #intr-o situatie pre$entata e%e&ente%e cu%tura%e si

    &ana'eria%e specifice unui anu&e conte(t cu%tura%) *aponia+ UE sau SU!,

    Stu#ii #e ca$ - citate

    )& Co'entati ideile principale priind 'anage'entul a'erican si nipon care se desprinddin ur'atorul extras din *+esa din Est- atsusita

    *#oi a' depasit 'odelul lui .a/ol; actiitatea econo'ica in prezent este atat deco'plexa si dificila, supraietuirea fir'elor atat de incadrata (0azardata& intr1un

    'ediu a carui i'preizibilitate, concurenta si lupta cu pericolele se a'plifica,existenta lor in continuare depinzand de 'obilizarea zilnica a fiecarui gra' einteligenta2-

    Raspuns)

    e#iu%, cunoscut si luat in considerare de intreprinderile occidentale, in special prinstu#ii #e &ar/etin'+este abordat in totalitatea lui de managerii niponi2Aand in edere i'portanta lui coarsitoare pt supraietuirea intreprinderilor, aponezii considerca 'ediul este o sursa per'anenta de nepreazut si pericole, fiind abordat de o 'aniercuprinzatoare si in 'od per'anent2 3aponia este singura tara din lu'e care elaboreaza strategii pter'en ft lung $ )41)5 ani2 Este una dintre cele 'ai bune econo'ii in lu'e dat faptului ca fir'elaponeze se axeaza pe singura resursa de care dispun 1 oa&enii.

    6& Co'entati ideile principale priind 'anage'entul a'erican si aponez care sedesprind din ur'atorul extras din *+esa din Est-atsusita

    *#oi o' castiga, iar estul industrial a pierde, noi nu pute' faceni'ic sa a auta', deoarece cauzele esecului se afla in du'neaoastra insia2

    (72& *Cadrele de conducere gandesc, in ti'p ce 'uncitorii suntsala0orii, du'neaoastra fiind coninsi profund ca aceasta este abordarea corecta de adesfasura actiitatea econo'ica2-

    *Pt du'neaoastra esenta 'anage'entului consta in ascoate ideile din capetele du'neaoastra de sefi punandu1le in 'ainile 'uncitorilor ca sale execute2-

    Raspuns)Specifica inreprinderilor din ccidentul dezoltat ( respecti SUA, Canada& este #e%i&itareaneta #intre &ana'eri si e(ecutanti+ in sensul ca pri'ii gandesc , pe cand ceilalti nu'ai executa28n intreprinderile aponeze, aceasta separare, ce isi are funda'entarea teoretica in lucrarile luiHenr/ .a/ol, nu e(ista2 Conducatorii si executantii se implica laolalta, potriit unor procedurispecifice decizionale si infor'ationale, in prefigurarea si pregatirea iitorului intreprinderii, inderularea nor'ala a actiitatilor cotidiene2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    2/76

    9& Co'entati ideile principale priind 'anage'entul a'erican si aponez care sedesprind din ur'atorul pasa din *+esa din Est-:atsusita

    * #u'ai prin alorificarea puterii co'binate a tuturor creierelorsalariatilor sai, o fir'a poate face fata turbulentei si constrangerilor 'ediului local2Aceasta este cauza pt care 'arile noastre co'panii asigura salariatilor de trei ori 'ai

    'ulta pregatire decat du'neaoastra, asa se explica de ce noi solicita' in 'od constantsugestiile fiecaruia si de ce pretinde' un nu'ar crescand de licentiati cat 'ai inteligentisi bine educati, generalisti, deoarece acesti oa'eni sunt sangele industriei nipone2-Raspuns)

    Pe fondul tendintei casigenerale pe plan 'ondial, de intensificare a preocupariicon#uceri%or #e intreprin#eri pt pre'atirea persona%u%ui, in 3aponia se inre'istrea$aeforturi sensibi% sporitepe acest plan2atsusita considera ca intreprinderile nipone ofera de 91 ori &ai &u%ta pre'atiresa%ariati%orco'parati cu ce%e #in Occi#ent, efort real'ente i'presionabil, cuconsecinte pozitie asupra tuturor actiitatilor desfasurate28n cadrul fir'elor nipone, eforturile generate de pregatirea angaatilor sunt ft intense, in

    'od obisnuit acestea asigurand o pregatire de 91 ori 'ai accentuate decat in cazulo'oloagelor a'ericane2 Angaarea pe iata fidelizeaza angaatul, se poate stabili o curbaa eolutiei c0eltuielilor cu salariile, fir'a este interesata in pregatirea angaatului

    & Co'entati ideile principale priind 'anage'entul a'erican si aponez care sedesprind din ur'atorul pasa din * +esa din Est-:atsusita *Pt noi esenta 'anage'entului este in 'od precis toc'ai aceasta arta de a 'obilizasi asa'bla resursele intelectuale ale tutuor angaatilor in interesul fir'ei

    (7& #oi sti' ca inteligenta unui 'anunc0i de te0nocrati, cat deinteligenti si sclipitori ar fi, nu 'ai este suficienta pt a le aborda ca resurse reale desucces2-Raspuns)

    ana'e&entu% occi#enta%pune accent pe &oti0area sa%ariati%or pt a depune eforturiridicate si a obtine rezultate cat 'ai bune, proteandu1si astfel fir'a in care lucreaza2Siste&u% #e &ana'e&ent in *aponiase axeaza asupra unei motivari, asupra uneiantrenari totale, ce are in vedere valorificarea curenta, zilnica, a potentialului, inclusivintelectual, al fiecarui salariat, indifferent de pozitia detinuta in intreprindere2Se considera ca esenta managementului este antrenarea tuturor componentilorintreprinderilor, in 'od per'anent, intr1o iziune siste'ica, cu accent asupraresurse%or inte%ectua%e2 8n 3ap, in anu'ite fir'e salariile sunt ft 'ari la inceput2 8ntre'o'entul angaarii si pensie diferenta dintre salarii este de )1),5 ori2 8n SUA salariul lainceput este 'ic, dar intre 'o' angaarii si obtinerii unui post 'anagerial castigi de sutede ori 'ai 'ult2 8n 3ap, dif intre un 'anager si un executant este de catea ori, iar in SUAun 'anager castiga de 'ii de ori 'ai 'ult ca un executant2 A'ericanii pun accentual peperfor'anta'otiare pe t scurt2 8n 3ap se pune accent nu doar pe 'otiarea 'arteriala, cisi pe 'otiarea spirituala2

    5& Co'entati acest 'esa din Est 1 atsusita *Conducatorii

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    3/76

    de ei, noi sunte' realisti si considera' ca datoria noastra este sa face' salariacii sa aperefir'ele respectie, care =i or rasplati insutit pt dedicarea contribuciei lor2 Procedandastfel, noi aunge' sa fi' 'ai >sociali? decat

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    4/76

    Este larg raspandita ideea ca iitorul este neanticipabil si insuficient influentabil2 Astfelin SUA, in randul populatiei , iitorul este legat de luarea in considerare a preederilorzodiacelor, eitarea cifrei )9 la nu'erotarea etaelor etc2 Ur'area acestei a'bialentepriind incertitudinea este pro'oarea@a nielul agentului econo'ic incertitudiinea, anticiparea si pregatirea iitorului, este

    legata de un co'porta'ent relati ec0ilibrat, ce pare sacorespunda in buna 'asura posibilitatilor conceptuale si actionale real'ente, existente peacest plan la actualul niel de dezoltare a stiintei si praxisului econo'ic25, In pri0inta ce%ei #e-a patra #i&ensiune %e'ata #e e%e&ente%e #e &ascu%initate si

    fe&initate

    8n 3apona aceste ele'ente se regasesc in proportii relati egale2 rientarea spre'asculinitate a contextului aponez rezulta din larga diferentiere a rolurilor in societate(de exe'plu, nu'ai barbatii se angaeaza pe iata& si din accentul acordat de indiiziobtinerii de bani si lucruri2 8n acelasi ti'p se 'anifesta puternic ele'ente de fe'initate,cu' ar fi prioritatea acordata perfor'antelor grupului in raport cu cele indiiduale sauorientarea paternalista a organizatiilor, a sefilor fata de salariati2

    IN SU! e(ista o pronuntata &ascu%initate+ proprie societatilor nord1a'ericane2Expresiile sale concrete sunt diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe, goanadupa banice caracterizeaza gandirea si actiunea 'aoritatii nord1a'ericanilor, precu' sistatutul social ridicat de care beneficiaza cei ce obtin succese in do'eniul lor deactiitate2 ealizatorii, oa'enii de succes sunt tratati ca 6super&ani7+beneficiind de olarga recla'a sociala2 Aceste ele'ente 'arc0eaza puternic 'anage'entul la nielulagentilor econo'ici, 'axi'alizarea profitului fiind obiectiul prioritar ur'arit, de regula,salariatii de sex 'asculin fiind aantaati la salarizare si pro'oare, 'otiarea princastiguri banesti substantiale fiind precu'panitoare2

    SUBIECT8 Un &esa3 #in Est atsusita

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    5/76

    intellectual, al fiecarui salariat, indifferent de pozitia detinuta in intreprindere2 Se considera ca managementului este antrenarea tuturor componentilor intreprinderilor, in 'od per'anent,iziune siste'ica, cu accent asupra resurse%or inte%ectua%e2 8n 3ap, in anu'ite fir'e salariile sunt la inceput2 8ntre 'o'entul angaarii si pensie diferenta dintre salarii este de )1),5 ori2 8n SUA salinceput este 'ic, dar intre 'o' angaarii si obtinerii unui post 'anagerial castigi de sute de ori 'a

    8n 3ap, dif intre un 'anager si un executant este de catea ori, iar in SUA un 'anager castiga de 'i'ai 'ult ca un executant2 A'ericanii pun accentual pe perfor'anta'otiare pe t scurt2 8n 3ap saccent nu doar pe 'otiarea 'arteriala, ci si pe 'otiarea spirituala25, ana'e&entu% nipon depaseste preocuparea prioritara asupra efecte%or teno%o'icelargraspandite in 'aoritatea tarilor, acordand o i'portanta relati egala aspectelor te0nice si econo'Situarea pe acelasi plan a aspecte%or econo&ice cu ce%e teniceexplica in buna 'asura eficienco&petiti0itatea #eosebita a co&panii%or niponedin ulti'ele decenii2:, Pe fondul tendintei casigenerale pe plan 'ondial, de intensificare a preocuparii con#ucer#e intreprin#eri pt pre'atirea persona%u%ui, in 3ap se inre'istrea$a eforturi sensibi% sporitepe aplan2 atsusita considera ca intreprinderile nipone ofera de 91 ori &ai &u%ta pre'atire sa%ariatco'parati cu ce%e #in Occi#ent, efort real'ente i'presionabil, cu consecinte positie asupra tutu

    actiitatilor desfasurate2 8n cadrul fir'elor nipone, eforturile generate de pregatirea angaatilor sunintense, in 'od obisnuit acestea asigurand o pregatire de 91 ori 'ai accentuate decat in co'oloagelor a'ericane2 Angaarea pe iata fidelizeaza angaatul, se poate stabili o curba a eoluc0eltuielilor cu salariile, fir'a este interesata in pregatirea angaatului29, Raporturi%e #intre intreprin#ere si sa%ariati sunt diametral opuse in intreprinderile 3ap,co'paratie cu cele din tarile est1europene si nord1a'ericane2 @a baza re%atii%or &ana'e&sa%ariati #in Occident se afla convingerea si cerinta ca misiunea intreprinderii este sa protejcomponentii sai. In intreprin#eri%e nipone, di'potria, se considera ca salariatii au datoria sproteeze co'pania in care lucreaza, care astfel a fi in 'asura sa1i rasplateasca substantial2Siste'ul aponez realizeaza un 'ai 'are atasa'ent al salariatilor fata de intreprindere, reflectaimplicare, eforturi si rezultate sensibil superioare2 Ca ur'are, se asigura pre'isa ca si intreprinderepoata oferi salariatilor sai protectie si aantae econo'ice si sociale 'ult 'ai 'ari2

    SUBIECT) Caracterizati cultura si 'anage'entul fir'elor din o'ania prin pris'aabordarii cuadrodi'ensionala a lui Geert Hofstede2 a, Di&ensiunea in#i0i#ua%is& ; co%ecti0is&o'ania se afla la 'iloc, cu tendinta catre indiidualis' b, Di&ensiunea 'ra# ri#icat re#us #e e0itarea a incetitu#inii

    o'ania are o abordare ec0ilibrata cu tendinta catre grad ridicat de eitare aincertitudinii c, Di&ensiunea #istanta &are&ica fata #e putere

    o'ania se afla undea la 'iloc, cu tendinta de distanta 'are#, Di&ensiunea &ascu%initate ;fe&initate

    o'ania se afla pe la 'iloc cu tendinta spre 'asculinitate

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    6/76

    C!P I

    1.1. CONCEPTUL DE !N!EENT COP!R!T8ncepand cu deceniul al sec trecut se constata o ascendenta a cercetarilor de naturaco'paratia2 Astfel, apar discipline noi ca: dreptul sau literatura co'parata2 i%%ia& Ne?&ancare considera ca*&ana' co&parat se ocupa cu i#entificarea ase&anari%or si a #eosebiri%or #in practica&ana'eria%a %oca% #in #iferite tari7.

    a doua abordare o face Ra'u Natcare defineste 'anag co'parat ca fiin# stiinta care0i$ea$a i#entificarea ase&anari%or si #eosebiri%or #intre siste&e%e #e &ana'e&ent si ce%e

    econo&ice #in #iferite conte(te.

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    7/76

    Cu alte cuinte, 'anage'entul international reprezinta o ra'ura a 'anage'entului co'parat cuun caracter foarte prag'atic2

    !.!.. OBIECTI-E)E, CO$TI$UTU) SI "I'E$SIU$I)E

    '&$&(E'E$TU)UI CO'*&%&T

    8n legatura cu obiecti0e%e specifice ale 'anage'entului co'parat exista 'ai 'ulte opinii, darcele 'ai raspandite suntcele ale nu #eF'an si .ar'erPotriit lui >i%%ia& Ne?&an, obiecti0e%e &ana'e&entu%ui co&paratsau scopurile'anage'entului co'parat sunt:

    sa descopere proble'ele si te0nicile 'anageriale ce par a aea o alabilitate uniersala in

    toate tarile;

    sa identifice conditiile locale din fiecare peri'etru national inestigat care cer o speciala

    adaptare a ele'entelor de 'anage'ent declarate ca uniersale;

    sa asiste directorii corporatiilor 'ultinationale sa inteleaga diferentele dintre atitudinile si

    practicile de 'anage'ent din diferite tari, in ederea cresterii rationalitatii si eficacitatii actiitatii econo'ice2Ricar#

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    8/76

    SUBIECT) NECESIT!TE! !P!RITIEI SI DE@=OLT!RII !N!EENTULUI

    COP!R!T SI SCURT ISTORIC

    Ca pt orice alta stiinta tanara si pt +C este necesara explicarea aparitiei si utilitatii in fatabeneficiarilordirecti sau potentiali (siste'e econo'ice, co'panii, indiizi, etc2&

    Pt o'ania aceasta explicare este cu atat 'ai necesara intrucat o'ania s1a confruntat o perioadaindelungata de ti'p cu o intrerupere a fluxurilor de cunostinte, infor'atii si capital in relatiile cutarile dez2!r'u&entarea necesitatii aparitiei &ana'e&entu%ui co&paratse aface utilizanda+ordarea lui %ag0u $at02#at0 sustine ca sunt : e%e&ente principa%ecare au stat %a ba$a aparitiei &ana'e&entu%uico&parat

    a, abor#area co&parati0aeste pt indiid de neeitat2 Astfel, prin structura lui indiidual seco'para in per'anenta atat cu sine cat si cu altii prin raportarea la un set de standarde, idealuri,situatii cunoscuteb,o'enirea treceprintr1o perioa#a #e puternice inter#epen#ente internationa%a+ in toatedo'eniile de actiitate si preponderent in zona econo'ice2 @a nielul anului 644 peste 4I din

    productia 'ondiala s1a realizat prin sc0i'buri intre tari in cadrul actiitatilor econo'iceinternationale si in special in cadrul 'arilor corporatii 'ultinationale2c,studiul co'parati al realitatilor din diferite tari este de natura sa 6ascuta7 'ra#u% #epercepere si inte%e'ere a% rea%itati%or #in propria tara,#, e(a&inarea cu%tura%aa feno'enelor de 'anag #eter&ina o a&p%ificare substantia%a asferei #e 0ariabi%e %uate in consi#erare #e &ana'eri2 Astfel, se a'plifica considerabil siinstru'entarul 'anag co'parat, deter'inand un grad 'ai 'are de aplicabilitate a cercetarilor2e, pe p%an strict in#i0i#ua%, apelarea la cunostinte, instru'ente , 'etode ale +C contribuie %acresterea capacitati%or in#i0i$i%or #e a aprecia corect rea%itati%e nationa%e, atat in sine, cat siprin raportarea la realitatile din alte tari2In conc%u$ie+ Craspunde unei categorii largi de necesitati, atat de grup, cat si indiiduale,deter'inate in principal de internationalizarea activitatilor economice, de a'plificarea rolului

    infor'atiilor si cunostintelor si de diviziunea internationala a muncii2Bransfor'area acestora in sursa principala a puterii, deansand iolenta si banii 1 asa cu'de'onstreaza deosebit de elocent !%0in Tof%er in Po?ersift1 se reflecta si in crestereasubstantiala a rolului 'anage'entului co'parat axat pe alorificarea infor'atiilor 'anagerialeabordate contextual2 Aand in edere aceste eolutii, 'anage'entul are un rol tot 'ai i'portant,adesea c0iar decisi, &ana'e&entu% co&parat repre$entan# una #intre ce%e &ai pretioasecuceriri a%e u%ti&e%or #ecenii pe p%anu% intensificarii si eficienti$arii acti0itati%or econo&ice+

    stiintifice+ tenice cu caracter internationa%.Aportul sau teoretic si prag'atic se afla intr1unproces de crestere rapida, ur'are fireasca a acu'ularilor si dezoltarilor din ulti'ii ani, generand'ultiple consecinte pozitie in planurile stiintei si politicii 'anageriale

    1.2. PRINCIP!LELE SCOLI SI ODELE !LE !N!EENTULUI COP!R!T PEPL!N ONDI!L

    1.2.2. PRE@ENT!RE! PRINCIP!LELOR SCOLI

    DE !N!EENT COP!R!T

    !.... SCO&)& SISTE'E)O% "ESC1ISE

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    9/76

    SUBIECT) !N!LI@!TI COP!R!TI= ; RELE=!ND PRINCIP!LELE !SE!N!RI

    SI DEOSEBIRI INTRE SCO!L! SISTEELOR DESCISE SISCO&)& "E

    '&$&(E'E$T CO'*&%&T CE$T%&T&

    *E %O)U) 2CU)TU%II3

    Perioa#a aparitiei: )J41)JK4

    Repre$entanti) !nant Ne'an#i si S. D. Prasa#+ Bernar# Estafen+ Rosa%ie Tun'I#eea centra%a) Scoala siste'elor desc0ise este beneficiara unor noi descoperiri in teoria'anageriala2 @a baza acesteia sta teoria siste&e%or #escise2, 'anage'entul fiind azut intr1ostransa interdependenta cu 'ediul si cu organizatia in sine2Pre&isa #e %a care p%eaca: conceptualizarea 'anage'entului, 'ediului si fir'ei ca siste'edesc0ise, intercorelate, aflate intr1o puternica dependenta2=ariabi%e consi#erate: ariabile de 'ediu atat de 'acro cat si de 'icro 'ediuNatura 0ariabi%e%or i&p%icate: 'anage'entul, ca siste' organic integrat in organizatie, intra in'ulte relatii cu 'ediulNi0e%u% abor#arii: este 'icro si 'acro in acelasi ti'p, insa cu accent 'ai 'are asupraorganizatiei ('icro&Ro%u% &ana'e&entu%ui: acti

    ra#u% #e ap%icabi%itate: 'ediuLi&ite%e acestei sco%i 0i$ea$a) a, negliarea definirii unor concepte cu care lucreaza, nu'eroaseariabile analizate fiind i'precise ('ai ales a celor culturale&b, insuficienta deli'itare a unor concepte a dus la lipsa de aplicare a lor datorita credibilitatiiscazute2Contributii)

    a& se largeste considerabil sfera ariabilelor analizate (un eantai de ariabile ale 'ediuluiorganizatiei, inclusi ale celor cu influenta directa $ furnizori, clienti, consu'atori, guern, etc&ceea ce a per'is o dez substantiala a 'anage'entului co'parat ( de ex, spre deosebire de scoala'ediului se iau in considerare acu' si ariabile interorganizationale&2b& prin 'odul de abordare a feno'enelor 'anageriale s1a per'is un grad ridicat de aplicabilitateal concluziilor cercetarilor ( de ex, in abordarea 'ediului se fol notiuni de genul 'ediu societal,

    'ediu organizational&

    !...4. SCO&)& "E '&$&(E'E$T CO'*&%&T CE$T%&T&

    *E %O)U) 2CU)TU%II3

    Perioa#a aparitiei: dupa )JK4 apare *Scoala axata pe rolul central al culturii-, considerata cea'ai co'plexa si aloroasa scoala de 'anage'ent co'paratRepre$entanti) eert ofste#e+ *on Ci%#+ Lane Ae%%+ Re'ina%# >ort%e+ C. Trian#is

    si a%tii.

    I#eea centra%a) ariabilele culturale influenteaza 'anage'entul atat la niel 'icro cat si 'icrocultural

    Pre&isa #e %a care p%eaca) Cultura are rol decesi in 'anage'entNatura 0ariabi%e%or i&p%icateCultura care influenteaza 'anage'entuluiNi0e%u% abor#arii: 'icroRo%u% &ana'e&entu%ui: actira#u% #e ap%icabi%itate: 'are in 'asura posibilitatilor=ariabi%e consi#erate ariabile de natura culturalaSurprinzator pt aceasta scoala este ca insusi ele'entul central, cultura, prezinta acceptiuni diferiteintre autori2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    10/76

    Astfel, Ra'u Nat constata ca ter'enul prezinta acceptiunea de natiune, c0iar daca tot elobsera ca s1au facut unele progrese in do'eniu2 Un alt specialist, E#?in i%%er+consideracultura ca fiind o stare de dezoltare intelectuala a populatiei2 Astfel, cultura econo'icareprezinta nielul de dezoltare al unei tari deter'inat de alorile, co'porta'entele, atitudinileoa'neilor din acea tara2 *on Ci%#considera ca notiunea de cultura se refera la structuri alegandirii si la 'odalitatile de realizare (actiune& raspandite pe scara larga in cadrul unei populatii2

    *. Co%%ins, in prefata unei cunoscute lucrari, arata ca prin cu%tura se #efineste o stare a dezoltariiintelectuale a populatiei; cultura econo'ica reprezinta o stare a dezoltarii econo'ice si c0iar 'ai'ult: atitudinile, alorile, nor'ele pe care se funda'enteaza actiitatile econo'ice si care auta la'odelarea co'porta'entului co'paniei intr1o tara dataeert ofste#e, ine cu o definitie f interesanta si co'plexa a culturii, careia ii precizeaza patrudi'ensiuni esentia Astfel, el considera ca 6esenta cu%turii este pro'ra&area &enta%a co%ecti0a+ce repre$inta acea parte a con#itionarii noastre pe care noi o accepta& i&preuna cu a%ti

    &e&bri ai natiunii+ re'iunii sau 'rupu%ui nostru+ #ar nu cu co&ponentii a%tor natiuni+ re'iuni

    sau 'rupuri-2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    11/76

    9& sunt introduse o serie intreaga de ele' de noutate, fapt ce a contribuit la nuntarea abordarilorin do'eniu2& rigurozitatea cercetarilor realizate, cercetatorii acestei scoli poseda nieluri ridicate deexpertiza in do'eniul 'anagerial5& analiza detaliata a factorilor de 'ediu dintr1o perspectia culturala2Li&ite%e sco%ii: insuficenta definire a unor ter'eni

    1.2.4. ODELE SI !BORD!RI !*ORE DE !N!EENT COP!R!T

    !..5.4. &BO%"&%E& )UI (EE%T 1O#STE"E

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    12/76

    'otiarea si coordonarea personalului2 8n plus, siste'ele 'oderne de organizare, bazate peabordari de tip participati se i'ple'enteaza 'ai dificil si au efecte pozitie frecent 'ai reduse2@a niel social, spiritul de intreprinzator si inoational se 'anifesta, de regula 'ai intens, inspecial, in pri'a faza a dezoltarii econo'ice de tip capitalist2

    !, Pre&ise%e aparitiei in#i0i#ua%is&u%ui si co%ect0is&u%ui

    a, In#i0i#ua%is&u%apare cand oa'enii se definesc ca indiizi, in ti'p ce co%ecti0is&u%estecaracterizat de siste'e sociale fixe, rigide prin care oa'enii definesc grupul lor2b, Ni0e%u% #e #e$0o%tare econo&ica

    1 scazut de dez econo'ica (colectiis'& 1 ridicat de dez econo'ica (indiidualis'&c, obi%itate socia%a 1 redusa (colectiis'& 1 ridicata (indiidualis', Supra0ietuirea o&u%ui

    1 nu este conditionata de o interentie puternica asupra naturii (colectiis'& 1 este legata de necesitatea interentiei o'ului asupra naturii (indiidualis'&e, Ce ra&uri econo&ice se #e$0o%ta)

    1 agricultura traditionala (colectiis'& 1 industria si urbanis'ul se dez (indiidualis'&f,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    13/76

    1 este inadata de organizatiile si grupurile din care face parte indiidul,opiniile suntpredeter'inate (colectiis'& 1 fiecare persoana are dreptul la o iata priata si la opinii personale (indiidualis'&, Se cere sa %i se asi'ure)

    1 de catre organizatia sau grupul i'plicat ,al expertizei, ordinii, obligatiilor si securitatii(colectiis'&

    1 de catre siste'ul social al autono'iei, arietatii, al placerii si securitatii indiiduale(indiidualis'&, Prietenii%e

    1 sunt predeter'inate de relatii sociale stabile, insa se 'anifesta neoia de prestigiu in cadrulacestor relatii (colectiis'& 1 se 'anifesta neoia pt prietenii specifice (indiidualis'&, Se &anifesta incre#ere in)

    1 in deciziile de grup (colectiis'&1 in deciziile indiiduale ( indiidualis'&1F, Stan#ar#e%e pt 0a%ori%e socia%e

    1 sunt diferite pt cei din grupuri fata de persoanele din afara grupului (colectiis'&1 ar trebui sa se aplice pt toti

    C, In p%an &ana'eria%+ ca o recapitu%are+ se poate constata #iferent%e ur&atoare)

    1, Re%atii%e intre &e&brii unei or'ani$atii

    1 se bazeaza 'ai 'ult pe o perspectia 'orala (colectiis'&- se bazeaza pe interese personale (indiidualis'&2, Sa%ariatii

    1 asteapta ca fir'a sa se ocupe de ei si de proble'ele lor (colectiis'&1 salariatii nu asteapta ca fir'a sa se ocupe de ei (indiidualis'&4, =iata or'ani$atiei:1 are la baza loialitatea si si'tul datoriei (colectiis'&1 are la baza initiatiele personale (indiidualis'&5, Pro&o0area se face

    1 din interior, dupa ec0i'e (colectiis'&1 atat din interior cat si din exterior (indiidualis'&:, Pre#o&ina

    1 deciziile de grup (colectiis'L1 deciziile unipersonale (indiidualis'II, ! DOU! DIENSIUNE Intensitatea puterii &are&ica ; Distanta puterii

    Di&ensiunea pri0in# #istanta fata #e puetere "'ra#u% #e apropiere &ic&are a

    puteriieste asociata cu 'iloacele pe care societatea le foloseste in relatiile cu oa'enii, care suntinegali2a'enii sunt diferiti datorita calitatilor 'entale si fizice, cu care se nasc2 Aceste inegalitatileindiiduale se a'plifica, de1a lungul ti'pului, in functie de societatea unde ei traiesc, nu pe bazacalitatilor fizice si intelectuale ci a originii si rudeniei2 Ur'area consta in faptul ca societatile

    stabilesc criterii diferite de alocare a resurselor si ca, in consecinta, inegalitatile dintre 'e'briisocietatii se a'plifica2Societatea care incearca sa reduca cat 'ai 'ult ine'a%itati%e in putere, bogatie si informatii, esteconsi#erata ca pose#an# o cu%tura cu #istanta puterii re#usa2 8n sc0i'b, o alta societate ceinstitutionalizeaza diferentele in bogatie si putere ca 3ustificate, si care nu incearca sa ledi'inueze, este considerata ca a0an# o cu%tura cu o #istanta a puterii &are.

    Ele'entele de distanta sau apropiere a puterii se 'anifesta si la nielul organizatiilor2 Eleau in edere gradul de centralizare a autoritatii, coordonarii si luarii deciziilor, intensitatearelatiilor ce se manifesta in centralizarea deciziilor si managementul autocratic isi are sorgintea

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    14/76

    in programarea mentala a membrilor societatii 2 Spre exe'plu, in organizatiile unde cadrele deconducere superioare 'entin un grad ridicat de putere, subordonatii tind sa accentuezedependenta lor fata de acestea2 8n contrast, in societatile cu grad redus de distanta puterii,'anagerii din organizatii pro'oeaza o reducere a distantei ierar0ice fata de subordonati, iaracestia prefera sa participe la adoptarea deciziilor ce le afecteaza perfor'antele 'uncii2Cu%turi%e se #iferentia$a intre e%e si in functie #e i&portanta acor#ata ine'a%itatii in

    functionarea %or econo&ica si socia%a2 Aceasta di'ensiune 'asoara gradul in care 'e'brii 'aiputini puternici din organizatie accepta ca seful lor sa aiba o putere 'ai 'are, daca se accepta caputerea sa fie inegal distribuita2Societati%e care incearca sa re#uca ine'a%itati%e in putere si bo'atie se caracteri$ea$aprindistanta mica fata de putere, ceea ce deter'ina ca statutele si for'alitatea sa aiba 'ai putinai'portanta28n tarile cu intensitate a puterii ri#icata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierar0ice esteun act de insubordonare2

    In p%an &ana'eria%aceasta di'ensiune se reflecta in diferente apreciabile in ceea ceprieste exercitarea functiilor de 'otiare 1 'ai ales latura sa 'ateriala 1 si #e or'ani$are2 +aiconcret, principalele aspecte 'anageriale unde se inregistreaza deosebiri 'aore, in functie dedistanta 'are sau 'ica fata de putere, sunt: gradul de centralizaredescentralizare (indeosebi in

    organizatiile de di'ensiuni 'ari&, criteriile de repartizare a eniturilor obtinute de organizatie,tipul de management predominant(de'ocratic sau autocratic&, criteriile decizionale de 'otiare apersonalului, marimea distantei ierarhice in cadrul sistemului de management, intensitatea si'odul de folosire a 'etodei delegarii, gradul de implicare a executantilor si managerilorde laesaloanele organizatorice inferioare in exercitarea proceselor 'anageriale strategice si tactice2

    !, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# #istanta+ 'ra#u% #e apropiere a puterii

    "pre&ise pentu #istanta &ica fata #e putere sau #istanta &are fata #e putere

    )&Supra0ietuirea o&u%ui 1 i'pune 'ai putin interentia o'ului asupra naturii (distanta 'are& 1 este legata de neoia 'are de interentie o'ului asupra naturii (distanta 'ica&2, Pon#ere &are a

    1 agriculturii (distanta 'are&1 industriei (distanta 'ica&4, obi%itate socia%a

    1 redusa ( distanta 'ica&1 'are (distanta 'ica&

    5, Pon#erea c%asei &e#ii

    1 pondere redusa ( distanta 'ica&1 pondere 'are ( distanta 'ica&:, Putere po%itica

    1 concentrata in 'ana unei oligar0ii ( distanta 'are&1 este bazata pe un siste' reprezentati ( distanta 'ica&

    9, In0ata&antu% se face1 pe baza de lectii date de catre profesori atotstiutori (distanta 'are&1 pe baza de dialog (distanta 'ica&, Bo'atia

    1 este concentrata in 'ana unei elite ( distanta 'are&1 larga distributie a bogatiei ( distanta 'ica&

    B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# #istanta fata #e putere

    1, Ine'a%itatea in societate

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    15/76

    1 se considera ca inegalitatea trebuie sa fie regle'entata, adica fiecarei persoane repartizandu181seun loc, fiind proteata, indiferent de rang ( distanta 'are&1 se ur'areste 'ini'izarea inegalitatii in societate ( distanta 'ica&2, In#epen#enta intre oa&eni in societate

    1 doar un nr 'ic de persoane ar trebui sa fie independente, cele 'ai 'ulte depinzand de altii(distanta 'are&

    1 interdependenta casigenerala (distanta 'ica&4, Ieraria se&nifica

    1 se'nifica o inegalitate existentiala (distanta 'are&1 o inegalitate de roluri, stabilita in 'od conentional (distanta 'ica&5, Superiorii consi#era subor#onatii

    1 ca fiind altfel de persoane (distanta 'are&1 ca fiind persoane aido'a lor (distanta 'ica&:, Ca#re%e #e con#ucere

    1 sunt inaccesibile subordonatilor (distanta 'are&1 sunt accesibile subordonatilor ( distanta 'ica&9, Puterea

    1 este un funda'ent al societatii ce precede binele si raul; legiti'itatea sa nu este considerata

    releanta (distanta 'are&1 .olosirea puterii trebuie legalizata (legiti'izata& si ea este subiect al udecatii in ceea ceprieste natura sa pozitia sau negatia (distanta 'ica&, Sunt in#reptatiti %a pri0i%e'ii

    1 detinatorii puterii (distanta 'are&1 Boate persoanele ar trebui sa aiba drepturi egale (distanta 'ica&, Detinatorii puterii

    1 ar trebui sa incerce sa fie perceputi ca fiind cat 'ai puternici cu putinta (distanta 'are&1 ar trebui sa incerce sa para 'ai putin puternici decat sunt in realitate(distanta 'ica&, B%a&area "critici%e,

    1 se adreseaza anu'itor persoane aflate pe post de tap ispasitor (distanta 'are&1 se adreseaza siste'ului nu anu'itor persoane (distanta 'ica&

    1F, o#a%itatea #e a sci&ba un siste& socia%1 se refera la detronarea detinatorilor puterii (distanta 'are&1 are in edere redistribuirea puterii (distanta 'ica&11, Pt #etinatorii #e putere+

    1 celelalte persoane reprezinta o a'enintare si rareori se poate aea incredere in ele ( distanta'are&1 celelalte persoane ne reprezinta o a'enintare , si cele 'ai 'ulte sunt pregatite sa aiba increderein oa'eni ( distanta 'ica&12, Intre #etinatorii puterii si cei%a%ti

    1 exista o stare conflictuala latenta (distanta 'are&1 exista o ar'onie latenta (distanta 'ic&14, Cooperarea intre persoane%e %ipsite #e putere

    1 este dificil de realizat datorita increderii lor reduse in nor'ele pe care se bazeaza relatiile u'ane(distanta 'are&1 se bazeaza pe solidaritate (distanta 'ica&

    C, In p%an &ana'eria% aceasta #i&ensiune cu%tura%a inf%uentea$a &ana'e&entu% #e %a

    ni0e%u% or'ani$atii%or+ #eter&inan# o serie #e particu%aritati+ printre care)

    1, Structura or'ani$atorica

    1 este alungita, cu un nu'ar 'are de nieluri ierar0ice (distanta 'are&1 este aplatizata, cu un nu'ar 'ic de nieluri ierar0ice (distanta 'ica&

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    16/76

    2, Inca#rare #e an'a3ati

    1 nu'eroasa (distanta 'are&1 'ai putin nu'eroasa (distanta 'ica&4, Sa%arii%e au

    1 o puternica diferentiere (distanta 'are&1 eantai redus de salarii diferentiate (distanta 'ica&

    5, uncitorii1 sunt cu calificare redusa (distanta 'are&1 'uncitorii au o calificare inalta (distanta 'ica&:,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    17/76

    b& 8n sc0i'b, can# 'ra#u% #e e0itare a incertitu#inii este re#us, se pune 'ai putin accent peplanificare, organizare, control, salariatii fiind incuraati tacit sau c0iar direct sa acceptea'biguitatea2

    !, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# e0itarea incertitu#inii

    1, Tari

    1 cu o dezoltare aansata (eitare redusa&1 in curs de dezoltare ( eitare 'are&2, De&ocratii

    1 consacrate ( eitare redusa&1 tinere de'ocratii ( eitare 'are&9, Popu%atie este1 densa in tarile sarace si rara in tarile bogate ( eitare redusa&1 densa in tarile bogate si rara in tarile sarace (eitare 'are&

    B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# e0itarea incercetitu#inii1, Incertitu#inea, inerenta in 0iata+ este1 perceputa ca o a'enintare continua cu care se considera ca trebuie luptat ( grad ridicat&1 acceptata relati usor, fiecare zi fiind *luata- asa cu' se deruleaza (grad redus&2, Stresuri1 si anxietati 'ai intense sunt experi'entate (traite& (grad ridicat&1 usoare si 'ai putin intense sunt experi'entate (traite& ( grad redus&4, Ti&pu%

    1 insea'na bani (grad ridicat&- este considerat ca nu are aloare (grad redus&5, unca intensa1 exista o disponibilitate interna a indiizilor pt 'unca intensa (grad ridicat&

    - nu este considerata o irtute ( grad redus&:, Co&porta&entu% a'resi0 propriu si a% a%tora

    1 este acceptat ( grad ridicat&1 este respins (grad redus&9, E(teriori$area e&otii%or

    1 Exteriorizarea intensa a e'otiilor este preferata (grad ridicat&1 Exteriorizarea re#usa a e'otiilor este preferata (grad redus&, Conf%icte%e si co&petitia

    1 pot genera agresiuni si ca atare ar trebui sa fie eitate (grad ridicat&1 pot fi 'entinute la niel de *fair pla/- (*oc cinstit-& si utilizate in 'od constructi (grad redus&, Persoane%e si i#ei%e ce repre$inta #e0iatii #e %a stan#ar#e

    1 sunt considerate periculoase; intoleranta pronuntata se 'anifesta fata de acestea (grad ridicat&

    1 nu sunt considerate ca o a'enintare; o toleranta apreciabila, in general, se 'anifesta, (gradredus&, !utoritati%e consi#era ca cetatenii obisnuiti sunt

    1 inco'petenti in raport cu acestia, si1i trateaza ca atare (grad ridicat&1 'isiunea autoritatilor este de a seri interesele cetatenilor ( grad redus&1F,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    18/76

    1 este persistent ( grad ridicat&1 'ai redus ( grad redus&12, Daca re'u%i%e nu pot fi respectate+

    1 insea'na ca sunte' inoati si ca trebuie sa fi' pedepsiti ( grad ridicat&1 sc0i'barea lor este considerata nor'ala (grad redus&14, Persoane%e

    1 sunt preocupate 'aor de asigurarea unei ieti sigure, linistite (grad ridicat&1 'anifesta o 'ai 'are ointa in a1si asu'a riscuri pe parcursul ietii ( grad redus&15, Tinerii

    1 unt priiti cu suspiciune( grad ridicat&1 sunt priiti cu senti'ente precu'panitor pozitie (grad redus&1:, Pt re'%e&entari si re'u%i scrise

    1 se 'anifesta o puternica necesitate (grad ridicat&1 se pune accentul asupra relatiis'ului si e'piris'ului (grad scazut&1:, Desi#enta

    1 puternica neoie de consens se 'anifesta, de regula (grad ridicat&1 Acceptarea desidentei sporite este considerata indreptatita (grad redus&19, Se &anifesta incre#ere

    1 in experti si cunostintele acestora ( grad ridicat&1 in bunul si't si generalisti ( grad scazut&

    C, In p%an &ana'eria% aceasta #i&ensiune pri0in# e0itarea incercetitu#inii

    #eter&inana o serie #e particu%aritati+ printre care)

    1, Preferinta pt

    1 intreprinderi 'ari ( eitare 'are a incertitudinii&1 intreprinderi 'ici ( eitare redusa&2, !&bitia #e pro&o0are

    1 ae' o slaba a'bitie de pro'oare , fiind preferati 'anagerii in arsta ( eitare 'are&1 ae' o 'are a'bitie a tinerilor pt pro'oarea la functiile de 'anageri (eitare redusa&

    I=, ! P!TR! DIENSIUNE - ascu%initatefe&initate

    Cea de a patra di'ensiune se refera la raporturi%e &ascu%initate fe&initate, aandu1sein edere masurarea diviziunii sociale a rolurilor intre sexe, ariind intre diferite societati inli'ite foarte largi Pt a caracteriza o cultura prin pris'a 'asculinitatiife'initatii este necesar safie evidentiate scopurile urmarite in general de catre +ar+ati si de catre femei2 "arbatiiur'aresc: sa acceada la posturi cat 'ai inalte, sa obtina un salariu cat 'ai 'are, sa fie per'anentla curent cu eolutiile din do'eniul te0nologiilor etc2 .e'eile ur'aresc sa lucreze intr1oat'osfera a'icala, sa aiba siguranta de a nu fi transferate intr1un post 'ai putin dorit, sa aibaconditii bune de 'unca si relatii bune de colaborare cu colegii si cu sefii2Societatile pot fi clasificate in functie de inclinatia lor de a 'ini'iza sau 'axi'iza diiziuneasociala si pe baza de sex ale rolurilorce rein 'e'brilor sai in #oua cate'orii: masculine si

    feminineascu%initatea repre$intagradul in care alorile do'inante accentueaza: co'petitia, do'inatia,castigul banesc si recunoasterea sociala2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    19/76

    b, In societati%e fe&inine, alorile do'inante, atat pt barbati, cat si pt fe'ei, se refera lacooperarea intre oa'eni, conserarea 'ediului, i'portanta calitatii ietii si credinta ca ceea ceeste 'ic reprezinta fru'osul2 Cei oropsiti, u'iliti, beneficiaza de acceptarea si aprobarea opinieipublice, pe cand indiizi cu reusite deosebite sunt adesea suspectati din punct de edere 'oral si'aterial2

    Aceasta di'ensiune culturala are i'plicatii asupra ansa'blului societatii, asupra 'odului

    de gandire, dar si asupra &ana'e&entu%ui #e %a ni0e%u% or'ani$atii%or2In p%an &ana'eria%, aceasta di'ensiune afecteaza, in special, modul de exercitare a previziunii,antrenarii si organizarii.

    a& 8n cazul &ascu%initatii+'anagerii tind sa pro'oeze cuprioritate strategii si politiciofensive, agresivec0iar, focalizate asupra exploatarii oportunitatilor oferite de 'ediul a'biant2.recent, aceste strategii sunt globale, iar i'ple'entarea lor se realizeaza, pe baza abordarii,*cutre'ur-2 8n proiectarea si operationalizarea siste'ului organizatoric se acorda o atentieapreciabila diiziunii 'uncii si rolurilor, personalul de sex 'asculin fiind net aantaat in raportcu cel de sex feminin2 Antrenarea co'ponentilor organizatiei se efectueaza apeland 'ai ales la'otiatiile 'ateriale, diferentiate substantial in functie de post, pregatire, sex si ec0i'e2Exercitarea controlului este centrata pe realizarea sarcinilor, for'alizata sau c0iar rigida2Abordarea 'anageriala tinde sa fie autoritara, iar subordonarea ierar0ica si rolul 'anagerilor,

    preponderente.a& 8n organizatiile in care predo'ina fe&initatea+se utilizeaza adeseastrategii centrate

    pe firma,'ai putin ofensie si i'ple'entate in iziunea *step b/ step-, treptat, ceea ce se reflectaintr1un dina'is' ec0ilibrat2 Conceperea si realizarea antrenarii se bazeaza pe o ec0ilibrare a'otiatiilor 'ateriale si 'orale2 8ar tratarea personalului, discri'inarea dupa anu'ite criterii,inclusi sex, este redusa2 Se realizeaza frecent un ec0ilibru relati intre ierar0ie si cooperare,proble'ele cli'atului de 'unca si culturii organizationale sunt considerate 'aore2 8n consecinta,'anage'entul este de tip de'ocratic, rolul si co'portarea 'anagerilor fiind 'oderate2

    !, Pre&ise%e aparitiei #i&ensiunii pri0in# &ascu%initatefe&initate

    Pre'ise pt 'asculinitate1 diferentierea accentuata a rolurilor

    1 reusita este tot ceea ce conteaza1 banii si bunurile 'ateriale sunt i'portante1 idealul ste de realizare a a'bitiei proprii1 sunt ad'irati cei care reusesc, au succes1 ceea ce este 'are se apreciaza si ad'iraPre'ise pt fe'initate1 intersc0i'barea rolurilor1 calitatea ietii este i'portanta1 o'ul si 'ediul sunt i'portante1 idealul este de a fi util1 apropierea si intelegerea fata de persoanele care au proble'e1 ceea ce este 'ic este fru'os si ad'irat

    B, Caracteristici%e #i&ensiunii pri0in# ascu%initate fe&initate

    1, Barbatii

    1 trebuie sa fie predo'inanti, fe'eile trebuie sa fie auxiliare lor ('asculinitate&1 nu ar trebui sa fie predo'inati, ei ar trebui, de ase'enea, sa isi asu'e roluri de *pal'asi-,auxiliari (fe'initate&2, Ro%uri%e e(ercitate in societate #e repre$entantii ce%or #oua se(e:1 sunt diferentiate in 'od clar ('asculinitate&1 sunt fluide (fe'initate&

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    20/76

    4, In societate ar trebui)

    1 barbatii ar trebui sa do'ine in societate ('asculinitate&1 ar trebui ca reprezentantii celor doua sexe sa fie egali (fe'initate&5, In 0iata

    1 perfor'anta este cea care conteaza in iata ('asculinitate&1 calitatea ietii este foarte i'portanta ( fe'initate&

    :, Traiesti pt a &unci ('asculinitate, uncesti pt a putea trai ( fe'initate9, Sunt i&portante

    1 banii si bunurile sunt i'portante1 oa'enii si 'ediile, In#epen#enta constituie

    1 un ideal ('asculinitate&1 reprezinta un ideal ( fe'initate&K& A'bitia reprezinta forta 'otrice a actiunii ('asculinitate& Sericiile asigura 'otiare (fe'initate&, Se &anifesta a#&iratie fata #e

    1 realizatori de succes ( 'asculinitate&

    1 de cei *necaiti- (fe'initate&1F, 6

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    21/76

    a,Potriit autorilor, orientarea pe ter&en %un'se caracterizeaza prinperseverenta,organizarea relatiilor pe +aza de documente organizatorice si supervizarea functionarii

    acestora *cu'patare si detinerea senti'entului de rusine-2In p%an &ana'eria%,

    a)&perseverenta,adica tenacitatea in ur'arirea unui scop, este o insusire esentiala pt a deeniintreprinzator de succes sau cu'patarea se traduce in plan econo'ic in tendinta de a econo'isi, ceea ce

    se reflecta in cresterea disponibilului de capital, deci in resurse supli'entare pt inestitii si dezoltare2a8 existenta si manifestarea sentimentului de rusine este un factor cu 'ultiple i'plicatii pozitie

    asupra 'entinerii relatiilor u'ane bune, a eitarii sau di'inuarii stresului in cadrul organizatiilor2b& @a polul opus se afla orientarea spre ter&en scurt+ale carei 'anifestari tipice sunt: accentpe siguranta si stabilitate,protearea de catre indiizi a *obrazului-, respect pronuntat fata detraditie si reciprocitate in saluturi, faoruri si cadouri2 icae% Bon# a uti%i$at pt aceasta#i&ensiune si ter&enu% #e confucianist, deoarece am+ii poli par sa fie preluati dininvataturile lui Confucius.

    In p%an &ana'eria%, 1 se constata, asa cu' subliniaza autorii, ca supraaccentuarea sigurantei personalesi a stabilitatii descuraeaza initiatia si c0iar inoarea, asu'area de riscuri, adoptarea de strategiiofensie si inoationale, abordarea 'anageriala nefiind suficient de flexibila2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    22/76

    1 indiferent de pret ( ter'en scurt&1 intre anu'ite li'ite (ter'en lung&4,

    1 Presiune sociala pt- a tine pasul cu tineretea:, c0iar daca aceasta inse'ana f 'ulta c0eltuiala,(ter'en scurt&1 C0ibzuiala in c0eltuirea resurselor (ter'en lung&

    5, Cota #e econo&isire+1 Cota 'ica de econo'isire a resurselor, reflectata in bani putini pt inestitii (ter'en scurt&1 cota de econo'isire 'are si reflectata in fonduri apreciabile pt inestitii (ter'en lung&:, Respectarea ob%i'atii%or socia%e si a statusu%ui

    1 indiferent de pret (ter'en scurt&1 intre anu'ite li'ite ( ter'en lung&9, Oa&enii

    1 se asteapta sa obtina rapid rezultate(ter'en scurt&- 'anifesta perseerenta in obtinerea de rezultate pe ter'en lung ( ter'en lung&, I&a'inea pub%ica

    1 preocupare pt o i'agine publica pozitia, pt *obraz- (ter'en lung&- tendinta de autosubordonare co'pleta a actiunilor si co'porta'entului atingerii scopului cu

    negliarea i'aginii publice i''ediate (ter'en lung&, Preocupare pt

    1 cunoasterea si posesia *adearului-(ter'en scurt&-respectarea cerintelor *irtutii- (ter'en lung&

    1.4. ROLUL SI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    23/76

    Co&entariu) Exa'inand cele 6 curbe pute' intelege 'ai bine de ce este necesar transferul decunostinte2 a& intrucat punctu% #e pornirea% tarii Beste 'ai sus si 'ai la dreapta fata de cel al tarii Atrage' concluzia ca nielul de cunostinte in tara 'ai dezoltata este superior si ca un nr 'ai 'arede persoane au acces la nieluri 'ai ridicate de cunostinta2 b& intrucat &a(i&u% curbeidin tara " este 'ai sus decat cel din tara A, concluziona' ca

    nielul de cunostinte din tari 'ai dezoltate econo'ic este net superior celui din tari 'ai slabdezoltate2

    c, intrucat curba " se fina%i$ea$a &ai %a #reaptadecat curba A, nr de persoane ce au acces lacunostinte este 'ai ridicat in tara dezoltatad& intrucatsuprafata ocupata de curba " este 'ai 'are decat cea a lui ", trage' concluzia canielul de cunostinte din tara " este 'ai ridicat decat in tara AConcluzie: acest grafic expri'a necesitatea unui transfer de cunostinte din tara " in tara A, printransferul international de noF10oF 'anagerial2

    Transferu% #e cunostinte a3uta %a dez econo'ica, deoarece cu cat se poseda 'ai 'ulte

    infor'atii utile, cu atat fir'a poate obtine o eficienta superioara2Pt a aunge la perfor'ante prin transferu% #e cunostinte trebuie a0uti in 0e#ere cei 9 factori"sase factori,

    Principa%ii factori ce con#itionea$a transferu% #e /no?-o? sunt)

    1, Ni0e%u% #e pre'atire a% popu%atiei. Acest factor influenteaza direct transferul, cu catnielul general de pregatire al populatiei este * 'ai ridicat, cu atat transferul este 'ai ridicat prinintelegerea rapida a ele'entelor noi 2, ra#u% #e cunoastere a% %i&ibi%or straine Prin cunoasterea uneia sau 'ai 'ultorli'bi straine se faciliteaza intelegerea unor aspecte specifice in procesul de transfer internationalde noF10oF2 Bari precu' "elgia si @uxe'burg, a'plasate pe langa tari puternice, fie laintersectia unor dru'uri co'erciale sunt edificatoare pt acest factor2 9, ra#u% #e inre'i&entare si contro% a% oa&eni%or 8a ni0e% &acro si &icrosocia%. Cu

    cat acesta este 'ai 'are, cu atat transferul este influentat negati2 Un exe'plu edificator ilreprezinta co'pania .ord care, dintr1o pozitie 'aoritara pe piata, a auns in catia ani, odata cuparticiparea unui stil autocratic de 'anage'ent sa piarda situatia faorizata pe care o detinea2 5, ari&ea fir&e%or sau co&panii%or. Cu cat acestea sunt 'ai 'ici, cu atat nielul deinteres si posibilitatea de a aplica ele'entele noi este 'ai ridicat2 Astfel, inertia 'ai redusacorelata cu o flexibilitate superioara per'ite introducerea unor ele'ente noi, din alte culturi2 :, obi%itatea si bibertatea fata #e cen$ura. Se constata ca gradul in care indiiziisesizeaza, inteleg si preiau infor'atiile utile creste o data cu 'obilitatea si libertatea lorpersonala2 @ibera 'iscare a populatiei intre tari $ situatia din tarile UE $ este insotita,intotdeauna, de un eritabil transfer de cunostinte de 'anage'ent, cel 'ai frecent de o 'anierainfor'ala2

    9, ra#u% #e #esci#ere a societatii. 8n principiu, cu cat cenzura este 'ai redusa, cu atat

    se faciliteaza transferul de noF10oF2

    E(ista+ insa+ a%ti specia%isti ce consi#era ca transferu% internationa% #e /no?-o? este un

    factor ne'%i3abi%. !stfe%+ Touraine consi#era ca o&enirea si i&p%icit cu%turi%e con0er' catre

    un punct unic si spre un &o#e% unic #e #e$0o%tare. Diferenta #intre #iferite%e tari este #ata

    #e &o&entu% crono%o'ic in care si-au inceput e0o%utia.

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    24/76

    1.4.4. PRINCIP!LELE UTILIT!TI !LE !N!EENTULUI COP!R!T

    SUBIECT) P8#C8PA@E@E UB8@8BAB8 A@E +A#AGE+E#BU@U8 C+PAABUti%itateadeosebita a 'anage'entului co'parat poate fi eidentiata in #oua p%anuri .I, Pri&u% p%an ; este ace%a #in punct #e 0e#ere teoretic, conturarea si dezoltarea'anage'entului co'parat umple un gol, o nisa in frontul cunoasterii stiintifice2 +C, considerat

    ca o stiinta, indeplineste functii si'ilare dreptului co'parat sau literaturii co'parate, !a%i$e%eectuateasupra feno'enelor de 'anage'ent si culturale din dierse tari au permis descoperireasi caracterizarea a numeroase similaritati si diferentieri, au identificat un 'are nu'ar deariabile care le deter'ina, au conturat teorii asupra evolutiilor managementului in viziuneaculturala transnationala si au conceput abordari 'etodologice de studiere si intelegereaprofundata a acestora2 Prin aceste contributii, C se &anifesta ca un #o&eniu stiintific bineconturat, cu un aport original de necontestat in planul cunoasterii umane.

    Aparitia si dezoltarea +C a aut si are &u%tip%e inf%uente fa0orabi%e asupra#ina&icii &ana'e&entu%ui in 'enera%2 Boate plusurile nationale si 'etodologice pe care legenereaza i'pulsioneaza progresele stiintei 'anage'entului2 Sub i'pactul abordarilorco'paratiste, do'eniile clasice ale 'anage'entului general 1 decizional, structural7organizatoric, informational sau metodologic 1 inregistreaza noi dezoltari, II, !% #oi%ea p%an

    este p%anu% practicii 1 uti%itatea 'anage'entului co'parat pe p%anu% practicii este maicuprinzatoaresi intensa in raport cu precedenta2 Utilitatea ei diferain functie de do'eniile deactiitate, astfel ae'::

    a, - in #o&eniu% e#ucationa%+ +C contribuie la ridicarea nielului de pregatire a'anagerilor si specialistilor, de a aborda si solutiona eficace situatii de conducere, cu participareinternationala, de a proiecta si aplica strategii ce izeaza realitati din alte tari, de a coopera si conlucracu bune rezultate cu personal din alte tari in realizarea de obiectie econo'ice, sociale, stiintifice,culturale etc2;

    b,1in #o&eniu% &ana'eria%++C contribuie la i'bunatatirea practicii&ana'e&entu%uidin fiecare tara2 8n proiectarea oricarui siste' de 'anage'ent, cunoastereaconducerii siste'elor si'ilare din alte tari, corelata cu factori culturali implicati, nu poate fi

    decat benefica2c, ; in #o&eniu% socia%+infor'atiile si 'etodele furnizate de +C sunt de natura sa

    contribuie substantial la i'bunatatirea cli'atului de 'unca si de iata din fiecare tara2 Princunoasterea functionarii siste'elor de +C, utilizate in alte tari, a cauzelor care genereazadisfunctionalitati sau plusuri calitatie in planul efectelor sociale, se poate influenta cli'atul de'unca social si cultural din propria tara;

    d& ; in #o&eniu% econo&ic+ +C deter'ina o sporire a eficientei intreprinderilor,localitatilor, tarilor in care sunt utilizate2 +anageri si specialisti 'ai bine pregatiti, siste'e de'anage'ent proiectate si i'ple'entate la un niel superior, cli'ate de 'unca si de iata 'ai u'ane,2facilitarea transferului de cunostinte de 'anage'ent de la o tara la alta,, deter'ina in 'ultiple 'oduri'ai buna utilizare a fortei de 'unca, 'ateriilor pri'e si utilaelor, co'binarea 'ai rationala aproceselor i'plicate si a rezultatelor obtinute cu efecte directe, desi nu intotdeauna usor cuantificabile

    asupra 'ari'ii profiturilor, cotei parti din piata detinute, gradului de alorificare a capitalului etc2;e& ; in #o&eniu% po%itic, +C, 'arc0eaza poziti conceptiile si actiunile oa'enilor

    politici, in special in planul relatiilor externe2, ele'entele de +C co'parat ducand la eli'inareaunor disfunctionalitati econo'ice in colaborarea dintre state si faciliteaza intelegerea, la un nielsuperior, de catre oa'enii politici, a proble'elor 'icro si 'acroecono'ice cu care suntconfruntate diersele state sau in care acestea sunt i'plicate2

    Utilitatile +C, aratate 'ai sus, pe fiecare actiitate in parte nu insea'na ca +C arenu'ai parti bune, exista specialisti asa cu' este cel britanic C02 @ane, care are unele opinii

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    25/76

    sceptice cu priire la succesul transplanturilor 'anageriale si culturale la niel international2 Peaceste planuri pot aparea anu'ite nei'pliniri datorita, ignorarii indelungatei deter'inariinstitutionale si culturale a structurilor din fiecare tara si a 'ultiplelor interdependente dintrestructurile institutionale, alorile culturale si ele'entele 'anageriale2

    Prin ele'entele aratate, 'C reprezinta in plan macro si microsocial un verita+ilremodelator de conceptii, activitati si comportamente, pe baza transferului international de

    cunostinte de management ce potenteaza substantial capacitatea managerilor si a celorlaltispecialisti implicati.

    Boate aceste ele'ente cu alabilitate generala dobandesc #i&ensiuni net superioare pt tari%ecentra% si est europene, ce construiesc econo'ii de piata si societati de'ocratice2 it'ul siperfor'antele 'utatiilor i'plicate de aceste eolutiisunt conditionate substantial de capacitateafiecarei tari, in cazul nostru al o'aniei, de a absorbi e%e&ente%e &ana'eria%e &o#erne 2 8nconsecinta, alorificarea 'arelui potential pe care1l reprezinta +C 1 prin efectuarea unui 'asi sirational transfer international de cunostinte si noF10oF 'anagerial, fireste, luand inconsiderare specificitatile culturale implicate 1 este esentiala, conditionand pe 'ultiple planurinielul dezoltarii econo'ice, standardul de iata al populatiei si integrarea *de facto- inUniunea Europeana2

    C!PITOLUL 2 ETODOLOI! !N!EENTULUI COP!R!T

    2.1. ORIENT!RI SI P!RTICUL!RIT!TI !LE STUDIILOR DE !N!EENT

    COP!R!T

    SUBIECT) ENUER!TI SI COENT!TI PRINCIP!LELE ORIENT!RI SI

    P!RTICUL!RIT!TI !LE CERCET!RILOR DE !N!EENT COP!R!T

    2.1.2. P!RTICUL!RIT!TI !LE CERCET!RILOR

    DE !N!EENT COP!R!T

    Pe langa conceptele de baza, cu care opereaza 'anage'entul co'parat, este foarte

    i'portant sa se cunoasca o serie de aspecte de natura +EB

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    26/76

    identic, esantioanele sunt perec0e, etc&2 Aceasta abordare da i'presia unui grad 'ai 'are deo'ogenitate si rigurozitate a concluziilor, insa deseori nu reuseste sa surprinda specificitatile cultural1econo'ice dintre ele'entele analizate2 b2, abpr#area eci0a%entaG1 presupune folosirea unor instru'ente, te0nici,concepte partial identice, partial diferite pt fiecare din culturile analizate pe baza unei conceptiiunitare2 Se per'ite astfel conturarea unor concluzii 'ult 'ai corecte d2p2d22 al cercetarii, intrucat

    sunt surNrinse corect particularitatile fiecarei culturi2 c,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    27/76

    Scopuri%e teoretice ur'aresc dezoltarea unei teorii ec0ialente in cadrul culturilor analizate ( deex realizarea unei tipologii a 'anagerilor in diferite culturi2 Acest tip de scopuriprezinta un grad ridicat de abstractizare2 Studiile cu scopuri%e pra'&atice " cuobiecti0e pra'&atice,sunt 'ai concrete, si ele ur'aresc conturarea sau dezoltareaunor abordari 'anageriale sisau a unor co'porta'ente sociale adecate in diferiteculturi ( de ex 'odalitati de 'otiare a salariatilor din dierse 'ultinationale&2

    In aceasta etapa apar o serie #e aspecte si prob%&e care trebuiesc re$o%0ate. !cesteprob%e&e sunt)

    a, Definirea cu%turi%or. Este una dintre pri'ele proble'e ce trebuie rezolata in aceastaetapa2 eco'andarea specialistilor este sa se aleaga din definitiile existente una din acestea si sase stabileasca 'odul sau de inestigare2 b, !%e'erea responsabi%u%ui cercetarii21 se alege conducatorul ec0ipei si co'petenteleacestuia2in ceea ce1lprieste , Se reco'anda ca acesta sa fie un specialist recunoscut la nielinternational, cu experienta bogata in realiz unor studii co'paratie2 Pe de alta parte ec0ipa trebsa fie eterogena obligatoriu, din aceasta facand parte co'ponenti ai culturilor i'plicate2 c, Stabi%irea aspecte%or co&porta&enta%e considerate uniersale $particulare , adicaspecifice ce necesita o tratare diferentiata pe parcursul cercetarii2 #, Stabi%irea abor#ari%or stan#ar#i$ate si a ce%or eci0a%ente $ Astfel, pt nieluri

    ridicate de abstractizare se reco'anda abordari standardizate, in ti'p ce pt studiile cu caracteroperational se reco'anda abordarile ec0ialente2

    2.2.2. PRECI@!RE! TE!TICII

    Pornin# de la tipu% #e obiecti0e "scopuri& ur'arite prin respectiul studiu, dar si #e %aparticu%aritati%e conturate (abordare ec0ialenta sau standardizata, uniersalis' sauparticularis'& si luand in considerare pericolele ce pot aparea in distorsionarea rezultatelor sestabileste te'atica cercetarii2!stfe%+ potri0it %ui Nanc !#%er se reco&an#a in#ep%inirea a trei cerinte)

    a, subiecte%e ana%i$ate sa fie e%i&inate #.p.#.0. conceptua%$ adica sa prezinte acelasicontinut si aceleasi caracteristici principale in fiecare cultura analizata b, i&portanta subiectu%ui sa fie aceeiasi+detinand in cadrul ficarei culturi o pozitie

    centrala sau 'arginala dupa caz2 c, specificitatea subiectu%ui(conceptului& sa fie identica in sensul ca prezinta sensibilitatipolitice si religioase si'ilare8n opinia specialistilor ro'ani, pri'a cerinta este nor'ala in sensul ca subiectele (conceptele&analizate trebuie sa aiba acelasi inteles, in ti'p ce celelalte doua sunt cel putin discutabile2 Astfel,considera' ca i'portanta si specificitatea subiectelor trebuie sa rezulte din cercetare si nuprezu'ate2

    2.2.4. ES!NTION!RE! SUBIECTILOR DE IN=ESTI!T

    8n econo'ia cercetarii de 'anage'ent co'parat stabilirea esantioanelor este o etapa decisia2Astfel, acu' se face trecerea de la principalele aspecte teoretico1'etodologice ( izibile inpri'ele doua etape& la ele'entele aplicatie operationale2

    !ceasta etapa presupune cate0a actiuni)a, stabi%irea +#e catre ecipa #e cercetare+ a subiecti%or ce 0or fi in0esti'ati - +ai

    concret se are in edere stabilirea esantioanelor2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    28/76

    c, in ceea ce pri0este tipu% #e esantion+ se poate a%e'e intre ce% repre$entati0 si ce%perece. Pt cercetarile teoretice se reco'anda esantioane reprezentatie, in ti'p ce pt celeprag'atice $ esantioane perec0e si'ilare #, in#epen#enta esantioane%or$ Aceasta nu este obligatorie, in practica fiind greu derealizat2 8n plus, uneori c0iar trebuie eitata independenta, in special atunci cand se inestigeazaculturi apropiate dpd geografic2

    2.2.5. TR!DUCERE! !TERI!LELOR IPLIC!TE

    8ntr1o cercetare co'paratia, ec0ialenta traducerilor poate asigura succesul2 Astfel, cercetatoriii'plicati or apela la notiuni co'une atat dpd teoretic cat si operational2 Ec0ialenta traduceriipresupune ca ter'enii folositi intr1o cultura sa aiba acelasi inteles si in celelalte, dar nu printraducere ad litera' Cerinte pri0in# tra#ucerea a, uti%i$area unei fra$ari corespun$atoare$ se reco'anda folosirea unor cuinte si'ple,usor de inteles, apelarea la propozitii scurte, eitarea expresiilor idio'atice, etc2 b, ape%area %a tenica #us-intors $ consta in traducerea din li'ba principala a cercetariiin li'bile culturilor i'plicate si inapoi in li'ba principala

    c, uti%i$area e(perti%or$ 'odalitate de asigurare a ec0ialentei2 Astfel, nu este orbastrict de experti in lingistica, ci 'ai degraba in 'anage'ent si culturile din care proin2 #, e0itarea aparitiei sin#ro&u%ui >!R

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    29/76

    c, efectu% cercetatoru%ui, ce decurge din 'asura in care cercetatorul co'unica subiectiloripotezele sale preferate;#, para&etrii co&porta&entu%ui subiecti%or in0esti'ati $ se face referire la sensibilitatea lorfata de anu'ite ele'ente (politice, religioase, econo'ice etc2& i'plicate, la 'asura in careincearca sa descopere ce ur'areste cercetatorul si in functie de aceasta sa1l aute sau nu etc2;e, persona%itatea si caracteristici%e in0esti'atori%or (sex, rasa, nationalitate, pozitie sociala

    etc2&, ce deter'ina la subiecti, in functie de caracteristicile culturii careia le apartin, respect,indiferenta, ostilitate, cooperare etc2;f, caracteristici%e pre$entarii scopu%ui si &o#a%itati%or #e rea%i$are a cercetarii , care, tinandcont de 'odul aducerii lor la cunostinta celor inestigati, de instructiunile de lucru difuzate,perioada si 'odul de efectuare a prezentarii si, respecti, de colectare a infor'atiilor, deter'inareactii diferite la subiectii i'plicati2

    2.2.. !N!LI@! IN

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    30/76

    Pt realizarea unui studiu de +C se apeleaza la 'etode si te0nici adecate2 Acestea pot fidiizate in doua categorii:

    a,&eto#e si tenici fo%osite in &o# obisnuit in stu#ii%e #e &ana'e&ent,a caror utilizare incadrul inestigatiilor de 'anage'ent co'parat le confera anu'ite particularitati;b,&eto#e si tenici specifice &ana'e&entu%ui co&parat caracterizate printr1o co'plexitate sispecificitate apreciabile2

    2.4.2. ETODE SI TENICI SPECI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    31/76

    SUBIECT ; PROBLEE !*ORE IN CONCEPERE! SI RE!LI@!RE!

    IN=ESTI!TIILOR !N!ERI!LE COP!R!TI=E

    Cunoasterea etapelor de elaborare a unui studiu de 'anage'ent co'parat si a arsenaluluide 'etode si te0nici generale si specifice reco'andate de specialisti nu este suficienta2 8npractica, specialistii sunt confruntati cu o ga'a cuprinzatoare de proble'e, iar cunoasterea lor

    apriori declansarii operatiunilor de realizare a studiului de 'anage'ent co'parat se doedestedeosebit de utila2

    Pornind de la aceasta constatare, un grup de cercetatori canadieni au identificatproble'ele dificile care trebuie cel 'ai frecent sa fie solutionate de specialisti in practicaefectuarii studiilor, releand ca sunt, in principal, teoretico1'etodologice si prag'atico1operationale2

    E0antaiu% cuprin$ator #e aspecte ce ri#ica nu putine #ificu%tati specia%isti%or sunt

    'rupate in functie #e natura si &o#u% #e abor#are in opt cate'orii principa%e nr. 9,.Prob%e&e &a3ore #e so%utionat

    2.5.1. CONCEPTU!LI@!RE! SITU!TIILOR !N!ERI!LE IPLIC!TE

    Stabilirea unui cadru adecat de analiza a feno'enelor 'anageriale abordate este, de'ulte ori, extre' de co'plexa si dificila datorita, in pri'ul rand, naturii acestora2 .recent,

    procesele si relatiile 'anageriale reprezinta rezultanta unor 'ultiple, independente si interactieariabile2 Ca ur'are, respectiele situatii 'anageriale nu sunt nu'ai co'plexe, dar nu rareori siinsuficient structurate2 8n plus, interfata dintre organizatiile i'plicate si 'ediul in care fiinteazaeste adesea deosebit de co'plicata si in continua sc0i'bare, consecinta a co'plexitatii sidina'is'ului contextului respecti2

    2.5.2. 6@ESTRE!7 CULTUR!L! ! SPECI!LISTILOR

    rice specialist cand se i'plica intr1un studiu de 'anage'ent co'parat porneste 1constient sau inconstient 1 de la siste'ul de alori, cunostintele, perceptiile, asteptarile siconingerile pe care le are ca ur'are a eolutiei sale in cadrul culturii de care apartine2 Acestea ii'arc0eaza substantial rationa'entele si co'porta'entul 'anifestate pe parcursul efectuariistudiului2

    Un i'pact 'aor asupra contributiei specialistului prezinta aceste aspecte in cazulinestigarii de aspecte 'anageriale dependente organic de personalul organizatiei2 Cand suntabordate ele'ente 'anageriale 'ai te0nice cu' ar fi strategia, influenta zestrei culturale estesensibil 'ai redusa2 .oarte 'ult poate auta specialistii, in a contracara efectele acestui factor,constientizarea lor per'anenta asupra existentei sale si asupra foartelor probabile influentenegatie 2

    2.5.4. DI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    32/76

    Presupunand ca precedentele proble'e au fost solutionate adecat, calitatea studiului esteconditionata de 'odul sau de realizare2 Printre aspectele 'ai delicate ce trebuie aute in edere'entiona': stabilirea unei di'ensiuni adecate a esantionului de inestigat eitand atat sub cat sisupradi'ensionarea sa, ealuarea riguroasa a perfor'antelor si perfor'erilor din cadruldiferitelor culturi, accesul la a'plasa'ente 'ultiple ale subiectilor atunci cand natura siobiectiele cercetarii o i'pun, asigurarea unifor'itatii culegerii infor'atiilor in situatia

    participarii 'ai 'ultor persoane s2a2Pt a preinta'pina sau rezola aceste aspecte delicate, se reco'anda ca, inca inaintea

    declansarii studiului, sa se puna la punct o strategie a realizarii sale2 Pt fiecare aspect consideratpotential generator de dificultati, este necesar sa se stabileasca proceduri de solutionare2

    2.5.9. CON

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    33/76

    Ta+elul nr. 5

    )ista cu intre+ari de control;( c0ec list &

    Nr.

    crt. Intrebari Obser0atii

    42 )2 62

    )2 8dentificarea proble'eidefinirea conceptelor

    62 Studierea literaturii de specialitate

    92 Stabilirea contactului cu o organizatie partenera infiecare tara de inestigat

    Se apeleaza la criteriileco'petentei si interesului ptstudiul respecti

    2 Proiectarea studiului

    52 ealizarea cercetarii pilot

    2 Solicitarea per'isului de efectuare a cercetarii #u'ai in tarile in care estenecesar

    2 Angaarea de traducatoriinterpreti

    K2 @ucrul in co'un cu traducatoriiinterpretii pt caacestia sa stie ce astepta' de la ei

    Prezinta i'portanta esentialapt asigurarea ec0ialentei

    traducerilorJ2 Selectionarea zonelor si organizatiilor de inestigat

    )42 ealizarea inestigatiilor propriu1zise

    ))2 Analiza infor'atiilor culese Sa se co'bine cu recitirealiteraturii de specialitate, careisi dezaluie noi se'nificatii

    )62 Co'unicarea rezultatelor

    8n ceea ce prieste asigurarea resurselor financiare necesare se reco'anda co'pletareafinantarilor uniersitare cu surse netraditionale: contributii ale fundatiilor, sponsorizari alefir'elor 'ari, indeosebi ale 'ultinationalelor etc2

    Pe langa aceste ele'ente 'aore nu trebuie o'ise nici dificultatile operationale priitoare la:

    obtinerea per'isului de cercetare, necesar 'ai ales in tarile in curs de dezoltare; blocareatelefoanelor ti'p indelungat; corespondenta care nu aunge la destinatie; dru'uri de acces la zonelede inestigat in stare foarte proasta; pericolul pt integritatea indiiduala sisau a bagauluispecialistilor; i'bolnairea sau decesul unor persoane1c0eie pt desfasurarea operatiilor de realizare astudiului; inco'patibilitatea intre co'puterele sisau softurile folosite de personalul si organizatiilei'plicate in cercetare2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    34/76

    si cu rezultatele efectie ale inestigatiilor; realizarea unei prezentari siste'atizate, coerente logic

    la niel de ansa'blu al 'aterialului, cu punctarea adecata a ele'entelor esentiale; folosirea

    unui li'ba si a unei frazari accesibile2 edactarea unui studiu interesant, atracti si coningator,

    este c0eia aprecierii rezultatelor obtinute la adearata lor aloare si a luarii in considerare sau

    folosirii lor depline si repetate2

    2.:. TIPOLOI! STUDIILOR DE !N!EENT COP!R!T

    2.:.1. CL!SI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    35/76

    Caracteristica lor do'inanta rezida in faptul ca se in0esti'ea$a o sin'ura cu%tura de catrecercetatori, iar conceptu% nu apare in &o# e(p%icit2 3

    8n ederea for'ularii de raspunsuri la aceste intrebari se testeaza alabilitatea ipotezelorutilizate in cercetarea initiala pt a 61a cultura2 Se exa'ineaza cu prioritate gradul de si'ilaritate aconditiilor culturale2c, Dp#0 a% &eto#o%o'ieipropriu1zise se ur'areste o abor#are stan#ar#i$ata a ce%or #oua cu%turisi seincearca sa se 'entina identice aspectele 'etodologice i'plicate2 Cercetarea este condusa inacelasi 'od, utilizand acelasi tip de oameni, apeland la o instrumentalizare identica, cu exceptiali'bii folosite, si pt concluzie aceleasi 'etode2 Aceste studii pornesc de la pre'isa castan#ar#i$area si eci0a%entasunt sinoni'e2

    8n ceea ce prieste si&i%aritati%e #intre feno&ene%e in0esti'ate+ pe #e o parte+ siuni0ersa%itatea conc%u$ii%or fina%e+ pe #e a%ta parte+ a&be%e sunt puse sub se&nu% intrebarii+

    sunt inestigate si nu presupuse ca atare din start ca la precedentul tip de cercetari2 Apar insaaspecte specifice, nu putine c0iar discutabile dpd al rigurozitatii2 Astfel, descoperirea desi'ilaritati intre cele doua culturi este frecent interpretata ca o confir'are a uniersalitatiiteoriei2 Cu alte cuinte, se considera ca aceste rezultate nu sunt, din punct de edere cultural,dependente2 8n plus, de'onstrarea alabilitatii teoriei pt doua culturi este apreciata ca suficientapt a1i afir'a uniersalitatea, desi eident ca o atare concluzie nu se ustifica2

    Referitor %a #eosebiri%e constatate intre feno'enele de 'anage'ent ale cele douaculturi, sunt etic0etate ca decurgand din neconcordantele esantioanelor analizate2 Spre exe'plu,se apreciaza ca nielul de educatie al persoanelor din cel de al doilea esantion este inferior

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    36/76

    pri'ului2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    37/76

    de cercetatori plurinationale2 Se porneste de la ipote$a ca nu e(ista o cu%tura #o&inanta+si,deci, nici o 'odalitate nationala de +C nu este superioara celorlalte2a, Sub aspect teoretic cercetatorii ur'aresc sa elucideze proble'a: *care aspecte a%e teoriei&ana'e&entu%ui sunt intr-a#e0ar uni0ersa%e si care cu%tura%e specifice7.

    +8 Sub abspect practic se cauta sa se deter'ine2cat #e #iferita este cu%tura ! co&parati0 cucu%turi%e B+ C+ D7 etc.+ 6care sunt $one%e sau #o&enii%e in care strate'ii%e si po%itici%e

    or'ani$ationa%e pot fi si&i%are in toate tari%e si care aspecte%e in care trebuie sa #ifere72Pornind de la si&i%aritati%e transnationa%e, studiile co'paratie izeaza in 'od special

    sa i#entifice e%e&ente%e #e uni0ersa%itate2 Se incearca for'ularea de structuri sau 'odele cualabilitate uniersala ce isi au sorgintea in culturile studiate2 Conco'itent, se inestig0eaza ptidentificarea diferentelor2 8n ter'inologia caracteristica acestei abordari, ele'entele si'ilare suntdenu'ite uniersale, iar diferentele constatate ca specificitate culturala acceptandu1le in egala'asura pe a'bele2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    38/76

    Prin pris'a celor aratate, rezulta ca se presupune e(istenta uni0ersa%itatii in abor#ari%e #e&ana'e&ent transnationa%e+ fara insa a-i #e&onstra 0a%abi%itatea prin inter&e#iu%

    0ariabi%e%or cu%tura%e.Atunci cand se incearca, totusi, explicatii, se recurge relati frecent laariabile nonculturale2c, eto#o%o'ia uti%i$ata este pre#o&inant cea c%asica, dar 'ult 'ai co'plexa satorita distanteigeografice

    In conc%u$ie+stu#ii%e 'eocentrice, pra'&atice prin e(ce%enta, se re'arca prin contributiape care o aduc la cunoasterea si i'bunatatirea 'anage'entului corporatiilor internationale,contribuin# %a transferu% #e /no?-o?.

    2.:.. STUDII SINERETICE

    SUBIECT) STUDIILE SINERETICE 8 CONTINUT SI IPORT!NT! PT DE@=

    !N!EENTULUI COP!R!T

    Studiile singergetice se concentreaza asupra inte%e'erii structuri%or #e re%atii siteorii%or &ana'eria%e care se ap%ica atunci can#+ persoane apartinan# &ai &u%tor cu%turi+ se

    interactionea$a in procesu% &uncii. Ele au in edere: co'porta'entul oa'enilor in cadrulacestr organizatii22

    a, Cercetatorii ur&arescsa furnizeze raspunsuri referitoare:1 la %e'i%e ce 'u0ernea$a interactiunea si &ana'e&entu% persoane%or+ ce apartin #iferite%orcu%turi si

    - %a con#itii%e in care abor#area uni0ersa%a+ fo%osin# si&i%aritati%e #iferite%or cu%turi+este cea'ai indicata 2b, Pt &ana'eri, studiilee sinergetice, raspund la intrebarile:cu& trebuie #iri3ata interactiuneatransnationa%a in ca#ru% or'ani$atiei,cand este cel mai +ine sa utilizezi a+ordari universale sicand sa folosesti abordari culturale specifice, indigene2

    Specifica cercetarilor sinergetice este uti%i$area si&i%aritati%or si #iferente%or cu%tura%esi #e &ana'e&ent ca surse a%e cresterii si #e$0o%tarii 2 Prin 'odelele si teoriile pe care lefor'uleaza, ca si prin solutiile 'anageriale conturate se incearca sa se cree$e uni0ersa%itate pep%anu% &ana'e&entu%ui2 2

    c, Ca &eto#o%o'ie, studiile sinergetice ape%ea$a %a &o#e%e #e interactiune si la proceseinte'ratoaresubordonate stabilirii cailor si 'odalitatilor de interactiune cele 'ai eficace

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    39/76

    C!PITOLUL 4

    !N!EENTUL IN UNIUNE! EUROPE!N!

    4.1.2 CULTUR! EUROPE!N!+ COPLEH DE SIIL!RIT!TI

    SI DI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    40/76

    parteneriat, asociere oluntara etc2 si ea este 'ai intensa in tari ca

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    41/76

    Europa poseda, co'parati cu celelalte zone econo'ice internationa%e+ #oua trasaturiunice+ce reprezinta aantae unice2a, In pri&u% ran#+ este un ansa&b%u unic #e forta #e &unca e#ucata si ca%ificata.b, In a%% #oi%ea ran# &are%e a0anta3 i% constituie nu&aru% &are #e consu&atori sofisticati,posedand si o capacitate de cu'parare ridicata."efinitie? Europeni$area tari%or &e&bre este procesu% &a3or prin care se asi'ura

    &ecanis&e%e #e 0a%orificare"azata pe luarea in considerare atat a asemanarilor cat si a diferentelor culturale dintre tarile

    U.$.,ur'and sa le alorifice pe a'bele, europeni$area consta intr-un ansa&b%u #e &utatii intoate #o&enii%e 1 economic, social, stiintific, educational si politic 1 de natura sa duca la opronuntata internationalizare a actiitatilor din cadrul sau, alorificand aantaele co'petitie ce1isunt specifice2 8n opinia luiSbren Ti3&stra si a %ui Aennet Cas%er+indica Componentele procesului de europenizare dupacum urmeaza?

    )& structuri transnationale6& procese transnationale9& identitatea europeana&co'unicatiile interculturale

    2 Europeni$area+proces deosebit de co'plex si dificil, cu o durata indelungata, repre$intafun#a&entu% #e$0o%tarii si &aturi$arii euro&ana'e&entu%ui2 +ai direct expri'ate, rit'ul sicontinutul europenizarii, de unde proin in casitotalitate inputurile 'anage'entului, conditioneazaiteza si caracteristicile euro'anage'entului, ale carui outputuri au la nielul lor un i'pact 'aorasupra procesului de europenizare2

    4.4.2. NECESIT!TE! SI DE

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    42/76

    in tarile U2E2 si care incorporeaza abilitati si co'petente specifice pt a face fata contextuluico'unitar2b, Su&a sti%uri%or #e &ana'e&ent nationa%e #in U.E.si sinteza acestora, decelata pe baza destudii co'paratie2

    eferitor la continutu% euro&ana'e&entu%ui, autorul or#on Senton face incadoua su+linieri importante2

    a& 8n pri'ul randEuro&ana'e&entu% nu este o abor#are fara patrie , ci reprezinta un set deco'petente specifice, dezoltate ca raspuns la *proocarile specifice- cu care sunt confruntatefir'ele europene2b& 8n al doilea rand+ euro&ana'e&entu% i&p%ica ca%itati si abi%itati particu%are care nu se#e$0o%ta in mod natural in cadrul abordarilor 'anageriale nationale, si care sunt rezultatul directal conditiilor specifice predo'inante in contextul european2Definitia euro&ana'e&entu%ui

    En'%e$u% Aeit Tur%e si sue#e$u% ans >ir#e&uspropun o #efinire &ai cuprin$atoare aeuro&ana'e&entu%ui) *structurile de comportament managerial distincte si abordariledecizionale si de rezolvare a problemelor la toate nivelurile organizatiei ce stabilesc identitatea

    strategiei ca fiind distinct europeana si care se axeaza in 'od special asupra planificarii,i'ple'entarii si ealuarii sc0i'barilor-2 eferitor la euro'anage'ent se fac ur&atoare%e

    preci$ari)a, este in curs #e crista%i$aresi nu sepoate afirma ca exista, cu exceptia unor circu'stanteli'itate;b, este or'anic %e'at #e i#eea inte'rarii europene, care a cuprinde si alte tari;c, ref%ecta 0a%ori cu& ar fipluralismul, tolerantaetc2, dar nu este dezoltat in 'od constient pebaza acestora;d& este asociat cu conceptia *sta/eo%#eru%ui7 eci%ibrat si conceptu% #e parteneri socia%i.

    Definirea si caracteri$area euromanagementului co&parati0 cu &ana'e&entu% nipon

    sau nor#-a&erican sunt deose+it de dificile, cel putin din doua cauze, care sunt specifice,deoarece:a,. ai intaieuro'anage'entul nu poate fi situat si ana%i$at in ca#ru% unei sin'ure cu%turi , asa

    cu' se procedeaza in ca$u% &ana'e&entu%ui nipon sau nor#-a&erican cu o determinaremonoculturala2 adacinile sale 'ulticulturale, deosebit de eterogene, creeaza nenu'arate dificultatide ordin conceptua%+ &eto#o%o'ic si e&piric2b, ! #oua prob%e&a 'aora rezida in dificultatea de a1i identifica si analiza 'anifestarileraspandite pe un spatiu cuprinzator si diers, ce nu pot fi raportate la alorile unei singure culturi, sicare reprezinta feed1bac1uri specifice la noile conditii din U2E2 aflate in continua sc0i'bare2Handicapul prezentat de aceste dificultati se reduce treptat, pe 'asura aprofundarii cunoasterii lor,cresterii experientei si noF10oF1ul specialistilor in do'eniu2C#C@U8E: euro&ana'e&entu% este in sta#iu% e&brionar a% e0o%utiei+ definindu1sifunctiile, continutul si 'odalitatile de operationalizare2 Este inca prea dere'e ca sa pute'afir'a cand a deeni do'inant in Europa2

    4.4.4. EURO!N!ERIISUBIECT8 4.4.4 EURO!N!ERII SI EUROINTREPRIN@!TORII

    Aparitia euro&ana'e&entu%uia deter'inat aparitia conceptului deeuro'anageri. Ro%u% euro&ana'eri%or este acela de a i'ple'enta abordarile specificeeuro'anage'entului2 Trasatura %or #efinitorieeste, dupa cu' subliniaza Gerrit"roestra, euroco&petenta2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    43/76

    O abor#are &ai concreta asupra a ceea ce insea&na euro&ana'erii o au profesoriifrance$i

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    44/76

    dorinta de a descoperi si ar'oniza proble'e diergente, al caror funda'ent il reprezintacunoasterea li'bilor straine si capacitatea de a co'unica; constientizarea propriilor aloripersonale si orientari culturale; dorinta puternica de a accepta sc0i'bari in do'eniul profesionalde1a lungul intregii ieti, ceea ce presupune flexibilitate si abilitate innascute2Concluzie: euro&ana'eru% nu apare #e %a sine, ci necesita, o pre'atire specia%a2

    8nteresanta pe acest plan este abordarea centru%ui #e pre'atire E.!.P. #in Paris 2 8n

    pri'ul rand, sfera pregatirii euro'anagerului este necesar sa aiba in 0e#ere 5 cate'orii #ee%e&ente)constiinta, cunostinte, aptitudini si atitudini2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    45/76

    responsabilitati bine precizate si a alocarii resurselor necesare&, si #eci$ii%e strate'ice aubeneficiat #e6%obb7la niel guerna'ental si local2 Bestarea reactiilor unor i'portanti factoridecizionali in raport cu strategia si actiunile fir'ei s1a realizat punand in circulatie ciorne deproiecte confidentiale, iar testarea preli'inara a reactiilor, prin tri'iterea de 'esae propriilororganizatii sau factorilor i'plicati din tarile1gazda, adesea prin inter'ediul cuantarilor publiceetc2

    !bor#area intreprenoria%a a eurointreprin$atori%or se concreti$ea$a si in &o#u% #econcepere si rea%i$are a re%atii%or cu fi%ia%e%e. Spre deosebire de 'anagerii 'ultinationalelornipone sau nord1a'ericane, autonomia filialelor din alte tari conduse de euromanageri estefoarte pronuntata2 .recent, sefilor de filiale li se descentralizeaza o ga'a foarte cuprinzatoare deobiectie, sarcini, co'petente si responsabilitati2 biectiele si coordonatele trans'ise in scrisconducatorilor de filiale sunt foarte putine, iar raporturile lor par adesea a'bigue2 Cu toateacestea, perfor'antele filialelor sunt, de regula i'presionante cu toate dificultatile inta'pinate inintegrarea rezultatelor actiitatilor locale in produse care se and in toata lu'ea, in realizarea decentre globale de productie sau de co'petente perfor'ante la niel international2

    Or'ani$area pro&o0ata #e eurointreprin$atorieste pre#o&inant or'anica cu re#usee%e&ente #e tip &ecanicist+ ce se dezolta folosind cu precadere elemente de soft& economic,tehnic, stiintific, managerial si mai putin achizitii masive de echipamente2 eorganizarile din

    ulti'ele decenii de la Sie'ens,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    46/76

    c& flexibilitatea si adaptabilitatea fir'elor la eolutia dina'ica a 'ediului2d& reteaua de relatii 'anageriale la niel european, bazata in buna 'asura, pe relatiile personaledintre 'anagerii i'plicati, unele cu deter'inare istorica, altele for'ate in scoli, acante,organis'e internationale2 6&Eci%ibrarea &ana'e&entu%ui si %ea#ersipu%ui, pornind de la faptul ca, in prezent, inU2E2 se pune un accent 'ai 'are pe un leaders0ip focalizat pe di'ensiunea u'ana a actiitatilor

    si pe 'anage'ent, situatie inersa celei existente in S2U2A2 Ec0ili+rarea raporturilor dintremanagement si leaders0ip are in vedere:a& intr1o lu'e turbulenta, predo'inanta in perioada actuala, leaders0ipul este 'ai i'portant decat'anage'entul;b& funda'entarea leaders0ipului pe capacitatea de a articula o iziune, o conceptie coerenta caresa reflecte diferentele culturale i'plicate, si care sa fie in 'asura sa alorifice aantaele P2E2U2si, in iitor, si ale +2E2U2, ca si ale celorlalte 'utatii institutionale sau de 'ecanis'e produse inU2E2;c& operationalizarea leaders0ipului presupune intense si eficace procese de co'unicare, care sa fie'odelate in functie de si'ilaritatile culturale i'plicate2 9&Re#efinirea fina%itatii intreprin#erii, aand in edere 'ultidi'ensionalitatea sa, cu opronuntata deter'inare culturala2 8n acest proces este reco'andabil sa se tina cont ca:

    a& in U.E. +aza puterii managerilor este sensi+il mai larga decat in S.U.&22 @a a'ericaniprincipala legiti'itate a puterii 'anagerului general si a celorlalti co'ponenti ai esalonuluisuperior al 'anage'entului o reprezinta adunarea generala a actionarilor2 8n U2E2, 'anagerii nu1isuficient sa fie acceptati de actionari, ci ei depind de salariati, sindicat si in unele situatii depoliticieni, partide sau autoritati locale2

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    47/76

    SUBIECT) C!R!CTERISTICILE ENER!LE !LE CULTURII SI

    !N!EENTULUI *!PONE@ SI ELEENTE ECONOICO-SOCI!LE SPECI

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    48/76

    largii proliferari a adoptarii deciziilor prin consens, proces esential din punct de edere alconducerii, in cadrul caruia participarea larga a personalului, indiferent de postul detinut,dezbaterea de'ocratica a infor'atiilor si stabilirea prin consens a solutiilor de aplicat suntpredo'inante;4, e0itarea incertitu#iniieste di'ensiunea cea 'ai eidenta, expri'ata prin larga apelare laangaarea pe iata, utilizarea unor siste'e de salarizare si pro'oare bazate predo'inant pe

    ec0i'e, siste'e organizatorice precis conturate si elaborare de strategii;5, e%e&ente%e #e &ascu%initate si fe&initatese regasesc in proportii relati egale2 rientareaspre 'asculinitate a contextului aponez rezulta din larga diferentiere a rolurilor in societate (deexe'plu, nu'ai barbatii se angaeaza pe iata& si din accentul acordat de indiizi obtinerii de banisi lucruri2 8n acelasi ti'p se 'anifesta puternic ele'ente de fe'initate, cu' ar fi prioritateaacordata perfor'antelor grupului in raport cu cele indiiduale sau orientarea paternalista aorganizatiilor, a sefilor fata de salariati2

    .!. %epere structural7economice Econo'ia nipona are structura #ua%a, marile grupuri economice, #enu&ite $aibatsu sau/airetsu+coexistand cu un 'are nu'ar de intreprinderi 'ici2

    )& 8n prezent exista sase &ari 'rupuri econo&ice, bine cunoscute, de altfel, in lu'eaintreaga 1 +itsui, +itsubis0i, Su'ito'o, .ui, SonFa si

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    49/76

    afir'a ca *aponia a esuat in a pre'ati in 'od adecat cele cinci elemente care reprezintafundamentul econo&iei ba$ate pe cunostinte$ infrastructura bazata pe te0nologii 'oderne,infor'atice si de co'unicatii, regle'entarea co'unicatiilor, transfor'area siste'elor deproductie internationala si a siste'elor de inoare, restructurarea organizarii industriei si relatiiledintre industrie si uniersitati2

    Constientzarea acestor proble'e s1a reflectat in conceperea unei strate'ii cuprin$atoare

    ce are in edere adaptarea la retelele internationale de productie, reigorarea siste'elor deinoare, introducerea siste'elor 'anageriale si infor'atice bazate pe te0nologii infor'atice sico'unicationale 'oderne si facilitarea reorganzarii industriei si a 'arilor co'panii2

    5.2. TR!S!TURI DE

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    50/76

    consta in disponibilitatea pt a conietui si recepta ele'ente de natura organizationala 1 si nunu'ai 1 insuficient de precis definite, faorizeaza o a'biguitate rapida, co'plexa si uneori c0iar0aotica in actiitatea econo'ica, asociata obtinerii de perfor'ante econo'ice de catre fir'a2 5& @a baza actiitatii fir'elor nipone se afla frecent asa1nu'itul6!nsin/an7carein traducere ar insemna asigurarea sigurantei si protectiei clientilor2 8n acest scop,'anage'entul fir'elor aponeze se concentrea$a asupra CPLS, adica calitate, pret, livrare si

    service. Se au in edere prioritar, pt a atrage si pastra clientii nu nu'ai pretul si calitateaproduselor si sericiilor oferite 1 'odul de a proceda tipic al intreprinderilor nord a'ericane siest europene 1 dar si lirarea produsului (cand, cum, cat, in ce conditii& si serice1ul la utilizator,fireste, dupa cu'parare2 Aceasta denota atat acordarea unei inse'natati superioare clientilorfir'ei, cat si abordarea lor sensibil 'ai co'plexa in ederea satisfacerii co'plete a necesitatilorsi preferintelor acestora2

    8n perioada actuala, de dupa criza din )JJ, 'aoritatea fir'elor nipone sunt confruntatein principal cu solutionarea ur'atoarelorprob%e&e #e esenta:a& pregatirea pt globalizarea accelerata a actiitatilor econo'ice;b& a'plificarea sericiilor efectie oferite de *gulerele albe (F0ite collar&, adica de specialisti sifunctionari;c& realizarea de 'ecanis'e pt relatii cu *s0are0olders- sensibil 'ai ec0ilibrate;

    d& cresterea calitatii 'uncii in conditiile unui ec0ilibru superior a relatiei fa'iliefir'a2

    5.2.2. STRUCTUR! !RILOR RUPURI

    INDUSTRI!LE - @!IB!TSU

    SUBICT) !N!EENTUL *!PONE@ STRUCTUR! !RILOR RUPURI

    INDUSTRI!LE "@aibatsu, si a#optarea #eci$ii%or prin consens " 5.2.2 si 5.2.5,A' azut ca econo'ia nipona are structura #ua%a, marile grupuri economice, #enu&ite

    $aibatsusau /airetsu+coexistand cu un 'are nu'ar de intreprinderi 'ici2 .iecare $aibatsu areo structura co'plexa2Co&ponente%e tipice a%e $aibatsu sunt)

    1,

  • 8/12/2019 Management Comparat - Carte Ovidiu Niculescu

    51/76

    c& organizeaza societati 'ixte atat in 3aponia cat si in alte tari;d& furnizeaza credite furnizorilor si clientilor grupului, in special intreprinderilor 'ici;e& cu'para actiuni la banca pt furnizorii si clientii intreprinderii in ederea strangerii relatiilor cuacestia2

    8ntre banca, uzine, fabrici si co'pania co'erciala generala exista put