man.020 (rumano) - m.s.s. cond. carretillas ele

MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE FREMAP

3

Riesgos para el conductor

CUPRINS

1. Utilajul: motostivuitoare ............ 4

Caracteristici fizice ................. 4Caracteristici funcţionale ........ 5Stabilitatea motostivuitoarelorşi a încărcăturii ...................... 6

2. Lucrul cumotostivuitoarele ...... 10

Limitări în folosirea motostivuitoarelor ............... 10Responsabilităţi ................... 10Depozitarea materialelor ..... 11Operaţii de încărcare şi descărcare ....................... 12Transportul încărcăturilor ..... 14Oprirea motostivuitoarelor .. 16Folosirea lifturilor pentrul greutăţi................................ 16Trecerea peste cabluri întinse peste zona de lucru ... 17Trecerea căilor şi diferenţelor de nivel ............. 17Ordine şi curăţenie ............... 17Regulile de circulaţie ............ 18

3. Întreţinerea utilajului . 18Verificarea zilnică ................ 18Revizii periodice de întreţinere ........................... 20Întreţinerea arcului de siguranţă ........................ 21

4. Riscuri şi măsuripreventive ............... 21

Riscuri pentru sofer ............... 21

Riscuri pentru pietoni ............ 24

Riscurile încărcării de combustibilului ............... 26

Riscurile încărcării bateriilor . 27

Riscuri în înlocuirea sticlei de GPL ........................ 29

5. Manevre şi obiceiuri periculoase .............. 30

Manevrări periculoase ......... 30

Obiceiuri periculoase ........... 30

Intervenţii în caz de accident ...................... 31

În orice accident ................... 31

În caz de răsturnare laterală................................ 31

În caz de răsturnare frontală ............................... 32

Obligaţiile muncitorilor în ce priveşte Protecţia Muncii .............. 32

FREMAP MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MOTOSTIVUITOARE

4

1. UTILAJUL: MOTOSTIVUITOARE

Caracteristici fizice

Structura

• Partea frontală: catarg cu furci (plane, paralele şi delungime în general fixă).

• Partea centrală: locul manipulatorului.

• Partea posterioară: contragreutate.

locul manipulatorului

contragreutate

arbre

furciroţi

Direcţia

Catargul

Catargul este format dintr-unul sau mai mai multe şasiuri, fiecare cu una sau două bârne paralele. Între bârneculisează panoul de prindere a furcilor.

Catargele pot fi:

• simple, pentru stivuirea încărcăturilor până la o înălţime de 2 metri;• telescopice, pentru stivuirea la mari înălţimi. Catargul se poate mişca de sus în jos, înainte (până la 3º) sau înapoi (până la 12º).

Furcile

Furcile sunt elemente rezistente care se introduc sub încărcătură pentru a o mişca.Pot fi fixe sau mobile, mânuite din cabina şoferului.Se numeşte călcâi acea parte a furcilor care se uneşte cu panoul suportului de furci. Călcâiele suportă încărcătura.

4 roţi 3 roţi

transmisii roatamotrice

❷transmisii

4 roţi 3 roţi 3 roţi

roatamotrice

roatamotrice

1. Un singur motor de trac iune. 2. Un motor de trac iune pentru fiecare roat .3. Roata din spate ca motrice i de direc ie (raz de ac iune mai mic ).

❸❶


5

Caracteristici funcţionaleÎnainte de a începe lucrul, şoferul trebuie să cunoască normele fabricantului pentru a şti:

• cum se folosesc comenzile;

• ce măsuri de securitate trebuie luate;

• ce arată indicatoarele şi becurile de bord;

• care este greutatea maximă;

• pe unde poate circula motostivuitoare, în funcţie de greutate şi mărime;

• dacă este vorba de un motostivuitorul electric, cât timp poate funcţiona fără reîncărcarea bateriilor.

Contragreutatea

Contragreutatea este o masă de oţel care se aşează în partea posterioară a stivuitorului.

Permite ca roţile din spate să fie întotdeauna în contact cu solul. În felul acesta este mai greu ca stivuitorul să serăstoarne.

Cabina şoferului

În cabină putem întâlni:

• bordul;• volanul şi comenzile;• cheia de contact;• scaunul;• elementele de siguranţă, ca de exemplu centura de siguranţă.

Roţile

Roţile unei maşini stivuitoare pot fi:

• roţi cu pneuri de aer, pentru suprafeţe aspre şi denivelate;• roţi pline pentru suprafeţe netede şi curate. Aceste roţi pot fi:

– roţi pline elastice;– roţi pline superelastice.

Tipuri de motoare

Maşinile stivuitoare pot avea două tipuri de motoare:

• motoare termice sau de explozie (benzină , diesel sau GLP). • motoare electrice (limitate la stivuitoare de până la 10.000 kg şi cu o autonomie mai mică decât cele

termice).


6

Stabilitatea stivuitorului şi a încărcăturii

Triunghiul stabilităţii

Răsturnarea laterală se produce cu o mai mare uşurinţăîn cazul unui motostivuitor decât în cazul unui automobil.Aceasta se datorează faptului că axul de direcţie (axuldin spate) al stivuitorului este unit de şasiu doar prinpartea centrală, formând cu roţile dinainte un triunghiimaginar: triunghiul stabilităţii. Astfel, maşina stivuitoarese comportă ca şi cum ar avea două roţi frontale şi doaruna posterioară.

Centrul de greutate

Centrul de greutate este un punct care se comportă ca şi cum toată greutatea încărcăturii s-ar concentra în el.Însă, atenţie:

• în obiectele compuse din materiale diferite, centrul de greutate se poate afla într-un loc în aparenţă ciudat(foarte departe de centrul geometric);

• în transportul lichidelor, centrul de greutate variază odată cu mişcarea; este ceea ce se numeşte «efectulval».

Pierderea stabilităţii

Motostivuitorul îşi pierde stabilitatea atunci când încărcătura este lungă sau excesiv de grea.

da

NUNU


7

Factori care influenţează stabilitatea

Poziţia încărcăturii: este importantă ajustarea încărcăturii la călcâiul furcilor pentru ca distanţa de lacentrul de greutate la încărcătură să fie cât se poate de mică.

Poziţia catargului: în timpul mişcării motostivuitorului, gol sau încărcat, acesta va fi întotdeaunastrâns şi înclinat spre spate.

2

1

Înălţimea încărcăturii: înălţimea potrivită a furcilor faţă de sol este cuprinsă între 15 şi 20 cm. Înfelul acesta este mai greu ca motostivuitorul să se răstoarne.

3

15 - 20 cm

NU DA

NU DA


8

Supraîncărcare: dacă încărcătura cântăreşte prea mult, autostivuitorul se poate răsturna. Dacă trebuiesă mişte o greutate mare, este mai bine să formeze mai multe încărcături şi să le transporte separat.

4

Înclinarea solului: riscul de a se răsturna este mai mare atunci când solul este înclinat. Înclinarea maximănu trebuie să depaşească 10%.

Caracteristicile solului: este mai sigură munca pe terenuri netede, drepte, curate, rezistente la greutateaşi mişcările de accelerare şi frânare ale motostivuitorului.

Poziţia încărcăturii pe rampe: când urcă sau coboară şi pentru a nu se răsturna, încărcătura trebuie săstea întotdeauna îndreptată spre partea superioară a rămpii.

Diferenţele bruşte de viteză: frânele, acceleraţiile şi încetinirile măresc riscul de răsturnare.

Schimbări de direcţie: întoarcerile bruşte ale maşinii stivuitoare pot provoca răsturnarea acesteia.

Mişcări ale maşinii stivuitoare pe rampe: există riscul răsturnării laterale dacă se circulă transversalsau se realizează întoarceri; se poate coborî înainte dacă încărcătura este stabilă şi dacă unghiul de înclinaţieal catargului este mai mare decât cel al înclinaţiei rampei.

10

9

8

7

6

5

Panta maxim : 10%

NU DA


9

Stabilitatea încărcăturii

Formele cele mai uzuale de transport sunt:

• transportul cu încărcăturile sprijinite (suportate de furci);• transportul cu încărcăturile stivuite (pe un palet şi sprijinite de acesta).

Pentru ca sistemul sarcină-motostivuitor să fie stabil, trebuie luată încalcul diagrama de încărcături ale plăcii motostivuitorului.

Încărcăturile stivuite sunt mai stabile, însă stabilitatea acestor încărcături depinde de:

• designul paletului, potrivit cu încărcătura de sub el;• mărimea paletului, niciodată mai mică decât cea a încărcăturii;• rezistenţa paletului: încărcătura maximă nu trebuie să depăşească 700 kg (desenele 1a şi 1b);• integritatea paletului;• adecvata susţinere şi aşezare pe palet (desenele 2a şi 2b);• înălţimea stivuirii: cea mai mică posibil; nu trebuie să influenţeze vizibilitatea şoferului; • înălţimea încărcăturii pe palet, niciodată mai mare de 1,5 m;• poziţia pe furci: paletul trebuie centrat, lipit de călcâiul acestora şi sprijinit prin locuri rezistente.

1a 1b

2a 2b

MA IN STIVUITOARE AUTOMOTOARE

CAPACITATE MAXIM DE UTILIZARE

SEMNALIZARE(În func ie de norme)

ÎN L IMEA DE RIDICARE

CATARG VERTICAL

CAPACITATENOMINAL kg de mm

m

m1 - Pânâ la în l imea de ridicare

2 - Pentru o în l ime maxim de

GREUTATE TOTAL ÎN GOL

Greutatea minim a bateriei (electrice)

Distan D : mm

Catarg înclinatînainte

Pm

G

D

Pm

m

kg

kg

1

kg

1

2

kg

2

NU DA

NU DA


10

2. LUCRUL CU MOTOSTIVUITOARELE

Limitări în folosirea stivuitoarelor Precauţii generale

• Înălţimea şi lăţimea locului de lucru trebuie să se adapteze la mărimea maşinii.

• Utilajul trebuie potrivit la rezistenţa şi la denivelările solului pe care se lucrează.

• Greutatea încărcăturii transportate nu trebuie să depăşească greutatea maxima recomandată de fabricant.

Precauţii în folosirea utilajelor termice

• Stivuitoarele cu motor termic nu sunt potrivite pentru lucrul în locuri unde există riscul de a se produceexplozii. De exemplu, aproape de depozite de combustibili, vopsea, lacuri…Există stivuitoare electricespecial pregătite pentru lucrul în astfel de locuri.

• Stivuitoarele cu motor termic nu trebuie utilizate în locuri de mic volum sau unde nu există o ventilareadecvată: gazele de eşapament pot provoca intoxicaţii.

ResponsabilităţiŞoferul va evita accidentele şi daunele derivate din munca sa.

• Daune materiale:

– Motostivuitorului însuşi.

– Instalaţiilor.

– Încărcăturilor.

• Daune persoanelor:

– Propriului şofer (leziuni).

– Pietonilor.

Pentru ca şoferul să-şi realizeze responsabil munca, trebuie să cunoască:

• Utilajul.

• Munca şi locul unde şi-o desfăşoară.

– Încărcăturile pe care le va mişca (greutate, mărime, caracteristici).

– Tipul paleţilor pe care trebuie să-i folosească.

– Stivuirea pe care trebuie s-o realizeze.

– Lăţimile coridoarelor şi zonele strâmte pe care le va întâlni în timpul muncii.

– Înălţimile porţilor.

– Înălţimile libere ale liniilor lichidelor sau ale forţei.

– Starea solurilor.

– Curăţenia suprafeţei unde se lucrează.

– Prezenţa diferenţelor de nivel şi a obstacolelor.

• Riscurile şi măsurile de prevenire.


11

Supervizorul, ca şi parte a muncii sale, are obligaţia de:

• a supraveghea ca şoferii să-şi realizeze munca cu deprinderi sigure;

• a cunoaşte normele indicate pentru şoferi;

• a ordona şi planifica munca având în vedere aspectul de siguranţă al muncii cu maşinile stivuitoare;

• a menţine curate şi ordonate zonele de lucru ale stivuitoarelor;

• a observa şoferii, manipulatorii, corectându-i şi sfătuindu-i.

• Depozitaţi materialele rigide liniare (profiluri, bări, tuburi, etc.) bine susţinute şi sprijinite cu suporţi.

• Când profilurile se aşează orizontal, aşezaţi-le distanţate de zonele de trecere şi protejaţi-le extremităţile.

• Aşezaţi sacii în straturi transversale, cu gura spre centru, formând o treaptă la fiecare 1,5 m înălţime.

• Depozitaţi micile piese în containere sau coşuri.

• Stivuiţi tuburile sau materialele rotunjite în straturi separate prin suporţi intermedii şi elemente de susţinere.

• Stivuiţi recipientele cilindrice pentru a le depozita.

Depozitarea materialelor Materiale neambalate

Rafturile

• Ampliaţi-i suprafaţa de sprijin prin bări intermedii. • Conduceţi cu atenţie şi uşor pentru a nu vă ciocni cu rafturile. • Începeţi să ridicaţi încărcătura cu motostivuitorul oprit. • Ţineţi încărcătura ridicată cât mai puţin timp posibil în timp ce o stivuiţi sau o daţi jos, pentru a evita răsturnarea

frontală. • Stivuiţi încărcăturile începând cu rafturile goale cele mai joase.• Începând cu înălţimi ale rafturilor mai mari de 4 m, utilizaţi maşini stivuitoare cu sistem automatic pentru

fixarea înălţimilor de ridicare. • Nu utilizaţi furcile pentru corectarea poziţiei paletului; ridicaţi-l din nou pentru a-l aşeza corect.


12

• Retrageţi sau aşezaţi încărcătura pe stivă cu mişcări verticale.

• Dacă se balansează, opriţi manevra, depozitaţi şi căutaţi cauza acestui balans.

• Evitaţi depozitarea paleţilor încărcaţi direct unul peste celălalt.

• Nu formaţi stive care să depăşească 6m înălţime.

• Chiar dacă recipientele de mai mult de peste 50 de litri se pot depozita langă perete sau formând o piramidă,nu depăşiţi 7 nivele de stivuire şi o înălţime de 5 m.

Operaţii de încărcare şi descărcare

Mişcări

Mişcarea motostivuitorului, a încărcăturii şi cea a catargului, sunt mişcări care întotdeauna trebuie făcuteindividual şi consecutiv, niciodată simultan.

Stivuirile la înălţime

NU


13

❷ Se pune catargul vertical şi seintroduc furcile până la călcâi.

❸ Se ridică încărcătura câţiva cen-timetri şi se înclină catargulînapoi.

❹ Înainte de a se întoarce, se pri-veşte înapoi peste ambii umeri,observând, în acelaşi timp, în-cărcătura.

❺ Se întoarce şi se circulăînainte.

❶ Se apropie perpendicular şi centralpână la 30 cm de locul unde seva depozita încărcătura.

❷ Se pune catargul vertical.

❸ Se coboară încărcătura pe sol,se coboară furcile încă câţivacentimetri pentru a le desprindede palet.

❹ Se priveşte înapoi, înainte de aîntoarce, verificând dacă furcileies uşor.

❺ Când vârfurile furcilor sunt la30 cm de încărcătură, se înclinăcatargul înapoi şi se gireazăpentru a conduce înainte.

❶ Se apropie perpendicular şi centralpână la 30 cm de palet.


14

Transportul încărcăturilor

• Pentru a evita răsturnarea laterală, se poartă catargul retras spre parte dinapoi şi furcile coborâte la nu maimult de 15 cm de sol.

• Atunci când se circulă pe rampe, se va face uşor şi fără cotituri, în linie dreaptă şi în direcţia înclinăriimaxime.

• Atunci când se circulă cu motostivuitorul încărcat, pantele se vor coborî în marşarier.

• Pentru a transporta încărcături, este important ca furcile maşinii stivuitoare să aibă o poziţie corectă.

Trecerea prin porţi şi zone prea strâmte.

Cu excepţia interiorului camioanelor sau platformelor de şosea sau decale ferată, se recomandă:

• Un minim de 50 cm liberi între punctele extreme, laterale şi superioareşi obiectele fixe de la locul de muncă.

• Se semnalizează cu fâşii negre înclinate 45º zonele strâmte.

NU DA


15

Dacă sensul de mişcare este dublu, se recomandăo lăţime minimă dublă faţă de lăţimea stivuitoruluisau a încărcăturii sale plus 1,40 m.

• O lăţime minimă:

Dacă sensul de mişcare este unic, lăţimea minimătrebuie să fie lăţimea maşinii stivuitoare sau aîncărcăturii plus 1 m.

50 cm 50 cm40 cm50 cm50 cm

Capete de susţinere.

Piesă verticală a şasiului.Piesă orizontală a şasiului.

Transport de bidoane.

Încărcăturile rotunde

Încărcăturile rotunde, cum ar fi bidoanele,se pot transporta cu motostivuitoaredotate cu unele accesorii speciale, deexemplu, un cleşte mecanic integralsau cu containere speciale pentrubidoane.Cleştele mecanic integral este formatdin:

• Un şasiu: două bare din oţel paraleleîntre ele pentru inserţia furcilor.

• O serie de capete de susţinere.


16

Lucrările în cheurile de încărcare

• Se priveşte cu atenţie înainte de a începe orice mişcare pentru anu cădea în gol.

• Se va ştii la ce distanţă de cheu se află motostivuitorul în oricemoment.

• Se deţine controlul asupra operaţiilor de încărcare şi descărcare.

• Se imobilizează remorcile până la terminarea operaţiilor de încărcareşi descărcare. – prin sisteme mecanice; – prin folosirea piedicilor speciale pentru imobilizarea camioanelor,

pe ambele părţi ale roţilor şi fixate de sol prin lanţuri pentru aevita furtul sau rătăcirea acestora.

• Se stabileşte un sistem de comunicare clar cu şoferii de camioane (trebuie să ştie când pot retrage un camion).

• Se asigură că rampa de încărcare este rezistentă, curată şi bine sprijinită.

• Se are grijă ca rampa de încărcare să aibă înclinare mică.

• Se asigură ca rampa de încărcare să aibă o lăţime suficientă pentru ca maşina stivuitoare să poată intra şiieşi în linie dreaptă.

• Dacă se folosesc nivelatoare permanente, se verifică dacă au tampon de siguranţă şi paravan de protecţie.

• Se verifică dacă marginile laterale a rampei de încărcare sunt ridicate pentru ca şoferul motostivuitoruluisă simtă când atinge marginea cu roţile.

Oprirea stivuitoarelor

• Nu se opreşte motostivuitorul în locuri în care se poate îngreuna trecerea vehiculelor şi a pietonilor, pe rămpisau locuri interzise: porţi de urgenţă, surse pentru spălarea ochilor, furtunuri, extinctoare…

• Se coboară furcile până la sol pentru a nu se împiedica în ele.

• Chiar dacă doar se coboară de pe stivuitor pentru câteva secunde, acţionaţi frâna de mână şi retrageţi cheiadin contact pentru a evita folosirea acestora de către persoane neautorizate.

Folosirea lifturilor pentru greutăţi

• Se va verifica că este proiectat pentru greutatea motostivuitorului încărcat şi autorizat pentru uzul persoanelor.

• Date fiind dimensiunile sale, se va circula încet şi în linie dreaptă.

• Odată aflat în interiorul liftului, se va opri motorul şi se va trage frâna de mână; nu se va coborî dinmotostivuitor dacă nu este strict necesar.


17

Trecerea peste cablurileîntinse peste zona de lucru

• Nu se trece peste un cablu întins dacă nu este protejat, sau se protejează cu un element rigid bine fixat depământ.

• Se semnalizează cablurile întinse şi se înştiinţează ceilalţi şoferi.

• Se trece perpendicular peste cablu, cu o viteză mică pentru a evita răsturnarea maşinii stivuitoare.

• Dacă este o cale ferată, se verifică dacă este liberă.

• Se apropie perpendicular, reducând viteza şi făcănd ca roţile frontale să treacă în acelaşi timp.

Trecerea peste căile ferate şi peste diferenţele de nivel

Ordine şi curăţenie

Când se descoperă obiecte libere sau murdărie:– În primul rând. Dacă este posibil şi nu este periculos, se curăţă zona. Dacă nu este posibil sau este

periculos (de exemplu, când e vorba de o substanţă corozivă), se semnalizează şi se avizează persoanaresponsabilă.

– În al doilea rând. Gândiţi-vă: există riscuri relaţionate cu murdăria?


18

Regulile de circulaţie

• Pietonii întotdeauna au întâietate:– În primul rând. Se avizează apropierea claxonând.– În al doilea rând. Se asigură o distanţă mai mare de 1 m faţă de pieton.

• Când se circulă în urma altei maşini stivuitoare, se menţine o distanţă de siguranţă de 3 ori mai maredecât lungimea motostivuitorului.

de 3 ori lungimeamotostivuitorului

3. ÎNTREŢINEREA UTILAJULUI

Verificarea zilnică

De ce o verificare zilnică?

Pentru că pentru a face o muncă de calitate şi sigură, motostivuitorul trebuie să funcţioneze corect.

Cine o realizează?

Şoferul este răspunzător de verificarea zilnică a utilajului,respectând observaţiile făcute.

Când se face revizia zilnică?

• Când se începe programul de muncă. • După o perioadă de odihnă dacă se bănuieşte că a folosit-o cineva. • După utilizarea de o altă persoană care nu aparţine echipei obişnuite. • Când, începând lucrul cu ea, se observă ceva suspect în funcţionarea acesteia.

Care elemente sunt revizuite?

Nivele:

• Încărcarea bateriilor sau a nivelului depozitului de combustibil.

• Apa de răcire a motorului dacă e vorba de o maşină stivuitoare termică.


19

Funcţionarea în gol:

• Starea bună a frânelor.

• Absenţa uleiului hidraulic sub stivuitor.

• Funcţionarea suavă a acceleratorului.

• Eficienţa frânei de mână.

• Buna stare a lanţurilor de fixare.

• Uleiul de motor şi uleiul hidraulic.

• Mişcarea suavă a volanului, verificând lăţimea.

• Frecarea roţilor.

• Integritatea şi simetria furcilor în raport cu axul.

• Starea plăcii purtătoare de furci şi a elementelor mecanice din catarg.

• Funcţionarea suavă şi mişcarea fiecărui circuit hidraulic (până la maxima extindere în ambele sensuri) şi aelementelor sale mecanice.

• Funcţionarea fazelor intermitente şi a sirenei de marşarier.

• Corecta funcţionare a butonului de om mort, dacă maşina dispune de acesta.

• Claxonul.

Anomalii frecvente:

• Picurări sau scăpări de ulei, combustibilsau alte lichide.

• Deteriorarea izolării electrice de la mânere.

• Alterarea terminalelor de la baterii.

• Pierderea de aer la roţi cu pneuri care seumflă.

• Frecarea roţilor.

• Deformarea furcilor.

• Alterarea simetriei furcilor în raport cuaxul.

• Deteriorarea fizică a plăcii portfurci şi aelementelor mecanice ale catargului.

Dacă utilajul prezintă vreo anomalie:

• Nu-l folosiţi.

• Reparaţi-l dacă nu, comunicaţi avaria persoanei responsabile.


20

Revizii periodice de întreţinere

De ce se realizează?

Pentru că există elemente şi anomalii ale acestora care necesită o inspecţie detaliată şi minuţioasă realizată de opersoană dotată de cunoştinţe speciale.

Reviziile periodice de întreţinere:

Cine le realizează?

Firme specializate sau persoane formate şi autorizate de firmă. Operaţiile efectuate trebuie notate în fişa deîntreţinere a maşinii stivuitoare.

Când se realizează?

Se realizează atunci când sunt indicate de cel mai exigent dintre următoarele criterii:

• Cel indicat de fabricant.

• Cel indicat de experienţa acumulată în Întreprindere.

• Cel care figurează în normele interne ale Întreprinderii.

Care elemente sunt revizuite?

În reviziile periodice de întreţinere, se verifică următoareleelemente:

• Cele indicate în manualele de întreţinere ale maşinilorstivuitoare.

• Cele care apar în normele interne ale firmei.

• Cele care practica ne spune că sunt elemente caretrebuie verificate întotdeauna.

• Porticul de siguranţă.


21

Întreţinerea arcului de siguranţă

• Nu are puncte oxidate.

• Se menţine bine legat de şasiul utilajului.

• Sudurile nu prezintă fisuri sau rupturi.

• Deformările prezente nu-i afectează rezistenţa.

• Se menţine viziunea pentru strângerea şi depozitareaîncărcăturii la înălţime.

Portic de siguranţă

4. RISCURI ŞI MĂSURI PREVENTIVE

Riscuri pentru şofer

• Când se realizează întoarceri.

• Din cauza solurilor.

• Altele: greutate descentrată, ruptură a paletei, manevrăpericuloasă…

• Se evită întoarcerile rapide şi închise.

• Pe soluri neregulate, se reduce viteza, se împarteîncărcătura, se ţine strâns volanul în mână şi se măreşteatenţia.

Răsturnarea laterală a motostivuitorului1


22

• Când încărcătura este ridicată, catargul este înclinatînainte sau desfăşurat.

• Când se realizează manevrări bruşte (frânarea dintr-o dată sau accelerarea bruscă în marşarier.

• Când se frânează sau se calcă pe un sol care nu esteîn totalitate orizontal cu supraîncărcarea maşiniistivuitoare.

• Când se desprinde sau se rupe rampa de încărcare acamioanelor.

• Tamponări sau căderi în şanţ datorate solurilor iregulare.

• Se favorizează stabilitatea încărcăturii.

• Se evită manevrările bruşte.

• Nu se supraîncarcă motostivuitorul.

• Nu se circulă pe rampe ale căror înclinări depăşesc10%.

Răsturnarea frontală a motostivuitorului2

Există riscul de a se produce leziuni dacă încărcătura cade din cauza excesului de greutate peste porticul desiguranţă sau dacă se rup ambalaje sau containere peste şofer sau alţi muncitori.

• Încărcătura: – Rău stivuită. – Rău susţinută, când este formată din mai multe piese sau părţi. – Foarte înaltă şi bază mică (instabilă).– Pe paleţi în proastă stare sau nepotriviţi.

• Circulaţia pe rampe:– Circulaţia transversală. – Înclinări excesive ale rampei.

• Pe sol: trecerea peste gropi sau diferenţede nivele.

• Lipsa vizibilităţii: – Ploaia.– Materiale de protecţie netransparente

pe maşina stivuitoare.

Leziuni datorate căderii încărcăturii 3

NU


23

Încărcătura:• Se utilizează containere potrivite. • Se fixează corect încărcăturile stivuite. • Se verifică dacă paleţii sunt potriviţi şi se află în bună

stare. Vizibilitate:

• Se folosesc elemente care protejează motostivuitorulde ploaie.

• Se verifică dacă nu există elemente protectoare careîmpiedică vizibilitatea.

Rampe:• Pe rampe: se circulă încet, perpendicular şi în linie

dreaptă, în direcţia înclinării maxime. • Atenţie: înclinarea maximă a unei rame nu trebuie să

depăşească 10%.Sol:

• Se aplică măsurile preventive atunci când se lucreazăpe soluri neregulate.

Prinderea mâinilor sau a hainelor la maşina de stivuit 4

Se poate întâmpla când se manipulează elementemecanice sau hidraulice ale motostivuitoare.

• Se manipulează aceste elemente mecanice sauhidraulice doar dacă eşti format şi autorizat pentruaceasta.

• Se deconectează şi opreşte motorul motostivuitoruluiînainte de a începe repararea acestuia.

• Se verifică dacă elementele de acumulare a presiuniisunt descărcate: se opreşte pompa de alimentare, segolesc cilindrii, în ambele sensuri de mişcare şiacumulatorul de presiune.

NU

DA


24

Tamponări cu obiecte fixe5

Tamponările se produc din cauza:

• lipsei atenţiei;

• defectelor la frânele stivuitorului;

• calculului greşit al distanţelor;

• lucrului făcut în grabă;

• lipsei vizibilităţii (exces de înălţime a încărcăturii).

• A nu se distrage.

• Se realizează revizia zilnică indicată înainte de aîncepe lucrul.

• A nu avea încredere.

• Se circulă în marşarier atunci când încărcătura împiedicăvizibilitatea drumului sau dacă pentru a-l vedea sescoate capul pe partea laterală a maşinii stivuitoare.

• Dacă nu există vizibilitate pentru manevrare, se cereajutorul unui alt muncitor.

Riscuri pentru pietoniCălcări1

• Din cauza utilizării incorecte a motostivuitorului decătre şofer:

– nu este atent la pietoni;

– realizează manevre sau întoarceri bruşte neprevăzute;

– iniţiază manevrele fără a se uita în prealabil;

– nu ia măsuri pentru lipsa vizibilităţii.

• Datorită distragerii pietonului.

Amintesţe-ţi: pietonii întotdeauna au întâietate.

– Se anunţă prezenţa claxonând.

– Se asigură distanţa de un metru faţă de pieton.


25

Strivirea datorată căderii încărcăturii 2

Când în vecinătatea pietonilor, încărcătura îşi pierdestabilitatea datorită:

• circulării cu viteză excesivă;

• realizării întoarcerilor excesiv de închise;

• purtării ridicate sau descentrate a încărcăturii;

• purtării înainte a catargului;

• neaprecierii condiţiilor periculoase din zona delucru.

• Se organizează corect munca.

• Se asigură că spaţiul este suficient pentru manevrare.

• Se execută muncile cu grijă şi fără grabă.

• Trebuie amintit cum se procedează în prezenţa pietonilorîn zona de lucru: – trebuie avertizat claxonând; – trebuie asigurată distanţa mai mare de un metru;

• Se păstrează întotdeauna atenţia.

• Se verifică corecta funcţionare a claxonului şi a sireneide avertizare înainte de a începe munca.

• Se verifică corecta funcţionare a sirenei de alarmă.

• Se semnalizează zona de lucru în conformitate cu re-comandările date.

• Nu se transportă pietoni în maşina stivuitoare.

• Se asigură corecta funcţionare a frânelor.

• Datorate muncii în locuri strâmte.

• Pentru că şoferul nu a văzut pietonul.

• Pentru că pietonul se află aproape de maşina stivuitoareşi lângă elemente fixe.

• Când şoferul nu are timp pentru a reacţiona.

• Când, circulând în marşalier, manipulatorul nu se uităîn prealabil.

• Când, circulând în marşarier, sirena de atenţionarenu funcţionează.

• Datorate muncii în locuri nesemnalizate adecvat.

• Datorate transportării pietonilor în maşina stivuitoare.

• Când, în timpul muncii, frânele maşinii stivuitoarese defectează.

• Frâna de mână nu funcţionează corect, când maşinastivuitoare este staţionată.

Strivirea cu obiecte fixe 3


26

Este importantă verificarea claxonului înainte de a începelucrul.

Asigurarea corectei funcţionări a frânei de mână poateevita accidente.

Riscul încărcării combustibilului

Prezenţa de vapori inflamabili poate produce o explozie din cauza electricităţii statice sau a prezenţei surselorde căldură.

Înainte

• Se opreşte motorul.

• Se asigură ca luminile şi sirenele să nu fie administrate cu electricitate.

• Se deconectează bateria.

• Se evită apropierea de operaţii care ar putea genera o sursă de căldură.

• Se verifică să nu existe cabluri întinse în zonele de trecere.

În timpul

• Împământarea sistemului: se asigură prima dată împământarea motostivuitorului. Cleştele trebuie să sesitueze pe un element al propriei structuri a maşinii stivuitoare care să permită o bună continuitate electrică.

• Umplerea rezervorului: se evită vărsările aşezând furtunul în gura rezervorului înainte de a deschide supapa.

• Poziţie corectă a tăvii pentru a strânge picăturile (sub furtun).


27

Revizie finală

• Se închide corect rezervorul de carburant. • Aşezarea adecvată a furtunului de umplere. • Sol şi utilaj fără resturi de carburant. • Strângerea utilajului:

– Se închide supapa. – Se scoate furtunul. – Se închide gura de încărcare. – Se deconectează cleştele de împământare.

Riscurile încărcării bateriilor

• Bateriile conţin acid sulfuric şi apă distilată: când se umplu cu apă, se pot produce vărsări şi stropiri. • În baterii se formează gaze care pot forma un mediu explozibil atunci când se desprind prin dopurile deschise. • Sub 30% încărcare, bateriile maşinilor stivuitoare se deteriorează şi sistemele pot da erori.

Înainte• Se opresc motoarele, luminile şi sirenele. • Se verifică dacă zona de încărcare este potrivită.• Se evită proximitatea operaţiilor care ar putea produce căldură.

În timpul • Se verifică dacă nu se iau obiecte metalice. • Se verifică luarea echipamentului individual de protecţie prescris. • Se asigură deschiderea permanentă a sipetului utilajului. • Se verifică dacă există obiecte metalice pe baterii sau în contact cu terminalele sau cablurile sale. • Se menţine intensitatea de încărcare recomandate de fabricant.


28

Revizie finală • Corecta încărcare a bateriilor. • Aşezarea adecvată a furtunului de conexiune.

Echipamentul individual de protecţie.

• Ochelari împotriva impactelor.

• Paravan facial.

• Mănuşi impermeabile, izolante.

• Şorţ impermeabil, izolant electric.

• Încălţăminte de siguranţă.

O zonă de încărcare sigură

• Aerisită.

• Cu un sol neconductor.

• Curată şi uscată.

• Îndepărtată de activităţi cu risc de incendiu sau explozii.

• Cu recipiente de strângere a acidului.

• Semnalizată: afişe de “Risc electric” şi “Fumatul interzis”.

• Cu extinctor de CO2 şi sistem pentru spălarea ochilor.


29

Riscuri la înlocuirea sticlei de GPL

Prezenţa gazelor inflamabile pot produce explozii datorităelectricităţii statice sau a surselor de căldură.

Înainte• Se verifică dacă aerisirea este adecvată.

• Se opreşte motorul.

• Se verifică dacă luminile şi sirenele nu sunt administratecu electricitate.

• Se evită apropierea de operaţii care ar putea genera o sursăde căldură.

• Se verifică să nu existe cabluri întinse în zonele de lucru.

În timpul

• Punerea la pământ a sistemului: se asigură prima datăpunerea la pământ a maşinii stivuitoare. Cleştele trebuiesă se situeze pe un element al propriei structuri a maşiniistivuitoare care să permită o bună continuitate electrică.

• Retragerea sticlei goale: se verifică dacă supapa sticlei şisupapa de alimentare sunt închise.

• Se aşează o sticlă plină: se verifică corect fixarea sticlei,precum şi conexiunea tubului flexibil.

• Retragerea utilajului.

Revizie finală

• Folosind apă cu săpun, se verifică să nu fie scăpări la supape,la tubul flexibil sau la conexiuni.


30

Manevre periculoase

Sunt manevre periculoase:

• Conducerea unui motostivuitor fără permis.

• Supraîncărcarea sau mărirea contragreutăţii utilajului.

• Ridicarea încărcăturii cu o singură furcă.

• Conducerea unei motostivuitoare când ne-a fostretras permisul de conducere.

• Împingerea unui alt vehicul cu motostivuitorul.

• Utilizarea motostivuitorului pentru împingerea încărcăturii.

• Permiterea trecerii sau opririi persoanelor sub furci.

• Realizarea jocurilor sau competiţii cu motostivuitoare.

5. MANEVRE ŞI OBICEIURI PERICULOASE

Obiceiuri periculoase

Sunt obiceiuri periculoase:

• Realizarea întoarcerilor fără reducerea vitezei.

• Frânarea bruscă.

• Coborârea frontală a rampelor cu maşina stivuitoareîncărcată.

• Neclaxonarea la colţuri sau în locurile fără vizibili-tate.

• Urcarea sau coborârea încărcăturii în timpul transportului

• Coborârea de pe stivuitor fără a opri motorul.

• Căţărarea pe rafturi.

• Nesemnalizarea motostivuitoare când nu este folosită temporar.

• Neblocarea motostivuitoare când este staţionată.

• Conducerea motostivuitoare cu mănuşile, mâinile sau încălţămintea murdară cu produse alunecoase.

• Circularea cu motostivuitorul aproape de persoane.

• Utilizarea marşarierului pe post de frână.

• Neutilzarea centurii de siguranţă.


31

INTERVENŢII ÎN CAZ DE ACCIDENT

În orice accident...

Reacţii simple, rapide însă calme.

Răni

• Nu atinge rana. • Nu folosi pomezi. • Spală-le cu apă şi săpun. • Acoperă-le cu bandaje sterile.

Electrocutări

• Îndepărtează victima de curentul electric, utilizând elemente izolatoare (prăjini sau frânghii uscate). • Deplasează victima la un Dispensar.

Arsuri cu acid sulfuric.

• Nu folosi pomezi.

• Spală zona din abundenţă cu apă, săpun şi bicarbonat.

• Scoate inelele, hainele, brăţările, etc impregnate de lichide fierbinţi.

• Acoperă-le cu bandaje sterile.

• Deplasează victima la cel mai apropiat Dispensar.

Hemoragii

• Aplică bandaje sau cârpe curate pe punctul care sângerează.

• Dacă nu cedează, mai adaugă bandaje peste cele puse înainte şi continuă compresiunea.

• Apasă cu degetele deasupra arterei care sângerează.

• Trasport la cel mai apropiat centru medical.

În caz de răsturnare laterală...

• Nu se sare din utilaj niciodată (vă poate strivi).

• Căţăraţi-vă pe portic pe partea superioară.

• Presionaţi cu picioarele astfel încât corpul să fie lipitde scaun.

• Se sprijină bine picioarele de sol.

• Se înclină înainte şi în sens contrar răsturnării.

NU

Obligaţiile Muncitorilor în ce Priveşte Prevenirea Riscurilor

Aricolul 29 din Legea Protecţiei Muncii atribuie muncitorului obligaţia de a veghea asupra propriei siguranţeşi sănătăţi precum şi a tuturor persoanelor afectate de natura propriilor sale activităţi profesionale.

În particular muncitorii, potrivit formării sale şi urmând instrucţiunile angajatorului, vor trebui:

• Să folosească corect utilajele, aparatele, uneltele, substanţelepericuloase şi în general, orice alte mijloace prin care îşi desfăşoarăactivitatea.

• Să folosească şi să întreţină corect mijloacele şi echipamentele deprotecţie facilitate de către angajator, solicitând înlocuirea lor încaz de deteriorare.

• Să nu scoată din uz şi să utilizeze în mod corect dispozitivele desiguranţă existente.

• Să-şi informeze urgent superiorul ierarhic direct cu privire laorice situaţie care, după cum crede de cuviinţă, poate fi periculoasăpentru sănătatea şi siguranţa muncitorilor.

• Să coopereze cu angajatorul pentru ca acesta să poată garantacondiţii sigure de muncă fără a presupune vreun risc pentru siguranţaşi sănătatea muncitorilor.

• Nerespectarea obligaţiilor cu privire la riscuri, la care se referănormele mai sus amintite, poate fi considerată ca şi nerespectarea condiţiilor de muncă, potrivit Articolului 58.1 din StatutulMuncitorilor.


32

În caz de răsturnare frontală… • Nu se sare din motostivuitor.

• Se susţine volanul cu putere.

• Se presionează corpul de scaun.

• Se sprijină bine picioarele de sol.

NU


33

MANUAL DE SIGURANŢĂ PENTRU MANIPULATORII DE MAŞINI STIVUITOARE FREMAP

MANUALUL NORMELOR DE SIGURANŢĂ

ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞOFERII

DE MOTOSTIVUITOARE

Am primit Manualul cu Normele de Siguranţă şi Sănătate care include riscurileşi măsurile preventive de bază ale muncii cu maşini stivuitoare şi un rezumat alobligaţiilor muncitorilor conţinute în Articolul 29 al Legii Protecţiei Muncii.

Act de Identitate:

Data:

Numele şi semnătura muncitorului:

limpieza ok A4 25/10/07 10:02 P�gina 32

man.020 (rumano) - m.s.s. cond. carretillas ele

Documents