malt

2
De homebrewing se ocupă Laurenţiu Iancu de pe fabrica-de-bere.ro în mare sunt două procedee de fabricare în casă: 1. din kituri - simplă, pentru începători 2. cea tradiţională - all grain, care e mai laborioasă. kitul e o conservă cu mustul deshidratat căruia i se adaugă cantitatea necesară de apă, drojdie şi uneori zahăr. N-am lucrat niciodata cu kituri, deci nu le am. All grain presupune nişte echipamente (biznisul unora), nici cu astea vă spun că nu le am. Eu m-am descurcat foarte bine cu oala de 50 de litri de tablă smăltuită, pânză de nailon (tehnica BIAB) şi termometrul alimentar. Ca să faci bere îţi trebuie obligatoriu: apă de bună calitate, malţ de orz, hamei şi drojdie. Reţeta de bază este următoarea: Brasajul: - Malţul de orz se macină grunjos - Pentru fiecare kg de malţ se folosesc între 3 şi 5 litri de apă. Apa se pune pe foc până atinge temperatura de 70*C. Aceeaşi temperatură se poate obţine dacă se amestecă 2/3 apă clocotită cu 1/3 apă rece şi nu mai e nevoie de termometru. - Se opreşte focul şi se varsă malţul în ploaie amestecând continuu. Temperatura amestecului scade pe la 63-65*C. Asta e temperatura de zaharificare a amidonului din malţ. - Se lasă oala acoperită cu capac şi îmbrăcată în pături timp de o oră. - Terciul se strecoară şi se stoarce cu pânza de nailon şi se obţine mustul nefiert. Berarii avansaţi folosesc recipiente de sparging (clătire) pentru spălarea malţului. Dar tehnica BIAB (cea cu pânza) s-a dovedit a fi chiar mai eficientă, în plus, mult mai simplă şi ieftină. - Resturile de malţ rămase se pot folosi ca şi compost sau furaj. Fierberea mustului: - Mustul astfel obţinut se pune la fiert. - Când ajunge la fierbere se adaugă hamei. Cantitatea diferă in funcţie de reţetă şi sortiment. Eu la început foloseam conuri de hamei pentru ceai, de la plafar. Nu mai ştiu cât puneam, o cutie parcă (100g) la fiecare 10 litri de must. Odata am pus 5 cutii la 25 de litri şi a ieşit prea amară. - Se lasă să fiarbă la foc domol timp de 1 oră cu hamei. Capacul sa fie întredeschis ca să iasă nişte compuşi chimici naşpa (dimetil sulfid) care altfel ar da miros de varză călită. - După fierbere, mustul se răceşte scufundând oala într-un cazan, bazin sau cadă cu apă rece. Berarii avansaţi folosesc diverse dispozitive de răcire rapidă (prin imersia unui alambic din cupru prin care trece apă rece, prin contra-curent, etc.) Fermentarea: - Mustul răcit la 20-26*C se însămânţează cu drojdie de bere uscată, în general 1 gram pe litru sau cum este specificat pe etichetă/reţetă. - Fermentarea viguroasă durează 3-7 zile, după care berea e bine să mai stea 2-3 săptamâni pe drojdie ca drojdie să consume şi o parte din compuşi nedoriţi. Temperatura optimă pentru fermentaţia berilori ale este de 18-22*C. Berile lager fermentează optim la 6-12*C. Tragerea la sticle şi carbonarea: - Pentru carbonare este necesar ca berea sa fie îmbuteliată în sticle cu dop strâns şi o cantitate mică de zahăr. Cantitatea de zahă ce se foloseşte variază între 5 şi 10 grame pe litrul de bere în funcţie de cât de carbogazoasă vrem să iasă berea. Varianta 1: - Berea se trage de pe drojdie într-un recipient intermediar şi se adaugă zahărul în bere amestecând până se dizolvă (cum am mai spus, 5-10 grame pe litru de bere). După aceea se trage berea la sticle şi se pune dopul Varianta 2:

Upload: ionel-visan

Post on 09-Apr-2016

6 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

bun

TRANSCRIPT

Page 1: Malt

De homebrewing se ocupă Laurenţiu Iancu de pe fabrica-de-bere.ro

în mare sunt două procedee de fabricare în casă: 1. din kituri - simplă, pentru începători 2. cea tradiţională - all grain, care e mai laborioasă.kitul e o conservă cu mustul deshidratat căruia i se adaugă cantitatea necesară de apă, drojdie şi uneori zahăr. N-am lucrat niciodata cu kituri, deci nu le am.

All grain presupune nişte echipamente (biznisul unora), nici cu astea vă spun că nu le am. Eu m-am descurcat foarte bine cu oala de 50 de litri de tablă smăltuită, pânză de nailon (tehnica BIAB) şi termometrul alimentar.

Ca să faci bere îţi trebuie obligatoriu: apă de bună calitate, malţ de orz, hamei şi drojdie.

Reţeta de bază este următoarea:Brasajul:- Malţul de orz se macină grunjos- Pentru fiecare kg de malţ se folosesc între 3 şi 5 litri de apă. Apa se pune pe foc până atinge temperatura de 70*C. Aceeaşi temperatură se poate obţine dacă se amestecă 2/3 apă clocotită cu 1/3 apă rece şi nu mai e nevoie de termometru.- Se opreşte focul şi se varsă malţul în ploaie amestecând continuu. Temperatura amestecului scade pe la 63-65*C. Asta e temperatura de zaharificare a amidonului din malţ.- Se lasă oala acoperită cu capac şi îmbrăcată în pături timp de o oră.- Terciul se strecoară şi se stoarce cu pânza de nailon şi se obţine mustul nefiert. Berarii avansaţi folosesc recipiente de sparging (clătire) pentru spălarea malţului. Dar tehnica BIAB (cea cu pânza) s-a dovedit a fi chiar mai eficientă, în plus, mult mai simplă şi ieftină.- Resturile de malţ rămase se pot folosi ca şi compost sau furaj.

Fierberea mustului:- Mustul astfel obţinut se pune la fiert.- Când ajunge la fierbere se adaugă hamei. Cantitatea diferă in funcţie de reţetă şi sortiment. Eu la început foloseam conuri de hamei pentru ceai, de la plafar. Nu mai ştiu cât puneam, o cutie parcă (100g) la fiecare 10 litri de must. Odata am pus 5 cutii la 25 de litri şi a ieşit prea amară.- Se lasă să fiarbă la foc domol timp de 1 oră cu hamei. Capacul sa fie întredeschis ca să iasă nişte compuşi chimici naşpa (dimetil sulfid) care altfel ar da miros de varză călită.- După fierbere, mustul se răceşte scufundând oala într-un cazan, bazin sau cadă cu apă rece. Berarii avansaţi folosesc diverse dispozitive de răcire rapidă (prin imersia unui alambic din cupru prin care trece apă rece, prin contra-curent, etc.)

Fermentarea:- Mustul răcit la 20-26*C se însămânţează cu drojdie de bere uscată, în general 1 gram pe litru sau cum este specificat pe etichetă/reţetă.- Fermentarea viguroasă durează 3-7 zile, după care berea e bine să mai stea 2-3 săptamâni pe drojdie ca drojdie să consume şi o parte din compuşi nedoriţi. Temperatura optimă pentru fermentaţia berilori ale este de 18-22*C. Berile lager fermentează optim la 6-12*C.

Tragerea la sticle şi carbonarea:- Pentru carbonare este necesar ca berea sa fie îmbuteliată în sticle cu dop strâns şi o cantitate mică de zahăr. Cantitatea de zahă ce se foloseşte variază între 5 şi 10 grame pe litrul de bere în funcţie de cât de carbogazoasă vrem să iasă berea.Varianta 1:- Berea se trage de pe drojdie într-un recipient intermediar şi se adaugă zahărul în bere amestecând până se dizolvă (cum am mai spus, 5-10 grame pe litru de bere). După aceea se trage berea la sticle şi se pune dopulVarianta 2:- Se pune zahărul cu linguriţa în fiecare sticlă şi se trage berea din vasul de fermentare direct în sticle.- Carbonarea durează cam 3 săptamâni până când berea e gata de băut.

Şi cam asta e de bază. În rest se mai pot face abateri, ingrediente speciale, adaosuri diverse, condimente, etc. sau se pot urma reţete.Eu am făcut mai multe beri anul trecut dar acum nu m-am mai ocupat. În general am respectat paşii pe care i-am descris mai sus.E bine ca toate obiectele care vin in contact cu mustul de bere sau berea fermentată să fie igienizate şi dezinfectate. Se mai întâmplă câteodată să se infecteze berea dacă sunt încălcate grav nişte reguli de igienă (ştiu eu, vreo muscă moartă în bere poate infecta cu bacterii acetice). Mie până acum nu mi s-a întâmplat să se infecteze deşi n-am folosit decât apă şi săpun sau detergent de vase.

Page 2: Malt

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////