Malpraxisul este un subiect sensibil pentru profesioniştii din lumea medicală. Deşi

majoritatea cadrelor medicale nu au fost niciodată acuzate de malpraxis, tot atâţia medici se

tem de o posibilă acuzaţie de malpraxis.

Malpraxisul este o temă pentru care este nevoie să se facă mai întâi distincţia între

greşeală şi eroare. Greşeala constă în nerespectarea regulilor privind comportarea profesională

a unui medic, în situaţia în care un alt medic cu aceeaşi pregătire profesională le respectă.

Eroarea este considerată că intervine atunci când evoluţia complicată a bolii sau simtomele

atipice îl fac pe medic să reacţioneze în acelaşi mod indiferent de situaţia în care se află. 

Malpraxisul are o definiţie legală cuprinsă în legea nr. 95/2006 privind reforma în

sectorul sanitar. “Malpraxis este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical ,

sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea

civilă a personajului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale. În această

definiţie malpraxisul presupune o eroare profesională, săvârşită în exercitarea atribuţiilor de

medic şi generatoare de prejudicii asupra pacientului”, a explicat prof. Univ. Dr. Mircea Duţu,

preşedintele Universităţii Ecologice Bucureşti.

Cum este sanctionat legal malpraxisul?

In articolul 22 din Constitutia Romaniei se reglementeaza dreptul la viata si dreptul la

integritate fizica si psihica. Personalul medical, avand o profesie considerata nobila,

contribuie la respectarea acestor drepturi fundamentale ale omului dar si a unor norme

deontologice si juridice. Diferenta dintre ele este ca daca prin incalcarea unor norme

deontologice se pericliteaza valori aparate de drept, se reglementeaza prin norme juridice. 

Daca se incalca o norma juridica dar nu se aduce un prejudiciu pacientului se sanctioneaza

disciplinar medicul, dar in situatia in care conduita medicului are drept rezultat producerea

unei pagube pe seama pacientului, intervine astfel raspunderea civila delictuala pentru

malpraxis.

Malpraxisul este definit in articolul 642 al titlului XV al Legii 95/2006 ca fiind "eroarea

profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de

prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civica a personalului medical si a

furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice". 

Cele mai multe acte de malpraxis sunt comise din culpa. Trebuie facuta distinctia intre culpa

comisiva (imprudenta, nepricepere sau stangacie), culpa omisiva (neexecutarea unei actiuni

necesare), culpa "in eligendo" (alegere gresita a unor proceduri medicale sau delegarea unei

persoane necompetente) si culpa "in vigiliando" (neinformare, nesolicitarea unui ajutor). 

1

Din punctul de vedere al Legii nr 95/2006, personalul medical nu raspunde doar pentru erori,

neglijenta, imprudenta, cunostinte medicale insuficiente etc ci si pentru prejudiciile ce decurg

din nerespectarea reglementarilor legale privind confidentialitatea, consimtamantul informal

si obligativitatea acordarii asistentei medicale. Si cand personalul medical isi depaseste

limitele competentei medicale se atrage raspunderea civila. 

Exista cateva cazuri reglementate de aliniatul 2 al articolului 643 din Legea 95/2006 in care se

inlatura raspunderea civila pentru malpraxis. Personalul medical este exonerat de orice vina

daca malpraxisul se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament,

infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor in general acceptate ale metodelor de

investigatie sau a viciilor ascunse ale materialelor sanitare. In acest ultim caz, raspund si

furnizorii de servicii mediale, unitatile sanitare. 

Pentru evitarea unui risc, trebuie obtinuta aprobarea pacientului care a fost informat in

prealabil cu privire la riscul pe care il implica un anumit act medical. Capitolul "Acordul

pacientului informat" din art 643 Legea 95/2006 statuteaza obligativitatea obtinerii acordului

scris al pacientului care urmeaza sa fie supus unor interventii medicale cu potential de risc

dupa ce a fost informat cu privire la diagnostic, natura, scopul, riscurile, consecintele si la

alternativele valabile tratamentului. Tot in acest sens, se incheie o asigurare de malpraxis

pentru cazurile de raspundere civila profesionala pentru prejudiciile cauzate prin actul

medical. 

Sanctiunile pentru malpraxis sunt diferite de la caz la caz. Se poate primi doar o mustrare sau

se poate retrage dreptul de libera practica. In cazuri grave, cand se ajunge moartea pacientului,

personalul medical poate fi acuzat de omor din culpa si sa fie condamnat la inchisoare cu sau

fara suspendare si la plata unor daune morale pentru rudele decedatului.

Doctori judeca ț i pentru o incredibilă gre ș eală profesională

Procurorii i-au trimis în judecată pe medicii Paul Iancu și Mircea Tusciuc, sub acuzația

de ucidere din culpă, după ce, în mai 2010 au ”îngrijit” un copil cu o mână ruptă. Minorul a

decedat după patru zile.

Potrivit procurorilor, pe 23 mai 2010, în timp ce era de gardă la spital, Paul Iancu Paul (medic

primar ortoped la Spitalul Judeţean Slatina), nu a examinat corespunzător un copil de 9 ani,

care se prezentase pentru îngrijiri medicale cu ambulanţa. Medicul a stabilit în mod eronat

diagnosticul. Totodată, Mircea Tusciuc (medic specialist primar în ortopedie şi chirurgie

pediatrică la același spital) nu a acordat îngrijirile medicale necesare copilului pe perioada

internării şi a decis, în mod inoportun, externarea pacientului după trei zile

2

A murit cu zile

Minorul a fost reinternat în aceeaşi seară, iar în dimineaţa următoare Tusciuc a decis

amputarea mâinii copilului, însă din cauza complicaţiilor intervenite, acesta a decedat a doua

zi. ”Raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză a concluzionat faptul că decesul

minorului s-a produs urmare a modului necorespunzător de stabilire a diagnosticului de către

cei doi inculpaţi, acordarea unor îngrijiri medicale neadecvate, nediagnosticarea în timp util a

complicaţiilor tanato-generatoare, a lipsei de supraveghere atente şi corecte a bolnavului la

internare şi pe perioada internării”, se arată într-un comunicat al Parchetului.

Transportat cu elicopterul

În mai 2010, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina de la acea vreme,

Roxana Dragomir, declara că băiatul de 9 ani a fost adus de părinţii săi la unitatea medicală,

având o fractură la antebraţul stâng. Trei zile mai târziu, în 26 mai 2010, copilul a fost

externat, după ce medicii de la Secţia de Ortopedie i-au pus o atelă gipsată. În aceeaşi seară,

băiatul a fost adus din nou la spital, în stare gravă. A fost operat, iar în 27 mai a suferit o nouă

intervenţie chirurgicală prin care i s-a amputat braţul. Copilul a fost transferat la secţia de

terapie intensivă şi s-a chemat un elicopter SMURD pentru a-l duce la Bucureşti, însă a murit

în timpul transportului.

Demis de ministru, reîncadrat de judecători

În urma acestui caz, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Cseke Attila, i-a demis din funcţii pe

managerul Spitalului de Urgenţă Slatina, Ileana Roxana Dragomir şi pe directorul medical

Alina Chiriac. Medicul chirurg Mircea Tusciuc şi medicul ortoped Paul Iancu, care s-au

ocupat de copil, au fost destituiţi de către noua conducere a SJU Slatina, la sfârşitul lunii iulie

2010. Mircea Tusciuc a atacat în instanţă decizia de concediere, magistraţii Tribunalului Olt

dându-i câştig de cauză. În iunie 2011, judecătorii Curţii de Apel Craiova hotărâseră că

Tusciuc îşi poate prelua postul. De altfel, medicul Mircea Tusciuc s-a reîntors la SJU Slatina

la câteva zile după ce magistraţii Tribunalului Olt au decis desfiinţarea deciziei de concediere.

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Slatina.

3