MIRCEA ELIADE

MaitreyiPrefald de

Dan C. MihdilescuFiga biobibliograficd gi referinle critice de

Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

BucureEti,2016

Coperta seriei de autor Mircea Eliade: Mddatina pricopFotografia copertei I: Cartierul European, Calaita, India, anii '20.Tehnoredqctare: E c at Lrin a P ts ld

Descrierea CIP a Bibtiotecii Nafionale a RominieiELIADE, MIRCEAMaitreyi / Mircea Eliade ; pref.de Dan C. Mihlilescu; fiqdbiobibliograficd qi referinle critice de Lucian Pricop -Bucureqti : Cartex 2000,2016

ISBN 978-973- I 04-6 I 9-8

l. Mihdilescu, Dan (pref.)II. Prlcop, Lucian (ed.Et.)

821.135.1-3t

O Sorin Alexandrescu qi David Brent.

O Cartex 2000 pentru prezenta edifie.

Textul edijiei de fald este reprodus dupd:Mircea Eliade, Maitreyi. La ligdnci,Editura Minerva, Colecfia,,Cafiea elevului", Bucure;ti, 1994Au fost operate modificdri privind ofiografia aprobati deAcademia RornAnd.

Pentru comenzi gi informalii, vd rugdrn sd ne contactali la:

o Tel/fax: 021 1323.41 .30; 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www.edituracartex.ror e-mail: comenzi@edituracartex.roo O.P. 4, C.P. 184, Bucureqti

,,,,,1ilil1il1,,,,,CORESI

flDtdt l. C.dJ. ,conEsl. s-A8E!il1. lPRlIEfl I nE VBI - O.dd

CUPRII{S

Am govdit athtain fa,ta acestui caiet, pentru ci n-am izbutit siaflu incd ziua precis[ cdnd am intilniro pe Maitreyi. in insem-nirile mele din acel an n-am gdsit nimic. Nrmrele ei apare acolomult mai tilrziu,dupl ce am ieqit din sanatoriu ;i a trebuit sd mimut in casa inginerului Narendra Sen, in cartierul Bhowanipore.Dar accasla s-a int^dmplatin 1929, iar eu intdlnisem pe Maitreyicu cel pufin zece luni mai inainte. $i dacd sulEr oarecum ince-pdnd aceasti povestire, e tocmai pentru cd nu stiu cr m si evocfigura ei de-atunci qi nu pot retrii aievea mirarea mea, nesigu-ranfa qi turburarea celor dintii ?nt6lniri.

imi amintesc foarte vagcd,vdzdnd-oo daH tn magind" a$tep -tdnd in fafa lui ,,Oxford Book Stationryu -in timp ce eu gi tatilei, inginerul, alegearn cdrfi pentru vacanfele de Crdciun - am

avut o ciudati tresirire, urmati de un foarte surprinzdtor dispre{.Mi se pdrea urdti ' cu ochii ei prea mari gi prea negri, cu buzelecirnoase qi risfrdnte, cu sdnii puternici, de fecioari bengalezd,

crescuti prea plin, ca un fruct trecut in copt. CAnd i-am fost pre -zentat qi gi-a adus palmele la frunte, sd md salute, i-an vdztttdeodati braful intreg gol qi m-a lovit culoarea pielii; ma,t5, bruni,de un brun nemaiintilrrit pdnd atunci, s-ar fi spus de lut gi de

ceari. Pe atunci locuiam incd in Wallesley Street, la Ripon Man-sion, gi vecinul meu de cameri era Harold Carr, impiegat la,,Army and Navy Stores", a cdrui tovdrdgie o cultivam, pentru ci

tt

avea o sum6 de familii prietene in Calcutta, unde imi petreceam

qi cu scrile ;i cu ale cdror fete ieEeam siptdm6nal la dancinguri.

Acestui Harold incercai s6-i descriu - mai mult pentru l5murirea

mea decdt a lui - bralul gol al Maitreyiei Ei straniul acelui galben

intunecat atdt de turburdtor, atAt de pulin femenin, de parci ar fifost mai mult al unei zeite sau al unei cadre decdt a1 unei in-diene.

Harold se bdrbierea in oglinda cu picior de pe misula lui.Vdd ;i acllm scena: ceqtile cu ceai, pijamaua fui mauve mAnjitd

cu cremd de ghetc (a bdtut sAngeros pe boy pentru intdmplarea

aceasta,degi o murddrise chiar el, cAnd se intorsese intr-o noapte

beat de la balul Y.M.C.A.), nigte gologani de nichel pe patul

desfEcut qi eu incercdnd zadarnic sd-mi desfund pipa cu un sul

de hdrtic, pe care il rdsuceam pdnd ce se subqia ca un chibrit.

- Nu zdu, Allan, cum de-fi poate plicca lie o bengalezi? Sunt

dezgustdtoare. M-am ndscut aici, in India, qi le cunosc mai bine

decdt tine. Sunt murdare, crede-md. $i apoi, nu e nimic de fbcut,

nici dragoste. Fata aceea n-are sd-!i intindd niciodati mdna...Ascultam toate acestea cLl o nespusd desfdtare, deEi Harold

nu inlelesese nimic din cclc ce ii spusesem eu qi credea c6, dacd

vorbesc de bralul unei fete, md gdndesc la dragoste. Dar e ciudat

cAt de mult imi place sd aud vorbindu-se de rdu de cei pe care iiiubesc sau de care md simt aproape, sau care imi sunt prieteni.

Cdnd iubesc cu adevirat pe cineva, imi place sd ascult lumea

bArfindu-l; asta imi verificd oarecum anumite procese obscure

ale congtiinfei mele, pe care nu le pricep qi de care nu-mi place

sd-mi aduc aminte. S-ar spune c5, paralel cu pasiunea sau inte-

resul mcu sincer fald de cineva, cregte qi o pasiune vrdjmage,

care cere suprimarea, alterarea, detronarea celei dintAi. Nu qtiu.

Dar surprinz|'ndu-md plicut impresionat de critica idioati pe

care Harold - prost qi fanatic ca orice eurasian - o fdcea femei-lor bengaleze, mi-am dat indatd seama cd ceva mai addnc leagd

incd amintirea Maitreyiei de gAndurile sau dontrile mele. Lucrulacesta m-a amuzat Ei m-a turburat totdeodatd. Am trecut in odaia

J4 35

mea, incercAnd automat s5-mi desfund pipa. Nu qtiu ce-am maifEcut dupi aceea, pentru cd intdmplarea nu se aflb notatd in jur-nalul meu de-atunci, Ei nu mi-am adus aminte de ea decdt cu pri-lejul coronilei de iasomie, a cdrei poveste am s-o scriu eu maideparte, in acest caiet.

Md aflam, atunci, la inceputul carierei mele in India. Veni-sem cu o sumd de superstilii, eram membru in ,,Rotary-Club",foarle m6ndru de cetdlenia ;i descendenfa mea continentald, ci-team mult despre fizica matematicd (de;i in adolescenld visasemsd md fac rnisionar) gi scriam aproape zilnic in jurnal, Dupd ce

am predat reprezerfianla locald a uzinelor,,Noel and Noel" si fu-sesem angalat pentru desen tehnic la noua societate de canali-zare aDeltei, am cunoscut mai de aproape pe Narendra Sen (care

de pe atunci incd era foafte cunoscut gi respectat in Calcutta,fiind cel dintAi inginer laureat din Edinburgh), qi viata mea aiuceput sd se schimbe. C6gtigam mai pulin acurn, dar imi pldceamunca. Nu eram nevoit sd md coc in birowile din Clive Street,s[ semnez qi sd descifrezhdrtii gi sd mi imbit in fiecare seard de

vari ca sd md feresc de neurastenie. Eram plecat la fiecare doui-trei sdptdmdni, aveam iniliativa lucririlor din Tamluk gi creqtea

inima in mine cdnd vedeam construclia indl!6ndu-se de cite oritrebuia sd vin de la centru qi sd lucrez pe teren.

Lunile acelea au fost, intr-adevdr, fericite pentru mine, cicipiecam in zori cu expresul Howrah-Madras qi ajungeam inaintede pr6nz pe gantier. Mi-au pldcut intotdeauna cdldtoriile in co-lonii. in India, cele in clasa I sunt chiar o adevdrati vacan\d.Gara o simteam prietend de cdte ori scoboram din taxi gi alergarrvioi pe peron, cu casca maron trasd bine pe ochi, cu seniitoruldupd mine, cu cinci reviste ilustrate subsuoard gi doud cutii de

tutun ,,Capstan" in mdini (cdci fumam mult la Tamluk qi, de cdteori treceam prin fa{a tutungeriei din Howrah, mi se pdrea cd nucumpirasem destul ,,Capstan", iar amintirea unei nopli frrd tu-tun de pip5, silit si fuinez mahorca lucrdtorilor, md infiora). Nuintram niciodatd in vorbl cu vecinii mei de comparliment, nu-rni

plSceau acei bara-sahib cu studii mediocre la Oxford, nici tine-rii cu romane poliliste ?n buzundri, nici indienii bogali, care in-vd.taserd sd cdldtoreascd in clasa I, dar incd nu invS,taseri cum sd-qi

poarte vestonul Ei cum sd se scobeascd in dinli. Priveam pe fe-reastrd cAmpiile Bengalului * niciodatd cdntate, niciodati plAnse

- ;i rim6neam apoi mut fa!5 de mine, {Erd sd-mi spun nimic,fErd sd-mi cer nimic.

Pe ;antier eram singurul stipdn, pentru cri cram singurul alb.

Cei cAliva eurasieni, care supravegheau lucrdrile aproape de

pod, nu se bucurau de acela;i prestigiu; verleau la lucru in clasa

a III-a, imbricali in obiqnuitele cosfume kaki - pantaloni scurligi bluze cu buzunare largi la piept - qi injurau lucrdtorii intr-ohindustani fbrd greg. Perfec{iunea aceasta in limbaj qi boglfiavocabularului de insulte ii scoborau in ochii lucrdtorilor. Eu,dimpotrivd, vorbeam prost qi fEri accent, qi asta le impunea, c[cidovedea originea mea strein6, superioritatea mea. De altfel, imiplicea mult sd stau cu ei de vorbd, serile, inainte de a md retrage

in cort, ca sd scriu Ei sd fumez ultima pipd, pe gdnduri. Iubeambucata aceasta de pdmdnt aproape de mare, c6mpia aceasta plindde gerpi qi dezolatd, in care palmierii erau rari gi tufele parfumate.

Iubeam diminelile, inainte de risiritul zorilor, cdnd tdcerea m5

fEcea s[ chiui de bucurie; o singurdtate aproape umand, pe acest

cdmp atdt de verde Ei atAt de pdrdsit, aqteptdndu-qi cdlitorul sub

cel mai frumos cer care mi-a fost dat sd-l vid vreodatd.

Mi se pireau zilele de qantier adevdrate vacan!fl Lucram cupoftd, porunceam in dreapta ;i stAnga plin de voie bund ;i, daciaq fi avut un singur tovardq inteligent pe acolo, sunt sigur cd i-aq

fi spus lucruri minunate.S-a intdmplat sd intAlnesc pe Lucien Metz chiar intr-una din

zilele cdnd mi intorceam - ars de soare gi cu o pofti nebund de

mdncare - de la Tamluk. L-am intdlnit pe peron, in timp ce aE-

teptam ca servitorul sd-mi gdseased un taxi (venise tocmai expre -

sul de Bombay ;i era o afluenli neobiqnuitd). Pe Lucien il cunos-

cusem cu doi ani mai inaintc, la Aden, cdnd eu md cobordsem

36 tt

acolo pentru cdteva ceasuri - in drum spre India - iar el aqtepta

un vapor italian ca s5-1 ducd inapoi in Egipt. Mi-a pldcut de lainceput acest gazetar incult qi impertinent, cu mult talent qi

multd perspicacitate, care scria un reportaj economic, fiunzirindpe bordul unui vapor listele de prefuri si comparAndu-le cu celedi.r poft, qi era in stare s5-!i descrie perfect un ora$ numai dupdun ceas de plimbare in goana unui automobil. Cdnd l-am cunos-cut eu, vizitase de mai multe ori India, China,Malaya qi Japoniasi era unul din aceia care vorbeau de rdu pe Mahatma Gandhi,nu pentru ceea ce fdcea eI, ci pentru cele ce nu fdcea.

- Hei, Allan! md strigd el, cdtuqi de pulin uimit cd md int6l-nise. Tot in India, mon vieux? Ia spune, te rog, tipului dsta - carese preface cd nu-mi infelege englezeasca - si mi ducd laY.M.C.A., nu la hotel. Am venit si scriu o carle despre India. Ocarte de succes, politici ;i poli,tistd. Am sd-fi spun...

intr-adevdr, Lucien venise sd scrie o carte asupra Indiei mo-deme gi se afla de vreo cdteva luni aici ludnd interview-uri, vi -zitdnd inchisorile, fotografiind. Mi-a ardtat chiar in acea searialbumul lui gi coleclia de autografe. Ceea ce il incurca oareclrmcra capitolul asupra femeilor; nu vdzuse incd, adevdratele femeirndiene. $tia foarte vag despre viafa lor in purdah, despre drep -turile lor civile qi raai ales despre cdsdtoriile intre copii. M-aintrebat de mai multe ori:

* Allan, e adevdrat cd tipii Sgtia se insoard cu fetife de 8 ani?Ba da, am citit eu o carte a unui tip, unul care a fost pe aici trei-'t.eci de ani magistrat.

Am petrecut o foarte agreablld, seard impreunS, pe terasa

,,Cdminului", dar cu toate eforturile mele nu i-arn putut spuneprea mare lucru, cdci nici eu nu cunosteam indeaproape vialainterioard a indienelor qi nu le vizusem, pAnd atunci, ,decdt lacinematograf si la receplii. M-am gAndit insd cd l-ag putea rugapc Narendra Sen s5-1 invite o datd la ceai Ei sd-l l5mureascd.l)oate m-am gdndit cd, cu acest prilej, voi putea gi eu privi maiindeaproape pe Maitreyi, pe care nu o mai vdzusem de-atunci,

deoarece excelentele mele rapofturi cu Sen se reduceau la muncanoastrd in comun la birou qi conversafiile in magind. Mi invitasepdnd acum de doui ori si iau ceaiul cu el, dar, cum imi preluiammult timpul liber, dedicdndu-l in intregime ftzicei matematice, ilrefuzasem.

CAnd i-am spus cd Lucien scrie o carte despre India, pe care

o va tipdri la Paris, qi cAnd i-am mai spus anume ce capitol ii e

greu sd scrie, Sen m-a rugat sd-l chem indati la ceai, chiar indupd-amiaza aceea. Bucuria mea, urcAnd scirile la,,Cdmin", sd-i

impdrldqesc vestea! Lucien nu fusese pdnl atunci intr-o casi de

indieni boga{i qi se pregdtea si compunl un reportaj desdvArgit.

- Sen dsta al tiu din ce castd e? se informd el.

- Brahman veritabil, dar cdtugi de pu{in oftodox. E membrufondator la ,,Rotary-Club", e membru la ,,Calcutta-Club", joacd

tennis perfect, conduce automobilul, mdnAncd pe;te gi carne,

invitd europeni la el in casd gi ii prezinti nevesti-si. Are sd te in-cdnte, sunt sigur.

Trebuie sd mdrlurisesc cd surpriza mi-a fost tot atdt de mareca gi a lui Lucien. Casa inginerului, in Bhowanipore, o cunos-team, cdci fusesem o dati acolo, cu ma;ina, sd ridic niEte pla-nuri. Dar niciodatd n-aq fi bdnuit cd ?n interiorul unei case ben-galeze se pot gisi asemenea minundfii, at?tta lumind filtratd prinperdele transparente ca galurile, atdt de dulci la pipiit covoare qi

sofale din lAnI de Kashmir, si mdsute cu picior asemenea unuitalger de alamd bltutd, pe care se aflau ceqtile de ceai qi prdjitu-rile bengaleze, aduse de Narendra Sen pentru limurirea lui Lu-cien. Stam si priveam inciperea, parcl atunci aE fi picat in India.Vieluisem doi ani aici qi niciodatd nu fusesem curios sd pdtrundintr-o familie bengalezd, sd le cunosc via{a lor interioari, si leadrnir cel pulin lucrdturile, dacd nu sufletul. Trdisem o viali de

colonii, singur cu munca mea pe gantier sau in birouri gi citindcdrli sau vdzind spectacole pe care le-aq fi putut foarte ugor aflaqi in continentele albe. in dupS-amiaza aceea am cunoseut celedintAi indoieli gi ?mi aduc amintc cd m-am intors pulin abdtut

38 39

acasd (Lucien era entuziasmat Ei iqi verifica impresiile, intrebdn-du-mi pe ici, pe colo dacd a inleles bine tot ceea ce ii spusese

gazda) gi cu o sumd de g6nduri pe care niciodatd nu le adipos-tisem pdnd atunci. Totuqi, n-am scris nimic in jumalul meu qi as-

ldzi, cdnd caut in acele caiete orice urmd care sd mi-o poati evoca

pe Maitreyi, nu gdsesc nimic. E ciudat cAt de incapabil sunt siprevdd evenimentele esenliale, sd ghicesc oamenii care schimbd

maitdrziu firul viefii mele.Maitreyi mi s-a pdrut, atunci, mult mai frumoasd, in sari de

culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusufi in argint, cu galul

asemenea cireqelor galbene, ;i buclele ei prea negre, ochii ei

prea mari, buzele ei prea roqii creau parcd o viatl mai pulin umand

in acest trup inldgurat qi totugi transparent, care trdia, s-ar fispus, prin miracol, nu prin biologie. O priveam cu oarecare cu-

riozitate, clci nu izb:uteam si inleleg ce taind ascunde fdptura

aceasta in mi;cirile ei moi, de mdtase, in zAmbetul timid, preli-minar de panicd, gi mai ales in glasul ei atAt de schimbat in fie-care clip5, un glas carc parcd ar fi descoperit atunci anumite

sunete. Vorbea o englezeascd, fadd qi corectS, de manual, dar, de

c6te ori incepea sd vorbeascd, si eu, 9i Lucien nu ne puteam oprisd n-o privim; parcd ar fi chemat vorbeie ei!

Ceaiul a fost plin de surprize. Lucien lua note dupi ce gusta

din fiecare prdjiturd si intreba necontenit. Pentru cd vorbea prost

englezegte gi pentru cd inginerul il asigurase cd inJelege franceza(fusese de doud ori la Paris, la congrese, gi avea in biblioteca luinenumirate romane franluzeqti pe care, de altfel, nu le citea), el

intreba din cAnd in cdnd in argot-ul lui parizian Ei atunci ingi-nerul ii rdspundea z6mbind: ,,Oui, otti, c'est ga", privindu-ne

apoi extraordinar de satisfdcut. Lucien s-a rugat si-i fie ingdduitsd priveasci mai de aproape costumul Maitreyei, bijuteriile gi

ornamentele, qi inginerul a acceptat cu humor, aducdndu-;i fata

de m6nd, cdci Maitreyi se rezemase de fereastrd., cubuza de jos

tremurAnd gi cu galul cdzAndu-i pe frunte. A fost o scend nease-

muitl acel examen al vestmintelor, acea cAntlrire in mAini a

bijuteriilor, urmatd de exclama,tii gi entuziasm, de intrebdri ;irdspunsuri transcrise stenografic de Lucien in cametul lui de

note, in timp ce Maitreyi nu mai gtia unde sd se uite 9i tremura

toati, palid6, inspdimintatd, pAnd ce mi-a int6lnit ochii, qi eu

i-am zimbit, qi atunci parcd ar fi gdsit un ostrov pe care sd se

odihneasci qi qi-a fixat privirile in ochii mei, liniqtindu-se lin,

fdri spasme, firesc. Nu ;tiu cAt a durat privirea aceea, dar ea nu

se asemdna cu nici o privire intilniti qi imbriliqati pinl atunci,

qi dupl ce a incetat examenul gi Maitreyi a fugit iar l6ngd fereas-

trd, ne-am sfiit amdndoi si ne mai privim, intr-atit fusese de

clandestind qi de caldl comuniunea noastrd.

Pentru cd nu o mai puteam privi pe ea, am privit - cu a19i ochi

- pe inginer ;i m-am intrebat cum poate fi un om atAt de ur6t ;iatAt de inexpresiv pirintele Maitreyiei. Acum puteam vcdea qi

eu, mai de-aproape gi in voie, fala inginerului, care se asemdna

atAt de mult cu o broasc5, ochii at6t de bulbucafi qi gura atdt de

mare, intr-un cap rotund si tuciuriu, cu fruntea joasd ;i p6rul ne-

gru, incr4it, iar trupul scund, umerii incovoiafi, pAntecul diformgi picioarelc scurte. Simpatia qi dragostea pe care o rispdndea

acest patron al meu erau cu atdt mai greu de inleles. Cel pufin

pentru mine, Narendra Sen era un blrbat seducdtor, deqtept qi

subtil, instruit, plin de humor, bl6nd ;i drept.

Cum stam qiJ priveam aga, intri* aducdnd cu ea o atmosferd

stranie de c5ldurd qi panicl - solia inginerului, Srimati Devi In-

dira, irnbricat6 tntr-o sari albastrd, cu qal albastru muiat in aur

qi cu picioarele goale, tllpile gi unghiile ro;ite. Doamna nu ;tiaaproape deloc englezegte qi zimbea intruna. Probabil ci mdn-

case in acea dupi-amiazd mult pan, cdci avea.buzele sdngerii-

Cind amprivit-o, am rdmas uimit; n-aq fi crenJtcd e mama Mai -

treyiei, ci mai degrabd sora ei cea mare, intr-atit era de tdndrd,,

de proaspdtd qi de timidd. O dati cu ea venise Ei cealalti fat6,

Chabri, de vreo zece-unsprezece ani, care purta p5rul tuns gi ro-

chie de stambi, dar faficiorapi gi frrd pantofi; iar pulpele 9i bra{ele

ei goale, qi fala ei oachegd, frumoasd, mi frceau s-o compar ingdnd, amuzat, cu o figincuEe.

Ce a fost atunci, mi-e peste putinld sI povestesc aici. Aste treifemei, gdsindu-se laolalti in fafa noastrd, se strdnserd una l6ngdalta, cu aceeaqi panici in ochi, qi inginerul incerci zadarnic si leincurajeze, sd le facd sd vorbeascd. Doarrna a voit sd serveascd

ceaiul, dar s-a rdzgdndit qi a lisat-o pe Maitreyi sd facd aceasta.

Din greEala nu ;tiu cui, ceainicul s-a vdrsat pe tavd ;i pe pan-

talonii lui Lucien, ;i atunci toli s-au repezit s5-l ajute, inginerulqi-a pierdut calmul ;i a inceput s6-gi certe familia, aspru, inbengali, iar Lucien se scuza in franfuzegte, fdrd sI izbuteascd sd

se facd infeles. Narendra Sen vorbi, in cele din urmd:

- Scusez-moi! Ici votre place.Fetele au alergat numaidecAt sd schimbe fala de mdtase a fo-

toliului si inginerul continua si le cefte, in timp ce noi doi nuqtiam ce sd facem cu mdinile ;i pe cine sd privim. Chiar Luciencra pufin incurcat, dc;i la plecare, in maqind, a fEcut haz nespus

de acest accident. Numai doamna rdmdsese cu acelaqi zdmbetpebuzele inrogite qi aceeaqi timiditate caldd in ochi.

Conversalia n-a mai durat mult. Inginerul i-a ardtat lui Lucienmanuscrisele sanscrite din biblioteca unchiului sdu, fost prim-pandit al guvemului, apoi o serie de tablouri ;i cusituri vechi.

Eu md apropiasem de fereastrd gi priveam in curte, o curte

ciudati, cu ziduri inalte, cu arbuqti qi glicine, iar dincolo, peste

casd, se inilla buchetul de freamit al unui cocotier. Priveam fbrd

si qtiu de unde vine farmecul acela, liniqtea aceea nemaiintAlnitiin Calcutta. $i deodati aud un rds nestivilit, contagios, un r6s de

f'cmeie Ei de copil in acelaqi timp, care trecea de-a dreptul in inimi;i md infiora. Plec mai mult capul pe fereastrl si atunci zdresc incurte, tr6ntit pe cele doud trepte, trupul aproape descoperit al

Maitreyiei, cu pdrul in ochi, cu bralele pe sdni, ;i o vdd miqcdnddin picioare, cutremurAndu-se de ris, in cele din urmd repezin-clu-si papucii, cu o aruncdturd de gleznd, tocmai in celSlalt capdt

al zidului. Nu md sdturam privind-o, iar acele cdteva minute mi

41

s-au perut nesmrgite. Nu qtiu ce spectacol sacru imi apdrea mierdsul ei gi sdlbiticia acelui trup aprins. Aveam sentimenhrl cd

sivdrqesc un sacrilegiu privind-o, dar nu giseam puterea sd mddesparl de fereastr[.

Plec6nd, ii atzeam rdsul prin toate s51i1e prin care am trecut.

II

Eram odatd la Tarnluk gi pornisem sd md plimb in susul apei.

Atunci am simlit cdt sunt de singur. Mi-aduc aminte c6, numaicu doud zlle mai inainte, se logodise Norinne qi chefuisem noap-tea intreagi; biusem mult, dansasem pAnd la amefire, sdrutasem

toate fetele ;i plecasem in zori cu automobilele la Lacuri. Pli-nuisem gi o seratd a pijamalelor, asa cum fusese Ei cea din martietrecut, cdnd am avut eu conflictul gi match-ul de box cu EddyHiggerig. Pe Norinne o iubisem $i eu intr-o vreme, a;a cum iu-bim noi, tinerii de 24 de ani; aq fi str0ns-o in brale, a; fi dansat

cu ea gi aq fi sdrutat-o. Atdt. $i umbldnd agale, cu pipa intr-omdnd qi biciqca in cealaltd, - soarele nu incendiase incd intin-derea qi pisirile ciripeau incd prin acei mdcie;i cu miros de t5-mdie qi scorligoari -, mi-arn dat deodatd seama cd se petrece

ceva neobi;nuit cu mine, cd am rdmas singur gi am si mor sin-gur. GAndul acesta nu md intrista; dimpotrivS, eram linigtit,senin, impdcat cu toatd c6mpia din jurul meu, qi dacd mi s-ar fispus cd trebuie sd mor intr-un ceas, nu mi-ar fi p5rut riu. M-aqfi intins pe iarb5, mi-aE fi pus bralele sub cap qi, privind oceanulacela albastru de deasupra mea, as fi aqteptat sd se scurgd minu -

tele, fdrd si le numdr qi fdrd sd le precipit, aproape firi sd lesimt. Nu stiu ce mdrelie fireascd si inumand trdia atunci in mine.Aq fi fEcut orice, degi nu mai doream nimic. Gustul singurdti,tiimele in aceastd lume de minuni md ametise. Mi gAndeam la

42 43

Norinne, la Harold, la ceilalli to!i, qi md intrebam cum au intrat

ei in viala mea, ce rost am eu printre existenlele lor at6t de

tihnite qi de mediocre. Umblam fdrd sd inleleg nimic.

Cdnd m-am intors la santier, veneam cu o pofti nebund de

singurdtate, de liniqte, gi md bucuram cd am sd rdmAn aici, incort, incd o sdptdm6nd, in care timp n-am sd citesc jurnale qi

n-am sd vid lumini electrice. M-a int0mpinat omul de serviciu:

- Sahib, avefi o telegramd din Calcutta.

Am crezut ci e vorba de o receplionare a materialelor ;i nu

m-am grdbit s-o deschid. CAnd am citit-o insd, am rdmas cAteva

minute surprins ;i deceplionat. Narendra Sen md chema de ur-

gen!6 la centru. A trebuit sd plec chiar in acea seard qi am regre-

tat privind pe fereastra vagonului c6mpia cu aburi, cu umbre pa-

lide de palmieri izolali, care md primise dimineala atAt de gene-

roasd in sAnul vielii ei fi,rd inceput gi flrd sfdrqit. CAt a; fi vrutatunci sd fiu liber, sd rirn6n in cortul meu cu lampd de gazolind

Ei sd ascult milioanele de greieri qi ldcuste din preajma mea...

- Allan, ili dau o veste bund pentru d-ta, imi vorbi inginerul.

Ne trebuie un om destoinic in Assam, sd inspecteze terasamen-

ful;i podurile pe linia Lumding-Sadyia. M-am gdndit numaide-

c6t la d-ta qi Consiliul te-a acceptat pe rispunderea noastrd. Aitrei zlle ca si-!i aranjezi afacerile Ei sd predai Tamlukul...

Mi privea cu o imensd bundvoin!6, qi fala lui urAti se ilumi-nase de o cdldurd qi o dragoste care aproape mi stdnjeneau. Amaflat mai tdrziu cd avusese mult de luptat cu Consiliul, suslinAn-

du-md pe mine, un alb, cdci Societatea era svarajisti qi incerca

sd elimine pe ultimii funcfionari strdini, inlocuindu-i cu indieni.

Postul era qi mai important, gi mai bine plitit, de la 250 la 404

de rupii lunar, ceea ce intrecea chiar leafa de reprezentant 7a

,,Noel and Noel". Aveam de lucru intr-o regiune nesdnitoasd Ei

necivilizatS, fireqte, insi dragostea mea de junglS - cu care

venisem in India qi pe care n-o putusem incd satisface complet

- biruia. Am primit qi am mulfumit cu cdldurd. inginerul imipuse mdna pe umdr.