,-'

MIHAIT BUTGAKOV&,4,q n sxRe-r}- s { &tAKGAe"nr,&

Traducere din limba rusdde Natalia Radovici

@cBucuregti

2019

CUPRINS

fl

CARIEA A DOUAit;",s-,;;::_-.::::::::: :::::::::::: . . rar20. Crema lui Azazello. ...350Zl.Zborul. ....35822.Lalumina fhcliilor....... ....................379

23.Mare bal la Satana................... .........39924. Ehberarea maesffului.................... ....................... 42325. Cum a incercat procuratorul si'l salveze

pe Iuda din Kiriat .........:..................457

26. Panereain mormAnt..............:...... ..;.................... 47 3

27. SfArgitul apartamentului 50.........r:..................... 50528. Ultimele aventuri ale lui Korovibv

gi Behemot..,i.................. ...................52929. Destinul maestrului 9i al Margaretei

este hotirAt ................... 54830. Venit-a ceasul! Venit-a ceasul! ...... 55531. Pe colinele Vorobiovi... ...................572

3l.lerareagi eternul refugiu........ .......576Epi1og...,..... .....585

Referinye ritice.......... ........603 t

CARTEA 1NTAT

,,Cine e;ti tu, la urrrta urnlei, s?une?"

,,O parte din acea ?utereCe ue;nic r,iul il uoie;te

$i ue;nicface nunrai bine."Goethe, Faust

^-.

ISA NU STATI NICIODATA DE VORBA

CU NECUNOSCUTI!

YLa ceasul unui amurg invlpliat de primivari, la Mos-cova, ln parcul Patriargie prudir, lgi flcuri aparigia doicetifeni. Primul, un birbat la vreo patruzeci de ani, im-bricat in haine gri de vari, mic de stat, brunet, dolofan 9ichel, igi ginea in mini piliria decenti, din fetru moale;

nigte ochelari uriagi cu rami neagri de baga ii impodo-beau faga bine birbieriti. Celilalt, un tanir lat in umeri,

rotcoyan, ciufulit, cu o gapci in carouri dati pe ceafb,

purta o cimagi de cowboy, pantaloni albi bogi,ti 9i pantoffnegri de iport.

Primul era Mihail Alexandrovici Berlioz in persoani,redactorul-gefal unei reviste literar-artistice lunare 9i pre-gedintele consiliului de conducere al uneia dintre cele mai

de seami grupiri literare din Moscova, cireia i se spunea

prescurtat Massolit2, iar tAnirul siu insogitor era poetul

,,Lacurile patriarhului", parc in centrul Moscovei, in jurul unui lacnu ptea mare (cAndva, in zoni au existat mai multe, de aici denu-mirea). in 1924, aatoritiEile comuniste au schimbat numele parcu-lui gi strizii din Patriargie (de la ,,patriarh") in Pionierskie prudl, darBulgakovpistreazi vechile denumiri. (n.red.)

Massouaia literatura,,,Literatlra de masi" (n.red.)

i

l

i

Mihai,l Bulgahoo

r4

Ivan Nikolaevici Ponirey, care semna cu pseudonimulBezdomniil.

Intrind sub umbra teilor abia inverzigi, cei doi scrii-

tori se repezirl, spre un chioqc vopsit in culori pestrige,

puftand firma,,Bere gi ape minerale".

Da, se cuvine si semnalim prima ciudigenie a acestei

seri cumplite de mai. Nu numai lAngi chiogc, ci ;i pe toatialeea paraleli cu strada Malaia Bronnaia, nu se afla gipenie

de om. La ceasul acela, cAnd abia mai puteai risufla de

zilpu;ealil, cAnd soarele, dupi ce potopise cu argigi Mos-cova, se privilea inviluit intr-o pAcli uscatl undeva, din-colo de Sadovoe Kol9o2, nimeni nu poposea la umbrateilor, nimeni nu ;edea pe vreo banci; de la un capit laaltul, aleea era pustie.

- Api miner all, v|rog! ceru Berlioz.

- N-avem api minerali, ii rispunse cu un aer jignitfemeia din chiogc.

- Bere avegi? se interesi cu glas rigugit Bezdomnii.

-Ne aduce pe seari, il informivAnziltoarea.

- $i ce avefi? o intrebi Berlioz.

- Sirop de caise, dar cald, precizlfemeia.

- Ei, dagi-ne, dagi-ne, vi rog!Siropul de caise flcu multi spumi galbeni, rispAn-

dind inlur un miros de frizerie. indate ce goliripaharele,pe cei doi literagi ii apuci sughigul. Plitiri gi se agezari pe

I ,,Pribeagul" (n.tr.)2 ,,Cercul (inelul) gridinilor" - bulevard circular care inconjoari

centrul Moscovei. Parcul Patriargie prudi se afli in apropierea lui.(n.red.)

Maestrul si Margareta

I5

o banci din apropiere, cu faga spre lac 9i cu spatele spre

strada Bronnaia.

Aici se petrecu a doua ciudlgenie, care il privi numai

pe Berlioz. Sughigul i se potoli pe neagteptate, inima iizvicni si, pentru o clipi, gi-o simgi parci pribugindu-se

undeva in gol, apoi revenind, dar cu un ghimpe infipt inea. in acelagi dmp, il cuprinse aga, din senin, o spaimi atdt

de puternici, incAt ii veni sI fugi din preajma lacurilormdncAnd pimAntul.

Neputdnd s1-9i dea seama ce-l speriase, privi in jur,

nelinigtit gi trist. Palid la fagi, igi gterse fruntea cu badsta

gi se intrebi: ,,Ce-i cu mine ? Niciodati nu mi s-a mai

intAmplat una ca asta. Stau prost cu inima... M-am surme-

nat... Ar ff, poate, timpul si dau dracului totul qi s-o in-

tind la Kislovodskr..i'

Deodat5, vlzduhul dogoritor din faga lui se ingrogi, 9i

din pAcla deasi se infiripi un cetigean striveziu, cu o

infigigare nespus de ciudati. Avea capul mititel, cu

tepcugi de jocheu pe cregtet, 9i purta o haini cadrilaticam scurti, gesuti gi ea din vizduh... Degi inalt de un stan-

jen, era ingust in umeri, nemaipomenit de slab gi - luagi

noti ! - avea o fag| batjocoritoare.

Berlioz dusese o viagi care nu-l deprinsese cu feno-

mene nefiregti, iegite din comun. Pilind gi mai mult,holbl ochii gi, cuprins de panici, i9i zise in gAnd: ,,Nu se

poate una ca asta!..j'

I StaEiune balneoclimaterici la poalele Caucazului (n.red.)

Mihail Bulgakoa

fiDar, din picate, se putea, 9i cetigeanul degirat, prin

care vedeai ca prin sticl5, se legina in faga lui, cAnd ladreapta, cAnd la stanga, fbrl sl atingi pimAntul.

inspiimAntat la culme, Berlioz inchise ochii gi, cAnd iideschise din nou, i9i didu seama ci totul se sfArgise, mira-jul se destrimase, cadrilatul dispiruse, si, odati cu el, gi

ghimpele acela chinuitor din inimi.- Pfui, drace! exclaml redactorul-9ef $tii, Ivan, adi-

neauri, din pricina zipugelii, mai si fac o congestie cere.brali! Am avut chiar un fel de haluci4agie...

incercl si zAmbeasci, dar in ochi tot ii mai jucanelinigtea, iar mAinile ii tremurau. Theptat, se potoli, igiflcu vAnt cu batista 9i, spunAnd destul de vioi: ,,Ei,agadar..l', relui firul intrerupt al discugiei.

Era vorba, dupi cum s-a aflat mai tirzitt, despre IisusHristos. Redactorul-gef ii comandase poetului pentrunumirul urmitor al revistei un amplu poem antireligios.Ivan Nikolaevici compusese poemul intr-un timp foartescuft, dar, din picate, redactorul nu era cAtugi de puginmulgumit de operi. Bezdomnii zugrivise personajul prin-cipal, adici pe Iisus, in culori foarte sumbie, si, cu toateastea, dupi opinia redactorului, poemul trebuia refbcut.

$i acum, Berlioz ii ginea lui Ivan un fel de prelegere despre

Iisus, ca si-l convingi de gregeala de fond pe care o comi-sese. Greu de spus cum ajunsese Ivan Nikolaevici lagreseala asta. Poate din cauzaforgei de sugestie a talentu-lui siu ori a necunoa;terii totale a problemei ? in oricecaz, Iisus apLrea in poem viu, un Iisus care a existat cuadevirar, dar, ce-i drept, plin de defecte. Berlioz insi voiasl-i demonstreze poetului ci esengial nu este daci Iisus a

Maestrul Si Margareta

r7

fost bun sau riu, ci ci nu a fosc pur gi simplu gi cl toate

istorisirile despre el sunt doar nigte niscociri, un mit 9inimic mai mult.

Se cuvine si aritlm ci redactorul-gefera om citit gi

fhcea cu multi iscusingi in prelegerea sa referiri la istoriciidin Antichitate,la Philon din Alexandria, de pildl, sau la

sclipitorul erudit FlaviusJosephus, care n-au pomenit ni-ciodati despre existenEa lui Iisus.

Dovedind o erudigie remarcabih, Mihail Alexandro-vici ii spuse poetului, printre altele, cipasajul dinAnalelelui Tacit, cartea a cincisprezecea, capitolul 44, unde se

vorbegte despre supliciul lui lisus, nu este altceva decAt un

adaos fals, fbcut mult maitirziu.Poetul, pentru care tot ceea ce-i impirtigea redacto-

rul-gef constituia ceva nou, il asculta cu luare-aminte,fixlndu-l cu ochii sii verzi, plinl de vioiciune, sughi-

gand doar la rlstimpuri si blestemdnd in surdini siropulde caise.

- i.r Orient nu existi religie, urml Berlioz,in care sL

nu se spuni, de regull, ci o fecioari neprihiniti l-a adus

pe lume pe Dumnezeu. Cregtinii,la rAndul lor, fbri si finiscocit ceva nou, l-au creat in acelagi chip pe Iisus al lor,care nu a existat in realitate. Ei bine, tocmai pe ideea asta

trebuie si cadi accentul principal...Vocea de tenor liric a lui Berlioz rlsuna pe aleea pustie

gi, pe misuri ce Mihail Alexandrovici se aventura intr-unlabirint in care numai un om foarte cult igi pute a permitesi se aventureze ftri riscul de a-gi frAnge gAtul, poetul afla

multe lucruri interesante gi instructive despre Osiris, bu-

nul zeu egiptean, fiu al Cerului gi al pimAntului, despre

.ll

i

{

^-,

Mihail Bulgahou

r8

Tammuz, zeul fenicienilor, despre Marduk, si, in sfArsit,despre mai pugin cunoscutul Huitzilopochdi, cumplitulzeu cAndva atAt de venerar de aztecii din Mexic.

Chiar in dmp ce Mihail Alexandrovici ii povestea po-etului cum modelau azteciidin aluat figurinalui Haitzi-lopochtli, pe alee se ivi, in sfrrgit, un om.

Ulterior, cAnd, sincer vorbind, era prea tirziu, diferiteinstitugii l-au descris pe omul cu pricina in norige infor-mative a ciror confruntare nu putea si nu trezeasci uimi-rea. Astfel, in prima se spunea ci era mic de stat, aveadingi de aur 9i gchiopita de piciorul drept. in a doua, dim-potrivi, c5. era uriag, avea coroane de platini 9i gchiopitade piciorul stAng. A treia informa laconic ci nu aveasemne particulare.

Suntem siligi si recunoastem ci nici una dintre aceste

mlrturii nu e demnl de crezare.

in primul rAnd, individul nu gchiopita defel, nu eranici scund si nici uriag, ci, pur gi simplu, inalt. in ce pri-vegte dingii, in partea stdngi avea coroane de platinl, iarin dreapta- de aur. Purta un cosrum scump, din stofbcenugie, 9i pantofi la culoare, de provenienti str5.in5..

Bereta cenugie 9i-o pusese falnic pe-o ureche, iar subbrag ginea un baston cu mS.ciulie neagri, infbgigAnd uncap de pudelt. Dupi aparengi, arrea vre o patruzeci siceva de ani. Era proaspit birbierit, brunet, cu guracam strimbi. Ochiul drept - negru, stAngul - verde.Sprincenele - negre, una mai pronungar arcuiti decAt

I Aluzie probabil la inftgi;area de pudel negru sub care Mefistofel iiapare la lnceput lui Faust (n.red.)

Maestrul;i Margareta

t9

cealalti. itttr-ott cuvent, un striin, un om de pe alte me-

leaguri.

tecAnd prin dreptul bincii pe care gedeau redacto-

rul-gef 9i poetul, striinul ii privi cu coada ochiului, se opriun pic, apoi se agezi pe banca vecini, la cAgiva pagi de cei

doi prieteni.

,,(Jn neamE..l'igi spuse Berlioz.

,,Englez..i gAndi Bezdomnii. ,,Ia te uiti! Poartiminugi! Cum de nu moare de cllduri?"

Striinul arunci o privire peste clidirile inalte ce for-mau un pitrat in jurul lacului, 9i se ve dea cAt de colo ci se

afla pentru intAia oari prin aceste locuri gi ci-i stArneau

interesul. Ochii i se opriri la etajele de sus, unde in gea-

rnurile ferestrelor se risfrAngea sclipirea soarelui care avea

si se indepirteze pentru totdeauna de Mihail Alexandro-vici; apoi, striinul i9i mutiprivirea in jos, unde geamurile

incepeau si capete culorile amurgului, zirmbicondescen-

dent;i ironic unui gAnd ascuns, ficu ochii mici, igi puse

rnAinile pe miciulia bastonului 9i-9i propti birbia in ele.

- Tu, Ivan, zise Berlioz, ai zagrbvit cu ironie gi foarte

izbudt, de pildi, nagterealui Iisus, fiullui Dumnezeu, dar

buba e ci inci inaintea lui Iisus s-au niscut un 9ir intregcle fii ai Domnului, ca, de pildi, Attis din Frigia. Mai pe

scurt, nici unul din ei, de fapt, nu s-a niscut cu adevirat,

n-a existat, dupl cum n-a existat nici Iisus, 9i se impuneca, in loc si descrii nagterea lui Iisus sau, si zicem, venirea

magilor, si vorbegti despre zvonurile stupide legate de

irceastl venire. Altfel, din povestirea ta reiese cl Iisus s-a

niscut intr-adevir!...

Mihail Bulgahoa

Bezdomnii incerci si-gi curme sughigul care-l secitu-ise de puteri; igi ginu risuflarea, dar asta-l fbcu si sughitimai chinuiror 9i mai zgomotos; in aceeagi clipi, Berliozi9i intrerupse prelegerea, intrucXt striinul se ridici deo-

dati gi veni spre cei doi scriitori. Acegtia il priviri miragi.

- Vi rog si mi ierta,ti, vorbi omul cu accent striin, darfbri a stAlci cuvintele, ci-mi permit, degi nu ne cunoastem,

insl obiectul discugiei dumneavoastri gtiingifice este atet

de interesant, incAt...

Astfel vorbind, igi scoase politicos bereta, 9i celor doiprieteni nu le rimase altceva de ftcut decit si se ridice gi

si-l salute.

,,Mai degrabL-i{rancez..i se gAndi Berlioz.

,,O fi polonez ?..j' se gAndi Bezdomnii.Se cuvine si adiuglm ci strlinul ii fbcu poetului o im-

presie foarte proasd de cum deschise gura; in schimb, luiBerlioz ii plicu. De fapt, nu asta este expresia potriviti, ci,

cum si zic...ii stArni curiozitatea.

- imi ingnduigi si mi agez lAngi dumheavoastri? zise

politicos striinul, qi cei doi, mai mult in sili, ii ficuri locintre ei, iar omul se instali sprinten la mijloc, intrAnddirect in discugie. Daci am auzit bine, aqi binevoit sIafirmagi ci Iisus nu a exisrat ? intrebi el, fixdndu-l pe Ber-

lioz cu ochiul sting- cel verde.

- Da, a,ti auzit bine, confirmi reverenEios Berlioz, toc-

mai asta spuneam.

-Ah, ce interesant! exclami striinul.,,Ce dracu' o fi vrAnd si ista?" se intrebi Bezdomnii,

incruntAndu-se.

Maestrul Si Margareta

- $i dumneavoastri eragi de acord? se informi necu-

noscutul, intorcAndu-se spre Bezdomnii.

- Suti-n suti! confirmi poetul, clruia ii plicea si se

exprime colorat gi in metafore.

- Uimitor! exclami interlocutorul nepoftit gi, privindcu precaugie in jur 9i coborAndu-si vocea gravd., urmi:Iertagi-mi ci vi plictisesc atAta, dar, dupi cum am inteles,

dumneavoastri, pe deasupra, nu credegi nici in Dumne-zeu? SpunAnd aceasta, fbcu nigte ochi speriagi 9i adiugi:Vi jur ci n-am si suflu o vorbi nimlnui!

- Da, nu credem in Dumnezeu, confirml Berlioz cu o

Lrmbri de zAmbet pe buze, amvzat de spaima turistuluistriin, dar despre asta se poate vorbi liber, cu yoce tare.

Striinul se lisl pe speteaza blncii 9i intrebi cu glas

pigigiiat, de curios ce era:

- Suntegi atei ? !

- Da, suntem atei, rispunse zAmbind B erlioz, iarBez-domnii se gAndi, infuriindu-se : ,,Ia re uiri cum se tine scai

cle noi gmecherul lsta din striinitlguri!"- O, e incAntitor! strigi uimitorul personaj, risucin-

clu-gi capul cAnd la dreapta, cAnd la stanga ;i mlsurin-du-i cu privirea pe cei doi literagi.

* ln gara noastri, ateismul nu mai miri pe nimeni, re-

rnarci Berlioz cu politege diplomatici. Marea majoritaterr populagiei noastre de mult gi in mod congtient nu maicrede in povegdle cu Dumnezeu.

Aici, striinul fbcu urmitoarea figuri: se ridici in pi-cioare gi ii strAnse mAna redactorului-gef uluit, insogin-clu-gi gestul cu cuvintele:

- Dagi-mi voie si vi mulgumesc din tot sufletul!

Mi.hai,l B"ulgakou

- Pentru ce, mi rog, r, rn*fr**tEil se interesiBezdom-nii, clipind des din ochi.

- Pentru informagia extrem de valoroasi gi deosebit de

interesanti pentru mine, care cilitoresc, il limuri ciuda-

tul striin, ridicAnd semnificativ degetul aritLtor.Informagia importanti ftcuse intr-adevir, dupi cAt se

vedea, o impresie puternici asupra turistului, deoarece tgi

roti ochii speriagi peste case, de teami parci si nu aparlcumva la fiecare fereastri cAte un ateu.

,,Nu, nu-i englez", hotiri Berlioz,'iar Bezdomnii se in-trebl: ,,Interesant, unde-o fi invigat sI turuie aga rusegte?"

9i se incrunti din nou.

- Dar permitegi-mi si vi Pun o intrebare, urminou-sositul, dupi cAteva clipe de nelinigtiti cugetare.

Cum rlmAne cu demenstrarea existengei lui Dumnezeu,

cu argumentele, care, dupi cum se gtie, sunt exact cincila numlrr?

- Din picate, rispunse compitimitor Berlioz, niciunul din aceste argumente nu face doi bani, qi omenirea

le-a trecut de mult la arhivi. SunteEi, cred, de acord c5,

ragional, nu poate fi vorba de nici o demonstrare a

existengei lui Dumnezeu.

- Bravo! strigi striinul. Bravo! Agi reprodus intocmaiideea bitrAnului gi neobositului Immanuel cu privire la

aceastl teml. Dar iati nostimada: el a dirAmat cu

desivArgire toate cele cinci argumente, ca apoi, rAzindparci de sine insugi, si emiti un al;aselea, al siu personal.

I E vorba de cele cinci argumente in favoarea existengei lui Dumne-

zeu formulate de {ilosoful medieval Toma d Aquino ln lucrarea sa

S urnrna th e o logi ae. (n.red.)

Maestrul ;i Margareta

4

- Nici argumentul lui Kant, obiecti cu un zAmbet

subtil eruditul redactor-gef, nu este convingitor. Nudegeaba spunea Schiller ci ragionamentul lui Kant inaceasti problemi ii poate satisface numai pe sclavi, iarStrauss rAdea pur 9i simplu de acest argument.

in timp ce vorbea, Berlioz se intreba in sine: ,,Cine-ofi totugi tipul ista? $i cum de vorbe;te atAt de binerusegte ?"

- Pentru argumentele lui, Kant ista ar merita bigatpe yreo trei ani la ricoare, la Solovkil! trAnti, din senin,

Ivan Nikolaevici.

- Ivan! gopti stenjenit Berlioz.Dar propunerea de a-l expedia pe Kant la Solovki nu

avu darul si-l uimeasci pe necunoscut, ci, dimpotrivi, ilfhcusi seextazieze.

- Exact, exact ! vociferi el, gi ochiul stAng, cel verde, cu

care il fixa pe Berlioz, sciplri. Acolo ii e locul! Ci doari-am zis eu atunci, la dejun: ,,Orice agi spune, domnuleprofesor, agi niscocit ceva ce nu sti in picioare. O fi,poate, inteligent, insiprea-i de neingeles. Lumea o s|facl.haz p e searna dumneavoastri".

Berlioz holbe ochii de uimire. ,,La dejun?... I-a zis luiKant?!... Ce tot indrugi ista?" se intrebi el.

- Numai ci, urmi striinul, adresAndu-se poetului,firi si se simtl jenat de mirarea lui Berlioz, nu-i cupuringe si fie trimis la Solovki, dat fiind ci de o suti de

ani gi mai bine bitrAnul sillgluiegte pe meleaguri mult

I Laglr de muncl in nordul Rusiei, infiinEat in anii '20 pe teritoriulunei foste minlstiri. PAnI ln 1925 r adiqostit deginugi politici.(n.red.)