Biletul 13: Iniiere n macroeconomieObiectul de studiuTeoria economica contemporana ca dimensiune complexa cu diferite niveluri de organizare a activit economice presupune diverse modele, procedee si analiza microeonomice, macroecon, mezoeconom si mondoeconomice. Obiectul de studio al macroec presupune cercetarea tuturor process economice la nivel econom national luate ca un tot intreg. Termenul de macroec a fost introdus de economistul englez Ragnar Frish in 1933.Astazi se evidentiaza 2 mari abordari ale macroeconomiei: teoria keynisiana si teor neoclasica.Macroec e import prin faptul ca permite de a rasp la intrebarile:1) De ce au loc modificarile legate de somaj, inflatie, productie.2) C ear trebui sa intrepr statul in aceste situatii3)care ramuri ale ec nationale contribuie cel m mult la result tarii4)cum este legata economia tarii de econom altor tari si cum alte tari influienteaza asupra tarii date. Macroeconom studiaza comportamentul ec nationale in ansamblu, relatiile dintre aggregate economice cum ar fi venitul national, ocuparea si somajul, consumul total, economiile, nivelul masei monetare, nivelul general al preturilorSCOPURILE MACROECONOMIEI:1)Elaborarea mecanismelor si instrumentelor de stabilire a echilibrului general, adica a echilibrului dintre cererea globala si oferta globala si ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a dezechilibrelor.2) Elaborarea mecanismelor de asigurare deplina a ocuparii bratelor de munca si eliminarea situatiilor de somaj.3)Gasirea modalitatilor de mentinere a stabilitatii preturilor si de preintimpinare a inflatiei.4)elaborarea unui model de distribuire si redistribuire a venitului national prin multiplele mecanisme bugetare, ce ar permite stabilirea unui echilibru optim intre echitate sociala si crestere economica.5) Alocarea eficienta a resurselor materiale, umane si financiare.6) Asigurarea securitatii economice a tarii prin mentinerea unei balante de plati externe echilibrate.7)) Determinarea principalelor aggregate economice care sa permita cunoasterea activit agentilor economici in ansamblu8) incurajarea economisirii prin dobinzi inalte la depozitele bancare.9)minimizarea cheltuielilor publice.10)oferirea creditelor avantajoase pru majorarea investitiilor in economie

AGENI ECONOMICI AGREGAI. Clase de agenti economici primari (clasa industriilor pe diferite specializari - textile, constructoare de masini, industrie navala ; clasa agricultorilor ; clasa comerciantilor ; clasa finantistilor ; clasa administratiilor locale) care indeplinesc functii similare si care prin insumare formeaza MACROECONOMIA SOCIETATII. Abordarea agregata a macroecon permite gruparea agentilor econom in 5 sectoare principale:1)menajele , gospodariile, familiile( principalul scop fiind consumul)2)agentii economici sau firmele ( scopul de a obtine maxim de profit)3)institutiile financiar bancare si de asigurari ( ofera credite)4)Statul sau institutiile publice ( scop- asigurarea unui nivel decent de trai a populatiei prin producerea de bunuri publice)5) strainatatea sau restul lumii

Circuitul economic la nivel macroeconomic descrie totalitatea tranzactiilor care au loc intre toate unitatile economice care formeaza economia nationala in ansamblu, pe piete ale produselor, ale factorilor de productie si pe piata financiara.Circ economic permite de a evidential toate tipurile de fluxuri intre cele 5 sectoare si a reflecta ca cheltuielile unei unitati constituie veniturile alteia.

MODELUL FLUXULUI CIRCULAR N ECONOMIA SIMPLCea mai simpl schem presupune participarea la circuitul economic doar a menajelor i a ntreprinderilor, facnduse abstractive de stat, institutii financiare si restul lumii. Punctul de plecare al circuitului economic il constituie manejale. Anume acestea, pentru satisfacerea multiplelor nevoi propun ntreprinderilor factorii de productie ( munca, capital , pamint). n schimbul serviciilor prestate, menajele primesc venituri/ Aceste venituri sunt folosite mai apoi pentru procurarea bunurilor materiale si a serviciilor de consum si pentru investitii.

MODELUL FLUXULUI CIRCULAR N ECONOMIA NCHISStatul particip la reglarea economic prin urmtoarele modaliti: percepe impozite att de la firme ct i de la menaje; efectueaz transferuri sociale ctre categoriile vulnerabile (pensii, burse, ajutor de omaj, etc.); apare n calitate de cumprtor pe piaa bunurilor i serviciilor, unde se realizeaz achiziii guvernamentale.Achiziiile guvernamentale includ cheltuielile n domeniulconstruciilor, ntreinerea drumurilor, armatei, sectorului guvernamental, colilor, etc., precum i cheltuielile de salarizare ale angajailor n aceste domenii; exercit o influen indirect asupra economiei, reglnd cantitatea de bani n circulaie; dac economiile statului au valoare negativ, atunci se nregistreaz deficit bugetar, pentru acoperirea cruia statul recurge la mprumuturi publice. Economiile statului reflect diferena dintre impozitele nete i achiziiile guvernamentale. Sstat=Imp_ind_nete- G;

MODELUL FLUXULUI CIRCULAR N ECONOMIA DESCHISStrintatea (sectorul extern) interacioneaz cu sistemul economic prin: - importul de mrfuri i servicii; -exportul de mrfuri i servicii; - intermediul organizaiilor financiare internaionale; Exportul net reprezint diferena dintre export i import, care se direcioneaz pe piaa bunurilor i serviciilor. Dac exportul este mai mic dect importul, aceast diferen se acoper prin intrri de capital; Intrri de capital valoarea obinut prin mprumuturi de la intermediarii financiari internaionali sau prin vnzarea activelor financiare sau reale cumprtorilor strini; Ieiri de capital - valoarea net a creditelor oferit debitorilor strini i mijloacele utilizate pentru procurarea activelor financiare sau reale de la vnztorii strini.

IDENTITILE MACROECONOMICE sunt acele ecuaii prin care definim agregatele macroeconomice; ele descriu relaiile de egalitate necesare ntre fiecare agregat macroeconomic i componentele sale. Identitile macroeconomice au o larg utilizare n aproape toate analizele referitoare la sistemul economiei naionale.Identitile macroeconomice n cadrul unei economii inchise , n care produsul obinut (X) este format din bunuri de consum (C) i bunuri de capital (I) sunt:X = C + IPrin vnzarea produciei produsul (X) se transform n venit (Y), care este utilizat pentru consum (C) i economisire (S). Relaia (1.19) devine:Y = C + S(1.20.)Economisirea este diferena dintre venit i consum, conform relaiei:S = Y C(1.21.)Combinnd identitatea (1.19.) cu identitatea (1.20.), rezult o nou identitate macroeconomic:C + I = Y = C + S(1.22.)Aceasta reflect faptul c producia obinut (X) este egal cu producia vndut (Y) i, deoarece nu exist sector economic guvernamental, producia vndut este egal cu venitul ncasat de sectorul privat, care l utilizeaz pentru achiziionarea de bunuri de consum (C) i economisire (S).Economiile deschise dispun de variabile suplimentare n raport cu economiile nchise: un sector guvernamental, exporturi i importuri, un sector financiar, de asigurri .a. Notnd cu: G achiziiile guvernamentale de bunuri (cheltuielile publice); TA taxele i impozitele percepute de guvern; TR transferurile de la guvern la sectorul particular (menaje i firme); En exporturi nete; YD venitul disponibil, identitile devin:Identitatea (1.19.) devine: Y = C + I + G +En(1.24.)Identitatea (1.20.) devine:YD = Y + TR TA(1.25.)O parte din venit este cheltuit pentru plata impozitelor i taxelor ctre guvern, iar sectorul privat primete venituri din transferuri guvernamentale, care se adaug la venitul iniial.Venitul disponibil, la rndul su, este alocat consumului i economisirii:YD = C + S(1.26.)Combinnd identitile (1.25.) i (1.26.), consumul devine diferena dintre venit, plus transferuri, minus taxe, minus economii:C + S = YD = Y + TR TA (1.27.)Sau: C = YD S = Y + TR TA S(1.28.).nlocuind pe C din identitatea (1.19.) cu valoarea sa din identitatea (1.28.) se obine:Y = Y + TR TA S + I + G + En (1.29.)Rezult c economiile nu mai sunt egale cu investiiile, iar diferena dintre economii (S) i investiii (I) este egal cu deficitul bugetar (DB), la care se adaug exporturile nete (Er):S I = (G + TR TA) + En(1.30.)DB = G + TR TA(1.31.)Deficitul bugetar rezult din identitatea (1.31.), deoarece achiziiile guvernamentale, plus transferurile ctre sectorul privat reprezint cheltuielile bugetare, iar taxele (TA) sunt veniturile bugetare obinute din colectarea impozitului i taxelor de la toi agenii economici. De asemenea, identitatea (1.31.) dovedete c excesul de economii n raport cu investiiile este identic cu deficitul bugetar plus exporturile nete.Pe baza fluxului circular al veniturilor i cheltuielilor din societate, identitatea macroeconomic fundamental se poate scrie: C + G + I + En = Y = YD + (TA TR) = C + S + (TA-TR) (1.32.)n care:a) C + G + I + En este cererea global pe componentele sale: cheltuielile populaiei pentru consum, cheltuielile administraiei (guvernului) pentru achiziionarea de bunuri, cheltuielile pentru investiii brute fcute de sectorul privat i exporturile nete (compensarea cheltuielilor de import prin veniturile obinute din export);b) producia naional furnizat (produsul naional brut) este egal cu venitul naional (PNB = VN = Y);c) YD + (TA TR) reprezint venitul naional (venitul total al societii), care este egal cu venitul disponibil la care se adaug transferurile nete (TA TR);d) venitul naional este utilizat n final pentru consum (C) i economisire (S), precum i pentru transferuri nete (TA TR).

POLITICA MACROECONOMIC reprezint acea component a politicii economice al crui obiectiv l constituie asigurarea utilizrii depline a resurselor i a stabilitii preurilor, stabilitatea i dezvoltarea economiei adecvate. n practica mondial, se utilizeaz un numr mare de politici macroeconomice, care pot s fie grupate n mai multe categorii.a. dup amploarea domeniului economic influenat, categoriile de politici macroeconomice cuprind: politicile globale, politicile sectoriale (selective) i politicile regionale;b. n raport cu domeniile de aplicare, se cunosc:politici de cretere i dezvoltare, politici de ocupare, politici antiinflaioniste, politici de mediu .a.c. n funcie de instrumentele utilizate, categoriile de politici economice sunt: politici de reglare indirect (politica modern, politica bugetar i politica fiscal) i politici de reglare direct (politica de preuri i politica de venituri);d. dup durata extinderii combinat cu obiectivul urmrit, se disting: politici conjuncturale (anticiclice, deflaioniste, de relansare a creterii economice) i politici structurale (de restructurare a unor sectoare, a unor ramuri);e. n funcie de modalitatea n care administraia guvernamental influeneaz activitatea agenilor economici: politici de limitare a unui fenomen economic (a creditului,a inflaiei, a omajului); politici de incitare a unei activiti sau a unor ageni economici, prin crearea de faciliti economice (de atragere a investitorilor, de dezvoltarea unor activiti), i politici de atragere a unor parteneri ai vieii economice (ncheierea de convenii ntre guvern i diferii parteneri ai vieii economice).

Biletul 14.MACROECONOMIA SI PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICISISTEME DE EVALUARE A REZULTATELOR MACROECONOMICEIn tarile cu econom de piata masurarea rezultatelor macroec se realizeaza cu ajutorul diferitor indicatori prin care se sintetizeaza rezultatele econom a intregii tari.Acesti indicatori sunt revazuti in diverse sisteme:in cadrul sistemului conturilor nationale(SCN);sistemul produciei materiale (SPM) 1. Sistemul produciei materiale a fost utilizat, n temei, n fosta URSS i n celelalte state socialiste. Acest sistem are ca temelie teoretic teza potrivit creia este creatoare de valoare doar munca depus n ramurile produciei materiale (agricultur, industrie, construcii, parial transport i comer). Prin urmare, i venitul naional este creat doar prin munca cheltuit pentru producerea bunurilor i serviciilor materiale.2.Cel mai des utilizat sistem de evaluare si evidenta a rezultatelor activitatii desfasurate in RM il reprezinta SCN.SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE ofera inform cu privire la totalitatea rezultatelor econom ale tarii in ansamblu reprezentata prin indicatorii macroeconomiciAcesta include 3 componente1) Agenii economici, grupai pe sectoare instituionale (ntreprinderile, menajele (sau gospodriile), instituiile de credit i societile de asigurri, administraiile publice (statul), administraiile private (sindicatele, fundaiile, partidele politice, asociaiile sportive i culturale, organizaiile de cult), strintatea, numit i restul lumii".2) Operaiunile: a) operaiunile cu bunuri materiale i servicii (producia, consumul, formarea brut a capitalului, exportul i importul); b) operaiunile de repartiie, ce vizeaz salariile, impozitele, veniturile provenite din proprietate i din activitatea economic;c) operaiunile financiare (creanele, mprumuturile, economiile).3.conturile- o sintetizare a operatiunilor agregate pe ansamblul economiei si reflectate sub forma matriciala in conturi: Contul productiei, contul consum,contul acumulari, contul restul lumii(strainatatea).

METODE DE CALCUL A PIB-uluiPentru a masura valoarea PIB exista 3 metode de calcul:1. metoda Productiei numita si metoda valorii adaugata - consta in determinarea volumului productiei finale produse in tara data intro anumita perioada de timp prin insumarea tuturor vinzarilor efectuate de catre toti agentii econom rezidenti in economii.dupa aceasta metoda valoarea PIB se determina astfel:PIB=PG-CIPG-productia globalaCI-consumul intermediar2. Metoda Veniturilor Totale presupune insumarea tuturor tipurilor de venituri obtinute in economie inclusive salariu,rente,dobinzi,venit din proprietate,venitul corporatiilorPIB= V3.Metoda Cheltuielilor Totale presupune insumarea tuturor cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor care alcatuiesc productie finala. Aici se inculd:consumul menajelor,consumul agentilor econom publici sau privati,cheltuielile guvernamentale,investitiile si exportul net.PIB=C+I+Nx, C-consumul(privat sau guvernamental) I-investitiile Nx= E-I ( export-import)

CLASIFICAREA INDICATORILOR SI PRINCIPIILE DE EVALUAREPRINCIPALII INDICATORI ce reflecta rezultatele macroeco au la baza 2 principii:1.Principiul Teritorial2.Principiul rezidentialIn baza acestora se deosebesc urmatorii indicatori:1)PIB(produl intern brut) reprezinta valoarea totala bruta a productiei totale obtinute de catre toti agentii econom care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii,intro anumita perioada de timp,de obicei 1 an2)PGB( produsul global brut ) valoarea totala a bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economii nationale intr-o perioada de timp, de regula 1 an . PGB= Ci+Cf+Ib (consum intermediary+consum final de bunuri si servicii+investitii brute de capital)2)PNB(produsul national brut )-valoarea bruta a productiei totale obtinuta de agentii econ nationale care activeaza atit pe teritoriul tarii cit si in afara ei ,intro anumita perioada de timp,de obicei 1 an3)PIN(produsul intern net )-valoarea neta a productiei totale obtinuta de catre toti agentii econo care activeaza in interiorul tarii ,intro anumita perioada de timp,de obicei 1 an. El se determina astfel:PIN=PIB-A(amortizarea capitalului)4)PNN(produsul national net)-valoarea neta a productiei totale obtinuta de catrea agentii econ nationali atit pe teritoriul tarii cit si inafara ei, ,intro anumita perioada de timp,de obicei 1 anPNN=PNB-A5)VN(venitul national )-valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale produse intro anumita perioada de timp,calculate la costul factorilor de productie prin insumarea veniturilor obtinute de agentii econom nationali.VN include:salarii,rente,dobinzi,dividente,profituri.Ca si ceilalti indicatori macroeconomici, venitul national se calculeaza prin mai multe metode, dar cel mai frecvent prin insumarea salariilor lucratorilor rezidenti, a veniturilor din proprietate si a veniturilor intreprinderilor.Exista in SCN sia lti indicatori:consumul guvernamental, consumul menajelor, exportul si importul, investitii, valoarea adaugata bruta, productie globala, consumul intermediar, venitul personal, economiile, transferurile agentilor econom de peste hotare.

La nivel Macroeconomic se determina INDICII NOMINALI SI INDICII REALIIndicii Nominali-toate valorile calculate in baza pretului anului curent,sau anului analizatIndici reali- calcularea valorii in preturi comparabile,adica,in preturile anului precedent,anului de analiza.Astfel deosebim:1.PIB in preturile anului current . PIBnominal = valoarea productiei de bunuri finale obinute ntr-un an i exprimat n preurile anului respectiv (preuri curente).2.PIB in preturi comparabile PIBreal = valoarea produciei de bunuri finale dintr-un an, exprimat n preurile unui an de baz (preuri constante).Raportarea acestor 2 valori reflecta deflatorul PIBD=PIB1/PIB0

PIB REAL I BUNSTAREA ECONOMICBunstarea este suma satisfaciilor individuale produse de un anumit sistem economic prin bunuri consumabile exprimate n termeni monetary.Intre nivelul si evolutia PIB real pe locuitor si bunastarea economica exista o stransa interdependenta. PIB real constituie suportul material al bunastarii economice, iar nivelul acesteia influenteaza cresterea PIB.Insa, PIB poate sa se modifice fara ca bunstarea sa se schimbe, iar bunastarea poate sa inregistreze o imbunatatire sau o inrautatire fara ca PIB real total si pe locuitor sa se modifice:- rezultatele unor activitati contribuie la cresterea bunastarii, dar nu sunt incluse in PIB (de ex. economia subterana, piata neagra, bunuri materiale si srevicii rezultate din activitatea casnica sau din activitatea organizatiilor de caritate care nu sunt incluse in PIB)- veniturile personale se repartizeaza pentru plata taxelor si a impozitelor, cumpararea bunurilor de consum si pentru constituirea unor economii: o crestere a PIB pe locuitor poate fi insotita si de o crestere mai accentuata a economiilor sau a taxelor si impozitelor, acest fapt conducand la o scadere a cheltuielilor de consum si, mai departe, a bunastarii economice- durata timpului liber influenteaza in mod diferit bunastarea economica si marimea PIB: cresterea duratei timpului liber conduce la sporirea bunastarii economice, dar la scaderea PIB, in timp ce reducerea duratei timpului liber determina cresterea PIB si o reducere a bunastarii economice- gradul de poluare a mediului natural (aerul, apa, fauna, flora etc) influenteaza bunastarea, dar nu si marimea PIB- PIB evidentiaza numai valoarea de piata a bunurilor finale produse, dar nu si consumul final, consum care sta la baza bunastarii economice: acesta poate sa creasca si datorita importului de bunuri, dar importul de bunuri contribuie la reducerea PIB.

REZULTATELE MACROECONOMICE DIN RM sunt evaluate si reprezentate prin sistemul conturilor nationale cu cele 4 subconturi de consum,productie,acumulari si restul lumii.PRINCIPALII INDICATORI ESENTIALI sunt:1.PIB2.volumul productiei indistriale3.volumul productiei agricole4.investitii in capital fix5.vinzarile de marfuri cu amanuntul6.serviciile prestate populatiei7.valoarea exportului si importului8.rata inflatiei9.indicele preturilor de consum10.nr somerilor11.rata somajuluiDatele statistice referitor la rezultatele Macroeconom sunt reprezentate intro serie de publicatii al Biroului National de Statistica al RM,publicatiile bancii nationale si alte institutiiEVOLUTIA PIB IN RM/in milioane lei2006-44.7542007-53.4302008-62.9222009-60.4302010-71.8852011- 82.174

Biletul 15.INSTABILITATEA ECONOMIC I FLUCTUAIILE CICLICE

ECHILIBRE I DEZECHILIBRE MACROECONOMICEEchilibrul economic seamn cu o balan, n care prile componente tind s fie egale ntre ele, adic echivalente. EI poate fi definit ca o tendin permanent de egalare a diferitelor mrimi economice interdependente.n economia de pia, echilibrul economic reprezint, nainte de toate, tendina de egalizare ntre nevoi i resurse, ntre cerere i ofert, la scara ntregii economii, ct i pe multiplele piee ale acesteia.Exist deci un echilibru economic general i un numr enorm de echilibre economice pariale. Echilibrul economic parial se poate stabili:a) la nivelul unui singur produs (de exemplu, cererea i oferta de pine);b) la nivelul unor ramuri;c) la nivelul altor parametri economici, al unor mrimi macroeconomice, cum ar fi, de exemplu, echilibrul ntre veniturile i cheltuielile bugetului de stat, echilibrul ntre producie i consum, ntre export i import;d) echilibrele stabilite la nivelul diferitelor piee naionale, cum ar fi: echilibrul economic ntre cererea i oferta bunurilor de consum, echilibrul ntre cererea i oferta de for de munc, echilibrul ntre cererea i oferta de moned etc.Putem deci conchide c echilibrul parial caracterizeaz diferite situaii n care se afl agenii economici i pieele. Teoria echilibrului parial a fost elaborat de ctre economistul englez Alfred Mashall. Echilibrul economic general vizeaz fluxurile i mrimile globale i reprezint o situaie a tuturor pieelor interdependente, care se caracterizeaz prin lipsa excesului de cerere sau de ofert. Echilibrul general exist atunci cnd sistemul de preuri permite egalizarea simultan a cererii agregate cu oferta agregat.Teoria echilibrului general a fost elaborat de ctre economistul francez Leon Walras.Potrivit teoriei economice contemporane, principalele componente ale echilibrului general snt: o cretere economic pozitiv; ocuparea deplin a forei de munc; stabilitatea nivelului general al preurilor; soldul pozitiv al balanei comerciale; o repartiie just a veniturilor.Dezechilibrul economic, spre deosebire de echilibru, are un caracter permanent i reprezint o nclcare a egalitii ntre cerere i ofert, fie la nivelul unui produs, al unor componente agregate, fie la nivelul cererii i ofertei globale.Dezechilibrul se caracterizeaz fie printr-un exces de cerere, fie printr-un exces de ofert.Principalele dezechilibre macroeconomice snt: criza economic (dezechilibru ntre cererea i oferta de bunuri i servicii); omajul (dezechilibru ntre fora de munc disponibil i locurile de munc libere); inflaia (dezechilibru ntre cantitatea de bunuri i servicii i masa monetar); soldul negativ al balanei de pli (dezechilibru ntre export i import); decalajele, considerate injuste, ntre diferite tipuri de venituri i categorii sociale.

CICLUL ECONOMIC reprezint o form de desfurare a activitii economice cnd economia trece prin mai multe faze i revine la faza iniial.Reprezentanii liberalismului clasic, marxitii, precum i unii economiti contemporani, susin c un ciclu economic cuprinde patru faze consecutive: 1) criza, 3) nviorarea2) stagnarea (sau depresiunea), 4) avntul. Criza reprezint un punct de la care nceteaz creterea economic i ncepe recesiunea. Recesiunea este faza n care are loc o reducere continu a activitii economice. Se reduc vnzrile, scad profiturile i salariile. Un ir de n treprinderi i ntrerup cu totul activitatea sau chiar falimenteaz. Crete numrul omerilor i scade cursul aciunilor.n timpul recesiunii se reduce masa monetar, dar i rata dobnzii. ntreprinderile fac economii, reduc costurile i se pregtesc s reia proce sul de producie cu maini i utilaje mai productive, mai performante. nviorarea constituie faza n care, pe baza rennoirii capitalului fix i aplicrii noilor tehnologii, are loc reluarea procesului de producie i creterea veniturilor populaiei i ale ntreprinderilor. Acest fapt stimu leaz cererea agregat. Continu reducerea ratei dobnzii i ntreprinderile snt ncurajate s investeasc mai mult, crendu-se condiii pentru o nou expansiune economic. Expansiunea (sau avntul) este acea faz a ciclului n care are loc o cretere cu ritmuri importante a produsului naional, a cererii de for de munc, a veniturilor populaiei i ale ntreprinderilor. ns anticipnd o cretere a cererii i a veniturilor, ntreprinderile vor investi peste anumite limite raionale, vor desfura o activitate economic exagerat, n clcnd echilibrul i mpingnd economia spre o nou criz.n teoria economic modern ns predomin opinia potrivii creia ciclul economic are doar dou faze: a) faza de expansiune sau faza de cretere a variabilelor economice, numit i faza boom-ului, b) faza de recesiune, de criz, adic faza de scdere a variabilelor economice.Ciclurile economice, numite adeseori i valuri", snt numeroase i variate. I. Astfel, se ntlnesc: cicluri generale, care cuprind ansamblul unei economii, cicluri specifice, ce vizeaz micarea unei singure ramuri sau chiar a unui singur produs. Am putea nominaliza: - ciclul agricol - ciclul construciilor sau ciclul de via al diferitelor produse.II. Dup durata acestora, ciclurile economice generale se mpart, la rndul lor, n trei categorii sau tipuri: cicluri pe t.lung, (seculare"/ Kondratiev"); cu durata de 50-60 ani exprim periodicitatea dezvoltrii forelor de producie, n primul rnd a modului tehnic de producie. n cadrul unui ciclu mare de disting dou faze: ascendent care se caracterizeaz prin ritmul relativ nalt de cretere a economiei; de ridicare a nivelului i calitii vieii; descendent se caracterizeaz prin ncetinirea ritmurilor de cretere economic, de desfurare a proceselor inflaioniste, de cretere a numrului de omeri, de aprofundare a inegalitii economice i sociale. cicluri pe t.mediu (numite decenale" / Juglar), cu o durat de 10-22 ani, determinate de dezechilibrul aprut ntre ramurile economiei naionale, care dispare treptat n urma migrrii capitalului i a forei de munc dintr-o ramur n alta. "; Ciclul pe termen mediu (decenale), care este un ciclu al afacerilor, este cel mai important. Descoperit" acum un secol i jumtate, ciclul decenal r-mne mereu n atenia savanilor, dar i a instituiilor statale i chiar a firmelor mari. Anume pentru a contracara urmrile negative ale acestui ciclu, a se adapta la fazele lui, statul promoveaz politica sa antic i-clic (sau conjunctural).Acest tip de ciclu economic este cel mai bine cunoscut i studiat de specialiti. n cazul ciclului mediu, se folosesc mai multe calificative ca sinonime, i anume: ciclu de afaceri, ciclu comercial, ciclu industrial, ciclu decenal sau, de cele mai multe ori, ciclu Juglar, dup numele economistului francez C. Juglar (1819-1905), primul care a nceput analiza acestui fenomen. cicluri pe t.scurt, determinate de dezechilibrul aprut ntre cererea i oferta pieei, provoac oscilaii temporare cu durata de 3-4 ani. , (conjuncturale"/ Kitchen").Ciclul lung (seculare)Ciclurile lungi au fost cercetate pentru prima dat de ctre economistul rus Nikolai Kondratiev (1882-1938). Analiznd evoluia principalelor ri industriale pe parcursul a circa un secol i jumtate, Kondratiev ajunge la concluzia c dezvoltarea economic este supus unor unde de o amplitudine mult mai mare dect ciclurile decenale, c ea are o respiraie profund", care se repet o dat la 50-60 de ani. Ca oricare ciclu economic, ciclul lung este i el compus din dou faze: una ascendent i alta descendent, fiecare cu o perioad de timp de 20-30 de ani.n prima faz (ascendent) are loc o puternic cretere economic, nsoit de o ridicare susinut a nivelului preurilor. n cea de a doua faz, ce o formeaz pe prima, nu se ntmpl nimic deosebit, adic nici un fel de catastrof economic: pur i simplu ritmurile de cretere eco nomic scad, preurile micorndu-se i ele.

Figura 17.1. Ciclurile Kondratiev sau respiraia profund" a economieiDup cum am spus, ciclurile economice snt nite fenomene iminente economiei de pia, aciunea lor accentundu-se n mod deosebit n procesul industrializrii, proces care ncepe n Anglia pe la sfritul secolului al XVIII-lea. Din acel moment i pn n prezent s-au conturat patru mari valuri seculare sau cicluri Kondratiev (Figura 17.1).TEORII CU PRIVIRE LA CICLURILE ECONOMICEPe parcursul unui secol i jumtate de cnd a nceput cercetarea ciclului mediu au fost lansate o mulime de teorii cu privire la cauzele dezvoltrii ciclice. Unii specialiti ncearc s pun la temelia fluctuaiilor ciclice anumii factori extraeconomici calamiti naturale, rzboaie, revoluii, valurile demografice etc.nc la mijlocul secolului al XlX-lea cunoscutul economist englez J.S. Mill lanseaz teoria potrivit creia la originea ciclurilor economice se afl perindarea strilor de optimism i de pesimism la care snt su pui agenii economici n activitatea lor.Una din cele mai cunoscute teorii (elaborat de G. Haberler) explic ciclul decenal prin perioadele cnd capitalul fix uzat este nlocuit cu noi utilaje i echipamente, noi tehnologii mai moderne, mai eficiente. n faza de nlocuire a capitalului fix se pune temelia unei noi expansiuni economice. Cnd capitalul se uzeaz i trebuie schimbat din nou, economia intr n faza stagnrii.n viziunea lui J. M. Keynes, ciclurile medii snt generate de evoluia eficienei marginale a capitalului i de dinamica ratei dobnzii. Aceste dou fore, amplificate prin aciunea multiplicatorului i a acceleratorului, determin cnd starea de expansiune, cnd cea de recesiune economic.Potrivit opiniei economistului american contemporan Milton Friedman, fondatorul neomonetarismului, ciclurile economice snt generate de intervenia statului n viaa economic, de faptul c acesta nu este capabil s gseasc o concordan optim ntre ritmurile de cretere economic i mrimea masei monetare.PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENTEAZA CICLUL ECONOMIC :1.comportamentul individual al consumatorului 2.comportamentul in cadrul actului investitional3.inovatia 4.comertul exterior 5.moneda si cantitatea ei in ciculatie 6.factorul demographic7.mecanismul de functionare a economiei 8.factorii naturaliCAUZELE CICLITII:1.politicile de creditare stabilite de BNM sau de celelalte banc2.insuficienta cererii aggregate determinate de inegalitatile in repartizarea veniturilor 3.inlocuirea capitalului fix invechit sau reiinoirea acestuia este lenta4.interdependenta dintre cresterea investitiilor si cersterea veniturilorPOLITICI ANTICICLICE:Politica cheltuielilor publice vizeaz majorarea n faza de recesiune a cheltuielilor de la bugetul de stat, mrind astfel cererea global i pe aceast baz impulsionnduse producia i .trecerea la faza de expansiune. Cheltuielile bugetului de stat sunt orientate cu precdere spre achiziii de stat, investiii cu caracter cultural-social i n sectorul public.Politica monetar i de credit are ca principale instrumente rate dobnzii, creditul i masa monetar. Pentru stimularea activitii economice n fazele de stagnare sau recesiune se practic dobnzi mai reduse, faciliti n acordarea creditelor, urmrindu-se stimularea consumului i investiiilor. n faza de avnt se recurge la sporirea ratei dobnzii, la restricionarea creditului i la controlul mai riguros al masei monetare. Politica fiscal const n utilizarea impozitelor i taxelor n scopuri anticiclice. Astfel n faza de recesiune statul procedeaz de regul la reducerea fiscalitii, lsnd mai multe venituri asupra agenilor economici, cu scopul de a ncuraja consumul i investiiile. n faza de expansiune se procedeaz la o majorarea fiscalitii pentru a frna cererea global.

CRIZA ECONOMICPerioad de declin, stagnare i perturbare a vieii economice in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara.vabili, fapt care oblig pe ofertani s reduc producia. National Bureau of Economic Research (NBER) definete criza ca fiind o scdere semnificativ a activitii economice pentru cteva luni reflectat n scderea PIB, scderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuprii, diminuarea produciei industriale i a consumului.Crizele pot fi definite ca fiind situaii caracterizate de o instabilitate pronunat, nsoite de o volatilitate i de o incertitudine n cretere, contradicii economice, politice, ideologice, militare etc.Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori poate duce la colaps economic.Unii specialiti clasific crizele economice: crize sociale (inflaie n cretere, omaj, srcie), n crize financiare (volatilitate accentuat pe pieele de capital, cderea burselor i revenirea lor spectaculoas), crize politice (care pot degenera n rzboaie), crize locale sau internaionale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Alti teoreticieni clasific crizeledupa:a) cauze (ele sunt datorate unor factori interni sau externi; conjuncturali, imediati ori structurali);b) derularea n timp (bruste sau lente);c) amploare (superficiale sau profunde);d) nivelul la care actioneaza (operationale - afecteaza activitatea curenta; strategice - afecteaza elaborarea strategiilor; identitare - afecteaza identitatea organizatiei),e) consecinte (afecteaza personalul, clientii, partenerii, opinia publica, etc)

Biletul 16. CONSUM,ECONOMII, INVESTIIICONSUMUL acea valoare a venitului disponibil care este utilizat de menaje pt procurarea de bunuri si servicii. La nivel macroeconomic , prin consum se subintelege totalitatea bunurilor si serviciilor procurate si folosite in scopul satisfacerii anumitor nevoi intr-o ar, de regul n decursul unui an de zile.VD(venit disponibil) =C+E unde C(consum);E(economii) C=VD-EPRINCIPALII FACTORI CARRE INFLUENTEAZA MARIMEA CONSUMULUI SUNT:I..Factori obiectivi :marimea , dinamica si modelul repartizarii veniturilor 2.nivelul si evolutia preturilor 3.rata dobinzii 4.schimbari in politica fiscala-toate tipurile de impozite II.Factorii Subiectivi1.inclinatia psihologica a oamenilor de a consuma2.previziunile referitor la veniturile viitoare3.previziunile privind evolutia preturilor Prin diferite cercetari intre consum si venituri Keins a stability Legea Psihologica Fundamentala care spune cu cresterea sau scaderea veniturilor de regula in medie oamenii tind sasi mareasca sau sasi micsoreze consumul,dar intro corporatie mica.Engel a stability urmatoarea lege privind evolutia structurii consumului unui individ cit si a populatiei in inntregime.Odata cu cresterea veniturilor:1.chelt destinate pt procurarea produseor alimentare cresc dar intro proportie m mica decit crestrea veniturilor2.chelt pt imbracaminte si incaltaminte cresc proportional cu crestrea veniturilor3.ch pt odihna si educatie cresc in proportii m mari decit cresterea veniturilorPt analiza macroec a consumului se utilizeaza urmatorii indicatori:1.RATA MEDIE A CONSUMULUI c exprima partea venitului disponibil utilizata pt consumc=c/vd(venitul disponibil)2.RATA MARGINALA A CONSUMULUI c primarata cu cit se modifica nivelul consumului la modificarea nivelului venitului disponibil. C=C(modific consumului)/VD ( venit disponibil)Astfel sa stabilit FUCTIA CONSUMULUI ce caracterizeaza nivelul ch de consum la nivelul unei tari.C=C*D; C= Ca( cons autonom) +C*Vd

FUNCIA MACROECONOMIC A CONSUMULUIConsumul constituie cel mai mare component al venitului naional( adic al cheltuielilor agregate). n structura cheltuielilor agregate, ponderea consumului se ridic pn la 60-90% din venitul naional. Consumul este obiectivul final al procesului de producie. John Keynes sublinia c consumul este singurul scop i singura int a oricrei activiti economice.FORMELE CONSUMULUII. nainte de toate, consumul se mparte n: Consumul final constituie un proces de folosire a unui bun fr ca acesta s participe, n acest caz, la crearea altor bunuri economice. Ca exemple concrete ale consumului final vom nominaliza urmtoarele: a purta o hain, a mnca un mr, a privi un film, a asculta cu mare interes, desigur, un curs de teorie economic etc. Consumul intermediar este un proces de utilizare a unui bun pentru confecionarea altor bunuri. n cazul consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri (materie prim), fie distruse (energia) sau uzate n procesul de producie (instrumentele, utilajul, mainile etc).II. Din punctul de vedere al sursei de finanare, consumul: privat (menajele i ntreprinderile); public (administraiile publice).III. n funcie de durat, consumul poate fi: de bunuri de folosin curent; de bunuri de folosin ndelungat.

ECONOMIILE - acea parte de venit care nu a fost consumatan sau diferenta dintre venit si consumE=V-C(venit-consum)John Keiynes a formulat motivele economiilor ( factori de influienta)1.de a crea reserve pt anumite situatii neprevazute2.pt a beneficia de niste venituri suplimentare ex.de dobinzi3.de a putea majora treptat ch pt a avea un nivel mai inalt de trai4.de a avea senzatie de independenta si libertate de ex;parinti ne dau bani de mincare5.de a putea pune in aplicare anumite proiete comerciale sau speculative6.de a lasa mostenire7.de asi satisface placerile si manifestarrea zgircenieiIndicatorii care reflecta nivelul economiilor sunt:1.RATA MEDIE A ECONOMIILOR e suma de economii formata din venitul disponibile=E/VD2.RATA MARGINALA A ECONOMIILORe primarata cu cit sa modificat economiile la modificarea nivelului venitului disponibil: e=E/VD

INVESTIIILE reprezint totalitatea cheltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, n scopul creterii capitalului fix i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avuiei naionale, lat i o definiie mai succint: investiiile reprezint acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i creterea capitalului.Prin investiii are loc procesul de formare, de cretere i de modernizare a capitalului tehnic. Potrivit opiniei lui J.M. Keynes, investiiile constituie actul economic fundamental care determin o cretere a venitului naional. Investiiile snt, astfel, premisa real a expansiunii

FACTORII CARE INFLUENEAZ DECIZIA DE A INVESTIFactorul principal de care depinde mrimea investiiilor snt economiile. Economiile constituie rezultatul comportamentului colectiv al consumatorilor (menajelor), pe cnd investiiile snt determinate de comportamentul colectiv al ntreprinztorilor. Dei aceste grupuri sociale urmresc scopuri diferite, dei decizia de a economisi este luat, n fond, de menaje, iar cea de a investi - de ntreprinderi, la nivelul ntregii ri volumul investiiilor, n linii mari, tinde s-1 egaleze pe cel al economiilor.Decizia de a economisi influeneaz asupra ratei dobnzii. La rndul su, rata dobnzii este indicatorul pe baza cruia se iau nemijlocit hotrrile de a investi (n acest caz, rata dobnzii este corelat cu rata profitului). Atunci cnd rata dobnzii este joas, ntreprinztorii snt ncurajai s investeasc, i invers, atunci cnd rata dobnzii este mai nalt dect rata profitului, imboldul de a investi poate disprea. Constatm deci c ntre decizia de a investi i rata dobnzii exist o relaie invers proporional. Pe lng a) mrimea economiilor i b) rata dobnzii, decizia de a investi este influenat i de ali factori, printre care: c) Mrimea impozitelor. Atunci cnd povara fiscal este mare, scad posibilitile de a economisi, deci i de a investi.d) Previziunile i ateptrile ntreprinztorilor. Atunci cnd ntreprinztorii snt optimiti i ateapt profituri nalte, investiiile cresc. Din contra, anticiprile pesimiste reduc investiiile.e) Ritmurile creterii economici. n condiiile n care economia se dezvolt cu ritmuri nalte, crete, de obicei, att mrimea absolut, ct i rata investiiilor.f) Progresul tehnico-tiinific. Atunci cnd apar noi tehnologii, noi utilaje, mai productive, cresc posibilitile obinerii unor profituri mai nalte i deci cresc i investiiile.

Clasificarea investiiilor se face n funcie de anumite criterii. I. Conform destinaiei cheltuielilor investiiile pot fi: investiii directe care se refer la construcia cldirilor, achiziionarea utilajelor etc.; investiii colaterale destinate asigurrii cu utilitii (ap, energie electric, gaze, canalizare etc.); investiii conexe snt cheltuielile n obiective pentru asigurarea materiilor prime, energiei, combustibilului, diverselor prestri de servicii etc.II. Dup destinaia fondurilor alocate distingem: investiiile reale sau de capital (interne) constau n alocarea capitalurilor pentru achiziia de active materiale i nemateriale (echipamente, construcii, licene etc). Investiiile reale necesare pot fi cptai n urma realizrii unor noi aciuni pe piaa primar a hrtiilor de valoare. investiiile financiare (externe) constau n plasamente de capital pentru creterea participrii financiare la formarea capitalurilor (proprii sau mprumutate) ale altor societi comerciale. III. Conform ONU investiiile se mai clasific n: brute nete. IV. Din punctul de vedere al formei de proprietate, investiiile pot fi: private publice. V. Dup originea geografic a capitalului, pot fi: investiii interne investiii externe (sau strine).VI. Din punctul de vedere al modului de formare i folosire: investiii de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fix consumat, adic a capitalului scos din funciune n urma uzurii fizice. Izvorul acestor investiii este fondul de amortizare, cu alte cuvinte sumele de bani destinate nlocuirii echipamentului, cldirilor, utilajului uzat. investiii nete sau de dezvoltare, al cror izvor snt economiile, snt destinate sporirii volumului de capital fix i a stocurilor de capital circulant.VII. Dup obiectul destinaiei, investiiile pot fi: productive (aceste investiii au ca obiectiv creterea i modernizarea utilajului i a echipamentelor, n urma crora are loc sporirea volumului global de producie); administrative, destinate mbuntirii infrastructurii (drumuri, comunicaii, echipament colar i medical etc); nlocuine.VIII. Investiiile nete pot fi: materiale (destinate echipamentului, cldirilor, mijloacelor de transport productiv etc); imateriale (sau incorporale), destinate efecturii cercetrilor tiinifice, procurrii de brevete i licene, instruirii muncitorilor, cheltuielilor de marketing i publicitate etc.

Sursele principale de finanare a investiiilor snt:1) mijloacele proprii (autofinanarea), care se formeaz pe baza fondului de amortizare (investiiile de nlocuire), a profitului i a altor mijl.bn proprii. Autofinanarea asigur independena ntreprinderii. ns resursele proprii snt, de regul, limitate i ntreprinderile snt nevoite s atrag resurse finance din exterior.2) creditele, adic mijl.bn. i materiale mprumutate de la bnci i de la alte ntreprinderi i organizaii.3) mijloacele financiare atrase de ntreprinderi prin emitere de aciuni, obligaiuni i alte hrtii de valoare.4) sursele financiare primite din bugetul de stat i din diferite fonduri nebugetareROLUL INVESTIIILOR n dezvoltarea economicinvestiiile au rolul hotrtor n modernizarea aparatului tehnic de producie, n schimbarea structurii de ramur a economiilor naionale, n viteza cu care ele nainteaz, n creterea numrului de persoane angajate n diverse sfere de activitate".ns rolul investiiilor nu se reduce doar la stimularea creterii economice. Este adevrat, investiiile fac posibile modernizarea i lrgirea potenialului de producie, apariia unor noi produse i crearea condiiilor pentru reducerea preurilor. n acelai timp, pe lng acest rol, investiiile snt un factor important care asigur echilibrul economic. Dac economiile fcute de menaje (care nu snt consumate) nu se vor transforma n investiii, pe pia va aprea un surplus de bunuri necomercializate, adic o supraproducie. Acest lucru va provoca n mod inevitabil o reducere a nivelului general al preurilor, apoi o criz economic.

EFECTUL MULTIPLICATORULUI este un proces potrivit cruia o variaie a unei mrimi economice (investiiile, eforturile, baza monetar) produce, n decursul unei anumite perioade, o variaie amplificat ( mai mare) a altei mrimi ( venitul, creditul).MULTIPLICATORUL INVESTITIILOR arata cu cit se modifica nivelul venitului national la cresterea nivelului investitiilor , K=y/I; y-modific venit national; I- modific investitiilorPRINCIPIUL ACCELERATORULUI reflecta situatia cind o crestere a venitului si a consumului duce la o crestere ma mare de investitii. A= I/yInteractiunea dintre efectul accelerator al venitului i consumului i investitii, precum si dintre efectul multiplicator al investitiilor si venitul si consumul este prezentat grafic:

Biletul 17. Modelul AD-AS de echilibru macroeconomicCEREREA AGREGAT (sau global) reprezint cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr-un interval de timp n cadrul unei economii.De regul, cererea global constituie suma cheltuielilor destinate procurrii mrfurilor i serviciilor produse de economia naional a unei ri. Cererea global reprezint, astfel, acel volum al produsului naional pe care consumatorii (ntreprinderile, menajele i statul) snt dispui s-l cumpere la un nivel dat al preurilor. ntruct cererea agregat se determin prin mrimea cheltuielilor reale fcute pentru procurarea bunurilor i serviciilor, ea este format din mai multe elemente componente.Elemente componente ale cererii agregate de bun i servicii1) CONSUMUL PERSONAL(Cheltuielile pentru consum efectuate de familii)2) ACHIZIIILE GUVERNAMENTALE (Cumprrile de produse i servicii efectuate de administraia central sau local)3) INVESTIIILE NAIONALE BRUTE PRIVATE(Cheltuielile pentru investiii efectuate de firme sau familii)4) EXPORTU RILE NETE (Cererea din strintate)Factorii care influeneaz modificarea cererii agregateFactorul principal care influeneaz mrimea cererii agregate reale este nivelul general al preurilor. Acest factor are att un impact nemijlocit asupra deciziei de a consuma, ct i indirect, prin intermediul altor variabile economice, n cazul dat numite efecte". Acestea snt efectul ratei dobnzii", efectul de avere", efectul exportului net".Efectul de avere const n modificarea valorii reale a bogiei (i deci a consumului real) sub influena modificrii preurilor. Astfel, atunci cnd crete nivelul general al preurilor, scade valoarea real a activelor financiare ale populaiei, deoarece cu aceeai sum de bani se poat cumpra o cantitate mai mic de bunuri i servicii. n consecin, ai loc reducerea consumului i deci i a cererii agregate.Efectul ratei dobnzii const n faptul c o dat cu creterea prei rilor are loc o sporire a cererii de moned n economie, ceea ce duce la creterea ratei dobnzii. Ca urmare a ridicrii ratei dobnzii, scade vc lumul investiiilor, precum i consumul bunurilor de folosin ndelui gata, care n mare parte snt procurate pe credit. Astfel, creterea preurilor condiioneaz creterea ratei dobnzii, care, la rndul su, coi duce la scderea cererii agregate prin reducerea cererii de investiii i bunurilor de folosin ndelungat.Efectul exportului net. Dup cum se tie, exportul net este diferena pozitiv dintre export i import. Mrimea exportului net depinde de raportul (diferena) dintre preurile naionale i preurile de pe piai extern. Atunci cnd preurile naionale cresc, produsele externe devii mai ieftine n comparaie cu cele confecionate de ctre productori autohtoni. Aceast situaie conduce la creterea importurilor i reducerea exporturilor. Astfel, exportul net se reduce, ceea ce micoreaz cererea global.Curba cererii agregate (AD)Aceast curb exprim relaiile de cauzalitate ntre nivelul general al preurilor i mrimea cererii agregate. Curba cererii agregate (notat, de obicei, cu AD) exprim cantitatea de bunuri i servicii pe care consumatorii (menajele, ntreprinderile, guvernul i strintatea) intenioneaz i pot s o procure n funcie de nivelul general al preurilor pe economie.Curba cererii agregate poate fi reprezentat grafic

n figura de mai sus, cererea agregat este exprimat printr-o mrime real, care este venitul naional. Pe msura creterii preului mediu pe economie de la P1 la P2, cererea agregat se reduce de la Y2 la Y1.Oferta agregat i factorii eiOferta global (sau agregat) reprezint cantitatea totalii de bunuri i servicii pe care firmele intenioneaz i pot s o vnd ntr-o anumit perioad de timp, la un anumit al preurilor.Cantitatea de bunuri pe care firmele snt dispuse s o ofere spre vnzare, adic oferta global, depinde de mai muli factori:1) Nivelul mediu al preurilor pe economie. n acest caz, ntre mrimea ofertei globale i nivelul general al preurilor exist o interdependen direct proporional. Adic, o dat cu ridicarea preurilor, va crete i cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme. Raportul dintre oferta global de bunuri i servicii i nivelul mediu al preurilor este reprezentat prin prin curba ofertei globale, numit curba AS" (Figura 14.3).

Figura de mai sus demonstreaz c, atunci cnd celelalte condiii rmn neschimbate, o dat cu creterea preurilor de la OP1 la OP2, oferta agregat se va deplasa spre dreapta (adic va crete de la OY pn la OY2).2) modificarea preurilor factorilor de producie, adic a muncii (salariile), a materiei prime, a echipamentului i utilajului, a informaiei. Astfel, o cretere a salariilor va conduce la o reducere a cantitii de bunuri produse cu aceeai sum de bani i deci la o reducere a ofertei. Acelai lucru se va ntmpla cnd va crete preul la ceilali factori de producie, cum ar fi, n cazul RM, materia prim pentru industrie i resursele energetice, n principal importate. n ambele cazuri, cantitatea de bunuri produs i oferit spre comercializare de ctre ntreprinderile moldoveneti va scdea.3) Modificarea productivitii muncii n urma folosirii unor noi tehnologii, mai avansate, condiionnd reducerea costurilor, contribuie, de obicei, la creterea ofertei agregateECHILIBRU MACROECONOMIC AD-ASanaliznd modelul AD-AS, model care a devenit unul din instrumentele importante de elaborare a politicii economice, putem gasi raspuns la urmtoarele ntrebri:Cum se stabilete nivelul general al preurilor n cadrul ntregii economii? Care snt condiiile ca acest nivel s rmn stabil o perioad mai ndelungat? Cum se poate menine un echilibru mobil ntre cererea global i oferta global aa net nivelul general al preurilor s rmn neschimbat? Modelul AD-AS este modelul echilibrului macroeconomic. Dup cum tim deja, curba AD descrie relaia dintre cererea agregat i nivelul general al preurilor, iar curba AS reprezint raportul dintre oferta agregat i, deasemenea, nivelul general al preurilor. Echilibrul macroeconomic se stabilete n punctul n care curba AD se intersecteaz cu curba AS (Figura 14.4).Din Figura 14.4 rezult c echilibrul general se stabilete n punctul E, adic n locul n care se intersecteaz curba AD i curba AS. Acest punct reprezint acel volum al produciei i acel nivel al preurilor spre care tinde economia.

DECALAJUL RECESIONIST (DR): intersecia dintre cererea agregat i oferta are loc la stnga ofertei agregate pe termen lung (care corespunde nivelului potenial al venitului naional) venitul naional realizat (YR) este mai mic dect venitul naional potenial (Y*).

Ajustarea decalajului recesionist:Ajustare prin oferta agregat: presupune creterea ofertei agregate pe termen scurt (deplasarea spre dreapta a curbei OATS, de la OATS0 la OATS1). Ca urmare a acestui fapt scade nivelul general al preurilor (de la P0 la P1), iar venitul naional realizat (YR) tinde spre venitul naional potenial (Y*), decalajul recesionist fiind eliminat.

Ajustare prin cererea agregat: relansarea economic se bazeaz pe creterea cererii agregate (de la CA0 la CA1). Aceasta face ca venitul naional realizat (YR) s tind spre venitul naional potenial (Y*), iar nivelul general al preurilor va crete (de la P0 la P1).

Decalajul inflaionist (DI): intersecia dintre cererea agregat i oferta agregat pe termen scurt are loc la dreapta venitului naional (YR>Y*).

Keynesienii i monetaritii cu privire la caracterul ofertei agregate (al curbei AS)De obicei, curba ofertei agregate are forma aa cum este artat n Figura 14.3. Dac ns se ia n calcul perioada de timp n care mrimea ofertei agregate este influenat de nivelul general al preurilor, aceast curb poate avea cnd o form orizontal, cnd una vertical.Pentru keynesieni, curba AS este mai plat pn n momentul n care are loc ocuparea deplin a forei de munc, cnd curba devine vertical. Acest lucru nseamn c modificrile survenite n cererea agregat cnd economia nu utilizeaz toate resursele disponibile vor avea un efect puternic asupra produciei i nu vor influena deloc preurile.Pentru monetariti ns, curba AS are o pant abrupt, pe termen lung ea devine vertical, n punctul n care marcheaz volumul produciei corespunztor ratei naturale" a omajului. Aceasta nseamn c modificrile intervenite n cererea agregat vor afecta n special preurile i nu vor modifica deloc sau foarte puin producia.

Biletul 18. Piaa muncii i omajulPIATA MUNCII SI PARTICULARIT EIPiata fortei de munca se formeaza si functioneaza dupa principiile de baza ale pietei si anume : confruntarea dintre cererea si oferta de munca si formarea pretului muncii . Acesta se manifesta in dependent de :specificul determinat al obiectului tranzactiilor si a capacitatilor posesorului factorului de productie de munca.Piata fortei de munca reprezinta spatial economic unde se confrunta cererea cu oferta de munca, se negociaza angajarea lucratorilor, marimea salariulului si conditiile de munca.Particularitatile pitei fortei de munca:1) este o piata mai complexa, organizata si reglementata in raport cu alte pieti.2)are un grad mai inalt de sensibilitate care conditioneaza atit echilibrul economic cit si acel social politic,3) are un grad mai inalt de imperfectiune din punct de vedere al concurentei comparative cu alte pieti.Deosebim urmatoarele functii ale pietei fortei de munca:1) ofera posibilitatea satisfacerii nevoii de munca.2) asigura alocarea eficienta a resurselor de munca pe sectoarele economice, maruri , subramuri, profesii, teritorii,3)influienteaza asupra formarii si repartizarii veniturilor.4) Ofera informatii pru orientarea profesionala sau recalificarea fortei de munca.5) echilibreaza cererea si oferta de munca influientind piata capitalului si piata bunurilor si serviciilor.Pe piata fortei de munca interactioneaza cererea de munca si oferta de munca.Cererea de munca- nevoia de munca salariata existent la un anumit moment si determinate de locurile de munca disponibile in societate.Oferta de munca- numarul celor apti de munca si disponibili, adica doritori de a se angaja in cimpul muncii.

SOMAJULSOMAJUL - Reprezinta un dezechilibru al pietei muncii prin care apare un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca.Drept someri sunt considerate persoanele in virsta de 15 ani si peste cu capacitate fizice si intelectuale dar:1) nu are un loc de munca si nu desfasoara vre-o activitate care sa-I aduca venit.2) este in cautarea unui loc de munca, utilizind diferite metode pru a se angaja3)este disponibil sa se incadreze in cimpul muncii timp de 15 zile.4)este inregistrat la agentia de ocupare a fortei de munca , oficiul fortei de munca sau primaria.Indicatori de evaluare si analiza a somajului:1) nr somerilor2)Rata somajului arata raportul procentual dintre nr somerilor si populatia active din punct de vedere economic. Rs= Nr somer *100%/ Pactiva3) intensitatea somajului arata gradulin care este prezenta imposibilitatea de angajare a pers care nu au loc de munca.4)durata somajului- intervalul de timp dintre momentul pierderii locului de munca pina la reluarea normala a muncii5) structura somajului- dupa ramura de activitate, virsta , profesii, sex.Efectele social economice ale somajului :1) major cheltuiel pe care economia tarii le suporta sub forma de indemnizatii de somaj2)retine dezvoltarea economica a tarii3)afecteaza veniturile si nivelul de trai al populat generind tensiuni sociale.FORMELE (CLASIFICAREA) SOMAJULUIDin punct de vedere al intensitatii deosebim:1)somaj total 2) somaj partial( pe o anumita perioada de timp, ore de munca)Dupa originea somajului:1) somaj cyclic(ca rezultat a crizelor economice 2)somaj structural (determinat de modificari in structura economiei nationale)3) somaj tehnologic(ca consecinta a inlocuirii tehnologiilor vechi cu cele avansate4)somaj sezonier ( in agricultura sau constructii)5)somaj de discontinuitate (personae care sin motive familial isi intrerup activitatea)6)somaj flotant (pierder locului de munca in legatura cu shimb locului de munca sau trai7) somaj stagnant- lucrat care au pierdut calificarea si traiesc pe contul lucr ocazional8)somaj imaginar (pers ce se ocupa de gospod auxiliara sau educarea copiilor)9)somaj speculative(lucratori someri care primesk inedmizatii de somaj, insa lucreaza in sfera serviciilor sau comert.Tinid cont de cauzele somajului deosebim:1) somaj involuntar 2) som voluntaryomajul voluntar este acel tip de omaj care descrie situaia n care oameni api de munc nu doresc s lucreze, in majoritatea covritoare a situaiilor, deoarece dein suficiente resurse materiale;omajul involuntar (forat) descrie situaia n care oameni api de munc doresc s se angajeze, dar nu gasesc locuri de munc disponibile. Aceast tip de omaj este cel care ridic probleme sociale, fiind singura form acceptat pentru plata indemnizaiei de omaj n conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc. omajul involuntar reprezint un efect secundar negativ al legislaiei muncii, care creeaz bariere la intrarea pe piaa muncii a cererii de for de munc (a locurilor de munc), ce are drept consecin apariia unui excedent de oferta de for de munc (omajul involuntar).

POLITICI ANTISOMAJPoliticile antisomaj tin sa minimizeze atit efectele economice cit si cele sociale. Principalele politici:I. politici pasive - sunt acelea prin care statul susine direct nivelul de trai al indivizilor ale cror anse de angajare n munc au sczut considerabil. Dificiena acesteia const n aceea c ele sunt adoptate dup ce persoana a devenit omer.II. politici active - prin care se intervine direct pe piaa muncii cu scopul de a reduce rata omajului stabilind-o la nivel de echilibru. Tipurile politicii active sunt: politici care au drept scop de a nlesni intrarea n contract a ofertanilor i a doritorilor locurilor de munc, includ: - plasarea n munc;- angajarea activitii ageniilor private de plasare n munc;- consultan i orientare profesional;- cursuri de rpegtire pentru cei dezavantajai; Programe de calificare a omerilor, includ:- programe de pregtire a omerilor aduli n alte domenii sau recalificarea lor;- programe care sunt orientate ctre cei ameninai cu pierderea locurilor de munc. Politici de creare a noilor locuri de munc:- crearea direct a locurilor de munc n sectorul public;- acordarea de subvenii p-u pstrarea anumitor locuri de munc;- angajarea de omeri cu stagiu ndelungat;- alocaii pentru firme care angajeaz tineri specialiti.Politici antiomaj mai pot fi: politici de venit; politici de impozitare sau taxare.

Cauzele OMAJULUIomajul este rezultatul aciunii unui numr impuntor de factori, care genereaz diferite forme concrete ale acestuia. Am putea spune c la originea unei forme de omaj se afl o cauz aparte. Este adevrat, exist factori comuni pentru mai multe tipuri de omaj, acetia ns snt de natur exterioar fenomenului i influeneaz evoluia omajului ca fenomen macroeconomic luat n ansamblu. Printre aceti factori vom nominaliza: progresul tehnico-tiinific, calamitile naturale i rzboaiele, migraia populaiei etc. Economistul englez Thomas Malthus, de exemplu, considera c omajul apare din cauz c mijloacele de subzisten cresc n progresie aritmetic, pe cnd populaia - n progresie geometric.Totui cauzele directe care genereaz o form sau alta de omaj snt de natur economic

COSTURILE OMAJULUI. LEGEA OKUNCa un fenomen predominant negativ, omajul are consecine nefaste att asupra individului, ct i asupra ntregii societi. n aceast ordine de idei, se vorbete despre costul omajului. Costul individual al omajului const n faptul c persoana aflat n situaie de omer i reduce substanial veniturile i este supus unei stri depresive, unor stresuri puternice. Costul naional al omajului se compune din costul social, costul financiar i costul economic.1. Costul social al omajului const n faptul c, n cea mai mare msur, anume omajul alimenteaz asemenea fenomene cum ar fi crimele, actele de vandalism, narcomania etc. omajul este un factor de instabilitate social i politic, capabil s ndrepte societatea pe o cale greit.2. Costul financiar al omajului. Cel mai uor poate fi calculat costul financiar al omajului, care se compune, n general, din suma indemnizaiilor pentru omaj achitate de au toritile publice i din cheltuielile pentru ntreinerea oficiilor de pi a sare n cmpul muncii.La aceste cheltuieli trebuie adugate i pierderile unor venituri pe care statul le-ar ncasa sub form de impozite n cazul n care omeri ar lucra i ar obine salariu. De obicei, se calculeaz costul mediu anual al unui omer, precum i suma total a cheltuielilor de stat suportate pentru ntreinerea tuturor omerilor.3.Costul economic al omajuluiAcest cost este msurat prin calcularea diferenei dintre venitul naional brut potenial i cel real. Este evident, n cazul omajului, nivelul produciei este mai sczut dect n cazul ocuprii depline. LEGEA OKUNEvoluia interdependenei dintre mrimea PIB-ului i nivelul i dinamic omajului a fost cercetat n anii 1960 de ctre economistul american Arthur Okun. Potrivit legii care i poart numele, fiecare sporire a nivelului omajului ciclic cu un punct procentual peste rata natural i omajului este nsoit de o reducere a PNB-ului cu 2,5-3% fa de nivelul produciei poteniale.Legea Okun este reprezentat n felul urmtor:( Y Y* ) / Y* = - ( U Un ); unde: Y - PIB-ul real;Y* - PIB-ul potenial;U - rata real a omajului;Un - rata natural a omajului; - coeficientul sensibilitii PIB-ului fa de modificarea omajului ciclic (coeficientul Okun)

Biletul 19. Piaa monetar i mecanismele eiMoneda in sensul larg reprezinta totalitatea mijloacelor de plata , utilizate in mod direct pru efectuarea unor tranzactii si reglementari. In ansamblul tuturor pietelor, piata monetara detine un rol tot mai insemnat ce rezulta din semnificatia majora a monedei in economia contemporana.Piata monetara reprezinta ansamblul tranzactiilor cu monda in confruntarea dintre cererea si oferta de moneda in fie de pretul banilorsau puterea lor de cumparare. Obiectul de studio al pietei monetare il conbstituie rata dobinzii care defineste atit cererea de moneda cit si oferta de moneda.Moneda are urmatoarele attribute:1) este general acceptata ca mijloc de plata cu o anumita valoare2) este un instrument convenabil al schimbului 3)are un grad inalt de dizivibilitate 4) este uniform si greu de falsificat 5)are o valoare stabileFunctiile monedei:1)mijloc de plata 2)mijloc de schimb 3) masura a valorii 4)mijloc de tezaurizare 5) bani universaliMasa monetara- cantitatea totala de moneda aflata in circulatie sub toate formele sale.Masa monetara ca stoc reprezinta ansamblul instrumentelor banesti de care dispun agentii economici la un moment dat destinate pru achizitionarea de bunuri si servicii, achitarea datoriilor, constituirea economiilor si efectuarea investitiilor.Masa monetara ca flux reprez masa medie de bani care exista in economie la un mom dat.CEREREA DE MONEDAReprezinta cantit totala de moneda solicitata de toti actorii economic ice efectueaza tranzactii monetare. Teorii ale cererii de monedTeoria clasica a banilor sau teoria cantitativa a banilor menioneaz c Cererea de moneda depinde de volumul total al tranzactiilor mijlocite de moneda si de viteza ei de circulatie. M*V=P*T M=P*T/VM- cantit de bani in circulatie; V- viteza de rotatie a banilor care arata nr de tranzactii mijlocite de moneda in perioada de calcul; P- nivelul preturilor; T- volumul tranzactiilor ( vol productiei in perioada de calcul)Acesta ecuatie este numita ecuatia lui Fisher si exprima legea circulatiei banilor in economie care afirma ca: cantitatea de bani in circulatie este in raport direct proportional cu cantitatea de bunuri si servicii din economie si preturile acestora si in legatura invers proportional cu viteza de rotatie a banilor, astfel cererea monetara devine egala cu raportul dintre PIBul nominal si viteza de rotatie a banilor M=PIBnom/V; m=M/PIBm- coeficientul de monetarizare a economiei si arata partea bunurilor si serviciilor acoperita de moneda.Teoria lui Keynes privind banii exprima preferintele pru lichiditate prin care se evidentiaza 3 motive pru care oamenii pastreaza banii in numerar1) motivul tranzactionarii 2) motivul precautiei 3)motivul speculativeMobilul tranzaciilor st la baza cererii pentru bani pentru efectuarea tranzaciilor curente personale sau de afaceri. Are legtura cu funcia banilor ca mijloc de plat i mijloc de schimb.Mobilul precauiilor este legat de necesitatea de a dispune n orice moment de lichiditi pentru situaii neprevzute.Mobilul speculaiei este legat de funcia banilor de acumulare a avuiei, este legat de cumprarea unor active financiare i de obinerea de venit n urma vnzrii acestora la un pre mai nalt.Modelul Boumol-Tobin. Acest model arat c cererea de bani depinde de venitul presupus pe aciuni,nivelul atepat al inflaiei i nivelul bogiei reale. Modelul dat permite de a determina ce sum n mediu, pentru o anumit perioad, agentul economic o poate pstra sub form de numerar n dependen de factorii numii.

Factori de influienta a cererii de oferta:1) Nivelul preurilor. Cu ct preurile snt mai nalte, cu att mai muli bani sntnecesari pentru circuluaie.2) Volumul real al produciei. Pe msura creterii volumului produciei cresc i veniturile reale, ceea e presupune si cresterea cererii de bani.3) Viteza de circulatie a banilor. Toi factorii care influieneaz viteza de circulaie a banilor influieneaz i cererea de bani.4) Rata dobinziiAstfel , cererea de bani va fi cu atit mai mare , cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu cit vor fi mai inalte preturile, cu cit mai multe tranzactii vor fi effectuate si cu cit vor fi mai mici viteza de rotatie a banilor si rata dobinzii.OFERTA DE MONEDAReprez suma totala de bani aflata in circulatie intr-o tara la un moment dat.De asemenea, aceasta se defineste ca cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economici de sistemul bancar al unei tri/ De obicei oferta monetara se exprima prin masa monetara si are 2 componente:1) banii lichizi (ches)- banii propriu zisi caracteristici prin lichiditate perfecta, adica capacitatea monedei de a indeplini in mod direct functia de plata.2)bani de cont disponibilitatile monetare sub forma depozitelor sau conturilor bancare care pot fi transformate in bani lichiziMasa monetara a unei tari se caracterizeaza si analizeaza cu ajutorul agregatelor monetare ce exprima valori monetare in ansamblu pe economie. In RM se utilize urmat agreg monet :M0,M1,M2,M3.Principalii ofertai de moned snt: Banca Nationala, Trezoreria si bancile comerciale. Banca Nationala emite banii cerui de pia. Bncile comerciale creeaz nscea mai mare parte a masei monetare prin emiterea de moneda scriptural. Factori de influienta a ofertei monetare:n condiiile normale, principalul factor al cresterii ofertei de bani este sporirea cantitii de bunuri i servicii destinate vnzrii.2) Reducerea vitezei de circulaie a banilor, cnd o unitate monetara intermediaz un numr mai mic de tranzacii.3) cresterea deficitului bugetar care, de regula, este acoperit de banii imprumutati de la sistemul bancar.4) retragerea din circulaie si pastrarea in safeuri a unei cantitati de bani de catre menaje. Pentru asigurarea stabilitatii economice, statul, prin intermediul Bancii Centrale, controleaza in permanenta oferta de moneda, pentru ca aceasta sa nu depaseasca necesitatile reale ale economiei.5) Unul din factorii principali ce influienteaza sporirea sau diminuarea ofertei de bani este rata dobnzii. O dat cu creterea ratei dobnzii, creste si ofertade bani, iar atunci cind rata dobinzii se reduce, scde si oferta de moneda Echilibrul pieei monetareEchilibrul pieei monetare se stabilete n urma confruntrii dintre cererea i oferta de moned. ntruct att cererea, ct i oferta de moned snt influienate de o mulime de factori, echilibrul pieei monetare este foarte dynamic i uor de modificat. Echilibrul dintre cererea i oferta de moned se stabilete n punctual n care rata dobnzii este aceeai att pentru cererea, ct i pentru oferta de moned. n graphic observm c atunci cnd cererea de moned crete de la C1 la C2, iar oferta de moned rmne neschimbat, rata dobnzii se va ridica de la d1 la d2, adic pn n punctual E2, cnd se va stabili un nou echilibru ntre cererea i oferta de bani.

Multiplicatorul monetarProcesul de potenare a masei monetare este cunoscut sub denumirile de multiplicator monetar sau multiplicator de credit. O anumit injecie de numerar genereaz o serie de credite succesive, care se rentorcn sistemul bancar. Sumele mprumutate de fiecare dat depind de rata rezervelor obligatorii. Multiplicatorul monetar exprim variaia masei monetare ce rezult din variaia unei uniti monetare introdus n sistemul bancar sub form de numerar (baz monetar). Baza monetar(n sens strict) este cantitatea demoned central (bilete i piese metalice) emis de banca de emisiune. Multiplicatorul monetar (Mm) este inversul ratei rezervelor obligatorii(r),sau este raportul ntre masa monetar creat(M)i baza monetar (Bm).

Rezult clar acum c Banca Naional poate mri sau restrnge masa monetar, folosind prghia rezervelor obligatorii: dac r scade Mm crete, iar M crete corespunztor, i invers.

SISTEMUL BANCAR este un ansamblu coerent de institutii financiar-bancare,ce functioneaza intr-o tara,raspunzind necesitatilor unei etape de dezvoltare social-economica.In general,sistemul bancar dintr-o tara cuprinde:1 cadrul institutional-format din banca centrala(cu rol de coordonare si supraveghere),banci comerciale si alte institutii financiare similare;2 cadrul juridic-format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara.Sistemul bancar este organizat,avind drept axa de referinta banca centrala,care infaptuieste politicaa monetara,valutara si de credit a statului,si un numar de banci comerciale,organizatii de imprumut,banci ipotecare etc.Banca Centrala este institutia guvernamentala,care asigura functionarea si supravegherea sistemului bancar la nivel national,prin puterile si responsabilitatile dobindite din momentul infiintarii sale.Banca Centrala se afla in frunteaaparatului bancar,cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetary-financiare ale unui stat atit pe plan intern,cit si in relatiile cu alte sisteme monetare. Bancile centrale s-au dezvoltat pe doua cai:fie au fost banci care capatind pe parcurs puteri si responsabilitati,care le-au transformat in banci centrale(BancaAngliei,Banca Frantei),fie au avut rol de Banci Centrale prin actul de infiintare a lor (Sistemul Federal de Rezerve-1913).Bancile comerciale efectuiaza operatiunile de deservire a clientelei,oferind diverse servicii bancare.In principiu,bancile comerciale isi desfasoara activitatea atit pe plan intern,cit si international.Activitatea lor este diversa si este axata ,pe atragerea depozitelor si acordarea creditelor,acceptarea de depuneri de la alte bancisau firme,operatiuni valutare pentru persoanele fizice si juridice,plasamentul fondurilor ,finantarea schimburilor comerciale externe,gestioneaza titlurile financiare ale clientilor,activitatii de consultanta etc. Prezentarea bancilor comerciale se poate face reesiind din multitudinea de clasificari,si in baza criteriilor care influienteaza modul de organizare, sistemul informational,procesul decisional,specializarea efectuarii operatiunilor,precum si modul de denumire a cadrelor de conducere.Bancile comerciale pot fi clasificate in felul urmator:1. Dupa forma de proprietate:a)Banci private sunt cele ale caror capital apartine unei personae sau a unui grup de personae.Ele activeaza preponderant de societati pe actiuni,astfel capitalul ei este impartit intr-un numar de parti cu o valoare nominala,numite actiuni.Influienta asupra managementului bancii se manifesta prin intermediul actionarilor si depinde de numarul si valoarea actiunilor detinute.b)Banci de stat au ca trasatura definitorie posedarea intregului capital de catre statul pe teritoriul caruia se afla.In cele mai multe cazuri ,aceste banci sunt comerciale-specializate.Desi aceste banci se bucura de o anumita autonomie,rentabilitatea lor este mai redusa comparative cu a bancilor private.c)Banci mixte functioneaza sub forma societatilor pe actiuni,in care statul este unul din actionari.Caracteristicile acestui tip de banca depend de ponderea detinuta de stat si de ponderea private.

2.Dupa apartenenta nationala:1 Banci autohtone se caracterizeaza prin aceea ca capitalul apartine personaelor fizice si juridice din statul unde acestea functioneaza.2 Banci straine sunt bancile constituite prin aportul de capital strain ce functioneaza pe teritoriul altor tari de origine.3 Banci mixte sunt constituite prin aportul de capital a doi sau mai multi parteneri din tara unde isi are sediul.4 Banci multinationale din aceasta categorie de banci fac parte Organismele Monetare si Financiare Internationale care au ca trasaturi comune urmatoarele elemente:capitalul este constituit prin subscrierea Bancilor Centrale din tarile member; managementul este asigurat de guvernatorii tarilor member; acorda asistenta de credite tarilor member;suparvegheaza functionarea pietilor financiar-bancare internationale.3.Clasificarea bancilor dupa specializare:Banci universale sunt denumite acele banci comerciale care efectiuaza toate operatiunile bancare nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare ale economiei sau la operatiuni preponderente de anumite tipuri. Banci specializate sunt bancile care alaturi de operatiunile de baza ,dezvolta preponderant operatiuni bancare de un anumit domeniu.

ROLUL SISTEMULUI BANCARIn economia de piata sistemul bancar indeplineste rolul de atragere,concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora prin procesul de acordare a creditelor,efectuind cele mai eficiente investitii.In indeplinirea acestui rol bancile, ca verigi de baza a sistemului bancar,urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate.Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor,ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implimentarea politicii monetare. Bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie.Astfel,colectind depozitele,bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de randament,in beneficial propriu si al depunatorilor.In vederea realizarii obiectivelor sale,banca centrala urmareste stabilitatea valorii interne si externe a monedei nationale,concomitant cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda,necesara cresterii economice.Conform activitatii specifice pe care o desfasoara,bancile indeplinesc,in principal,urmatoarele functii:A. BANCA CETRALA :1. Functia de emisie. Aceasta consta in fabricarea si punerea in circulatie a bancnotelor si a monedei. Astfel , BC asigura reglementarea cantitatii de bani necesara pentru functionarea normala a economiei.2. Functia de dirijare si supraveghere a celorlalte institutii creditar-financiare.3. F-ia de acumulare si de pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale.4. F-ia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului.5) F-ia de prevenire a falimentrii bncilor comerciale i de asigurare a stabilitii sistemului bancar n totalitatea sa.6) Elaborarea si gestionarea politicii monetare si valutare a trii.n RM, Banca Central este numit Banca Naional a Moldovei" (BNM). Ea activeaz independent de autoritile executive ale statului, fiind responsabil de aciunile sale n faa parlamentului. Obiectivul principal al BNM este de a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. BNCILE COMERCIALE ndeplinesc mai multe funcii, principalele dintre ele fiind:a) Mobilizarea capitalurilor bneti inactive i transformarea lor n capital de mprumut. Banii pstrai la ciorap" nu pot avea copii", adic nu cresc n valoare. Bncile comerciale mobilizeaz (adun") sumele de bani disponibile, le strng i le folosesc n scopuldezvoltrii economiei.b) Acordarea de resurse bneti agenilor economici care au nevoie de bani pentru lansarea unei afaceri oarecare, lrgirea produciei, alte scopuri.c) Efectuarea plilor i a decontrilor ntre diferii ageni economici.d) Efectuarea operaiunilor cu hrtiile de valoare i vnzarea-cumprarea de valut.Scopul activitii bancare este obinerea unui profit.

CREDITUL reprezinta cedarea temporara de catre o persoana altei personae a mijloacelor banesti, marfurilor si altor valori pe un termen limitat stability din timp numit scadenta contra unei sume de bani numita dobindaNoiunea de credit" provine de la latinescul credo", ce nseamn ncredere. Cu alte cuvinte, relaiile de mprumut apar ntre persoanele care au ncredere una n alta. Ztrebuie s existe siguran c banii mprumutai vor fi ntori la timp, nsoii de o recompens oarecare. Subiecii unei relaii de credit snt creditorul i debitorul. Creditorul este persoana (sau agentul economic) care d un mprumut, care acord creditul. Debitorul este persoana (sau ag.ec) care beneficiaz de credit, care primete mprumutul i care urmeaz s-1 achite n termenul i n condiiile stabilite din timp.Principalele elemente incluse in relatiile de credit sunt: 1) participantii la raportul de credit 2) promisiunea de rambursare a creditului 3)scadenta 4) dobinda sau pretul credit.1) Participantii la relatiile de credit- numiti subiecti ai raportului de credit ca debitori si creditori. Particip sunt agentii economici, populatia, statul.2) Promisiunea de rambursare a creditului- angajamentul debitorului de a rambursa la termenul stability valoarea creditului sau capitalului imprumutat+ dobinda ca prt al creditului.3) scadenta- termenul de rambursare stability in contract la momentul oferirii creditului.4)Dobinda- pretul creditului sau a capit imprumutat stability la oferirea creditului. Se practica 2 tipuri de dobinda: fixa ( ramine neschimbata pe intreaga perioada a creditului ) si flexibila (se modifica in dependent de evolutiile inflationiste si nivelul dobinzii pe piataRolul credituluiPrin intermediul creditului, mijloacele materiale i bneti disponibile (adic temporar nefolosite) ale populaiei, ntreprinderilor i statului snt adunate, concentrate i utilizate pentru dezvoltarea acelor domenii care, la momentul dat, asigur obinerea celor mai mari profituri. Anume creditul, sporind posibilitile financiare ale ntreprinderilor, asigur reluarea procesului de producie n proporii semnificative, faciliteaz reutilarea i modernizarea acestora. Stimulnd consumul, creditul devine unul din factorii creterii economice.Funciile creditului:n economiile contemporane, creditul ndeplinete mai multe funcii, cele mai principale dintre ele fiind: a) Funcia de redistribuire a resurselor economice (n principal a banilor) temporar disponibile ntr-un domeniu de activitate n ramurile care n momentul respectiv au nevoie de aceste resurse. b) Funcia de concentrare a capitalului, deoarece acumulrile mrunte se transform n capitaluri importante. c) Funcia de reglementare a vieii economice, de direcionare a mijloacelor bneti disponibile cu precdere n domeniile pe care statul le consider prioritare. De asemenea, creditul servete ca:1) factor important al cresterii economice 2) forma de acumulare si redistribuire a mijl banesti temporar disponibile 3) contribuie la aplicarea progresului tehnico stiintific 4) mijloc de finantare a deficitului bugetar 5)exercita o influienta benefica asupra consumului 6)accelereaza tranzactiile comerciale prin majorarea vinzarilor in credit,7)promoveaza relatiile externe prin operatiunile de export-importCreditul poate fi CLASIFICAT dupa mai multe criterii:1) dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, distingem: a) creditul comercial;( reprezinta creditul pe care si-l acorda agentii economici la vanzarea marfurilor sub forma amnrii plilor;astfel intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa astepte momentul in care cumparatorii vor detine bani. b) creditul bancar; (participantii la creditul bancar sunt reprezentati, la modul general, de un agent economic, pe de o parte, si banca, pe de alta parte. Creditul bancar imbraca, in principal, urmatoarele forme:avansuri in cont curent;linia de credit simpla;linia de credit confirmata;linia de credit revolving;credite cu destinatie speciala.)c) creditul de consum; - reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de mare valoare (mobila, autoturisme, articole de uz casnic etc.).d) creditul obligatar (Reprezinta resursele mobilizate de participantii la relatiile de credit prin emisiunea de obligatiuni (titluri de valoare cu scadenta mai mare de 1 an) si plasarea acestora pe piata primara de capital.)e) creditul ipotecar;( reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare (cladiri, terenuri)2) dupa calitatea debitorului se delimiteaza: creditul acordat persoanelor fizice; creditul acordat persoanelor juridice;3) dupa calitatea debitorului si a creditorului se disting: a)creditul privat b) creditul public(debitorul este reprezentat de stat)4) dupa scopul acordarii creditului: credite de productie; credite de circulatie; credite de consum;5) dupa natura garantiilor: credite reale; credite personale(au la baz garanii morale);6) dupa intinderea drepturilor creditorului: credite denunabile; credite nedenunabile; credite legate;7) dupa modul de stingere al obligatiilor de plata: credite amortizabile(rambursarea se face in transe egale sau neegale, formate din rate de rambursat si dobanzi.); credite neamortizabile(pentru care rambursarea se face integral la scadenta;);8) dupa termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt( nu depesc 12 luni); credite pe termen mijlociu(1-5ani); credite pe termen lung( depesc 5 ani).

POLITICA MONETAR CREDITARA reprezinta activitatea de influentare a proceselor social economice prin intermediul ofertei de bani in vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si atingerea echilibrului general in economieScopul principal al politicii monetar-cereditare este de a ajuta economiei naionale de a atinge nivelul produciei ce s-ar caracteriza prin ocupaia total i lipsa inflaiei. Esena politicii monetar-creditare const n modificarea ofertei monetare, pentru stabilizarea volumului produciei, a ocupaiei i a nivelului preului. Rezultatul politicii monetar-creditare este de a mri oferta monetar n perioada recesiunii economice pentru acoperirea deficitului bugetar, iar n perioada avntului economic de a limita oferta monetar pentru micorarea inflaiei.

Principalele instrumente ale politicii monetare:

1) Operatiunile pe piata deschisa. Banca centrala poate executa urmatoarele operatiuni pe piata deschisa:- Sa cumpere valori in schimbul banilor si astfel va spori stocul de bani;- Sa vinda valori si astfel sa limiteze stocul de bani.Prin acest instrument autoritatea monetara cumpara si vinde obligatiuni si bonuri de tezaur afectind astfel oferta de bani.

2) Rata scontului de refinantare. Rata scontului de refinantare reprezinta rata dobinzii cu care banca centrala acorda imprumuturi bancilor comerciale. Aceasta rata este stabilita de banca centrala si este un instrument de politica monetara. De obicei banca centrala coordoneaza rata scontului de refinantare cu un nivel apropiat de cel al ratei dobinzii p/u creditele negociate pe piata creditelor.Cresterea nivelului ratei scontului de refinantare determina scumpirea creditelor, adica cresterea ratei dobinzii, si se micsoreaza cererea de bani de la bancile centrale.Scaderea nivelului ratei scontului de refinantare determina cresterea cererii p/u credite, scaderea ratei dobinzii, cresterea cererii de bani de la banca centrala.

3) Rata rezervelor obligatorii reprezinta necesaul de rezerve pe care bancile comerciale tre sa-l detina la banca centrala. De regula necesarul de fonduri de rezerva se stabileste la un anumit procent din capital social al bancilor comerciale. Aceasta actiune se efectueaza cu scopul ca Bancile comerciale sa-si poata onora obligatiunile fata de clienti in caz in care apare o situatie de criza.Daca rata rezervelor obligatorii scade bancile comerciale au la dispozitie o suma mai mare de bani, fapt ce constribuie la cresterea ofertei monetare.Aceste instrumente afecteaza oferta de bani si au efecte asupra tuturor sectoarelor economice.

Tipologia politicilor monetareI. In functie de obiectivul propus deosebim:a) Politici monetare care au ca obiectiv controlul ofertei de bani, in aceasta politica cererea de bani actioneaza liber, iar rata dobinzii este determinata de piata. Aceasta politica presupune o rigiditate maxima a ofertei de bani. Astfel o crestere a cererii de bani va determina o crestere a ratei dobinzii, iar aceasta va conduce la scaderea investitiilor, la scaderea consumului si la rezultat la scaderea locurilor de munca si a PIBului in economie.b) Politici monetare care au ca obiectiv controlul ratei dobinzii, in acest caz obiectivul politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la o anumita rata fixata care e considerata optimala din punct de vedere a raportului dintre cerere si oferta. Astfel oferta monetara devine perfect elastica, ceea ce inseamna ca banca centrala e dispusa sa puna in circulatie o cantitate nelimitata de bani. Cel mai mare dezavantaj al politicii este ca pe termen lung ea va genera inflatia.c) Politici monetare mixte in acest caz autoritatea monetara va opta p/u o solutie intermediara in care oferta de bani poate avea o elasticitate medie, iar cererea de bani crescinda poate fi satisfacuta doar p/u rate superioare ale dobinzii care se stabilesc pe piata.II. Politica banilor ieftini se foloseste in cazul cind echilibrul PIBului este realizat la un anumit nivel care este insotit de o rata a somajului in crestere. Aceasta politica reprezinta un set de masuri ce ar face creditul ieftin si usor de obtinut. P/u aceasta Banca Centrala tre sa indeplineasca actiunile1) Micsorarea ratei dobinzii;2) Reducerea rezervelor obligatorii;3) Reducerea scontului de refinantare;4) Cumpararea HV pe piata deschisaIn rezultatul acestor actiuni are loc o crestere a ofertei de bani si sporirea rezervelor de resurse financiare in sistemul bancilor comerciale ceea ce va permite cresterea ofertei de credite.III. Politica banilor scumpi este folosita atunci cind un anumit nivel al PIBului genereaza o inflatie prin cerere. Aceasta politica are ca scop reducerea posibilitatilor de a obtine credite si cresterea costurilor acestora. In acest caz se folosesc urmatoarele masuri:-Cresterea ratei rezervelor obligatorii;-Majorarea ratei scontului de refinantare;-Cresterea ratei dobinzii.

Biletul 20. INFLAIA I PROCESE INFLAIONISTEINFLAIA este un proces de cretere continu a nivelului mediu (sau general) al preurilor i de diminuare a puterii de cumprare a monedei. Cnd vorbim despre inflaie se are n vedere nu oricare cretere a preurilor, ci doar o cretere a nivelului mediu al tuturor preurilor.Inflatia contemporana reprez un dezechilibru macroeconomic, monetaro-material care exprima existent in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile reale ale economiei, fapt ce conduce la deprecierea banilor si la cresterea preturilor bunurilor si serviciilor unei economii Fenomenul numit inflatie constituie o problema complexa macroeconomica si una dintre cele mai importante dezechilibre economico-sociale. Termenul de inflatie a inceput sa fie utilizat abia la inceputul sec 19, desi exista cu mult mai inainte, Principalele caracteristici ale inflatiei contemporane sunt:1) este un process de depreciere a banilor pe plan national cit si in raport cu alte monede 2)este un process de crestere si generalizare a preturilor si tarifelor 3) este expresia unui dezechilibru monetary si material ce se manifesta atit pe piata monetara cit sip e piata bunurilor si serviciilor 4)este influientata de numeroase aspect psihologice

PRINCIPALII INDICATORI ce caracteriz nivelul inflatiei sunt:1) indicele general al preturilor sau deflatorul PIb2) Principalul instrument cu ajutorul cruia se msoar nivelul inflaiei este indicele preului consumatorului (IPC), numit i indicele preurilor de consum" (IPC). Acest indice, calculat lunar de Biroul Naional de Statistic, msoar evoluia de ansamblu a preurilor la bunurile i serviciile cumprate de populaie.; IPC = P1 / P0 * 100% , unde: IPC - indicele preurilor de consum;Pl - preurile coului de consum" n per. curent;Po - preurile coului de consum" n per. anterioar, de baz.3) indicele puterii de cumparare a banilor determinat ca raport procentual dintre puterea de cumparare a banilor in perioada curenta si puterea de cumparare a banilor in perioada anterioara.4) rata inflatiei care exprima nivelul general de crestere a preturilor Rinf = IPC1 - IPC0 / IPC0 * 100% , unde: Rinf - rata inflaieiIPC1 - indicele preurilor de consum n perioada curent; IPC0 - indicele preurilor de consum n perioada de baz.

TIPURILE DE INFLAIEn funcie de ritmurile de cretere a preurilor (adic a ratei inflaiei), snt cunoscute urmtoarele tipuri sau feluri de inflaie: inflaie latent (sau trtoare), care se caracterizeaz printr-o cretere anual a nivelului mediu al preurilor cu 3-4%. Se consider c acest tip de inflaie este favorabil creterii economice; inflaie moderat, numit i deschis" sau declarat". Ea exist atunci cnd preurile cresc anual cu 5-20%. Inflaia moderat nu mai este att de favorabil creterii econom. ca inflaia latent; inflaia galopant se caracterizeaz printr-o cretere cu peste 20 la sut preurilor pe parcursul anului. Acest tip de inflaie, cu efecte negative asupra dezvoltrii economice, a fost cunoscut, n diferite perioade de timp, de toate rile lumii. Astfel, dup cel de al doilea rzboi mondial (n anii 1945-1952), precum i n urma celor dou ocuri petroliere (n anul 1973 i anul 1979), marea majoritate a rilor lumii s-a confruntat cu o cretere anual a preurilor de peste 20-100%. La nceputul anilor 1990, n RM, rata inflaiei a ajuns pn la 1200-1300% anual; hiperinflaia este un fenomen ntlnit mai rar n viaa economic. Ea se manifest atunci cnd