r

Mi grdbesc sd vE spun drept c5, de fapt, eu scriu pentru

rnine. Practic, tot ce face omul o face pentru sine qi doar inaparcntflo fuce pentru allii. Cer!ile mele sunt o istorie a

descoperiril,or nrele gi a evoluliei mele. Le recitesc qi md

descopEr pe mine. De fiecare dat6. O ocupalie pasionant[,E ca;i c0nd le;aq citi prirna oard-

Luule Viilma

GHID SPIRITUAL PENTRU

coPn, rARlt\Tr,

#

BARBATI $IFEMEILeg6tura dintre gdnduri, senfirsffite gi bli

Traducere de

Georgeta Timcu

Editura DharanaBucuregti

2019

!-uule Viilrna

Nu are sens si faci ceva,nu are sens sd vorbeqtio

nu are sens si gAndeqti,nu are sens s6'triieqti.

P[rin{ii care au un astfel de lan! de stresuri, le trans-mit stresurile lor gi copilului. Acesta, incd de la naqtere, vasimfi cd

Nu are sens si faci ceva,nu are sens sil vorbeqti,

nu are sens sI gAndegti.nu are sens si triieqti.

Cercul s-a inchis. Iar noi, pentru cd nu ne vedem dinafard", ne mir5m de ce copilul nostru a devenit dintr-odat[atdt de leneq, de inchis, de incdpd!6nat, de depresiv. tntru-c6t copilul este imaginea in oglindS, o imagine miriti amodului de gdndire al pirinfilor, stresul lui este cu o treap-tE mai sus decdt stresul plrinlilor. De aceea, dacd vrefi s[vd ajuta\i copilul, ajutafi-vd pe dumneavoastr[. Re]inefi -pe mdsurd ce copilul creqte, dumneavoastrd trebuie sd lu-crafi qi mai activ cu propria persoand.

Ghid spiritual pctitru copii, pdrinpi, L:*rbaXi gi fernei

CUPRINS

cwANT iNnnlrB ........."............9SENSUL CANORU ....................11tNonBpreREA GRE$ELILoR DEJA iNon BprRTE 1 4

EVOLUTTE pRrN tNCBnCAnL -........ ". "....................... 1 6

FTTNTA UMANA CA O PLANTA ...............24TRAGISMUL EXEMPLARITATII .............. ................,57acpasrA iuivrs A coP[LoR ATAr DErMPORTANTA............ ................63DESPRE tUrAnelIA DORINTELOR .......68A$TEPTAREA ......... ...................98SPERANTA.............. .................107GANDUL CARE CREEAZA $I GANDUL CARENARUIE.. ..........;....... .................114NICI SA VISEZI NU SE MAI POATE?............. .........129vtrs, DoR, NCnEDERE COPIAnEASCA ........,.....130rnArNn iN egrnrrAREA LINEI MINLINI... ............t31URMARILE FTZICE ALE CONTINUARII UNUILUCRU FARA ROST .........".....139MU$CHI SUNT PESTE TOT......... ..."........r45SINGURUL PRTETEN DEVOTAT .........,..158ITBERTATE CU ORICE PRET........ ....".....16sEXERCTTTI DE RESPIRATIE............. .......175

DESPRE AUTOAM.A,GIRE ....".I79SENSUL TRAIRII ...2CI4

FORTA DE ACTIUNE ..............2t1PE TALERUL BALANTEI SE AFLA VALORILE$FR.ITL}ALE............ .................232i/xATA CGI-ICEPUTA N URMA LrNUI VICIL....".." "..247

250 25n

Dacd nu puteli rezolva o problemS,ldsafi-o sd se rezolve singur6.Adicd nu v6 mai g6ndi{i la ea.

fihid spirituai pentru copii, pfrrinfi, hdrtra{i qi fern*i

CUVANT INETNTN

in acest volum se continud tema autoinsdndtoqiriidespre care arn vorbit in volumele anterioare. Comparativ,tot ce scriu eu aici este, pe de o parte, mai complicat qi, pede altdparte, mai simplu.

A fi bolnav este ca qi cum ai fi fost aruncat in inchi-soare. Uga celulei este in acelaqi timp qi intrare qi iegire.Dacd ai ajuns acolo pe intuneric gi uqa ai luat-o drept intra-re, tot prin ea pofi sd qi ieqi dacd i{i dai seama cd ea este qiieqire. Iqi d[ seama doar cel care cautd lumina. Cdutindlumina in noi inqine, putem sd devenim o sursd de lumi-nd - sd ne lumindm pe noi inqine qi s[ ii lumindm qi pe al-!ii. Nu este intdmpldtor faptul cd uneori spunem: luminea-zd-md, te rog, in problema asta. DacI ne ldmurim intr-oproblemd sau alta, suntem capabili sd ii lumindm qi noi peallii.

IE$IREA dintr-un impas o g6sim dacd reugim s6 neinlelegem pe noi inqine. Este greu dacS suntem impinqi dedorin{5 qi este uqor dacd suntem impingi de necesitate. Neputem insd descurca.

Dacd nu suntem in stare, ne pot ajuta cei care spiri-tual sunt compatibili cu noi qi cei care gdndesc la fel ca noi.Pdn[ qi cineva care qi-a pierdut cunoqtinja poate si fie aju-tat. Atdta vreme cit eqti viu, eqti capabil s[ percepi tot ceporneqte din iubire. Nu existd situalii fbrd ieqire.

iN coNTTNUAREA TEMEI adaug cd titlul acesteicdfii ar trebui completat astfel: PENTRU COPIII DE PANA

Luule Viilrna

LA 16 ANI ESTE INTERZIS, DAR SE $I RECOMANDA.

in fiecare dintre noi existd ceva adolescentin - in rnd-

sura in care gdndirea noastrd nu s-a matutizat complet - qi

nu putem sd inlelegem esenfa viefii. De milenii suntem fi-nufi in intuneric gi ne-am invd[at sd ne comportdm in viafd

ca niqte copii, deqi sufletul nostru protesteazd tot mai

energic. Nu face exceplie nici adevdrul scos la lumind dintainilele sufletului. Noi credem cd ne place adevdrul, dar

atunci cdnd el iese la suprafafd, ne cutremurdm qi incepem

sd il negdm.Tinerii se tem cel mai pufin de adevdr deoarece sufle-

tul 1or incd este suficient de curat pentru ca sd il poatd per-

cepe. in acelaqi timp, tineretului i s-a interzis dintotdeauna

s5 qtie adevdrul.

t0

fihid spiri{,uni perrtru c*pii* p6ringi, L:*4rhafi qi f,en:ei

SENSUL CANONTT

Nimeni nu se indoieqte de existenla viefii. Cu toateacestea, la intrebarea ,,Ce este viafa?" nimeni nu poate sdrdspundd. Indiferent ce religie avem, suntem cu tofii copiiimaterialitdlii qi va mai dura destul pdnd cdnd in congtiinfanoastrd cuvdntul o,via|.;d" se va identifica cu viala spiritualS.Atdta timp cdt, uluifi, vom privi materia ca substan{d ori-ginar6, ea va fi fo\atd sd ne suceasci mintea, capul - binecd nu e g6ful! * in direc{ia din care,la o privire atentd, sepoate vedea sensul vielii. Acesta este modul prin care ma-teria ne invafd s5 avem o atitudine corectd fafd de via[6.Este un mod dur. Poate vom infelege cd viafa inseamndceva mai mult decdt corpul nostru, dar pdnd atunci puterileni se vor slei qi corpul ni se va ruina. Si, poate, ne vompune intrebarea: ce for{d ne pune corpul in migcare qi ce seintdmpld cu ea? indreptdndu-ne cu un ultim chin sufletescspre acest inceput care nu poartd un nume qi implordndu-lsd se intoarci, este foarte posibil sd simfim cl rugdciuneacste calea cea mai eficientd pentru ca trupul nostru sd iqirecapete forfele. $i vom mai infelege, probabil, cd nu cine-va anume ne-a ajutat, ci noi inqine.

^ Nu existd sprijin mai de nddejde decdt propriul umdr.ln zilele noastre insd, a te ajuta singur nu este o ocupa{iecare sb se bucure de popularitate. Cei care cred cd este ce-va normal s-ar putea sd nu qtie cb existd qi al{ii care credc[ este anormal. Eu md refer tocmai la cei normal anor-rnali cdrora nici nu le trece prin cap sd ceard ajutor atuncicAnd este vorba despre o suferinld sufleteascd sau o nepu-linld, frzicd, obiqnuitd. incd de cdnd eram elevd eram intere-satd sd aflu cum se d5 primul ajutor pentru ca sd md pot

11

Lttule Viilrna

ajuta chiar pe mine. Mai tdrziu, aceastd curiozitate m-a fb-

cut sd dau examen la medicini. Este de infeles pentru c5,

gtiind care este aavza bolii qi modul cum evolueazd ea, sr-ferin{ele pot sd fie preintdmpinate. Este drept cd nu intot-deauna, dar nu despre asta vorbim acum.

De-a lungul timpului, ocupdndu-md de treburile mele,

am intrat in contact cu multd lume care gAndea exact in-

vers de cum g6ndeam eu. La cea mai micd traumd sau o

uqoard suferinf[, primul lor gdnd era s5 apeleze la cel mai

bun medic. Se intfrmpld insd deseori ca nic6ieri in lume s[nu existe o asemenea medicind de inalt[ clasl care sd le

convin6.Oamenii aceqtia preiau imediat minunata idee ,,ajut6-

te singur", dar, dupd cum aratb viala, o fac doar in vorbe.

DupI observafiile mele, cei care se entuziasmeazd de totfelul de teorii pentru a se ajuta singuri, inclusiv de teoriapropusd de mine, in realitate nu le folosesc. $i dac[ le spui

adevdrul, se simt jigni{i pentru cd ?n mintea lor a ;ti este

egal cu a folosi. Majoritatea dintre ei igi pierde rapid inte-

resul qi, dacdreniltatul nu se vede imediat, iqi pierde qi in-crederea qi speranfa. Cei care nu au incredere ar trebui sd

qtie cd de cdnft cazi foarte uqor, dar ca si te ridici i1i trebu-

ie timp. $i chiar qtiind acest lucru, nu iqi recapdtd increde-

rea.Oricum ai intoarce-oo a te ajuta singur este un lucru

extrem de greu. in plus, este ceva ce nu se termin[ nicio-datd. Fiind conqtienli de acest fapt, ajungem la concluzia

cd al[li ar trebui sd ne ajute. Cauzele pentru care ne ddm pe

mdna altora sunt foarte multe. Cea mai banalil este neqtiin-

!a. Neqtiinfa este doar o justificare de genul ,,nu sunt spe-

cialist". Dar cd qi al1ii sunt, poate, neqtiutori * la asta nu ne

gdndim sau nu vrem sd ne gdndim. Allii sunt obligali s5

gtie. Dacd nu qtiu, trebuie traqi la rdspundere. Numai cd

t2

Ghid spir:itual pentru copii" p6riugi. barba{i Ei femei

nimeni nu poate sd pdtrundd in sufletul cuiva care are ne-voie de ajutor. Adic[ nu poate sd trdiascd viafa lui sufle-teascd, ea fiind adevdrata viatd. Viala de pe pdmdnt estedoar imaginea in oglindd a vielii spirituale.

Pentru ca si te aju{i pe tine trebuie si qtii ce sim{itu.

Pentru ca si aju"ti pe altcineva trebuie si cunoqtisuferinfele altora. Cu cdt mai mult, cu atdt mai bine. Suntpersoane care au multd experienfd qi care, arbordnd o min6inteligentS, vor spune cu convingere .',, Credeli-md cd eu osd vd pun pe picioare. AmJdcut lucrul dsta de mii de ori".Pare si fie un fel de garanfie. Aqa spun doctorii, aqa spununii tdmdduitori. Se inqal[ qi unii qi alfii.

Viafa ne arutd cd ingdmfarea unui profesionist,chiar de cea mai inalti clasi, are cel mai adesea conse-cinle triste deoarece niciun cizmar din lume nu poate sd

mai facd ceva pentru ca o pereche de cizme care nu au

fost bine tntrelinute sd arate ca noi. DacI face o astfelde promisiune, riscd sb iqi strice reputalia. Si atunci,dacdva fr acuzat, va trebui sd lupte sd qi-o rec0qtige. $iva fi cu siguranfd acuzat pentru cd aqa sunt acum timpu-rile - sd acuzi.

De fapt, nu timpurile sunt de vind, ci oamenii. Tim-purile ifi dau o lecfie de via!6, adic[ ifi oferd qansa sd in-ve{i sd fii om, dar oamenii fac altfel - se apucd ,,sd toceas-c[", precum fac copiii la qcoald, sd qtie care le sunt dreptu-rile pentru a obline ce igi doresc. Folosindu-se de acestedrepturi, pot sb ob{ind toate bunurile din lume, dar nu pacesufleteasc[.

$tiind acest lucru, nu trebuie s[ disperi. Yiata iti ddposibilitatea sd optezi - sd trdieqti in pace sufleteasc6 sauin chinuri sufleteqti. Dacd suntefi convins - qi convingereavine din inimE * cdvia[a incepe de la om, veli opta in fa-

l3

Luule Viilmu

voarea iubirii. Dacd ?ncd nu qtili, veli inv6fa. Nu conteazd

cdt de mult v-afi afundat in mocirla vielii. Dacd incepeli sd

vd ajutali spiritual sufletul, ii veji ajuta qi pe cei care se

strdduiesc sd vd ajute trupul, pe mbsura puterilor qi capaci-

tlfii lor. in fetut acesta, cele doud falete ale vie{ii dumnea-

voastrd se vor unifica. VI ve{i fi recunoscdtor qi veli fi re-

cunoscdtor qi celor din jur. Chiar qi cdnd trecefi prin incer-cdri ingrozitoare, vefi descoperi ceva foarte important - cd

suntefi inconjurat de oameni. Este o adevdtatd fericire.

fNonEprAREA GRESELILoR DEJA IN-DREPTATE

De fiecare datd cdnd mai scriu o carte, md gdndesc lacei care, poate, nu au glsit ce le trebuia in cdrlile mele an-

terioare. Nu gdsesc cei care gtiu sd iqi complicevia[ain locsd qi-o simplifice. Existd totuqi speranfa cd vor inv[fa. Ci-ne iqi pierde speranfa, nu este preg[tit pentru ceva nou. In-cd mai trebuie sd fiarbd in propriile suferin{e.

Exist[ oameni care. se strdduiesc cu disperare sd iqiindrepte greqelile qi nu reuqesc. Ba chiar greqesc qi maimult gi iqi amplificd suferinlele. De ce ? Pentru cd nu me-

diteazd la esenla propriei gdndiri. Ce rost are sd tot rosteqti

vorbe goale qi in schimb sd te gdndeqti la altceva? Dacd nupoli sd i{i spui: ,,GATA CU GRABA!", mai bine nu te maigOndi qi fb altceva. Dacd ce faci te liniqteqte, inseamnd cd

asta trebuie sd faci. $i vei avea qi mai pufine probleme.

Ce inseamnd o problemi ?

t4

Ghid spiritual pentnr copii, p[rinfi. b6rba{i Ei ferur*i

O anume situalie, o anumit5 persoand, o anume lu-crare sau o anume ocupa,tie constituie pentru dumneavoas-trb o problemd? Dacd da, gdndili-vdla o persoand din cer-cul dumneavoastrd de cunoqtinle care qtie sd iqi vad6 detreburi ftrd sd iqi creeze probleme. Trebuie sd gtifi pe ci-neva! Afldndu-vi intr-o situalie similar[, dumneavoastrdvd zbate[i ca nebunul, iar el nu. S-ar putea s[ vi se par6, c6"

acela nu face mare lucru, dar ce face, face ca lumea. inplus, el nu se imbolndveqte qi nu suferd deoarece nu-qi fa-ce o problemi din treaba respectivS.

Asta qi inseamnd problemd - ceva din care noi ne fa-cem o problemS. Problema nu este altceva dec0t o intre-bare care nu are rdspuns. Din pdcate, fiecare rdspunde cumpoate. $i, de regul6, rlspunsul nu este exhaustiv. Dacd nune-am pripi, am putea chiar noi sd gdsim rdspunsul. CAndavem de descurcat ceva, trebuie sd ne ddm timp de gdndireqi rdspunsul va veni. El vine intotdeauna din inimi, dar cuo condilie - ca in suflet si existe Dumnezeu. DacI insdni-l reprezentdm pe Dumnezeu doar ca pe un bdtrdn carest[ pe un nor, inseamnd cd nu-l avem in suflet. Dacd celaflat in ceruri, la care se roag6 credinciogii, ar fr Dumne-zeu,toatd lumea ar fi sdn6toasd qi fericitd.

Exist6 o mulfime de oameni ale cdror treburi qi ?nsdqi

existenfa lor constituie pentru cei din jur o problemd care

ii depdgeqte. Este aceasta o problem5? Puneli-v5 singuriintrebarea. Poate vefi infelege cd atunci c6nd vi bdgafiprea mult nasul in viafa cuiva, ii crea{i o problem6. Depin-de ins[ de el dacd transformd sau nu intr-o problemi ames-tecul dumneavoastrd. Dacd nu, inseamnb cd este un omechilibrat sau indiferent. in ambele caztt/, trebuie si vdocupali mai mult de propria persoand. Altfel el poate sd igipiard6 echilibrul sau poate sd devin[ qi mai indiferent fa][de dumneavoastrd.

15

Luule Viilmc

Dacd dumneavoastr[ suntefi o problem[ pentru ceidin jur, gdndifi-v[ de ce se petrece acest lucru. Dacd vdvedeli de propria via[6, ii vefi infelege. DacS insd deja sun-tefi indiferent, v6 paqte un pericol deoarece nicio fiinfdumand nu poate fi a1'frt de indiferentd incdt sd nu reacfione-zelaun stimul iritant. Va veni clipa c6nd nu veli putea sd

rezista[i la un atac venit din afar5. Indiferenfa dumnea-voastr6, ea fiind o formd de autoapbrare) va izbucni ca unvulcan extrem de activ qi vd veli apdra drepturile la felcum au fbcut-o atacatorii dumneavoastrd. Urm[rile suntpdgubitoare pentru ambele pdr,ti.

in continuare vom vorbi despre greqelile care aqteap-

td sd fie corectate. Sd nu disperafi dac[ vefi simli cd ?n-

dreptarea lor este o treabi care nu se sf6rqegte niciodatd.

EVOLUTIE PRTN INCERCARI

Trdim intr-o lume materiald, in societate, in familie.

$i noi, gi casa noastrd comund - Pdmdntul - trebuie sdevoludm impreund. Dacd nu am avea atdtea frici, am con-qtientiza ci, fiind noi ingine, formdm un tot unitar, deqi dinpunct de vedere spiritual fiecare are via[a lui. F.voludnd

impreund, fiecare dintre noi invafd singur ce ii este necesar.

Activitatea este comunl, dar lecfiile de viafi sunt indi-viduale. inlelegerea acestui lucru depinde de nivelul de

dezvoltare al celui care invafd. Odatd cu creqterea nivelu-lui de evolufie, inlelegerea subconqtientd devine conqtientd.C0nd? Mai devreme sau mai tirziu. Nimeni nu qtie cdteviefi ii trebuie fiecdruia ca sd se lupte cu aceea,si problemd

t6

Gliid spiritual pentru copii, p$rinli, b;irba{i qi fbniei

qi sd ii pdtrundd, pas cu pas, esenfa.Pentru orice om matur vine acea clipd cdnd inlelege

esenfa unei persoane sau a unui lucru. Pe parcursul viefii,acelaqi fenomen i se descoperd cu falete noi pdnd c0nd vainfelege cd a cunoaqte in amdnunt pe cineva sau ceva esteun proces care nu are sfhrqit. Aqa evolueazd omul, ceea ce,in sine, inseamnd conqtientizarea esenlei.

Ap6rem pe lume ca sd evoludm (si creqtem) in ipo-stazade om qi nu sd devenim om.

Cine nu stie si evolueze mai intii spiritual,u..iu

"r" nevoie pe pimint de piedici,

de lipsuri, de greutifio de suferinfeo de bolipentru ca prin ele si evolueze spiritual.

De cAte ori va trebui s[ ne naqtem din nou pentru caacest lucru sd se int6mple, este treabapersonald a fiec5ruia.Cine se simte direct vizat de aprecierile negative ale celordin jur, iqi va incetini evolufia. Evolulia celui ce se entuzi-u,rmeazd de laudele altora poate chiar sd se opreascd untimp. Evolueazdin mod constant doar acele persoane careritiu sd rdmdnd ele insele.

PROBLEMELE care apar in calea vielii, fie ele marisau mici, apar pentru cd avem dorin{e, adicd pentru cd nuqtim sd trdim conform necesitdfilor. Nu se obiqnuieqte ca odorinfd sd fie numitd PROBLEMA deoarece dorim intot-dcauna binele, chiar qi atunci cAnd alfii cred cd este rdu.l)e multe ori oamenii vin la mine la cabinet pentru cd au oI'ROBLEMA qi cdnd eu le spun cd este PROBLEMA lor,sarin sus de parcd i-ar fi infepat ceva ,,De ce tmi spunelir'd asta este o PROBLEA/LL? Nu este niciun fel de PRO-lll,EA/L{. Cu ce sunt eu mai rdu decdt atlii? Ei au o PRO-tll,EA'[,{, nu eu". Cei mai vehemenfi in apdrarea drepturi-

17

Luule Viilms

lor lor sunt reprezentanfii minoritdlilor sexuale qi sectanfii.Ei cred cE problema lor este 100% o problem[ pentru ceidin jurul loq ei neconsiderdnd cd au vreo problemd.

Oamenii din aceastd categorie vor sd iqi apere dreptu-rile. Nu stmt bolnavi deoarece egocentrismul lor excludeindispoziliile frzice. Ei sunt torturafi de chinuri sufleteqti qi,pentru ca sd sufere mai pufin, le vorbesc despre drepturilelor tufuror celor care gdndesc altfel decdt ei. Dar, de fieca-re dat6", chinurile lor devin mai mari qi de aceea sunt foarteactivi, insistenfi qi agresivi. Legile viefii nu pot fi insdschimbate. Concetdfenilor lor nu le rdmdne decdt sd le deadreptate - degeaba te iei la ceafid cu ei. in aparenfd lucru-rile parcd se liniqtesc. Doar viitorul va ardta dacd a fost bi-ne sau rdu.

intr-o bun6, zi PROBLEMA pe care nu au numit-oPROBLEMA va deveni totugi o PROBLETUA. Nu vor maiputea s5 spund cd negrul este alb, iqi vor da seama cd feri-cirea nu a fost deloc o fericire, se vor simli neputinciogi,iar neputinfa nagte senza\ia de impas gi de nonsens. Uniiprefer[ sd moard decdt s5 recunoasc6. Din pdcate, moarteanu vine cind vrem noi. Dacd ea qtie c[ persoana respectivdtrebuie sd iqi mai invele qi leclia ruqinii, atunci va apdrea qiPROBLEMA RU$INOASA care il va stoarce de puteripdnd c0nd va recunoagte cd a greqit fal6 de legile viefii. Oastfel de PROBLEMA RU$INOASA va apdrea pentru celcare, din mdrinimie, s-a 15sat induplecat din dorinla de a-giarbta partea pozitivl., de a evita discufiile in contradictoriu,de a apdra drepturile omului pentru reprezentan{ii minori-tdlilor (al cdror scop ascuns si incongtient este de a devenimajoritari), intr-un cuvdnt pentru cei care schimbd lumea,pomind de la propriile lor frici qi de la propriile lor intere-se.

PROBLEMA este o DORINTA NBNBRLZATA si

t8 19

fJhid slliritual p*nfeu copii" pfiringi, harba{i qi f*rnei

de asemenea o NEDORINTA PROVOCATA DE O DO-RINTA EXAGERATA. De regul6, omul nu observd ci eloste cauza tuturor acestor lucruri. Dorind ceva, el doreqte(eea ce, defapt, nu ti este defolos. La ce foloseqte sd trd-icqti in locul altcuiva? Ba mai mult, nici nu este posibil,deEi foarte mulli incearc6. Cel care o face nu infelege cd inlblul acesta ii stricd viala persoanei respective. $i ;i-o stri-cd qi pe a lui, pentru cd ce faci altuia, ili faci ?n aceeaqirndsurd qi !ie.

ObiqnuinJa de a trii in locul altora, nelisflndu-i siiqi triiasci propria lor viaflo a devenit o lege nescrisiatfft de rispAnditi incAt, atunci cflnd cineva igi apiripropria vialil, opinia publici se dezlin{uie si ii demon-streze ci este un om riu. Daci inchizi uqa sI nu ifi in-tre persoane nepoftite, eqti un om riu. Daci if inchizisufletul qi i{i fii gura, iariqi e;ti un om riu. Cei neferi-cifi nu suporti fericirea altuia qi fac tot ce pot pentruca cel fericit sI fie la fel ca ei. Adici, si devini si el unnefericit.

Doar copiii qi tinerii se ?mpotrivesc. Adulfii s-auobiqnuit cu acest lucru. Ba mai rnult, au intrat ei iryigi, pd-tr[ in mdduva oaselor, in rolul de binevoitori. Obignuin{acste tot o dependen{I gi omul incepe sd caute o ieqiretloar atunci cdnd situalia devine cdt se poate de proastd.l)cntru omul bun din toate punctele de vedere vine o vremec0nd viafa incepe sd il loveascd. Loviturd dupd loviturd, cdnbia apucd sd se fereascd. $i asta se intdmpld mai alesrutunci cdnd persoana respectivi pirea pozitivitatea in-lruchipati.

In realitate insd el era un exponent al riului deoare-cr.:, ftcdnd celorlalfi un bine, le ftcea de fapt un rdu. Cei

LuuleVi{lmn

apropiafi ii rdspundeau, aga i se pdrea lui, tot cu un bine,

care pentru el era un rdu. Variantele unei astfel de binefa-ceri sunt o mulfime, la fel ca oamenii. Voi prezenta in con-

tinuare nigte exemple tipice. '

l. Omul autoritar.Are in mAinile lui puterea qi de aceea to{i

trebuie sd ii intre in voie. Cu cdt obline mai multdin ce igi doreqte, cu atdt ar trebui sd fie mai bucu-

ros; in realitate insd el devine din ce in ce mai rdu.

Cu cdt puterea pe care o define este mai mare, cu

atdt subordonalii lui devin nigte sclavi care ii exe-

cutd ordinele de fric6. Cdnd i se pare c[ aceqtia a9-

teaptd de la el cuvinte de recunoqtinfS, se infurie.Credincioqii lui sclavi nu inleleg c[, de fapt, mAnia

lui este provocat[ de faptul c5 niciunul nu are des-

tul curaj sd ii spund verde in fafd - mai ft qi singur,

este vital de important pentru tine! El insd nu este

conqtient de acest lucru.Din punct de vedere social, puterea trebuie sd

respecte drepturile omului. De la vdrste fragede

oamenii pretind ca statul sd fie la dispozifia cetdle-

nilor, chiar dacd ei au qi miini qi picioare. Viafa se

uitd la aceastd farsd qi din cdnd in c6nd le mai tri-mite c6te o boal6 inc6t sd nu-qi mai poatd folosim0inile qi picioarele qi sd aibl dreptul la ajutor so-

cial din partea statului.

2. OmuI bogat.Acesta are posibilitatea sd igi plSteascd oa-

meni care sd trdiascd pentru el. Dacd, prin modulde a se comporta, ei aratd cd ar merita recunoqtinld,lucrul acesta il infurie. Ce recunoqtin\d, cd doar ii

20 21

Shid spiritual pentru c*pii, p*rinli, b*rba{i Ei fernei

pldteqte! De fapt el se infirie pentru cd ei trdiesc inlocul lui qi nu ii spun: ia trdieqte tu singur, este vi-tal pentru tine!

Din punctul de vedere al opiniei publice,omul, foarte conqtient de drepturile lui, este inesen{d tot un plititor de taxe care qtie cd qi-a pldtitd6rile c6tre stat qi cd statul este obligat sd facd totce doreqte cetdfeanul. Obligafiile cele mai mari leare statul social. Statul este bun atdta timp cdt dd.Acelaqi stat devine rdu dacd cet5leanul se imboln6-veqte de o boalS incurabil[ qi medicina nu il scapd

de aceasti boal6 pe care singur si-a atras-o.

3. Omul iubit de toatil lumea.Acesta nu poate sd triiascd aqa cum vrea pen-

tru cd admiratorii lui se strdduiesc care mai de ca-re sd ?i facd tot felul de servicii. in realitate ?nsd

admiratorii vor sd iqi demonstreze lor inqiqi cd suntmai buni dec6t sunt de fapt. Mai devreme sau maitdrziu vor dori s5 primeascd de la idolul 1or con-firmarea acestui lucru. $i intruc6t, pentru a !i se

spune cd eqti cel mai bun, trebuie sd pldteqti foartebine, este de inleles de ce idolii acumuleazd pe t6-cute atdta urd pe care, in situalii de crizd,, o revarsdasupra admiratorilor, provocindu-le desfule sufe-rinfe. Speranfa cd" i se va rdspunde cu aceeaqi bund-tate qi iubire actioneazd" asupra aceluia care doreqtesd i se confirme pozitivitatea ca un drog qi il stimu-leazd sd devin[ activ. Din acest punct de vedere,total irafional se comportd sofiile care igi slugdrescso{ii qi mai ales mamele. De la bun inceput ele iqiinva![ sofii qi copiii sd fie leneqi qi sd trdiascd ai-doma unor parazifi. Mai tdrziu acegtia o vor uri pe