luule viilma spiritual pentru - cdn4. spiritual pentru copii, parinti, barbati... · pdf...

Click here to load reader

Post on 31-Aug-2019

37 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • r

    Mi grdbesc sd vE spun drept c5, de fapt, eu scriu pentrurnine. Practic, tot ce face omul o face pentru sine qi doar inaparcntflo fuce pentru allii. Cer!ile mele sunt o istorie adescoperiril,or nrele gi a evoluliei mele. Le recitesc qi md

    descopEr pe mine. De fiecare dat6. O ocupalie pasionant[,E ca;i c0nd le;aq citi prirna oard-

    Luule Viilma

    GHID SPIRITUAL PENTRU

    coPn, rARlt\Tr,

    #

    BARBATI $IFEMEILeg6tura dintre gdnduri, senfirsffite gi bli

    Traducere deGeorgeta Timcu

    Editura DharanaBucuregti

    2019

  • !-uule Viilrna

    Nu are sens si faci ceva,nu are sens sd vorbeqtio

    nu are sens si gAndeqti,nu are sens s6'triieqti.

    P[rin{ii care au un astfel de lan! de stresuri, le trans-mit stresurile lor gi copilului. Acesta, incd de la naqtere, vasimfi cd

    Nu are sens si faci ceva,nu are sens sil vorbeqti,

    nu are sens sI gAndegti.nu are sens si triieqti.

    Cercul s-a inchis. Iar noi, pentru cd nu ne vedem dinafard", ne mir5m de ce copilul nostru a devenit dintr-odat[atdt de leneq, de inchis, de incdpd!6nat, de depresiv. tntru-c6t copilul este imaginea in oglindS, o imagine miriti amodului de gdndire al pirinfilor, stresul lui este cu o treap-tE mai sus decdt stresul plrinlilor. De aceea, dacd vrefi s[vd ajuta\i copilul, ajutafi-vd pe dumneavoastr[. Re]inefi -pe mdsurd ce copilul creqte, dumneavoastrd trebuie sd lu-crafi qi mai activ cu propria persoand.

    Ghid spiritual pctitru copii, pdrinpi, L:*rbaXi gi fernei

    CUPRINS

    cwANT iNnnlrB ........."............9SENSUL CANORU ....................11tNonBpreREA GRE$ELILoR DEJA iNon BprRTE 1 4EVOLUTTE pRrN tNCBnCAnL -........ ". "....................... 1 6FTTNTA UMANA CA O PLANTA ...............24TRAGISMUL EXEMPLARITATII .............. ................,57acpasrA iuivrs A coP[LoR ATAr DErMPORTANTA............ ................63DESPRE tUrAnelIA DORINTELOR .......68A$TEPTAREA ......... ...................98SPERANTA.............. .................107GANDUL CARE CREEAZA $I GANDUL CARENARUIE.. ..........;....... .................114NICI SA VISEZI NU SE MAI POATE?............. .........129vtrs, DoR, NCnEDERE COPIAnEASCA ........,.....130rnArNn iN egrnrrAREA LINEI MINLINI... ............t31URMARILE FTZICE ALE CONTINUARII UNUILUCRU FARA ROST .........".....139MU$CHI SUNT PESTE TOT......... ..."........r45SINGURUL PRTETEN DEVOTAT .........,..158ITBERTATE CU ORICE PRET........ ....".....16sEXERCTTTI DE RESPIRATIE............. .......175DESPRE AUTOAM.A,GIRE ....".I79SENSUL TRAIRII ...2CI4FORTA DE ACTIUNE ..............2t1PE TALERUL BALANTEI SE AFLA VALORILE$FR.ITL}ALE............ .................232i/xATA CGI-ICEPUTA N URMA LrNUI VICIL....".." "..247

    250 25n

  • Dacd nu puteli rezolva o problemS,ldsafi-o sd se rezolve singur6.Adicd nu v6 mai g6ndi{i la ea.

    fihid spirituai pentru copii, pfrrinfi, hdrtra{i qi fern*i

    CUVANT INETNTN

    in acest volum se continud tema autoinsdndtoqiriidespre care arn vorbit in volumele anterioare. Comparativ,tot ce scriu eu aici este, pe de o parte, mai complicat qi, pede altdparte, mai simplu.

    A fi bolnav este ca qi cum ai fi fost aruncat in inchi-soare. Uga celulei este in acelaqi timp qi intrare qi iegire.Dacd ai ajuns acolo pe intuneric gi uqa ai luat-o drept intra-re, tot prin ea pofi sd qi ieqi dacd i{i dai seama cd ea este qiieqire. Iqi d[ seama doar cel care cautd lumina. Cdutindlumina in noi inqine, putem sd devenim o sursd de lumi-nd - sd ne lumindm pe noi inqine qi s[ ii lumindm qi pe al-!ii. Nu este intdmpldtor faptul cd uneori spunem: luminea-zd-md, te rog, in problema asta. DacI ne ldmurim intr-oproblemd sau alta, suntem capabili sd ii lumindm qi noi peallii.

    IE$IREA dintr-un impas o g6sim dacd reugim s6 neinlelegem pe noi inqine. Este greu dacS suntem impinqi dedorin{5 qi este uqor dacd suntem impingi de necesitate. Neputem insd descurca.

    Dacd nu suntem in stare, ne pot ajuta cei care spiri-tual sunt compatibili cu noi qi cei care gdndesc la fel ca noi.Pdn[ qi cineva care qi-a pierdut cunoqtinja poate si fie aju-tat. Atdta vreme cit eqti viu, eqti capabil s[ percepi tot ceporneqte din iubire. Nu existd situalii fbrd ieqire.

    iN coNTTNUAREA TEMEI adaug cd titlul acesteicdfii ar trebui completat astfel: PENTRU COPIII DE PANA

  • Luule Viilrna

    LA 16 ANI ESTE INTERZIS, DAR SE $I RECOMANDA.

    in fiecare dintre noi existd ceva adolescentin - in rnd-sura in care gdndirea noastrd nu s-a matutizat complet - qinu putem sd inlelegem esenfa viefii. De milenii suntem fi-nufi in intuneric gi ne-am invd[at sd ne comportdm in viafdca niqte copii, deqi sufletul nostru protesteazd tot maienergic. Nu face exceplie nici adevdrul scos la lumind dintainilele sufletului. Noi credem cd ne place adevdrul, daratunci cdnd el iese la suprafafd, ne cutremurdm qi incepemsd il negdm.

    Tinerii se tem cel mai pufin de adevdr deoarece sufle-tul 1or incd este suficient de curat pentru ca sd il poatd per-cepe. in acelaqi timp, tineretului i s-a interzis dintotdeaunas5 qtie adevdrul.

    t0

    fihid spiri{,uni perrtru c*pii* p6ringi, L:*4rhafi qi f,en:ei

    SENSUL CANONTT

    Nimeni nu se indoieqte de existenla viefii. Cu toateacestea, la intrebarea ,,Ce este viafa?" nimeni nu poate sdrdspundd. Indiferent ce religie avem, suntem cu tofii copiiimaterialitdlii qi va mai dura destul pdnd cdnd in congtiinfanoastrd cuvdntul o,via|.;d" se va identifica cu viala spiritualS.Atdta timp cdt, uluifi, vom privi materia ca substan{d ori-ginar6, ea va fi fo\atd sd ne suceasci mintea, capul - binecd nu e g6ful! * in direc{ia din care,la o privire atentd, sepoate vedea sensul vielii. Acesta este modul prin care ma-teria ne invafd s5 avem o atitudine corectd fafd de via[6.Este un mod dur. Poate vom infelege cd viafa inseamndceva mai mult decdt corpul nostru, dar pdnd atunci puterileni se vor slei qi corpul ni se va ruina. Si, poate, ne vompune intrebarea: ce for{d ne pune corpul in migcare qi ce seintdmpld cu ea? indreptdndu-ne cu un ultim chin sufletescspre acest inceput care nu poartd un nume qi implordndu-lsd se intoarci, este foarte posibil sd simfim cl rugdciuneacste calea cea mai eficientd pentru ca trupul nostru sd iqirecapete forfele. $i vom mai infelege, probabil, cd nu cine-va anume ne-a ajutat, ci noi inqine.

    ^ Nu existd sprijin mai de nddejde decdt propriul umdr.ln zilele noastre insd, a te ajuta singur nu este o ocupa{iecare sb se bucure de popularitate. Cei care cred cd este ce-va normal s-ar putea sd nu qtie cb existd qi al{ii care credc[ este anormal. Eu md refer tocmai la cei normal anor-rnali cdrora nici nu le trece prin cap sd ceard ajutor atuncicAnd este vorba despre o suferinld sufleteascd sau o nepu-linld, frzicd, obiqnuitd. incd de cdnd eram elevd eram intere-satd sd aflu cum se d5 primul ajutor pentru ca sd md pot

    11

  • Lttule Viilrna

    ajuta chiar pe mine. Mai tdrziu, aceastd curiozitate m-a fb-cut sd dau examen la medicini. Este de infeles pentru c5,gtiind care este aavza bolii qi modul cum evolueazd ea, sr-ferin{ele pot sd fie preintdmpinate. Este drept cd nu intot-deauna, dar nu despre asta vorbim acum.

    De-a lungul timpului, ocupdndu-md de treburile mele,am intrat in contact cu multd lume care gAndea exact in-vers de cum g6ndeam eu. La cea mai micd traumd sau ouqoard suferinf[, primul lor gdnd era s5 apeleze la cel maibun medic. Se intfrmpld insd deseori ca nic6ieri in lume s[nu existe o asemenea medicind de inalt[ clasl care sd leconvin6.

    Oamenii aceqtia preiau imediat minunata idee ,,ajut6-te singur", dar, dupd cum aratb viala, o fac doar in vorbe.DupI observafiile mele, cei care se entuziasmeazd de totfelul de teorii pentru a se ajuta singuri, inclusiv de teoriapropusd de mine, in realitate nu le folosesc. $i dac[ le spuiadevdrul, se simt jigni{i pentru cd ?n mintea lor a ;ti esteegal cu a folosi. Majoritatea dintre ei igi pierde rapid inte-resul qi, dacdreniltatul nu se vede imediat, iqi pierde qi in-crederea qi speranfa. Cei care nu au incredere ar trebui sdqtie cd de cdnft cazi foarte uqor, dar ca si te ridici i1i trebu-ie timp. $i chiar qtiind acest lucru, nu iqi recapdtd increde-rea.

    Oricum ai intoarce-oo a te ajuta singur este un lucruextrem de greu. in plus, este ceva ce nu se termin[ nicio-datd. Fiind conqtienli de acest fapt, ajungem la concluziacd al[li ar trebui sd ne ajute. Cauzele pentru care ne ddm pe

    mdna altora sunt foarte multe. Cea mai banalil este neqtiin-

    !a. Neqtiinfa este doar o justificare de genul ,,nu sunt spe-cialist". Dar cd qi al1ii sunt, poate, neqtiutori * la asta nu negdndim sau nu vrem sd ne gdndim. Allii sunt obligali s5gtie. Dacd nu qtiu, trebuie traqi la rdspundere. Numai cd

    t2

    Ghid spir:itual pentru copii" p6riugi. barba{i Ei femei

    nimeni nu poate sd pdtrundd in sufletul cuiva care are ne-voie de ajutor. Adic[ nu poate sd trdiascd viafa lui sufle-teascd, ea fiind adevdrata viatd. Viala de pe pdmdnt estedoar imaginea in oglindd a vielii spirituale.

    Pentru ca si te aju{i pe tine trebuie si qtii ce sim{itu.

    Pentru ca si aju"ti pe altcineva trebuie si cunoqtisuferinfele altora. Cu cdt mai mult, cu atdt mai bine. Suntpersoane care au multd experienfd qi care, arbordnd o min6inteligentS, vor spune cu convingere .',, Credeli-md cd eu osd vd pun pe picioare. AmJdcut lucrul dsta de mii de ori".Pare si fie un fel de garanfie. Aqa spun doctorii, aqa spununii tdmdduitori. Se inqal[ qi unii qi alfii.

    Viafa ne arutd cd ingdmfarea unui profesionist,chiar de cea mai inalti clasi, are cel mai adesea conse-cinle triste deoarece niciun cizmar din lume nu poate sdmai facd ceva pentru ca o pereche de cizme care nu aufost bine tntrelinute sd arate ca noi. DacI face o astfelde promisiune, riscd sb iqi strice reputalia. Si atunci,dacdva fr acuzat, va trebui sd lupte sd qi-o rec0qtige. $iva fi cu siguranfd acuzat pentru cd aqa sunt acum timpu-rile - sd