1

LUPENI, SITUL MINIER – CĂRBUNEDepartementul Hunedoara, România

A- Adresa sitului :Str. Vitos Gavrila, nr.1Département HunedoaraRO - 335600 LUPENI

B- Contact :Gabriela Pascu,tel: 0040745658683 (RO)pascuggabi@yahoo.com,

C-Scurtă descriere (la origine) :

Amplasament:Exploatarea minieră este situată la Lupeni, in departamentul Hunedoara şi face partedin bazinul carbonifer Valea Jiului. Din punct de vedere al aşezării in cadrul oraşului,aceasta se află în extremitatea estică a centrului, pe malul rîului Jiu.

Istoric :Exploatarea organizată în vale a început la mijlocul secolului XIX, cînd cărbunele adevenit principala sursă de energie. Existenţa cărbunelui în subsol a fost insăcunoscută inainte de mijlocul secolului. In 1782, mineralogul Janos Benko a văzutarzând cărbune intr-un afloriment situat in aproximitate de oraşul Vulcan. In 1788,intr-o tentativă de a opri trupele turce, generalul austriac Landon, a ordonataprinderea unui afloriment de cărbune situat in aproximitate.Primele prospecţiuni în bazin au fost realizate in 1840. Interesul pentru resursele decărbune este datorată intensificării activităţii de exploatare şi preparare aminereurilor feroase. In primii ani, gestionarea perimetrului minier a fost asigurată de«Societatea de mine Transilvania - Vest», «Societatea anonimă de mine şi furnaleBraşov» şi acţionari austrieci. Pe urmă, rentabilitatea minelor din Valea Jiului s-adatorat achiziţionării in totalitate a exploatărilor de către «Societatea anonimă demine şi furnale Braşov» şi deschiderii primei căi ferate din Transilvania, Simeria –Petroşani (1867).În toată perioada dinainte de război, producţia de cărbune din Valea Jiului a fost intr-o creştere continuă: 853 t în 1868; 10680 t în 1870; 146546 t în 1880; 228487 t în1890; 880496 t în 1900; 1813372 t în 1910; 1939363 t în 1918 (cu un maxim de2229855 t în 1913). Pentru munca în exploatări au fost angajaţi mineri: polonezi,cehi, austrieci, slovaci, maghiari şi români (din regiunea Munţilor Apuseni şi din BaiaMare).În 1893, o uzină de preparare a cărbunelui a fost deschisă, având ariile de prepararela Coroieşti şi Petrila. Acestea din urmă reprezentând nucleele de preparare aîntreprinderii Petroşani. În 1898, au fost deschise primele cuptoare de cocs, tipul« Flammaofen » din ţară.La început, la Lupeni, exploatările au fost toate de suprafaţă; de exempluexploatările: « Est », « Sud », « Ştefan » şi « Victoria ». Primele exploatări minierede adâncime au fost deschise în 1930: « Victoria » şi « Ileana II », puţuri ce suntmenţinute chiar Şi astăzi. În 1930, a fost deschisă, cea mai mare staţie de mărunţireşi spălare a cărbunelui. În 1948 minele au fost naţionalizate. După 1990 întreagaactivitate industrială a inregistrat o mare scădere, din cauza restructurărilor dinsectorul minier, ce a consumat importante resurse financiare naţionale.

Situaţie actuală :

2

Este prevazută închiderea activităţii in vale. În ambele situaţii : închidere sau nu,măsuri de protecţie a elementelor valoroase (construcţii, instalaţii, etc.) trebuie să fieluate.

C- Localizare :Oraşul Lupeni, are o dezvoltare lenticulară, de-a lungul rutei naţionale DN66.Suprafaţa sitului, reprezintă o parte importantă din întreaga întindere a oraşului şieste amplasat la extremitatea estică a centrului acestuia. E limitat în partea de nordşi de sud de elemente naturale (pădurea şi râul Jiu), în est de de către colonia«Sfântul Ştefan» şi în vest de complexul sportiv «Minerul Lupeni».

E- Date şi arhitecţi :Numele arhitecţilor şi datele exacte nu sunt cunoscute. Pe măsura ce cercetarea vaavansa, acestea vor fi completate.

F- Analiza tipologică a sitului :În prezent, în Valea Jiului, funcţionează încă cinci exploatări, printre care şi Lupeni.Toate facând parte din « Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani ». Situl are încă,alura unui mare complex industrial, compus din : hale, silozuri, puţuri, şeminee,funiculare, imobile administrative, o centrală electrică şi alte anexe. Cu toate acestea,nu mai funcţionează la capacitatea maximă şi multe dintre construcţii sunt într-osituaţie precară. Ansamblul este foarte important din punct de vedere alpatrimoniului industrial.

G- Dimensiunile sitului :Nu se cunoaşte cu exactitate.

H- Compoziţia sitului :Ansamblul industrial este compus din trei părţi : 1. nucleul industrial; 2. diferitecolonii muncitoreşti – nu toate in proximitatea sitului, datorită diferitelor perioade dedezvoltare ale oraşului : Colonia Ştefan şi Cartierul Viitorului ; 3. diferite clădiriculturale şi sportive.

I- Promotori şi motivaţii:ONG–ul – asociaţia Valea Jiului. Este o structură asociativă, fondată în 2002. Scopuleste identificarea proiectelor ce vizează dezvoltarea comunitaţii în general.

J- Statutul reconversiei :Exploatarea este în continuare activă, dar funcţionează la capacitate redusă. Faceparte din categoria « industrie vie ». Clădirile au nevoie de curăţare şi restaurare.

K- Memoria universului muncii :Minele fiind încă deschise, tot ceea ce universul muncii reprezintă, poate fi încăobservat : muncitorii, îmbrăcămintea, condiţiile de muncă. Toate acestea – suntcompletate de : acţiuni culturale, Ziua Minerului (la fiecare început de august) şi demonumente istorice, care celebrează în mare parte revolta din 1929 (MunumentulMinerilor şi Minerul).

L- Reuşite şi eşecuri :Pentru arheologia industrială românească, cazul Lupeni este o oportunitate; datorităfaptului că acesta este încă activ şi complet. În ceea ce priveşte viitorul – trebuieluate măsuri de protecţie ale clădirilor şi instalaţiilor.

3

M- Costuri şi investiţii : -

N- Bibliografie :1.Wollmann, V., Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania, Volumul, EdituraHonterus, 2010, Sibiu, ISBN : 978 – 973 – 1725 – 66 – 6.2.Velica, I., Lupeni’ 29 – Blestemul Carbunelui, Editura Media Press, 1999, ClujNapoca.3.Velica, I,. Exploatarea miniera Lupeni (1884 - 2004), Editura Edy – Press, 2004,Petrosani.4. http://www.cnh.ro/

O- Autorul şi data elaborării fişei :

Pascu GabrielaJuillet 2013

Triunghiul de supravieţuire :

4

1. Plan Valea Jiului

Imagini istorice :

2. Imagine de ansamblu Lupeni (perioada intre cele doua razboaie mondiale)

5

3. Uzina de superfosfat şi de gudron

4. Cazinoul directorilor5. Palatul directorilor

6. Instalaţia de preparare – separare cărbune

6

7. Instalaţia de fabricare a cocsului (perioada intre cele două războaie mondiale)

Imagini cu situaţia prezentă :

8. Palatul Culturii

9. Cinematograful « Cultural »

7

10. Grupul şcolar « Minerul »

11. Situl minier Lupeni

8

12. Imagine globală a sitului minier Lupeni

13. Camera de control şi supraveghere

9

14. Staţie funicular

15. Spaţiu de intruniri

10

16. Centrala electrica

17. Puţul « Ştefan »

18. Puţ pe structură de beton (anii 70 - 80)

19. Puţ pe structură metalică

11

« Universul » industriei miniere :

20. Condiţiile de muncă

21. Monumentul minerilor

12

22. Instalaţii in funcţiune (fabricate in anii 30)