01

Cuprins

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

02

Argument…

... Lumina cuvintelor Ion Luca, am putea spune că acest titlu poate caracteriza

revista noastră deoarece vă vom prezenta în niște simple pagini articole speciale,

trudite din greu de către membrii echipei noastre. Odată ce ve-ți deschide această

revistă, un portal către frumoșii ani de liceu vi se va deschide în fața ochilor, emoțiile

primilor pași pe holurile liceului va vor inundă sufletul. Ve-ți simți timiditatea cu care

am pășit în acest colectiv, care, acum este unit și puternic.

Acest titlu nu este doar unul simplu, este plin de semnificație fiind chiar un

reprezentant al echipei. Sperăm ca prin aceste rânduri să vă fi adus aminte de

frumoasa perioadă în care și voi ați fost boboci și vrem să vă luminăm, prin cuvintele

noastrea portalul către frumoasa viață de licean.

Membrii echipei:

Moraru Georgiana

Olariu Andra

Oltean Roxana

Rusu Mihai

Sauciuc Diana

Şcheul Mirela

Simireanu Tudor

Tironeac Gabriela

Zelincă Teodora

03

Încă de la iniţialele gânduri care mi-au

venit în minte la auzul acestui titlu destul de

provocator,au fost acelea că pur si simplu doar

imaginaţia mea năstruşnică, poate face echipă cu

gândirea şi personalitatea tipică a fiinţei umane, în

lupta cu însuşi raţionamentul şi stăpânirea mea de

sine, faţă de această nouă etapă din viaţă, numită

mai ,,ştiinţific,, trecerea de la copilărie la o

maturizare treptată sau pur şi simplu cu letopiseţe

de neclintit din inimile noastre tinere şi îndrăzneţe

– care spun doar atât - ,,adolescenţa - o minune a

vieţii,, !

Toate aceste idei şi inspiraţii care dădeau

năvală în creierul si simţirea mea, au fost cauzate

propriu-zis de o singură minte dătătoare de noi

experienţe în domeniu şi anume doamna

profesoară de Limba şi Literatura Română, Heidel

Gabriela, care a venit pe neaşteptate cu o

propunere surprinzătoare de concisă, aceea de a

face o compunere pentru o viitoare oră cu

dumneaei, în care noii ,,boboceii,, - de abia treziţi

în febra veşnică a mult râvnitei perioade de liceu,

să povestim cu propriile noastre cuvinte şi

cugetări, cum ni s-a părut, sau cum am perceput

cea dintâi zi de studiu. La primele cuvinte adresate

nouă, am rămas puţin speriaţi, noi cei care vom

poposi timp de patru ani în incinta acestei familii

numeroase. Dar încetul cu încetul, prin ajutorul

exigenţei binefăcătoare, dar şi a şarmului

caracteristic doamnei profesoare, toate acestea

puţin destăinuite prin comnicarea realizată atât

verbal cât şi non verbal în primordiala oră de

literatură, am ajuns la concluzia, ( eu personal ) că

trebuie doar să-mi exprim sentimentele noi născute

în sânul acestei comunităţi, închegate prin însuşi

scopul ei, dar puţin presărate cu colegialitate, fără

răutate sau invidie şi nu în ultimul rând cu esenţa

vieţii – dragostea.

Însuşi mica mea compunere începe destul

de timid, când în prima mult aşteptatei zile am

păşit încrezător, dar puţin speriat, de atâţia mulţi

tineri, care, ca un roi erau adunaţi în stupul format

în împrejurul terenului de sport, din faţa liceului.

Trebuie să recunosc pe deplin, că la deschiderea

acestui nou an şcolar, am întârziat puţin ( poate că

acesta va fi un semn de bun augur, spre

îndeplinirea ţintelor fixate pe timpul ciclului liceal

? ).Aş fi poate prea curios şi indiscret, să sper că

voi afla atât de repede, calea acestui mister

necunoscut ! Dar totuşi, păşind cu nerăbdare şi cu

o oarecare reţinere, m-am furişat pe deplin,

încercând să mă alipesc câtuşi de puţin acestui

,,enorm stup de albine,, ! Slujba oficiată de

părintele, a fost ca un talisman dăruit noua de

pronie pentru viitorul an, iar prelegerea ţinută de

domnul director ne-a adus aminte de scopul nostru

pe care îl avem de îndeplinit , dar şi de avantajele

acestei lungi călătorii, pe care o vom parcurge la

acesta etapă de învăţământ, din cadrul vieţii

noastre ! În străfundul cugetului, simţeam

desăvârşit o nouă atracţie, puţin reţinută de

sentimentele fireşti, împăinjenite şi acum în inima

şi subconştientul meu, dar în acelaşi timp, am

căpătat şi un sentiment neaşteptat de încredere !

Gândul adolescentin că voi cunoaşte noi

colegi, noi grupe de profesori sau că voi lega noi

prietenii, mi-a dat un mănunchi de fiori, dar vârsta

mi-a răspuns în stilu-i caracteristic - ,,Mergi,

înaintează nu ai de ce să-ţi fie frică,

experimentează şi te vei convinge,, ! Pe de altă

parte a reflecţiei mele, raţiunea şi conştientul

puţin mai răbdătoare, mai sigure şi mai reţinute,

îmi prezentau o replică printr-un citat din celebrul

filozof german - Emanuel Kant, care spunea

studenţilor săi - ,,Dragii mei, două lucruri m-au

minunat pe mine în viaţă : cerul înstelat şi legea

morală din om ! Aceste două idei fundamentale,

caracterizează şi dezvăluie, istoria atât a epocii în

care trăim, a geniului natural, cât şi a iminentului

şi veşnicului necunoscut : profunzimea şi

complexitatea fiinţei umane !,, Gândindu-mă

mai bine la aceste celebre cuvinte, care te

provoacă inacceptabil la meditaţie, îmi dau seama

cu repeziciune că sunt deplin valabile şi în zilele

noastre !

Într-un sfârşit acceptabil acestei mici

proze, putem afirma cutremurător, ca şi măreţul

nostru filozof, că până la urmă, totul se rezumă la

propria-ţi fiinţa, cum reacţionează ea caracteristic

în faţa unei noi provocări, cum se pregăteşte psihic

şi moral şi fără dar şi poate, cum receptează

aproapele - persoana ta împreună cu aceste noi

principii, încercând să te accepte, să te iniţieze, şi

să te susţină pe mai departe în aceşti patru ani, spre

viitorul tău ce timid, dar sigur se va înălţa ! Iar ca

epilog… – ce vorbe mai înţelepte se potrivesc

decât ale marelui poet, prozator şi filozof român

Lucian Blaga, care rezuma un articol cu

următoarele : ,,Întotdeauna la periferiile credinţei

şi succesului se află, dragostea, smerenia, prietenia

şi buna cuviinţă !,,

04

Primele atestări documentare

Începutul a fost modest, cu peste 150 de ani in urmă... Așa îl atestă mărturiile scrise si nescrise. În mod oficial, școala în Dorna, nu o întâlnim decât in anul 1845. Aici cursurile s-au deschis intr-o casa de lemn la data de 1 octombrie 1845, cu limba de predare romană. În anul 1848, din cauza revoluției, școala a fost închisă pană în anul 1852, fiind transformată în spital. La data de 1 septembrie 1921 a fost înființat un gimnaziu de patru clase de către profesorul Vasile Lițu. La început el a funcționat tot în localul școlii din centru, însă după ce a fost transformat in liceu, la 1 septembrie 1924, a fost mutat în localul stațiunii balneare, iar la data de 30 noiembrie 1930 a fost desființat.

Vatra Dornei deși este singurul oraș din Ținutul Dornelor, nu a avut nici o școală secundară bine organizată, și de lungă durată, pană după 23 august 1944. Pană atunci a funcționat în mod vremelnic, gimnaziul întemeiat la 1 septembrie 1921, care la data de 1 septembrie 1924 devine liceu, însă din cauza crizei financiare din acele vremuri a fost desființat. În această situație copii din aceste parți care vroiau să-și continue studiile trebuiau să meargă la Câmpulung Moldovenesc sau în alte orașe. La 1 septembrie 1955 s-a înființat o școală medie mixtă ce și-a început activitatea în clădirea "Runc" din str. 7 Noiembrie nr. 50, școală, care la data de 1 septembrie 1965 și-a schimbat denumirea în "Liceu".

Invenţia invenţiilor

răia odată un meşter care era cel mai faimos inventator din oraşul său. Inventase cheia ochelarii

cu lunetă, oglinda reglabilă care te arăta cu zece kilograme mai slab şi multe altele. Toate lucrurile inventate erau extrem de utile şi sporeau confortul vieţii, aşa că, primind în fiecare zi comenzi de invenţii, devenise un om foarte bogat. Ca orice bogat, începu o viaţă de huzur, dar grozav de plictisitoare. Într-o după-amiază călduţă de primăvară, meşterul şedea plictisit în faţa căsoiului său care îi citea gândurile şi-l servea cu limonadă atunci când îi era sete. Terminase toate comenzile din ziua respectivă şi nu ştia cu ce să-şi omoare timpul. „Ia să mai inventez ceva!”, îşi zise meşterul şi se

apucă de treabă. Voia să inventeze ceva nemaivăzut, prin care să ajungă celebru. După două ore de muncă, construi un cub uriaş din sticlă, în care se afla o sferă de metal acoperită cu ţepi, ca un arici. În vârful fiecărui ţep îmbobocea câte o floare roşie. Cubul fu aşezat pe un postament din bronz, pe care scria „Invenţia invenţiilor”. În timp ce-şi admira opera, lângă el îşi făcu apariţia primarul oraşului. - Ce faci, meştere? E gata biroul meu care semnează şi parafează sigur acte? Se interesează primarul. - Sigur că da, răspunse meşterul. Cum te împaci cu scaunul în care poţi dormi la şedinţe, fără ca nimeni să observe? - Sigur că da, răspunse meşterul. - Cei chestia asta? O nouă invenţie de-a ta? - E mai multe de-atât, spuse meşterul cu mândrie. E „invenţia invenţiilor”! Primarul u prea pare convins de vorbele meşterului: - Da? Şi ce face invenţia asta a ta? Meşterul rămase blocat. Abia atunci îşi dădu seama că nu se gândise la nici o utilitate pentru invenţia sa. Dar cum putea să-i spună primarului? Atunci în veni în minte un răspuns inteligent: - Nu face nimic. „Invenţia invenţiilor” nu face nimic! Primarul rămase cu gura căscată. - Dar …. E genial! O invenţie care să nu folosească la nimic. Trebuie să o expunem în piaţa publică. Curând, la casa meşterului apar câţiva funcţionari de la primărie, care luară cubul pe sus şi îl duseră în piaţa publică. Cetăţenii oraşului o priviră cu uimire după care cu oarecare dispreţ. - Imposibil! Trebuie să folosească la ceva, zise o cucoană rujată şi parfumată. Pe mine acei ţepi mă duc cu gândul la ondulatorul de păr… - Aiurea! Îi replică domnul de lângă ea. Tu vezi florile din vârful ţepilor? E o unealtă de grădinărit! - Şi cubul? Interveni în discuţie un tânăr. Eu aş băga invenţia asta în categoria materialelor de construcţie… În cele din urmă, luă cuvântul meşterul:

- Dragi cetăţeni, această invenţie nu foloseşte la nimic. Atunci se auziră exclamaţii şi huiduieli. - Ce nevoie avem de o invenţie inutilă? Strigă tânărul. Ne-ai dezamăgit, meştere! Mai bine mă duc acasă, să mă uit la televizor cu zece posturi pe care le poţi vedea în paralel…o invenţie minunată, care îţi aparţine! - Plec şi eu, spuse femeia cea cochetă. Cred că am uitat în priză prăjitorul de pâine care unge feliile cu unt. Oameni începură rând pe rând să plece. În scurt timp, în piaţă nu mai rămăsese decât meşterul şi cu primarul. Acestuia îi venea să plângă de ciudă, fiindcă invenţia sa nu

plăcu nimănui. Furios meşterul merge acasă şi distruge toate invenţiile. Curând, peste tot erau scânduri rupte, ţevi contorsionate, cabluri şi cioburi. Meşterul jură că nu va mai inventa nimic niciodată. O dată cu trecerea vremii, invenţia fusese uitată. Totuşi florile din vârful ţepilor continuau să îmbobocească şi erau pe zi ce trece tot mai frumoase. Treptat, locuitorii oraşului mergeau zilnic în piaţa publică, se uitau cum reflectau razele soarelui în cubul de sticlă şi admirau umbrele ţepilor pe asfalt Se bucurau în sinea lor când zăreau o nouă floare îmbobocind.

- Meşterul acesta… de fapt, e un artist! Trase concluzia tânărului. Aşa e! spuse şi bătrânul. Invenţia asta e o operă de artă! - Să mergem la maestru să-i mulţumim! Propuse doamna. Datorită invenţiei lui, oraşul nostru are o personalitate! Meşterul nu se aşteptase să-i vină dintr-odată atâţia vizitatori, care intrau cu sfială în căsoiul lui ce nu mai citea gânduri pentru că se defectase. Se simţi, brusc, fericit.

INVENŢIA INVENŢIILOR

Ştiaţi că....

?

...de-a lungul

vieții,omul se

hrănește circa 4

ani?

...aproximativ 90% din

populația planetei

locuiește în Emisfera

Nordică?

...un om uită, în medie,circa

80% din tot ce a învățat într-

o zi?

...aproximativ 6000

fulgere lovesc

Pământul în fiecare

minut?

...pe Uranus

vara durează 21

de ani?

...ceaiul este a doua

băutură consumată în

lume după apă?

...un pahar cu apă

fierbinte îngheața

mai repede în frigider

decât unul cu apă

rece?

2. Privește cartea ca o

mină din care trebuie

să extragi lucrurile

esențiale.

10 TEHNICI PENTRU A ÎNVĂŢA REPEDE

3. Renunță la

cititul cu voce

tare.

4. Învață logic-făcând

analogii.

5. Renunță la recitirea

paragrafelor deja

parcurse – NU sări

paragraful.

1. Mărește

constant viteza

cu care citești

6. Folosește

viziunea periferică.

7. Învață să citești

cuvintele cheie.

9. Învață la

timpul

potrivit.

8. Elimină opririle

pe un singur

cuvânt.

10. Stabileşte un

obiectiv pentru

sesiunea de citit.

09

Eşti o persoană tolerantă cu ceilalţi?

1. În grupul tău de colegi este o

persoană care s-a născut în altă ţara și

nu vorbește prea bine română. Care e

părerea ta despre această persoană?

a)nu-i ușor să te muți într-o țară străină

și să înveți limba respectivă

b)nu se străduie să o învețe, dacă ar face-

o ar vorbi mai bine limba

2. Vezi o persoană foarte grasă.

Primul lucru la care te gândești este că:

a)această persoană nu face nicioadata

sport, mănâncă în exces și nu are nici un

fel de motivație sau mândrie în felul cum

arată

b)e posibil ca această persoană să aibă

serioase probleme de sanatatecare au

determinat-o să ajungă așa

3. Unul din membrii grupului tău

urmărește în mod regulat o emisiune

despre care tu crezi că este o prostie.

Ce crezi despre acea persoană?

a)este cu siguranță ceva în neregulă cu

orice persoană care urmărește o

asemenea emisiune

b)gustul său în emisiuni este diferit de al

meu

4. Cineva îţi povestește despre o

persoană de 40 de ani, pe care nu o

cunoști, care încă locuiește cu

părinţii... Ce crezi despre acea

persoană?

a)probabil că are bune motive pentru

astasi oricum nu am suficiente informații

pentru a o judecă

b)iară o persoană fără ambiție și care nu

se descurcă în viață

5. Afli că un bun prieten de-al tău are

convingeri politice complet diferite de

ale tale. Hotărăști să...

a)rupi prietenia, sau să o lași mai moale

b)prietenia despartă granițele politicei,

într-o democrație putem fi prietenii

acceptând faptul că avem convingeri

politice diferite

6. Ești în aeroport, te-ai așezat la

coadă așteptând să te îmbarci în avion,

când o persoană ce pare a fi din ț ările

arabe este invitată afară din rând

pentru a nouă verificare...

a)intru în panică cu gândul că e un

terorist și vorbesc cu personalul din

aeroport pentru a afla mai multe

informații

b)robabil că nu e nimic, dar e bine că

cineva e acolo și verifică de două ori

7. Ţi se face o farsă urâtă, în ce mod

reacţionezi?

a)fac haz de necaz

b)mă supăr

8. Persoanele care sunt foarte

amabile și drăguț e o fac din interes.

a)da

b)nu

9. Te deranjează persoanele care

mănâncă și beau mult la petrecerile pe

care le organizezi?

a)da, dar nui băi, nu le mai invit data

viitoare

b)nu în mod deosebit

10. Dacă un prieten din cadrul

grupului din care faci parte încearcă să

fie șeful întâlnirii, ce gândești despre

el?

a)ce obrăznicie!

b) n-am nimic împotrivă

11. O prietenă (sau un prieten) puţin

cam plictisitoare te roagă mereu să o

însoţești prin oraș, pe unde are să-și

rezolve diverse probleme, ori la

cumpărături. Acum te sună să te roage

din nou (pentru a câtă oară??) să o

însoţești. Ce-i răspunzi?

a)n-ai putea uneori încerca să te mai

descurci și singur(ă)?

b)îmi pare rău, dar acum nu am timp, am

altceva de făcut.

12. La o reuniune la care participă

persoane de toate vârstele, într-unul

din grupurile în care se discută, cineva

mai în vârstă explică celorlalț i că "pe

vremea ei" era mult mai bine decât

acum din toate punctele de vedere, etc.

Cum reacţionezi?

a)nu mai ascult, dacă se poate plec și alte

grupuri de persoane care discută,dacă nu,

plec de tot de la reuniune

b)îi spui că părerile sale reflectă o părere

strict personală, pe care tu n-o

împărtășești

13. Ești bun (bună) prieten cu un

coleg (o colegă) de sex opus. Afli însă

că prietenia voastră provoacă gelozia

soţului (soţiei) prietenului tău

(prietenei tale).

a)îmi păstrez calmul, e o falsă problemă

b)o asemenea bănuiala mă rănește

14. Te ocupi cu organizarea unui joc,

la care să participe prietenii din grupul

tău. Pe cine inviţi?

a)îi invit doar pe cei care știu cum se

joacă acest joc

b)îi invit pe toți

15.Ce părere ai despre personele

extravagante?

a)că sunt persoane deosebite de ceilalți

b)că o fac în mod ostentativ (o fac

special)

16. Ce părere ai despre cineva care și-

a pierdut locul de muncă?

a)în timp, se poate întâmpla oricui

b)nu își făcea probabil bine treaba

17. Obișnuiești să te întâlnești și cu

persoane care nu au aceleași idei,

cultură și stil de viaţă ca tine?

a)da

b)nu

18. Le dai dreptate celor care încearcă

să-i recupereze pe dependenţii de

droguri?

a)da

b)nu, cred că e pierdere de timp

19. Ţi se întâmplă adesea să ridici

glasul pentru a-ţi susţine punctul de

vedere?

a)da

b)nu

20. Îţi plac noutăţile?

a)da

b)nu

21. Ești de acord că foarte multe

persoane nu știu să-și facă treaba?

a)da

b)nu

Feliciări! Eşti o persoană tolerantă! Acum pe baza tabelului de mai jos

calculează-ţi punctajul şi vezi cât de tolerant ești:

De la 21 la 15 puncte.

Ai o minte deschisă și ești o persoană tolerantă cu ceilalți. Ești o persoană dotată cu multă

flexibilitate. Respecți gândurile și comportamentele diferite de ale tale, cu condiția ca ele să nu

atenteze la libertatea ta, situație în care te vezi nevoit(ă) să intervii cu tact. Răbdarea de care dai

dovadă este superioară celei medii. Probabil că această deschidere mintală se datorează unei solide

culturi sau unor frecvente șederi în străinătate. Din păcate, cei din jur, care nu te cunosc prea bine,

interpretează această toleranță ca o slăbiciune, de care caută să profite. Ar trebui să existe mai

multe astfel de persoane.

De la 14 la 8 puncte.

Ești o persoană destul de tolerantă. Ești o persoană capabilă să înțeleagă punctele de vedere

diferite de ale tale. Îți place să-ți compari ideile cu ale altora. Chiar dacă ești foarte prins(ă) în unele

discuții, încerci să nu fii agresiv(ă). Însă în fața ignoranței, mitocăniei, etc., suplețea de care dai

dovadă se diminuează, caz în care nu eziți să spui adevărul celor care te rănesc.

De la 7 la 0 puncte.

Nu ești o persoană tolerantă. Ești o persoană intransigentă, cu idei foarte precise, pe care le aperi

cu vigoare, culmea, și când nu e necesar. Nu te simți bine când discuți calm cu cineva care nu are

aceeași părere cu tine, te ambalezi ușor pentru fleacuri și uneori chiar începi să țipi. În orice situație

încerci să-ți impui punctul de vedere, iar dacă nu reușești, pleci trântind ușa după tine.

Comportamentul tău nu prea inspiră simpatie din partea celorlalți.

a) b)

1. 1p 0p

2. 0p 1p

3. 0p 1p

4. 1p 0p

5. 0p 1p

6. 0p 1p

7. 1p 0p

8. 0p 1p

9. 0p 1p

10. 0p 1p

11. 0p 1p

12. 1p 0p

13. 1p 0p

14. 0p 1p

15. 1p 0p

16. 1p 0p

17. 1p 0p

18. 1p 0p

19. 0p 1p

20. 1p 0p

21. 0p 1p

chiul fotografic vede numai prin

filtrul sufletului și al stării de moment. Un

fotograf poate vedea ce este în sufletul

tău rotind o singură dată inelele

obiectivului aparatului de fotografiat și

astfel o explozie de sentimente și culori,

pictează pe o foaie simplă emoții, gânduri

și priviri.

Dar cum fotografia este o artă, nu

este simplu să realizezi ceva reușit.

Trebuie să pui mult suflet în fiecare

mișcare pe care o faci, fiecare cadru

trebuie privit din toate perspectivele,

lumina trebuie să fie destul de puternică,

încât să poți vedea perfecțiunea.

Când fotografierea lucrurilor

începe să devină o pasiune ești prins între

a fi un fotograf sau a fi cel fotografiat și

este greu să alegi între a privi spre

perfecțiune sau a-ți lasă sufletul să se

deschidă în față unui obiectiv care ar

putea să îl îmbrace în mii de costume,

creeandu-I o scenă pe care să își joace

piesa de teatru. Tu ce ai alege? Eu am

ales. Am ales să privesc perfecțiunea în

fotografiile mele, în pasiunea mea, care a

devenit tot mai influentă în deciziile mele

și în viața mea. Astfel am început să

privesc lumina altfel, fiind esențială în

„viața mea profesională” - fotografia.

Eu am ales să fotografiez oameni,

să privesc dincolo de chipurile perfecte, să

privesc direct prin retina muzei mele. În

poze, oamenii sunt mai buni, în ochii lor

poți cîți stări de moment, sentimente

trecătoare. Totul, eu prin fotografie pot

vedea totul și nu îmi pot imagina viața fără

sunetul aparatului de fotografiat care,

clonează gândirea mea.

Așa am învățat să țin captive

amintirile și sentimentele, clipele de

neuitat, privind în trecut sau în present,

prin fotografie.

( Sauciuc Diana)

Un ger cumplit a îngheţat orice

suflare într-un orăşel numit Vatra

Dornei. Împreună cu clasa a9a E de

la liceul Ion Luca am decis să

vizităm adăpostul de căţei unde

multe suflete de gheaţă aşteaptă un

miracol. Drumul lung şi frigul au

dovedit că nici măcar un câine nu

merită scos din casă, dar sunt mulţi

căţeluşi care nu au o casă, acest

lucru trist ne-a motivate să

continuăm adevărata aventură prin

viscol şi frig.

Mulţi căţei abandonaţi au fost aduşi

la adăpost, unde primesc hrană.

Este greu deoarece frigul a început

să devină tot mai insuportabil

pentru micile fiinţe adăpostite acolo.

Hrana le este asigurată dar

afecţiunea

!? Cine le oferă afecţiunea de care

are nevoie un pui de căţel?

Când adăpostul are vizitatori, multe

codiţe flutură în aer, în speranţa că

vor primi un cămin unde căldura şi

hrana nu sunt o problemă

Şi acest căţeluş speră să fie luat

acasă de cineva unde să devină cel

mai bun prieten al omului. În aceşti

ochi putem citi tristeţea pe care o

are în suflet acest căţel lipsit de

libertate şi chinuit de gerul

năprasnic.

Frigul necruţător a început

să facă victime la adăpostul de căţei

din Vatra Dornei. Sperăm ca vara să

aducă mai multă speranţă pentru

aceste animale aflate în pericol.

17[Type text] Page 1

Poveste de iarnă

18

O pasiune este pentru un om în primul rând,

definitorie, pentru a exprima către lumea

înconjurătoare cine este el, iar în al doilea rând, o

pasiune reprezintă modalitatea prin care persoana

se dimensionează și redimensionează spre ea

însăși. Dintotdeauna oamenii au avut pasiuni.

Unii au fost războinici, alții dinpotriva casnici; unii

au fost pasionați de vânătoare, alții dinpotriva de

protecția animalelor; unii au fost colecționari de

orice, alții resping colecțiile aruncând orice. O

pasiune este ca un monodeism care la început este

doar o încercare de a avea ceva pentru că dorința

aceasta vine din nevoia de a acumula, de a poseda,

însă, pe urmă devine pathologic, noi fiind în stare

să renunțăm la aproape orice pentru colecția

noastră sau pentru pasiunea noastră.

Cea mai mare pasiune a vieții mele sunt

caii. Atunci când eram mică, la bunici am protestat

când unchiul meu m-a urcat pentru prima dată pe

șaua unui cal. Dar odată urcată nu am mai vrut să

cobor. De atunci pasiunea mea pentru cai s-a

dezvoltat. Nici acum nu pot să mi-o explic. .

Iubesc pur și simplu caii pentru privirea lor

melancolică, privire care îți dă o stare de liniște

dar care te pune și pe gânduri. Când sunt supărată

prefer să mă plimb Călare. Aceste animale sunt

inteligente, afectuase, ușor de dresat, atât timp

cât le iubești. Și căluțul meu “Buna” este pentru

mine o adevărată oază de afecțiune, de prietenie

,de sinceritate , deoarece spre deosebire de unii

oameni ea stie să întoarcă

toate sentimentele investite în ea. Ea este

copilașul meu, căruia îi dedic mult timp, iar

atunci când eram în clasa a 5-a, pentru a scăpa

de școală și a mai sta o perioadă la bunici

alături de ea, m-am ascuns în iesle. Tot prin

intermediul acestei mari pasiuni, astăzi am

nenumărați prieteni, atât reali cât și virtuali

pe “Facebook” , împreună cu care discut și mă

informez despre cum am putea face pentru ca

prietenii noștri caii, să fie și mai fericiți și mai

bine îngrijiți.

Pentru această prietenie sunt în stare de

multe sacrificii, de mult timp, chiar ultimele

economii sunt în stare să mi le cheltuiesc

pentru a-i mai cumpără ceva dragei mele

prietene. Deci,

această pasiune mă dezvoltă ca om, fiind tot

timpul interesată despre ce este nou în acest

domeniu, despre tehnici de dresaj, despre

alimentative, despre tot ceea ce noi, oamenii

putem face pentru aceste animale

excepționale care cred că totuși nu sunt atât

de promovate nici în calitate de animal de

companie, nici în calitate de partener pentru

un sport extraordinar, echitația.

(Zelincă Teodora)

Glume…

Doi prieteni discutau despre inteligenţa câinilor. Unul povesteşte: - Am un câine. Mă întorc seara de la lucru şi îl găsesc întins în pat. Bineînţeles i-am tras o bătaie bună să se înveţe minte să nu mai stea pe pat. A doua zi când mă întorc, îl găsesc lângă pat, dar bineînţeles, patul era cald. Iar l-am bătut. Şi a treia zi, ce crezi? Când am ajuns acasă, l-am găsit suflând ca să se răcească patul…

Un şofer care a lovit o găină se dă jos din maşină şi-l întreabă repede pe băieţel care privea de pe trotuar: - Crezi că găina asta e din curtea ta?!! - Nu răspunde băieţelul. Ale noastre nu sunt aşa turtite.

Un om îşi cumpărase o plasă nouă pentru ţânţari. Se trezeşte în miezul nopţii şi aude: bâzzz, bâzzz! Omoară 5 ţânţari! Aude iar! Nervos, mai omoară 10. Încearcă să adoarmă, când iarăşi: bâzzz! Se trezeşte, aprinde lumina şi se îndreaptă nedumerit către plasă. Când, ce vede? Un ţânţar mare ridica plasa, iar ăia mici intrau…

20

(Olariu Andra)

CCuullmmii...... CCCuuulllmmmeeeaaa pppeeedddiiiccchhhiiiuuurrriiiiii:::

SSSaaa fffaaaccciii uuunnnggghhhiiiiiillleee uuunnnuuuiii pppiiiccciiiooorrr dddeee pppaaattt...

CCuullmmeeaa vviitteezzeeii:: SSaa ssttiinnggii lluummiinnaa ssii ssaa aajjuunnggii

iinnaaiinntteeaa eeii iinn ppaatt..

CCuullmmeeaa aammaabbiilliittaattiiii:: SSaa--ssii cceeaarraa ssccuuzzee pprrooffeessoorruull

ccaarree ttee--aa pprriinnss ccooppiiiinndd..

CCuullmmeeaa ccrruuzziimmiiii::

SSaa bbaattii uunn ccaatteell ddee uussttuurrooii,, iiaarr eell ssaa ttee

mmuussttee.. CCuullmmeeaa pprroossttiieeii:: SSaa ssttiinnggii uunn bbeecc ssii ssaa aapprriinnzzii uunn cchhiibbrriitt ssaa vveezzii ddaaccaa ss--aa ssttiinnss bbeeccuull..

CCuullmmeeaa ggeeooggrraaffiieeii::

SSaa ddeesscchhiizzii PPoorrttiillee ddee ffiieerr ccuu CChheeiillee

BBiiccaazzuulluuii..

CCuullmmeeaa rraabbddaarriiii:: SSaa--ttii nnuummeerrii ppaarruull ddiinn ccaapp ccuu mmaannuussaa ddee bbooxx!!

LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi

ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu

caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu

vintelorIonLuca

LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi

ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu

caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu

vintelorLuminaCuvintelorIonLucaLum

inaCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelo

rIonLucaLuminaCuvintelorIonLucaLu

minaCuvintelorIonLucaLuminaCuvint

elorIonLucaLuminaCuvintelorIonLuca

LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi

ntelorIonLucaLuminaCuvintelorLumin

aCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelorI

onLucaLuminaCuvintelorIonLucaLumi

naCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelo

Lumina Cuvintelor “Ion Luca”

Realizată de elevii clasei a IX-a E