PROGRAMA CADRU Calificarea: LUCRĂTOR ÎN STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII Cod Nomenclator: 7122.1.3

Sectorul: Construcţii

Nivelul 1

Programa – cadru a fost elaborată în cadrul proiectului Româno – German „Asigurarea calităţii formării profesionale în România” implementat de ABU Consult în numele GTZ

Centru Pilot: Fundaţia Româno – Germană Timişoara

Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Construcţiilor

Autori: Ştefan Neamţu Dan Ionel Lazăr Mihail Bocănete Referenţi: Liliana Voicu Mihail Munteanu

Aprobare CNFPA:

Verificatori:

Referenţi de specialitate în cadrul procesului de validare:

Bucureşti, 2004

CUPRINS

Pag.

1. Structura pe niveluri a calificărilor şi a ocupaţiilor în cadrul subsectorului........3

2. Prezentare generală....................................................................................................6

3. Standardul utilizat în elaborarea programei-cadru:................................................8

4. Durata cursului...........................................................................................................8

5. Condiţii de acces........................................................................................................8

6. Obiective generale......................................................................................................8

7. Tematică......................................................................................................................9

8. Recomandări metodologice.....................................................................................20

2

1. Structura pe niveluri a calificărilor şi a ocupaţiilor în cadrul subsectorului O calificare este importantă prin consecinţele pe care le poate avea pentru viaţa

profesională a individului, fie prin posibilitatea de a găsi un loc de muncă şi a fi încadrat pe o anume ocupaţie, fie prin oportunităţile de dezvoltare profesională asociate calificării, respectiv posibilitatea ca persoana să continue formarea şi să poată obţine o calificare de rang superior. Cadrul legal actual propune două documente distincte care reglementează aceste consecinţe, respectiv: Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare (NC). Cele două documente nu sunt corelate, publicul putând avea probleme în a se orienta în alegerea unei calificări.

În cele ce urmează, propunem o relaţionare a calificărilor din sfera lucrărilor de zidărie care să ţină cont de activităţile desfăşurate şi să poată sta la baza unei abordări gradual-piramidale a calificărilor, în care calificările de nivelul I, mai generale, să reprezinte baza de formare pentru cele de nivelul II, mai înguste şi care, la rândul lor, să poată continua cu programe de specializare şi/sau calificări de nivelul III, după cum este reprezentat schematic în figura din pagina următoare. Astfel, calificarea de Lucrător în structuri pentru construcţii (7122.1.3) poate reprezenta baza pentru următoarele calificări de nivelul II:

- Zidar, pietrar-tencuitor 7122.2.1 - Sobar 7122.1.1 (greşit încadrată la nivelul I) - Fierar betonist montator prefabricate 7123.2.1 - Constructor structuri monolite 7123.2.2

Calificarea de sobar este greşit încadrată la nivelul I de calificare, activitatea sobarului fiind una de mare complexitate şi răspundere, depăşind cadrul impus de definiţia oficială a nivelului I: „Persoana este responsabilă de execuţia propriei activităţi. Munca presupune în special activităţi simple, de rutină”. Propunem deci încadrarea sa la nivelul II.

Pentru următoarele calificări de nivelul I nu există standarde ocupaţionale iar denumirile nu sunt utilizate în practică de întreprinderile de profil, deci nu ne putem pronunţa în privinţa locului lor în structura calificărilor:

- Constructor pietrar 7122.1.2 - Montator elemente prefabricate 7129.1.9

În mod asemănător, nu ne putem pronunţa în legătură cu următoarele calificări de nivelul II, care nu sunt utilizate de întreprinderile din judeţ:

- Zidar coşuri fabrică 7122.2.2 - Constructor cuptoare metalurgice 7122.2.3

Întrucât în domeniu nu au existat până acum ocupaţii în COR care să corespundă nivelului I de calificare, propunem completarea COR-ului cu ocupaţia Lucrător în structuri pentru construcţii. Precizăm că întreprinderile au considerat utilă această calificare, având nevoie de personal calificat la acest nivel.

3

Pentru calificarea Zidar, pietrar-tencuitor, ocupaţiile corespondente sunt: - Zidar pietrar 712201 - Zidar roşar-tencuitor 712205

Propunem ca ocupaţia Zidar-restaurator 712206, să fie considerată ca o specializare, la care se ajunge după ce o persoană are calificarea de zidar.

Structura pe niveluri a calificărilor în cadrul subsectorului

TEHNICIAN ÎN CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE COD NOMENCLATOR 3112.3.3

NIVELUL 3

MODUL 3

ZIDAR PIETRAR TENCUITOR SOBAR

FIERAR BETONIST MONTATOR

PREFABRICATE

CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE

Cod nomenclator Cod nomenclator Cod nomenclator Cod nomenclator

7122.2.1 7122.1.1 7123.2.1 7123.2.2

NIVELUL 2 MODUL 2

LUCRATOR IN STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII COD NOMENCLATOR 7122.1.3

NIVELUL 1

MODUL 1

4

STRUCTURA PE NIVELURI ŞI MODULE A CALIFICĂRII ÎN CADRUL SUBSECTORULUI

TEHNICIAN CONSTRUCTOR

ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR

M 4. Lucrări de finisaje uscate

(OPŢIONAL)

M 3. Lucrări de tencuieli umede

M 2. Lucrări de zidărie Mo

dule/

tem

e sup

limen

tare

N I V E L 2

LUCRĂTOR ÎN STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII

M 1. Lucrări de structuri pentru construcţii

N I V E L 1

N I V E L 3

5

2. Prezentare generală a programei cadru

Programa-cadru pentru „Lucrător în structuri pentru construcţii”, nivelul I de calificare, a fost elaborată în cadrul proiectului: „Asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor din România”, având drept scop orientarea formării profesionale spre competenţele reale solicitate de întreprinderi .

Conţinutul programei cadru urmăreşte pregătirea profesională în meseria de Lucrător în structuri pentru construcţii, cod nomeclator 7122.1.3, astfel încât la sfârşitul cursului (modulului) absolventul să cunoască şi să poată executa lucrările corespunzătoare competenţelor din standardul de pregătire profesională pentru nivelul 1 de calificare, dar să poată opta şi pentru varianta continuării cursului cu modulele 2 şi 3 pentru a dobândi calificarea de Zidar Pietrar Tencuitor.

La elaborarea programei cadru s-a avut în vedere: - compararea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională

cu solicitările reale ale întreprinderilor. - structurarea pregătirii profesionale aşa încât să răspundă cerinţelor reale ale

producţiei - alegerea meseriei să creeze posibilitatea continuării pregătirii profesionale pe

verticală (cu nivelul 2, eventual şi nivelul 3)

Pornind de la solicitările firmelor de profil (anchetate cu ajutorul unui chestionar) şi de la prevederile standardului de pregătire profesională, a rezultat că muncitorul calificat ca Lucrător în structuri pentru construcţii trebuie să posede competenţe în activităţile de bază necesare la executarea lucrărilor de Construcţii structuri, astfel:

- Săpături şi sprijiniri - Cofraje din lemn - Lucrări simple de armare - Lucrări de betoane - Zidării simple de cărămidă - Tencuieli obişnuite drişcuite

S-a optat pentru o structură compactă cu un singur modul pentru nivelul 1 de

calificare. În acelaşi timp, acesta a fost integrat în structura generală a pregătirii pentru calificarea Zidar Pietrar Tencuitor, ca modul I în programa-cadru pentru această calificare de nivel II.

Durata cursului este estimată la 470 de ore de pregătire teoretică de specialitate şi

de pregătire practică şi se poate derula pe parcursul a circa 12 săptămâni (3 luni). Ponderea pregătirii practice de specialitate faţă de pregătirea teoretică este de 2/3

, considerând-o ca cea mai eficientă.

6

La finalul cursului absolventul va poseda cunoştinţe generale despre construcţii şi materiale de construcţii şi va fi capabil să prelucreze materialele de construcţii în vederea punerii lor în operă, să execute lucrări simple de săpături şi sprijiniri, cofraje din lemn, lucrări simple de armare, lucrări de betoane, zidării şi tencuieli simple încadrându-se în normele de timp şi cu respectarea condiţiilor de calitate.

De asemenea, absolventul va fi capabil să comunice eficient la locul de muncă folosind terminologia de specialitate, să identifice sarcinile de efectuat, cerinţele legate de acestea şi să planifice activităţile curente fapt ce va uşura integrarea lui într-o activitate de construcţii

Finalizarea cursului se va realiza prin susţinerea examenului final, cei care îl promovează obţinând un certificat de calificare însoţit de suplimentul descriptiv conţinând competenţele dobândite, care conferă absolventului dreptul de angajare într-o întreprindere de profil dar şi dreptul de înscriere la alte cursuri de calificare de Nivelul 2, conform cu structura de pregătire prezentată anterior.

7

3. Standarde utilizate: Pentru elaborarea Programei-cadru s-a utilizat Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea „LUCRĂTOR ÎN STRUCTURI PENTRU CONSTRUCŢII” ediţia 2003. 4. Durata cursului: Durata totală a cursului: 470 de ore Din care:

Durata totală a pregătirii teoretice de specialitate: 150 de ore Durata totală a pregătirii practice de specialitate: 320 de ore

din care: - pregătire practică în atelierul şcoală: 160 de ore - pregătire practică în întreprindere: 160 de ore

5. Condiţii de acces:

- absolvenţi ai cursului gimnazial de 8 clase cu sau fără examen de capacitate

- vârsta minimă 16 ani

- certificat medical cu specificaţia „Apt pentru calificarea de Lucrător în construcţii”

6. Obiective generale La finalul cursului absolvenţii va dobândi competenţele corespunzătoare următoarelor unităţi de competenţă menţionate în standardul de pregătire profesională:

Comunicare şi numeraţie Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei Igiena şi securitatea muncii Lucrul în echipă Organizarea locului de muncă Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă Rezolvarea de probleme Satisfacerea cerinţelor clienţilor Noţiuni generale despre construcţii Materiale de construcţii şi prelucrarea materialelor Planuri pentru construcţii Săpături şi sprijiniri Cofraje din lemn Lucrări simple de armare Lucrări de betoane Zidarii simple de cărămidă Tencuieli obişnuite drişcuite

8

7. Tematică

Obiective de referinţă Conţinutul de bază pe teme / secvenţe de pregătire

Metode de formare

Mijloace de instruire/materiale

de învăţare Criterii de evaluare

La finalul modulului cursantul va fi capabil: • să recunoască tipurile de construcţii

Tema nr. 1 Noţiuni generale despre construcţii 1.1. Definirea construcţiilor, tipuri de construcţii, clasificarea construcţiilor după rol

conversaţia descoperirea studiul de caz

− folii de retroproiector

− videocasete − cataloage

• defineşte construcţiile • identifică şi clasifică

construcţiile după rol

• să identifice condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească construcţiile

1.2. Condiţii tehnico-economice pe care trebuie să le îndeplinească construcţiile

- condiţii de funcţionalitate - condiţii de rezistenţă şi stabilitate - condiţii de durabilitate

conversaţia problematizarea descoperirea studiul de caz

− folii de retroproiector

− videocasete

• enumeră condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească construcţiile

• să identifice categoriile şi tipurile de elemente de construcţii ale unei clădiri

1.3. Alcătuirea generală a construcţiilor, categorii şi tipuri de elemente de construcţii

- structura ( elemente ) de rezistenţă - elemente şi lucrări de închidere şi

compartimentare: - elemente şi lucrări de finisaj - elemente şi lucrări de instalaţii - elemente de izolaţii

conversaţia problematizarea descoperirea studiul de caz

− folii de retroproiector

− casete video − machete de

construcţii − machete cu

elemente de construcţii

• defineşte categoriile de elemente de construcţii

• enumeră categoriile de elemente de construcţii dintr-o clădire

• grupează elementele de construcţie în funcţie de tipul construcţiei

• să utilizeze corect elementele de bază standardizate şi normele referitoare la desenul tehnic de construcţii

• să interpreteze corect reprezentările convenţionale din desenul de construcţii

• să utilizeze corect regulile de cotare în desenul tehnic de construcţii

1.4. Elemente de bază standardizate în desenul de construcţii

- rolul şi importanţa standardelor în desenul tehnic de construcţii

- standarde şi norme în desenul tehnic de construcţii

- elemente de bază standardizate : chenarul şi indicatorul, tipuri de linii, scări de reprezentare

- reprezentări convenţionale în desenul de construcţii : reprezentări pentru materialele de construcţii, reprezentări pentru elementele de construcţii

- cotarea în desenul tehnic de construcţii: cotarea planurilor, a secţiunilor şi a detaliilor

conversaţia demonstraţia observaţia dirijată exerciţiul

− planşete − trusa de

desen − folii de

retroproiector− planşe − standarde şi

normative

• identifică corect elementele de bază standardizate

• recunoaşte reprezentările convenţionale din desenul de construcţii şi le interpretează corect

• execută corect cotarea desenelor tehnice de construcţii

• reprezintă la scară elemente de construcţii

9

• să explice în ce constă importanţa respectării măsurilor pentru securitatea şi protecţia muncii precum şi a normelor PSI

• să descrie problemele de mediu care pot apărea în urma amplasării şi executării lucrărilor de construcţii

1.5. Noţiuni generale despre protecţia muncii şi a mediului

- principalele acte normative care reglementează activitatea de protecţia muncii, PSI şi a mediului

- obligaţii şi răspunderi privind realizarea măsurilor de protecţia muncii

- accidentele de muncă şi bolile profesionale

conversaţia euristică observaţia dirijată problematizarea studiu de caz

− folii de retroproiector

− videocasete − normative de

protecţia muncii

− trusă de prim ajutor

− fişe de lucru

• identifică drepturile şi responsabilităţile care îi revin la locul de muncă conform legislaţiei în vigoare

• enumeră problemele de mediu care pot apărea ca urmare a ne respectării normelor de protecţie a mediului

• să identifice factorii de risc şi bolile profesionale specifice activităţii din construcţii

• să aplice regulile de sănătate şi de igienă individuală la locul de muncă

• să aplice normele de securitate la locul de muncă precum şi normele PSI.

• să poată aplica măsurile de prim ajutor în caz de accident

1.6. Protecţia muncii în desfăşurarea activităţilor productive în construcţii

- principii de organizare a activităţii în condiţii de securitate

- factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională

- noţiuni de igiena muncii şi combaterea noxelor.

- igiena individuală la locul de muncă - mijloace individuale de protecţie - instructajul de protecţia muncii - prevenirea incendiilor şi exploziilor - primul ajutor în caz de accidentare

conversaţia euristică observaţia dirijată problematizarea studiul de caz

− folii de retroproiector

− fişe de instructaj

− fişe de lucru − echipament

de protecţie şi de lucru

− afişe de avertizare

− videocasete

• enumeră şi asociază factorii de risc şi bolile profesionale

• identifică regulile de igienă individuală şi de folosire a materialelor de igienă individuală la locul de muncă

• evaluează consecinţele nerespectării regulilor de igienă

• respectă normele de protecţia muncii şi PSI conform fiselor de instructaj

• identifică simbolurile de averti-zare şi foloseşte echipamentul de protecţie şi de lucru

• recunoaşte manifestările în caz de accident şi utilizează materi-alele din trusă pentru aplicarea măsurilor de prim ajutor

• să înţeleagă succesiunea logică a executării diferitelor lucrări de construcţii structuri

Tema nr. 2 Lucrări de construcţii structuri 2.1. Clasificarea lucrărilor de construcţii structuri

- Graficul de eşalonare a lucrărilor de construcţii

conversaţia problematizarea studiul de caz observaţia dirijată

− folii de retroproiector

− planşe, grafice

− casete video − fişe de lucru

• clasifică lucrările de construcţii structuri

• ordonează lucrările de construcţii structuri în succesiunea lor logică de execuţie

10

• să recunoască materialele de construcţii

• să clasifice materialele de construcţie pe tipuri de materiale, după proprietăţile şi caracteristicile lor tehnice

• să grupeze materialele de construcţii pe categorii de lucrări pentru care se utilizează

• să verifice îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru materialele de construcţie înainte de punerea lor în operă

2.2. Materiale de construcţii utilizate pentru executarea lucrărilor de construcţii

- noţiuni generale despre materialele de construcţii

- clasificarea materialelor de construcţii pe tipuri de materiale : (agregate, lianţi, mortare, betoane, lemn pentru construcţii, produse ceramice, armături pentru betoane.) şi grupe de lucrări pentru care se utilizează

- proprietăţile fizice, chimice şi mecanice. ale materialelor de construcţii

- unităţi de măsură specifice proprietăţilor materialelor de construcţii

- corelarea caracteristicilor tehnice ale materialelor de construcţii cu domeniul lor de utilizare

- condiţii de calitate pentru materialele de construcţii

conversaţia învăţarea prin descoperire studiul de caz

− mostre de materiale diferite

− casete video − planşe

• enumeră materialele de construcţii folosite pentru executarea diferitelor categorii de lucrări

• precizează proprietăţile lor fizice precum şi unităţile de măsură folosite pentru exprimarea lor

• corelează proprietăţile şi caracteristicile tehnice ale materialelor cu domeniul lor de utilizare

• detectează defectele vizibile şi verifică dimensiunile prin măsurare cu instrumente corespunzătoare

• sortează materialele conform reţetei sau documentaţiei

• să citească şi să interpreteze corect planşe de prezentare

• să execute planuri de construcţii la scară

2.3. Planuri şi secţiuni - citirea planurilor: plan de situaţie, plan de

amplasament, de fundaţie, planuri de arhitectură, detalii de execuţie

- executarea la scară a planurilor de construcţii - plan orizontal - secţiuni verticale - detalii de execuţie

conversaţia explicaţia demonstraţia exerciţiul lucrul individual

− planşete de desen

− trusa de desen

− planşe − folii de

retroproiector− standarde şi

normative

• citeşte şi interpretează corect planuri de construcţii

• reprezintă la scară planuri şi secţiuni pentru construcţii simple

• aplică regulile specifice de reprezentare, cotare şi notare a elementelor de construcţii

• să aplice principiile comunicării interumane

• să folosească terminologia de specialitate în relaţiile de serviciu

• să utilizeze corect mijloacele de comunicare

2.4. Comunicare la locul de muncă - comunicarea interumană, capacitatea de

comunicare - selectarea, sintetizarea şi comunicarea

informaţiilor folosind terminologia de specialitate

- mijloace moderne de comunicare: clasificare, utilizarea corectă a mijloacelor de comunicare

explicaţia conversaţia euristică problematizarea munca în grup jocul de rol

− aparate de comunicare

− folii de retroproiector

− reviste de specialitate

• comunică eficient oral sau în scris

• formulează întrebări sau răspunsuri utilizând limbajul tehnic de specialitate

• identifică mijloacele tehnice de comunicare şi le utilizează corect

11

• să-şi asume sarcinile care îi revin în echipă şi să colaboreze cu membrii echi-pei pentru îndeplinirea lor

• să formuleze întrebări pentru clarificarea sarcinilor

• să aplice principiile ergonomiei în organizarea locului de muncă

2.5 Lucrul în echipă - organizarea locului de muncă - repartizarea sarcinilor în echipă şi

colaborarea cu membrii echipei pentru îndeplinirea lor

- ergonomia: factorii ergonomici, organizarea ergonomică a locului de muncă

explicaţia conversaţia euristică problematizarea munca în grup studiul de caz

− retroproiector− videocasete − folii − fişe de lucru − normative de

ergonomie

• identifică sarcinile personale în cadrul echipei

• corelează propriile sarcini cu cele ale echipei pentru rezolvarea lor

• enumeră principiile ergonomice care trebuie respectate în organizarea locului de muncă

• să recunoască tipurile de săpături

• să ordoneze operaţiile de execuţie a săpăturilor manuale în spaţii înguste, ne sprijinite

• să recunoască şi să caracterizeze lucrările de sprijiniri pentru săpături

• să ordoneze operaţiile de executare a sprijinirilor obişnuite, orizontale şi verticale

2.6. Săpături şi sprijiniri - clasificarea lucrărilor de săpături, - scule şi utilaje folosite la executarea lucrărilor

de săpături şi pentru transportul pământului - organizarea locului de muncă şi executarea

lucrărilor de săpături în spaţii înguste - tipuri de sprijiniri, elementele şi alcătuirea

constructivă a sprijinirilor - organizarea locului de muncă şi executarea

sprijinirilor la săpături în spaţii înguste - măsuri specifice de protecţia muncii şi a

mediului la lucrările de săpături şi sprijiniri

conversaţia euristică problematizarea munca individuală şi în grup exerciţiul

− folii de retroproiector

− planşe − foi de lucru − scule şi

materiale pentru executarea săpăturilor şi a sprijinirilor

• clasifică lucrările de săpături • identifică dimensiunile

săpăturilor după plan • identifică uneltele folosite la

executarea săpăturilor • recunoaşte mijloacele folosite

la transportul pământului • execută săpături manuale în

spaţii înguste pe baza documentaţiei tehnice

• clasifică sprijinirile după modul lor de execuţie

• enumeră elementele care intră în alcătuirea sprijinirilor

• execută sprijiniri obişnuite, verticale şi orizontale

• să recunoască produsele din lemn utilizate pentru lucrările de construcţii

• să sorteze produsele din lemn după domeniul lor de utilizare

• să verifice îndeplinirea condiţiilor de calitate

2.7.- Lemnul şi produsele din lemn utilizate la lucrările de construcţii

- structura şi defectele lemnului - proprietăţile fizice şi mecanice ale lemnului - produse din lemn folosite în construcţii:

clasificare, caracteristici tehnice, domenii de utilizare

- condiţii de calitate pentru produsele din lemn utilizate la lucrările de construcţii

conversaţia studiul de caz descoperirea observarea dirijată

− mostre de lemn ecarisat

− fişe de lucru − folii de

retroproiector− videocasete − cataloage

• enumeră produsele din lemn utilizate în construcţii

• descrie principalele proprietăţi fizice şi mecanice ale produselor din lemn

• corelează caracteristicile produselor din lemn cu domeniul lor de utilizare

• detectează defectele vizibile, verifică dimensiunile şi corespondenţa cu documentaţia tehnică

12

• să efectueze operaţii aritmetice simple

• să aplice formule matematice

• să rezolve probleme cu proporţii şi procente

• să opereze cu diferite unităţi de măsură

2.8. Noţiuni matematice de bază - operaţii aritmetice simple, operaţii cu fracţii - folosirea calculatorului de buzunar - formule matematice - proporţii şi procente - lungimi şi unghiuri, - unităţi de măsură fundamentale

explicaţia conversaţia demonstraţia exerciţiul rezolvare de probleme

− fişe de lucru − calculatorul

de buzunar − nomograme,

diagrame

• aplică metodele de calcul conform condiţiilor de aplicabilitate

• interpretează corect rezultatele obţinute

• efectuează măsurători şi exprimă rezultatele în unităţi de măsură specifice

• să memoreze formulele de bază din geometrie şi să le aplice corect

• să efectueze calcule simple pentru aflarea ariei, perimetrului, volumului, masei, şi greutăţii

2.9. Noţiuni de bază din geometrie. Operaţii cu unităţi de măsură fundamentale

- calculul perimetrelor - calculul suprafeţelor - calculul volumelor - calculul masei şi greutăţii

conversaţia rezolvarea de probleme demonstraţia

− folii de retroproiector

− fişe de lucru − calculatorul

de buzunar

• identifică şi utilizează corect formulele de calcul

• execută măsurători şi calculează perimetre, suprafeţe, volume, mase şi greutăţi

• interpretează corect rezultatele obţinute

• să recunoască lucrările de cofraje prin citirea şi interpretarea corectă a desenelor de construcţii

• să precizeze tehnologia de executare a lucrărilor de cofraje

• să organizeze locul de muncă şi să execute lucrări de cofraje

2.10. Cofraje din lemn - rolul cofrajelor, clasificarea cofrajelor,

elementele şi alcătuirea cofrajelor - scule şi unelte folosite la executarea lucrărilor

de cofraje - cofraje moderne pentru elemente de

construcţii: fundaţii, stâlpi, grinzi, pereţi, planşee

- succesiunea lucrărilor de montare şi demontare a panourilor de cofraj

- executarea lucrărilor de cofrare şi decofrare pentru elemente simple din beton armat

- condiţii de calitate pentru lucrările de cofraje - măsuri specifice de protecţie a muncii şi a

mediului la lucrările de cofraje

conversaţia problematizarea descoperirea observaţia exerciţiul

− machete de cofraje

− fişe de lucru − folii de

retroproiector− casete video − materiale şi

scule pentru executarea cofrajelor

• clasifică lucrările de cofraje după tip şi domeniul de utilizare

• enumeră elementele componente ale cofrajului

• identifică după planul de cofraj, detalii şi secţiuni, dimensiunile elementelor care intră în alcătuirea cofrajelor

• expune succesiunea de montare şi demontare a panourilor de cofraj

• alege sculele şi materialele necesare

• realizează cofraje pentru elemente simple din beton sau beton armat

• verifică calitatea cofrajelor executate

13

• să recunoască tipurile de

armături folosite pentru lucrările de beton armat

• să ordoneze operaţiile de fasonare a armăturilor şi de executare a lucrărilor de armare

• să execute lucrări de armare pentru elemente simple din beton armat

2.11. Lucrări simple de armare - tipuri de armături pentru betoane - reguli constructive de armare - fasonarea manuală a armăturilor: scule şi

unelte folosite, îndreptarea şi fasonarea armăturilor

- asamblarea carcaselor de armături pentru elemente simple

- executarea lucrărilor de montare a armăturilor, montarea carcaselor de armături.

- verificarea calităţii lucrărilor de armare - măsuri specifice de protecţia muncii şi a

mediului la lucrările de armare

explicaţia conversaţia problematizarea studiul de caz observaţia dirijată exerciţiul

− planşe, extrase de armături

− mostre de armături

− machete cu lucrări de armare

− materiale şi scule pentru fasonarea, asamblarea şi montarea carcaselor de armături în cofraje

• clasifică armăturile pentru betoane

• identifică armăturile din planurile de armare şi citeşte extrasele de armături

• utilizează sculele şi uneltele pentru îndreptarea tăierea şi fasonarea armăturilor

• enumeră operaţiile pentru fasonarea armăturilor şi formarea carcaselor

• organizează locul de muncă, formează şi montează carcase simple de armături

• verifică calitatea lucrărilor de armare

• să recunoască materiale de construcţii din piatră utilizate pentru diferite lucrări de construcţii sau pentru prepararea mortarelor şi betoanelor

• să grupeze materialele din piatră naturală după domeniile de utilizare

• să verifice condiţiile de calitate pentru materialele din piatră naturală folosite în construcţii

2.12. Piatra naturală, agregate pentru mortare şi betoane

- materiale de construcţii din piatră naturală: - blocuri din piatră brută - blocuri din piatră cioplită - blocuri din piatră prelucrată

- agregate naturale neprelucrate: nisip, balast, pietriş

- agregate naturale prelucrate: filer, nisip şi pietriş de concasaj, piatră de mozaic, piatra spartă

- controlul calităţii materialelor de construcţii din piatră naturală şi a agregatelor

explicaţia conversaţia problematizarea observaţia dirijată lecţie vizită

− folii de retroproiector

− mostre de agregate

− casete video − fişe de lucru

• enumeră materialele din piatră naturală specifice diferitelor categorii de lucrări

• precizează proprietăţile fizice şi mecanice ale acestor materiale precum şi unităţile de măsură corespunzătoare

• corelează proprietăţile materia-lelor cu domeniul lor de utilizare

• detectează defectele vizibile verifică dimensiunile precum şi corespondenţa cu prevederile reţetei sau a documentaţiei tehnice

14

• să recunoască lianţii folosiţi pentru lucrările de construcţii

• să grupeze lianţii în funcţie de domeniul lor de utilizare şi caracteristicile lor tehnologice

• să verifice condiţiile de calitate şi corespondenţa cu prevederile reţetei sau a documentaţiei tehnice

2.13. Lianţi: definiţii, rol, clasificare, proprietăţi, domenii de utilizare, încercări

- lianţi hidraulici şi ne hidraulici - adausuri (aditivi) pentru betoane - condiţii de calitate, încercări pentru controlul

calităţii lianţilor - transportul şi depozitarea lianţilor

conversaţia explicaţia problematizarea observaţia dirijată

− mostre de lianţi, epruvete

− fişe de lucru − standarde,

normative,

• enumeră tipurile de lianţi folosiţi pentru lucrările de construcţii

• precizează proprietăţile lor fizice şi mecanice precum şi unităţile de măsură pentru exprimarea lor

• corelează domeniile de utilizare a lianţilor cu caracteristicile lor tehnice

• detectează abaterile de la condiţiile de calitate sau de la prescripţiile documentaţiei tehnice sau ale reţetelor

• să organizeze locul de muncă şi să prepare betoane de ciment conform reţetei de preparare

• să recunoască elementele de construcţie din beton şi beton armat monolit sau prefabricat din planuri şi desene de execuţie

• să descrie tehnologia de punere în operă a betonului proaspăt pentru executarea elementelor din beton sau beton armat

• să cunoască şi să respecte măsurile specifice de protecţia muncii şi mediului

2.14. Lucrări de betoane - caracteristicile tehnice ale betoanelor,

domenii de utilizare - conlucrarea dintre beton şi armătură - compoziţia betoanelor, dozarea

componentelor conform reţetei de preparare - organizarea locului de muncă - prepararea manuală şi mecanizată a

betonului - transportul betonului, utilaje folosite - punerea în operă a betonului, SDV-uri

necesare, compactarea şi tratarea ulterioară - condiţii de calitate - măsuri specifice de protecţia muncii la

prepararea şi turnarea betonului

conversaţia problematizarea descoperirea observaţia dirijată exerciţiul

− folii de retroproiector

− mostre de betoane, epruvete

− mostre de agregate

− scule şi materiale pentru prepararea şi punerea în operă a betonului

• sortează şi dozează componentele betonului conform reţetei de preparare

• prepară betonul prin omogenizare manual sau mecanizat

• citeşte şi interpretează corect semnele convenţionale şi caracteristicile constructive pentru elementele din beton sau beton armat

• pune în operă betonul conform fişei tehnologice

• utilizează corect instrumentele de verificare a elementelor din beton şi beton armat

15

• să explice rolul schelelor • să identifice tipuri de schele

folosite pentru lucrările de zidării şi tencuieli

• să monteze şi să demonteze schelele

• să enumere condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească schelele

• să enumere normele de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului

2.15. Schele - noţiuni generale, tipuri de schele, - alcătuirea schelelor - montarea şi demontarea schelelor - verificarea montării, condiţii tehnice - măsuri specifice de protecţie a muncii la

montarea şi demontarea schelelor şi a lucrului la înălţime

conversaţia problematizarea învăţarea prin descoperire observaţia dirijată exerciţiul

− folii de retroproiector

− casete video − machete de

schele

• descrie rolul schelelor şi enumeră principalele tipuri de schele

• enumeră părţile componente ale unei schele

• descrie procesul tehnologic de montare a unei schele

• montează şi demontează schele pentru lucrări la interior

• enunţă condiţiile tehnice pentru utilizarea schelelor fără risc

• să recunoască mortarele pentru zidării

• să recunoască materialele din care se prepară mortarele pentru zidării

• să descrie tehnologia de preparare a mortarelor pentru zidării

• să prepare mortare pentru zidării, manual sau mecanic, conform reţetei de preparare

Tema nr.3 Zidării simple de cărămidă 3.1. Mortare pentru zidării

- clasificare, materiale componente, dozaje, domenii de utilizare

- organizarea locului de muncă : scule, utilaje, materiale necesare

- sortarea şi dozarea componentelor conform reţetei de preparare

- prepararea mortarelor, omogenizarea manuală sau mecanizat

- încercări pentru controlul calităţii mortarelor, caracteristici tehnice

- măsuri specifice de protecţia muncii

conversaţia problematizarea demonstraţia exerciţiul

− scule şi utilaje pentru prepararea mortarelor

− fişe de lucru − reţete de

preparare

• identifică tipurile de mortare pentru zidării

• sortează, dozează componentele conform reţetei de preparare

• respectă succesiunea de introducere a componentelor în malaxor

• asigură omogenizarea completă a mortarului

• enumeră determinările necesare pentru verificarea caracteristicilor tehnice şi ale calităţii

• să recunoască materialele ceramice utilizate la executarea zidăriilor

• să verifice condiţiile de calitate pentru produsele ceramice folosite la lucrările de zidărie

3.2. Materiale ceramice utilizate la lucrările de zidărie

- tipuri de produse ceramice pentru zidării: cărămizi pline presate, cărămizi şi blocuri cu goluri verticale, cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale, cărămizi LU

- caracteristici tehnice, domenii de utilizare, transport şi depozitare

explicaţia conversaţia problematizarea demonstraţia exerciţiul

− mostre de materiale utilizate la lucrările de zidării

− cataloage

• identifică tipurile de materiale ceramice, cărămizi şi blocuri, folosite la lucrările de zidărie

• enumeră proprietăţile lor fizice, mecanice şi caracteristicile tehnice

• precizează criteriile de alegere pe domenii de utilizare

• detectează defectele vizibile şi verifică dimensiunile

• verifică încadrarea în cerinţele impuse de documentaţia tehnică

16

• să recunoască tipurile de zidării după plan

• să precizeze regulile de bază care trebuie respectate la executarea zidăriilor

• să organizeze locul de muncă pentru executarea lucrărilor de zidărie

3.3. Noţiuni generale despre zidării - clasificarea zidurilor după materialul folosit,

grosime şi domeniul de utilizare - alcătuirea şi reguli de ţesere a zidăriei la

capete, colţ, intersecţii şi ramificaţii - organizarea locului de muncă specifică

lucrărilor de zidărie : materiale necesare, scule dispozitive, verificatoare, schele, formaţii de lucru

conversaţia problematizarea demonstraţia exerciţiul

− scule şi dispozitive de verificare utilizate la lucrările de zidării

− lecţie vizită pe şantier

− fişe de lucru

• enumeră tipurile de zidării după natura pietrei, grosime şi domeniul de utilizare

• identifică tipurile de zidării după planuri, secţiuni, detalii de execuţie

• precizează regulile de ţesere a zidăriei

• identifică SDV-urile necesare • amenajează frontul de lucru

• să descrie detaliat succesiunea operaţiilor de executare a lucrărilor de zidărie

• să execute zidării simple de cărămidă respectând regulile de ţesere a zidăriei

• să enumere condiţiile de calitate pentru lucrările de zidărie

• să enumere măsurile specifice de protecţie muncii şi a mediului

3.4. Executarea zidăriilor simple din cărămizi - organizarea locului de muncă, trasarea şi

marcarea golurilor - executarea zidăriilor cu legătura la fiecare

rând - executarea zidăriilor cu legătura la mai multe

rânduri - verificarea calităţii lucrărilor executate - măsuri specifice de protecţia muncii

conversaţia problematizarea demonstraţia exerciţiul

− scule, unelte şi dispozitive de verificare

− materiale utilizate la lucrările de zidării

− fişe tehnologice

− planuri de execuţie

• aprovizionează frontul de lucru cu materialele necesare

• pregăteşte sculele, uneltele şi dispozitivele de verificare

• identifică poziţia zidului şi a golurilor după un aliniament conform planului

• execută zidăria simplă • respectă regulile de ţesere a

zidăriei • foloseşte dispozitivele pentru

verificarea orizontalităţii şi verticalităţii

• respectă măsurile specifice de protecţia muncii la lucrări de zidărie

• să calculeze necesarul de cărămizi şi mortar pentru o lucrare de zidărie

3.5. Calculul necesarului de materiale la lucrările de zidării

- calculul necesarului de cărămizi - calculul necesarului de mortar pentru zidărie

conversaţia problematizarea rezolvare de probleme

− fişe de lucru − calculator − planse de

execuţie − tabele de

calcul

• interpretează corect tabelele de calcul

• selectează corect datele problemei

• interpretează corect rezultatele obţinute

17

• să recunoască mortarele pentru tencuieli

• să recunoască materialele din care se prepară mortarele pentru tencuieli

• să descrie tehnologia de preparare a mortarelor pentru tencuieli

• să prepare mortare pentru tencuieli, manual sau mecanic, conform reţetei de preparare

Tema nr. 4 Lucrări de tencuieli obişnuite drişcuite 4.1. Mortare pentru tencuieli

- clasificarea mortarelor pentru tencuieli - materiale componente, dozaje, criterii de

alegere - organizarea locului de muncă pentru

prepararea mortarelor :scule, utilaje, materiale necesare

- sortarea şi dozarea componentelor conform reţetei de preparare

- prepararea mortarelor, omogenizarea manuală sau mecanizat

- încercări pentru controlul calităţii mortarelor, caracteristici tehnice

- măsuri specifice de protecţia muncii

conversaţia problematizarea demonstraţia exerciţiul

− scule şi utilaje pentru prepararea mortarelor

− materiale − fişe de lucru − reţete de

preparare

• identifică tipurile de mortare pentru tencuieli

• sortează, dozează componentele conform reţetei de preparare

• respectă succesiunea de introducere a componentelor în malaxor

• asigură omogenizarea completă a mortarului

• enumeră determinările necesare pentru verificarea caracteristicilor tehnice şi ale calităţii

• să recunoască lucrările de tencuieli şi domeniile de utilizare

• să descrie şi să caracterizeze straturile care alcătuiesc o tencuială

• să recunoască SDV- urile folosite la executarea lucrărilor de tencuieli

4.2. Noţiuni generale despre tencuieli - rolul tencuielilor, tipuri de tencuieli şi domeniul

lor de utilizare - straturile unei tencuieli, caracteristicile

straturilor - organizarea locului de muncă specific

lucrărilor de tencuieli - măsuri specifice de protecţia muncii pentru

lucrările de tencuieli

conversaţia problematizarea descoperirea observaţia dirijată

− mostre de tencuieli

− materiale, scule şi unelte folosite la executarea lucrărilor de tencuieli

• identifică tipurile de tencuieli • enumeră rolurile tencuielilor şi

criteriile de alegere • enumeră straturile care

alcătuiesc o tencuială • identifică sculele, uneltele, şi

dispozitivele folosite la executarea tencuielilor

• să descrie modul de pregătire a construcţiei şi a suprafeţelor pentru tencuire

• să descrie modul de trasare în vederea executării tencuielilor

4.3. Pregătirea suprafeţelor în vederea tencuirii

- organizarea locului de muncă - pregătirea suprafeţelor în funcţie de natura

materialului suport – cărămidă, beton, B.C.A., lemn – în vederea realizării aderenţei

- trasarea tencuielilor, fixarea martorilor şi executarea reperelor

conversaţia problematizarea învăţarea prin descoperire observaţia dirijată exerciţiul

− fişe de lucru − materiale,

scule şi unelte folosite la executarea lucrărilor de tencuieli

• identifică corect modul de pregătire a suprafeţei funcţie de natura materialului suport: cărămidă, beton, B.C. A., lemn

• trasează, fixează martori şi execută reperele pe suprafeţe plane şi verticale

18

• să descrie tehnologia de executare a tencuielilor simple, drişcuite

• să precizeze condiţiile de calitate pentru lucrările de tencuieli

• să enumere măsurile specifice de protecţia muncii, PSI şi de protecţia mediului la lucrările de tencuieli

• să execute tencuieli pe suprafeţe plane verticale

4.4. Executarea tencuielilor simple, drişcuite - aplicarea şpriţului - aplicarea grundului - aplicarea stratului vizibil şi finisarea - recepţia lucrărilor de tencuieli, condiţii de

calitate - măsuri de tehnică a securităţii muncii, P.S.I. şi

de protecţie a mediului specifice lucrărilor de tencuieli umede

conversaţia problematizarea observaţia dirijată exerciţiul

− mostre de tencuieli

− materiale, scule şi unelte folosite la executarea lucrărilor de tencuieli

− casete video − folii de

retroproiector− fişe

tehnologică

• identifică corect tipul de tencuială care trebuie executată

• respectă condiţiile de aplicare a stratului de tencuială

• prelucrează corect mortarul aplicat pe perete

• execută corect finisarea finală a ultimului strat de tencuială – strat vizibil

• foloseşte corect dispozitivele de verificare a suprafeţelor tencuite

• respectă măsurile de PSI, de protecţie a muncii şi a mediului

• să calculeze necesarul de materiale pentru suprafaţă tencuită

4.5. Calculul necesarului de materiale pentru lucrări de tencuieli

- calculul cantităţii de mortar - calculul părţilor componente – liant, nisip, apă

conversaţia munca individuală exerciţiul

− fişe de lucru − calculator − planşe − normative

• interpretează corect tabelele de calcul

• selectează corect datele problemei

• interpretează corect rezultatele obţinute

• să cunoască serviciile şi departamentele din cadrul unităţilor de construcţii

• să obţină informaţii despre cerinţele locului de muncă

• să abordeze agenţi economici

• să-şi susţină interesul pentru angajare

• să realizeze un dosar de angajare

4.6. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

- structura unităţilor de construcţii montaj - contactele cu birourile de informare şi

orientare profesională, documentarea individuală prin intermediul mass - media

- întocmirea CV-ului - pregătirea în vederea susţinerii unui interviu

şi/sau concurs în scopul găsirii unui loc de muncă

conversaţia euristică problematizarea munca individuală şi în grup

− folii de retroproiector

− reviste de specialitate

− fişe de interviu

• selectează informaţiile în funcţie de cerinţele locului de muncă

• compară competenţele dobândite cu cerinţele locului de muncă

• apreciază în ce măsură se încadrează în cerinţele locului de muncă

• întocmeşte CV-ul propriu • descrie aspectele privitoare la

interviu, adoptă o atitudine pozitivă şi un comportament proactiv la interviu

19

8. Recomandări metodologice Pentru bune rezultate ale pregătirii, furnizorii de formare vor avea în vedere asigurarea condiţiilor materiale şi a mijloacelor de învăţământ pentru buna desfăşurare a activităţii de formare profesională:

- Spaţii corespunzătoare pentru pregătirea teoretică şi practică ( săli de curs, cabinete, laboratoare, ateliere, etc.) cu capacitatea şi dotarea necesară formei de pregătire.

- Aparatură şcolară sau echipamente de prezentare a conţinuturilor de bază pe secvenţele de pregătire

- Materiale (mijloace) de învăţământ şi demonstrative - Suporturi de curs şi documentaţie tehnică - Scule, unelte, utilaje, SDV, dispozitive şi echipamente specifice conţinutului

programei de pregătire - Materialele necesare pregătirii practice.

În acelaşi scop, se va urmări corelarea tratării conţinutului între temele de specialitate precum şi între pregătirea teoretică de specialitate şi pregătirea practică, de ex: între temele de materiale de construcţii şi tehnologia lucrărilor de construcţii sau între tehnologia lucrărilor de construcţii şi pregătirea practică. În parcurgerea conţinutului programei, formatori vor utiliza metode şi tehnici specifice educaţiei adulţilor şi adaptate particularităţilor grupului, metode active, predominant de tip formativ: problematizarea, descoperirea, studiul de caz, activitatea individuală sau în grup. În activitatea de formare profesională se vor folosi materiale didactice şi mijloace de învăţământ variate şi adecvate conţinutului şi obiectivelor urmărite: folii de retroproiector, fişe de lucru, fişe de evaluare, planşe, cataloage de produse, colecţii de standarde, normative, instrucţiuni tehnice în vigoare, documentaţii tehnice de execuţie, mostre, machete, standuri funcţionale de laborator, etc. Se va acorda atenţia cuvenită cadrului legislativ, cumulând Legea Protecţiei Muncii 90/96, Legea Protecţiei Mediului 137/95, normele şi normativele specifice de protecţia muncii şi PSI precum şi fişelor individuale de protecţia muncii la activitatea de pregătire practică în atelierele şcoală şi pe şantiere. Temele referitoare la „Tehnologia lucrărilor de construcţii” şi „Materiale de construcţii” este bine să se trateze în cabinetul de construcţii, respectiv laboratorul de încercări de materiale dotate cu mijloacele de învăţământ corespunzătoare pentru ca metodele didactice indicate în programa cadru să poată fi utilizate. Pentru temele referitoare la „Desen tehnic de construcţii” trebuie utilizat cabinetul de desen care să fie dotat cu planşete, instrumente necesare pentru desen, planşe, machete, etc.

20

21

Pregătirea practică este bine să se desfăşoare în prima etapă în atelierele şcoală special amenajate, dotate cu materialele necesare actului de formare (scule, unelte, maşini şi utilaje specifice), sub îndrumarea maiştrilor instructori atestaţi. În această perioadă se va parcurge întreaga tematică cuprinsă în programa cadru, urmărindu-se formarea corectă a deprinderilor, lucru care pe şantier se neglijează de obicei (cu excepţia temelor care nu se pot efectua în atelier). Practica în producţie va fi considerată ca o continuare a pregătirii practice din atelierul propriu, obiectivul ei fiind completarea, adâncirea şi perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor practice însuşite şi formate în centru. Pentru asigurarea calităţii practicii în producţie se va acorda o atenţie deosebită organizării ei prin:

- asigurarea locului de muncă pentru fiecare cursant - lucrările care se execută să fie în concordanţă cu programa analitică de

pregătire practică - întocmirea unui grafic de rotaţie care să asigure parcurgerea tuturor temelor din

programă Pregătirea practică în producţie încă nu poate fi lăsată în întregime pe seama întreprinderilor unde producţia este prioritate, ci trebuie coordonată de un specialist atestat al furnizorului de pregătire profesională. Pentru teme care nu se pot trata eficient în clasă, atelier sau cabinet, precum pentru teme de sinteză se pot utiliza lecţii vizită pe şantier, pregătite însă prin vizite anticipate de către formator. Evaluarea poate fi:

- Curentă – în timpul procesului de învăţare a unei secvenţe semnificative, de formare a unei deprinderi de bază, cu ajutorul fişelor de lucru sau a fişelor de autoevaluare sau evaluare.

- Sumativă – la sfârşitul unei teme, capitol sau programei, prin care se probează cunoştinţe sau deprinderi practice de realizare a unui reper, utilizând fişe de evaluare sau fişe de evaluare finală.