lucrator in mecanica fina suport

Upload: james-mccullough

Post on 17-Oct-2015

82 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    SUPORT DE CURS

    CALIFICARE: LUCRATOR IN MECANICA FINA

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    1. MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE MASINI

    1. Materiale metalice sunt materiale de tipul metale si aliaje metalice

    Proprietati si incercari Fizice si chimice:

    Luciul metalic in taietura proaspata se remarca un luciu metalic din cauza opacitatii si reflectarii luminii. Culoare sunt diferite, de la alb stralucitor la cenusiu inchis, roscat, galbui, etc. Densitatea se mpart in usoare, de greutate medie si foarte grele; se exprima in g / cm3 Fuzibilitatea (temperatura de topire) proprietatea de a se topi la temperaturi diferite. Pe aceasta proprietate se

    bazeaza procedeul de obtinere a semifabricatelor numit turnare Dilatarea termica proprietatea de a-si mari dimensiunile la cresterea temperaturii; aceasta este caracterizata de

    coeficientul de dilatare liniara Contractia termica proprietate inversa dilatarii caracterizata prin coeficientul de contractie liniara Conductibilitatea termica proprietatea de a transmite caldura; se exprima prin coeficientul de conductivitate

    termica Conductibilitate electrica proprietatea de a conduce curentul electric; se exprima prin conductivitatea electrica sau

    rezistivitate electrica Proprietati magnetice se refera la modul de comportare cand sunt introduse intr-un camp magnetic; ele se impart

    in: respinse slab (diamagnetice), atrase slab (paramagnetice) si atrase puternic (feromagnetice) Solubilitate chimica Rezistenta la coroziune Refractaritatea proprietatea de a rezista la temperaturi inalte

    Mecanice se refer la comportarea atunci cand sunt supuse unor forte exterioare ce tind sa le deformeze sau s le rupa: Elasticitatea proprietatea de a-si relua forma si dimensiunile initiale atunci cand inceteaza fortele la care au fost

    supuse si le-au deformat temporar Rigiditatea proprietatea de a se opune deformatiilor elastice; este caracterizata prin modulul de elasticitate(E) Plasticitatea proprietatea de a nu reveni la forma i dimensiunile initiale dupa incetarea actiunii fortelor exterioare

    care le-au deformat, respectiv se obtin deformatii permanente; pe aceasta proprietate se bazeaza procedeele de deformare plastica pentru obtinerea de semifabricate prin: laminare, forjare, tragere, extrudare, ambutisare la cald sau la rece

    Rezistenta proprietatea de a se opune deformarii sau ruperii sub actiunea fortelor exterioare; din aceste cauze materialele metalice sunt supuse la ncercari de rezistenta la intindere, compresiune, incovoiere, etc n anumite conditii, standardizate pe piese de forme si dimensiuni speciale numite epruvete

    Tenacitatea proprietatea de a se deforma mult inainte de rupere, adica de a avea plasticitate si rezistenta; aceste materiale se pot prelucra prin deformare la rece(ex. oelul). Proprietatea opusa este fragilitatea(ex. fonta)

    Rezilienta rezistenta pe care o opun la actiunea sarcinilor aplicate brusc(prin soc); se determina pe o epruveta prismatica cu ajutorul unui dispozitiv numit ciocan Charpy

    Duritatea proprietatea de a se opune patrunderii in masa lor a unor corpuri ce tind sa le distruga suprafata; aceasta este una din cele mai importante proprietati mecanice, fiind n stransa legatura cu rezistenta la rupere. Duritatea se poate determina prin urmatoarele metode: Brinell(cea mai utilizata), Rockwell i Vickers sau pe scara lui Mohs Tehnologice se refera la nsusirile materialelor metalice de a putea fi prelucrate prin diverse procedee

    tehnologice(turnare, forjare, sudare, aschiere, etc.) Turnabilitate capacitatea de a putea fi turnate n forme, in scopul obtinerii unor piese turnate de forme complexe;

    necesita o fluiditate buna, contractie mica i o tendinta de segregare mica. Forjabilitatea - proprietatea de a putea fi prelucrate prin deformare plastica la cald sau rece, prin presare sau lovire;

    incercarea caracteristica se numeste incercarea la refulare Maleabilitatea proprietatea de a putea fi laminate n table subtiri Ductilitatea proprietatea de a putea fi trase in fire subtiri(sarme) Sudabilitatea proprietatea de a putea fi imbinate prin topire sau prin presare locala Prelucrabilitatea prin aschiere proprietatea de a putea fi prelucrate prin aschiere prin procedeele: strunjire, frezare,

    rabotare, gaurire, rectificare, etc. Calibilitatea proprietatea de a deveni mai dure n urma racirii lor bruste de la o anumita temperatura

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Metale i aliaje metalice Prin materiale metalice se neleg metalele i aliajele metalice.

    Materiale metalice feroase sunt aliaje ale fierului cu carbonul de tipul oteluri si fonte. o Fierul este un metal de culoare cenusie, relativ greu, moale, cu rezistenta mecanica medie, cu plasticitate si

    rezilienta buna; temperatura de topire 15380C o Otelurile sunt aliaje care contin pina la 2,14% C si se impart in doua categorii principale: nealiate si aliate

    (imbunatatite prin adaugare de crom, nichel, vanadiu,siliciu,etc). o Otelurile carbon pentru constructii sunt oteluri nealiate care pot fi deformate plastic la cald sau la rece fara

    sa se rupa, se toarna mai greu, sunt forjabile, se prelucreaza prin aschiere si se sudeaza. Se impart in doua grupe: obisnuite (de tip OL) si de calitate (OLC).

    o Fontele sunt aliaje care contin intre 2,14 si 6,67%C si se impart in grupele: aliate si nealiate (imbunatatite cu siliciu, crom, nichel, cupru)

    o Fonte cenusii nealite sunt fontele au proprietati de rezistenta si duritate buna. Alte materiale metalice

    o Cuprul : metal de culoare rosiatica, greu, maleabil, poate fi forjat la rece sau laminat in bare, benzi, table si tras n fire subtiri, are conductibilitate electrica, termica si electrica buna; se utilizeaza la confectionarea conductoarelor electrice, instalatiilor frigorifice, condensatoarelor de vapori

    o Alama: aliaj al cuprului cu zincul (pn la 45%); au caracteristici mecanice mai bune ca metalul de baz (Cu) i un cost mai sczut. Se impart in: deformabile, turnate, pentru lipit. .

    o Bronzul: aliaj al cuprului cu staniu, aluminiu sau plumb cu caracteristici mai bune ca metalul de baz (Cu), pot fi: laminabile si turnate.

    o Aluminiul: metal de culoare alba, usor, care se topeste la temperatura medie, foarte moale si plastic, are conductibilitate termica si electrica buna, se toarna in piese, se lamineaza, trefileaza si forjeaza la rece; se utilizeaza la confectionarea de tabla, piese sau conductoare electrice o Aliajele aluminiului pot fi: deformabile prin presare sau durificabile prin tratament termic si aliaje de turnatorie.

    2. Semifabricate utilizate in constructia de masini Sunt produse cu un anumit grad de prelucrare, care se livreaza unei alte sectii sau intreprinderi, pentru a fi prelucrat in continuare, in vederea obtinerii unui produs finit.Sunt impartite in urmatoarele categorii: Turnate: lingouri si profile turnate (rotunde, patrate, hexagonale) din fonta, oteluri sau aliaje neferoase Forjate: piese din otel,metale si aliaje neferoase Laminate: sirme, fisii, microbenzi, tevi, table, semifabricate, produse speciale( discuri, bile, axe), blumuri,

    sleburi, tagle, platine, profile(cornier, L, I, U) din otel, materiale neferoase Procedeele de elaborare a semifabricatelor se realizeaza prin urmatoarele operatii: Turnarea reprezint metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei cantitati

    determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie si dimensiuni corespunzatoare unei forme de turnare.Principalele avantaje ale turnarii sunt:

    - realizarea de piese de geometrie complexa, cu cavitati interioare si pereti relativi subiri - costul mai redus al pieselor turnate fata de cele obtinute prin alte metode de prelucrare - nu necesita instalatii industriale complexe si costisitoare

    Se deosebesc urmatoarele procedee de turnare: - in forme temporare sau semipermanente, in lingouri sau piese - speciale: forme coji, cochilie, sub presiune, turnare continua

    Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la cald sau la rece, realizat prin trecerea fortata a semifabricatului printre doi cilindri care se rotesc in sensuri contrare.

    Se aplica la cald sau la rece avantajele procedeului fiind ca se obtin piese lungi de sectiune constanta (tevi) care nu se pot obtine prin alte procedee si produse finite de forma complicate

    Forjarea este procedeul de prelucrare a unui se mifabricat metalic prin deformare plastica, la cald sau rece, cu ciocane sau prese. Avantajele constau in prelucrare rapida, la costuri reduse dar calitatea si precizia produselor este scazuta. Operatiile de baza sunt refularea, intinderea, perforarea, indoirea, rasucirea taierea.

    2. LACATUSERIE GENERALA

    1. Operatii pregatitoare

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Curatarea este operatia tehnologica prin care se indeparteaza oxizii si impuritatile depuse pe suprafetele semifabricatelor. Procedeele de curatare sunt:

    - Manuala: cu peria d esirma sau pinza abraziva - Mecanica: prin aschiere, in tobe rotative sau sablare (lovirea suprafetelor cu ajutorul unui jet de nisip sau alice

    metalice) - Chimica (decaparea) - Termica : arderea si indepartarea stratului de impuritati cu ajutorul unui arzator - Hidraulica: aruncarea unui jet de apa sub presiune asupra materialului incalzit Indreptarea este operatia de prelucrare, prin deformare plastica, fara indepartare de material, prin care acesta este

    adus la forma plana sau rectilinie. Materialele supuse indreptarii prezinta deformari de tipul indoiri, bombari, ondulatii, etc., iar dupa aceasta operatie ele si pot mari duritatea si rezistenta la socuri repetate, isi reduc reziliena (oel). Indreptarea manuala Se utilizeaza in cazul productiei individuale sau de serie mica, la rece sau la cald, avand drept indicatii tehnologice

    urmtoarele: indreptarea la rece utilizeaza lovirea cu ciocanul prin lovituri dese si usoare (la piese calite i table bombate) sau

    puternice (materiale de sectiune mare i plasticitate buna), prin presare (la bare sau profile cu plasticitate buna). Se cunosc mai multe metode de indreptare, in functie de semifabricat si modul lui de deformare, astfel:

    - tablele sau platbandele subtiri se indreapta prin apasare cu o alta placa metalica, iar daca au deformari pe centru se indreapta prin lovituri aplicate de la margine spre centru si invers dac deformarea este pe margine (loviturile trebuie aplicate perpendicular, nu foarte puternice si pe masura ce se apropie de zona deformata sunt mai usoare si mai dese)

    - sarmele se ndreapta prin tragere printre doua scanduri din lemn sau peste o bara rotunda, prinse in menghina - barele se aseaza cu curburain sus dupa care li se aplica lovituri pe parte convexa, spre finalul operatiei loviturile

    aplicandu-se pe toata lungimea prin rotirea barei. indreptarea la cald se face printr-o preincalzire a materialului la 800-10000C pentru otel, 600-8000C pentru cupru si

    aliajele lui, 370-4500C pentru aluminiu i aliajele sale scule, dispozitive si utilaje folosite - ciocane de lacatuserie (corp metalic de 250, 500, 1000 g) sau ciocane din cupru, alama, plumb, lemn sau cauciuc - placa de indreptat din fonta, perfect plana - nicovale de forma patrata, rotunda sau semirotunda -se fixeaza n menghina - prese manuale folosite la indreptarea barelor i profilelor. Indreptarea mecanica foloseste masini sau prese de indreptat n productia de serie

    masini de indreptat cu cilindri sunt folosite pentru indreptarea tablelor; materialul este supus indreptarii prin trecerea succesiva printre doua randuri de cilindri asezati in zigzag

    masini de indreptat cu role sunt alcatuite din 3 perechi de role de forma hiperbolic, inclinate, intre care se introduc bare, tevi, arbori ce urmeaza a fi indreptate

    presele (cu surub, cu excentric, actionate pneumatic sau hidraulic) realizeaza indreptarea de regula a profilelor prin asezarea acestora pe masa masinii sau suporturi si presarea semifabricatelor cu ajutorul berbecului. Controlul operatiei deindreptare Se verifica iniial, vizual, suprafata materialului care nu trebuie sa prezinte urme de ciocan, stirbituri, fisuri. Pentru

    controlul planeitatii se utilizeaza rigle de verificare (metoda fantei de lumina), iar a rectilinitatii placa de control (la bare prin rostogolire)

    Trasarea este operatia tehnologica de desenare (inscriptionare), pe suprafetele semifabricatelor sau pieselor, a

    contururilor ce trebuie prelucrate. Scopul operatiei este de a indica limitele de prelucrare, de insemnare a axelor si centrelor pieselor, importanta acesteia fiind deosebita deoarece de precizia executiei ei va depinde precizia prelucrarilor ulterioare.

    Trasarea se executa asupra semifabricatelor de tipul table, bare, tevi sau profile, in toate tipurile de productie. Dispozitive si instrumente utilizate la trasare

    1. dispozitive pentru sprijinireasi fixarea materialului - masa de trasat, prisme, coltare, cale, suporturi reglabile, dispozitive de prindere de tipul cleme cu surub 2. instrumente de trasare - acul de trasat, punctatorul, trasatoare paralele, compasul de trasat, creioane de grafit 3. instrumente ajutatoare - rigle gradate, echere si raportoare, ruleta de otel, dispozitive pentru trasarea centrelor la arbori si alezaje circulare,

    sabloane de trasat pentru piese plane

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Tehnologia opertiei de trasare Se utilizeaza mai multe metode de trasare:

    1. trasarea dupa desen este folosita cand avem un numar mic de piese; se traseaza initial axele i liniile de baza n raport cu care se fac trasarile ulterioare

    2. trasarea dupa sablon este utilizata in cazul unei productii mari 3. trasare dupa model este asemanatoare celei dupa sablon, acesta fiind inlocuit de piesa deja executata 4. trasare mecanizata sau automatizata foloseste masini specializate pentru aceasta operatie

    Pentru realizarea trasarii se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape: pregatirea trasarii: studierea documentatiei, stabilirea ordinii de trasare, alegerea semifabricatului, controlul

    semifabricatului, asezarea semifabricatului in vederea trasarii, curaarea semifabricatului, colorarea suprafetelor, alegerea instrumentelor de trasat

    executarea trasarii: se diferentiaz dupa cum trasarea se face in plan (pe o singur fata a semifabricatului) sau in spatiu (pe mai multe fete ale semifabricatului)

    controlul operatiei: confruntarea cotelor de pe desen/model cu cele trasate, utilizand instrumentele cu care s-au facut masuratorile

    2.Operatii de prelucrare

    Debitarea este operaia tehnologica de separare, totala sau pariala, a semifabricatului n bucati cu forme si dimensiuni bine stabilite. Semifabricatele ce se pot debita sunt table, benzi, placi, profile, sarme sau tevi, dupa urmatoarele metode:

    Debitarea manuala este folosita in special n productia de unicate, de serie mica, reparatii 1. scule si dispozitive:

    -ferastraul manual, foarfece de mana, cleste de taiat, dalta, stante manuale 2. tehnologia debitarii manuale - ferastraul manual se utilizeaza pentru taierea semifabricatelor cu grosime maxima de 20-30 mm, materialul fixandu-

    se in menghina; ferastraul se tine cu mana dreapta de maner si cu mana stanga de partea din faa a ramei, efectuandu-se micari rectilinii-alternative

    - foarfecele de mana se utilizeaza la taierea tablei subtiri, sub 0,8 mm, din metal moale, tinandu-se cu singura mana, taierea facandu-se dupa trasaj

    - clestele de taiat se utilizeaza pentru debitarea sarmelor si benzilor metalice subtiri - daltile late se folosesc pentru retezare iar cele in cruce pentru taierea canalelor, utilizand doua metode: dupa

    menghina si dupa trasaj Debitarea mecanica se utilizeaza in productia de serie dar uneori si in productia unicat si de reparatii 1. prin aschiere

    cu ferastraul alternativ- este un utilaj ce realizeaza debitarea barelor cu diametre pana la 20 mm, prin miscare rectilinie-alternativa

    - cu ferastraul circular este un utilaj ce realizeaza debitarea barelor si profilelor prin rotatia unui disc taietor cu dinti sau abraziv, ce aschiaza materialul

    - cu ferastraul panglica se foloseste la debitarea aluminiului sau materialelor scumpe, avand o banda cu dinti taietori care se deplaseaza continuu pe doua discuri

    2.prin forfecare - cu foarfecele ghilotina- se foloseste pentru debitarea tablelor cu grosime maximade 40 mm, taierea executandu-se

    cu un cutit mobil si fix, montat pe masa masinii - foarfecele de banc cu parghie se utilizeaza la debitarea tablelor si benzilor de otel cu grosime 0,8-6 mm,

    principiul constructiv fiind asemanator cu cel ghilotina, numai ca cutitele nu sunt paralele ci inclinate - foarfecele circular are o singur pereche sau mai multe perechi de cutite n forma de discuri ce se rotesc in sens

    contrar, se utilizeaza pentru debitarea tablelor cu grosimi de pana la 2 mm - cleste pneumatic se foloseste pentru debitarea barelor si sarmelor cu grosimi pn la 12 mm - masina de debitat cu discuri abrazive se utilizeaza pentru debitarea metalelor cu duritate mare

    Controlul operatiilor de debitare -consta n verificarea dimensiunilor si calitatii pieselor debitate -verificarea dimensiunilor se face cu instrumente de masurat obisnuite (subler, echere, rigla), iar rectilinitatea cu

    placa sau rigl de control -calitatea suprafetelor se verifica vizual astfel ca acestea sa nu prezinte fisuri, deformari, neplaneitati

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Indoirea este operatia tehnologica prin care se modifica forma iniiala a unui semifabricat, fara indepartare de material. Aceasta face parte din categoria operatiilor de deformare plastica la rece, aplicandu-se semifabricatelor sau pieselor de sectiune uniforma: table, benzi, bare, profile, sarme,tevi,etc.

    Indoirea tablelor si benzilor Se realizeaza manual sau mecanic astfel:

    1. indoirea manuala - pe nicovale de diferite forme: tabla se asaza pe nicovala cu linia de trasare in sus, dupa care se aplica lovituri ussoare

    si uniforme cu ciocanul, dupa unghiul dorit - in menghina : se executa cand unghiul de indoire este de 900; semifabricatul se fixeaza in menghina,intre un cornier

    si o placa intermediara, dupa care se aplica lovituri de ciocan in doua faze (prima pana la 450, apoi pana la 900) -pe sabloane : se utilizeaza la indoirea pieselor care nu se pot deforma prin alte metode,sabloanele fixandu-se in menghina sau prese

    2. indoirea (curbarea) mecanica - pe masini de curbat cu valturi: valturile sunt cilindri sau conuri cu axe paralele, conducatori sau condusi asezati la

    anumite distante (in functie de grosimea materialului) si unghiuri (n functie de razele de indoire) - pe masini cu role (pentru precurbarea marginilor tablei) - pe prese sau ciocane mecanice: folosesc matrite de indoit la rece sau cald (pentru piese de forma cava) - pe masini speciale : utilizate in industria automobilelor sau aviatica, ce au role succesive pentru indoire si deformare.

    Indoirea barelor si profilelor se executa manual sau mecanic pe: - nicovale: n cazul cand semifabricatele au sectiune mica se indoaie prin lovire libera cu ciocanul - dispozitive speciale: barele cu diametrul pana n 20 mm se indoaie pe suporturi sau placi de indoit, iar profilele dupa

    sablon - masini speciale cu role Indoirea tevilor se recomanda cu umplerea lor cu nisip sau colofoniu topit pentru a nu se ovaliza, prin : - indoire manuala: se utilizeaza indoire libera sau pe dispozitive (cu role, cu umere, etc) - indoire mecanica : pe masini speciale de curbat, fara umplerea tevilor Indoirea sarmelor (pentru piese de legatur sau arcuri) - pe dornuri : se face manual, pentru obtinerea de arcuri elicoidale mici; dornul se fixeaza in menghina, iar capatul

    sarmei se introduce intr-o gaura de la capatul acestuia; se tine sarma cu mana stanga, se rotete cu dreapta manivela dornului pana se formeaza arcul de lungime dorita

    - pe strung sau masini de gaurit : sarma se infasoara pe un dorn antrenat de universalul srungului sau de mandrina masinii de gaurit. Controlul operatiilor de indoire -verificarea existentei fisurilor, deformarilor si a urmelor de lovituri -masurarea razelor si unghiurilor de indoire cu sabloane, sublere, rigle gradate, raportoare

    Pilirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere, prin care se indeparteaza de pe suprafetele exterioare si interioare, cu ajutorul uneltelor numite pile, adaosul de material, pentru a se obtine forma, dimensiunile si calitatea prescrisa.

    Pilirea manuala Este una din cele mai raspandite operatii de lacatuserie, cu tehnologie relativ simpla, executandu-se in special dupa

    operatiile de debitare, dar si dupa alte operatii (de ajustare, la finisare). In sine, aceasta operatie este greoaie deoarece cere un efort fizic mai mare din partea lucratorului si de aceea se recomanda ca semifabricatul sa fie adus la dimensiuni cat mai apropiate de cele prescrise pentru ca adaosul de prelucrare sa fie cat mai mic. 1. pile

    Sunt scule aschietoare din otel aliat, de forma unor bare de sectiuni si marimi diferite, cu dinti ce ndeparteaza aschii de grosime mica. Pila este alcatuita din partea activa (corpul) pe care sunt prelucrati (prin daltuire, frezare sau brosare) dintii si coada sub forma unei prelungiri ascutite ce se fixeaza in maner.

    Clasificarea pilelor dupa utilizare: de uz general si special (au forme speciale, sunt executate mai ingrijit, fiind folosite n mecanica fina,

    matriterie sau la lucrari speciale) dupa forma geometrica a corpului : late, triunghiulare, cutit, rombice, patrate, semirotunde, rotunde si ovale dupa numarul de taieturi : simpla (dintii sunt executati dintr-un singur rand de taieturi, sub forma de hasura, arce de

    cerc sau in zig-zag) sau dubla (dintii sunt formati din doua randuri de taisuri incrucisate sub diferite unghiuri) dupa finetea dintilor : aspre (clasa 0), bastarde (1), semifine (2), fine (3) si dublu fine (4) 2. tehnologia pilirii manuale

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Piesa se fixeaza in menghina astfel incat suprafata pilita si fie deasupra menghinei cu 5-10 mm. Corpul lucratorului trebuie sa fie usor inclinat in faa, unul din picioare fiind asezat inaintea celuilalt. Manerul pilei este strans cu una din maini iar cealalta este tinuta pe capatul pilei pentru a fi apasata n timpul lucrului. Pila trebuie miscata uniform, iar la miscarea inapoi ea nu trebuie apasata pe semifabricat. Se pot face urmatoarele recomandari pentru obtinerea unor rezultate corespunzatoare: la pilirea de degrosare se indeparteaza cea mai mare parte a adaosului de prelucrare ceea ce face ca sa se execute

    pilirea dreapta sau in cruce, cu pile de degrosare la pilirea de finisare se ndeparteaza un strat mic de material, aceasta se executa dupa pilirea de degrosare cu pile fine

    sau dublu fine, dupa directii transversale, longitudinale sau circulare. la pilirea suprafetelor plane se are n vedere ca pilele late sa depaseasca suprafaa pieselor cu cel puin 150 mm la pilirea suprafetelor curbe convexe sau concave se executa mai intai pilirea de degrosare pentru a aduce piesa la

    forma poligonala dupa care cu pile rotunde, semirotunde sau ovale se trece la forma cilindrica la pilirea suprafetelor subtiri trebuie folosite dispozitive suplimentare pentru ca piesele sa nu vibreze suprafetele interioare se pilesc cu pile corespunzatoare formei respective (rotunde, semirotunde, patrate, late,

    triunghiulare, rombice, cutit) Pilirea mecanica

    Se execut pe masini de pilit, efortul fizic al muncitorului fiind mic. Ca principu de lucru la masinile de pilit portabile pila este apasata asupra piesei iar la cele fixe piesa de prelucrat se apasa asupra pilei. La acestea din urma piesele fixate pe masa masinii executa impreuna cu ele miscari de apropiere de pila, iar pentru fixarea lor masinile au suporturi sau dispozitive speciale.

    Masinile de pilit pot avea miscare rectilinie alternativa sau de rotatie, dup cum pilele sunt asemanatoare cu cele manuale sau sunt sub forma de disc, inel sau freza.

    Controlul pilirii In timpul operatiei trebuie urmarite doua aspecte:

    - dimensiunile suprafetei: se face cu instrumente obisnuite (rigla, subler, echer) - forma suprafetei : se face cu rigla de control-pentru suprafete plane, cu echerul-pentru unghiuri, cu sabloane pentru

    suprafetele curbe; pentru precizii deosebite se poate utiliza si metoda vopsirii

    Polizarea este operatiatehnologica prin care se obtine curatarea sau indrepartarea neregularitatilor suprafetelor cu ajutorul unor pietre abrazive. Pietre de polizor sunt corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o miscare de rotatie. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de pietre abrazive: - dupa forma geometrica: disc, cilindrice, conice, oala, taler, profilate - dupa modul de montare: cu gaura (alezaj), cu coada - dupa duritate: foarte moi, mijlocii, tari si foarte tari - dupa granulatie: mica sau mare - dupa domeniul de utilizare: degrosare, ascutire, debitare, curatare, ajustare

    In vederea montarii pietrelor in polizoare mai intai se verifica vizual daca nu au fisuri sau crapaturi. Apoi se monteaza pietrele prin fixare pe axul masinii cu doua flanse, intre care se aseaza garnituri. Polizoarele sunt masinile care sunt intrebuintate la sustinerea si antrenarea in miscarea de rotatie a pietrelor abrazive. Se pot folosi polizoare fixe sau mobile, actionate manual sau mecanic(electric, pneumatic), cu o piatra sau doua pietre(duble). Tehnologia polizarii consta in apasarea piesei pe periferia pietrei abrazive, in timp ce aceasta este rotita cu o anumita turatie de catre polizor. Apasarea trebuie sa fie progresiva, fara socuri, iar piesa se va sprijini tot timpul pe suportul special din fata pietrei. Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere prin care se executa gauri (alezaje) de diferite diametre n materiale compacte, utilizand scule numite burghie. A.Burghiele sunt scule aschietoare folosite la executarea gaurilor si uneori la largirea lor. Sunt de doua tipuri:

    - elicoidale: execut gaurirea n materiale pline, fiind alcatuite din tija cilindrica (pe care se afla canalele elicoidale ce realizeaza degajarea si evacuarea aschiilor, dar si varful conic aschietor cu un unghi cuprins intre 80-1400), gat, coada, antrenor (impiedica rotirea burghiului in arborele masinii) - late: sunt scule aschietoare formate dintr-o lama latita spre partea aschietoare; sunt utilizate la gaurirea simultan a tablelor subtiri suprapuse - materialele din care se executa sunt oteluri carbon pentru scule, aliate sau din otel rapid B.Dispozitive utilizate la prelucrarea gaurilor

    pentru prinderea sculei n capul axului principal al mainii de gaurit:

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    -reductii conice (bucse de reductie) , mandrinele pentru fixarea piesei pe masa masinii de gaurit

    - menghine, prisme sau dispozitive cu placi de strangere pentru ghidarea sculei : bucse de ghidare si placi corespunzatoare.

    C.Masini pentru prelucrarea gaurilor Masini de gaurit portabile folosite la executarea gaurilor greu accesibile sau de dimensiuni mari: coarba, maina de

    gaurit manuala, electrica sau pneumatica, maina de gaurit cu clichet Masini de gaurit fixe pot fi uzuale (de gaurit manuale, de banc, verticale, radiale) sau speciale (masini de gaurit i

    alezat, de gaurit n coordonate) D. Tehnologia prelucrarii gaurilor Se executa respectand urmatoarele etape: 1. trasarea si punctarea gaurilor 2. verificarea masinii 3.prinderea si fixarea semifabricatului/piesei pe masa masinii 4. fixarea sculei 5. alegerea regimului optim de aschiere (avans, adancime, turatie) 6. alegerea lichidului de racire 7. prelucrarea gaurilor sau alezajelor (in timpul lucrului scula are miscare de rotatie care este combinata cu o

    miscare de avans inaintare in material, sub forma de translatie) 8. controlul prelucrarii

    E. Controlul gaurilor - se verifica diametrul, poziia gaurii faa de anumite suprafete ale piesei si calitatea suprafetei - controlul gaurilor se face cu urmatoarele instrumente: calibre tampon, sublere, micrometre de interior, comparatoare

    de interior

    Filetarea pieselor este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere executata in scopul obtinerii unui filet pe suprafata interioara sau exterioara a unei piese. Aceasta se poate realiza manual sau mecanic. A. Scule si dispozitive folosite la filetarea manuala - filierele: sunt scule aschietoare utilizate la filetarea exterioara, fixandu-se in timpul lucrului n dispozitive numite

    portfiliere - tarozii: sunt scule aschietoare utilizate la filetarea interioara care se fixeaza in dispozitive numite porttarozi;

    B. Tehnologia filetarii manuale filetarea exterioara pentru arbori

    Se parcurg etapele: - tesirea capatului tijei (aceasta trebuie sa fie cu 0,3-0,4 mm mai mica decat diametrul exterior al filetului) - fixarea piesei in menghina - ungerea cu ulei - fixarea filierei n portfiliera - asezarea filierei pe capatul tijei si centrarea ei - rotirea si apasarea uniforma a filierei in sensul acelor de ceasornic; dupa cateva rotatii se rasuceste invers pentru a

    sfarama aschiile; se continua filetarea intr-o singura trecere - stergerea tijei de aschii si ulei - verificarea filetului executat filetarea interioara pentru alezaje

    Se utilizeaza seturi de trei tarozi (degrosare, mediu si de finisare) pentru filete metrice normale sau in toli si de doi tarozi (degrosare si finisare) pentru filete metrice fine si pentru tevi

    Se parcurg etapele: - tesirea muchiei gaurii (aceasta va fi mai mica cu 1-1,5 mm fata de diametrul exterior al filetului) - fixarea piesei in menghina si ungerea cu lubrifiant - fixarea tarodului in porttarod - introducerea tarodului in gaura de filetat - rotirea si apasarea usoara a porttarodului si dupa cateva rotatii schimbarea sensului pentru sfaramarea aschiilor - se continua filetarea pana la capat dupa care se trece la folosirea urmatorilor tarozi - verificarea filetului executat

    C. Controlul filetarii Se urmareste respectarea dimensiunilor geometrice ale filetului (diametru mediu, pasul, unghiul flancurilor) si

    calitatea suprafetelor prelucrate. Se utilizeaza doua metode:

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    - metoda complexa de control:in productia de serie, folosind calibre T si NT (tampon sau inel) - metoda diferentiata: se aplica filetelor de precizie, masurand caracteristicile principale ale filetelor cu micrometre

    pentru filete, sabloane, microscopul de atelier sau prin metoda celor trei sarme 3.Asamblari nedemontabile Asamblari nituite Asamblarea prin nituire este operatia prin care doua sau mai multe table sau profile subtiri se imbina nedemontabil

    prin intermediul organelor de maini numite nituri. Niturile sunt organe de masini standardizate formate din:

    - tija cilindrica: plina sau tubulara (parial sau total gaurite) - cap iniial: de forma semirotunda, cilindrica, tronconica, inecata, combinatii ale acestora - cap de nchidere realizat prin operatia de nituire si care are forma identica cu a capului initial si executate din oteluri carbon obisnuit (OL 34, OL 37), alama, cupru, aluminiu.

    Asamblarile nituite se realizeaza n urmatoarele variantele constructive: in functie de temperatura de realizare a asamblarii: la rece (temperatura mediului) pentru nituri cu d 12 mm si

    cele din materiale neferoase sau la cald pentru nituri cu d 12 mm n functie de modul de realizare a asamblarii: manual sau mecanizat (d 12 mm) n functie de destinatie: de rezistent (poduri metalice, hale, stalpi), rezistenta-etansare (cazane, rezervoare,

    recipiente) in functie de modul de asezare ale materialelor de imbinat: prin suprapunere, cap la cap cu eclise in functie de modul de dispunere a niturilor: pe un singur rand, pe mai multe randuri (paralele sau n zig-zag)

    Tehnologia nituirii utilizeaza urmatoarea succesiune de operatii: - calculul dimensiunilro constructive - trasarea axelor niturilor - punctarea centrelor gaurilor - gaurirea materialelor - tesirea gaurilor - nituirea propriu-zisa - controlul si receptia asamblarilor nituite

    Nituirea manuala este o operatie costisitoare executata numai in productia individuala si in atelierele de intretinere si reparatii.Uneltele si sculele necesare sunt: ciocan, contracapuitor, tragator, capuitor.Operatia trebuie sa parcurga urmatoarele faze: -introducerea nitului in gaura -asezarea capului initial pe contracapuitor -apropierea tablelor cu tragatorul -ciocanirea si formarea capului de inchidere -formarea capului de inchidere cu capuitorul Controlul si receptia asamblarilor nituite Asamblarea este corespunzator executata daca niturole sunt corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de nituit si pe capetele niturilor. Rezistenta cusaturii se verifica prin lovirea cu ciocanul si sesizarea sunetelor sau a vibratiilor produse.

    Asamblari sudate Sudarea este operatia prin care se realizeaza imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice cu sau

    fara material de adaos, prin topire sau presiune. O asamblare sudata este alcatuita din:

    - metal de baza: materialul supus operatiei de sudare - metal de adaos: materialul ce urmeaza a fi topit pentru a realiza sudura - cordonul (cusatura) de sudura: este rezultatul topirii si solidificarii metalului de adaos si a unei parti din metalul de

    baza - rostul de sudura: este spatiul dintre metalele de baza care urmeaza a fi umplut cu cordonul de sudura; el poate fi

    prelucrat diferit Clasificarea mbinrilor sudate se face dup criteriile:

    -dupa procedeul de sudare: prin topire sau presare -dupa modul tehnologic de asamblare a pieselor si modul de prelucrare a zonelor de contact: cap la cap,in colt (f -dupa continuitate: continue sau discontinue -dupa forma rostului de sudura: I, V, Y, U, X, K, etc

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    -dupa pozitia de executie: orizontala, verticala, peste cap Pentru realizarea unei suduri cu arc electric (electrica) sunt necesare parcurgerea urmatoarelor operatii:

    - curatarea marginilor - indreptarea - trasarea - taierea - tesirea marginilor(pentru table groase) - sudarea - curatarea, debavurarea si ajustarea cusaturii - control

    Sudarea electrica este procedeul de sudare la care topirea marginilor pieselor de asamblat este realizata cu un electrod.Se utilizeaza urmatoarele procedee: -manuala cu arc electric si electrod invelit: arcul electric, alimentat de sursa de energie se formeaza intre electrod si piesele de sudat. Caldura produsa topeste marginile pieselor si electrodul realizindu-se o baie metalica , iar prin deplasarea electrodului se formeaza cusatura.Pentru o buna sudare se mai folosesc scule si accesorii de tipul: cleste portelectrod, cleme de contact electric, ciocane, dalti, perii de sirma, echipament specific de protectie -sub strat de flux: electrodul fuzibil este sub forma de sirma sau banda iar arcul si sudura sunt acoperite de un strat protector de flux. Procedeul are productivitate si calitate corespunzatoare - in mediu de gaz protector: se utilizeaza pentru metale greu de sudat, in conditii optime mecanizate sau automatizate. Arcul electric si zona d eformare a cusaturii se gasesc intr-un mediu gazos protector care favorizeaza obtinerea unei suduri calitative. Variantele utilizate sunt: cu hidrogen atomic, WIG, MIG si MAG. Controlul sudurilor se face prin examinare vizuala sau/si cu mijloace de masurare si verificare specifice. In primul rind se constata in exterior daca nu exista fisuri, crapaturi, neomogenitati de material, apoi se poate face proba acustica si cea de verificare dimensionala si acolo unde se impune tehnologic verificari amanuntite exterioare sau interioare nedistructive si distructive. Asamblari prin lipire sunt executate prin operatii de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese confectionate din acelasi metal sau materiale diferite cu ajutorul unui material de adaos cu temperatura mai joasa ca a materialeor de imbinat. O asamblare lipita este alcatuita din:

    - materialul de baza: cel ce urmeaz a fi imbinat - lipitura: rezultata prin difuziunea moleculara a materialului de adaos in materialul de baza

    Tipuri de lipituri metalice I. in functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit (materialul de adaos): lipituri moi: au rezistenta mecanica redusa si temperatura de topire de pana la 4500 C; ele folosesc alije de lipit pe

    baza de Sn-Pb, Sn-Pb-St, Sn-Zn, Pb-Ag (ex: Lp20Sb) lipituri tari (brazuri): au rezistenta mecanica mai mare si temperatura de topire de 4500 9000 C; ele sunt aliaje pe

    baza de Cu-Zn (alame de lipit), Cu-Zn-Ag sau aliaj de tip monel (ex: Am42Lp) II. in functie de modul de executie: cu ciocanul de lipit, pistolul de lipit, lampa de lipit, prin cufundare n bai de

    saruri topite, prin incalzire sau inductie Tipuri de lipituri nemetalice

    - se realizeaza cu adezivi, la rece sau cald, cu sau fara presarea materialelor - mbina materiale de tipul lemn, plastic, cauciuc, sticla, beton, tesaturi utilizand cleiuri, chituri, rasini epoxidice.

    Pentru a realiza o asamblare lipita se parcurg urmatoarele operatii: - curatarea suprafetelor si sculelor - indreptarea - debitarea - indoirea - faltuirea: indoirea specifica a tablelor subtiri, daca este cazul - lipirea - controlul lipiturii

    Tehnologia lipirii presupune fixarea materialelor prin suprapunere, cap la cap, in pana sau eclisa utilizind aliaje: -moi: cu ciocane de lipit - tari: cu gaze naturale sau oxiacetilenice, prin cufundare intr-o baie de aliaj pentru lipit, electric sau in cuptoare electrice. Controlul asamblarilor lipite se face printr-o observare atenta cu ochiul liber a eventualelor defecte: lipiri neuniforme, porozitati, lipsuri, scurgeri de metal, nepatrunderi, fisuri

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    4.Asamblari demontabile Asamblri cu filet Asamblarea cu filet reprezinta imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe piese, folosind organe de asamblare

    filetate de tip surub-piulita. O asamblare filetata este alcatuita din: - surub: cu partea filetata la exterior - piulita: cu partea filetata la interior - saiba: cu rol de protectie sau de siguranta, nefiletata - elemente de siguranta: impotriva desurubarrii

    Suruburile, piulitele si saibele sunt organe de masini cu forme constructive variate, standardizate care se diferentiaza dupa diferite criterii si care trebuie asigurate contra autodesurubarii.

    Avantajele asamblarilor filetate: -se monteaza si se demonteaza usor, fara un utilaj costisitor -pot transmite forte axiale de strangere mari, regla miscarea Dezavantajele asamblarilor filetate: -se introduc puternici concentratori de tensiune in zona gaurilor de trecere a suruburilor, marind pericolul de rupere Asamblari cu suruburi, saibe, piulite sunt cele mai raspindite imbinari demontabile care necesita la montare si

    demontare unelte si scule specifice de tipul cheilor fixe (pentru asamblari cu parti de prindere poligonale sau rotunde), chei reglabile, surubelnite. Procesul tehnologic pentru executarea unei asamblari filetate este alcatuit din operatii de: - pregatire: trasarea gaurilor, punctarea lor, gaurirea materialelor, filetarea - montaj: controlul materialelor, suruburilor, piulitelor si saibelor, asamblarea propriu-zisa(centrare piese,introducere

    surub, insurubarea si stringerea piulitei) De multe ori se intilnesc urmatoarele situatii:

    - asamblari cu mai multe suruburi: trebuie realizata o stringere uniforma, stringerea suruburilor realizindu-se in cruce si progresiv

    - demontarea asamblarii: este inversa montarii, dificultati aparind cind asamblarea este greu de desfacut solutia find aceea de a curata componentele si de a le lasa umezite cu petrol lampant

    - distrugerea filetului in urma demontarii: se face refiletarea la un diametru mai mare, schimbind si celelalte componente sau se incarca cu sudura gaura si se refileteaza. Asamblari cu prezoane Prezonul este o tija filetata la ambele capete, care se monteaza mai dificil decit suruburile:

    - operatii pregatitoare: trasarea gaurilor, punctarea lor, gaurirea si filetarea gaurilor - montarea prezoanelor: se face fie cu doua piulite sau cu piulita inalta - controlul pozitiei prezonului cu un echer (axa perpendiculara pe suprafata piesei)

    Asamblari cu stifturi Stiftul este o tija cilindrica, conica, tronconica, filetata sau tubulara care foloseste ca element de fixare a doua piese,

    de siguranta contra desfacerii piulitelor si suruburilor sau ca axe de articulatii. Montarea stifturilor este o operatie mai simpla decit a suruburilor, parcurgindu-se aceleasi operatii. Asamblari cu pene Asamblarea cu pan este imbinarea demontabila a doua piese cu axa geometrica longitudinala comuna (de tipul

    arbore-butuc), utilizand organe de masini numite pene. Penele sunt organe de masini standardizate de forma, de regula, prismatica care au rolul de a fixa, ghida sau regla pozitie relativa a doua piese cat i de a proteja masinile si dispozitivele contra suprasarcinilor (pene de siguranta). Se utilizeaza la masini de putere si turatie limitata.

    In mod practic se utilizeaza urmatoarele tipuri de pene: Pene longitudinale: sunt cele mai utilizate si se monteaza paralel cu axa pieselor asamblate Pene transversale: se monteaz perpendicular pe axa pieselor asamblate Procesul tehnologic de montare a unei pene este:

    -operatii pregatitioare: controlul canalului de pana(sablon), a pozitiei penei si canalului butucului, ajustare (daca este cazul), controlul jocului dintre pana si canal(calibre) -montarea penei in canal prin presare cu dispozitive speciale. -controlul asamblarii.

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Demontarea penei se face tot cu dispozitive speciale de extragere cu un surub cu inel daca pana are gaura filetata sau cu extractoare speciale. Asamblari cu arcuri Asamblarea cu arcuri este imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese, utilizannd organe de masini elastice

    de tip arcuri caracterizate prin capacitatea de deformare elastica si acumulare de energie sub actiunea sarcinilor. Se utilizeaza mai multe tipuri de arcuri, clasificate astfel:

    Dupa forma constructiva: lamelare, elicoidale, spirale plane, bare de torsiune, inelare, arcuri-disc Dupa caracterul solicitarii: de tractiune, de compresiune, de rasucire, de incovoiere

    Montarea arcurilor elicoidale -cele de tractiune se monteaza usor fara dispozitive speciale si daca este necesar se face o precomprimare cu

    dispozitive speciale -cele de tractiune se monteaza prin intinderea lor cu mina sau cu ajutorul unor pirghii. Montarea arcurilor in foi -lamelare simple: foaia la un capat este incastrata iar la celalalt capat este supusa unei forte -foi multiple: foaia superioara cea mai lunga are doua ochiuri cu ajutorul careia se prinde de suportul ansamblului;

    peste aceasta se suprapun celelalte fixandu-se cu un bulon central sau nit/stift; se string foile si se fixeaza bridele

    5.Organe de masini si solicitarile lor

    Organele de maini sunt pari componente ale unei masini, agregat, mecanism sau dispozitiv, formate dintr-un singur corp solid sau mai multe asamblate care indeplinesc o anumit functiune Clasificarea si rolul organelor de maini din punct de vedere constructiv

    - simple (au o singur pies): nituri, pene, suruburi, arbori, arcuri, roti, conducte - complexe (au mai multe piese, adica au cel putin un subansamblu): biele, cuplaje, lagare

    din punct de vedere al rolului functional - de asamblare: fixe (suruburi, nituri, pene) sau mobile (lagare, arbori) - de transmitere a miscarii de rotatie: roti, arbori - de transformare a miscarii de rotatie: mecanisme si transmisii cu surub, roti dintate - pentru conducerea si reglarea circulatiei fluidelor: conducte, supape, robineti

    Conditii impuse organelor de masini - sa reziste la solicitari, tensiuni, uzuri, temperatura, etanseitati - sa fie economice, competitive, simple din punct de vedere constructiv, dar sa corespunda scopului functional - sa fie fiabile: sa funcioneze potrivit destinatiei in conditiile prevazute, pe o perioada de timp bine determinat - sa fie mentenabile: sa poata fi repuse n stare de functionare intr-un timp cat mai scurt - sa aiba tehnologicitate:sa poata sa fie prelucrate fara dificultati sporite - sa fie interschimbabile

    Arbori Sunt organe de masini ce transmit miscarea de rotatie si momentul de torsiune organelor de masini asamblate pe ei,

    prin articulare sau cuplare (ex: roti dintate, curea, cuplaje,etc) Arborii :

    - sunt caracterizati printr-o ax de rotaie - se construiesc n 3 variante: drepti, cotiti, cu came - arborii drepti pot avea o singura sectiune sau cu mai multe sectiuni, se regasesc in constructia cutiilor de viteze,

    transmisiilor, reductoarelor si au ca parti componente: zone de calare, fusuri, corp, lagare - arborii cotiti si cu came au rolul de a transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, avand in plus ca parti

    componente fusuri si brate manetoane sau came

    Osii Sunt organe de masini ce sustin alte organe ale miscarii de rotatie (roti transmisie, scripeti) fara sa transmita

    momente de rasucire. Caracteristici:

    - sunt mai simple constructiv ca arborii (fusuri i corp) - pot fi fixe sau mobile - sunt solicitate la incovoiere

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    - sectiune plina sau inelara

    Lagare Sunt organe da masini avand rol de sustinere si ghidare a arborilor sau osiilor sub actiunea sarcinilor . Clasificare :

    Dup natura fortelor de frecare ce apar la functionare: - de alunecare - de rostogolire Dupa directia fortelor principale ce actioneaza asupra ansamblului lagar-fus: - radiale - axiale - radial- axiale a) Lagare cu alunecare

    Sunt lagarele la care fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant. Acestea sunt alcatuite din: - corp alcatuit dintr-o suprafata cilindrica interioar (alezaj), dintr-o bucata (cu bucsa) sau din doua bucati cu

    capac (cu cuzineti) - suruburi de strangere - sisteme de ungere b) Lagare cu rostogolire La aceste lagare intre carcasa masinii si fusul arborelui se pune rulmentul , care transforma miscarea de alunecare dintre corpurile de rulare in miscare de rosogolire.

    Partile principale ale unui rulment sunt: - inel inerior si exterior: pot avea una sau doua cai de rulare; se executa din otel aliat special pentru rulment (Rul 1,

    Rul 2) - corpuri de rostogolire de tipul bile, role cilindrice sau conice, ace care se rosotogolesc intre inelul exterior si interior

    (din aceleai materiale ca inelele) - colivia care are rolul de a mentine distanta constanta intre corpurile de rostogolire; se executa din oteluri carbon

    obinuite, bronz, duraluminiu Tipuri de rulmenti:

    radiale, axiale, radial-axiale,radial-oscilante, axial oscilante. Cuplaje Sunt organe da masini ce asigura o legatura pemanenta sau intermitenta cu scopul transmiterii miscarii de rotatie de

    la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul montat pe acelasi arbore. Cuplajele sunt construite in urmatoarele scopuri:

    - sa transmita miscari de rotatieintr-un singur sens - sa comande miscari - sa limiteze sarcinile sau turatiile pana la valorile prescrise - sa protejeze impotriva vibratiilor si socurilor

    Clasificare: dupa pozitia arborilor apartinand cuplajului - paraleli sau nclinati, coaxiali sau necoaxiali din punct de vedere tehnologic - permanente i nepermanente a) cuplaje permanente

    Sunt cuplajele la care intreruperea miscarii intre cei doi arbori nu poate fi facuta decat prin oprirea masinilor si demontarea cuplajelor.

    Se utilizeaza urmtoarele variante constructive: fixe- ele asambleaza rigid, coaxial arborii si pot fi cu manson cilindric si cu flansa mobile- prin intermediul elementelor rigide sau elastice pot permite si mici deplasari unghiulare, axiale i radiale;

    pot fi cuplaje axiale cu gheare, radial Oldham, unghiulare (cardanice) sau dintate sau cuplaje cu arcuri si cu bolturi si mansoane de cauciuc din categoria celor elastice.

    b) cuplaje intermitente Sunt cuplajele ce permit cuplarea (ambreierea) sau decuplarea (debreierea) arborilor atat in mers cat si n repaos,

    fara a fi demontate. Ele se mai numesc ambreiaje si se diferentiaza dupa urmatoarele criterii:

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    dupa modul de comandare - manual, electric, mecanic, hidraulic dupa principul de functionare - cu contact rigid: de tipul celor cu gheare sau dinti; sunt folosite la turatii mici si pentru repaos - cu contact elastic (cu frictiune) avand discuri conice sau cilindrice dupa modul de actionare - comandate: actionate de catre operator - automate: de tipul cuplajelor de siguranta sau unisens ; ele de regula folosesc forta centrifuga pentru a actiona.

    Solicitari Solicitrile tehnice sunt produse de forte interne si externe care au ca efect deformarea corpurilor, in general: piese,

    organe de masini, constructii metalice sau din alte materiale,etc. Solicitarile mecanice sunt de doua tipuri:

    - simple: la intindere, compresiune (date de forte axiale N), la forfecare (date de forte taietoare T), la incovoiere (date de momente incovoietoare MI)si la rasucire (date de momente de torsiune Mt)

    - compuse : atunci cand un corp este supus simultan la cel putin doua solicitari simple.

    Solicitarea la intindere si compresiune Definitie : daca asupra unei bare drepte se aplica forte perpendiculare pe sectiune si paralele cu axa barei, aceste

    forte au unul din urmtoarele efecte: - lungesc bara, atunci apare solicitarea la intindere - scurteaza bara, atunci apare solicitarea la compresiune Deoarece fortele axiale sunt perpendiculare pe sectiunea barei, atunci ele sunt normale().Se deduc urmtoarele calcule de rezistenta: - dimensionare (aria necesar unei piese supuse la o anumit forta N): Anec =N/a - verificarea (efortului unitar ce rezulta intr-o sectiune a barei) : ef =Nef/Aef< a - determinarea fortei admisibile (capabile) : Ncap = a Aef>Nef

    Acest tip de solicitare este specifica unor piese cum ar fi: lanturi, bare, tije, conductoare electrice, cabluri de sustinere.

    Solicitarea la forfecare Definitie : aceasta solicitare apare in sectiunea pieselor atunci cand asupra lor actioneaza doua forte transversale,

    egale si de sens contrar, perpendiculare pe axa pieselor, situate la o distanta foarte mica (de exemplu la taierea cu foarfecele) sau in cazul poansonarii (debitarea pe stanta).

    Urmarile acestei solicitari sunt deformatiile unghiularesi se intalneste frecvent la asamblari nituite, sudate, prin pene, debitarea pieselor, in cazul constructiilor metalice, rezervoare, nave.

    Notand cu T fora taietoare si cu A aria sectiunii supuse forfecarii se utilizeaza urmatoarele relatii de rezistent: - relatia de baz :t=T/A - dimensionare:Anec>tef - verificare: tef=Tef/Aef

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    - sarcina capabila: Mcap

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    4. SEMIFABRICATE UTILIZATE IN MECANICA FINA

    1. Tipuri de semifabricate In mecanica fina se folosesc semifabricate din materiale metalice sau nemetalice: metale si aliaje metalice, pulberi metalice, mase plastice, sticla optica si fibra optica. Pulberile metalice sunt combinatii metalice sau metaloide ce urmeaza a fi amestecate in proportia

    necesara obtinerii compozitiei unui aliaj. Pulberea este materialul format din particule sau granule de metale pure, compusi chimici ai metalelor de diferite granulatii.

    Sticla optica este o sticla de cuart careia i se adauga alte elemente chimice (fondanti, coloranti, stabilizatori) si se iau masuri speciale de obtinere pentru a avea proprietati optice, fizice, mecanice, termice si indici de calitate specifici

    Fibra optica: este un fir lung de sticla pura de diametrul unui fir de par ; el se aduna in pachete formind cabluri optice pentru transmiterea semnalelor luminoase la distanta

    2. Metode de obtinere a semifabricatelor

    Turnarea metalelor se foloseste pe scara larga in mecanica fina si consta din umplerea cu metal topit a unei cavitati din lemn sau metale usoare de forma si dimensiunile piesei. Procedee: -turnarea sub presiune:metalul lichid sub presiune se introduce intr-o forma de turnare dintr-o instalatie speciala cu camera de presiune la rece sau la cald; se pot turna aliaje din plumb, cositor, zinc, aluminiu folosite la piese din componenta mijloacelor de masurare -turnarea cu modele fuzibile:se executa un model de dimensiuni apropiate de cele ale piesei, dintr-un material cu punctul de topire scazut care se acopera cu o crusta de nisip special; acestuia i se aplica un tratament de intarire, modelul se topeste si se elimina, urmind ca in forma ramasa sa se toarna metalul -turnarea in coji:se executa forma cu o compozitie speciala pe o placa model incalzita, procedeuul fiind folosit la obtinerea semifabricatelor ce nu pot fi turnate sub presiune -turnarea cu modele volatile: se utilizeaza modele de polistiren care dupa fasonare ramin in forma volatilizindu-se in timpul turnarii

    Matritarea de precizie este o operatie de deformare plastica a metalului limitata in mod fortat de suprafetele golurilor si proeminentelor existente in matrite -Matrita este un dispozitiv special confectionat pentru productia de serie care are doua parti: superioara fixata pe nicovala utilajului (ciocan sau presa) si inferioara fixata pe masa utilajului. Piesa se matriteaza prin loviturile partii superioare ale uitlajului -pentru executarea pieselor mici specifice mecanicii fine din otel sau metale, aliaje neferoase de complexitate si precizie ridicata se foloseste matritarea la cald

    Laminarea are drept scop modificarea dimensiunilor si formei semifabricatului la trecerea acestuia printre doi cilindri in miscare de rotatie. Operatia se poate executa la cald dar si la rece asa cum este cazul benzilor de intindere si suspensie, arcurilor fire de par folosite in mecanica fina.

    Trefilarea sau tragerea este procedeul prin care sirmele, barele, tevile sufera o reducere si modificare a sectiunii prin tractiune fiind trecute printr-un orificiu calibrat.Operatia se executa pe masini de trefilat speciale, ce au in compunere dispozitive numite filiere. In mecanica fina se trefileaza tevi, sirme din otel si materiale neferoase

    Formarea prin presare: se caracterizeaza prin deformarea semifabricatului in volum, care au grosime mare. Operatia folosita se numeste extrudare la rece care deformeaza materialul intr-o piesa cu pereti subtiri, prin curgerea plastica in golurile unei matrite. Se folosesc forte de presare care asigura obtinerea de piese precise, curate, din metale neferoase si aliajele lor de forma cava si tevi cu pereti subtiri.

    Prelucrarea pieselor din pulberi metalice: se foloseste in special pentru obtinerea pieselor de dimensiuni reduse altfel imposibil de obtinut, ca de ex elemente feroase si neferoase pentru lagare, filtre, contacte, materiale cu puncte de topire ridicate sau diferite. Prelucrarea consta din parcurgerea etapelor: - Producerea de pulberi metalice sau oxid, carbura - Omogenizarea pulberilor cu liant special - Presarea pulberilor in matrite la presiune ridicata - Sinterizare prin incalzire la temperaturi ridicate in atmosfere speciale

    O alta varianta este prelucrarea prin extrudare care concentreaza ultimele operatii, fiind executata la cald sau laminarea benzilor din materiale pure ca nichel, fier, titan

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Prelucrarea maselor plastice

    Masele plastice sunt substante sintetice de natura organica, ce se obtin pe baza polimerilor si a altor substante (plastifianti, coloranti, etc). principalele procedee de prelucrare sunt:

    - Presarea: materialul (termoreactiv) se introduce in matrita sub forma de pulbere sau tablete cu preincalzirea dispozitivului; metodele folosite fiind presareadirecta sau prin transfer (calitate mai buna)

    - Injectarea: se aplica materialelor termoplastice pe masini speciale cu matrite corespunzatoare procedeului

    - Formarea sub vid: consta in fasonarea unor folii din material plastic sub influenta temperaturii si vidului intr-o matrita cu depresiune; se obtin casete fasonate pentru mijloace de masurare

    5.OPERATII DE PRELUCRARE SPECIFICE UTILIZATE IN MECANICA FINA

    1. Operatii de deformare Indoirea este larg raspindita in mecanica fina si se aplic tablelor, barelor pe anumite portiuni ale semifabricatului, intre suprafeele superioare si inferioare ale unei matrite de indoit, de regula la rece

    - metoda consta in coborarea brusca a partii superioare a matritei peste partea inferioara fixa, cu obligarea materialului s ia forma corespunztoare profilelor interioare i exterioare ale acesteia Ambutisarea consta in transformarea unui semifabricat plan intr-o piesa cava de orice forma sau marirea adinciturii cavitatii unei piese. Se utilizeaza stante de ambutisare pentru obtinerea de piese de rotatie, de contur poligonal si cele cu forma complicata (piese de radio, tv, telefonie, aparataj electric de automatizare) Fasonarea consta in deformarea locala a materialului fara modificarea grosimii acestuia, prin planare (indreptare), reliefare, gituire, umflare folosind stante adecvate montate pe prese.

    2. Operatii de taiere Prin taiere se urmareste separarea totala sau partiala a unei parti din materialul prelucrat in scopul realizarii peisei dorite. Taierea presupune utilizarea urmatoarelor procedee: Retezarea sau croirea tablelor, benzilor cu contur deschis in vederea decuparii si ambutisarii. Se utilizeaza utilaje de tipul foarfeca ghilotina sau cu role Decuparea este operatia care urmareste realizarea pieselor prin separarea lor de material dupa un contur inchis. Se folosesc stante de decupat montate pe prese. Perforarea este foarte raspindita folosindu-se stante succesive sau simultane cu decuparea. Deseul separat de banda sau tabla este semifabricatul necesar. Alte operatii care se pot aplica pot fi de tundere, crestare sau separare care folosesc stante adecvate scopului urmarit.

    3. Operatii de prelucrare

    Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere pe masini-unelte numite strunguri la care piesa executa miscarea de rotatie (principala) iar scula aschietoare miscare rectilinie (de avans). Ca urmare a combinarii celor doua miscari se pot prelucra suprafete cilindrice (interioare si exterioare), frontale, conice, elicoidale, profilate Frezarea este operatia de prelucrare prin aschiere executata pe masini de frezat cu ajutorul sculelor prevazute cu mai multe taisuri numite freze. Miscarea principala de aschiere, de rotatie este executata de freza, iar miscarea de avans longitudinal sau transversal de piesa. Suprafetele prelucrate pe masinile de frezat sunt plane, in trepte, profilate, filete, canale, caneluri. Mortezarea este o prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea miscarii principale (rectilinie alternativa verticala) a a cutitului cu miscarea de avans a piesei. Pe masinile de mortezat se pot prelucra suprafete plane, verticale sau inclinate, exterioare sau interioare. Brosarea este folosita pentru finisarea alezajelor, a suprafetelor cilindrice exterioare, gauri profilate, canale de pana si caneluri utilizind o scula numita brosa cu mai multi dinti, care prin tragere sau impingere la o singura trecere realizeaza prelucrarea completa.

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Gaurirea si alezarea sunt operatii de prelucrare a suprafetelor cilindrice, profilate, conice interioare cu ajutorul sculelor de tip burghie si alezoare. Miscarea principala de rotatie cit si cea de avans sunt executate de scule. Rectificarea este procedeul de finisare prin aschiere rezultat din combinarea miscarii principale de rotatie, executata de scula abraziva, cu miscari de avans rectiliniu, executate de piesa si/sau scula. Se pot rectifica suprafete de revolutie exteruioare sau interioare, suprafete plane.

    4. Operatii de superfinisare Se aplica dupa prelucrari de finisare (rectificare, alezare, strunjire fina) avind ca scop obtinerea unei bune calitati a suprafetei sau un inalt grad de precizie geometrica si de forma. Lepuirea este operatia de finisare mecanica sau mecano-chimica in care suprafetele plane sau rotunde sunt prelucrate prin combinarea miscarii a arborelui masinii (rotatie si translatie) cu miscari de oscilatie ale dispozitivelor de fixare a piesei. Intre piesa si discul masinii se interpune o pasta abraziva. Honuirea este operatia de netezire a alezajelor cilindrice cu bare abrazive montate in capete speciale (honuri care au miscari de rotatie si translatie in lungul alezajului prelucrat) Rodarea suprafetelor cilindrice exterioare se executa cu dispozitive speciale montate pe strung, masini de rectificat sau speciale care se deplaseaza pe directie axiala alternativa. Se foloseste pasta abraziva intre piesa si dispozitiv. Prelucrarea cu benzi abrazive (lustruire) consta in frecarea suprafetei piesei cu un material abraziv fixat pe un suport din pinza sau hirtie. Operatia se aplica la netezirea suprafetelor divizate , gravate sau la cele profilate.

    5. Operatii specifice prelucrarii pieselor optice si pietrelor tehnice Procesul tehnologic de obtinere a unei piese optice sau pietre tehnice consta intr-o succesiune de operatii comune ca mod de realizare, dar folosita intr-o ordine diferentiata, impusa de forma, dimensiunile, si precizia de prelucrare a piesei. Debitarea se reealizeaza in variantele:

    - Debitarea din placi cu crestarea cu virf de diamant sau cu role din carburi metalice - Debitarea din blocuri cu discuri de diamant, metalic, cu banda diamantata flexibila, cu rezistenta

    electrica, cu fir textil Gaurirea se deosebeste ca procedeu in functie de scula utilizata si diametrul minim de prelucrat:

    - Cu burghie tubulare - Cu burghie armate cu placute din carburi metalice - Cu ultrasunete - Cu jet abraziv sub presiune - Cu laser

    Slefuirea este operatia prin care se imprima pieselor optice forma si precizia dimensionala. Se realizeaza in variantele:

    - Bruta: de degrosare (ebosare) - Medie - Fina - Cu abraziv liber (electrocorindon intr-un liant) sau cu scule abrazive (scule diamantate)

    Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei, calitatea suprafetei fiind cea mai buna. Scula de polisat (polisorul) este format din corp si suportul abrazivului (din mastic sau de masa plastica). Pentru realizarea operatiilor de prelucrare mai sunt necesare operatii auxiliare de tipul: -blocarea pieselor (optice): fixarea in dispozitive de prelucrat elastic, rigid sau speciale (pentru diferite piese) -deblocarea pieselor -spalarea pieselor -acoperiri de protectie sau modificarea proprietatilor optice: antireflex, oglinda (reflectant)

    6. Prelucrarea elementelor elastice Elementele elastice sunt organe de masini si aparate caracterizate prin faptul ca reactioneaza la solicitarea fortelor exterioare, deformindu-le proportional cu valoarea acestora si ca revin la forma initiala atunci cnd fortele isi inceteaza actiunea. Se intilnesc in tehnica urmatoarele elemente elastice: arcuri spirale plane, microbenzi, membrane, tuburi gofrate si manometrice, arcuri elicoidale de precizie si bimetalice. Ele pot fi folosite ca elemente :

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    - Motoare:pot antrena in miscare mecanisme(orologie) - De actionare: creaza forte de masurare sau elimina jocurile din angrenaje - Cinematice: in articulatii elastice si subansambluri flexibile - De separare si etansare intre doua medii diferite

    Procesul tehnologic pentru obtinerea elementelor elastice parcurge urmatoarele etape comune: 1. obtinerea semifabricatului 2. obtinerea elementului elastic propriu-zis: prin indoire, rasucire, stantare, ambutisare 3. obtinerea proprietatilor de lucru specifice: prin tratamente termice 4. stabilizarea: pentru intarirea proprietatilor elastice ale elementelor finite (aplicarea de sarcini un

    anumit numar de cicluri) 5. controlul elementelor elastice finite: pentru proprietati specifice(elasticitate, deformatie remanenta,

    rezistenta mecanica si la oboseala), la forma constructiva si precizie dimensionala

    6. CONTROLUL SI VERIFICAREA PRODUSELOR DIN MECANICA FINA

    Controlul si verificarea pieselor presupune masurarea ca operatie tehnologica de determinarea marimii de masurat, controlat si verificat. Aceasta determinare se face comparindu-se marimea de masurat cu unitatea ei de masura.

    1. Mijloace de masurare si verificare a dimensiunilor liniare A. Masuri pentru lungimi:

    - Cale plan paralele: sunt de forma unui paralelipiped deptunghic, cu suprafete plane si paralele; se folosesc la pastrarea si reproducerea unitatii de masura, gradarea si verificarea mijloacelor de masurare, reglarea la zero a comparatoarelor, trasare

    - Calibre:verifica dimensiunile arborilor si alezajelor netede sau filetate, cilindrice sau conice, a pozitiei suprafetelor

    - Lere: sunt cale lamelare (spioni sau sonde) utilizate in seturi pentru masurarea jocului dintre doua suprafete plane si paralele

    B. Mijloace de masurare a dimensiunilor liniare - Minimetrul: este un aparat care se bazeaza pe principiul amplificarii prin sisteme de pirghii; masurarea se face la

    fel ca la ceasul comparator reglind aparatul cu blocuri de cale apoi prin verificarea piesei citind abaterile pe cadran - Ortotestul: foloseste metoda compararii cu cale, piese-etalon sau a stabilirii abaterii de pozitie la piese; se bazeaza

    pe principiul amplificarii mecanice a deplasarii prin intermediul uor combinatii de pirghii, pinioane si sectoare de roti dintate

    - Pasametrul: serveste la masurarea dimensiunilor exterioare, prin comparare cu piese etalon , cale sau calibre (abateri fata de dimensiunea nominala) 2. Mijloace de masurare si verificare a dimensiunilor unghiulare

    A. Masuri pentru unghiuri - Cale unghiulare: sunt de forma unor prisme triunghiulare cu un singur unghi activ sau patru active; verificarea

    unghiurilor se face prin metoda fantei de lumina - Echere si sabloane unghiulare - Calibre conice: manson pentru arbori sau tampon pentru alezaje

    B. Mijloace de masurare - Raportorul optic: se aseamana cu raportorul universal cu precizie de citire de 5 avind o placa circulara de sticla pe

    care sunt trasate diviziuni de la 0 la 360o; citirea se face vizind printr-o lupa 3. Mijloace de masurare si verificare a rotilor dintate

    A. Mijloace de masurare a grosimii dintelui - Subler pentru roti dintate: se foloseste pentru masurarea grosimii dintelui rotilor dintate, precizia fiind 0,02 mm - Micrometrul cu talere: se foloseste pentru masurarea coardei grosimii dintelui

    B. Mijloace de verificare a profilului - Sabloane de profil: verificarea se face suprapunind sablonul peste flancurile rotii si folosind metoda fantei de

    lumina

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    4. Mijloace de masurare si verificare a filetelor

    A. Mijloace de verificare a pasului filetului - Lere pentru filete: sunt sabloane asamblate care formeaza o garnitura de diferite dimensiuni ale pasului sau

    numarului de pasi - Sabloane pentru filete: sunt lame de otel cu capete ascutite la unghiul filetului de 550 sau 600 si profile diferite

    B. Masurarea diametrului mediu - Metoda celor trei sirme: este o masurare indirecta a filetelor cu profil triunghiular, trapezoidal sau ferastrau care

    consta in asezarea de sirme calibrate intre spirele filetului, masurarea cotei prin palpare si calcularea diametrului mediu BIBLIOGRAFIE: 1. F. Danescu, M. Grosu, s.a- Utilajul si tehnologia mecanicii fine, EDP, 1985 2. O. Spornic, M. Constantin, s.a- Mecanica fina, manual pentru clasa a Xa, Editura CD Press, 2007 3. www.edu.ro- subiecte pentru examenul de certificare nivel I Mecanica Fina 4. www. archive. Tvet.ro- auxilarre curriculare discipline tehnice nivel I 5. www.didactic.ro

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET

    Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    FISA DE EVALUARE -Operatii de lacatuserie

    1) Completai urmtorul tabel cu cte dou exemple pentru fiecare coloan, referindu-v la scule / unelte, dispozitive i utilaje folosite n atelierul de lctuerie.

    Scule / Unelte Dispozitive Utilaje 1. 2.

    1. 2.

    1. 2.

    2) Stabilii corespondena ntre operaiile de lctuerie prezentate n coloana din stnga, prin nscrierea literei

    corespunztoare uneltei / sculei folosite pentru fiecare, aflate n coloana din dreapta. .. debitare (taiere) a. burghiu .. indreptare b. ciocan .. indoire c. fierastrau .. trasare d. punctator e. matrita

    3) Ordonai succesiunea operaiilor de lacatuserie care trebuie executate la marea majoritate a pieselor, prin inscrierea in caseta a numarului de ordine corespunzator de la 1 la 6.

    Curarea Control Tierea (debitarea) Pilire (ajustare) ndreptarea Trasare

    4) Dati cate doua exemple de operaii tehnologice la care prelucrarea se face :

    a) cu indepartarea de material b) fara indepartarea de material ..

    Timp de lucru 30 minute

    FIA DE EVALUARE -Materiale

    1) Lista urmtoare cuprinde o enumerare a materialelor metalice sau nemetalice uzuale folosite n tehnic. Subliniai

    cu o linie materialele metalice i cu dou linii materialele nemetalice. a) oel ; b) cauciuc ; c) material plastic ; d) alam ; e) aluminiu; f) sticla .

    2) ncercuii rspunsul corect la ntrebarea Ce se nelege prin aliaj ?, dintre urmtoarele variante : a) amestecul a 2 metale b) amestecul unui metal cu un nemetal c) amestecul a 2 sau mai multe elemente, din care cel puin unul este metal

    3) Marcai cu X n faa variantei, rspunsul corect referitor la afirmaia : Aliajul dintre Fe i C, la care procentul de C este de 2% se numete :

    a) oel b) bronz c) font

    4) Explicai cum poate fi deosebita o bar de Cu fa de alta de Al, innd cont de urmtoarele proprieti : culoarea, greutatea, duritatea, altele.

    Timp de lucru: 30 minute

    Fisa de evaluare-Asamblari 1. Definiti asamblarea prin lipire si prezentati caracteristicile acesteia

    2. Indicati elementele componente ale unei asamblari filetate si precizati rolul fiecaruia

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802

    Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    3. Stabiliti o paralela intre asamblarile nedemontabile si demontabile tinind cont de urmatoarele criterii:

    a) Principiul asamblarii b) Procedee de asamblare c) Avantaje si dezavantaje

    4. Enumerati tipurile de asamblari nituite intilnite si unde se utilizeaza acestea

    Timp de lucru 30minute

    Fisa de evaluare-Organe de masini

    1. Indicati diferentele intre: a) Arbori si osii b) Lagare cu alunecare si rostogolire

    2. Precizati rolul cuplajelor si enumerati doua variante utilizate frecvent.

    3. Grupati urmatoarele tipuri de organe de masini: nituri, pene, piulite, arcuri, rulmenti, stifturi in

    urmatoarele categorii: a) Simple si complexe b) De asamblare, de transmiterea si transformarea miscarii

    4. Pentru un ochelar sau un ceas indicati patru conditii si caracteristici tehnice, functionale si economice pe

    care trebuie sa le indeplineasca. Timp de lucru: 30 minute

    Fisa de evaluare- Semifabricate utilizate in mecanica fina

    1. Definiti procedeele prin care se obtin urmatoarele semifabricate sau piese: a) Sirme din otel b) Tuburi din fonta c) Placi d) Bare e) Table si benzi

    2. Raspundeti prin adevarat sau fals la urmatoarele afirmatii:

    a. Operatiile de formare prin presare sunt caracterizate prin deformarea semifabricatului in volum b. Cele mai raspindite procedee de prelucrare a materialelor plastice in mecanica fina sunt presarea si

    injectarea

    3. Prezentati avantajele pe care le au semifabricatele si piesele executate din pulberi metalice fata de cele metalice

    4. Dati exemple de componente sau piese din sticla cu care v-ati intilnit la instruirea practica Timp de lucru: 50 minute

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Fisa de evaluare-Operatii de prelucrare specifice mecanicii fine

    1. Indicati miscarile necesare executarii urmatoarelor operatii: a) Frezarea b) Polisarea c) Slefuirea d) Rectificarea

    2. Raspundeti prin adevarat sau fals la urmatoarele afirmatii:

    a. Materialele utilizate la prelucrarea sticlei optice si a pietrelor tehnice sunt abrazive, de fixare, protectie, de spalare si stergere

    b. Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei c. La blocarea rigida a pieselor se folosesc masticuri d. Stabilizarea arcurilor spirale plane se executa pentru fixarea proprietatilor elastice

    3. Faceti o comparatie intre operatiile tehnologice necesare obtinerii semifabricatelor si pieselor din tabla si

    cele din sticla sau pietrele tehnice. 4. Prezentati principalele caracteristici ale elementelor elastice.

    Timp de lucru: 50 minute

    Fisa de evaluare Controlul si verificarea produselor din mecanica fina

    1. In cercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect: I. Minimetrul este:

    a. Un mijloc de masurare si verificare a dimensiunilor liniare b. O unitate de masura

    II. Parametrii rotilor dintate se masoara cu: a. Micrometrul cu talere; b. Ortotestul

    III. Raportul optic este un mijloc de masurare: a. A Lungiimii; b. A unghiului

    2. Raspundeti prin adevarat sau fals la urmatoarele afirmatii:

    a. Lerele se utilizeaza pentru masurarea jocului dintre doua suprafete plane si paralele b. Verificarea profilului dintelui cu ajutorul sabloanelor este foarte precisa c. Calele unghiulare sunt de forma prismatica

    3. Explicati modul in care se face masurarea diametrului mediu al filetului prin metoda celor trei sirme 4. Comparati modul de masurare si verificare a dimensiunilor liniare cu minimetrul si ortotestul.

    Timp de lucru: 50 minute

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Lista lucrarilor propuse pentru instruirea practica 1. Trasarea pe un semifabricat de tabla de dimensiuni date linii paralele la intervale egale.

    2. Executarea a gaurilor de diferite diametre, strapunse si echidistante pe axa de simetrie a

    unei placi metalice

    3. Executarea pilirii unei placi de otel de dimensiuni date cu o precizie de prelucrare pe toate fetele de 0,5 mm.

    4. Executarea manuala a unui filet cilindric exterior de diametru si lungime data la capatul unei tije de otel

    5. Executarea manuala a unui filet de diametru si lungime data intr-o gaura strapunsa dintr-o bara rotunda de otel laminat.

    6. Realizarea unei imbinari nituita prin suprapunere intre doua placi gaurite din otel, utilizand un numar de nituri date dispuse pe un singur sau mai multe rinduri

    7. Executarea unei lipiri prin suprapunere a doua table din materiale diferite.

    8. Debitarea manuala dintr-o bara de otel de diametru dat a trei bucati de lungime egala

    9. Efectuarea rodarii a doua piese conjugate (supapa-scaun , con de robine-locas conic)

    10. Masurarea si controlarea unei piese filetate la exterior de dimesiuni date folosind mijloace necesare specifice

    11. Masurarea si controlarea parametrilor geometrici ai unei roti dintate cu dinti drepti

    12. Identificarea organelor de masini ce intra in componenta mijlocelor de masurare si verificare

    13. Alegerea SDV-urilor si utilajelor necesare executarii operatiilor de prelucrare din lacatuserie si specifice mecanicii fine

    14. Executarea operatiilor de prelucrare a unei lentile cilindrice respectind documetatia, materialele, SDv-urilor si utilajelor puse la dispozitie

    15. Executarea operatiilor de prelucrare a unui reticul respectind documetatia, materialele, SDv-urilor si utilajelor puse la dispozitie

    16. Efectuarea de operatii de prindere , fixare sau blocare a semifabricatelor metalice sau nemetalice in dispozitivele echipamentelor si utilajelor de lucru

    17. Efectuarea de operatii de prindere , fixare sau blocare a sculelor in dispozitivele echipamentelor si utilajelor de lucru

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    NUMELE ELEVULUI . CLASA .

    FI DE APRECIERE A ELEVULUI PROBA PRACTIC..................................................................................................

    Nr.

    Crt. Criteriul de evaluare Punc-

    taj propus Punc-

    taj obinut 1 Stabilirea necesarului de materiale i alegerea SDV-

    urilor, utilajelor, corelate cu tipul lucrrii 10p

    2 Verificarea calitii i cantitii materialelor

    5p

    3 Interpretarea informaiei coninut n documentaia tehnologic

    10p

    4 Abilitatea n utilizarea SDV-urilor i utilajelor

    15p

    5 Eficiena n utilizarea corect a AMC-urilor

    10p

    6 Interpretarea i prelucrarea datelor obinute

    10p

    7 Analiza schemei sau a modelului

    10p

    8 Organizarea locului de munc

    5p

    9 Aplicarea normelor de protecia muncii

    5p

    10. Spirit organizatoric

    5p

    11. Spirit de colaborare

    5p

    12. Logica exprimrii

    10p

    TOTAL PUNCTE

    100p

  • FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

    Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO

    CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802 Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

    Numele.......................

    Test de evaluare-Operatii de prelucrare specifice mecanicii fine

    1. Indicati miscarile necesare executarii urmatoarelor operatii: a. Frezarea.................................................................................... b. Polisarea................................................................................... c. Slefuirea................................................................................... d. Rectificarea...............................................................................

    2. Raspundeti prin adevarat sau fals la urmatoarele afirmatii: a. Materialele utilizate la prelucrarea sticlei optice si a pietrelor tehnice sunt

    abrazive, de fixare, protectie, de spalare si stergere- b. Polisarea este operatia prin care