lucrator in industria alimentara extractiva

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

PROGRAM Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM

Pentru clasa a X-a

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

DOMENIUL: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

EXTRACTIVĂ

2004

1

Lista autorilor

Modulul I Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase

Ana Daniela CRISTEA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar

”Elena Doamna”, Galaţi

Luminiţa NICHITA - inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


Modulul II Ulei brut





Modulul III Ulei rafinat





Modulul V. Practică comasată

Liana GROSSU- Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie

Alimentară « Terezianum » Sibiu

Camelia GROZAVU- inginer, profesor gradul didactic I, Grupul Şcolar


Marilena IVAŞC- Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

Aura Otilia MOZA -Inginer, profesor grad didactic I, Grupul Şcolar de Industrie

Alimentară « Dumitru Moţoc » Galaţi

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi MeseriiClasa a X-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Calificarea LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ EXTRACTIVĂ

Modulul I Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase

Total ore/an: 150din care: laborator tehnologic 60

instruire practică 60

Modulul II Ulei brut



Modulul III Ulei rafinat



Total ore/an: 15ore săpt. x 30 săptămâni = 450 oreCurriculum de dezvoltare locală

C.D.L. 2ore.săpt. x 30 săptamâni = 60 orePractică comasată 30 ore săpt. x 6 săptamâni = 180 ore

TOTAL 690 ore/an

3

ALCĂTUIREA MODULELOR

Unitatea de competenţă Competenţa

M1- Condiţio-narea şi uscarea

seminţelor oleagi-noase

M2- Ulei brut

M3-Ulei

rafinat

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verifica-re

1.Comunicare şi numeraţie

1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate

1.5 Realizează calcule simple

1.6 Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

8.Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă 8.3Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

9.3 Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

4




M2- Ulei brut

M3-Ulei

rafinat

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verifica-re

11. Satisfacerea cerinţelor clienţilor

11.1 Recunoaşte drepturile clienţilor 11.2 Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în domeniul său de activitate

11.3 Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor

11.4 Prezintă implicaţiile socio-economice ale serviciilor de calitate necorespunzătoare

18. Curăţirea seminţelor oleaginoase

18.1 Efectuează cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase

18.2 Execută curăţirea seminţelor

18.3 Realizează depozitarea seminţelor oleaginoase

19. Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase

19.1 Efectuiază preîncălzirea seminţelor

19.2 Supraveghează uscarea şi răcirea seminţelor

19.3 Realizează evacuarea seminţelor din uscător

20. Prelucrarea preliminară a seminţelor oleaginoase

20.1 Supraveghează descojirea seminţelor

20.2 Realizează măcinarea miezului industrial

20.3 Efectuează prăjirea măcinăturii

5




M2- Ulei brut

M3-Ulei

rafinat

M4 –

C.D.L.

M5-

Practică

comasată

Verifica-re

21. Obţinerea uleiului brut

21.1 Execută presarea măcinăturii prăjite

21.2 Efectuează extracţia uleiului din brichen

21.3 Depozitează uleiul brut

22. Rafinarea uleiului brut

22.1 Purifică uleiul brut de presă

22.2 Rafinează uleiul brut de extracţie

22.3 Depozitează uleiurile rafinate

6

Modulul I: CONDIŢIONAREA ŞI USCAREA SEMINŢELOR OLEAGENOASE

I. Notă introductivă

Industria alimentară şi a bunurilor reprezintă circa 26 % din valoarea totală a producţiei

agricole brute, respectiv 4,6 % din P.I.B.-ul României.

Activitatea din industria alimentară este organizată în 12 subramuri principale: morărit-

panificaţie, lapte, carne, conserve de legume şi fructe, uleiuri şi grăsimi vegetale, zahăr şi produse

zaharoase, băuturi nealcoolice, bere, vin, alcool şi băuturi alcoolice, peşte, amidon-glucoză.

Ţinând cont de acestea, la nivelul I se pregătesc următoarele calificări:

Lucrător în morărit şi panificaţie;

Lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

Lucrător în industria alimentară extractivă

Lucrător în industria alimentară fermentativă

Structura de pregătire are o formă arborescentă cu o pregătire de bază în clasa a-IX-a şi cu

patru pregătiri de specialitate în clasa a-X-a, în care se definitivează cele patru calificări de

nivelul unu.

Modulele: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, Ulei brut, Ulei rafinat,

C.D.L-ul. şi practica comasată, care se studiază în clasa a X-a, sunt constituite prin agregarea

următoarelor abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate:

Abilităţi cheie:

Comunicare şi numeraţie;

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă;

Satisfacerea cerinţelor clienţilor;

Competenţe tehnice specializate:

Curăţirea seminţelor oleaginoase;

Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase;

Prelucrarea preliminară a seminţelor

Obţinerea uleiului brut;

Rafinarea uleiului brut.

7

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARĂ PENTRU NIVELUL UNU

Modulul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase, este integrat în pregătirea din

clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător în industria alimentară extractivă şi este primul modul

care se parcurge.

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile

necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul : Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul

1. Comunicare şi numeraţie




Citirea şi înregistrarea temperaturii în zona de uscare şi de răcire a uscătorului

Trasarea graficelor evoluţiei temperaturii agentului de uscare şi a produsului în timp

Reglarea debitelor agentului de uscare şi a seminţelor

Pregătire pentruLucrător în morărit şi panificaţieClasa aX-a

Pregătire pentruLucrător în

prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui,

conservelorClasa a X-a


industria alimentară extractivă

Clasa a X-a


industria alimentară

fermentativăClasa a x-a

Pregătire de bazăClasa a IX-a

8

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase

Abilităţi cheie

Numărul de ordine din standard

Abilităţi cheie

1 Comunicare şi numeraţie

Unităţi de competenţă tehnice specializate



18

19

Curăţirea seminţelor oleaginoase

Eliminarea excesului de umiditate din seminţele oleaginoase

9

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice





Citirea şi înregistrarea temperaturii în zona de uscare şi de răcire a uscătorului

Trasarea graficelor evoluţiei temperaturii agentului de uscare şi a produsului în timp

Reglarea debitelor agentului de uscare şi a seminţelor

18. Curăţirea seminţelor oleaginoase

18.1 Efectuează cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase

Cântărirea şi descărcarea seminţelor oleaginoase

18.2 Execută curăţirea seminţelor

Curăţirea seminţelor oleaginoase. Tararul simplu

Separarea impurităţilor metalice. Separatorul electromagnetic

Captarea prafului. Filtrul cu saci

18.3 Realizează depozitarea seminţelor oleaginoase

Depozite pentru seminţe oleaginoase

Microclimatul în timpul

depozitării seminţelor oleaginoase

Încărcarea şi descărcarea depozitelor de seminţe oleaginoase


19. 1 Efectuează preîncălzirea seminţelor din uscător

Condiţii de uscare pentru seminţe oleaginoase. Coloana de uscare

19.3 Realizează evacuarea seminţelor din uscător

Evacuarea seminţelor din uscător

10

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou, centrat

pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are

următoarea structură:

1. Unitatea de competenţă;

2. Nivelul;

3. Valoarea creditului;

4. Competenţe;

5. Criterii de performanţă;

6. Condiţii de aplicabilitate;

7. Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul unu elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la nivelul doi, sau

să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie

referitoare la comunicare, igienă şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea

pentru integrare la locul de muncă şi rezolvarea de probleme.

În aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate

cerute de nivelul de formare şi de calificare a lucrătorilor din industria alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare-învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstrarea, au

eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice

generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi

imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele

tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.

11

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe

lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor, investigarea,

proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot

mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează

propunerile.

Metodele de evaluare enumerate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul

de pregătire profesională.

V. Sugestii metodologice

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică .

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de instruire.

Pentru modulul Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleagenoase sunt alocate un număr

de 150 de ore, din care laborator tehnologic 60 ore şi instruire practică 60 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:

Teme Număr de ore alocateTeorie Instruire

laboratorPractică

tehnologică1. Recepţionarea şi descărcarea materiilor prime oleaginoase

4 12 12

2. Curăţirea seminţelor oleaginoase 9 18 18

3. Uscarea seminţelor oleaginoase 10 18 18

4. Depozitarea materiilor prime oleaginoase 7 12 12

TOTAL 30 60 60

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă

distribuţia în funcţie de resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare.

12

Întreg demersul didactic parcurs de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor tehnice generale cerute de calificările din nivelul I, domeniul

Industrie alimentară.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se

forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate ca de exemplu: demonstraţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul de rol utilizându-se ca materiale didactice planşe, machete, folii

transparente, filmul didactic. De asemenea, cadrul didactic elaborează şi foloseşte fişe individuale

de documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii pot lucra individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi, fiind puşi în situaţia de a

se documenta, a descoperi, a exersa în vederea formării abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice

generale specifice domeniului industriei alimentare. Profesorul monitorizează activitatea

independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Evaluarea se poate realiza folosind fişe de

observaţie, fişe de evaluare şi autoevaluare, teste de evaluare.

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare

cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

Exemple:

Tema: Curăţirea seminţelor oleaginoase

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false

1. A F Din impurităţile organice fac parte paiele şi bucăţile de plante.

2. A F Impurităţile din seminţe reduc spaţiul util de depozitare.

3. A F Şrotul de soia se utilizează şi în alimentaţia umană.

4. A F Prima operaţie din cadrul curăţirii este postcurăţirea.

R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.

1.2 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică categorii de impurităţi şi literele din coloana B care indică exemple de impurităţi.

A-- categorii de impurităţi B-- exemple de impurităţi1. minerale 2. organice neoleaginoase

a. seminţe oleaginoaseb. pământ

13

c. pleavă

R: 1-b; 2-c.

1.3 Cu alegere multiplăÎncercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Curăţitorul electromagnetic este utilizat pentru inlăturarea impurităţilor:a. organice oleaginoase;b. feroase;c. organice neoleaginoase.

R: b

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi precizaţi tipurile de cicloane folosite pentru captarea prafului.R: cicloane uscate şi cicloane umede.

2.2 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos astfel încât afirmaţiile să capete valoare de adevăr:

Impurităţile minerale, în special..............................., înrăutăţesc condiţiile de..........................ale lucrătorilor din depozite.

R: praful; muncă.

2.3 Intrebări structurate

Imaginea alăturată reprezintă schiţa utilajului X

a.Denumiţi reperele 2 şi 3.b.Explicaţi rolul racordului de evacuare 4c.Indicaţi două domenii în care se foloseşte utilajul X

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Curăţirea seminţelor oleaginoase. Scopul curăţirii şi metode de curăţire

3.3 Eseu liber

Curăţirea seminţelor oleaginoase.

UTILAJUL X

14

FIŞĂ DE LUCRU (EVALUARE)

Lecţia: Curăţirea seminţelor de impurităţi organice şi minerale

Nr. Crt.

Operaţii/Faze Punctaj

propus

Punctaj

obţinut

Observaţii

1. Verifică alimentarea precurăţitorului

2. Controlează funcţionarea canalului de aspiraţie

3. Curăţă sitele pentru a împiedica înfundarea lor

4. Controlează evacuarea seminţelor

5. Controlează evacuarea impurităţilor mai grele

decât seminţele

6. Reglează debitul de aer pe canalul de aspiraţie

7. Goleşte buncărul de colectare a impurităţilor

TOTAL PUNCTE

Fişa de lucru poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică, drept

fişă de evaluare sau autoevaluare.

Cadrul didactic va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, în funcţie de propria-i

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, de resursele materiale de care

dispune şcoala.

15

Modulul II: ULEI BRUT














nivelul unu.




Abilităţi cheie:








16






Modulul Ulei brut, este integrat în pregătirea din clasa a-X-a, pentru calificarea Lucrător

în industria alimentară extractivă şi se parcurge după modulul Condiţionarea şi uscarea

seminţelor oleagenoase şi înainte de modulul Ulei rafinat

Agregarea competenţelor se face în următorul mod:.

- o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unităţile tehnice

specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care reprezintă de fapt conţinuturile

necesare formării competenţelor.

Exemplu de agregare pentru modulul Ulei brut

Unitatea de competenţă Competenţa Conţinutul


20. Prelucrarea primară a seminţelor



Terminologia de specialitate la operaţia de descojire a seminţelor

Avantajele şi dezavantajele opraţiei de descojire. Toba de spargere şi separatorul de coji

Documente simple privind intrările şi







Clasa a X-a





17

ieşirele la operaţia de descojire

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Ulei brut

Abilităţi cheie


Abilităţi cheie

1 Comunicare şi numeraţie

Unităţi de competenţă tehnice specializate:



20

21


Obţinerea uleiului brut

18

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individualeConţinuturi tematice


20. Prelucrarea primară a seminţelor



Terminologia de specialitate la operaţia de descojire a seminţelor

Avantajele şi dezavantajele opraţiei de descojire. Toba de spargere şi separatorul de coji

Documente simple privind intrările şi ieşirele la operaţia de descojire



1.5 Realizează calcule simple

21.3 Depozitează uleiul brut

Metode de calcul (operaţii aritmetice simple) pentru stabilirea necesarului de vase pentru depozitarea uleiului brut

Transformarea unităţilor de măsură la stabilirea necesarului de vase pentru depozitarea uleiului bru

Rezervoare pentru depozitarea uleiului brut (descriere, igienizare)

20. Prelucrarea preliminară a seminţelor

20. 2 Realizează măcinarea miezului industrial

Măcinarea miezului seminţelor oleaginoase

Valţul cu cilindri suprapuşi Controlul operaţiei de măcinare

20.3 Efectuează prăjirea măcinăturii

Instalaţii pentru prăjirea măcinăturii

Igienizarea instalaţiilor pentru prăjirea măcinăturii


21.1 Execută presarea măcinăturii prăjite

Presarea măcinăturii prăjite Regimul de lucru la presare Presa mecanică cu melc

19

21.2 Efectuează extracţia uleiului din brochen

Metode de extracţie Pregătirea brochenului pentru

extracţie. Moara de brochen şi valţul de aplatizare

Extractoare


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat





2. Nivelul;


4. Competenţe;







Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru

integrare la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate,


Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare -

învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.


pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, au eficienţă maximă

în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice

20

specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea

elevilor.






mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează

propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate

în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de

pregătire profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice gspecializate se formează

prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică.




Pentru modulul Ulei brut sunt alocate un număr de 180 de ore, din care laborator

tehnologic 60 ore şi instruire practică 90 ore.


tehnică.


TemeNumăr de ore alocate

TeorieInstruire laborator

Practică tehnologică

1. Descojirea seminţelor pleaginoase 8 12 24

2. Măcinarea materiilor prime oleaginoase 8 18 24

3. Prăjirea materialului oleaginos 7 12 18

4. Presarea materialului oleaginos 7 18 24

21

TOTAL 30 60 90


distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.



















Exemple:

Tema: Descojirea seminţelor oleaginoase

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere duală

Incercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false1. A F Rapiţa, inul şi cânepa au coajă groasă, neaderentă la miez.

22

2. A F Coaja seminţelor oleaginoase au un conţinut de ulei redus.

3. A F Se supun operaţiei de descojire, seminţele a căror coajă nu aderă la miez .

4. A F În cursul operaţiei de descojire, coaja se îndepărtează total.

R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.

1.2 De tip perecheFaceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică seminţe oleaginoase şi literele din coloana B care indică tipul de coajă a acestora

A-- seminţe B—tip de coajă1.soia; 2. cânepa;

a. coajă subţire;b. fără coajă;c. coajă groasă.

R: 1-c; 2-a;.


Prelucrarea seminţelor descojite prezintă următorul avantaj:a. necesită instalaţii în plus;b. se măreşte capacitatea de prelucrare a instalaţiilor;c. consum de energie şi manoperă în plus..

R: b


2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi un utilaj folosit pentru descojirea seminţelor oleaginoase.R: toba de spargere

2.2 De completare


Prin descojire se reduc pierderile de…………în şrot, deoarece coaja …………..o cantitate apreciabilă de ulei.

R. ulei; absoarbe.


Imaginea alăturată reprezintă schema tehnologică incompletă de obţinere a Schema tehnologică de obţinere

a uleiului brut23

uleiului brut

a. Denumiţi roperaţiile 2 şi 3.b. Explicaţi rolul operaţiei de descojire.c. . Precizaţi un utilaj folosit pentru

descojirea seminţelor oleaginoase

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Descojirea seminţelor oleaginoase. Scopul descojirii. Metode de descojire.

3.3 Eseu liber

Descojirea seminţelor oleaginoase

FIŞĂ DE EVALUARE

Tema: Descojirea seminţelor oleaginoase Lecţia: Deservirea tobei de spargere

Nr. crt

Operaţii/Faze Punctaj propus

Punctaj obţinut

Obser-vaţii

1. Spargerea şi detaşarea cojiiVerifică alimentarea tobei de spargere care trebuie să fie uniformă şi continuă

2. Stabileşte procentul optim de coajă din miezul industrial şi procentul de retur

3. Reglează distanţa dintre palete şi ecranul de spargere la intrarea seminţelor în toba de spargere (cu toba oprită)

4. Reglează distanţa dintre palete şi ecranul de spargere la ieşirea materialului din toba de spargere (cu toba oprită

TOTAL

Fişa de evaluare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,

drept fişă de lucru, de observare sau autoevaluare.



dispune şcoala.

24

Modulul III: ULEI RAFINAT














nivelul unu.




Abilităţi cheie:





25









Modulul Ulei rafinat, este integrat în pregătirea din clasa a-X-a, pentru calificarea

Lucrător în industria alimentară extractivă şi se parcurge după modulul Ulei brut.

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul Ulei rafinat

Unităţi de competenţă tehnice specializate :



22 Rafinarea uleiului brut







Clasa a X-a





26

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţă Competenţe individualeConţinuturi tematice

22. Rafinarea uleiului brut

22.1 Purifică uleiul brut de presă

Purificarea uleiului brut de presă

Utilaje pentru purificarea uleiului.

Igienizarea utilajelor pentru purificarea uleiului

22.2 Rafinează uleiul brut de extracţie

Metode de rafinare

Desmucilaginarea uleiului

Neutralizarea uleiului

Uscarea uleiului. Uscătorul de ulei continuu

22.3 Depozitează uleiurile rafinate

Rezervoare pentru depozitarea uleiurilor rafinate

Parametrii de microclimat la depozitarea uleiurilor

Igienizarea rezervoarelor de ulei


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat


27




2. Nivelul;


4. Competenţe;







Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie de

comunicare, igienă şi securitatea muncii, lucrul în echipă, organizarea şi pregătirea pentru

integrare la locul de muncă şi rezolvare de probleme.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate,


Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare - învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru

fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, jocul de rol, demonstrarea, au

eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea abilităţilor cheie cu cele tehnice

generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi

imaginaţia şi creativitatea elevilor.






mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opiniile proprii, îşi susţin şi motivează

propunerile.

28

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate

în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de

pregătire profesională.


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire teoretică şi pregătirea practică de laborator şi tehnologică şi.




Pentru modulul Ulei rafinat sunt alocate un număr de 120 de ore, din care laborator

tehnologic 60 ore şi instruire practică 30 ore.


tehnică.


TemeNumăr de ore alocate

TeorieInstruire laborator

Practică tehnologică

1. Purificarea uleiului de presă 4 12 6

2. Extracţia uleiului cu solvenţi 8 12 6

3. Rafinarea uleiurilor vegetale 11 18 6

4. Depozitarea uleiurilor vegetale 4 12 6

5.Ambalarea şi transportul uleiurilor 3 6 6

TOTAL 30 60 30


distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


29


















Exemple:

Tema: Depozitarea uleiurilor vegetale

1.Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere dualăIncercuiţi litera A dacă afirmaţiile sunt adevărate şi F dacă afirmaţiile sunt false

1. A F Uleiurile vegetale nu sunt sensibile la influenţa luminii.

2. A F Rezervoarele de formă paralelipipedică permit o utilizare mai raţională a

spaţiului.

3. A F Rezervoarele de capacitate mare sunt de formă cilindrică.

4. A F Rezervoarele mici se montează sub cerul liber.

R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.

1.2 De tip pereche

30

Faceţi corespondenţa dintre cifrele din coloana A care indică materialul de construcţie şi literele din coloana B care indică mărimea rezervorului.

A-- materialul de construcţie B-- mărimea rezervorului.

1. lemn;2. oţel inoxidabil3. poliester stratificat

a. mari;b. mici.

R: 2-a; 3-b


Uleiurile .rafinate în timpul depozitării nu sunt sensibile la influenţa:a. luminii;b. curenţilor de aer;c. umidităţii

R: b


2.1 Cu răspuns scurtPrecizaţi forma rezervoarelor care au o capacitate mai mare de 200 m3.R: cilindrică

2.2 De completare


Rezervoarele mai………………, se montează în interiorul clădirii fabricii şi au formă ………………….

R: mici; paralelipipedică.


Imaginea alăturată reprezintă schiţa aparatului X

a.Denumiţi reperele 2 şi 3.b.Explicaţi rolul racordului de evacuare 4c.Indicaţi două domenii în care se foloseşte utilajul X

APARATUL X

31

3.Itemi subiectivi

3.1 Eseu structurat

Depozitarea uleiurilor vegetale. Rezervorul de ulei

3.2 Eseu liber

Depozitarea uleiurilor vegetale

FIŞĂ DE EVALUARE

Tema: Depozitarea uleiurilor vegetaleLecţia: Efectuarea depozitării uleiului

Nr. crt

Operaţii/Faze Punctaj propus

Punctaj obţinut

Obser-vaţii

1. Igienizarea rezervoarelor de uleiVerifică starea de curăţenie a rezervorului

2. Freacă intriorul rezervorului cu cărpe îmbibate în ulei3. Pomparea uleiului în rezervor

Verifică cantitatea de ulei din rezervor4. Deschide ventilul de alimentare a rezervorului5 Porneşte pompa pentru introducerea uleiului 6 Supraveghează funcţionarea pompei7 Urmăreşte nivelul uleiului în rezervor8 Controlul depozitării uleiului

Duce probe la laborator pentru determinarea acidităţii9 Examinează senzorial uleiul depozitat

TOTAL

Fişa de evaluare poate fi utilizată în diferite momente ale lecţiei de instruire practică,

drept fişă de lucru, de observare sau autoevaluare.



dispune şcoala.

32

Modulul V. INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ

I. Notă de prezentare

În conformitate cu Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004, completat cu

Programul Naţional de Dezvoltare 2004-2006, industria alimentară, reprezintă o prioritate

naţională.






Ţinând cont de acestea, la nivelul unu se pregătesc următoarele calificări:







nivelul unu..

Această programă este o programă cadru de instruire practică comasată pentru calificarea

lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor

.

33



Error: Reference source not found

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru instruire practică comasată

Prin Instruirea practică comasată, se asigură elevilor formarea competenţelor dezvoltate

prin următoarele abilităţi cheie:

Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Tranziţia de la şcoală la locul de muncă







Clasa a X-a





34

III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de

competenţă

Competenţe

individuale

Conţinuturi tematice

8. Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

8.1 Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

- Surse de informare despre cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă: pliante, broşuri, mass-media, publicaţii de specialitate, Internet.- Cerinţe ale locului de muncă în industria alimentară extractivă: program de lucru, regulament de odine interioară, activităţile desfăşurate la locul de muncă, instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare.- Abilităţi necesare locului de muncă în industria alimentară extractivă: executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi îndrumare, lucru în echipă, comunicare, igiena şi securitatea muncii.

8.2 Se încadrează în cerinţele locului de muncă

-Programul de lucru: ora de începere, pauze, oră de terminare a programului de lucru, ore de lucru efectiv.- Sarcini de lucru în industria alimentară extractivă: operaţii şi procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare- Respectarea regulamentului de ordine interioară : drepturi, obligaţii, sancţiuni, recompense.

8.3 Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

- Departamente ale organizaţiei: resurse umane, contabilitate producţie, manager, secretariat, marketing, salarizare.- Niveluri ierarhice: niveluri de calificare din sectorul de activitate unde se încadrează. - Poziţia proprie în cadrul ierarhiei: de colaborare cu membrii echipei, de comunicare activă cu superiorii.

35

8.4 Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

- Atitudine pozitivă faţă de sarcinile de lucru în industria alimentară extractivă: receptivitate la sarcină, receptivitate la lucrul în colectiv, flexibilitate. - Disponibilitate faţă de activităţi suplimentare în industria alimentară extractivă: program prelungit, sprijin în cadrul echipei, alte operaţii solicitate.- Semnalarea unor situaţii neprevăzute în industria alimentară extractivă: defecţiuni de utilaje sau echipamente, disfuncţionalităţi la locul de muncă.

9. Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

9.1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

- Cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă: organizare şi distribuire de sarcini, igienă şi securitatea muncii, relaţii de muncă.- Compararea abilităţilor sociale şi tehnice dobândite, cu cerinţele locului de muncă în industria alimentară extractivă.- Solicitarea instruirii suplimentare în industria alimentară extractivă în cazul sarcinilor modificate sau adăugate, a utilizării de echipamente şi utilaje noi.

9.2 Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

- Cerinţe ale sarcinii primite: fişa postului, instrucţiuni de exploatare a utilajelor pentru operaţii simple în industria alimentară extractivă, dispoziţii ale organizatorului de proces.- Acceptarea responsabilităţilor în cadrul echipei: de îndeplinire a sarcinii primite în cadrul echipei, relaţii de colaborare.- Încadrarea în cerinţe de timp şi de calitate: norme interne de îndeplinire a sarcinilor de lucru din industria alimentară extractivă, sisteme de asigurare a calităţii.

36

9.3 Se instruieştecontinuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

- Obţinerea de informaţii din industria alimentară extractivă despre noutăţile de la locul de muncă din surse: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor.- Selectarea informaţiilor privind necesitatea autoinstruirii în industria alimentară extractivă: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţii ale organizatorului de proces.- Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe: studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală.

9.4 Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

- Informaţii despre ocupaţiile posibile din surse de informare precum: COR, profiluri ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii specializate.- Selectarea ofertelor de locuri de muncă din în industria alimentară extractivă conform pregătirii dobândite: din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate.- Formularea opţiunilor profesionale apelând la consilierea individuală (asistenţă psihoprofesională).


Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul unu s-a făcut după un model nou centrat




▪ Unitatea de competenţă;

▪ Nivelul;

▪ Valoarea creditului;

▪ Competenţe;

▪ Criterii de performanţă;

37

▪ Condiţii de aplicabilitate;

▪ Probe de evaluare


generale în industria alimentară extractivă care să le permită să-şi continue pregătirea la

nivelul doi, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie

în pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în realizarea tranziţiei de la şcoală la locul

de muncă. Pentru aplicarea programei de instruire practică comasată,

procesul instructiv-educativ trebuie să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie, cerute de

nivelul de formare şi de calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode în care

activitatea didactică este centrată pe elev.


pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.

Metode ca demonstraţia, utilizarea fişelor de lucru, a atelierelor de lucru, jocul de rol,

proiectul individual sau în echipă au eficienţă maximă în procesul de învăţare. Prin instruire

practică comasată acestea permit dezvoltarea abilităţilor cheie, stimulează gândirea logică,

cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie din standardul

de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevilor,

investigarea, proiectul, portofoliul elevilor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o

extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi

motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul

de pregătire profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară extractivă.

38

Exemplu:

Instruire practică comasată

Unitatea de competenţă : Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

Modulul: Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleaginoase

Numele şi prenumele elevului:

Data:

Locul de evaluare: secţie producţie agent economic sau atelier şcoală

FIŞA DE OBSERVAŢIE

Competenţa: Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Nr.Crt.

Criteriul de performanţă

Condiţii de aplicabilitate 1 2 3 Observaţii

1. Respectarea timpului alocat programului de lucru

Respectă orele de începere şi de încheiere a programului de lucru în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase

Fiecare operaţie trebuie executată de trei ori fără ajutor

Respectă timpul alocat pauzelor

Respectă timpul alocat lucrului efectiv în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase

2. Îndeplinirea sarcinii de lucru

Efectuează operaţia de separare a impurităţilor din masa de seminţe oleaginoase cu ajutorul tararului sub supraveghere şi îndrumareEfectuează procese de rutină sub supraveghere şi îndrumare

3. Respectarea regulamentului de ordine interioară

Identifică drepturile şi recompensele din regulamentul de ordine interioară în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoaseIdentifică obligaţiile şi sancţiunile din regulamentul de ordine interioară în secţia de curăţire a seminţelor oleaginoase.

Recomandări:

Numele şi prenumele evaluatorului:Semnătura:

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea competenţei se face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, iar competenţa a fost însuşită.În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

39

Sugestii metodologice

În elaborarea curriculum-ului pentru instruirea practică comasată s-a pornit de la selectarea unităţilor de competenţă, a competenţelor individuale cărora li s-au adăugat apoi conţinuturile tematice. Competenţele individuale trebuie realizate indiferent de ordinea de abordare a conţinuturilor tematice.

Pentru efectuarea instruirii practice comasate sunt necesare 180 ore.

Pentru calificarea lucrător în prelucrarea cărnii, peştelui, laptelui, conservelor, propunem următoarea alocare orientativă a timpului pentru formarea competenţelor dezvoltate prin abilităţi cheie:

- instruire practică în unităţi de prelucrare a materiilor prime oleaginoase 180 ore

Prin practica comasată se va urmări cu preponderenţă formarea abilităţilor cheie care

vizează integrarea socio-profesională a elevilor.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute în programă recomandăm

utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică ( pe baza fişelor de observare)

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea ( pe baza fişelor de autoevaluare)

40

DOMENIUL INDUSTRIE ALIMENTARĂ NIVELUL 1 CLASA a X-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR PENTRU CALIFICAREA LUCRĂTOR ÎN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

Nr. săpt

Modulul 1 Condiţionarea şi uscarea seminţelor oleaginoase

Modulul 2 Ulei brut Modulul 3 - Ulei rafinat Modulul 4 – C.D.L.

Practică comasată

Teorie Instruire laborator

Instruire practică


Instruire practică


Instruire practică

Instruire laborator

SE

ME

ST

RU

L I

1.

Săp

tăm

âna

1-1

0

Săp

tăm

âna

1-1

0

S

ăptă

mân

a 1

-30

Practica comasată se poate desfăşura pe durata întregului an şcolar în atelierul şcoală sau la agentul economic.

2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.

10-2

012.13.14.

15.

Săp

tăm

âna

Săp

tăm

âna

1

0-25

Săp

tăm

âna

1-3

0

Se preferă săptămânile 31, 32, 33, 34, 35, 36.

16.17.18.19.20.21.

Săp

tăm

âna

20-

30

22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.

41

S 36.

42

lucrator in industria alimentara extractiva

Documents