lucraremafs sesiune agricultura hibrizi fs

7/23/2019 LucrareMAFS Sesiune Agricultura Hibrizi FS

http://slidepdf.com/reader/full/lucraremafs-sesiune-agricultura-hibrizi-fs 1/10

45

Lucr ări ştiinţifice, U.Ş.A.M.V.B., Seria A, Vol. L, 2007STUDIUL UNOR HIBRIZI STR ĂINI DE FLOAREA-SOARELUI ÎN

CONDIŢIILE SOLULUI BRUN-ROŞCAT (PRELUVOSOL-ROŞCAT)DE LA SDE MOARA DOMNEASCĂ

STUDY REGARDING THE FOREIGN SUNFLOWER HYBRIDS ON THEREDISH-BROWN SOIL (HAPLIC LUVISOL) CONDITIONS FROM

SDE MOARA DOMNEASCĂ

V. ŞTEFAN, V. ION, NICOLETA ION, M. DUMBRAVĂ, MARIA TOADER

Cuvinte cheie: hibrizi, floarea-soareluiKey words: hybrids, sunflower

SUMMARY

Sunflower is one of the most important field crops in Romania taking into account thecultivated surface; it takes the third place after maize and wheat. In the same time with the increase ofthe cultivated surface with sunflower in the last years, the hybrid offer has become diversified verymuch with Romanian hybrids as well as with hybrids from abroad (118 hybrids registered in theOfficial Catalogue of crop varieties grown in Romania for the year 2006, out of which 58 are foreignhybrids). Thus, the farmer cultivating sunflower have to know these hybrids from a morphologicaland biological point of view, but especially from a productive point of view, in view to have a rightchoice of the hybrid or hybrids that are mostly corresponding to the specific growing conditions. The

present paper presents the results of the researches carried out on twenty foreign sunflower hybrids insouthern Romania (15 km northeastern faraway from Bucharest), under the 2006 climatic conditions.The studied hybrids were the following: Huracan, Kasol, Lindor, Masai, Mateol, Podium, Saxo,Sunko, Fly, Rigasol, Rigasol OR, Fleuret OR, Arena, Melody, NK Armoni, Alexandra, NK Dolbi,

NK Ferti, Opera PR, Sanay.

Floarea-soarelui reprezintă una dintre cele mai importante plante de cultur ă din România, având în vedere suprafaţa cultivată, aceasta ocupând locul trei, după porumb şi grâu. În acelaşi timp cu creşterea suprafeţei cultivată cu floarea-soareluiîn ultimii ani, oferta hibrizilor de floarea-soarelui s-a diversificat foarte mult, atâtcu hibrizi româneşti cât şi cu hibrizi str ăini (118 hibrizi înregistraţi în Cataloguloficial al plantelor de cultur ă din România pentru anul 2006, din care 58 de hibrizistr ăini). Ca atare, cultivatorul de floarea-soarelui trebuie să cunoască aceşti hibrizi,atât din punct de vedere al însuşirilor morfologice şi fiziologice, cât şi din punct devedere al însuşirilor de producţie, pentru a putea alege hibridul sau hibrizii carecorespund cel mai bine condiţiilor concrete de cultur ă [1][2]. În cadrul prezenteilucr ări sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate la 20 hibrizi de floarea-soarelui în condiţiile din sudul României (15 km de Bucureşti, pe direcţia nord-est)şi în condiţiile climatice ale anului 2006. Hibrizii studiaţi au fost următorii:Huracan, Kasol, Lindor, Masai, Mateol, Podium, Saxo, Sunko, Fly, Rigasol,Rigasol OR, Fleuret OR, Arena, Melody, NK Armoni, Alexandra, NK Dolbi, NKFerti, Opera PR, Sanay.



46

1.

MATERIAL ŞI METODĂ

În anul 2006, în câmpul experimental al Catedrei de Fitotehnie de la MoaraDomnească a fost înfiinţată o experienţă cu 20 hibrizi str ăini de floarea-soarelui, şianume: Huracan, Kasol, Lindor, Masai, Mateol, Podium, Saxo, Sunko, Fly,Rigasol, Rigasol OR, Fleuret OR, Arena, Melody, NK Armoni, Alexandra, NKDolbi, NK Ferti, Opera, Sanay. Experienţa a fost înfiinţată în cadrul proiectului decercetare cu titlul „Prognozarea producţiei de miere, autofertilitatea şicaracteristicile productive la hibrizii str ăini de floarea-soarelui admişi în cultur ă înRomânia”, Contract CEEX nr. 106/2005.

Experienţa a fost amplasată pe un preluvosol roşcat. Varianteleexperimentale au fost distribuite după metoda parcelelor randomizate în blocurietajate cu 4 repetiţii. Fiecare parcelă experimentală a avut o suprafaţă de 29,4 m2 (6

rânduri de plante la distanţa de 70 cm între rânduri şi o lungime pe rând de 7 m).Semănatul s-a efectuat pe data de 11 aprilie, iar după r ăsărirea plantelor s-aefectuat un pr ăşit manual, lucrare care a fost repetată de încă 3 ori la intervale de12-14 zile, în scopul menţinerii culturii curate de buruieni. În faza de 4-6 frunze la plantele de floarea-soarelui s-a efectuat lucrarea de r ărit.

În cursul perioadei de vegetaţie a plantelor de floarea-soarelui au fostefectuate mai multe determinări, respectiv: numărul total de frunze pe plantă,numărul de frunze verzi şi uscate pe plantă, indicele suprafeţei foliare (ISF) în fazade înflorit, talia plantelor în dinamică şi la sfâr şitul înfloritului, diametrulcalatidiului în diamică şi la sfâr şitul înfloritului.

Pentru estimarea suprafeţei foliare active a plantelor s-a folosit metodaelaborată de Pouzet-Bugat care a necesitat determinarea numărului de frunze verzi pe plantă (nr.FV), a numărului de frunze galbene şi senescente (nr.FG), lungimea

(L) şi lăţimea (l) frunzei verzi cele mai mari (în cm), lungimea (L’

) şi lăţimea (l’

) frunzei verzi poziţionată cel mai jos pe plantă (în cm). Suprafaţa foliar ă a plantei(în cm2) a fost calculată după următoarea formulă [3]:

SF (cm2/pl) = ½x[(L x l x 0,746)x(nr.FV+nr.FG)]–½ x(L’ x l’ x 0,746 x nr.FG)+nr.FVx30

La recoltarea parcelelor experimentale seminţele s-au cântărit şi în funcţie deumiditatea acestora s-a calculat producţia de seminţe (q/ha). De asemenea, au fostreţinute probe de seminţe la care s-a determinat numărul de seminţe pline pecalatidiu, masa seminţelor pline pe calatidiu, masa a 1000 de boabe (MMB), masahectolitrică (MH), conţinutul de ulei în seminţe şi procentul de coji.

2.

REZULTATELE CERCETĂRILOR

Pentru zona studiată, anul 2006 poate fi considerat, din punct de vederemeteorologic, mai puţin favorabil pentru cultura de floarea-soarelui. Dacă din punct de vedere termic anul 2006 nu se abate mult faţă de media multianuală,



47

precipitaţiile căzute se situează sub media multianuală (fig. 1). În prima jumătate aanului nivelul precipitaţiilor lunare s-a situat sub valorile multianuale (excepţieluna aprilie). Deficitul hidric din sol înainte de înflorire a afectat creşterea frunzelorla floarea-soarelui, astfel încât s-a realizat un indice mic al suprafeţei foliare şi decio intercepţie mai scăzută a radiaţiei solare [4]. Aceasta a influenţat negativ numărulde seminţe pline pe calatidiu, iar reducerea numărului de frunze verzi pe calatidiula începutul înfloritului (în medie cu 7 frunze, pentru cei 20 de hibrizi studiaţi), aafectat şi cel de-al doilea component al productivităţii calatidiului, respectiv masamedie a boabelor (seminţelor). Precipitaţiile căzute în ultima parte a lunii august nuau mai ajutat la îmbunătăţirea celor două componente ale productivităţii.

Fig. 1. Evoluţia datelor climatice în anul de cultur ă 2006

comparativ cu valorile multianualeFig.1. Evolution of the climatic data in the year 2006

comparatively with the multianual values

Numărul total de frunze pe plantă a fost cuprins între 25,9 (la hibridul Saxo)şi 32,7 (la hibridul Arena). Faţă de valoarea medie a celor 20 de hibrizi studiaţi(29,4 frunze pe plantă), hibrizii Arena, NK Armoni, Sanay şi Alexandra auînregistrat diferenţe pozitive asigurate statistic, în timp ce hibrizii Saxo, Fleuret ORşi Podium au înregistrat diferenţe negative asigurate statistic (tabelul 1). În faza deînflorit, un număr mediu de 7 frunze pe plantă erau uscate, acesta variind de la unhibrid la altul, respectiv de la o singur ă frunză uscată pe plantă (la hibridul Saxo) până la 11,3 frunze uscate pe plantă (la hibrizii Arena şi Fly).

Hibrizii cu numărul total de frunze cel mai mic (Saxo şi Fleuret OR) au

dovedit o rezistenţă mai mare la secetă, reeuşind să menţină active (verzi) unnumăr mai mare din frunzele formate.



48

Suprafaţa foliar ă exprimată prin indicele suprafeţei foliare (ISF) nu secorelează cu numărul total de frunze pe plantă. Dimensiunea frunzelor şi numărulde frunze verzi existente pe plantă la un moment-dat influenţează în mare măsur ă suprafaţa foliar ă activă. Indicele suprafeţei foliare a fost, în medie pentru cei 20 dehibrizi de floarea-soarelui studiaţi, de 1,49 (cu limite de variaţie cuprinse între 1,28la hibridul NK Dolbi şi 1,75 la hibridul Masay), f ăr ă să se înregistreze diferenţeasigurate statistic între hibrizi.

Tabelul 1 / Table 1

Numărul de frunze pe plantă şi indicele suprafeţei foliare (ISF) la hibriziistrăini de floarea-soarelui. Moara Domnească, 2006

Number of leaves per plant and leaf area index (LAI) at the foreign sunflowerhybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

HibridulHybrid

Număr frunze Number of leaves Număr total de frunzeTotal number of leaves ISFLAIVerzi

GreenUscate

DryTotalTotal

DiferenţaDiference

Proba tt test

SemnificaţiaSemnification

1 Arena 21,4 11,3 32,7 3,3 4,2 *** 1,642 NK Armoni 21,7 10,3 32,0 2,6 3,3 ** 1,523 Sanay 21,2 10,8 32,0 2,6 3,3 ** 1,384 Alexandra 23,2 8,0 31,2 1,8 2,3 * 1,525 Mateol 22,9 7,6 30,5 1,1 1,4 – 1,616 Huracan 20,7 9,1 29,8 0,4 0,5 – 1,687 Fly 18,5 11,3 29,8 0,4 0,5 – 1,488 Opera PR 21,2 8,4 29,6 0,2 0,25 – 1,499 Sunko 22,0 7,4 29,4 – – – 1,52

10 Melody 21,1 8,1 29,2 -0,2 0,25 – 1,65

11 Masai 20,4 8,7 29,1 -0,3 0,38 – 1,7512 Kasol 19,7 9,1 28,8 -0,6 0,76 – 1,5713 Rigasol 25,2 3,5 28,7 -0,7 0,89 – 1,3014 Lindor 22,9 5,7 28,6 -0,8 1,00 – 1,3715 NK Dolbi 25,8 2,8 28,6 -0,8 1,00 – 1,2816 NK Ferti 24,9 3,7 28,6 -0,8 1,00 – 1,4817 Rigasol OR 22,3 5,5 27,8 -1,6 2,00 – 1,3318 Podium 22,7 4,9 27,6 -1,8 2,30 o 1,4919 Fleuret OR 24,9 1,7 26,6 -2,8 3,59 oo 1,3320 Saxo 24,9 1,0 25,9 -3,5 4,48 ooo 1,45 Media / Average 22,4 7,0 29,4 - - - 1,49

Talia plantei a înregistrat valori cuprinse între 117 cm (la hibridul Fleuret

OR) şi 158 cm (la hibridul Sanay). Peste 150 cm au avut doar 2 hibrizi, respectivSanay şi Melody, iar sub 130 cm 3 hibrizi, respectiv Masai, Fly şi Fleuret OR.Talia medie a plantei la cei 20 de hibrizi studia ţi a fost de 137 cm. Ritmul de



49

creştere al tulpinii în perioada 8 iunie – 6 iulie a fost cuprins între 2,5 cm/zi (lahibridul Saxo) şi 3,8 cm/zi (la hibridul Melody), cu o valoare medie pentru cei 20de hibrizi studiaţi de 3,1 cm/zi (tabelul 2).

Tabelul 2 / Table 2

Talia plantei la hibrizii străini de floarea-soarelui. Moara Domnească, 2006

Plant high at the foreign sunflower hybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

HibridulHybrid

Talia medie a plantei la sfâr şitul înfloritului (cm)Average height of plant at the end of the flowering (cm)

Ritmde creştereGrowth rate

(cm/zi)(cm/day)

Talia planteiPlant high

(cm)

DiferenţaDiference

Proba tt test


1 Sanay 158 21 55,2 *** 3,6

2 Melody 151 14 36,8 *** 3,83 Huracan 147 10 26,3 *** 3,24 Kasol 143 6 15,7 *** 3,35 Sunko 141 4 10,5 *** 2,76 Rigasol OR 141 4 10,5 *** 3,07 NK Ferti 139 2 5,2 *** 3,48 NK Armony 137 – – – 3,59 Alexandra 137 – – – 3,1

10 Lindor 136 -1 -2,63 o 3,111 Arena 136 -1 -2,63 o 3,012 Mateol 135 -2 -5,2 ooo 2,813 Saxo 135 -2 -5,2 ooo 2,514 Opera PR 135 -2 -5,2 ooo 3,2

15 Podium 133 -4 -10,5 ooo 2,616 NK Dolbi 131 -6 -15,7 ooo 3,317 Rigasol 130 -7 -18,4 ooo 2,818 Masai 128 -9 -23,6 ooo 3,119 Fly 128 -9 -23,6 ooo 2,620 Fleuret OR 117 -10 -26,3 ooo 2,6 Media / Average 137 - - - 3,1

În condiţiile anului 2006, calatidiile plantelor de floarea-soarelui auînregistrat valori mai reduse decât în condiţii normale. La sfâr şitul procesului deînflorit, diametrul calatidiului a fost cuprins între 14,4 cm (la hibridul NK Dolbi) şi17,3 cm (la hibrizii Sanay şi Podium). Diametrul mediu al calatidiului, la cei 20 dehibrizi studiaţi, a fost de 15,7 cm. Ritmul de creştere a calatidiului în diametru, în

perioada 17 iunie – 14 iulie, a fost cuprins între 0,40 cm/zi (la hibrizii Rigasol OR,Fleuret OR şi NK Dolbi) şi 0,52 cm/zi (la hibridul Sanay), cu o valoare medie pentru cei 20 de hibrizi studiaţi de 0,45 cm/zi (tabelul 3).



50

Tabelul 3 / Table 3Diametrul calatidiului la hibrizii străini de floarea-soarelui. Moara Domnească, 2006

Head diameter at the foreign sunflower hybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

Hibridul

Diametrul calatidiului la sfâr şitul înflorituluiHead diameter at the end of the flowering

Ritmde creştereGrowth rate

(cm/zi)(cm/day)

Diametru calatidiuHead diameter

(cm)

DiferenţaDiference

Proba tt test


1 Sanay 17,3 1,6 1,75 – 0,522 Podium 17,3 1,6 1,75 – 0,503 Arena 16,8 1,1 1,21 – 0,494 Sunko 16,7 1,0 1,19 – 0,475 Mateol 16,5 0,8 0,88 – 0,46

6 NK Armoni 16,4 0,7 0,77 – 0,497 Opera PR 16,1 0,4 0,44 – 0,478 Fly 16,0 0,3 0,33 – 0,479 Huracan 15,6 0,1 0,11 – 0,4410 Masai 15,6 0,1 0,11 – 0,4611 Melody 15,6 0,1 0,11 – 0,4612 NK Ferti 15,4 0,3 0,33 – 0,4313 Lindor 15,3 0,4 0,44 – 0,4314 Kasol 15,2 0,5 0,54 – 0,4315 Saxo 15,2 0,5 0,54 – 0,4216 Rigasol OR 15,0 0,7 0,76 – 0,4017 Fleuret OR 15,0 0,7 0,76 – 0,4018 Rigasol 14,7 1,0 1,09 – 0,4219 Alexandra 14,5 1,2 1,32 – 0,41

20 NK Dolbi 14,4 1,3 1,42 – 0,40 Media / Average 15,7 – – – 0,45

Densitatea plantelor la recoltare, în medie pentru cei 20 de hibrizi studiaţi, afost de 51300 pe hectar, aceasta variind între 42200 plante/ha (la hibridul Sanay) şi55900 plante/ha (la hibridul NK Armoni) (tabelul 4).

Producţia medie de seminţe la floarea-soarelui a fost de 17,8 q/ha. Faţă deacestă medie, un singur hibrid, şi anume Sunko, a realizat o producţie de 22,4 q/ha,cu o diferenţă în plus de 4,6 q/ha faţă de media celor 20 de hibrizi studiaţi, care esteasigurată statistic, fiind foarte semnificativă (tabelul 4).

Producţii de seminţe situate peste media experienţei au realizat 11 hibrizi, şianume: Sunko, NK Dolbi, Huracan, Masai, NK Ferti, NK Armoni, Lindor, Arena,

Fly, Kasol şi Fleuret OR. Ceilalţi 9 hibrizi studiaţi au realizat producţii mai micifaţă de media experienţei (17,8 q/ha), şi anume: Melody, Podium, Saxo, OperaPR,Alexandra, Sanay, Mateol, Rigasol şi Rigasol OR.



51

Hibrizii Mateol (14,9 q/ha), Rigasol (14,5 q/ha) şi Rigasol OR (14,0 q/ha) auînregistrat diferenţe în minus faţă de producţia medie a experienţei (17,8 q/ha)asigurate statistic, şi anume semnificative (Mateol) şi respectiv distinctsemnificative (Rigasol şi Rigasol OR).

Tabelul 4 / Table 4

Densitatea şi producţia la hibrizii străini de floarea-soarelui. Moara Domnească, 2006

Density and yield at the foreign sunflower hybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

HibridulHybrid

DensitateaDensity

(mii pl./ha)(thousand plants/ha)

Producţia / Yeild

q/haDiferenţaDiference

Proba tt test


1 Huracan 53,6 19,4 1,6 1,33 -2 Kasol 51,4 18,2 0,4 0,33 -

3 Lindor 49,5 19,0 1,2 1,00 -4 Masai 53,0 19,3 1,5 1,25 -5 Mateol 42,7 14,9 -2,9 -2,41 o6 Podium 53,3 17,3 -0,5 -0,42 -7 Saxo 50,8 17,1 -0,7 -0,58 -8 Sunko 49,4 22,4 4,6 3,83 ***9 Fly 52,2 18,2 0,4 0,33 -10 Rigasol 51,8 14,5 -3,3 -2,75 oo11 Rigasol OR 52,4 14,0 -3,8 -3,16 oo12 Fleuret OR 54,3 18,0 0,2 0,16 -13 Arena 51,7 18,9 1,1 0,91 -14 Melody 53,1 17,6 -0,2 -0,16 -15 NK Armoni 55,9 19,0 1,2 1,00 -16 Alexandra 53,4 16,5 -1,3 -1,08 -17 NK Dolbi 53,8 20,2 2,4 2,00 -18 NK Ferti 51,9 19,1 1,3 1,08 -19 Opera 49,5 16,7 -1,1 -0,91 -20 Sanay 42,2 15,8 -2,0 -1,66 -

Media / Average 51,3 17,8 - - -

Numărul de seminţe pline pe calatidiu a variat între 700 (la hibridul Rigasol)şi 1347 (la hibridul Arena), cu o valoare medie pentru cei 20 de hibrizi studiaţi de968. Valori de peste 1000 seminţe pline pe calatidiu s-au înregistrat la hibriziiMasai, NK Ferti, NK Dolbi, Sunko, Kasol şi Arena (tabelul 5).

Masa medie a boabelor pe calatidiu a înregistrat valori cuprinse între 45,3 g(la hibridul Sunko) şi 26,7 g (la hibridul Rigasol OR), cu o valoare medie pentrucei 20 de hibrizi studiaţi de 34,8 g (tabelul 5). Faţă de acestă medie, hibridul Sunkoa înregistrat o diferenţă în plus foarte semnificativă, iar hibrizii Rigasol şiRigasol OR au înregistrat diferenţe în minus distinct semnificative şi respectivfoarte semnificative.



52

Tabelul 5 / Table 5Numărul de seminţe pline şi masa acestora pe calatidiu la hibrizii străini defloarea-soarelui. Moara Domnească, 2006

Number of fertile seeds and thier weight per head at the foreign sunflowerhybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

HibridulHybrid

Nr. de seminţe pline pe calatidiu No of plain seeds per head

Masa seminţelor pe calatidiuSeeds weight per head

Nr. seminţe No of seeds

DiferenţaDiference

Proba tt test

gDiferenţaDiference

Proba tt test

1 Huracan 895 -73 -0,67 36,2 1,4 0,712 Kasol 1296 328 ** 3,03 35,4 0,6 0,303 Lindor 811 -157 -1,45 38,6 3,8 1,934 Masai 1098 130 1,20 36,5 1,7 0,865 Mateol 967 -1 -0,009 35,0 0,2 0,10

6 Podium 843 -125 -1,15 32,5 -2,3 -1,167 Saxo 881 -87 -0,80 33,6 -1,2 -0,618 Sunko 1200 232 * 2,14 45,3 10,5 *** 5,329 Fly 926 -42 -0,39 34,8 - -10 Rigasol 700 -268 o -2,48 28,1 -6,7 oo -3,4011 Rigasol OR 722 -246 o -2,27 26,7 -8,1 ooo -4,1112 Fleuret OR 869 -99 -0,92 33,2 -1,6 -0,8213 Arena 1347 379 ** 3,51 36,6 1,8 0,9114 Melody 933 -35 -0,32 33,1 -1,7 -0,8615 NK Armoni 914 -54 -0,50 34,2 -0,6 -0,3016 Alexandra 973 5 0,04 31,0 -3,8 -1,9217 NK Dolbi 1171 203 1,88 37,4 2,6 1,3218 NK Ferti 1105 137 1,27 36,9 2,1 1,06

19 Opera 845 -123 -1,14 33,7 -1,1 -0,5520 Sanay 873 -95 -0,88 37,7 2,9 1,47 Media/Average 968 - - 34,8 - -

Masa a 1000 boabe (MMB) a avut valori cuprinse între 48,9 g (la hibridulMateol) şi 30,8 g (la hibridul Arena), valoarea medie pe experienţă fiind de 40,3 g(tabelul 6). La trei hibrizi de floarea-soarelui, şi anume la Mateol, Rigasol şiLindor, diferenţele în plus faţă de media experienţei au fost semnificative, iar lahibridul Arena s-a înregistrat în minus o diferenţă semnificativă. Pentru restulhibrizilor de floarea-soarelui, diferenţele în plus sau în minus faţă de valoareamedie înregistrată nu sunt asigurate statistic.

Un indicator important de apreciere a calităţii seminţelor îl reprezintă şimasa hectolitrică (MH). Pentru hibrizii studiaţi, masa hectolitrică (MH) a avutvalori cuprinse între 46,1 kg (la hibridul Rigasol OR) şi 39,1 kg (la hibridul Masai),valoarea medie a celor 20 de hibrizi studiaţi fiind de 42,5 kg. Hibridul Rigasol ORa înregistrat o diferenţă în plus faţă de media experienţei distinct semnificativă, întimp ce hibrizii Masai, Sanay şi Alexandra au înregistrat diferenţe în minus faţă de



53

media experienţei distinct semnificative, iar hibridul Saxo a înregistrat o diferen ţă în minus faţă de media experienţei semnificativă (tabelul 6).Conţinutul de ulei din seminţe reprezintă un indice calitativ important pentru

floarea-soarelui. De producţia de seminţe realizată şi de conţinutul acestora în uleidepinde cantitatea de ulei care se poate obţine de pe unitatea de suprafaţă cultivată cu floarea-soarelui. În condiţiile anului 2006, conţinutul de ulei din seminţe aînregistrat valori cuprinse între 52,9% (la hibridul Sunko) şi 48,1% (la hibridulOpera), cu o valoare medie pentru cei 20 de hibrizi studia ţi de 50,1%. Un număr de8 hibrizi de floarea-soarelui au înregistrat valori mai mari de 50%, şi anume:Sunko, Huracan, NK Dolbi, NK Ferti, Podium, Mateol, Arena, Kasol (tabelul 6).

Procentul se coji a variat între 22,6% (la hibridul NK Dolbi) şi 34,2% (lahibridul Melody), cu o valoare medie pentru cei 20 de hibrizi studiaţi de 28,9%. Un procent de coji de peste 30% s-a înregistrat la hibrizii Mateol, Fleuret OR, Arena,

Alexandra, Sanay, Lindor, Melody şi Rigasol (tabelul 6).Tabelul 6 / Table 6

Indici de calitate la hibrizii străini de floarea-soarelui. Moara Domnească, 2006Quality indexes at the foreign sunflower hybrids. Moara Domnească, 2006

Nr.crt.

HibridulHybrid

MMBWeight of thousand seeds

MHHectolitric weight

Conţinutde ulei

Oilcontent

(%)

Conţinutde cojiShells

content(%)

gDiferenţaDiference

Proba tt test

kgDiferenţaDiference

Proba tt test

1 Huracan 35,8 -4,5 -1,30 42,9 0,4 0,39 52,6 27,92 Kasol 37,4 -2,9 -0,83 43,3 0,8 0,78 50,1 26,83 Lindor 47,7 7,4 * 2,14 41,7 -0,8 -0,78 50,0 33,94 Masay 39,4 -0,9 -0,26 39,1 -3,4 oo 3,33 50,0 26,85 Mateol 48,9 8,6 * 2,48 43,2 0,7 0,68 50,5 30,06 Podium 41,4 1,1 0,31 44,0 1,5 1,47 51,0 24,37 Saxo 41,0 0,7 0,20 40,2 -2,3 o -2,25 49,2 25,18 Sunko 35,1 -5,2 -1,50 43,3 0,8 0,78 52,9 27,79 Fly 34,7 -5,6 -1,62 42,4 -0,1 -0,09 49,7 27,9

10 Rigasol 48,6 8,3 * 2,40 44,4 1,9 1,86 49,2 34,211 Rigasol OR 46,0 5,7 1,64 46,1 3,6 ** 3,52 49,4 27,812 Fleuret OR 37,8 -2,5 -0,72 43,1 0,6 0,59 49,7 30,613 Arena 30,8 -9,5 o -2,74 43,9 1,4 1,37 50,5 31,014 Melody 40,1 -0,2 -0,05 42,9 0,4 0,39 49,2 34,115 NK Armoni 40,1 -0,2 -005 43,2 0,7 0,68 50,0 25,716 Alexandra 37,6 -2,7 -0,78 39,3 -3,2 oo -3,13 48,7 32,117 NK Dolbi 37,3 -3,0 -0,86 42,2 -0,3 -0,29 51,5 22,618 NK Ferti 40,7 0,4 0,11 42,7 0,2 0,19 51,5 28,5

19 Opera 44,4 4,1 1,20 42,6 0,1 0,09 48,1 29,820 Sanay 40,6 0,3 0,08 39,2 -3,3 oo -3,23 48,2 32,7 Media/Average 40,3 - - 42,5 - - 50,1 28,9



54

CONCLUZII

1. Numărul total de frunze pe plantă a fost cuprins între 25,9 (la hibridul Saxo) şi32,7 (la hibridul Arena), cu o valoare medie de 29,4 frunze pe plantă.

2.

Indicele suprafeţei foliare mediu pentru cei 20 hibrizi studiaţi a fost de 1,49, culimite cuprinse între 1,28 la hibridul NK Dolbi şi 1,75 la hibridul Masay.

3. În faza de înflorit, numărul mediu de frunze uscate pe plantă a fost de 7, acestavariind în funcţie de hibrid de la o singur ă frunză uscată până la 11,3 frunzeuscate pe plantă.

4. Talia plantei a înregistrat valori cuprinse între 117 cm (la hibridul Fleuret OR)şi 158 cm (la hibridul Sanay), cu o valoare medie de 137 cm.

5.

Ritmul de creştere al tulpinii, în perioada 8 iunie – 6 iulie, a fost cuprins între2,5 cm/zi şi 3,8 cm/zi, cu o valoare medie de 3,1 cm/zi

6.

Diametrul calatidiului a variat între 14,4 cm (la hibridul NK Dolbi) şi 17,3 cm(la hibrizii Sanay şi Podium), cu o valoare medie de 15,7 cm.7.

Ritmul de creştere al calatidiului în diametru, în perioada 17 iunie – 14 iulie, afost cuprins între 0,4 cm/zi şi 0,52 cm/zi, cu o valoare medie 0,45 cm/zi.

8. Producţia de seminţe a variat între 14,0 q/ha (la hibridul Rigasol OR) şi 22,4q/ha (la hibridul Sunko), cu o valoare medie de 17,8 q/ha.

9. Numărul de seminţe pline pe calatidiu a variat între 700 (la hibridul Rigasol) şi1347 (la hibridul Arena), cu o valoare medie de 968.

10.

Masa medie a boabelor pe calatidiu a înregistrat valori cuprinse între 45,3 g (lahibridul Sunko) şi 26,7g (la hibridul Rigasol OR), cu o valoare medie de 34,8g.

11. Masa a 1000 boabe (MMB) a avut valori cuprinse între 48,9 g (la hibridulMateol) şi 30,8 g (la hibridul Arena), cu o valoarea medie de 40,3 g.

12.

Masa hectolitrică (MH) a avut valori cuprinse între 46,1 kg (la hibridul Rigasol

OR) şi 39,1 kg (la hibridul Masai), cu o valoarea medie de 42,5 kg.13. Conţinutul de ulei din seminţe a înregistrat valori cuprinse între 52,9% (la

hibridul Sunko) şi 48,1% (la hibridul Opera), cu o valoare medie de 50,1%.14.

Procentul de coji a variat între 22,6% (la hibridul NK Dolbi) şi 34,2% (lahibridul Melody), cu o valoare medie de 28,9%.

BIBLIOGRAFIE

1. Hera C., Gh. Sin, I. Toncea, 1989. Cultura florii-soarelui. Editura Ceres, Bucureşti.2. Ion V., Nicoleta Ion, Gh.V. Roman, Lenu ţ a Iuliana Bucat ă , M. Dumbravă , V.A. I ştoc, 2004.

Comportarea hibrizilor româneşti de floarea-soarelui în condiţiile meteorologice ale anului2002, pe solul brun-roşcat de la Moara Domnească. Lucr ări ştiinţifice, Seria A, XLVIAgronomie, USAMV Bucureşti (pag. 114 – 121).

3.

Ş tefan V., V. Ion, Nicoleta Ion, V. Vlad

, 2006. Studiul unor hibrizi str ăini de floarea-soarelui încondiţiile anului 2006. Vol. I – Cercetarea de excelenţă – Premiză favorabilă pentru dezvoltarea

spaţiului românesc de cercetare, Braşov. Editura Printech (L2-24, 11 pag,).4. Vrânceanu A.V., 2000. Floarea-soarelui hibridă. Editura Ceres, Bucureşti.

lucraremafs sesiune agricultura hibrizi fs

Documents