Lucrarea nr. 1

1. Descrieţi componenţa unui calculator având în vedere tipurile de periferice. 2. Definiţi noţiunea de bit. Care este originea ei? 3. Definiţi noţiunea de octet şi multiplii acestuia. 4. Ce denotă de obicei bitul? Dar byte-ul? 5. Ce reprezintă calculatorul von Neumann? 6. Enumeraţi şi descrieţi principalele tipuri de calculatoare. 7. Care sunt funcţiile noii generaţii de calculatoare?

Lucrarea nr. 2

1. Localizaţi (folosind imaginile din curs, Capitolul 1) principalele componente de pe placa de bază a unui calculator.

2. Localizaţi pe partea din spate a cutiei unităţii centrale conectorii existenţi, stabiliţi tipul lor şi perifericele ce se pot conecta la acestea.

3. Care sunt parametrii HDD şi care sunt criteriile de stabilire ale performanţelor unui HDD.

4. Ce avantaj principal are un HDD SATA faţă de un HDD obişnuit? 5. Enumeraţi principalele tipuri de monitoare. 6. Ce este chipset-ul? 7. Enumeraţi şi descrieţi pe scurt principalele tipuri de memorie. 8. Ce operaţiuni au loc intern din momentul în care se apasă butonul Power On şi până

când se încarcă sistemul de operare? 9. Realizaţi conversia numerelor 40, 272, 18, 94 în bazele 2, 8, respectiv 16. 10. Realizaţi conversia numerelor 0,824; 0. 029; 0,456; 0,613 în bazele 2, 8, respectiv 16. 11. Realizaţi conversia numărului 110110011 în bazele 10, 8, 16. 12. Efectuaţi următoarele operaţii:

1011+ 0111

1010+ 1010+ 0101 0101

1101+ 1001 0111

1110 - 0111

10000 -00111 01000

11111 - 11010 00011

1F - E

1A2 - DB

AFFE - 4C8F

45 + 1F

10 + 1E

8A2 +194 CF1

Lucrarea nr. 3 Windows Explorer

1. Testaţi fiecare opţiune a fiecărui meniu din bara corespunzătoare a programului Windows Explorer şi notaţi-vă rolul opţiunilor pe care nu le cunoaşteţi.

2. Ce alte programe similare WE cunoaşteţi? 3. Creaţi un shortcut pe desktop pentru WE. 4. Creaţi un icon WE în Quick Launch Bar. 5. Folosind WE parcurgeţi următoarele etape: a) creaţi un folder în rădăcină cu numele specializării urmat de numărul grupei şi al

subgrupei (pentru grupa 1, semigrupa 1 folderul se va numi MNG11) b) în interiorul acestui folder creaţi un altul cu numele Student c) în folderul Student creaţi două fişiere: fisier.txt şi fisier.doc d) redenumiţi fisier.txt în fis.txt şi mutaţi-l în folderul Test creat în prealabil în rădăcină e) copiaţi fisier.doc în folderul Test f) ştergeţi folderul Test şi folderul creat la punctul a) 6. Parcurgeţi aceleaşi etape dar folosind doar comenzi MS DOS (pentru aceasta va trebui

să loclizaţi Command Prompt în Start→Programs→Accessories sau să tastaţi comanda cmd în Run).

7. Pentru punctul d) se vor aplica două procedee pentru fiecare operaţiune. 8. Pentru punctul e) se va exersa metoda drag&drop. 9. Ce informaţii oferă bara Status Bar a ferestrei WE atunci cănd este selectat un fişier

dintr-un folder?Dar atunci când este selectat un folder în Explorer Bar?

Lucrarea nr. 4

1. Enumeraţi elementele ferestrei aplicaţiei Windows Explorer. 2. În care dintre tipurile de ferestre din Windows se încadrează Windows Explorer? 3. Moduri de lansare a WE. 4. Cum se poate modifica Explorer Bar? 5. Cum se pot adăuga butoane pe bara de butoane a WE? 6. Ce rol are opţiunea Map Network Drive din meniul Tools al WE. 7. În ce constă metoda Drag&Drop? 8. Ce observaţi atunci când se copie un fişier dintr-un folder în alt folder de pe aceeaşi

unitate de disc? 9. Aceeaşi întrebare ca mai sus în cazul unui fişier executabil (cu extensia .exe). 10. În ce constă selecţia multiplă şi care sunt cele două variante? 11. Cum se ascunde un fişier? 12. Cum se afişează extensiile fişierelor dacă nu sunt afişate? 13. Cum se schimbă programul implicit de deschidere al unui anumit tip de fişier? 14. Se creează un fişier cu extensia .txt folosind Notepad. Să se salveze cu extensia .doc

prin două metode folosindu-se optiunea Save As din meniul File. 15. Proprietăţile unui shortcut. Cum se poate lansa o aplicaţie prin tastarea unei combinaţii

de taste stabilită în prealabil? 16. Metode de creare a unui shortcut pe desktop. 17. Cum se pot include/elimina opţiuni în meniul butonului Start? 18. Cum se pot instala noi seturi de caractere? 19. Care este setarea ce permite stabilirea modului de revenire la scrierea normală după

scrierea cu majuscule? 20. Ce rol are opţiunea Group Similar Taskbar Buttons? 21. Cum se dezactivează meniurile personalizate în cazul butonului Start? 22. Ce rol are opţiunea Tiles Files Horizontally din meniul contextual al barei de task-uri? 23. Ce rol are bara de task-uri? 24. Cum se poate vizualiza numele calculatorului în reţea? 25. Ce rol are System Restore şi cum se poate activa/dezactiva? 26. Cum se poate personaliza desktop-ul prin afişarea sau ascunderea unor icon-uri? 27. Ce reprezintă rata de refresh? 28. Ce reprezintă Recycle Bin şi cum se setează mărimea maximă a acestuia? 29. În ce situaţii folderele sau fişierele şterse nu se mai regăsesc în Recycle Bin? 30. Cum se poate restricţiona prin parolare accesul la un folder în Windows XP?

Laboratorul nr. 5 Accesoriile Windows-ului

1. Explicaţi în ce constă utilitatea programelor Narrator şi Magnifier 2. Să se copie un fragment de text şi să se vizualizeze conţinutul memoriei Clipboard cu

aplicaţia corespunzătoare. Obs.: Se va testa şi comanda clipbrd introdusă cu ajutorul opţiunii Run a meniului butonului Start.

3. Folosind DiskCleanup, să se şteargă conţinutul folderelor Temporary Internet Files şi Recycle Bin. Cât spaţiu s-a eliberat pe hard disk în urma operaţiunii de mai sus?

4. Care este utilitatea aplicaţiilor Backup şi File and Settings Transfer Wizard?

5. Cu ajutorul facilităţii Scheduled Tasks, adăugaţi un nou task care să lanseze programul

antivirus în fiecare zi la ora 17:00 începând cu ziua următoare. 6. Folosind programul Paint, să se deseneze schema-bloc de mai jos:

SISTEM Intrări Ieşiri

a) rotiţi schema cu 180°; b) umpleţi chenarul cu o altă culoare; c) salvaţi figura de mai sus sub numele figura.jpg d) inseraţi figura ca obiect în Word Pad. e) Care este mărime fişierului figura.jpg?

Observaţie: Pentru a desena săgeţile din figura de mai sus se va lucra la nivel de pixel. Zoom-ul va fi ales fie din View→Zoom→Custom, fie prin apăsarea combinaţiei de taste CTRL+PAGE DOWN.

7. Folosind System Information , să se identifice următoarele informaţii: - tipul procesorului - versiunea de BIOS - mărimea memoriei fizice - mărimea memoriei virtuale - memoria plăcii video - programele ce se încarcă la Start Up - numele serverului proxy folosit

8. Cum se poate personaliza opţiunea Send to din meniul contextual, astfel încât, pe lângă opţiunile deja existente să apară o nouă opţiune cu numele Folder Personal?

Sorin Vlad Page 6 11/12/2007

Laborator nr. 6

Editaţi textul de mai jos respectând următoarele setări: - pagina este format A4, top, bottom 2 cm, left, right, 2.5 cm, Footer 1.7 cm. - dimensiunea aliniatului este de 1.5 cm. - se va folosi fontul Times New Roman, 14 pentru titlu şi 12 pentru restul documentului. - titlul este aliniat centrat, restul documentului Justify - paragrafele vor avea următoarele setări: Before, After 6puncte. - spaţierea între rânduri este de 1,5. - se va seta ca limbă de editare limba română. - Inseraţi un antet care să conţină intrarea autotext Author, Page#, Date. Numele

autorului va fi numele dvs. - Aduceţi pe bara de butoane, butonul pentru editarea exponentului (Superscript) şi

atribuiţi-i combinaţia de taste ALT+H - Ascundeţi un fragment de text - Care sunt efectele ce se pot aplica unui text (fontului)? Aplicaţi diferite efecte unui

fragment de text

Maşina

Să luăm un calculator tipic. Ce poate el să facă fără nici un fel de programe? În primul rând microprocesorul — sau mai precis Unitatea Centrală (UC), care nu este întotdeauna un microprocesor — ştie să interpreteze programe. Cum face asta? Are un pointer, numit Program Counter (PC), spre o adresă a memoriei, de unde citeşte câte un număr. Acesta este interpretat drept codul unei instrucţiuni, care este executată. PC-ul este modificat si apoi o ia de la capăt cu cititul numărului.

Ce fel de instrucţiuni ale UC există? De transfer de date între memorie si regiştri, pentru felurite operaţii aritmetice / logice, instrucţiuni pentru controlul execuţiei programului (if, goto, etc). Coprocesorul matematic si cu instrucţiunile lui îl includem tot în UC; o aproximaţie bună pentru nevoile noastre.

Calculatoarele moderne sunt echipate si cu o unitate de management al memoriei, UMM. Câteodată ea este parte din microprocesor, ca la Intel, câteodată un circuit separat, ca la Motorola. Rolul ei este următorul: de fiecare dată când cineva (de exemplu UC) intenţionează să acceseze o locaţie de memorie indicând o adresă, această adresă este verificată si transformată după un set de reguli (care este sub controlul UC).

Pe lângă UMM mai există o parte activă într-un calculator, de data aceasta mult mai greu de descris, pentru că are o natură extrem de eterogenă. În general apelativul aplicat este “dispozitive periferice”. Cu riscul de a fi prea generali si de a nu respecta adevărul întotdeauna, putem să le descriem astfel: perifericele sunt dispozitive care permit comunicarea cu “lumea exterioară”. La nivelul cel mai de jos întruparea lor este controlerul1. Controlerele primesc mici programe de executat de la UC, în limbajele lor specifice (fiecare controler are comenzile lui), si apoi le execută. Execuţia se soldează cu un transfer de date dinspre/spre memorie.

1 microprocesor foarte specializat (Aceasta este o notă de subsol şi se inserează în text din meniul Insert→Reference→Footnote)

Lucrarea nr. 7

1. Să se editeze următorul tabel:

Nr. Crt.

Nume prenume Nota 12 Nota 2 Nota 3 Media

Dumitru Diana 3 9 10 7.33 Vasilescu Gheorghe 5 6.83 8.6 6.81 Ionescu Ion 5 3 6 4.67 Ionescu Tudor 6.5 8 9 7.83 Tudor Andreea 7 7 10 8 Georgescu Tiberiu 9 9 5.5 7.83 Andrei Laura 10 10 10 10 Andreescu Marius 10 9 8 9 Tinca Andrei 10 8.5 7.5 8.67 Zaharia Nicolae 10 5 6.5 7.17 Tabel 1 Tabel cu studenţii din grupa 1, semigrupa 1

a) Capul tabelului se va separa de restul tabelului printr-o linie de culoare albastră de

grosime 11/2 (Format→Border and Shadings) b) Se va calcula media corespunzătoare fiecărui student cu formula =SUM(LEFT)/3 sau

=AVERAGE(LEFT) (Table→Formula). Media se va calcula doar pentru prima persoană, iar rezultatul se va copia în celelalte celule din coloana Media. Pentru obţinerea rezultatelor corespunzătoare fiecărei persoane se va selecta coloana media (fără capul de tabel) şi se va apăsa tasta F9(shortcut pentru Update Field).

c) Tabelul se sortează descrescător în funcţie de medie şi crescător în funcţie de nume (Table→Sort). Se bifează butonul radio Header Now şi din lista Sort By se alege Media şi se selectează Descending, iar din lista Then By se selectează Nume şi butonul radio Ascending.

d) Între mediile mai mari decât 5 şi cele mai mici decât 5 se va trasa o linie de culoare roşie de grosime 3 puncte

e) Tabelul se numerotează automat cu opţiunea Caption din meniul contextual f) Se aplică Autoformatul 3D Effects 3

2. Se consideră următorul tabel

6.33 7 9 10 5 6.66 9 8 5

Se inserează încă o coloană după ultima coloană din dreapta a tabelului, coloană în ale cărei celule se vor afişa rezultatele următoarelor calcule:

a) media primelor două celule din primele două rânduri b) media pe coloana 3 c) media celulelor din cele 4 extremităţi ale tabelului

2 Notele 1, 2, 3 sunt note obţinute la o probă oarecare

3. Editaţi desenul din dreapta paginii: a) se grupează desenul (se apasă butonul

sub formă de săgeată de pe bara Drawing apoi se încadrează cu un chenar imaginar desenul, apoi din Draw se alege Group).

P=P*I

DA Afişează P

I<n NU

P=1 I=1

b) Se copie desenul c) Asupra copiei se aplică următoarele

modificări: fiecare figură geometrică se colorează diferit, se modifică grosimea liniilor şi forma săgeţilor

Obs.: 1. Pentru o mai fină manevrare a elementelor desenului, se dezactivează Grid-ul (Draw→Grid şi se debifează Snap Objects to Grid). 2. Pentru a muta un element al desenului se selectează elementul respectiv şi, cu tasta CTRL apăsată se apasă tastele cu săgeţi. 3. Pentru a copia un desen se ţine tasta CTRL apăsată în timp ce se glisează cu mouse-ul în orice direcţie. 4. Pentru a desena cu uşurinţă o linie dreaptă se ţine apăsată tasta SHIFT în timpul trasării

4. Editaţi următorul desen:

variaţie

Fereastră de timp

t

a) notaţiile de pe desen se vor introduce folosind Text Box-uri (Insert→Text Box)

b) graficul se obţine astfel: se alege din AutoShapes→Lines→Curve. Se trasează o dreaptă (care poate fi bisectoarea unghiului XOY) şi se apasă dublu click pentru închiderea dreptei. Pentru modelarea acesteia se apasă click dreapta şi din meniul contextual se apasă Edit Points.

Lucrarea nr. 8

1. Editaţi textul de mai jos folosind următorul format: - titlul aliniat centrat şi încadrat într-un chenar de culoare albastră, grosimea liniei 1

punct. - restul textului va fi formatat pe două coloane de lăţime egală, distanţa între coloane de

0,5 cm.

Facilitati pentru rezolvarea unor probleme de optimizare

Pentru efectuarea unor calcule

specifice de statistica asupra unor seturi de date se poate utiliza optiunea Tools - Data analysis, a cărei activare deschide fereastra Data Analysis (a se vedea figura nr.24).În cazul în care aceasta opţiune nu apare în meniul Tools, instalarea componentelor necesare se poate realiza din Tools - Add-Ins, bifând elementele Analysis ToolPak.

Prin intermediul listei de optiuni

puse la dispoziţie în fereastra Data Analysis, se poate opta pentru calcule de: corelaţie, covarianţa, statistica descriptiva, analiza Fourier, histograme, medii, regresii, generare de numere aleatoare etc.

Pentru fiecare tip de calcule se vor specifica, prin intermediul unei ferestre de dialog specifice, zona de date care se analizează si parametrii doriţi în prelucrare.

Obs.: a) Pentru a putea edita textul de mai sus, se lucrează cu întreruperi de secţiune. Astfel, după editarea

textului şi încadrarea acestuia în chenar (Insert→Borders and Shadings) se introduce o întrerupere de secţiune de tip Continuous (Insert→Break→Continuous) pentru a putea formata restul documentului pe două coloane şi pentru ca titlul să rămână centrat pe toată lăţimea paginii.

b) Pentru a întrerupe o coloană într-un anumit punct se introduce întreruperea de secţiune Column Break.

2. Într-un document nou, copiaţi textul de mai sus (fără titlu) şi aplicaţi-i următoarele setări:

- formataţi textul pe o singură coloană; - textul se copie succesiv până se completează mai mult de jumătate din pagina 2 - formataţi textul din nou pe 2 coloane

În ce constă procedeul care formatează automat textul, astfel încât pe pagina 2 coloanele să aibă aceeaşi lungime? Obs.: Pentru a vedea răspunsul, căutaţi în Help-ul Word-ului după întrebarea equal column length şi alegeţi prima soluţie din lista soluţiilor.

3. Cum procedaţi ca într-un document să puteţi orienta o pagină Landscape şi restul paginilor Portait?

4. Cu ajutorul motorului de căutare Google, descărcaţi un fişier cu extensia .doc referitor la sisteme de operare şi generaţi-i automat cuprinsul. Modificaţi un subtitlu în cadrul documentului şi actualizaţi cuprinsul (se poziţionează cursorul în cuprinsul generat automat şi se apasă tasta F9).

5. Creaţi un macro care să plaseze ca imagine de fundal în document o imagine oarecare şi să orienteze pagina Landscape.

Lucrarea nr. 9 Adrese relative, absolute: Se consideră următorul exemplu:

A B C D E F G filiale/luni Ian Feb Mar Apr Mai Jun

Bucureşti 27000 234000 412000 134000 312000 211000 Timişoara 32000 120000 310900 320000 210000 1341 Iaşi 54000 320000 980000 610000 210000 12342 Total lunar (cu TVA inclus)

TVA 1.19

În celula B6 introduceţi formula: B5*$C$7. Adresa $C$7 se numeşte adresă absolută pe linie şi pe coloană. Copiaţi formula prin procedeul AutoFill în celulele C6 –G6. Modificaţi formula de mai sus în sensul că în loc de $C$7 se scrie C7 (adresă relativă). a. Calculaţi cu funcţia Sum rezultatele pe coloana Total lunar. b. Dacă se foloseşte adresa relativă, de ce se obţine valoarea 0 în celulele C6-G6? Înlănţuirea foilor de lucru (Worksheet-urilor). Într-o foaie de lucru se pot crea referinţe la datele conţinute în diferite celule ale uneia sau mai multor foi de lucru. Acest tip de referinţă se numeşte referinţă îndepărtată. Pentru exemplificare se vor parcurge următorii paşi: 1. Se va deschide o agendă de lucru (File ->New->Workbook) 2. În prima foaie de lucru (Sheet1) se va crea un tabel de forma:

Nume, prenume Nr. telefon În tabel se vor introduce 5 înregistrări. Se va salva foaia de lucru sub numele telefon.

Pentru a se schimba numele implicit al foii de lucru, Sheet1, se execută clic dreapta pe eticheta Sheet1, iar din meniul contextual care apare se va selecta opţiunea Rename. Se introduce numele sub care se doreşte salvarea foii de lucru după care se apasă tasta Enter.

3. În cea de-a doua foaie de lucru se va crea un tabel de forma:

Nume, prenume Nota laborator

Nota examen

În tabel se vor introduce de asemenea 5 înregistrări. Datele introduse în coloana nume,

prenume vor fi aceleaşi în cele două foi de lucru. Se salvează, prin procedeul descris mai sus, foaia de lucru sub numele nota. 4. În a treia foaie de lucru se va obţine o situaţie sub forma tabelului următor:

Nume, prenume Nr. telefon Nota finala

Observaţie: Nota finală reprezintă media aritmetică a notei de la laborator şi a notei de la examen.

În tabelul de mai sus datele vor fi preluate automat, prin folosirea referinţelor îndepărtate, în toate cele trei coloane.

Forma generală a acestui tip de referinţă este: nume_worksheet!adresă_celulă. Astfel:

a. În prima celulă din coloana Nume, prenume se va introduce formula: = telefon!A1

Se va utiliza facilitatea AutoFill pentru a obţine restul datelor. b. În prima celulă din coloana nr. telefon se va introduce formula:

= telefon!B2 Se va proceda la fel ca la punctul a. c. În prima celulă din coloana Nota finala se va introduce formula pentru calculul mediei

aritmetice a notei de la laborator şi a notei de la examen. Se vor folosi de asemenea referinţe îndepărtate.

Cu ajutorul referinţelor îndepărtate se pot crea legături între celule aflate în agende de lucru diferite. În acest caz, referinţa îndepărtată este de forma:

[nume_agendă_de_lucru]nume_foaie de lucru!adresă_celulă Să se preia datele din coloana Nota finală într-o coloană din altă agendă de lucru. Formatarea condiţionată: Anumite celule sau coloane se pot formata ţinându-se cont de una sau mai multe condiţii. Un asemenea tip de formatare se numeşte formatare condiţionată. Pentru exemplificare se vor parcurge următoarele etape: a. Se selectează celulele coloanei Nota finala. b. Din meniul Format se alege opţiunea Conditional Formatting. Se va formata coloana Nota

finala astfel: dacă nota este mai mică decât 5, va fi afişată diferit faţă de restul notelor (culoare diferită, fond diferit). În câmpul în care apare implicit between se va alege less than, iar în câmpul din dreapta se introduce valoarea 5. Se apasă butonul Format, iar în fereastra format se alege eticheta Font. În noua fereastră se alege culoarea fontului. Se alege apoi eticheta Patterns de unde se va stabili culoarea fondului. În final se apasă OK.

Lucrarea nr. 10

F U N C T I I S T A T I S T I C E & F U N C T I I L O G I C E :

S o c ie ta t e a C o m e r c ia l? " X " m il . l e i v e c h iA n a l iz a v â n z ? r i lo r , c h e l tu ie l i lo r ş i p r o f i tu lu i

I a n u a r ie F e b r u a r ie M a r t ie T O T A L T R I M . M E D I Ae n i tu r i d in v â n z ? r i la d e p o z i tu l A 4 5 0 1 7 5 7 5 1 0 4 2e n i tu r i d in v â n z ? r i la d e p o z i tu l

3 4 7 .3 3 3 3 3 3 3B 8 5 0 5 0 3 0 0 1 2 0 0

e n i tu r i d in v â n z ? r i la d e p o z i tu l ?

C 5 6 0 9 5 1 5 7 8 1 2e n i tu r i d in v â n z ? r i la d e p o z i tu l

?D 4 8 0 3 7 2 5 2 7 6 9 ?

O T A L V E N I T U R I D E P O Z I T 2 3 4 0 ? ? ? ?3 7 5 9 0 5 0 ?

???

4 6 7 ? ? ? ?1 8 7 3 ? ? ? ?

C h e l tu ie l i d e a c h iz i ţ i e 0 9 2 2 2 5C h e l tu ie l i d e a s ig u r a r e 1 0 2 5 3 0 6 5C h e l tu ie l i d e tr a n s p o r t 1 2 1 4 1 5 4 1C h e l tu ie l i d e d e s fa c e r e 7 0 1 0 0 1 0 0 2 7 0

T O T A L C H E L T U I E L IR E Z U L T A T

I I I ) P r o f i t ? ?I V ) P r o f i t e x c e le n t ? ? I ) I I )

C O N D I T I E : < = 1 0 0 < 5 0R E Z U L T A T :

fu n c t i i l e : C O US e c e r e :A . S a s e c o m p le te z e s e m n e le d e in t r e b a r e d in ta b e l c u f o r m u le le d e c a lc u l c o r e s p u n z a to a r eB . S u b ta b e l , in d r e p tu l s u b p u n c tu lu i c o r e s p u n z a to r : I ) s a s e n u m e re c a te t ip u r i d e c h e l tu ie l i s u n t in lu n a ia n u a r ie , e g a le c u s a u s u b p r a g u l d e 1 0 0 m i l l e i .I I ) s a s e in s u m e z e v a lo a r e a c h e l tu ie l i lo r d in f e b ru a r ie , a v a n d m e d ia t r im e s t r ia la s u b p r a g u l d e 5 0 m i l l e i .

I I I ) s a s e p r e c iz e z e s u b f ie c a r e r e z u l ta t d a c a e s te p ro f i t s a u p ie rd e r e .I V ) s a s e p r e c iz e z e " P ro f i t " s a u " P ie rd e r e " s i , in p lu s , " P ro f i t e x c e le n t" , c a n d a c e s ta d e p a s e s te 5 0 0 m i l l e i .V ) s a s e e v id e n t ie z e c u c u lo a r e a v e rd e (F o rm a t /C o n d i t io n a l F o rm a t t in g ) a c e le v a lo r i d in t a b e l c a r e d e p a s e s c s u m a d e 1 0 0 m i l . l e iV I ) s a s e f o rm a te z e v a lo r i l e m e d ie i in f o rm a t n u m e r ic c u 2 z e c im a le

3 ?N T IF S U M IF