lucrarea de laborator nr.5

12
Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Lucrare de laborator nr.5 La disciplina “Mijloace de Transport ” Tema: Transmisia automobilului. A efectuat studentul gr. IMT-131fr Balta Sergiu Data îndeplinirii______________ Semnătura___________ A verificat lector universitar Beiu Ilie Data verificării_______________

Upload: ionspinu7171

Post on 08-Nov-2015

14 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

fefe

TRANSCRIPT

bpm

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Lucrare de laborator nr.5La disciplina Mijloace de Transport

Tema: Transmisia automobilului.

A efectuat studentul gr. IMT-131fr Balta Sergiu

Data ndeplinirii______________

Semntura___________

A verificat lector universitar Beiu Ilie

Data verificrii_______________

Semntura_____________

Chiinu 2015Transmisia automobilului.

Scopul lucrarii: Studierea schemelor constructive i principiul de funcionare a diferitor tipuri de transmisii pentru automobile, de asemenea studierea construciilor transmisiilor mecanice i a agregatelor care intra n componen (ambreiajul, cutia de viteze, reductorul distribuitor, transmisia cardanic, transmisia principal, diferenialul, semiaxele ).Utilaj i echipament : Plane de studii, standuri i machete ale agregatelor transmisiei mecanice, cri si material ilustrativ, set de instrumente ale lctuului.

5.1. Tipurile de transmisii la automobile.2. Transmisii hidraulice (hidrostatice i hidrodinamice). Destinaia, construcia general, principiul de funcionare i utilizarea lor.Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizeaz lichide, respective gaze, pentru transferul de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, fluidul primeste energie mecanica, marindu-si energia specifica intr-o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompa sau compresor); ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile energetice sunt afectate de pierderi inerente de energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa transforma energia mecanica furnizata de masina de forta in energie hidraulica. Aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare, desi principiul lor de functionare implica randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi: hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau hidrosonice. Daca mainile hidraulice (pompa si motorul), care constituie elementele fundamentale ale transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic, transmisia se numeste uzual hidrostatica sau volumica, deoarece energia mecanica furnizata de masina de forta este utilizata de o pompa volumica practic numai pentru cresterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in energie mecanica de un motor hidraulic volumic.

Schema structurala a transmisiei hidrodinamice este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este actionata de motorul de ardere interna, este conectata prin conductele cu hidromotoare 10, arborii carora sunt conectate cu rotile motoare. Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa este realizat in momentul de torsiune pe arborii hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare sunt numite hidrorotile.

Fig.1. Schema structurala a transmisiei hidrodinamice5.2. Ambreajele mecanice

6. Ambreiajele mecanice cu dou discuri. Construcia i principiul de funcionare.

Dimensiunile garniturilor de frecare sunt limitate de dimensiunile volantului motorului, iar coeficientul de frecare este si el limitat. De asemenea forta de apasare a arcurilor nu poate depasi o anumita valoare, deoarece odata cu cresetrea ei se maresc dimensiunile arcurilor, iar presiunea specifica dintre discuri poate depasi limita admisibila. In aceste conditii actionarea ambreiajului devine greoaie iar dimensiunile ambreiajului cresc considerabil, daca trebuie transmis un moment mare.Din aceste motive, pentru transmiterea momentelor mai mari de 80 daN:m se recurge la marirea numarului de suprafete de frecare, prin folosirea unor ambreiaje cu mai multe discuri. Dintre acestea cele mai utilizate sunt ambreiajele bidisc. Greutatea unui asemenea ambreiaj poate ajunge la aproximativ 0,7% din greutatea automobilului.Decuplarea ambreiajului se face prin deplasarea spre dreapta a discului de presiune cu ajutorul parghiilor de debreiere, prin intermediul suruburilor 6, eliberand discul condus (figura urmatoare). In acelasi timp, discul de presiune este departat de discul condus de catre arcurile montate intre disc si volant.Pentru a limita deplasarea axiala a discului de presiune astfel incat sa nu se produca o apasare a discului condus catre discul de presiune, intre cele doua discuri de presiune sunt prevazute trei suruburi de sprijin 12 fixate in carcasa.Arcul 16 readuce rulmentul de presiune in pozitia initiala dupa eliberarea pedalei ambreiajului.Parghiile de debreiere au capetele exterioare fixate de discul de presiune prin intermediul suruburilor 6. Piulita 7 serveste la reglarea jocului dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale parghiilor de debreiere.Carterul ambreiajului este prevazut la partea inferioara cu un orificiu pentru scurgerea uleiului. In acest orificiu se afla introdus cu joc cuiul 14, care in timpul trepidatiilor care apar la mersul automobilului nu da posibilitatea ca orificiul sa se infunde cu murdarie.

Ambreiaj bidisc1,2-discuri conduse; 3,4-discuri de presiune; 5-volant; 6-suruburi; 7-piulita; 8-garnitura termoizolanta; 9-arcuri elicoidale; 10-carcasa; 11-prezoane; 12-suruburi de sprijin; 13,16-arcuri; 14-cui; 15-parghii de debreiere2.5 Elementele constructive ale ambreiajelor mecanicea) Volantulare rol de a uniformiza viteza unghiulara de rotatie a arborelui cotit. El este fixat pe arborele cotit al motorului intr-o pozitie bine definita. Forma si dimensiunile lui sunt determinate inmod esential de tipul motorului si de regimul de functionare al acestuia (lent sau rapid).La zona exterioara a volantului se gaseste coroana dispozitivului de pornire a motorului cu demarorul, precum si coroana traductorului de turatie al sistemului de alimentare, apridere sau diagnosticare (daca este cazul)..Fiind compatibil in dimensiuni cu partea conducatoare a ambreiajului, zona frontala a volantului constituie una din suprafetele de frecare.Constructia volantului este determinata de rolul functional pe care il indeplineste pentru motor, iar configuratia acestuia este influentata si de tipul mecanismului de ambreiaj cu care acesta este asamblat.Volantul clasic se intalneste in doua variante: volantul monobloc, plat sau cu obada, constituit ca o piesa masiva din fonta si volantul modular, compus din elemente asamblate.

Volant monoblocVolantul monobloc, raspandit la constructiile actuale de autoturisme, este volantul plat.In vederea imbinatatirii progresivitatii cuplarii si rezistentei la uzura, suprafata frontala aflata in contact cu garniturile de frictiune este prelucrata cu rugozitate mica (0,8mm). Latimea acesteia este superioara cu 23 mm celei a garniturii.Volantul modular, datorita reducerii costului defabricatie, constituie o solutie de viitor. Este construit dintr-un disc de otel (care este asamblat cu arborele cotit al motorului) pe care se fixeaza volantul propriu-zis, din fonta, avand forma unei coroane.Exista mai multe variante de volant. O prima varianta aplicata de VALEO este prezentata in figura urmatoare. De discul de otel solidarizat cu arborele cotit al motorului se fixeaza prin suruburi volantul. La extremitatea discului de otel este stantata coroana traductorului de turatie.Firma LUK a realizat pentru Volkswagen Golf un volant modular care simplifica foarte mult constructia ambreiajului, deoarece discul de otel al volantului modular indeplineste si functia de carcasa a ambreiajului.

Volant modulara-varianta VALEO; b- varianta LUK1,6-disc de otel; 2-suruburi; 3,7-volant modular; 4-coroana traductorului de turatii; 5-butucul ambreiajului5.4. Transmisiile principale i diferenialul.

1. Transmisia principal hipoidala. Destinaia, construcia i particularitile constructive ale transmisiilor hipoidale.

Diferentialul hipoidal este parte component a cutiei de viteze si al transmisiei principale care creeaza posibilitatea distribuirii momentului de rotatie al motorului la doua roti motoare al autovehiculului, permitind efectuarea virajelor.Angrenajul hipoidal este tot un angrenaj con, dar axele pinionului i a coroanei dinate sunt dezaxate (fig. 5.4.1). Pinionul de atac este amplasat mai jos ca coroana dinat. Aceasta permite coborrea mai jos a punii motoare i a centrului de greutate.

Diferenialul este mecanismul care permite ca roile motoare ale automobilului s se roteasc independent una fa de alta, dnd posibilitate roilor la deplasarea automobilului la viraj s parcurg spaii de lungimi diferite. La viraj roata automobilului exterioar parcurge un spaiu mai mare dect roata motoare interioar.

Diferenialele se clasific dup urmtoarele criterii.

Dup tipul angrenajelor folosite: cu roi dinate conice i roi dinate cilindrice.

Dup principiul de funcionare: simple, blocabile i autoblocabile.

Dup valoarea momentului transmis la roile motoare: simetrice i asimetrice.

- Dup locul de dispunere n transmisie: ntre roile aceleiai puni, ntre punile

automobilului cu mai multe puni.

Cnd automobilul se deplaseaz liniar (fig. 5.4.2) drumurile parcurse de cele dou roi motoare sunt egale. n acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu a coroanei dinate, iar sateliii vor fi blocai fiind utilizai ca nite piese de legtur pentru a transmite micarea de la caset diferenialului la arborii planetari.

La deplasarea automobilului n viraj (fig. 5.4.3), coroana transmisiei principale i caseta se vor roti cu aceiai vitez unghiular ca i n linie dreapt. Din cauza c roata din dreapta are de parcurs un drum mai lung dect roata din stnga nseamn c i vitezele unghiulare ale celor dou pinioane planetare vor trebui s fie diferite. Acest lucru este posibil datorit sateliilor.

La virajul spre stnga roata din dreapta are o vitez unghiular mai mare dect roata din stnga mpreun cu pinionul lui din dreapta. Pentru a realiza aceste diferene de viteze unghiulare ntre cele dou pinioane planetare, sateliii vor cpta o micare de rotaie n jurul axei lor proprii, care va fi cu att mai mare cu ct diferena ntre vitezele unghiulare ntre pinioanele planetare este mai mare. n raport cu coroana dinat, care are o vitez constant, pinionul din dreapta se rotete mai rapid ca cel din stnga.

Fig. 5.4.1 Transmisia principal hipoidala.

Schema diferenialului.

Dac o roat motoare se va afla pe o poriune de drum cu o aderen foarte redus, ea va ncepe s patineze, n timp ce roata a doua se va opri i, de asemenea se va opri i automobilul. Pentru a nltura acest dezavantaj la unele automobile se folosesc diferenele blocabile.

Fig. 5.4.2 Schema diferenialului la deplasare pe linie dreapt.

Fig. 5.4.3 Schema diferenialului n viraj.

Diferenialele blocabile, parial blocabile i autoblocabile lichideaz dezavantajul diferenialelor simple.

Arborii planetari sunt destinai pentru a transmite momentul motor de la diferenial la roile motoare. Ei sunt solidarizai att cu pinioanele planetare ct i cu butucul roilor. La pinionul planetar este solidarizat prin caneluri prevzute la captul lui, iar cu butucul prin flan.Concluzii:

Lucrarea data a avut rolul de a ne familiariza cu transmisia automobilului i de a nelege cum are loc transmitera momentului motor la rotile conducatoare de ce factori depinde ca transmiterea sa fie eficeinta. Prin studile efectuate la aceasta tema neam familiarizat cu ambreiaj, discuri de frictiune, transmisii si multe alte componente din tema data. Prin lucrarea ce am realizato am invatat cum are deplasarea automobilului in viraje ce ii permite de a se incadar in curbe fara unele probleme .Bibliografie, surse:1.Gh. Fratila Automobile. Cunoastere, intretinere si reparatie.2.Rusu Sergiu Automobilul. Cunoastere, intretinere si reparatie.3. www.scritube.com/tehnica-mecanica

PAGE