lucrare turism ana maria ivan

30
TEMA PROIECTULUI POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII OCNA SIBIULUI SI POSIBILITATILE DE VALORIFICARE A ACESTEIA

Upload: deian-vasiliev

Post on 24-Jul-2015

208 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

TEMA PROIECTULUI

POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII OCNA SIBIULUI SIPOSIBILITATILE DE VALORIFICARE A ACESTEIA

DECEMBRIE 2009

Page 2: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

CEDES CERCETARE-DEZVOLTARE

PROIECT DE ABSOLVIRE A CURSULUI

MANAGER IN ACTIVITATEA DE TURISM

ABSOLVENT:IVAN ANA-MARIA

DECEMBRIE 2009

Page 3: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu.........................1CAPITOLUL II. Istoricul valorificarii turistice ...............................................2

1. Perioada preliminara pana la 1920..............................................22. Perioada antebelica 1920-1918. Inceputurile dezvoltarii statiunii...33. Perioada interbelica 1918-1945...................................................34. Perioada turismului de masa 1950-1989......................................45. Perioada de dupa Revolutia din Decembrie 1989........................4

CAPITOLUL III. Resursele turistice..................................................................51. Turismul balnear in context national............................................52. Potentialul turistic natural ............................................................5

2.1. Lacurile sarate.........................................................................62.2. Resursele hidrominerale ........................................................72.3. Namolurile terapeutice...........................................................8

3. Potentialul turistic antropic...........................................................83.1.Obiectivele, edificiile religioase..............................................83.2. Edificii culturale cu functie turistica.......................................8

3.2.1. Colectia muzeala oraseneasca..................................83.2.2. Statuile......................................................................83.2.3. Casa de cultura..........................................................9

3.3. Alte obiective antropice cu potential turistic...........................93.3.1. Vechile cladiri ale statiunii........................................93.3.2. Parcurile din statiune.................................................9

CAPITOLUL IV. Baza tehnico- materiala generala..............................................91. Structurile de primire.............................................................................9

1.1. Vilele........................................................................................91.2. Hotelul....................................................................................101.3. Hostelul..................................................................................101.4. Cabana....................................................................................101.5. Campingul..............................................................................101.6. Satul de vacanta......................................................................111.7. Gospodariile individuale.........................................................11

2. Baza pentru tratament............................................................................113. Amenajarile pentru agrementul estival ..................................................114. Baza sportiva..........................................................................................125. Potentialul de comunicatii al statiunii....................................................12

5.1. Calea ferata..............................................................................125.2. Caile rutiere de acces in statiune..............................................125.3. Reteaua stradala a statiunii......................................................125.4. Drumurile de promenada din Parcul Bailor.............................135.5 Aeroportul din Sibiu................................................................13

CAPITOLUL V. Impactul social al turismului pentru orasul Ocna Sibiului.........131. Analiza SWOT asupra statiunii Ocna Sibiului........................................14

CAPITOLUL VI.Concluzii si perspective de dezvoltare.....................................16Bibliografie.............................................................................................................17

1

Page 4: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

CAPITOLUL I. ASEZAREA GEOGRAFICA SI INCADRAREA IN TERITORIU

Statiunea Ocna-Sibiului face parte din randul statiunilor balneoclimaterice asezate in regiunea marginala a Carpatilor, in locul extinderii cutelor diapire si aparitiei la zi a sarii.

Elementele de determinare a pozitiei geografice pentru Ocna Sibiului sunt: asezarea in partea sudica a Depresiunii Transilvaniei, pozitia nord-vestica fata de municipiul Sibiu avand legaturi printr-un drum judetean (17 km) si o cale ferata (12 km), distanta mica fata de principalele cai de comunicatii internationale din zona: DN 68 si Aeroportul din Sibiu aflate la doar 12 km .

Toate aceste elemente de pozitie geografica si legaturi sunt favorabile dezvoltarii unei statiuni cu caracter international, fata de cel intern sau regional din prezent.

Este de remarcat ca turismul este o parte importanta din activitatile si teritoriul orasului Ocna Sibiului si pornind de la evidentierea principalului factor de atractie pentru practicarea turismului, adica lacurile sarate cu caracter sezonier si mai nou cele doua baze de tratament cu caracter permanent, se poate determina arealul de rentabilitate din jurul acestora, ce poate fi folosit pentru dezvoltarea statiunii , format din obiectivele turistice, bazele de cazare, parcurile, caile de comunicatie si mai ales noile areale cu potential pentru extinderea statiunii care trebuie sa fie cat mai apropiate de principalele puncte de atractie.

Astfel, intregul teritoriu al statiunii studiate se intinde pe o suprafata de 110ha, la care se adauga alte obiective turistice ale orasului Ocna Sibiului, aflate in afara statiunii: muzeul, bisericile, cetatea, casa de cultura, cu rol important in diversificarea activitatilor turistice. Denumirea cea mai favorabila pentru acest teritoriu este de Zona functionala a Statiunii Balneoclimaterice Ocna Sibiului, ca parte componenta a orasului Ocna Sibiului, in care pe langa activitatile turistice actuale de pe unele areale, mai prezinta si alte areale , unde statiunea studiata se poate extinde in viitor.

CAPITOLUL II. ISTORICUL VALORIFICARII TURISTICE

Este direct legata de transformarile socio-politice si dezvoltarea turismului in Transilvania secolelor XIX si XX. In aceasta evolutie se pot observa cinci etape sau faze diferite, care din pacate nu coincid, cu acele faze ideale dezvoltarii unei statiuni turistice, din cauza perioadelor de regres influentate de schimbarile politico-economice.

1. Perioada preliminara pana la 1920.

Starea societatii din acele timpuri a facut ca potentialul turistic al orasului Ocna Sibiului sa fie mult mai tarziu descoperit. Totusi literatura surprinde si inainte de secolul XIX cateva evenimente prin care se arata potentialul ridicat de aici, precum exploatarea apelor sarate de aici in scopuri terapeutice, ori folosirea acesteie de catre populatia locala pentru imbaiere si ca bai de curatenie.

In cele mai vechi scrieri se aminteste despre diferite personalitati ale Imperiului Habsburgic, cum ar fi medicul Van Perzen care a facut mai multe imbaieri sau momentul de la 1598, cand ambasadorul imparatului Rudolf al II-lea in drumul ce il facea la Istambul s-a oprit aici pentru bai.

2

Page 5: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

Tot scrierile vechi amintesc de existenta prin 1700, a doua bai populare Frauenbad (baia femeilor) si Menschendbad (baia barbatilor).

La sfarsitul acestei perioade, aproape toate salinele de exploatare a sarii, ce functionau in sistem clopot au fost abandonate si neconservate.Aceasta premisa a facut ca pe locul lor sa apara lacurile sarate, principalul potential care a dus mai tarziu la dezvoltarea statiunii.

Motivul abandonarii exploatarii sarii a fost strict economic: modul de exploatare in sistem clopot era invechit, calitatea materialului exploatat era tot mai slaba, infiltrarea puternica a apei, iar exploatarile de sare, din Transilvania, concurentiale erau mult mai moderne si eficiente.

2. Perioada antebelica 1920-1918. Inceputurile dezvoltarii statiunii

Se suprapune cu inceputul cercetarii stiintifice asupra apelor terapeutice cu un ridicat continut de sare din lacurile noi formate.Astfel medicul Pataki Samuel efectueaza primele cercetari in 1920 si dovedeste prin rezultatele obtinute importanta lor terapeutica. Calitatile apelor sunt confirmate de chimistul Binder Friederich si medicul Haller Iosif, acesta din urma, amenajand primele bai permanente.

Aflat sub Imperiul Habsburgic, orasul Ocna Sibiului devine un important centru turistic pentru burghezia de atunci, de aceea treptat se incepe construirea si dezvoltarea unei statiuni, a carui apogeu ca in aceasta perioada nu a mai fost atins niciodata:

1846, este anul in care are loc deschiderea oficiala a statiunii, in urma primelor investitii: baile permanente, casa de baie si casa de piloni din jurul lacurilor Horea, Closca si Crisan;

in 1847 se construieste pe lacul Brancoveanu o casa cu patru cabine si un mic restaurant;

in 1852 baile sunt arondate printr-o licitatie pe 10 ani; in 1855 farmacistul Sekele Petru dovedeste prezenta iodului in compozitia apelor

sarate de aici; la 20 iunie 1858 a avut loc deschiderea oficiala a bailor calde, iar Ocna Sibiului

intra in randul statiunilor permanente; in 1858-1862 se construieste drumul actual ce leaga Ocna Sibiului de Sibiu

trecand prin Sura Mica; intre 1869-1871 inginerii englezi construiesc calea ferata Sibiu-Copsa Mica cu

rol foarte important pentru accesul in statiune; in 1888 se descopera cele trei izvoare minerale Horea, Closca si Crisan, iar apoi

ele incep sa fie folosite intens, mai ales prin imbuteliere. intre 1906-1909 se ridica impunatorul complex balnear al statiunii de catre

italieni in stil florentin ce cuprindea: sali pentru bai calde, aerosoli,bazine pentru baie, restaurant si hotel.

Tot in aceasta perioada se mai construiesc in statiune cateva vile impunatoare cu stil arhitectonic deosebit de interesant, printre care si vila Luiza.

3. Perioada interbelica 1918-1945

Anul 1918 reprezinta momentul in care Transilvania devine teritoriu romanesc, iar viata socio-economica si organizarea din vremea Imperiului Austro-Ungar se schimba.Schimbarile se vor resimti si in organizarea turismului in Ocna Sibiului, iar fata de perioada precedenta investitiile au scazut din intensitate.

3

Page 6: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

In perioada interbelica se remarca caracterul capitalist al bazelor material, fiecare investitor in turism construindu-si propria baza de cazare sub forma de vile, iar Complexul Balnear ramane in proprietatea statului.

Pe langa acestea Ministerul Sanatatii deschide in anul 1927 un sanatoriu balnear cu caracter sezonier.

In timpul celui de-Al doilea Razboi Mondial statiunea devine un fel de centru de tratare si refacere a ranitilor de pe front, activitatile turistice restrangandu-se foarte mult.

4. Perioada turismului de masa 1950-1989

Se caracterizeaza ca fiind o perioada in care investitiile au fost nesemnificative, iar trecerea de la o economie de piata la una centralizata a dus la confiscarea treptata la o mare parte din baza materiala existenta si transformarea ei, fie in capacitati de cazare ale statului, fie in locuinte pentru persoanele noi venite in localitate si rromi (ex: casa Herman).

Partea pozitiva a turismului din aceasta perioada era permanenta circulatiei turistice cu momente de varf in sezonul estival. Practic, peste 50% din capacitatea de cazare si tratament functiona si iarna. Desigur un rol important in aceasta organizare au avut-o: concediile platite si biletele de tratament prin sindicat distribuite in toate perioadele anului.

Fata de celelalte statiuni mai apropiate ca: Paltinis, Geoagiu sau Sovata, Ocna Sibiului a fost defavorizata, ea fiind doar exploatata, fara sa fie extinsa sau sa se construiasca macar un hotel ca in celelalte.

Statiunea Ocna Sibiului avea importanta doar pe plan regional,iar capacitatea de cazare era scazuta, doar 800 de locuri, impartite intr-un hotel cu 150 de locuri, 4 vile cu 20 de locuri si 2 campinguri cu 150 de locuri, la care se adauga aproximativ 150 de locuri in gospodarii individuale.

Baza de tratament din cadrul complexului Balnear era formata dintr-un bazin cu apa sarata calda, 24 de cabine cu 31 de de vane, sala aerosol,sali de electroterapie si aparatura pentru tratament.

5. Perioada de dupa Revolutia din Decembrie 1989

S-a ajuns ca prin 1995, Complexul Strand cu cele trei lacuri si un camping sa fie abandonate, ca apoi in 1997 intreg Complexul Balnear vechi din 1907 cu hotel, restaurant si baza de tratament sa fie inchis.

Activitatile turistice erau concentrate in anii 1994-1997 doar in partea estica a statiunii in zona lacurilor exterioare, iar in vara anului 1997 sa fie deschis si Complexul Balnear Strand impreuna cu campingul apartinator, iar turismul era predominant de weekend, tranzit si aleator.

Totusi, dupa anul 2002 se observa o revigorare a turismului prin aparitia unor noi baze de cazare, organizarea mai buna a gospodariilor individuale puse la dispozitia turistilor, iar intre 2001-2003 construirea a doua baze de tratamaent cu cazare in mini hoteluri de 3 stele ultramoderne.

La ora actuala in statiunea Ocna Sibiului este prezent un mare contrast intre investitiile facute in ultimii ani si cladirile vechi de peste un secol, total abandonate si in stare avansata de degradare.Acest fapt arata necesitatea in viitor a unor mari vestitii pentru a duce statiunea macar cum a fost in prima jumatate a secolului XX.

4

Page 7: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

CAPITOLUL III. RESURSELE TURISTICE

1. Turismul balnear in context national

Se practica in statiunile profilate pe utilizarea in scopuri balneare a unor resurse naturale, in special resurse hidrominerale si termale, emanatiilor mofetice, a namolurilor terapeutice, pe un fond climatic si bioclimatic (montan, de litoral marin sau de saline) cu efecte benefice. Se adauga acestora, proceduri terapeutice si tehnici moderne ce completeaza si accentueaza efectul factorilor naturali.

Tara noastra are 70 de statiuni balneoclimaterice dintre care unele au fost fondate de catre vechii romani. Astazi, pacientii vin de pe tot parcursul Europei pentru a primi ingrijirile unor specialisti foarte competenti in clinicile bine dotate din statiunile cele mai bune. Preturile sunt foarte rezonabile existand nu mai putin de 3000 de izvoare termale.

Turismul balneoclimateric este practicat intr-un numar de cateva zeci de statiuni, care au alcatuit si alcatuiesc osatura sistemului balneoturistic romanesc, cu trimitere in timp pana la antichitatea romana. Acestea sunt prezente in toate marile regiuni naturale ale tarii: in Carpati (mai ales in depresiunile intramontane) si legate cu deosebire de aureola mofetica (Vatra Dornei, Sangeorz Bai, Baile Tusnad, Slanic Moldova, Covasna, Baile Herculane, Geoagiu Bai, Moneasa, Vata de Jos); in regiunea subcarpatica (Baltatesti, Oglinzi, Targu Ocna, Slanic Prahova, Sarata Monteoru, Pucioasa, Calimanesti-Caciulata, Baile Govora, Baile Olanesti, Bala, Sacel); in Depresiunea Transilvaniei valorificand cu deosebire apele minerale si lacurile sarate (Sovata, Ocna Sibiu, Bazna, Cojocna); in partea de vest a tarii, unde sunt valorificate in special apele termale (Felix, 1 Mai, statiuni mai mici precum Calacea, Boghis, sau in localitati precum Marghita, Oradea, Satu Mare) sau statiuni dispersate in regiunea joasa colinara ( Strunga) sau de campie (Amara, Lacul Sarat). La acestea se adauga statiunea Techirghiol profilata exclusiv pe valorificarea unor factori naturali de cura (ape sarate si namoluri sapropelice) si partial Eforie Nord si Sud.

Specificul activitatii dominante impune adeseori restrictiv sejururi mai ales in cadrul statiunii, dar si cu deplasari la distante scurte, ceea ce conduce la individualizarea ansamblului statiunilor ca si categorii relativ enclavice si cu implicare redusa in cadrul spatiului inconjurator. Diversificarea profilului functional va contribui la diminuarea acestui caracter, oarecum exclusivist si nu in toate cazurile benefic.

2. Potentialul turistic natural

Este foarte complex, desi s-ar parea ca lacurile sarate sunt principalul factor de atractie a turistilor, nu sunt de neglijat nici celelalte elemente precum: relieful, aerosolii, apele minerale, namolurile sau vegetatia parcurilor, care fac ca valoarea statiunii sa fie mai mare.

Cuta diapira de aici are o suprafata de 600 ha, ce tine de la calea ferata, in est pana la Complexul Balnear, in vest.Este alcatuita la baza de un depozit de sare gros de aproximativ 1.5 km, acoperit cu un important strat de argile, marne, pietrisuri si nisipuri din Sarmatian, Pannonian si Cuaternar, iar in anumite locuri, mai ales pe versantii abrupti ai lacurilor aceasta sare sa apara la zi.

Relieful dezvoltat pe cute diapire in Ocna Sibiului se prezinta extrem de haotic si diversificat, cu un aspect deosebit, care este dat de: lacurile sarate cu versanti abrupti, ce evolueaza foarte rapid, martorii de eroziune, dealurile mici, torentii agresivi, vai seci, alunecari de teren,etc... 5

Page 8: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

In ceea ce priveste potentialul climato-turistic, statiunea Ocna Sibiului, aflata in regiunile de deal din zona temperat-continentala, se caracterizeaza prin sezonalitate, insemnand ca activitatile turistice sunt propice in timpul verii in lunile: iulie si august, in restul anului se pot face bai doar la bazele de tratament.

In statiunea Balneoclimaterica Ocna Sibiului, clima are un efect biologic prin aerosolii clorurosodici ,care au efecte pentru caile respiratorii, dar si de radiatia solara ultravioleta, cu rol in pigmentatia pielii, prin expunerea la soare in timpul verii.

Aerosolii pot fi intalniti in mod natural in locul suprafetelor lacustre, in timpul verii, mai ales la orele diminetii, cand evaporarea este extrem de intensa. Atunci sunt recomandate plimbarile in aer liber pentru cei care au nevoie de un tratament pentru caile respiratorii.

2.1. Lacurile sarateSunt in numar de 14 (cel mai mare numar de lacuri sarate dintr-o statiune din

Romania) din care doar doua nu sunt folosite pentru balneatie si se impart in doua mari categorii: antroposaline, formate in urma abandonarii salinelor si carstosaline formate prin dizolvarea sarii.

Caracteristicile comune ale acestor lacuri sunt: calitatea apelor terapeutice, salinitatea ridicata ce creste de la suprafata spre contactul cu peretele de sare, fenomenul de helioterapie prezent in toate lacurile, mai accentuat in cele nefolosite pentru balneatie si namolul sapropelic de pe fundul lor.

Prezentarea lor se va face de la vest spre est si apoi spre sud, incepand cu lacurile din Complexul Balnear Strand si terminand cu cele exterioare.

-LACUL HOREA face parte din Complexul Turistic Strand, impreuna cu celelalte doua lacuri Closca si Crisan, este asezat in partea vestica, aproape de vechea cladire a statiunii, are o suprafata de 2585mp si adancimea de 45m. S-a format din trei puturi de extractie a sarii si a fost printre primele lacuri folosite pentru balneatie.

-LACUL CLOSCA are cea mai mare suprafata din cadrul complexului, 3525mp si adancimea de 34m si este format pe locul a doua saline. In vara anului 2001 masuratorile au aratat o heliotermie de 44 grade Celsius, si la fel ca celelalte lacuri din complexul Horea si Crisan este bine amenajat cu platforme de lemn pentru plaje.

-LACUL CRISAN este asezat in partea sudica a complexului, la umbra arborilor din Parcul Bailor, avand un aspect pitoresc, iar cel mai important lucru este alimentarea lui de catre cele trei izvoare aflate pe malul acestuia. S-a format pe locul unei mine si are o adancime de 45m si o suprafata de 1738mp.

-LACUL INULUI isi poarta numele datorita faptului ca localnicii il foloseau pentru topitul inului si a canepei, acesta avand la suprafata salinitate redusa 9g/l. Are o adancime de 47m si o suprafata destul de restransa de doar 875mp si nu este folosit pentru balneatie.

-LACUL MATELOR a avut pana acum cativa ani statutul de groapa de gunoi, de aici poate si denumirea lui. Deoarece stratul de apa nu este deranjat de balneatia din timpul verii, are cel mai accentuat fenomen de heliotermie. Lacul are o adancime destul de insemnata de 75m si o suprafata de 1300mp.

-LACUL FARA FUND este cel mai cunoscut lac din statiune datorita faptului ca in 1964 a fost declarat rezervatie naturala dar si a numelui, legat de anumite legende. Desi dupa denumire s-ar putea crede ca este foarte adanc, acesta are doar 33m adancime, suprafata lui fiind de 1750mp, iar salinitatea creste la fel ca in toate lacurile sarate de la suprafata la contactul cu peretele de sare.

6

Page 9: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

-LACUL AVRAM IANCU este cunoscut ca fiind cel mai adanc lac din tara, cu o adancime de 131m, iar suprafata este de 2500mp. Fosta salina abandonata avea 170m adancime, dupa inundare adancimea a mai scazut datorita colmatarii. De acest lac se leaga evenimentele din timpul Revolutiei din 1849, cand 349 luptatori honvezi au fost aruncati in salina parasita de atunci. Datorita salinitatii ridicate trupurile lor au fost bine conservate, ceea ce s-a putut vedea in 1890, cand in urma unor inundatii sapte cadavre au iesit la suprafata. Pentru aceasta s-a ridicat un monument la marginea lacului, care a fost ulterior distrus din cauza surparii malurilor.

-LACUL OCNITA are cea mai mare suprafata dintre toate lacurile din statiune, aproximativ 7500mp, in continua marire si adancimea de 83m. Din cauza surparii succesive a malurilor din partea nordica, a ajuns sa comunice cu Lacul Avram Iancu.

-LACUL NEGRU este singurul lac format pe cale naturala din statiune, de tip carstosalin. Modul lui de formare s-a datorat eroziunii sarii, care a format balti de dimensiuni reduse, care prin crestere au inceput sa se uneasca,rezultand un lac cu o forma destul de ciudata, putin adanc, ce contine un strat de namol de aproape un metru grosime. Are o suprafata de aproximativ 500mp si adancimea de 2m.

-LACUL RANDUNICA denumit dupa forma lui de coada de randunica, are o adancime de 47m si suprafata de 200mp. Se caracterizeaza ca avand o salinitate mult mai scazuta decat celelalte, dovada fiind dezvoltarea algelor, iar temperatura apei din timpul verii este si ea, mult scazuta.

-LACUL AUSTER reprezinta o suprafata lacustra extinsa, dar golita de apa. Desi este redusa ca adancime si suprafata, are un aspect deosebit prin acea insula situata in mijlocul lacului. Recent a inceput sa comunice subteran cu Lacul Brancoveanu, din aceasta cauza, salinitatea lui este in crestere. Lacul are o adancime de 3m si o suprafata de aproximativ 500m.

-LACUL GURA MINEI are o adancime de peste 30m si o suprafata de 2000mp si a avut cea mai rapida evolutie. Daca la inceputul anilor 60 era doar o intrare in mina Ignatiu, din cauza evolutiei rapide a malurilor si prabusirilor, s-a ajuns ca in perioada actuala sa se formeze un lac extins pe o suprafata mare. Important este faptul ca acest lac comunica cu lacul subteran extins in partea vestica, unde in trecut a functionat singura mina de exploatare in sistem trapezoidal, parasita in 1931.

-LACUL BRANCOVEANU este cunoscut de catre turisti, atat pentru faptul ca este cel mai sarat lac din statiune, aproape 350g/l, cat si pentru peretii lui de sare spectaculosi, ce s-au format in urma scaderii nivelului apei cu 11m din anul 1966. Adancimea mica de doar 14m se datoreaza faptului ca aici au fost aruncate cantitati mari de steril din timpul exploatarilor, dar si fenomenului amintit mai sus.

-LACUL VERDE are o adancime de doar 2,5m si o suprafata de 3000mp si este cunoscut, ca fiind lacul cu cea mai mica salinitate, doar 9g/l, desi s-a format in locul unde au fost doua mine de exploatare a sarii. Explicatia este urmatoarea: din cauza colmatarii accentuate a lacului, contactul cu peretele de sare s-a intrerupt, iar apa a inceput sa se indulceasca. Ca urmare, lacul are un aspect de iaz, in care se poate observa vegetatia si fauna specifica lacurilor dulci.

2.2. Resursele hidromineraleSunt reprezentate de cele trei izvoare minerale clorosodice, situate in partea sudica a Lacului Crisan, din cadrul Complexului Balnear Strand. Au fost descoperite intamplator in anul 1888, in urma saparii unei alei de acces in statiune si poarta denumirea celor trei revolutionari transilvaneni: Horia, Closca si Crisan.Mineralizarea cu saruri este scazuta, intre 0-5g/l, aparand si alte elemente chimice ca: bromul, iodul, sodiu, calciu, magneziu,etc...

7

Page 10: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

Pot fi folosite pentru tratarea afectiunilor gastrice si a afectiunilor cailor respiratorii, sub forma de aerosoli.

2.3. Namolurile terapeuticeNamolul contine 59% substante minerale precum: sulf, fosfor, iod, clor, brom,

sodiu, potasiu, fier, urmeaza 6,7% substante organice si restul de 34,6% este apa.Poate fi intalnit in unele lacuri din statiune, cum ar fi : Lacul Negru, unde

formeaza un strat gros de peste 1m, la fel in Balta cu Namol, Lacul Crisan si chiar Lacul Ocnita. Se foloseste indeosebi pentru tratarea reumatismului, afectiunilor inflamatorii, problemelor aparatului locomotor, etc...

3. Potentialul turistic antropic

Are rolul de a diversifica activitatile din Ocna Sibiului.

3.1. Obiectivele, edificiile religioase:Aflate in afara zonei functionale a statiunii, bisericile din Ocna Sibiului pot reprezenta noi puncte de atractie pentru turistii veniti aici. In viitor, se impune organizarea unui circuit turistic al bisericilor, care sa includa desigur si viitorul muzeu orasenesc, cu elementele sale, ce prezinta istoria statiunii si a exploatarilor de sare de aici. Ceea ce ar fi interesant pentru cunoasterea de catre turisti a istoriei si a culturi materiale de aici.

Bisericile din statiune sunt : Biserica Cetate Reformata, Biserica Sfantul Ioan, Biserica Constantin Brancoveanu, Biserica Caciulata.

3.2. Edificii culturale cu functie turistica: 3.2.1. Colectia muzeala oraseneasca:

In septembrie 2002, preotul Savu Popa dupa o munca grea a reusit sa inaugureze o colectie muzeala, impartita pe trei sectiuni:

-prima legata de istoria si etnografia orasului ;-a doua speciala despre extragerea sarii,istoria statiunii si mai nou date

geografice cu modele in 3d, realizate cu ajutorul tehnologiei GIS;-ultima colectie de sculpturi (aproximativ 40), a sculptorului local

Ioan Caramidaru.

3.2.2. Statuile:Sunt raspandite indeosebi in zona functionala astatiunii, sunt in numar de

sase, iar cele mai importante sunt: Statuia Minerului, amplasata pe scuarul din centrul statiunii, ca reprezentatnt al istoriei extragerilor de sare, Statuia Printesei Luiza, asezata in fata vilei cu acelasi nume si alte patru statui, mai recente din Parcul Garii.

3.2.3. Casa de cultura:Aceasta Casa de Cultura are o suprafata mare, fiind formata din doua cladiri cu: sala de spectacole,sala de nunti, biblioteca si discoteca si ar putea fi valorificata turistic in viitor, prin noi initiative culturale si unele spectacole, desi prezinta dezavantaj major ca este la prea mare distanta de statiune.

8

Page 11: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

3.3. Alte obiective antropice cu potential turistic

3.3.1. Vechile cladiri ale statiunii:Desi sunt intr-o avansata degradare, au o mare valoare cultural-istorica. Sunt reprezentate in primul rand de cladirile fostului Complex balnear si vilele vechi din statiune, amplasate indeosebi pe Strada Bailor.

Complexul Balnear a fost construit intre 1907 si 1909 de mesteri italieni, in stil florentin si decorat intr-un stil vienez numit Jugendstill. Este compus din trei cladiri: baza de tratament, restaurantul si un hotel ca baza de cazare. La ora actuala restaurantul este renovat complet, celelalte doua cladiri fiind in pragul daramarii.

Restaurantul cuprinde saloane elegante, balcon interior si decoratii interioare: vitralii, mozaicuri, corpuri de iluminat in stil secession.

Baza de tratament are: o cupola cu elemente decorative si vitralii ce acopera piscina centrala, doua bazine mici dispuse simetric, sala de masaj,cabinetul de consultatii medicale si cabinete pentru bai calde si impachetari cu namol.

Pe langa aceste trei cladiri impunatoare, ar mai fi de adaugat unele constructii de tip vila din perioada antebelica, valoroase prin arhitectura si istoria lor, dar lasate din pacate intr-o stare avansata de degradare, cum ar fi : Vila Luiza de pe strada Bailor, ce este si cea mai interesanta, cladirea din gara statiunii, Casa Herman si fosta Vila 4, ultimele doua situate pe strada Bailor.

3.3.2. Parcurile din Statiune:Prin cele doua parcuri mari amenajate in statiune: Parcul Garii(3ha) si Parcul

Bailor(1ha) se dispune pe o mare suprafata cu vegetatie arborescenta, ce ar putea fi foarte bine amenajata in viitor, turistic.

Daca Parcul Garii extins de-alungul cai ferate este bine valorificat prin amenajarea a doua campinguri si a unor alei cu banci din jurul haltei bailor, celalalt parc este practic nefolosit si lasat la intamplare. Aici ar fi locul ideal de extindere a statiunii, terenul fiind mult mai rezistent, prin amenajarea drumurilor forestiere existente, a unor noi alei si construirea unor baze de cazare in anumite locuri, care sa nu afecteze in sens negativ acest parc extins pe 11ha.

CAPITOLUL IV. BAZA TEHNICO-MATERIALA GENERALA

1. Structurile de primireStatiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului s-a caracterizat dintotdeauna

printr-o baza materiala mai putin dezvoltata, in comparatie cu alte statiuni balneoclimaterice, de aceeasi valoare, cauzele au fost complexe de la cele legate de substratul geologic, care nu permite constructii grele cu capacitati mari, pana la cele legate de investitii nesemnificative din perioada comunista.1.1. Vilele

VILA CORALIS este amplasata pe strada Mihai Eminescu, a fost cumparata de un investitor german si renovata de doua ori, fiind adusa la categoria de doua stele. Capacitatea vilei este ridicata la aproximativ 30 de locuri, dispuse pe doua etaje, parterul fiind nefolosit.

VILA LUIZA este amplasata pe Strada Bailor si a fost construita inca de la inceputul secolului trecut, cu un aspect tipic bavarez si cu statuia Printesei Luiza in fata.Dupa ce o perioada de timp nu a fost folosita, acum este in stadiul de renovare si refolosire a intregi capacitati de cazare, construita din 12 camere, a cate doua locuri fiecare.

9

Page 12: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

1.2. HotelulHotelurile de aici sunt de capacitati reduse si constructia lor este foarte recenta, in

ultimii ani.HOTELUL SALINAS facea in trecut parte din vechiul Complex Balnear, sub forma

unei vile cu cel mai ridicat confort (Vila nr.5)din statiune, pe atunci de categoria I. A urmat o perioada de inchidere, iar prin preluarea intregului complex balnear de catre o firma de constructii romano-germana, a fost prima cladire reabilitata, sub forma unui hotel de trei stele. Inaugurarea s-a facut in anul 2003, iar pe langa cele 23 de camere a cate doua locuri fiecare, s-a mai deschis si o moderna baza de tratament, ce functioneaza in toate sezoanele anului.

HOTELUL STRAND face parte din Complexul Balnear Strand si va fi inaugurat in acest an sub forma unui hotel de trei stele cu o capacitate de aproape 70 de locuri,impartite in camere cu doua locuri si single, plus in partea superioara apartamente cu trei-patru locuri. Prezinta avantajul ca va putea functiona in toata perioada anului, impreuna cu baza de tratament amenajata la parterul acestuia.1.3. HOSTELUL

Acest tip de cazare specific occidental si complet nou pentru turismul din Romania este prezent si aici, datorita unui investitor sibian care a reusit in anul 2002sa preia fosta cladire a unei banci falimentare si sa o traansforme in primul hostel din judet.

HOSTELUL PERLA este amplasat pe Strada Bailor, in partea vestica a statiunii, are un grad sporit de confort in camere cu 2,3 si 4 locuri, de doua stele si functioneaza din pacate doar in perioada de vara.

Printr-o reclama si integrarea in circuitul hostelurilor din Romania, acesta ar putea deveni un loc important de cazare pentru tinerii turisti, mai ales straini, ce sunt in cautarea acestui tip de cazare.1.4. CABANA

In comparatie cu regiunea montana, aici cabanele construite in special din lemn si pe doua nivele sunt reprezentate deocamdata de doua constructii, prima de vanatoare, a Ocolului Silvic de aici, amplasata in Parcul Bailor cu 20 de locuri si inchiriata de grupuri de turisti in anumite perioade ale anului, iar a doua, recent construita si in totalitate de lemn, din zona Lacului Ocnita cu 8 locuri.

Se pare ca acest tip de constructie, se preteaza cel mai bine pentru viitoarele investitii, fie in zona lacurilor, unde terenul este mai putin stabil, fie in Parcul Bailor, unde se poate integra armonios in peisajul forestier de aici.1.5. CAMPINGUL

Este specific pentru turistii tineri si a celor cu venituri mai mici, datorita faptului ca aici, pe langa cazarea in casute ieftine de lemn, se mai poate amplasa si cortul sau rulota. Cele trei campinguri de aici ocupa suprafete mari si sunt destul de solicitate, mai ales pentru turismul de weekend, in sezonul estival.

CAMPINGUL SALINELE ROMANILOR a fost construit intre anii 1985-1986, in partea nordica a Lacurilor Ocnita si Avram Iancu in Parcul Garii. Are o suprafata destul de extinsa (aproape 1,5ha) in care au fost construite 102 locuri de cazare in casute de lemn, iar pe langa acestea, spatii extinse pentru camparea corturilor si a rulotelor si parcarea masinilor.

CAMPINGUL STRAND face parte din Complexul Balnear cu acelasi nume si este amplasat la intrare in statiune, dinspre Sibiu, pe partea stanga. Are o suprafata restransa, pe care au fost construiote 30 de casute din lemn,fiecare cu cate doua locuri.

CAMPINGUL LACUL FARA FUND este amenajat din anul 2002, pe un spatiu extins din Parcul Bailor, folosit in mod haotic de catre turistii cu cortul. Desi are o suprafata

10

Page 13: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

insemnata, aproape un hectar si cu Lacul Fara Fund, inclus in el, este folosit in sezonul estival actual, doar pentru camparea turistilor cu cortul,deoarece inca nu s-a investit in construirea unor casute de lemn. Importanta aici este scena recent modernizata, unde se tin manifestarile folclorice din timpul verii.1.6. SATUL DE VACANTA

Este amplasat in partea estica a Lacului Randunica spre calea ferata si a fost construit in perioada comunista, pentru organizarea taberelor scolare. In acest moment, acest sat de vacanta ce apartine de MEC-Directia Taberelor a fost modernizat prin construirea unei cantine, dar din pacate este slab utilizat de catre elevi, mai ales din cauza preturilor.

Capacitatea de cazare este formata din peste 100 de locuri, majoritatea in casute de lemn, folosite in timpul verii, dar si de cateva camere din noua cladire, ce pot fi folosite in tot timpul anului.1.7. GOSPODARIILE INDIVIDUALE

Localnicii de aici au incercat dintotdeauna sa profite de pe urma turismului si sa isi completeze veniturile, prin punerea la dispozitia turistilor, a unor camere din cadrul locuintelor individuale in sezonul estival.

O evidenta a numarului de locuri de cazare este greu de facut, deoarece doar o parte din locuitori sunt autorizati, totusi se poate aprecia un numar de peste 100 de locuri in sezonul estival 2004.

2. Baza pentru tratamentDaca fosta baza de cazare, ce functiona inainte de 1990 ca si componenta a vechiului

Complex Balnear avea o capacitate mare de peste 300 de locuri, mai nou cele doua baze de tratament, cea din cadrul Complexului Balnear Strand si alta, componenta a Hotelului Salinas au capacitati reduse, de aproape 50 de locuri fiecare. Cauza o reprezinta desigur diferentele dintre cele doua perioade, cand biletele de tratament erau eliberate gratuit de catre sindicate in perioada comunista, iar acum cand un tratament balnear a devenit destul de scump, mult mai putine persoane isi permit astfel de cheltuieli din propriul buget.

Prin construirea acestor noi unitati, statiunea a primit o noua folosinta, cea pentru tratament terapeutic in cladiri cu bai calde, dupa ce peste 10 ani in statiune nu a functionat nici o baza de tratament.

Daca prima baza de tratament, cea din Complexul Balnear Strand functioneaza doar pe perioada verii, cealalta baza de tratament realizeaza tratamente terapeutice tot timpul anului, pentru persoanele venite mai ales din municipiul Sibiu.

Bazele de tratament prezentate se caracterizeaza printr-o dotare ultramoderne: aparatura de electroterapie cu 20 de feluri de curenti, aparatura pentru aerosol, jacuzzi, hidroterapie, cabinet medical si sala de gimnastica.

Aici se realizeaza diferite tipuri de tratamente balneare, ce contin: bai calde sarate, impachetari cu namol, aerosoli, masaj medical, sauna, gimnastica medicala si mai ales electroterapie cu deadinamici, interferentiali, galvanizare, ultrasunete, ionizare, trabert. Acestea au rol pozitiv pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: reumatica, ORL, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice si stari de convalescenta.

3. Amenajarile pentru agrementul estivalAici se va face referire doar la acele amenajari folosite in perioada anului in care

activitatile turistice sunt extinse, si sunt reprezentate de : plaje, terase-restaurant, parcari si spatii verzi.

Plajele sunt amplasate in jurul unor lacuri si sunt slab amenajate cu nisip de slaba calitate, in jurul celorlalte lacuri sunt spatii verzi puternic degradate in perioada de varf a activitatilor turistice.

11

Page 14: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

Exista plaje pe spatii mici in jurul lacurilor Horea, Closca si Crisan, in partea vestica a lacurilor Ocnita si Avram Iancu, si mai recent o plaja amenajata pe trei nivele intre lacurile Ocnita si Randunica.

Perioada sezonului estival face ca in zona lacurilor sa fie amenajate o serie de terase, gradini de vara, pizzerii si discoteci, in numar de 14 in 2004, care ocupa o mare parte din spatiul, pe care s-ar putea amenaja unele plaje.Cauza extinderii rapide a unor asemenea investitii, in ultimii ani, este legata de castigurile rapide din perioada de vara, de pe urma turistilor prin constructii, ce nu necesita un efort prea mare.

Traficul cu automobile ridicat din perioada de vara face necesara amenajarea unor spatii de parcare aici. Desi s-au amenajat patru parcari, la care se adauga si spatiile de parcare din cadrul complexelor balneare, capacitatea acestora nu acopera necesarul locurilor de parcare, atunci cand fluxul turistic este ridicat.

4. Baza sportivaEste legata de principala activitate sportiva a locuitorilor, adica fotbalul, care in anii

70 au reusit sa amenajeze un stadion de fotbal chiar in interiorul zonei functionale turistice a localitatii Ocna Sibiului. Are o suprafata de aproape un hectar, din care doar jumatate este folosita de catre echipa locala ''Unirea'' pentru activitatea fotbalistica.

Importanta acestei baze sportive nu sta in ceea ce este ea acum, aflata in decadere si neamenajata, ci in potentialul ei de viitor, prin privatizarea ei si investitii ulterioare, se poate imbunatati calitatea terenului de fotbal, amenaja in jur terenuri de tenis de camp, volei si baschet, iar prin construirea unei baze de cazare moderne ar putea fi un factor de atractie pentru echipele, ce practica cantonamentul vara sau iarna, dar mai ales pentru diferite competitii sportive interesante pentru turisti.

5. Potentialul de comunicatie al statiuniiPoate fi caracterizat ca fiind destul de complex cu cale ferata, sosea judeteana si

aproape de un aeroport, iar in interior o retea de strazi slab modernizate.La infrastructura statiunii se poate adauga existenta unei retele moderne de gaz

metan, care ar asigura necesarul de caldura din timpul iernii, a retelei de apa, energie electrica si cablu, din pacate lipseste canalizarea.5.1. Calea ferata

Traverseaza statiunea la est pe o distanta de 5km, unde a fost construita si gara ''Ocna Bai'' desigur, unul dintre scopuri fiind cel turistic. Asezata intr-un parc cu un peisaj deosebit aceasta gara, mai mult cu caracter de halta, se inscrie pe calea ferata Sibiu-Copsa Mica, neelectrificata, cu rol de legatura intre magistralele feroviare 2 si 3.

Din pacate ultimul accelerat Cluj-Napoca-Bucuresti cu rol de acces direct a turistilor din timpul verii a fost anulat, acum aceasta cale ferata fiind folosita doar de trenuri

personal, care in sezonul estival aduc de obicei turisti din Sibiu si Medias, veniti sa-si petreaca timpul liber in statiune, doar pentru o zi sau pentru un sfarsit de saptamana.5.2. Caile rutiere de acces in statiune

Localitatea Ocna Sibiului, inclusiv statiunea este traversata de drumul judetean 106b, mai putin important, dar care face legatura cu drumul european E-68, aflat doar la 12km.

Calitatea destul de ridicata la care se adauga accesibilitatea directa a acestei sosele spre Sibiu si Medias pe la Slimnic(asfaltata recent), cu rol de favorabilitate pentru turistii cu automobile.5.3. Reteaua stradala a statiunii

Arealul zonei functionale turistice din Ocna Sibiului este format din cateva strazi, folosite pentru activitatile turitice, adica: Bailor, De Jos, Salinelor, Mihai Eminescu, toate modernizate, dar si altele facute doar din pietris, ce necesita investitii, in primul rand Strada

12

Page 15: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

Garii cu acces spre calea ferata si a unor baze de cazare, precum si celelalte: Podului, Raului, Minei, Paraul Sarat,etc...

Din aceasta retea de strazi, doar mai putin de 50% sunt asfaltate, restul necesitand investitii pentru ca intreg arealul studiat sa fie folosit mai eficient si fara probleme de catre turisti. Lipsa unei infrastructuri stradale si a unor parcari amenajate face ca circulatia turistica sa stagneze sau sa scada din cauza accesului mai dificil spre unele obiective si a lipsei de spatiu in perioadele de varf.5.4. Drumurile de promenada din Parcul Bailor

Existenta unor drumuri de tip promenada in arealul studiat este legata de existenta Parcului Bailor extins pe 11 ha. Drumurile de promenada de aici au o lungime de 5km,fara a fi amenajate pentru activitati turistice, iar accesul masinilor se face cu greu pe unele portiuni.

Existenta acestor drumuri ar putea face posibila prin amenajarea lor (neaparat asfaltare), premisa unei noi extinderi a statiunii in acest extins parc lasat in distrugere.5.5. Aeroportul din Sibiu

Este amplasat in partea vestica a municipiului Sibiu si doar 12 km distanta de statiunea studiata. Acest fapt ar putea avea un efect pozitiv pentru turistii straini, care ar avea acces direct aici, mai ales pentru cei germani (sasii plecati de pe aceste meleaguri) prin zborurile, ce se desfasoara regulat pe rutele Sibiu-Munchen si Sibiu-Stutgart.

CAPITOLUL V. IMPACTUL SOCIAL AL TURISMULUI P ENTRU ORASUL OCNA SIBIULUI

Abordarea acestei probleme se refera la modul in care sunt influentati locuitorii orasului Ocna Sibiului, prin existenta unui turism in continua dezvoltare aici.

Existenta unei statiuni aici a facut, ca impreuna cu functia industriala datorata Fabricii de Cutite, ca in anul 1968 Ocna Sibiului sa fie declarat oras cu functie turistica sau oras statiune, schimbandu-i functia de comuna, in care predomina agricultura. Acum functia turistica a orasului este aproape nesemnificativa, din cei 4100 de locuitori, doar aproximativ 200 de persoane au activitati si obtin venit din turism.

Prima referire este legata de influenta intr-un mod pozitiv a nivelului de trai, prin realizarea unor venituri suplimentare, fie prin practicarea turismului a unor investitori din localitate, fie ca salariati pe anumite perioade.

Problema sezonalitatii face ca veniturile din turism sa existe doar in perioada estivala, prea putini desfasurand activitati legate de turism in restul anului, aproape 10%.

De aici se poate concluziona ca turismul de aici nu poate oferi un venit sigur pe toata durata anului pentru un numar mare de persoane, ci doar unul, poate,suplimentar. Se poate observa cum o parte din salariatii din timpul verii, trebuie sa-si caute un loc de munca in Sibiu sau sa intre in somaj.

Statistic, daca in timpul verii lucreaza in domeniul turismului cam 200 de persoane, in celelalte perioade mai sunt aproximativ 20. Ceea ce inseamna, ca problema locurilor de munca este pe departe de a fi rezolvata doar din turism, necesitand in localitate investitii in domeniul industrial sau alte servicii, pentru rezolvarea ei.

O a doua referire este legata de valoarea statiunii prezentate, mai ales prin lacurile sarate care fac ca locuitorii de aici sa isi petreaca timpul liber intr-un cadru deosebit, fata de locuitorii altor orase sau sate, mai ales ca accesul acestora in interiorul lacurilor este gratuit. Locuitorii orasului pot profita din plin de aceasta statiune aflata in amenajare fara a se deplasa pe distante mari pentru vacante in alte statiuni, poate mult mai scumpe si cu aceleasiconditii.

13

Page 16: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

1. Analiza SWOT asupra statiunii Ocna Sibiului

PUNCTE TARI:

-Statiune balneoclimaterica cu 14 lacuri sarate, unele cu caracter de unicat, namoluri sapropelice si ape minerale clorosodice reprezentand principala motivatie pentru dezvoltarea turismului;

-Infrastructura rutiera- drum judetean -17 km- ce leaga statiunea de municipiul Sibiu, distanta mica fata de principalele cai de comunicatii internationale din zona: DN 68 si Aeroportul din Sibiu, aflate la numai 12 km;

-Servicii modernizate de posta si telecomunicatii (televiziune prin cablu locala, telefonie mobila);

-Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie internationala (franceza, germana, engleza);

-Existenta unitatilor de alimentatie publica si de prestari-servicii variate (ateliere de reparatii auto, spalatorii, benzinarii);

-Existenta edificiilor religioase, bisericile din Ocna Sibiului pot reprezenta noi puncte de atractie pentru turisti (Biserica Cetate Reformata, Biserica Sfantul Ioan, Biserica Constantin Brancoveanu, Biserica Caciulata);

-Existenta unei colectii muzeale orasenesti impartita in : istoria si etnografia orasului, extragerea sarii, istoria statiunii si o colectie de sculpturi;

-Existenta unui program judetean de dezvoltare in domeniul turismului la Sibiu; Sibiul – centru cultural european in 2007.

PUNCTE SLABE:

-Grad redus al privatizarii in statiune in domeniul turismului;-Grad mare de degradare a cladirilor fostului Complex Balnear, compus din trei

cladiri din care baza de tratament si hotelul sunt in pragul daramarii, si a vilelor vechi din statiune;

-Calitatea serviciilor turistice (lipsa unui personal calificat in domeniu si a resurselor financiare necesare calificarii lui);

-Promovarea insuficienta a resurselor si posibilitatilor de servicii turistice;-Gradul scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (cartea de

credit, viramentul prin internet);-Diminuarea unor activitati specifice (tratamente balneare terapeutice, bai calde

sarate, impachetari cu namol, aerosoli);-Mijloacele de transport public in statiune (autobuze, trenuri) uzate fizic si moral;-Cadrul legislativ instabil si nefavorabil investitiilor si dezvoltarii in domeniul

turismului; -Lipsa unor resurse suplimentare de venituri pentru bugetele locale;-Descentralizarea administrativa redusa ;-Lipsa spatiilor de agrement amenajate in zonele impadurite.

14

Page 17: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

OPORTUNITATI:

-Dezvoltarea unei strategii si a unui program de restructurare a turismului balnear din

statiunea Ocna Sibiului, care sa prevada printre altele si atragerea capitalului strain pentru investitii in infrastructura bazei de tratament, hoteliera, alimentatie publica, agrement si divertisment;

-Dezvoltarea cooperarii interregionale in cadrul creat de ARE(Adunarea Regiunilor Europei), ce deschide perspective de colaborare pe probleme turistice (consultanta, ridicarea calitatii serviciile, parteneriate, sprijin financiar) cu diferite tari: Germania, Franta, Spania, Austria, Italia si altele);

-Construirea unei infrastructuri stradale si a unor parcari amenajate, pentru ca intreg arealul statiunii sa fie folosit mai eficient si fara probleme de catre turisti, deoarece doar 50 % din reteaua de strazi este asfaltata (strada Garii este facuta doar din pietris si necesita investitii in primul rand, deoarece are acces spre calea ferata, dar si altele spre bazele de cazare;

-Existenta unei retele moderne de gaz metan, care sa asigure necesarul de caldura din timpul iernii, a retelei de apa, energie electrica si cablu;

-Privatizarea bazei sportive si investitii ulterioare pentru a se imbunatati calitatea terenului de fotbal, a se amenaja in jur terenuri de tenis de camp, volei si baschet, iar prin construirea unei baze de cazare moderne ar putea deveni un factor de atractie pentru echipele, ce practica cantonamentul vara sau iarna, dar mai ales pentru diferite competitii sportive, interesante pentru turisti.

RISCURI:

-Dezvoltarea necontrolata a turismului, care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor (plajele din jurul lacurilor, datorita presiunii antropice puternice, din sezonul estival, sunt, in mare parte, practicat distruse si cu greu regenerate ulterior );

-Friabilitatea substratului geologic si dinamica rapida duc la o baza tehnico-materiala mai putin dezvoltata, in comparatie cu alte statiuni balneoclimaterice de aceeasi valoare, deoarece arealul cutei este, nefavorabil, nepermitand constructii grele cu capacitati mari, ci se pot construi campinguri cu casute de lemn, cladiri pe doua, trei nivele din lemn, in rest se pot amenaja diferite spatii pentru recreere: plaje, parcuri cu flori, terase, etc...

-Imaginea tarii, a judetului si implicit a statiunii in exterior, ca urmare a recesiunii economice;

-Neglijarea concurentei pe diferite segmente de piata in functie de turism.

15

Page 18: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

CAPITOLUL VI. CONCLUZII SI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Statiunea Balneara Ocna Sibiului, desi a fost printre primele dezvoltate in Transilvania inca din secolul XIX, a urmat o nefireasca decadere in domeniul investitiilor in perioada comunista, cand acestea se indreptau spre o alta statiune din judet si anume, Paltinisul, iar in perioada actuala cu ajutorul unei legislatii, favorabila turismului si o privatizare eficienta ar putea extinde statiunea, iar calitatea serviciilor sa creasca rezultatul desigur, fiind atragerea unor fluxuri mari de turisti de-alungul anului. Acest fapt este deplin favorizat de potentialul si pozitia statiunii, dar mai ales de accesibilitatea de aici, prin apropierea de un drum european si mai ales de aeroportul international.

In viitor se impune privatizarea cat mai rapida, fie a unor cladiri aflate in proprietatea statului, fie a terenurillor din zonele unde statiunea ar putea fi extinsa, problema ce tine de domeniul politicului. Este singura solutie ca investitiile sa fie rapide si masive. Totusi trebuie tinut cont si de impactul cu mediul, care trebuie bine apreciat fara ca, componenta de sustinere de aici sa fie afectata.Aceasta se poate realiza doar prin reglementari exacte, prin intocmirea proiectelor ulterioare, ce vor duce la extinderea si dezvoltarea acestei statiuni.

Sa mai precizam, ca din punct de vedere terapeutic ar trebui sa se continue cercetarile si sa existe posibilitatea lansarii unei noi medicatii de varf, pentru ca aceasta sa poata fi inclusa intr-o terapie complexa, sunt esentiale interventiile autoritatiilor locale pentru buna intretinere a statiunii balneare si relansarea turismului medical, care sa suporte costurile modernizarilor.Acest lucru reprezinta o problema ce trebuie transata intre Ministerul Turismului si Ministerul Sanatatii, si cu cat responsabilitatile vor fi mai repede stabilite, cu atat turismul balnear din statiune si sanatatea vor avea de castigat.

O alta perspectiva a dezvoltarii eficiente a statiunii ar putea fi reprezentata de faptul ca toti operatorii economici sa adopte o strategie de preturi si tarife adecvate, flexibile, pentru ca numarul de vizitatori straini sa creasca si sa atraga turisti din tarile dezvoltate economic, iar plecarile localnicilor in strainatate, mai ales in Europa, sa se diminueze.

Toate acestea vor determina o extindere si o dezvoltare a statiunii, in cadrul careia turismul va avea un potential de a crea un numar substantial de locuri de munca, putand contribui la bunastarea economica a statiunii Ocna Sibiului.

16

Page 19: Lucrare Turism Ana Maria Ivan

BIBLIOGRAFIE

1. Amarascu Molnar Rita, (1961), Apele minerale si namolurile terapeutice din Romania, Bucuresti.

2. Badea L., Caloianu N., Dragu Gh., (1971), Judetul Sibiu, Editura Academiei RS Romania, Bucuresti.

3. Baltes S., Nistor N., (1986), Ocna Sibiului. File de cronica, Editura Sport-Turism, Bucuresti.

4. Berlescu Elena, (1971), Statiunile balneare de-alungul timpului si azi. Editura medicala, Bucuresti.

5. Cianga N., (1984), Economia turismului in Depresiunea Transilvaniei, Studia Univ. Babes-Bolyai, Seria Geografie 1,Cluj-Napoca.

6. Dragan V. si Popescu Gabriela, (1965), Apele minerale si namolurile terapeutice din Romania, Editura medicala, Bucuresti.

7. Maxim I., (1936), Contributii la explicarea fenomenelor de incalzire a apelor lacurilor sarate din Transilvania, Cluj-Napoca.

17