lucrare de practicĂ

26
Universitatea „Valahia” din Târgoviște Facultatea de Științe Economice Specializarea Finanțe-Bănci PROIECT DE PRACTICĂ la întreprinderea „ S.A. Orhei-Vit” Studentă: Babcinețchi Tatiana An II, Grupa 1

Upload: tania-babcinetchi

Post on 30-Jun-2015

2.055 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: LUCRARE DE PRACTICĂ

Universitatea „Valahia” din TârgovișteFacultatea de Științe EconomiceSpecializarea Finanțe-Bănci

PROIECT DE PRACTICĂla întreprinderea „ S.A. Orhei-Vit”

Studentă: Babcinețchi Tatiana An II, Grupa 1

Page 2: LUCRARE DE PRACTICĂ

- 2009 -

CUPRINS:

1. Prezentarea generală a întreprinderii S.A. „Orhei-Vit”.

2. Structura organizatorică a întreprinderii.

3. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilanțului și situației

fluxurilor de trezorerie.

4. Analiza rezultatelor financiare pe baza contului de profit și pierdere.

4.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

4.2. Capacitatea de autofinanțare.

4.3. Principalele rate de rentabilitate și de structură a capitalurilor.

5. Reglementări legale privind așezarea și perceperea impozitelor, taxelor și

contribuțiilor datorate de întreprindere și a modului de stabilire și plată a acestora.

6. Nivelul și structura obligațiilor fiscale și asigurărilor sociale ale întreprinderii.

Page 3: LUCRARE DE PRACTICĂ

1. Prezentarea generală a întreprinderii S.A. „Orhei-Vit”.

Întreprinderea a fost fondată în anul 1945 având ca obiect de activitate producerea şi

comercializarea conservelor din fructe şi legume, precum și prestarea de servicii de prelucrare a fructelor

și legumelor. Este situată pe o suprafață de 15,1 ha, în centrul Moldovei, într-o zonă pitorească a orașului

Orhei, un centru administrativ, turistic și cultural important.

Întreprinderea oferă o gamă largă de produse finite și semifabricate, care sunt naturale, fără

arome, coloranți și aditivi sintetici (sucuri din fructe și legume: mere, mere-coacăză, mere-vișine,

piersici, mere-caise, mere-struguri, vișine-cireșe, mere-pere ș.a., nectare, conserve din legume, pireuri

etc.).

În 1977 a fost dată în exploatare prima linie a fabricii noi de conserve. În 1980 a fost dată în

exploatare a doua linie şi secţia aseptică. Între anii 1989 – 1997 au fost achiziţionate şi instalate o serie

de utilaje de productivitate înaltă şi anume:

- prese „Buher”, „Andritt” şi „Flottweg” cu o productivitate totală de 40t/oră,

- 2 staţii de concentrare a sucului de mere „Unipectin” cu o productivitate de 40t/oră,

- linie italiană de producere şi ambalare (de tip „Twist-off”) cu o productivitate de 6000 mii

borcane/oră,

- 2 linii de ambalare a sucurilor în pachete de tip „Tetra-Pack” cu o productivitate de 3600

pachete/oră.

În anul 1994 întreprinderea a fost privatizată, fiind reorganizată în societate pe acţiuni,

majoritatea acţiunilor 46,2% sunt răscumpărate de mebrii colectivului de muncă (Tabelul 1). Compania

s-a aflat printre liderii procesului de restructurare în economia naţională, orientându-se activ spre noi

pieţe de desfacere, creând noi produse calitative.

STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL Tabelul 1

Nr. ProprietariiCapital

- lei -Acţiuni %

1 Personalul companiei 13 984 995 932 333 46,2%

2 Furnizori de materie primă 9 935 130 662 342 32,9%

3 Fonduri de investiţii 5 071 065 338 071 16,8%

4 Individuali 1 233 960 82 264 4,1%

5 Statul 15 885 1 059 0,1%

TOTAL 30 241 035 2 016 069 100%

Page 4: LUCRARE DE PRACTICĂ

În anul 2001, în secţia de bază au fost instalate: linia tehnologică de turnare a sucurilor în pachete

Tetra Pak TBA8 1000ml, linia tehnologică de turnare a sucurilor în sticle cu cantitatea de 200, 300,

1000ml a firmei italiene FBL, cu o capacitate de producere 6000, 5000, 3600 sticle/oră. În anul 2005 a

fost montată linia TP A3/Flex TBA 2000ml, VCK 1000ml, cu capac torsionat, de o productivitate

respectiv 5000 şi 7000 tetrapachete pe oră. Astfel întreprinderea produce anual 30mln pachete precum şi

15mln sticle de diverse sucuri şi nectare.

Astăzi S.A. „Orhei-Vit” este o întreprindere modernă, care ocupă un loc de frunte printre

producătorii din aceeaşi ramură din Republica Moldova, având o cifră de afaceri de circa 1 milion $

SUA și o capacitate anuală de producere de 68 mii tone de fructe și legume. Societatea produce 15-20%

din volumul global de producere a conservelor de fructe și legume din Republica Moldova.

Întreprinderea dispune de certificate internaționale a sistemului de management al calității ISO-9001 și

HACCP și de numeroase diplome de aur și argint de la diferite expoziții naționale și internaționale

(„Trofeul de aur”, „Mărul de aur” ș.a.).

2. Structura organizatorică a întreprinderii.

Numărul personalului a S.A. „Orhei-Vit” s-a diminuat în ultimii 4 ani cu 10% și este de

aproximativ 500 de angajați. În 1997 s-a observat o creştere a numărului personalului, condiţionată de

necesitatea lărgirii departamentului de desfacere şi departamentului de marketing.

Societatea pe acţiuni este condusă de următoarele organe de management:

Adunarea Generală a Acţionarilor care cuprinde totalitatea acţionarilor şi se

întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe an şi în şedinţe extraordinare,

ori de câte ori este nevoie. Deciziile adoptate de Adunarea Generală a

Acţionarilor vizează modificarea bilanţului, creşterea capitalului social,

schimbarea obiectului de activitate, modificarea formei juridice a societăţii,

schimbarea sediului, fuziunea cu alte societăţi, modificarea contractului de

societate sau statutului, etc.;

Consiliul de Administraţie care cuprinde 4 administratori (director de

producție, director tehnic, director economic și director comercial) şi are ca

preşedinte directorul general al societăţii;

Directorii executivi care asigură conducerea operativă a întreprinderii.

Structura organizatorică a întreprinderii este una de tip ierarhic-funcțională, societatea având atât

compartimente operaționale cât și funcționale, iar executanții primesc ordine și răspund decât față de

șeful ierarhic. Între posturile situate pe același nivel ierarhic, ce aparțin unor compartimente diferite sau

acelorași compartimente se manifestă relații de cooperare (ex.: secția de bază – departament

Page 5: LUCRARE DE PRACTICĂ

aprovizionare, departament financiar – departament contabilitate ș.a.), iar între compartimente diferite se

manifestă relații ierarhice (ex.: director general – director economic, director producție – secția de bază).

3. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii pe baza bilanțului și

situației fluxurilor de trezorerie.

În cadrul întreprinderii analizate, la fel ca în oricare altă întreprindere, se pot delimita trei cicluri

de bază:

ciclul de exploatare (activitatea operațională),

ciclul de investire (activitatea de investiții),

ciclul de finanțare (activitatea financiară).

Se poate observa cu ușurință, din RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEȘTI

pe anul 2006, că ciclul de exploatare prezintă un flux de trezorerie negativ (- 9 226 067 lei). Acesta se

datorează în primul rând ritmului producției, care este mai însemnat în trimestrul 4 al anului, ca urmare a

activității de bază a întreprinderii – prelucrarea fructelor și legumelor. Deci, societatea efectuează plăți în

perioada curentă și realizează producție, de pe urma căreia nu încasează neapărat mijloace bănești în

același exercițiu financiar. Un alt factor care determină un flux de numerar din exploatare negativ este

politica comercială a întreprinderii. Perioada pentru care sunt acordate credite clienților depășește

perioada pentru care furnizorii acordă credite întreprinderii și drept urmare aceasta efectuează plăți, dar

încasează mai târziu.

Soldul acestui flux de trezorerie din activitatea operațională este excedentul de trezorerie din

exploatare (ETE) – egal cu diferența dintre încasările din exploatare și plățile pentru exploatare.

Fluxul mijloacelor bănești din activitatea de investiții este de asemenea negativ (- 2 901 287 lei).

Investiția va permite ulterior realizarea unui excedent de trezorerie din exploatare superior. Diferența

dintre ETE și plățile pentru investiții este de – 5 772 767 lei și corespunde fluxului de trezorerie

disponibil înaintea impozitării. Acesta fiind negativ apare astfel un deficit căruia întreprinderea îi va face

față datorită ciclului său de finanțare, prin capitaluri proprii și resurse împrumutate.

Fluxul din activitatea financiară este pozitiv, egal cu 3 871 991 lei. Fluxul net total (variația

trezoreriei) este negativ, - 8 255 363 lei.

La sfârșitul perioadei de gestiune societatea înregistrează un sold al mijloacelor bănești de

4326350 lei, deoarece la începutul anului avea în soldul mijloacelor bănești 12505200 lei și mai câștigă

din diferențe de curs favorabile 76513 lei (vezi RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR

BĂNEȘTI).

Page 6: LUCRARE DE PRACTICĂ

4. Analiza rezultatelor financiare pe baza contului de profit și pierdere.

În RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE (și anexele acestuia) veniturile și

cheltuielile sunt prezentate în funcție de utilizarea lor în ciclul de exploatare, ciclul de investiții și ciclul

de finanțare, după cum rezultă din tabelul de mai jos:

RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE

- lei -

IndicatoriCod.

rd.

Perioada de gestiune

2005 2006 2007

Venituri din vânzări (611) 010 175 943 004 159 835 871 214 127 330

Costul vânzărilor (711) 020 116 315 159 111 990 992 151 102 794

Profitul brut (pierdere globală) (rd.010-rd.020) 030 59 627 845 47 844 879 63 024 536

Alte venituri operaționale (612) 040 2 237 559 7 388 915 28 824 972

Cheltuieli comerciale (712) 050 14 283 874 17 577 211 17 020 538

Cheltuieli generale și administrative (713) 060 10 265 512 13 935 053 7 949 290

Alte cheltuieli operaționale (714) 070 11 672 844 12 299 574 19 410 252

Rezultatul din activitatea operațională: profit

(pierdere) (rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)080 25 643 174 11 421 956 47 469 428

Rezultatul din activitatea de investiții: profit

(pierdere) (621-721)090 438 272 515 114 383 857

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)

(622-722)100 3 428 189 (10 306 108) (4 872 503)

Rezultatul din activitatea economico-financiară:

profit (pierdere) (±rd.080±rd.090±rd.100)110 29 509 635 1 630 962 42 980782

Rezultatul excepțional: profit (pierdere) (623-723) 120 − − −

Profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la

impozitare (±rd.110±rd.120)130 29 509 635 1 630 962 42 980 782

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

(731)140 5 352 556 233 568 −

Profit net (pierdere netă) (±rd.130±rd.140) 150 24 157 079 1 397 394 42 980 782

Page 7: LUCRARE DE PRACTICĂ

DINAMICA REZULTATELOR FINANCIARE

Indicatori

Perioada de gestiune

(lei)Indice

%2005 2006

Venituri din vânzări (611) 175 943 004 159 835 871 90,84

Profitul brut (pierdere globală) (rd.010-rd.020) 59 627 845 47 844 879 80,23

Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere)

(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)25 643 174 11 421 956 44,54

Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere)

(621-721)438 272 515 114 117,53

Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)

(622-722)3 428 189 (10 306 108) -300,62

Rezultatul din activitatea economico-financiară: profit

(pierdere) (±rd.080±rd.090±rd.100)29 509 635 1 630 962 5,5

Rezultatul excepțional: profit (pierdere) (623-723) − − −

Profit net (pierdere netă) (±rd.130±rd.140) 24 157 079 1 397 394 5,78

Din acest tabel se poate observa că numai rezultatul din activitatea de investiții a crescut în 2006

față de 2005 cu 17,53%, dar celelalte rezultate au scăzut :

− profitul brut s-a diminuat cu 19,77%,

− rezultatul din activitatea operațională – cu 55,46%,

− rezultatul din activitatea financiară – cu - 400,62%, din cauza diferențelor nefavorabile de curs

valutar,

− rezultatul din activitatea economico-financiară – cu 94,5%

− rezultatul net este pozitiv, dar înregistrează o scădere de 94,22%.

Page 8: LUCRARE DE PRACTICĂ

Contul de profit și pierdere la data de 31 decembrie 2006

- lei -

Denumirea indicatorilorExercițiul financiar

2005 2006

Cifra de afaceri 175 943 004 159 835 871

Producția vândută 157 659 056 152 337 190

Venituri din vânzarea mărfurilor 11 837 108 1 325 776

Venituri din prestarea serviciilor 6 446 840 6 172 905

Alte venituri din exploatare* 6 038 009 12 652 257

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 181 981 013 172 488 128

Cheltuieli privind produsele finite vândute

(consumuri de la terți)102 161 848 107 104 180

Cheltuieli privind mărfurile 10 947 574 1 440 770

Cheltuieli privind serviciile prestate 3 205 737 3 446 042

Cheltuieli cu salariile 5 033 532 6 690 627

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială 511 092 452 797

Amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale

– cheltuieli 1 130 399 1 291 808

Alte cheltuieli de exploatare 32 913 381 40 807 009

din care: 1. Cheltuieli privind prestațiile externe 7 470 856 8 575 715

2. Cheltuieli privind alte impozite, taxe și

vărsăminte asimilate 879 871 1 884 857

3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații și

active cedate**3 809 453 5 835 361

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 155 903 563 161 233 233

REZULTAT DIN EXPLOATARE 26 077 450 11 254 895

Venituri din diferențe de curs valutar 7 328 039 8 676 213

Alte venituri financiare 3996 682 437

VENITURI FINANCIARE – TOTAL 7 332 035 9 358 650

Cheltuieli privind diferențele de curs valutar 3 899 850 16 702 217

Alte cheltuieli financiare − 2 280 366

Page 9: LUCRARE DE PRACTICĂ

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 3 899 850 18 982 583

REZULTAT FINANCIAR – TOTAL 3 432 185 - 9 623 933

PROFIT CURENT 29 509 635 1 630 962

VENITURI TOTALE 189 313 048 181 846 778

CHELTUIELI TOTALE 159 803 413 180 215 816

PROFIT BRUT 29 509 635 1 630 962

Impozit pe profit 5 352 556 233 568

REZULTAT NET AL EXERCIȚIULUI 24 157 079 1 397 394

* Venituri din vânzarea activelor imobilizate: 3 800 450 lei – în anul 2005, 5 263 342 lei – în anul 2006.

** Din care, cheltuieli privind activele imobilizate cedate: 3 366 174 lei – în anul 2005 și 5 430 403 lei –

în anul 2006.

ExplicațiiValori în lei

2005 2006

Activ total 228 681 364 264 207 650

Capitaluri proprii 122 402 238 123 514 029

4.1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE - lei -

Denumirea indicatorilorExercițiul financiar

2005 2006

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 11 837 108 1 325 776

2. Cheltuieli privind mărfurile 10 947 574 1 440 770

3. MARJA COMERCIALĂ = 1 – 2 889 534 - 114 994

4. Producția vândută 157 659 056 152 337 190

5. Venituri din prestarea serviciilor 6 446 840 6 172 905

6. PRODUCȚIA EXERCIȚIULUI = 4 + 5 164 105 896 158 510 095

7. Consumuri provenind de la terți 112 838 441 119 125 937

Page 10: LUCRARE DE PRACTICĂ

8. VALOAREA ADĂUGATĂ = 3 + 6 – 7 52 156 989 39 269 164

9. Cheltuieli cu personalul 5 544 624 7 143 424

10. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte

asimilate879 871 1 884 857

11. EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE =

8 – 9 – 10 45 732 494 30 240 883

12. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor corporale și necorporale1 130 399 1 291 808

13. Alte venituri din exploatare, cu excepția veniturilor

din vânzarea activelor imobilizate2 237 559 7 388 915

14. Alte cheltuieli de exploatare, cu excepția

cheltuielilor privind activele cedate21 196 480 24 916 034

15. REZULTAT DIN EXPLOATARE = 11 – 12 +

13 – 14 25 643 174 11 421 956

16. Venituri financiare 7 332 035 9 358 650

17. Cheltuieli financiare 3 899 850 18 982 583

18. REZULTAT CURENT ÎNAINTE DE

IMPOZITARE = 15 +16 – 17 29 075 359 1 798 023

19. Venituri din vânzarea activelor imobilizate 3 800 450 5 263 342

20. Cheltuieli privind activele cedate 3 366 174 5 430 403

21. Impozit pe profit 5 352 556 233 568

22. REZULTAT NET AL EXERCIȚIULUI = 18

+19 – 20 – 21 24 157 079 1 397 394

Page 11: LUCRARE DE PRACTICĂ

Soldurile intermediare de gestiune au avut următoarea dinamică:

Dinamica soldurilor intermediare de gestiune

Indicatorul2005

(lei)

2006

(lei)

Indice

%

MARJA COMERCIALĂ 889 534 - 114 994 - 12,92

VALOAREA ADĂUGATĂ 52 156 989 39 269 164 61,86

EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE 45 732 494 30 240 883 66,12

REZULTAT DIN EXPLOATARE 25 643 174 11 421 956 44,54

REZULTAT CURENT ÎNAINTE DE

IMPOZITARE29 075 359 1 798 023 6,18

REZULTAT NET AL EXERCIȚIULUI 24 157 079 1 397 394 5,78

Se poate remarca o scădere foarte mare a tuturor indicatorilor. Marja comercială a înregistrat o

scădere semnificativă, dar nu prezintă o importanță prea mare pentru întreprindere, deoarece aceasta nu

are ca obiect de activitate comerțul. Dar, rezultatul net a scăzut cu 94,22%.

4.2. Capacitatea de autofinanțare.

Capacitatea de autofinanțare calculată prin metoda deductivă:

Denumirea indicatorilorExercițiul financiar

2005 2006

Excedentul brut din exploatare 45 732 494 30 240 883

+ Alte venituri din exploatare încasabile, cu excepția

veniturilor din vânzarea activelor imobilizate2 237 559 7 388 915

– Alte cheltuieli de exploatare plătibile, fără cheltuielile

privind activele imobilizate cedate 21 196 480 24 916 034

+ Venituri financiare încasabile 7 332 035 9 358 650

– Cheltuieli financiare plătibile 3 899 850 18 982 583

– Impozit pe profit 5 352 556 233 568

= Capacitatea de autofinanțare 24 853 202 2 856 263

Capacitatea de autofinanțare reflectă capacitatea întreprinderii de a finanța creșterea. În cazul

S.A. „Orhei-Vit” se constată o diminuare a capacității de autofinanțare cu 88,51%.

Page 12: LUCRARE DE PRACTICĂ

4.3. Principalele rate de rentabilitate și de structură a capitalurilor.

Cu ajutorul datelor de care dispun se pot calcula următoarele rate:

Rata Relația de calculExercițiul financiar

2005 2006

Rata marjei comerciale

Rata marjei nete

Rata de rotație a

activelor

Rata rentabilității

capitalurilor investite

Rata rentabilității

financiare

5. Reglementări legale privind așezarea și perceperea impozitelor, taxelor

și contribuțiilor datorate de întreprindere și a modului de stabilire și

plată a acestora.

În Republica Moldova se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale. Sistemul impozitelor

şi taxelor generale de stat include:

a) impozitul pe venit;

b) taxa pe valoarea adăugată;

c) accizele;

d) impozitul privat;

e) taxa vamală;

f) taxele rutiere.

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;

b) taxele pentru resursele naturale;

c) taxa pentru amenajarea teritoriului;

d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);

Page 13: LUCRARE DE PRACTICĂ

f) taxa de aplicare a simbolicii locale;

g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

h) taxa de piaţă;

i) taxa pentru cazare;

j) taxa balneară;

k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti

şi săteşti (comunale);

l) taxa pentru parcare;

m) taxa de la posesorii de cîini;

n) taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de

trecere a frontierei vamale.

Dintre acestea întreprinderea plătește impozit pe venit, TVA, accize, impozit pe bunurile

imobiliare, taxă apă, taxă de aplicarea a simbolicii locale, taxă pentru unitățile comerciale și/sau de

prestări servicii de deservire socială, taxă de amplasare a publicității, taxă pentru amenajarea teritoriului,

taxe rutiere.

IMPOZITUL PE VENIT

Pentru persoane

fizice

Tranşa de venit

impozabil

Cotele stabilite Tranșa de venit

impozabil

Cotele stabilite

2005 2006 2007 2008 2009

anual anual anual anual anual anual anualpână la 16200 lei inclusiv

10% 8% 7%până la 25200 lei inclusiv

7% 7%

de la 16200 lei până la 21000 lei inclusiv

1620 lei + 14% din ceea ce depășește 16200 lei

1296 lei + 13% din ceea ce depășește 16200 lei

1134 lei + 10% din ceea ce depăşeşte 16200 lei

mai mult de 21000 lei

2292 lei + 20% din ceea ce depășește 21000 lei

1920 lei + 20% din ceea ce depășește 21000 lei

1614 lei + 20% din ceea ce depăşeşte 21000 lei

mai mult de 25200 lei

18% 18%

Pentru persoane juridice

− 15% 15% 15% − 0% 0%

Page 14: LUCRARE DE PRACTICĂ

Drept surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut, constituie:

1) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi

similare;

2) Venitul de la activitatea societăţilor, obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către

acţionarii fondurilor de investiţii;

3) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron,

onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;

4) Venitul din chirie (arendă);

5) Creşterea de capital;

6) Creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în consideraţie în alte tipuri de venit;

7) Venitul obţinut sub formă de dobândă;

8) Royalty (redevenţe);

9) Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care RM este parte; sumele şi

despăgubirile de asigurare şi coasigurare, cu excepţia celor primite sub forma prestaţiilor de asigurări

sociale şi a prestaţiilor (indemnizaţiilor) , inclusiv primite în baza acordurilor (convenţiilor ) interstatale;

sumele şi despăgubirile de asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a

proprietăţii;

10) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor când

formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;

11) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile în legile prin care se

stabilesc aceste plăţi;

12) Sumele obţinute în urma acordului de neangajare în activitatea de concurenţă;

13) Dividendele obţinute de la un agent economic (cu excepţia dividendelor obţinute de către persoanele

fizice rezidente, care nu practică activitate de întreprinzător, de la agenţi economici rezidenţi);

14) Veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire

pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;

15) Alte venituri care nu au fost specificate mai sus.

Reforma fiscală din Republica Moldova a modificat esenţial modul de impozitare al persoanelor

fizice. Astfel, în categoria de venituri impozabile sunt incluse practic toate veniturile obţinute de salariat

la locul de muncă.

În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ:

1) Salariile;

2) Sporurile la salariu;

Page 15: LUCRARE DE PRACTICĂ

3) Prime (inclusiv cu ocazia sărbătorilor, etc.);

4) Recompense ;

5) Indemnizaţii;

6) Ajutoare materiale;

7) Onorarii;

8) Comisioane;

9) Anuităţi, care reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau indemnizaţiilor;

10) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile;

11) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul asigurărilor sociale de

stat;

12) Facilităţile acordate de către patron;

13) Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile.

Contribuabilul este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit la Serviciul

Fiscal de Stat nu mai târziu de 31 martie a anului următor anului fiscal de gestiune și achită impozitul pe

venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.

Modul, forma şi locul achitării impozitului sunt reglementate de Inspectoratul Fiscal Principal de

Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor prin regulamente, ordine şi instrucţiuni.

Fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este

obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină impozitul pe venit,

determinat conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul

Finanţelor.

T.V.A

Cota-standard a T.V.A din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor

efectuate pe teritoriul Republicii Moldova este în mărime de 20%. Data obligaţiei fiscale privind T.V.A.

este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor/prestării serviciilor. Dacă factura

fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră

data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Perioada

fiscală privind T.V.A. constituie o lună calendaristică, începând cu prima zi a lunii. Fiecare subiect

impozabil, este obligat să prezinte declaraţia privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală. Declaraţia se

întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la Serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima

zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.

Page 16: LUCRARE DE PRACTICĂ

IMPOZITUL PE BUNURILE IMOBILIARE

Cota maximă a impozitului constituie 0,25% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

Cota concretă a impozitului pe bunurile imobiliare se stabileşte anual de către autoritatea

reprezentativă a administraţiei publice locale şi nu poate fi mai joasă de 0,02% din baza impozabilă a

bunurilor imobiliare. În cazul în care suprafaţa totală a bunului imobiliar (locuinţă, construcţie principală

- construcţie înregistrată cu drept de proprietate a persoanei fizice, care are destinaţia de locuinţă şi nu

este antrenată în activitatea de întreprinzător) depăşeşte 100 m2 inclusiv, cota concretă a impozitului pe

bunurile imobiliare se majorează după cum urmează:

- de la 100 m2 la 200 m2 - de 3 ori

- peste 200 m2 - de 28 de ori

TAXELE LOCALE

Cota concretă a taxelor locale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în

funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii.

Cota maximă şi termenele de plată a taxelor locale, de prezentare a dărilor de seamă fiscale

privind taxele locale :

− Taxă pentru amenajarea teritoriului: 40 lei anual pentru fiecare salariat;

− taxă de amplasare a publicității: 5% din venitul realizat din vânzarea serviciilor de

publicitate, sau 500 lei la amplasarea panourilor publicitare;

− taxă de aplicare a simbolicii locale: 0,1% din venitul din vânzarea producției fabricate

căreia i se aplică simbolica locală;

− taxă apă: 0,50 lei /m3, ș.a.

Toate taxele locale se achită trimestrial.

CONTRIBUȚIILE LA BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Tariful contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat pe care îl suportă angajatorul pentru

persoanele angajate prin contract de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau

prestării de servicii, este de 26% și se aplică la fondul de salarii și la alte recompense. Contribuţia se

distribuie, după cum urmează:

- în fondul de pensii – 23,0%;

- în fondul de protecţie a familiilor cu copii – 0,6%;

- în fondul de asigurare împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale – 0,1%;

- în fondul de indemnizaţii – 1,1%;

Page 17: LUCRARE DE PRACTICĂ

- în fondul de şomaj – 0,3%;

- în fondul de recuperare a sănătăţii – 0,9%.

Contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii sunt stabilite pentru anul 2006 în

mărime de 3% din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor.

Contribuabilii sunt obligaţi să prezinte dările de seamă privind calcularea, utilizarea şi

transferarea contribuţiilor de asigurări sociale trimestrial, până la data de 15 a lunii imediat următoare

trimestrului de gestiune.

6. Nivelul și structura obligațiilor fiscale și asigurărilor sociale ale

întreprinderii.

Nivelul obligațiilor fiscale și asigurărilor sociale este prezentat în Nota informativă privind

datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-

teritoriale, Nota informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul asigurărilor

sociale de stat și Nota informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu fondurile

asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Din acestea se poate observa că datoriile față de bugetul

de stat și bugetele locale pentru anul 2006 au constituit 423 957 lei, datoriile față de bugetul asigurărilor

sociale − 97 677 lei și datoriile față de fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală au fost

57 508 lei.

Page 18: LUCRARE DE PRACTICĂ

BIBLIOGRAFIE:

1) „Finanțele întreprinderii”, Editura Cartea Studențească, 2009 – de M. Teodorescu

și L. Badea;

2) Legislația fiscală a Republicii Moldova;

3) Informații și date de la întreprinderea unde s-a efectuat practica.